21.11.2013 Fiziologia sistemului digestiv: procesele de digestie, fenomenele mecanice ale digestiei : Aparatul digestiv

www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/Fiziologia-sistemului-digestiv51157.php 1/8

FIZIOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV

Alimentele sunt un amestec eterogen de substante organice si anorganice, care asigura in organism cresterea, reinnoirea

reparareatesuturilor.

Dupa origine, alimentele sunt de natura animala (carnea, laptele, ouale etc), vegetala (cerealele, legumele, fructele)

minerala (saruri, apa).

Dupa compozitia lor chimica, alimentele se clasifica in: alimente de natura proteica, glucidica, lipidica, vitamine, s

minerale, apa.

Majoritatea substantelor alimentare au o structura chimica complexa, diferita de cea a constituentilor organismului. Ele sufera

in organism o serie de transformari mecanice, fizice si chimice. Totalitatea acestor transformari constituie digestia. Transformarile

substantelor organice continute in alimente sunt redate sintetic in tabelul 18.

Tab. 18. Procesele de digestie.

Substantele organice cu molecule

complexe, specifice, insolubile,

neabsorbabile…

… se transforma prin hidroliza,

cu ajutorul enzimelor specifice

…

… rezultand substante organice sim-

ple, nespecifice, solubile, usor

absorbabile (principii alimentare

sau nutrimente)

— proteine — proteolitice — aminoacizi

— glucide complexe— polizaharide — glicolitice — glucide simple, monozaharide

— lipide — lipolitice — acizi grasi si glicerol

Odata absorbite, substantele organice cu molecule simple in 111f55b deplinesc in organism rol plastic (in special proteinele),

energetic (mai ales glucidele si lipidele) si functional (enzime, pigmenti, hormoni). Sediul digestiei este tubul digestiv. Digestia

alimentelor este un proces unitar, care incepe in cavitatea bucala si se termina in intestin. Pentru a putea fi absorbite prin mucoasa

intestinala, alimentele sufera in tubul digestiv doua categorii de transformari: mecanice si chimice.

1. Digestia mecanica cuprinde trei categorii de fenomene (tab. 19.):

— transformarea alimentelor ingerate in fragmente relativ mari si solide, in particule mici si moi, usurand digestia chimica;

— amestecarea continutului tubului digestiv cu sucurile digestive, proces care favorizeaza transformarile chimice si absorbtia;

— progresia (transportul) alimentelor de-a lungul tubului digestiv si eliminarea resturilor nedigerate.

Tab. 19. Fenomenele mecanice ale digestiei.

ORGAN FENOMENE MECANICE ACTIUNI

Cavitate bucala (dinti,

limba)

Masticatie

Deglutitie — timp bucal

— reducerea dimensiunii particulelor — amestecul cu

saliva

— formarea bolului alimentar

— impingerea bolului alimentar in faringe, voluntar

Faringe Deglutitie — timp faringian — impingerea bolului alimentar in esofag, voluntar

Esofag Deglutitie —timp esofagian — ——

prin miscari peristaltice

— deplasarea bolului alimentar, prin unde involuntare de

contractie musculara, spre cardia

Stomac Depozitare temporara — umplerea stomacului

21.11.2013 Fiziologia sistemului digestiv: procesele de digestie, fenomenele mecanice ale digestiei : Aparatul digestiv

www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/Fiziologia-sistemului-digestiv51157.php 2/8

Miscari tonice de umplere

Miscari peristaltice: de

foame, de amestec, de

evacuare

— realizarea senzatiei de foame

— amestecul alimentelor cu sucul gastric si formarea

chimului gastric; evacuarea lenta si fractionata a

chimului gastric

Intestin subtire Miscari de segmentare

Miscari peristaltice lente si

rapide

Miscari pendulare

— amestecul chimului gastric cu sucurile intestinale,

usurarea contactului cu mucoasa intestinala si

transportul continutului intestinal spre colon

Intestin gros

— colon

— rect

Miscari segmentare si peris-

taltice

Defecatie

— favorizarea absorbtiei apei, impingerea continutului

colic spre rect si formarea materiilor fecale

— eliminarea materiilor fecale

2. Digestia chimica cuprinde transformarile chimice pe care le sufera substantele alimentare in timpul tranzitului lor prin tubul

digestiv. Aceste transformari de tip hidrolitic se datoresc actiunii substantelor prezente in sucurile digestive (tab. 20.).

