Fondurile mutuale in Romania

Cuprins:

1. Prezentare generala a pietei de capital din Romania2. Evolutia pietei de capital si a fondurilor de investitii din Romania

3. Fondurile mutuale- instrumente de investitie colective 4. Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania5. Studiu de caz Fondul deschis de investitii VDI Vanguard Protector

1

1. Prezentare generala a pietei de capital din Romania

Piata de capital reprezinta o piata specializata unde se intalnesc si se regleaza in mod liber cererea si oferta de active financiare pe termen mediu si lung. Concret, este vorba despre o piata pe care se tranzactioneaza in mod liber valori mobiliare (actiuni, obligatiuni), piata ce are drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor (fizice/juridice) care economisesc (cumparatorii de actiuni si obligatiuni) si care urmaresc plasarea profitabila a acestor capitaluri; aceste fonduri sunt atrase de catre emitentii de actiuni/obligatiuni, ce sunt in cautare de capital in vederea finantarii unor proiecte de investitii. In functie de momentul in care se realizeaza tranzactia, piata de capital se imparte in doua segmente: Piata primara. Este piata pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima data. Concret, este vorba de procesul prin care intermediarii financiari, care de regula fac legatura intre societatea emitenta si investitori, se obliga sa plaseze valorile mobiliare nou emise in schimbul unui comision. Piata secundara. Odata puse in circulatie valorile mobiliare pe piata primara, acestea fac obiectul tranzactiilor pe piata secundara. Functionarea efectiva a pietei secundare se realizeaza prin intermediul pietelor de negocieri sau organizate: este in principal vorba de bursa de valori si de piata extrabursiera. Diferenta dintre cele doua forme organizate ale pietei de capital (bursa si piata OTC) consta in existenta unor conditii si criterii de eficienta economico-financiara, de informare a investitorilor, referitoare la numarul de actiuni puse in circulatie, etc pentru accesul la bursa, conferind societatii cotate pe aceasta piata garantii superioare pentru investitori. De asemenea exista diferente intre modul de functionare si organizare a celor doua piete - bursa de valori este o piata de licitatie in timp ce piata Rasdaq este o piata de negociere. Valorile mobiliare sunt titluri de proprietate sau de creanta care confera titularului anumite drepturi bine stabilite asupra unor entitati ale societatii emitente. Valorile mobiliare sunt inscrisuri (documente de valoare) negociabile, ce pot fi transformate oricand2

in bani pe piata de capital. In sens restrans, valorile mobiliare sunt actiunile si obligatiunile emise de o societate comerciala. Mai exista o serie de alte operatii si instrumente, cum ar fi: titlurile de stat, optiunile pe actiuni, drepturile, contractele futures pe indici, tranzactiile in marja sau vanzarea in absenta.

Actiunile sunt titluri ce atesta un drept de proprietate asupra unei parti a capitalului social al societatii emitente. Practic, proprietarul actiunilor este proprietarul unei parti din societatea emitenta, parte corespunzatoare cu numarul de actiuni detinute. Pe langa dreptul de proprietate asupra unei parti a societatii emitente, actiunile confera si alte drepturi, dintre care cele mai importante sunt: dreptul de a primi in fiecare an o cota parte din profitul societatii (sub forma de dividende) corespunzatoare cu numarul de actiuni detinute si cu suma alocata de conducerea societatii pentru plata dividendelor. Datorita faptului ca acest dividend poate varia (sau poate fi chiar zero), actiunile se mai numesc si valori mobiliare cu venit variabil. dreptul la informare cu privire la evolutia economico-financiara a intreprinderii. dreptul de a participa la hotararile importante cu privire la activitatea societatii, precum si la conducerea societatii, prin participarea la Adunarile Generale ale Actionarilor (AGA), respectiv prin posibilitatea de a alege si de a fi ales in consiliul de administratie al societatii. drept de proprietate asupra unei parti a activelor societatii, in cazul lichidarii (incetarii functionarii) acesteia.

Dupa cum bine stim, in momentul de fata in Romania societatile cotate sunt tranzactionate pe doua piete organizate: Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si socitatea de bursa RASDAQ (Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotations). Obligatiunile reprezinta un titlu de creanta asupra societatii emitente. Concret, societatea emitenta are nevoie la un moment dat de un imprumut si emite obligatiuni. Cumparatorii obligatiunilor imprumuta societatea emitenta cu suma pe care au platit-o pentru cumpararea obligatiunilor. Obligatiunile nu confera aceleasi drepturi ca si actiunile, dar posesorul lor beneficiaza de o dobanda periodica fixa (din acest motiv, obligatiunile numindu-se valori mobiliare cu venituri fixe) si, la expirarea perioadei de imprumut, de rambursarea sumei platite pentru cumpararea obligatiunilor.

