Floarea a servit ca obiect de contemplaţie şi de cercetare, de admiraţie de la primii paşi ai omului pe pământ.

Florile, gingaşul dar al naturii, reprezintă o inestimabilă comoară ştiinţifică.Unele dintre ele sunt martori tăcuţi ai istoriei pământului românesc de- a

lungul a sute de mii şi milioane de ani.Supravieţuitoare ale unor timpuri imemoriabile, relictele vegetale, evocând

prin prezenţa lor, asemenea unor cronici vii, uriaşele migraţii dinspre miazăzi, miazănoapte şi răsărit ale vegetaţiei, mânate de capriciile climei încrucişate pe teritoriul românesc, ajută pe oamenii de ştiinţa să reconstituie pas cu pas, epocă cu epocă, tribulaţiile neîntrerupte ale florei.

Altele, aşa- numitele endemite, sunt zămisliri originale ale munţilor, pădurilor şi şesurilor româneşti, ale condiţiilor pedoclimatice locale, plante conservate de zeci şi sute de mii de ani în colţuri tainice sau produse tinere ale unor regiuni, legate intim de leagănul lor geografic, vin să adauge o notă inedită şi atrăgătoare la specificul peisajului ţării noastre.Marea bogăţie şi diversitate a elementelor care alcătuiesc covorul vegetal al ţării noastre se datorează aşezării sale geografice, la răspântie de areale de vegetaţie a numeroase specii de plante, precum şi condiţiilor foarte variate de climă şi sol. Aceste condiţii au permis tototdată conservarea unor specii rare, relicte din epocile de glaciaţiune şi care astăzi vegetează frecvent numai în regiunile nordice îndepărtate.

BUJORUL ROMÂNESC Paeonia peregrina var romanica

 Plantă cu flori mari de 6-7 cm în diametru, de culoarea sângelui,

frunzele de un verde strălucitor, cu limb de 2-3 ori împărţit şi cu foliole ovale, adânc sectate. Rădăcinile sunt

mari şi cărnoase. Înfloreşte în aprilie-mai.

MONUMENT AL NATURII

BUJORUL DE MUNTE- (SMÂRDARUL)Rhododendron kotschyi 

Este singura specie de rododendron care creşte în munţii noştri. Formează tufe culcate, cu ramuri ascendente. Frunzele sunt întregi, persistente, ovat- eliptice. Florile grupate umbeliform, cu corola mare, de forma unei pâlnii, de culoare roşiatica, mai rar albă. Fructul este o capsulă.

BUJORUL DE STEPĂ-Paeonia tenuifolia

 Plantă cu înălţimea de 70- 80 cm, creşte în tufă bogată, alcatuită din frunze ca de mărar, cu tulpini florale cu câte o singură floare de culoare galbenă. Rădăcinile sunt mari şi cărnoase.

RELICT POST GLACIAR

CĂLDĂRUŞA TRANSILVANĂAquilegia transsilvanica Plantă cu tulpina simplă cu o singură floare, având pinteni scurţi şi curbaţi, petale late şi rotunjite la vârf. ENDEMISM

– MUNTII BUCEGI

CĂLDĂRUŞA SCĂRIŢEIAquilegia nigricans Plantă perenă cu tulpină mai scurtă, gracilă, neramificată, păroasă, cu flori mari de un albastru deschis.Înfloreşte în mai-iunie.

ENDEMISM– MUNTII

APUSENI

CLOPOŢEL CARPATIC -Campanula carpaticaPlantă cu rizom subţire, ramificat, emite rozete sterile şi tulpini florifere. Are tulpina înaltă de 10- 40 cm, păroasă, cilindrică, subţire, de regulă curbată, rareori dreaptă, simplă sau ramificată la bază, uneori tufoasă, cu lăstari sterili la bază.

Frunzele sunt lung peţiolate, de 2- 6 cm, late de 1- 4 cm.

Florile solitare sau puţine se află în vârful tulpinii şi al ramurilor. Corola este mare, lungă de 2- 4 cm şi lată de 3- 5 cm, de culoare intens violetă, albastră.ENDEMISM CARPATIC

FLOAREA DE COLŢ Leontopodium alpinum

 Plantă anuală cu aspesct lânos,

măsurând între 5 şi 20 cm înălţime. Tulpinile sunt foarte

ramificate în partea de jos. Frunzele alternează, nu au nici o nervură şi sunt întregi. Cele

situate în partea de jos a tulpinii au un aspect de lance. Micile

capitule formează o mulţime de glomerule terminale. Florile

sunt albe sau galbene. Fructele sunt achene care cad uşor. Înfloresc din iunie până în

octombrie.

GAROFIŢA PITICĂDianthus glacialis  Este o plantă scundă. Tulpiniţele numeroase, înalte de 5 - 6 cm, lipsite de frunze sau numai cu una-două perechi de frunze, poartă la vârf câte o singură floare de circa 2 cm în diametru, cu cinci petale de un roz viu, la vârf dinţate, spre bază păroase. Frunzele în perechi înguste, către vârf puţin lăţite, cele de la bază adesea mai lungi decât florile. Înfloreşte în luna iulie – august. Creşte prin pajişti şi locuri stâncoase. Este endemică pentru Carpaţii Orientali şi Meridionali.