Tab. 20. Sucurile digestive.

DENUMIREA

Sl GLANDA

COMPOZITIA CHIMICA

SI ALTE PROPRIETATI

LOCUL

ACTIUNII

ACTIUNILE PRINCIPALE

SALIVA

Glandele salivare

— apa 99,5%

— substante minerale (KCI,

NaCI, bicarbonati)

—substante organice:amilaza salivara, mucina,

lizozim

— pH = 6—7

—cantitate:1,5 l /24 ore

Cavitatea

bucala,

(faringe,

esofag,

stomac)

— pregatirea alimentelor pentru digestie

— formarea bolului alimentar

— excretia unor substante toxice (uree)

si virusuri

— favorizarea vorbirii

— digestia chimica a amidonului preparat

— actiune antiseptica (prin lizozim)

— favorizarea actiunii receptorilor gustativi

— mentinerea echilibrului hidric

SUCUL GASTRIC

Glandele gastrice

— apa 99%

— substante minerale

(HCI, cloruri, fosfati)

— substante organice:

enzime proteolitice, enzimelipolitice si mucina

— pH = 1,5

—cantitate:1,5 l /24 ore

stomac

(duoden)

HCI: activarea enzimelor proteolitice;

pregatirea proteinelor pentru digestie;

actiune antiseptica.

Enzimele:

— digestia chimica a proteinelor

— digestia chimica slaba a lipidelor emulsio-nate

Mucina: protectia mecanica si chimica a

21.11.2013 Fiziologia sistemului digestiv: procesele de digestie, fenomenele mecanice ale digestiei : Aparatul digestiv

www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/Fiziologia-sistemului-digestiv51157.php 3/8

mucoasei gastrice fata de actiunea autodiges

tiva a HCI si pepsinei

SUCUL

PANCREATIC

Pancreasul exocrin

— apa 99 %

— substante minerale(bicarbonat de sodiu)

— substante organice:

enzime proteolitice,

glicolitice si lipolitice

— pH = 8,5

— cantitate: 1,5 l /24 ore

intestin

subtire

Bicarbonatul de sodiu:

neutralizarea chimului gastricEnzimele:

— digestia chimica a proteinelor, glucidelor

si lipidelor

BILA

Ficatul

— apa 97%

— substante minerale

— substante organice:

saruri biliare, mucina,

fosfolipide, colesterol,

pigmenti biliari

— pH = 7—8

— cantitate: 0,8 l /24 ore

intestin

subtire

Sarurile biliare:

— emulsionarea lipidelor

— favorizarea absorbtiei lipidelor si vita-

minelor liposolubile prin formarea de miceliihidrosolubile cu acizii grasi

—stimularea peristaltismului intestinal

Pigmentii biliari:

— dau coloratia materiilor fecale

SUCUL

INTESTINAL

Glandele intestinale

— apa

— saruri minerale: NaHC03

— substante organice:

mucina, enzime proteolitice,glicolitice si lipolitice

— pH = 7,5—8,5

— cantitate: 2—3 l /24 ore

intestin

subtire

Bicarbonatul de sodiu:

— neutralizarea chimului gastricEnzimele:

— desavarsirea digestiei chimice a protei-

nelor, a glucidelor si a lipidelor

Enzimele sucurilor digestive scindeaza substantele alimentare complexe pana la compusi simpli usor absorbabili, numiti siprincipii alimentare sau nutrimente (tab. 21.).

Tab. 21. Actiunea enzimelor din sucurile digestive.