3

In tara noastra obligatiunile au fost foarte rar utilizate de catre agentii economici, datorita instabilitatii mediului economico-financiar. Astfel, in tara noastra s-au derulat numai doua oferte publice de obligatiuni pana la acest moment: cea a Combinatului Siderurgic Siderca Calarasi (societate cu capital de stat) desfasurata in 1997 - emisiune ce nu s-a bucurat de prea mult succes si a adus pierderi investitorilor datorita problemelor societatii emitente si cea a societatii International Leasing (societate privata) desfasurata in mai 2000. Emisiunea International Leasing s-a bucurat de succes in randul mediului de afaceri, investitorilor si mass-media, constituind un bun exemplu si pentru alte societati private dinamice pentru a apela la finantarea prin piata de capital. Practic emisiunea International Leasing a fost singura emisiune publica de obligatiuni derulata si incheiata cu succes din tara noastra. Emitentul si-a onorat toate obligatiile de plata, la termenele stabilite si fara intarzieri. In cursul anului 2001 s-a consemnat o noua premiera legata de obligatiuni: derularea primelor emisiuni de obligatiuni municipale. Acestea sunt similare obligatiunilor emise de societati comerciale, dar au ca emitent administratiile locale. Emisiunile derulate in 2001 au fost initiate de orasele Predeal si Mangalia. Acestea au fost listate si se tranzactioneaza la bursa de valori. Cele doua emisiuni sunt primele (si pana la acest moment singurele) emisiuni de obligatiuni tranzactionate in tara noastra. Formarea si dezvoltarea pietei de capital in Romania si constituirea formelor organizate ale acesteia (Bursa de Valori Bucuresti si si Societatea de Bursa Rasdaq) reprezinta componente esentiale ale procesului de restructurare a economiei in tara noastra. Procesele de constituire si dezvoltare a unei piete de capital in tara noastra sunt indisolubil legate de procesul de privatizare a intreprinderilor cu capital de stat, din diferite domenii de activitate: industrie, agricultura, comert, transporturi, alimentatie publica, etc. In paralel, aparitia unor firme noi cu capital particular, cu sau fara participare straina, concura la accelerarea procesului de creare a unei veritabile piete de capital in Romania.

2. Scurt istoric al evolutiei pietei de capital si a fondurilor de investitii din Romania

Activitatea bursiera in tara noastra dateaza din anul 1839, prin intemeierea burselor de comert. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficiala a Bursei de Valori4

Bucuresti (BVB), iar peste o saptamana a aparut si cota bursei, publicata in Monitorul Oficial. De-a lungul existentei sale, activitatea bursei a fost afectata de evenimentele socialpolitice ale vremii (rascoala din 1907, razboiul balcanic 1912-1913), bursa fiind inchisa apoi pe perioada primului razboi mondial. Dupa redeschiderea sa, a urmat o perioada de 7 ani de cresteri spectaculoase, urmata de o perioada tot de 7 ani de scadere accelerata. Activitatea Bursei de Efecte, Actiuni si Schimb se intrerupe in anul 1941, moment in care erau cuprinse la cota bursei actiunile a 93 de societati si 77 de titluri cu venit fix (tip obligatiuni). Dupa o intrerupere de 5 decenii, Bursa de Valori Bucuresti a fost reinfiintata in anul 1995, prima zi de tranzactionare fiind 20 noiembrie 1995, zi in care s-au tranzactionat 905 actiuni a 6 societati cotate. Din momentul redeschiderii, bursa a cunoscut o dezvoltare continua. La acest moment numarul societatilor listate este de 65; printre acestea se numara societati importante in economia nationala, precum SNP Petrom, Banca Romana pentru Dezvoltare, cele 5 Societati de Investitii Financiare, Banca Transilvania, etc. Pe piata extrabursiera din Romania, numita RASDAQ (Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotations), sunt tranzactionate valorile mobiliare neincluse la Cota Bursei de Valori si aprobate de CNVM si de Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare (ANSVM). Prima zi de tranzactionare pe piata Rasdaq a fost 1 noiembrie 1996, cand s-au tranzactionat actiunile a 3 societati. Prin intermediul Programului de Privatizare in Masa (PPM) s-a realizat privatizarea a peste 5000 de societati comerciale cu capital din stat, prin distribuirea unei parti a capitalului acestora, in mod gratuit, catre populatie prin intermediul certificatelor de actionar. Acest proces va continua prin vanzarea capitalului social ramas in proprietatea statului, gestionat de catre Fondul Proprietatii de Stat (FPS), prin diferite metode precum: vanzarea de actiuni prin licitatie publica, oferta publica, prin intermediul formelor organizate ale pietei de capital (bursa de valori si piata extrabursiera). Primul fond deschis de investitii din Romania apare la putin timp dupa intrarea in vigoare a ordonantei nr. 24/1993 emisa de Guvernul Romaniei pe data de 25 august care reglementeaza constituirea si functionarea fondurilor deschise de investitii precum si societatile de investitii ca institutii de intermediere financiara: in noiembrie 1993 sa ia fiinta Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri administrat de Societatea de Asistenta Financiara si Investitii (SAFI), depozitar: Banca Dacia Felix. Doar o luna mai tarziu acest fond si-a inceput functionarea si a lansat pe piata Certificatul de Investitor tip A FMOA, cu o valoare nominala de 50.000 lei. Dupa infiintarea FMOA apar pe rand in si: "Dacia Felix" in Cluj administrat de Proinvest (depozitar: banca Dacia Felix) si Credit Fond in Bucuresti, administrat de Certinvest SA (depozitar: banca Credit Bank). Infiintate ca societati civile, lipsite de5

