Febra Q
COORDONATOR: Ciobanu Iustina Brândușa
STUDENT: Palamariu Alexandru
C.E.P.A. IV 2D
Febra Q
Provenienta
Febra Q (Query fever) este cauzată de un agent patogen ce poate fi întâlnit la animalele
domestice şi sălbatice din întreaga lume. Este o boală zoonotică - fiind vorba de o afecţiune ce
vizează animalele şi poate afecta omul,mai ales pe cei care desfăşoară activităţi ce implică
contactul cu animalele şi/sau produsele acestora.
Febra Q se datoreaza infectiei cu patogenul Coxiella burnetti – microorganism de mici
dimensiuni, gram-negativ ; Coxiella burnetti prezinta doua forme antigenice distincte : « faza I »
si « faza II ». Cele doua forme antigenice distincte apar atunci cand patogenul este trecut prin
diferite culturi de laborator ; astfel, apar o serie de mutatii genetice ale lipopolizaharidelor
(molecule de la suprafata membranei bacteriene, cu rol de antigen) care au fost denumite «
variatii de faza ».
Forma antigenica de « faza I » este deosebit de virulenta, si determina imbolnaviri la
gazda umana, dar si la gazda animala ; in timp ce forma antigenica de « faza II », nu prezinta
virulenta pentru gazda umana – forma antigenica de « faza II », se obtine prin cultivarea
patogenului pe culturi celulare de laborator, sau pe embrion de gaina.
Febra Q, mai este cunoscuta si sub denumirea de « Boala Derrick-Burnet » ; retinem
faptul ca, patogenul Coxiella burnetti se aseamana cu anumite specii de Rickettsia, si in plus,
prezinta o rezistenta deosebita in mediul exterior (sporul – forma de rezistenta) . In ceea ce
priveste forma de manifestare clinica, febra Q poate imbraca un aspect acut sau cronic ;
cronicizarea infectiei, depinde in mare masura de raspunsul imun elaborat de catre gazda
imbolnavita.
Febra Q la animale
2
Boala evolueaza insidios, cu mare grad de difuzibilitate, putand induce avortul la bovine, ovine
si caprine. Agentul etiologic ce cauzeaza febra Q este unul specific (Coxiella burnetti), ce poate
supravietui in mediu ambient timp indelungat chiar luni.Forma sporulata este rezistenta la
caldura, deshidratare si la dezinfectantele uzuale. In Romania, controlul bolii se realizeaza prin
monitorizarea tuturor cazurilor de avort aparute la speciile receptive
La om, infecţia cu Febra Q apare îndeosebi ca urmare a ingerării/inhalării de spori
rezistenţi, proveniţi din particulele de praf contaminate cu excreţii rezultate după fătare sau
particule contaminate cu secreţii. Bălegarul, urina sau subprodusele animaliere, precum pielea,
lâna sau blana, pot constitui sursă de infecţie. Dacă este expus riscului apariţiei bolii, în
principal, personalul din abatoare sau ferme, nu trebuie neglijat pericolul pe care îl reprezintă
consumul laptelui nepasteurizat, insectele hematofage sau contactul animalelor cu leziuni
cutanate superficiale, existente pe pielea umană.
Semne si simptome
Din punct de vedere clinic, Febra Q poate imbraca o forma acuta de manifestare, sau o
forma cronica de manifestare. Perioada de incubatie a formelor acute de boala, este de maxim o
luna de zile ; la debut, pacientul prezinta o serie de simptome asemanatoare cu cele generate de
catre o infectie gripala : febra ridicata si prelungita, semne de pneumonie (pneumonia este o
infectie pulmonara grava, in aceast caz, de etiologie bacteriana), semne de hepatita, semne de
pericardita, miocardita sau meningita ; de asemenea, boala acuta poate debuta si sub forma unor
infectii ce pot aparea in timpul sarcinii.
Simptomatologia din febra Q este nespecifica ; cel mai adesea, pacientul prezinta febra,
astenie (stare de oboseala accentuata) si cefalee severa (dureri intense la nivelul regiunii cefalice)
. Alte tipuri de simptome care pot aparea la mai putin de o cincime dintre pacientii cu febra Q :
frisoane, transpiratii abundente, greturi, varsaturi si diaree. 50% dintre pacientii cu penumonie,
vor prezenta tuse. In mod exceptional, febra Q, poate conduce la aparitia unor manifestari
neurologice – semnele neurologice au fost decelate in cadrul anumitor cazuri de imbolnavire,
care au aparut pe teritoriul Marii Britanii.