SUCURI DIGESTIVE SUBSTANTE ALIMENTARE DIGERATE PRODUSI REZULTATI

SALIVA—Amilaza salivara

(ptialina)

— amidon preparat — maltoza

SUC GASTRIC

— Pepsina — proteine — peptide

— Labferment (la sugari) — lapte — lapte coagulat

21.11.2013 Fiziologia sistemului digestiv: procesele de digestie, fenomenele mecanice ale digestiei : Aparatul digestiv

www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/Fiziologia-sistemului-digestiv51157.php 4/8

— Gelatinaza — gelatina — gelatina hidrolizata

——

— Lipaza gastrica —lipide emulsionate (din lapte, frisca etc.) — glicerol si acizi grasi

BILA (nu contine enzime) — lipidele neemulsionate — lipide emulsionate

SUC PANCREATIC

— Tripsina, chemotripsina proteine nedigerate in stomac si

peptide

— tripeptide si dipeptide

— Carbopeptidaze — peptide — aminoacizi

— Elastaza — proteine fibroase — proteine fibroase hidrolizate

— Amilaza pancreatica — amidon — maltoza

— Lipaza pancreatica — lipide emulsionate — glicerol si acizi grasi

SUC INTESTINAL

— Peptidaze — tripeptide si dipeptide — aminoacizi— Dizaharidaze: — dizaharide: — monozaharide:

— maltaza — maltoza — glucoza (2 molecule)

— lactaza — lactoza — glucoza + galactoza

— zaharaza — zaharoza — glucoza + fructoza— Lipaza intestinala — lipide — glicerol si acizi grasi

3. Absorbtia intestinala

Absorbtia este un proces fiziologic complex prin care produsii de digestie, apa, sarurile minerale si vitaminele trec prin mucoasa

intestinala si ajung in mediul intern. 90% din procesele de absorbtie se desfasoara la nivelul mucoasei intestinului subtire, care are

adaptari structurale si functionale importante: epiteliu unistratificat, valvule conivente, vilozitati intestinale cu irigatie sangvina si

limfatica bogata, microvili la polul apical al celulelor (. si 9.6.).

. 9.6. Aspectul microscopic al epiteliului absorbant din intestinul subtire.

Suprafata activa reala de absorbtie intestinala este de peste 250 m2. Procese de absorbtie reduse au loc si la nivelul cavitatii

bucale, stomacului (pentru alcool si unele medicamente) si intestinului gros (pentru apa, saruri minerale si unele vitamine).

Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt active si pasive.

a) Mecanismele active sunt mecanisme de transport activ, cu consum de energie, selective, care se desfasoara impotriva

gradientului* de concentratie (un fel de pompe chimice).

b) Mecanismele pasive sunt:

21.11.2013 Fiziologia sistemului digestiv: procesele de digestie, fenomenele mecanice ale digestiei : Aparatul digestiv

www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/Fiziologia-sistemului-digestiv51157.php 5/8

— difuziunea substantelor de la o concentratie mare la concentratie mai mica;

— osmoza, adica trecerea solutiilor de la presiune osmotica mica la presiune osmotica mai mare, prin

membranasemipermeabila pe care o constituie mucoasa intestinala;

— pinocitoza, adica inglobarea unor picaturi de lichid si transportul lor prin mucoasa intestinala, sub

forma culelor de pinocitoza, spre mediul intern.

Mecanismele pasive sunt favorizate de cresterea presiunii din interorul anselor intestinale si de miscarile vilozitatilor intestinale.

Absorbtia proteinelor se face sub forma de aminoacizi, in prima parte a intestinului subtire, prin mecanisme active

selective la polul intern al celulelor mucoasei si prin mecanisme pasive de difuziune, de la polul extern (bazal) al acestora in sange.

Dupa absorbtie, aminoacizii trec in vena porta. La sugari, proteinele si anticorpii din laptele matern (colostru) pot fi absorbitenedigerate, prin pinocitoza.

Prin absorbtia proteinelor si a anticorpilor din lapte matern se asigura sugarilor imunitate la anumite boli,

pana laformarea anticorpilor proprii.

Absorbtia glucidelor se face sub forma de monozaharide la nivelul jejunului, prin mecanisme pasive (pentru pentoze:

riboza etc.) si active (pentru hexoze: glucoza, fructoza etc.). Absorbtia glucozei necesita consum de energie provenitdegradarea celulara a ATP-ului.

Transportul activ al glucozei se poate face si cu ajutorul unui „transportor', sistem enzimatic ce asigura transportul comun al

glucozei si Na+ din intestin in sange. In final, glucoza este transportata prin vena porta la ficat.