obligatia platii impozitelor, fondurile deschise de investitii inregistrau cresteri superioare mijloacelor deja existente de plasament. Desi functionau in baza unei legi, fondurile nu erau supravegheate indeaproape vis a vis de politica lor de investitii, intrucat legiuitorul a lasat la latitudinea fiecarui administrator de fond libertatea de alegere a modalitatii de calcul conform prospectului de emisiune. Astfel nu exista clar stipulata vreo institutie care sa stabileasca in mod clar calculul valorii activului net unitar si sa controleze activitatea fondurilor. Singura autoritate care avea atributii apropiate in acest sens era Agentia de Valori Mobiliare care apartinea de Ministerul Finantelor. Aceasta se afla "in expectativa", iminenta fiind reorganizarea sa intrun organ administrativ independent (CNVM) care sa aiba atributii sporite de administrare si control bine reglementate. In lipsa unei legislatii clare referitor la modalitatea de calcul a valorii activului net unitar, cresterile raportate de fondurile de investitii erau cu mult peste valoarea cresterii reale ale activului lor net. Astfel o practica des uzitata in urmatorii ani a fost initiata de SAFI Invest si anume de a inregistra in valoarea actuala unitara a activului net veniturile viitoare inregistrate de diversele active in care fondul investea. Intucat FMOA se detasa in acest mod fata de celelalte fonduri din punct de vedere al rentabilitatilor obtinute, aceasta modalitate incorecta de calcul va fi ulterior preluata si de celelalte fonduri. Drept urmare a rentabilitatilor sporite ce s-au obtinut, poate nu in totalitate cu o baza reala, sume din ce in ce mai mari au fost atrase in circuitul fondurilor, concurenta sporind in acest domeniu, aparent foarte profitabil. Astfel anul 1995 este anul in care au luat fiinta o mare parte a fondurilor de investitii, aparand pe rand : Fondul National de Investitii (administrat de SOV Invest SA), Ardaf, Armonia, Octogon, Fondul Mutual Transilvania, multe dintre ele rezistand pana in prezent. Fondul Dacia Felix isi schimba denumirea in Fondul Roman de Investitii. Agentia Valorilor Mobiliare se transforma intr-un organ de sine statator, cu drept de reglementare si anume Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, care intr-o prima faza impune existenta a unei autorizari pentru fiecare fond in parte. Ulterior acest "guvern" al fondurilor deschise de investitii incepe sa reglementeze din ce in ce mai mult acest sensibil sector financiar, reglementari care vor duce ulterior la mari fluctuatii in piata acestor fonduri. Primul fond autorizat de CNVM este Credit Fond in data de 6 septembrie 1995; pe rand toate celelalte fonduri existente isi obtin autorizarile, indeplinind criteriile solicitate de6

catre comisie. Aceste criterii tineau in primul rand de detineri de activ in conformitate cu reglementarile existente, de raportare numarului de investitori, etc. In acest moment in piata fondurilor mutuale depozitarul avea un rol minor, neexistand practic implicarea care exista in acest moment. Astfel societatile de administrare isi calculau practic valorile activului net unitar si nu depozitarul. Anul 1996, incepe relativ fara turbulente pe piata fondurilor, alte trei noi fonduri deschise de investitii luand fiinta: Investor, Fondul de Comert Exterior (FCEx) si Solidaritatea. Din pacate pentru acest sector extrem de important al pietei financiare, incepe o perioada neagra iar prin evenimentele care au survenit la sfarsitul lunii martie s-a creat o imagine care inca persista in mentalitatea investitorilor neavizati. Pe 8 martie 1996 societatile de administrare ale fondurilor mutuale: FRI, Credit Fond, Ardaf, Armonia, FNI, Octogon, Investor, Solidaritatea, FCEx si FMT infiinteaza Uniunea Nationala a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC), organ de reprezentare a fondurilor de investitii. UNOPC a fost infiintat si in prezenta celor 5 societati de investitie financiara si cu o asistenta a USAID - o organizatie de asistenta si finantare di Statele Unite ale Americii. UNOPC a realizat un cod deontologic si un set de proceduri disciplinare, precum si un sistem transparent de raportare pentru fondurile deschise de investitii, obiectivele sale principale fiind:

