Transcript

ExubEranţa vrEmurilor – Ghid sEcEssion orădEan

AdouaparteaveaculuialXIX-leaşiprimiianiaiceluiurmător(pânăladeclanşareaPrimuluiRăzboiMondial)auconstituitoperioadăîncareOradeaaîn-registratoseriedeprogresespectaculoaseînvariatedomenii.Dezvoltareaindustriei,creştereapopulaţiei,intensificarea vieţii artistice şi culturale, a vieţii so-cialeînansamblulsăuauavutrepercusiunimultiple,depeurmatransformărilorsurveniteînacestintervalbeneficiind,printrealtele,şiarhitectura.Ecartulde timpamintitacoincisdinacestpunctdevederecu înlocuirea stilului romantic cueclectismul(apărutmai cu seamă după 1870), reprezentat de odiversitate demonumente cu caracter laic sau reli-gios. Ulterior, spre debutul secolului al XX-lea îşi vaface apariţia un nou stil, respectiv secessionul, ariade răspândireaacestuiacuprinzândpractic întreagaEuropă, purtând diferite denumiri: Modern Style înAnglia,ArtNouveau înFranţaşiBelgia,Jugendstil înGermania,SezessionînAustria,StileLibertyînItalia.Înspaţiulromânescpentrua-ldesemnas-aufolositex-presiileArta1900sauSecession. Despre acest curent arhitectural specialiştiiafirmă că a fost autonom, în pofida originilor sale(parţial identificate şi în eclectism) şi a perioadeiscurtedemanifestare,fiindcaracterizatcaunuldeoextraordinarăamploare,atotcuprinzător,având„mer-ituldeafi încercatsăconstruiască,dupămaimultedecenii de domnie a eclectismului, o nouă sintezămodernă a artelor” (Paul Constantin, Arta 1900 înRomânia,Bucureşti,1972).

Specifice secessionului sunt liniile arcuite,mişcărilecurbilinii,ondulatorii,caretrimitcugândulla felurite motive vegetale (de exemplu liane, algeetc.),precumşidiverseleformede„petedepanteră”sau de bici, de artă înmod esenţial geometrică, cuforme rectangulare, specifice şcolilor scoţiene, vi-enezesaunord-europene.Fărădoarşipoate,imitândexplozia şi exuberanţa vieţii urbane de la cumpănadintre veacuri, secessionul vine să dărâme dogma-tismulşirigorismuldinartaşiarhitecturaacelorvremişi ţine să seclădească în jurulunuialtmoddeafi.NumărulmarealclădirilorînstilsecessiondinOradeaşiimportanţapecareaceststilaavut-oîndefinitiva-rea imaginiicentrului istoricalurbeisunt înprezentunanimrecunoscute,făcânddinoraşuldepemalurileCrişuluiRepedeunuldintrecelemaiimportantecen-trealesecessionuluidinspaţiulromânesc.

CeamaivecheconstrucţieînstilsecessiondinOradeaestecasa sonnenfeld acăreiconstrucţieaîn-ceputînanul1899,fiindrealizatădupăplanurilearhi-tectuluiSpiegelFrigyesşiconstruitădeScherzKároly,avândofaţadăîmpodobităcuelementesinusoidale.În1905eridicatăcasa vágó,construitădupăplanurileadoicelebriarhitecţi,fraţiiVágóLászlóşiVágóJózsef,dezvoltatăpedouăniveluri,împodobităcuvitraliicuornamentefloraleînzonaporţiideintrareşiageamu-luimaredelaparter. Totlorlisedatoreazăşivila darvas-la roche,ridicatăînintervalulanilor1910–1911,înfrumuseţatădenumeroaseelementevieneze,deformegeometriceepurate,finisatăcuunbosajdeplăcialbedepiatră,avândlacolţuributonideceramicăcusmalţmetalifer

