UNIVERSITATEA AUREL VLAICU ARAD
FACULTATE DE INGINERIE ALIMENTARA,TURISM SI PROTECTIA
MEDIULUI
SPECIALIZARE :I.M.A.P.A
AN :II
FOLOSIREA SPECIILOR DENDROLOGICE
ENTRU DCOR IN PARCURI SI GRADINI 2009
Folosirea speciilor dendrologice pentru decor in
parcuri si gradiniAmplasarea si asocierea arborilor si
arbustilor in cadrul spatiilor verzi
Modul de amplasare si combinare a speciilor ornamentale
constituie principalul element in realizarea efectului estetic al
unui peisaj.
Vegetatia lemnoasa poate fi dispusa in cadrul compozitiei sub
forma izolata sau in randuri, curtine, garduri vii, grupuri,
boschete, masive s.a.
Dispunerea izolata se realizeaza cu specii deosebit de
atragatoare prin forma, culoarea florilor, a scoartei, a frunzelor,
sau cu o fructificatie interesanta.
De obicei, arborii solitari se amplaseaza in punctele lipsite de
miscare, la extremitatile peluzelor, colturi linistite langa
cladiri, la marginea masivelor, in capatul perspectivelor pentru
inchiderea sau accentuarea lor.
Alegerea distantei la care este amplasat arborele este
determinata de elementele prin care decoreaza. Astfel, speciile la
care efectul decorativ este realizat prin frunze, flori sau fructe
se recomanda sa fie amplasate la o departare de maxim 2 ori
inaltimea privitorului, iar daca elementul de decor este
reprezentat de forma trunchiului si a coroanei, dispunerea
exemplarului respectiv se face la o distanta de peste 3 ori mai
mare decat inaltimea spectatorului.
Este bine ca speciile care se folosesc ca arbori izolati in fata
masivelor, sa se situeze ca parte componenta si in interiorul
masivelor pentru a creea o compozitie armonioasa.
Pentru inchiderea perspectiv elor se vor folosi urmatoarele
specii: Platanus Acerifolia, Tilia Tomentosa, Aesculus
Hippocastanum, Plopus Alba, Magnolia Kobus.
Pe marginea apelor sunt foarte decorative: Salix Matsudana
Tortuosa, Taxodium Distichum, Plopus Alba , Fracsinus
Excelsior.
Aliniamentele sunt plantatii constituite din specii ale caror
exemplare componente sunt distribuite echidistant; se folosesc pe
marginea aleilor si drumurilor, marginea bulevardelor. Acestea pot
fi: aliniamente de arbori, mixte (arbori si arbusti), mixte (arbori
si garduri vii), aliniamente de arbusti.
Aliniamentele de arbori. Dupa numarul de randuri de arbori,
aliniamentele poti fi: simple (cu un singur rand), duble (cu
aranjament simetric sau intercalat).
In raport cu o cale de circulatie, se pot realiza aliniamente:
unilaterale sau bilaterale. Distanta de plantare a exemplarelor
componente este:
intre randuri -3,5-6m
in cadrul randului -4-12m
Ca arbori pentru aliniamente se pot folosi platani, tei, artari,
salcami, mesteceni, fagi, catalpa, pini, molizi.
Aliniamente mixte de arbori si arbusti pot fi: pe un singur
rand, in alternanta sau pe doua randuri diferite.
Distantele minime fata de trunchiul arborilor trebuie sa fie de
1,5-2m, in functie de forma de crestere a arbustilor.
Aliniamentele mixte de arbori si gard viu pot fi: pe acelasi
rand, alternanta de arbori si secvente de gard viu sau pe randuri
distincte (distanta minima 1,5m intre aliniamente).Cutina
reprezinta o plantatie constituita dintr-o singura specie
arborescenta sau arbustiva, dispusa pe un rand, cu exemplarele
foarte apropiate unele de altele, incat formeaza un perete
verde.
Gardurile vii sunt plantatii din specii arbustive sau
arborescente dispuse pe unul/doua/trei randuri. Dupa inaltime
gardurile vii pot fi:
foarte mici (borduri)-cu inaltimea sub 0.5m
mici cu inaltimea intre 0,5-1m
inalte inaltimea intre 1-3m
foarte inalte inaltimea peste 3m
Dupa scopul urmarit, gardurile vii pot fi:
decorative (din specii cu flori si fructe,aparat foliar foarte
bogat)
pentru camuflarea unor elemente inestetice (din specii cu
frunzis bogat care se mentine chiar si iarna: Buxus, Tuia, Ligustru
Ovalifolium etc.)
pentru protejare (din specii arbustive cu ghimpi si spin, cu
coroana bogata: Piracanta, Gutuiul japonez, Dracila etc.)