1. promovarea sectorului organismelor de plasament colectiv ; 2. standardizarea principiilor si practicilor; 3. promovarea de standarde profesionale. La sfarsitul lunii martie, piata fondurilor mutuale era in expansiune, activele nete totale a celor 12 fonduri mutuale existente tinzand catre 1.000 miliarde lei. Din pacate anul 1996 a adus prima criza a fondurilor mutuale romanesti. Fondurile de investitii si-au revenit cu mare dificultate din criza care a avut loc in primavara lui 1996. Dupa reglementarea unitara a unui sector care functiona dupa propriile reguli, era inevitabila o reducere a valorilor unitatilor de fond; din acel moment, insa, piata s-a asezat pe baze mai bine reglementate, si ar fi trebuit sa-si reia trendul normal crescator, chiar daca pornea mai de jos.7

Dezvoltarea ulterioara momentului 1996 a fondurilor mutuale a intampinat urmatoarele obstacole:o o o o o

criza de credibilitate care a urmat evenimentelor din primavara anului 1996; volumul redus de tranzactii de pe pietele reglementate de actiuni; inclinatia populatiei catre tezaurizarea valutelor si depunerile bancare; rata ridicata a dobanzii bancare; rata inalta a inflatiei;

Fondurile mutuale aparute in conditiile noilor reglementari ale CNVM au depasit socul pietei si au inregistrat un trend lent creascator. Noile instructiuni CNVM le-au afectat mai putin, pe de o parte pentru ca si-au calculat activele dupa formule apropiate celei impuse de CNVM si, pe de alta parte, pentru ca investitorii lor se aflau in perioada de trei luni de la subscriere, deci nu-si puteau rascumpara investitiile fara a pierde avantajele corespunzatoare. Anul 1997 aduce o redresare in viata fondurilor de investitii, acestea reluandu-si cresterile asa cum era si normal pentru managerii profesionisti care le gestionau. Insa neincrederea in aceste modalitati de investitie persista iar evolutiile slabe ale Bursei de Valori Bucuresti fac ca investitorii sa se orienteze spre alte mijloace de plasament atractive in acea perioada cum ar fi certificatele de trezorerie si depozitele bancare. Trendul general descrescator al economiei precum si lipsa surselor de finantare la care statul sa poata apela a facut ca instrumentele de economisire prezentate anterior sa aiba randamente nejustificat de mari. Publicitatea care a aparut in piata (in special vis--vis de FNI) a facut ca in anul 1998 piata fondurilor de investitii sa redevina atractiva pentru investitori atrasi de rentabilitatile sporite pe care aceste instrumente de investire tocmai incepusera sa le inregistreze. Noi fonduri de investitii incep sa apara: FIDE, Stabilo, familia de fonduri Active, FNA; altele isi schimba denumirea: fi Fondul Roman de Investitii devine Fortuna, iar Credit devine Fond Capital Plus. Daca la inceputul anului 1998 activele totale nete ale fondurilor mutuale erau doar de 188 miliarde lei (de zece ori mai putin in termeni reali fata de aprilie 1996), spre sfarsitul acestui an acestea au crescut semnificativ, ajungand la valoarea de 849 miliarde lei. Cresterea s-a datorat in cea mai mare masura unui singur fond de investitii: Fondul National de Investitii, si, intr-o masura mai mica, Fondului pentru Comert Exterior si Fortuna Classic.8

Numarul de titluri in circulatie a fost, la sfarsitul anului cu 60% mai mare decat la inceput, dar cu toate acestea cu 30% mai mic decat la sfarsitul lui aprilie 1996 (ceea ce dovedeste cat de profunda a fost criza din primavara acelui an). Numarul de investitori a depasit 116.000 , cu putin peste numarul celor din primavara lui 1996. De asemenea numarul de titluri noi investite este cu 50% superior celor rascumparate, inregistrandu-se o prioada medie de investire de circa 14 luni, populatia intelegand ca aceasta forma de plasament obtine randamentul maxim pe perioade medii spre lungi. Anul 1999 se caracterizeaza printr-o crestere a numarului de fonduri de investitii si printr-o revigorare a acestui sector financiar, inca marcat de prabusirea valorii unitatilor de fond din 1996. Apar fondul Tezaur, Fondul de Investitii Gelsor, Fondul Oportunitatii Nationale, FDI Galati, iar situatia in piata se imbunatateste vizibil. Fondurile inregistreaza pe langa o crestere de activ net si o crestere de numar de investitori, si o crestere comuna a valorii titlurilor de participare, crestere ce se situeaza in medie peste rentabilitatile obtinute de instrumentele clasice de economisire. Din pacate pe fondul acestor cresteri reale pe care profesionismul societatilor de administrare l-a facut posibil, Fondul National de Investitii planuia o frauda de proportii. Din pacate pentru acest segment al pietiei financiare care incepuse sa functioneze pe baze mai sanatoase, frauda FNI care a urmat a generat o noua mentalitate negativa, fara o analiza reala asupra pietei tuturor fondurilor mutuale. Fara acest fenomen negativ, piata fondurilor mutuale ar fi ajuns la cu totul alte dimensiuni in perioada actuala. In ianuarie se infiinteaza Fondul Valutar Gelsor (FVG), ce are ca societate de administrare: Gelsor Asset management si ca depozitar: Banca Romana de Scont, autorizat de CNVM pe 19 ianuarie si avand o valoare nominala a unitatii de fond de 50 USD. Inca de la infiintarea acestui fond au existat neclaritati cu privire la functionarea sa, in legatura cu necesitatea autorizarii Bancii Nationale a Romaniei pentru efectuarea operatiunilor valutare. Incepand cu 11 mai 2000 incep primele zvonuri in presa din Cluj vis--vis de frauda FNI iar pe 24 mai 2000 SOV Invest SA, administratorul fondurilor FNA SI FNI hotaraste, de comun acord cu CNVM si Consiliul de Incredere al FNI, suspendarea temporara a activitatii FNI, printr-o notificare semnata de Ioana Maria Vlas, pana la centralizarea tuturor cererilor de rascumparare. Drept urmare este suspendata si activitatea FNA pentru ca pe data de 5 iunie - CNVM retrage autorizatia de functionare a SOV Invest (astfel ca, cele doua entitati administrate intra intr-o situatie critica).