Absorbtia lipidelor se face in prima parte a intestinului subtire, sub trei forme:

— prin pinocitoza pentru mici picaturi de grasimi nedigerate;

— prin difuziune, pasiv, pentru glicerol, care este hidrosolubil.

— prin complexe de micelii hidrosolubile, formate de acizii grasi insolubili si colesterol cu sarurile biliare. Aceste complexe,numite chilomicroni, se desfac la nivelul celulelor epiteliului intestinal in acizi grasi, care refac trigliceridele, iar sarurile biliare se

reintorc la ficat prin sistemul port (circuitul hepato-entero-hepatic de economisire a sarurilor biliare).

Glicerolul urmeaza calea sistemului port-hepatic, iar trigliceridele sunt preluate de catre sistemul limfatic.

Absorbtia apei si a sarurilor minerale se face la nivelul intestinului subtire si a intestinului gros. Apa se absoarbe pasiv,

maximul de absorbtie fiind in colon. Na+ se absoarbe activ, antrenand absorbtia pasiva a Cl- Ca2+ si P3+ se absorb activ, sub

influenta vitaminei D si a parathormonului. Fe2+ se absoarbe activ.

Absorbtia vitaminelor se face in functie de solubilitatea lor: vitaminele hidrosolubile (complexul B, vitamina C) se absorbpasiv, iar vitaminele liposolubile (A, D, K) se absorb similar lipidelor prin formarea de complexe cu sarurile biliare si ajung apoi pe

cale portala la ficat. In urma proceselor de absorbtie din intestinul subtire rezulta chilul intestinal, de consistenta lichida, care trece

prin valvula ileocecala spre cecul intestinal.

4. Fiziologia intestinului gros

La nivelul intestinului gros se desfasoara activitati secretorii, motorii si de absorbtie. In urma acestora, chilul intestinal lichid

este transformat in materii fecale solide, de consistenta moale (excremente). Aici au loc si procese de fermentaputrefactiedatorate florei bacteriene intestinale, nepatogene, dar nu se desfasoara procese de digestie chimica.

Activitatea secretorie. Se rezuma la producerea de mucus, cu rol in formarea si progresia materiilor fecale de-a lungul

colonului.

Absorbtia. La nivelul intestinului gros se absorb apa si saruri minerale. Se mai pot absorbi unele vitamine (grupul B, vitamina

21.11.2013 Fiziologia sistemului digestiv: procesele de digestie, fenomenele mecanice ale digestiei : Aparatul digestiv

www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/Fiziologia-sistemului-digestiv51157.php 6/8

K) si unele medicamente.

Procesul de fermentatie. Are loc in prima parte a intestinului gros, datorita florei bacteriene aerobe, formata in principal din

bacili coli si lactici, care actioneaza asupra glucidelor nedigerabile (celuloza), scindandu-le pana la monozaharide si apoi panalactic. Aceasta flora de fermentatie sintetizeaza si unele vitamine indispensabile din complexul B si vitamina K.

Procesul de putrefactie. Se desfasoara in partea a doua a colonului transvers si in colonul sigmoid, prin actiunea florei

bacteriene anaerobe asupra compusilor proteici nedigerati, sub control cortical, determinand decarboxilarea si dezaminarea

acestora. Rezulta amoniac, care se absoarbe in sange si este dus la ficat, unde este neutralizat sub forma de uree. Mai rezulta

(putresceina, cadaverina) si substante toxice (indol, scatol, crezoli, hidrogen sulfurat etc), care dau mirosul caracteristic materiilorfecale.

Materiile fecale rezultate in urma acestor procese contin circa 90% resturi alimentare si 10% mucus, epitelii descuamate,

leucocite, corpuri ale bacteriilor de fermentatie si putrefactie. Din 1000 ml de chil intestinal se formeaza zilnic circa 150 g de materii

fecale.

Defecatia. Eliminarea materiilor fecale se numeste defecatie. Defecatia este un act reflex controlat voluntar. La defeca

participa musculatura tubului digestiv si alte grupe de muschi striati aflati sub control cortical.