care-idăonotăaparte. După planurile lor a fost realizat şi Palatul moskovits, construit de Incze Lajos cu începere dinanul1910,acăruifaţadăseamănăextremdemultcuCasa Gutenberg din Budapesta, realizată de aceiaşiarhitecţiîn1906.Întreagafaţadăamonumentuluiseremarcăprintr-oalternanţădeplanuridrepteşicurbe,cuoalternanţăa formelorconcave şi convexe,fiinddecoratăcuplăcideceramicădeculoaregalbenă şialbastrăşicuelementealegoricereprezentânddiversescenedemuncărealizateînstilulsgraffito. LuiVágóLászlóşiaceluiaşiconstructorInczeLajos i se datorează şi realizarea, între anii 1912 şi1913,aȘcolii de Jandarmi(înprezentUniversitateadinOradea),construităînstilpavilion,compusădintr-unnumărde12corpurideclădirecufaţadedestuldesobre, fără ornamente, în concordanţă cu destinaţiainiţială. Mult mai bogat în elemente decorative ePalatul ullman caredateazădin1913,execuţiaaces-tuia datorându-i-se firmei „Gerster, Megyeri şi Szu-nyogh”. Se remarcă în acest caz prezenţa formelorgeometrice, rectangulare, epurate, precum şi celedouă basoreliefuri de ceramică (doi lei) care păzescMenora(candelabrusfântavândşaptecapete). Aceleaşiformesuntîntâlniteşiîncadrul clădirii băncii de Economii a comitatului bihor(azicasădelocuinţepeStr. Independenţei),realizatădupăplanurilearhi-tectuluiMendeVáler, înconstrucţiacăreiasepotcuuşurinţăidentificaelementealesecessionuluivienez;faţadaclădiriieste împărţităde16axeperfect sim-etrice,decoratecusgraffitocuelementebiomorfe. Tot luiMende i sedatoreazăşicasa nemeş (construităînanul1909,caracterizatăprinformegeo-metrice simple, rectangulare, având un frontispiciutriunghiular,însăcuvârfultăiat),fostaclădireacasei agricole de Economii din oradea (înălţatăîntre1909şi1910),casa balázsovits(1910–1911)(ambeleavândunparterşitreiniveluri,cufrontoanetriunghiulare),casa roth(realizatăcuînceperedinanul1912deInc-zeLipót,îmbogăţităcuinfluenţepremodernegermaneşivieneze,cuofaţadădivizatădepilaştridecoraţicuplăcideceramică)şicasa Ertler(undealăturideel-ementele secessionului se pot identifica şi elementecareamintescdearhitecturatradiţionalădinTransil-vania). Unaltcelebru reprezentantal secessionuluiorădean,autoranumeroaseproiecte,afostRimanóc-zyKálmánjuniorcăruiaisedatorează,printrealtele,Palatul apollo, realizat sub înrâuririle secessionuluiberlinez, vizibile prin formele ascuţite, elementeledecorativepompoaseşiheraldiceetc. Totluiîiaparţinşischiţeledupăcareafostridicat Palatul moskovits, clădire cu parter şi douăniveluri, la a cărui construcţie s-au folosit pentruîntâia oară în Oradea plăci cu nervuri de beton ar-mat,precumşi clădirea baroului de avocaţi (1909),care prezintă detalii simple şi o accentuată viziune

volumetricăcurbilinie. De o mare atractivitate sunt apoi casele adorján (ambelesituatepeStradaPatrioţilor,fiindop-eraproiectanţilorKomorMarcellşiJakabDezső).casa Füchsl (1902–1903)a fostridicatădupăplanurileadoiarhitecţidinBudapesta,respectivBálintZoltánşiJámborLajos,remarcându-seprinornamenteleflorale(îndeosebi viţă de vie, ciorchini de struguri) şi princoşuricustruguri. Într-omanierăasemănătoareafostconceputăşi clădirea magazinului de sticlărie deutsch K. i.,având o faţadă puternic vitrată, cu un relief floral,inspirată din broderia populară, cu goluri mari laparter,cucolţurirotunjiteşisemicircularelaetaj. O atenţie aparte o merită complexul vul-turul negru (1906–1908),celmaimareşitotodatăcelmai reprezentativ complexarhitectural în stil seces-siondin întreagaTransilvanie,avândieşire lanumaipuţindetreistrăzi.Alcătuitdindouăcorpuriinegaleşiasimetricelegatedeunaltreileamedian,mairetras,acestaesteoperaarhitecţilorKomorMarcellşiJakabDezső, caracterizându-se prin asimetria compoziţiei,amestecul de forme şi motive ornamentale insolite,sauinspiratedinfolclor(îndeosebidinbroderieşiciop-lireînlemn),preluatedinbarocorirococo. Într-o categorie asemănătoare se poate in-tegraşiPalatul darvassy(1911)extinspedouăetajeieşiteînconsolă,cuprofildetipscoicăalteraseisupe-rioare.PalatulStern(1904–1905)afostconceputdeasemeneadearhitecţiiKomorMarcellşiJakabDezső,palatulcuprinzândunparterînalt,unmezanin,douăetajeşi,parţial,unmezanin. camera de comerţ şi industrie (azi sediulregieideapă şi canal)areaxacentralădedeasupraporţiideintrareieşităînafaraziduluişiseterminăcuuntimpantrilobat,faţadafiinddivizatăîncâtecinciaxemarcate cu ferestre rectangulare, cu colţuri ro-tunjite. Palatul sztarill se înscrie în categoria imo-bilelorundedomină liniilecurbe,sinuisoidale,punc-tatecufaţadepecareapardiferiteelementeistorice,lafelcaşicasa Poynár (1907),carearedouăfaţadeperfect simetrice, o turlă cilindrică şi o tencuială afrontispiciuluidecoratăcuelementeflorale. Toate aceste clădiri, având în spatele as-pectului lor plăcut şi o istorie bogată, se preteazăla includerea lor într-uncircuitalmonumentelor se-cessioniste, având o amplitudine locală (la niveluloraşului),regională(lanivelulspaţiuluitransilvănean)sau transnaţională. În mod sigur ele fac din Oradeaunpunct importantpehartasecessionuluieuropean,aspectcareonoreazăşideschidelargiperspectivededezvoltare turistică şidevalorificareapatrimoniuluicultural.


Recommended