9

Pe 14 februarie CNVM aproba suspendarea pe o perioada de 90 zile a activitatii FDI Alpha in vederea transformarii acestuia in fond inchis privat de investitii. In februarie 2001 Quadrant Asset Management preia spre administrare activele FNA (44,087 mld lei), incercand sa reabiliteze acest fond cu o imagine deteriorata, sub noul nume de Integro. In mai se autorizeaza de catre CNVM si primul fond apartinand unei ramuri a unui grup bancar: BRD, denumit Simfonia 1, avand ca societate de administrare: SG Asset Management - BRD SA, activele sale fiind plasate in totalitate in instrumente monetare. In septembrie se inregistreaza o noua premiera in piata fondurilor mutuale, aparand primul fond cu investitii preponderente in actiuni listate: Fondul Deschis de Investitii Napoca administrat de Globinvest. Fondurile de actiuni se caracterizeaza printr-o pondere a actiunilor ridicata (5070%) si au un grad ridicat de risc. Acestea sunt gandite ca instrumente investitionale pe termen lung, avand o durata recomandata a investitiei de minim 2 ani. Alta caracteristica a acestor tipuri de fonduri este ca pe anumite perioade ele pot inregistra si scaderi ale unitatii de investitie, in functie de evolutia actiunilor listate, spre deosebire de restul fondurilor mutuale ce au cunoscut o crestere neintrerupta in ultimii ani. Aparitia fondurilor de actiuni este un lucru benefic pentru piata fondurilor deschise din Romania, ele acoperind si o necesitate a tipurilor de investitori care au o inclinatie spre un risc mai ridicat pentru a obtine rentabilitatile superioare pe care Bursa le poate oferi. In noiembrie CNVM suspenda operatiunile fondului Fondului Valutar Gelsor. Al doilea fond de actiuni a aparut pe piata in decembrie: fondul de actiuni INTERCAPITAL administrat de Certinvest. La inceputul anului 2002 alte doua fonduri de investitii si-au incetat activitatea. Astfel pe 9 ianuarie CNVM suspenda dreptul de rascumparare la Fondul de Investitii Gelsor (FIG), din cauza imposibilitatii de calcul al valorii unitatii investitionale iar in 19 aprilie administratorul a inceput procedura de dizolvare a fondului FIDE. In ultimii 10 ani putem spune ca incet, incet, piata fondurilor de investitii s-a asezat, urmand un trend crescator, in prezent actionand pe piata din Romania peste 65de fonduri de investii, lista acestora fiind enumerata mai jos:

10

Fonduri monetare BCR MONETAR FORTUNA GOLD OTP COMODISRO RAIFFEISEN RON FLEXI CERTINVEST MONETAR IFOND MONETAR RAIFFEISEN MONETAR SIMFONIA 1

Fonduri de obligatiuni BCR OBLIGATIUNI BT OBLIGATIUNI STABILO BRD OBLIGATIUNI CERTINVEST OBLIGATIUNI VANGUARD PROTECTOR

Fonduri diversificate BCR DINAMIC BRD DIVERSO EUROPA REGIONAL CARPATICA GLOBAL CERTINVEST DINAMIC CERTINVEST PRUDENT FORTUNA CLASSIC KD OPTIMUS OMNITRUST OTP BALANSISRO STAR FOCUS TRANSILVANIA ZEPTER MIXT BRD ACTIUNI EUROPA REGIONAL BT CLASIC CARPATICA STOCK CERTINVEST NEXT GENERATION CERTINVEST SHORT FUND INTEGRO NAPOCA OPORTUNITATI NATIONALE RAIFFEISEN BENEFIT STAR NEXT ZEPTER ACTIUNI ZEPTER OBLIGATIUNI