EVALUARE

A. Selectati literele corespunzatoare raspunsurilor corecte:

1. Epiteliu cilindric unistratificat cu platou striat se gaseste in:

a.mucoasa bucala;

b.submucoasa faringelui;

c.mucoasa intestinului subtire;

d.mucoasa rectului.

2. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la dentitia definitiva:

a.apare la 6 luni;

b.apare intre 7 si 20 de ani;

c.cuprinde 32 de dinti;

d.cuprinde 36 de dinti.

3.Care sunt segmentele tubului digestiv in care se desfasoara digestia chimica:

a.stomac;

b.colon;

c.esofag;

d.duoden.

4.Acidul clorhidric din sucul gastric:

a.favorizeaza digestia glucidelor;

b.are actiune antiseptica;

c.activeaza enzimele proteolitice;

21.11.2013 Fiziologia sistemului digestiv: procesele de digestie, fenomenele mecanice ale digestiei : Aparatul digestiv

www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/Fiziologia-sistemului-digestiv51157.php 7/8

d.neutralizeaza chimul gastric;

e.pregateste proteinele pentru digestie.

5. Absorbtia lipidelor se face prin:

a.mecanisme pasive;

b.pinocitoza;

c. difuziune;

d.micelii hidrosolubile;

e.micelii liposolubile.

6. Digestia chimica a lipidelor se desfasoara in:

a.cavitatea bucala;

b.faringe;

c.stomac:

d.intestinul subtire;

e.intestinul gros.

B. Asezati in ordinea corecta urmatoarele structuri anatomice:

a. canalul coledoc 1.——————————

b. canalul hepatic drept 2.——————————

c. canalul hepatic comun 3.——————————

d. sfincterul Oddi 4.——————————

e. duodenul 5.——————————

f. canalul cistic 6. ——————————

C. Asezati in ordinea corecta urmatoarele procese fiziologice digestive:

a. absorbtia 1.——————————

b. formarea bolului alimentar 2.——————————

c. formarea chimului gastric 3.——————————

d. defecatia 4. ——————————

e. deglutitia 5. ——————————

f. masticatia 6. ——————————

D. Asezati in tabel urmatoarele enzime, in functie de rolul lor fiziologic: elastaza, maltaza, lipaza gastrica, lactaza,

labfermentul, lipaza pancreatica, chemotripsina, ptialina, pepsina, lipaza intestinala, amilaza pancreatica, tripsina,

peptidazele.

ENZIME PROTEOLITICE ENZIME GLICOLITICE ENZIME LIPOLITICE

21.11.2013 Fiziologia sistemului digestiv: procesele de digestie, fenomenele mecanice ale digestiei : Aparatul digestiv

www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/Fiziologia-sistemului-digestiv51157.php 8/8

E. Una dintre dereglarile majore ale functiei digestive este diareea. Care sunt efectele acesteia asupra st

generale a organismului?

F. Intocmiti un scurt eseu urmarind transformarile mecanice, fizice si chimice pe care le sufera un aliment debaza, painea, de-a lungul tubului digestiv.

G. Efectuati urmatoarele teme:

1. Stabiliti substantele cu rol antiseptic prezente in sucurile digestive.

2. Determinati efectele stimularii parasimpaticului asupra sfincterelor digestive.

3. Determinati efectele hiposecretiei pancreasului exocrin.

4. Stabiliti cauzele formarii calculilor* biliari.

Alte materiale medicale despre: Aparatul digestiv

Afectiunile sistemului nervos autonomSistemul nervos vegelaliv (SNV) inerveaza musculatura neleda a vaselor si viscerelor,glandele exocrine si endocrine si anumite celule ale tesuturilor [...]

Neoplaziile sistemului nervos centralingrijirea pacientilor cu tumori primare sau metastatice ale SNC necesita: (I) stabilireacu acuratete a diagnosticului de tumora si excluderea altor [...]

Procesele vasculare inflamatorii si infectioase. vasculiteleProcesele inflamatorii-infectioase pot constitui factori de risc pentru accidentelevasculare cerebrale (83). Mecanismele prin care infecti [...]

Nu s-a putut încărca pluginul.