Profilul gardurilor vii in plan vertical poate fi liber (garduri
vii netunse) sau geometric, sub diferite forme tunse ca:
paralelipiped, trapez, trunchi de con
Folosirea speciilor dendrologice pentru decor in parcuri si
gradini
Amplasarea si asocierea arborilor si arbustilor in cadrul
spatiilor verzi
Modul de amplasare si combinare a speciilor ornamentale
constituie principalul element in realizarea efectului estetic al
unui peisaj.
Vegetatia lemnoasa poate fi dispusa in cadrul compozitiei sub
forma izolata sau in randuri, curtine, garduri vii, grupuri,
boschete, masive s.a.
Dispunerea izolata se realizeaza cu specii deosebit de
atragatoare prin forma, culoarea florilor, a scoartei, a frunzelor,
sau cu o fructificatie interesanta.
De obicei, arborii solitari se amplaseaza in punctele lipsite de
miscare, la extremitatile peluzelor, colturi linistite langa
cladiri, la marginea masivelor, in capatul perspectivelor pentru
inchiderea sau accentuarea lor.
Alegerea distantei la care este amplasat arborele este
determinata de elementele prin care decoreaza. Astfel, speciile la
care efectul decorativ este realizat prin frunze, flori sau fructe
se recomanda sa fie amplasate la o departare de maxim 2 ori
inaltimea privitorului, iar daca elementul de decor este
reprezentat de forma trunchiului si a coroanei, dispunerea
exemplarului respectiv se face la o distanta de peste 3 ori mai
mare decat inaltimea spectatorului.
Este bine ca speciile care se folosesc ca arbori izolati in fata
masivelor, sa se situeze ca parte componenta si in interiorul
masivelor pentru a creea o compozitie armonioasa.
Pentru inchiderea perspectiv elor se vor folosi urmatoarele
specii: Platanus Acerifolia, Tilia Tomentosa, Aesculus
Hippocastanum, Plopus Alba, Magnolia Kobus.
Pe marginea apelor sunt foarte decorative: Salix Matsudana
Tortuosa, Taxodium Distichum, Plopus Alba , Fracsinus
Excelsior.
Aliniamentele sunt plantatii constituite din specii ale caror
exemplare componente sunt distribuite echidistant; se folosesc pe
marginea aleilor si drumurilor, marginea bulevardelor. Acestea pot
fi: aliniamente de arbori, mixte (arbori si arbusti), mixte (arbori
si garduri vii), aliniamente de arbusti.
Aliniamentele de arbori. Dupa numarul de randuri de arbori,
aliniamentele poti fi: simple (cu un singur rand), duble (cu
aranjament simetric sau intercalat).
In raport cu o cale de circulatie, se pot realiza aliniamente:
unilaterale sau bilaterale. Distanta de plantare a exemplarelor
componente este:
intre randuri 3,5-6m
in cadrul randului 4-12m
Ca arbori pentru aliniamente se pot folosi platani, tei, artari,
salcami, mesteceni, fagi, catalpa, pini, molizi.
Aliniamente mixte de arbori si arbusti pot fi: pe un singur
rand, in alternanta sau pe doua randuri diferite.
Distantele minime fata de trunchiul arborilor trebuie sa fie de
1,5-2m, in functie de forma de crestere a arbustilor.
Aliniamentele mixte de arbori si gard viu pot fi: pe acelasi
rand, alternanta de arbori si secvente de gard viu sau pe randuri
distincte (distanta minima 1,5m intre aliniamente).Cutina
reprezinta o plantatie constituita dintr-o singura specie
arborescenta sau arbustiva, dispusa pe un rand, cu exemplarele
foarte apropiate unele de altele, incat formeaza un perete
verde.
Gardurile vii sunt plantatii din specii arbustive sau
arborescente dispuse pe unul/doua/trei randuri. Dupa inaltime
gardurile vii pot fi:
foarte mici (borduri)-cu inaltimea sub 0.5m
mici cu inaltimea intre 0,5-1m
inalte inaltimea intre 1-3m
foarte inalte inaltimea peste 3m
Dupa scopul urmarit, gardurile vii pot fi:
decorative (din specii cu flori si fructe,aparat foliar foarte
bogat)
pentru camuflarea unor elemente inestetice (din specii cu
frunzis bogat care se mentine chiar si iarna: Buxus, Tuia, Ligustru
Ovalifolium etc.)
pentru protejare (din specii arbustive cu ghimpi si spin, cu
coroana bogata: Piracanta, Gutuiul japonez, Dracila etc.)
Profilul gardurilor vii in plan vertical poate fi liber (garduri
vii netunse) sau geometric, sub diferite forme tunse ca:
paralelipiped, trapez, trunchi de con.