Fonduri de Actiuni ACTIVE DINAMIC BT INDEX CERTINVEST BET-FI INDEX CERTINVEST XT INDEX INDEX EUROPA OMNINVEST PISCATOR EQUITY PLUS BCR EXPERT BT MAXIM CERTINVEST BET INDEX IFOND ACTIUNI KD MAXIMUS OTP AVANTISRO RAIFFEISEN PROSPER

11

RAIFFEISEN ROMANIA ACTIUNI

Alte Fonduri AUDAS PISCATOR BRD EURO FOND OTP EURO BOND RAIFFEISEN CONFORT 2 BCR EUROPA AVANSAT BT INDEX ATX RAIFFEISEN CONFORT RAIFFEISEN EURO PLUS

3. Fondurile mutuale- instrumente de investitie colective

Conform definitiei din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, un fond de investitii este un organism de plasament colectiv fara personalitate juridica, ceea ce inseamna ca un fond de investitii aduna bani de la mai multi investitori si ii investeste in mai multe tipuri de instrumente financiare, cele mai folosite fiind actiunile, instrumentele cu venit fix (obligatiuni), depozite. Un fond mutual este asadar o entitate fr personalitate juridic, constituit n baza unui contract de societate civil i este un instrument de investiie colectiv din care un numr mare de investitori individuali dein cte o parte relativ mic i limitat prin lege i care investete n diverse instrumente ale pieelor financiar-bancare i de capital urmrind realizarea obiectivului financiar al fondului Fondurile de investitii (cunoscute si sub denumirea de fonduri mutuale) sunt de mai multe tipuri, fiecare tip de fond mutual investind preponderent intr-o anumita clasa de instrumente financiare dintre cele specificate mai sus. Acest lucru inseamna ca nu toate tipurile de fonduri de investitii investesc in actiuni, ci doar fondurile de actiuni, si intr-o proportie mai mica, fondurile diversificate. Fondurile de obligatiuni sau cele monetare nu investesc in actiuni. Exista doua clase distincte de fonduri de investitii: fondurile deschise de investitii si fondurile inchise de investitii. Fondurile deschise de investitii permit emisiunea si rascumpararea continua de unitati de fond, in timp ce in cazul fondurilor inchise de investitii, emisiunea si12

rascumpararea de unitati de fond este discontinua, adica exista anumite perioade cand se poate investi in aceste fonduri sau cand se poate rascumpara. Vom incerca, asadar, sa identificam cateva dintre diferentele esentiale dintre fondurile deschise de investitii si cele inchise.

Fonduri deschise de investiii Emisiunea unitilor de fond Limite Continu, se pot derula operaiuni de adeziune i rscumparare n orice zi

Fonduri nchise de investiii Discontinu, administratorul stabilind n prospect perioadele (limitate) n care operaiunile de adeziune i rscumprare sunt posibile pe care administratorul le definete n prospect conform strategiei de investiii a fondului

Stricte, n conformitate cu prevederile legale Mai permisive, existnd limite-cadru definite de lege,

investiionale pentru categoria din care face parte fondul Listarea fondului

Mai dificil, cu multe condiii de ndeplinit. Listarea este posibil, fiind o variant la care apeleaz n acest moment, n Romnia nu exist muli administratori. n acest moment, n Romnia fonduri deschise listate exist 4 fonduri nchise listate la Bursa de Valori Bucureti n funcie de strategia de investiii a fondului, Exist dou mari categorii de fonduri nchise: 1. Fonduri nchise care atrag n mod i de instrumentele investiionale ctre care se orienteaz, exist 4 mari categorii: privat resurse financiare au pn la 500 de 1. Fonduri de aciuni trebuie s investitori 2. Fonduri nchise care atrag n mod investeasc minimum 85% din portofoliul lor n aciuni n aceast categorie se ncadreaz fondul XT Index; 2. Fonduri de obligaiuni trebuie s investeasc minimum 90% din portofoliul lor n instrumente cu venit fix, iar restul portofoliului nu poate fi investit in aciuni n aceast categorie se ncadreaz fondulOrizont; 3. Fonduri monetare: a. standard modified duration* < 1 n aceast categorie se ncadreaz fondul Tezaur, b. de trezorerie scurt maturitatea medie a plasamentelor < 60 zile; public resurse financiare au peste 500 de investitori n cadrul acestor dou variante, se pot construi fonduri ce pot fi ncadrate nr-una din categoriile de mai jos:

Clasificare

1. AOPC destinate investitorilor calificai acestea atrag doar n mod privat resurse financiare, i nu pot avea mai mult de 100 investitori fondul Properties RO 2. AOPC cu politic de investiii permisiv fondul Leader i fondul Everest 3. AOPC cu politic de investiii diversificat 4. AOPC cu politic de investiii restrictiv 5. AOPC cu politic de investiii moderat 6. AOPC specializate n investiii n aciuni 7. AOPC specializate n investiii n obligaiuni 8. AOPC specializate n investiii monetare 9. AOPC specializate n investiii n instrumente