Diagnostic
3
Patogenul Coxiella burnetti poate fi izolat din sangele pacientului, sau din probele de tesut
prelevate prin biopsiere, utilizand tehnica pe embrion de gaina (embrion de ou) ; cu toate acestea,
cele mai multe laboratoare de microbiologie, nu au capacitatea tehinca de a izola acest patogen,
considerat a fi deosebit de virulent – izolarea lui, necesita masuri drastice de securitate a
personalului medical, care manipuleaza probele biologice contaminate.
Deasemenea testele serologice, permit diagnosticarea formelor cronice de febra Q, prin
evidentierea concentratiei crescute a anticorpilor specifici, indreptati impotriva antigenului de «
faza I », cand titrul acestor anticorpi este mai mare, comparativ cu titrul anticorpilor indreptati
impotriva antigenului de « faza II ». In cadrul formelor acute de boala, se produce fenomenul
invers – titrul anticorpilor specifici indreptati impotriva antigenului de « faza II », este mai mere
comparativ cu titrul anticorpilor indreptati impotriva antigenului de « faza I ». Mai mult decat
atata, exista o discrepanta remarcabila intre titrul anticorpilor din faza acuta a bolii, si titrul
anticorpilor din perioada de convalescenta a bolii – aceasta situatie este valabila pentru formele
acute de febra Q.
Tratament
Tratamentul febrei Q se face prin administrarea de antibiotice ; doxicilina este
antibioticul de electie ; doza recomandata este de 100 mg doxicilina, administrata de doua ori pe
zi, timp de cel putin doua saptamani. In cazul formelor cronice de boala, se recomanda utilizarea
a cel putin doua tipuri de antibiotice care sa fie eficiente impotriva patogenului Coxiella
burnetti ; astfel, poate fi utilizata o asociere de rifampicina si doxicilina – doxicilina 100 mg,
administrata de doua ori pe zi, si rifampicina 300 mg, administrata o data pe zi. Nu este
cunoscuta cu precizie durata optima a terapiei medicamentoase pentru formele cronice de febra
Q - in unele cazuri a fost necesara prelungirea terapiei chiar si pe durata a trei ani de zile –
terapia poate fi intrerupta doar atunci cand se constata o scadere substantiala a anticorpilor
indreptati impotriva antigenului de « faza I ».
Ca alternativa terapeutica, pentru formele cronice de boala, putem utiliza o combinatie de
doxicilina – 100 mg, de doua ori pe zi, si hidroxiclorochinina – 600 mg, o data pe zi ;
hidroxiclorochinina are rolul de a amplifica capacitatea distructiva a doxicilinei, impotriva
patogenilor de Coxiella burnetti. Exista pe piata vaccinuri impotriva febrei Q, care s-au dovedit
eficiente atunci cand au fost utilizate pentru imunizarea anumitor categorii profesionale
(lucratorii din abatoarele de animale), ce prezentau risc crescut de imbolnavire.
4
Studiu de caz
In România se depistează în medie anual între 5 şi 10 cazuri de febra Q. „Acum vreo 15
ani am avut mai multe îmbolăviri undeva pe lângă Piteşti. Mai întâi fac boala animalele (le
afectează tractul respirator). La oameni, afecţiunea evoluează nespecific, cu febră mare, stare
generală alterată, manifestări de ordin respirator”, explică profesorul de microbiologie Marian
Neguţ, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.
La risc să facă febra Q sunt agricultorii, cei care au gospodării proprii, veterinarii. „În
multe cazuri nu apar însă simptome, iar diagnosticarea nu e tocmai uşoară şi se poate face mai
mult în spitale din centre universitare. În 15%-20% din cazuri boala se cronicizează după un
timp îndelungat”, completează epidemiologul Geza Molnar.
Experţii europeni recomandă în special supravegherea cu atenţie acelor aflaţi în grupele
de risc, cum ar fi femeile gravide sau pacienţii cu boli vasculare. „Coxiella burnetii, care
cauzează febra Q, este un potenţial agent bioterorist iar un sistem de supraveghere a fost
dezvoltat în această privinţă, însă nu s-a investigat încă dacă bacteria ar fi putut fi eliberată în
mod intenţionat”, se arată în raportul ECDC.
5
6