ENDEMISM CARPATIC

GAROFIŢA PIETREI CRAIULUIDianthus callizonusAre tulpina scundă, 5-10 cm, poartă la vârf o singură floare cu corola de 5 cm în diametru, formată din cinci petale late, la vârf distanţate, de culoare roşie-carmin, la bază cu o pată purpurie, împestiţată cu alb şi peri albi, mătăsoşi, strălucitori. Floarea prezintă în centru un inel purpuriu pestriţ, deosebit de caracteristic. Pe dos, petalele sunt alb verzui. Frunzele înguste şi alungite, de 2-4 cm lungime, sunt aşezate în perechi.. Înfloreşte în august. Creşte numai pe coastele abrupte din Piatra Craiului, fiind endemică pentru acest masiv. Este ocrotită ca monument al naturii. Nu se mai găseşte niciunde în lume şi nu seamănă cu nici o alţă garofiţă cunoscută din Europa. Seamănă cu o garofiţă din China (Himalaya), reprezintă o specie relictă.

MONUMENT AL NATURII

RELICT

GAROFIŢE ALBE-Dianthus kitaibeliiss. spiculifolius   Plantă erbacee cu frunze lanceolate şi flori frumos mirositoare. Are tulpina ramificată şi rădăcina solidă, multicapitată.Este declarată monument al naturii fiind ocrotită de lege.

ENDEMISM

 LALEAUA PESTRIŢĂ Fritillaria Montana

Plantă ierbacee cu 1-6 frunze pe tulpina gracilă, aşezate opus. Petalele de culoare brun-roşcată sau gălbui-roşcată au un desen asemănător cu o tablă de şah. În pământ are un bulb. Înfloreşte în aprilie-mai.

MONUMENT AL NATURII

LILIACUL ARDELENESC(IORGOVAN)Syringa josikaea Endemism al Carpaţilor Apuseni şi Păduroşi, deosebit de celelalte neamuri de liliac prin frunzele sale eliptice şi prin inflorescenţa sa, care apare nu din cei doi muguri laterali, ci din mugurul terminal al ramurilor. Este un relict terţiar care seamănă doar cu Syringa emodi din Himalaya şi cu o străveche rudă a lor găsite în stare fosilă în Germania. Frunzele sunt de un verde strălucitor.

ENDEMISM ÎN CARPAŢI 

RELICT TERŢIAR

LILIACUL SĂLBATICSyringa vulgaris

Arbust cu flori plăcut mirositoare, simple sau bătute, de la alb la purpuriu şi violet. Florile sunt unite în ciorchini. Înfloreşte la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai. Nu necesită condiţii speciale. Are 5-6 m înălţime.

RELICT TERTIAR

MAC GALBEN DE MUNTEPapaver corona-sancti-stephani

Plantă din familia Papaveraceae, cu numeroase tulpini înalte de 6-15cm, păroase, lipsite de frunze, la vârf cu câte o floare cu patru petale late, galbene şi un caliciu cu peri întunecaţi. Frunzele aşezate numai la baza tulpinii, sunt adânc spintecate în diviziuni de 1-5 mm lăţime.Înfloreşte in iulie-august. Creşte pe grohotişurile şi pietrişurile de calcar. Este endemism al Carpaţilor Orientali şi Meridionali. Se găseşte în Munţii Ţibleşului, Rodnei, Bucegi, Bârsei (Piatra Craiului), Făgăraşului (Râiosu, Capra Budei, Muncel), Godeanu (Piatra Iorgovanului, Piule).

ENDEMISM IN MUNTII BUCEGI-CU AREAL RESTRANS

 

NARCISANarcissus poeticusssp. radiiflorus

Plantă ierboasă cu tulpină subţire şi gingaşă, frunze înguste, flori mici. Petalele sunt alungit eliptice, îngustate la bază şi, gălbui, mărunt crestat şi tivit cu un fir roşu. nu se acoperă unele pe altele. Din mijlocul lor apare un guleraş foarte scurt

SPECIE RARA-SUPUSA MONITORIZARII

PAPUCUL DOAMNEI Cypripedium calceolus Plantă vivace dotată cu un rizom târâtor şi segmentat. Tulpina este ridicată, în partea de jos de un verde solzos, înaltă de la 20 la 50 cm şi poartă 3 sau 4 frunze. Frunzele alternează, largi şi eliptice sunt îmbrăţişate. În vârful tulpinii neramificate se etalează o floare (cea mai rară). Cele două sepale sunt sudate; a treia – divizată superior, este ridicată şi foarte largă. Sepalele sunt de culoare roşu-închis. Diviziunea inferioară poartă puncte roşii pe interior, măsoară 4 cm şi seamănă cu un mic sabot.Înfloreşte în mai şi iunie.

PLANTĂ OCROTITĂ DE LEGE

VIOREAUAScila bifolia

 Creşte în

pădurile de foioase. Are tulpina cu două

frunze bazale. Florile sunt albastre sau albe,

grupate (1- 7) în racem. În pământ are

un bulb.Este plantă rară şi ocrotită de lege, constituind un

monument al naturii.

TREI- FRAŢI- PĂTAŢI-Viola tricolor Trei- fraţi- pătaţi este o plantă perenă sau anuală, având o tijă mică, fragedă, putând atinge 30 cm înălţime, aspră, scobită în interior, ascendentă, având ramificaţii în partea de jos. Are frunze sau limburi ovale şi rotunjite. La subsuoara frunzelor are pedunculi lungi care se termină cu flori mari într- un amestec de culori : galben, alb şi bleu sau violet. Pe sepale, anexele rotunjite sunt mai scurte decât corola.