13

4. Fonduri diversificate: a. Defensive portofoliul lor este investit n mai multe tipuri de instrumente financiare, ns maximum 35% n aciuni n aceast categorie se ncadreaz fondul Capital Plus, b. Echilibrate portofoliul lor este investit n mai multe tipuri de instrumente financiare, cu o proporie ntre 35% i 65% investit n aciuni, c. Dinamice portofoliul lor este investit n mai multe tipuri de instrumente financiare, cu o pondere a investiiilor n aciuni de peste 65% n aceast categorie se ncadreaz fondulIntercapital, d. Flexibile portofoliul lor este investit n mai multe tipuri de instrumente, cu ponderi i durat variabile, investiiile n aciuni putnd varia n intervalul 0%-100%.

financiare derivate acestea atrag doar n mod privat resurse financiare 10. AOPC specializate n titluri de participare ale OPCVM i/sau AOPC (practic investesc n alte fonduri de investiii) acestea atrag doar n mod privat resurse financiare 11. AOPC specializate n investiii n instrumente ipoteca

Cea mai intalnita clasificare a fondurilor de investitii este bazata pe tipurile de active n care se investeste i include:

Fonduri de actiuni investitii in actiuni, care pot fi impartite de altfel in: Fonduri de crestere investitii in companii care au potential de castiguri de capital uriase; Fonduri de venit investitii in companii care au cele mai mari potentiale profituri; Fonduri indexate investitii in companii care fac parte din indici de actiuni majori; Fonduri sectoriale investitii in companii din sectoare selectate ale economiei; Fonduri de obligatiuni investitii in obligatiuni la termen lung sau scurt, de diferite nivele de risc si de profitabilitate, incluzand: Obligatiuni de stat sau municipale cu risc scazut; Obligatiuni corporatiste cu risc crescut (dar cu profit potential mare)14

Fonduri de piata monetara in general, investitii in datorii pe termen scurt, obligatiile fiind un substitut al depozitelor bancare (cu cel mai scazut risc, dar, de asemenea, cea mai scazuta profitabilitate). Cel mai mare risc pentru un investitor este riscul inflatiei, care poate intrece profiturile. Fonduri de fonduri investitiile in alte fonduri de investitii sunt create pentru investitorii care nu pot alege tipul de fond potrivit pentru acestia sau vor sa diversifice investitiile lor (in concordanta cu varsta lor si preferintele in ceea ce priveste riscul). Fonduri umbrela acestea contin diferite sub-fonduri care investesc in piete sau tari diferite, lucru ce faciliteaza trecerea investitorului de la un sub-fond la altul. Fonduri de hedging investitii in instrumente financiare de profit mare (si risc mare). Fonduri de garantare cu o garantie colaterala ca sumele investite vor fi returnate in intregime intr-o anumita perioada de timp plus profitul minim.

Fondurile mutuale sunt administrate, conform reglementarilor in vigoare, de o societate de administrare cu obiect unic de activitate. Prin aceast colectare de fonduri sub administrare unica, investitorul individual beneficiaza de mai multe avantaje:

Diversificare larga a portofoliului de investitii si dispersia riscului. Fondurile importante disponibile permit o larga diversificare a instrumentelor investitionale reducand astfel (dar nu eliminand) riscurile aferente unor anumite categorii de investitii (actiuni, depozite bancare etc.) Lichiditate maxima a investitiei individuale. Investitorii individuali isi pot lichida oricand, partial sau total, investitia transformand-o in bani la valoarea curenta a titlurilor, spre deosebire de alte instrumente care pot fi vandute mai greu sau cu un cost mai mare. Administrarea profesionala a portofoliului. Societatea de administrare a unui fond cuprinde investitori profesionisti sprijiniti de analisti financiari care studiaza i monitorizeaza pietele financiare si companiile in mod individual i pe ramuri. Administrarea profesionala a investitiilor este in general accesibila persoanelor ce dispun de fonduri importante, dar fondul mutual face aceste servicii accesibile oricarui investitor la un cost rezonabil. Transparenaa. Conform reglementarilor CNVM, fondurile de investitii trebuie sa asigure transparenta in ceea ce priveste obiectivele de investitii, precum i riscurile pe care si le asuma investitorii. Toate caracteristicile unui fond autorizat de CNVM trebuie s fie prezentate in prospectul de emisiune al fondului. De asemenea,15

fondurile de investitii trebuie sa faca publice rapoarte periodice asupra activittii desfasurate.

Fondurile de investitii lucreaza cu conceptul de unitate de fond, care reprezinta diviziunea unitara a fondului de investitii. O unitate de fond este egala cu valoarea activului net al fondului de investitii, impartita la numarul de unitati de fond puse in circulatie la o anumita data. In cazul fondurilor deschise de investitii, valoarea unitatii de fond se calculeaza zilnic. In consecinta, pretul unitatii de fond variaza in functie de performanta instrumentelor in care fondul investeste. Practic, atunci cand o persoana investeste intr-un fond de investitii, cumpara, de fapt, un numar de unitati de fond, la valoarea acestora valabila in ziua cand face adeziunea. Cresterea (sau scaderea) pe care acesta o inregistreaza este data de variatia valorii unitatii de fond, deoarece in conditiile in care nu face operatiuni suplimentare de adeziune (investitie) sau rascumparare (retragere), numarul unitatilor de fond ramane constant. Performanta unui fond mutual se masoara prin randamentul total obtinut intr-o perioada de timp si reprezinta cresterea valorii unitatii de fond in perioada de timp considerata. Din vanzarea unittilor de fond se poate inregistra si pierdere daca, din diferite motive, activul net unitar al fondului a scazut in perioada de timp dintre cumpararea si vanzarea unitatilor de fond, randamentul fondului pe aceea perioada de timp fiind negativ. Fondurile mutuale nu platesc impozit pe profit, dar castigul obtinut la rascumpararea unor unitati de fond, diminuat cu eventualele comisioane de rascumparare, este supus impozitului pe venitul global. Pentru fondurile deschise de investitii, impozitul pe venitul global este de 1%. In Romania, fondurile de investitii sunt atent supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, in baza Legii 297/2004 privind piata de capital si a Regulamentului nr. 15/2004 privind autorizarea si functionarea societatilor de administrare a investitiilor, a organismelor de plasament colectiv si a depozitarilor. Corectitudinea evaluarii activelor fondurilor de investitii este asigurata si de Depozitarul fondului, o institutie bancara care certifica valoarea unitatii de fond. De asemenea, exista Asociatia Administratorilor de Fonduri (fosta UNOPC), un organism din care fac parte cele 19 societati de administrare a investitiilor, care la randul lor administreaza 54 de fonduri deschise si 14 fonduri inchise de investitii. Aceasta asociatie este afiliata la EFAMA (European Fund and Asset Management Association) si contribuie la formarea si dezvoltarea cadrului organizatoric, legislativ si profesional general care sa asigure imbunatatirea activitatii membrilor.16

Exista multi sceptici cu privire la functionarea fondurilor mutuale, pe fondul istoric al SAFI sau FNI, insa in actuala economie, cu 68 de fonduri de investitii, cu peste 270 000 investitori, cu dubla verificare a corectitudinii datelor afisate (atat de catre CNVM, cat si de catre Banca Depozitara), cu rigoarea aplicata de CNVM si cu atenta monitorizare a functionarii pietei, atat din partea AAF, cat si din partea mass-media, sansele sa aiba loc fraude similare cu cele din trecut sunt minime. Gradul de risc la care se expune un investitor in fonduri mutuale variaza in functie de tipul de fond de investitii (monetar, de obligatiuni, diversificat, de actiuni) in care acesta investeste. Spre exemplu, fondurile monetare au un grad de risc minim, deoarece investesc preponderent in depozite, in timp ce fondurile de actiuni comporta un grad de risc mai mare, datorita expunerii ridicate pe bursa. Investitiile n fonduri mutuale nu sunt garantate de catre stat, iar fondurile mutuale nu participa la fondul de garantare a depozitelor bancare. Investitia in fondurile mutuale este deci mai riscanta din acest punct de vedere decat un depozit bancar al unei persoane fizice cu o valoare mai mica decat limita maxima garantata. Exista riscul ca investind intr-un fond mutual, randamentul sa nu fie cel scontat sau chiar sa se piarda suma investita initial, partial sau total. Prin realizarea unui portofoliu de investitii, fondurile mutuale reduc, dar nu elimina, riscul de piat constituit de fluctuatia valorii instrumentelor financiare in care s-a investit. De asemenea, nu poate fi omis riscul legislativ prin posibila aparitie a unor constrangeri legale care sa duca la scaderea valorii unittilor de fond sau la suspendarea rascumpararii lor de ctre fond. Astfel, este important pentru un investitor sa stie exact care este tipul de fond in care investeste, pentru ca in functie de plasamentele acestuia, riscul la care se expune este mai mic sau mai mare. Fondurile mutuale se potrivesc unei game largi de persoane de la investitorii conservatori, care doresc sa isi asume riscuri minime, si prefera o crestere moderata pentu investitiile lor, pana la investitorii dinamici, ce isi doresc sa se expuna pe piata de capital si sa isi coreleze randamentele cu cele ale bursei. Exista cate un tip de fond care satisface orice profil investitional. De asemenea, fondurile de investitii sunt atractive pentru cei ale caror economii nu sunt mari, dar care doresc sa puna deoparte lunar o suma cat de mica (chiar si 50 RON). Pentru prima categorie mentionata, investitorii conservatori, fondurile monetare reprezinta o alegere buna. Sumele mari atrase de fondurile monetare le permit administratorilor de fonduri sa negocieze dobanzi mult mai mari pentru sumele plasate in banci, oferind astfel investitorilor in acest tip de fonduri randamente mai mari decat depozitele bancare, in conditii similare de risc.17

In cazul celei de a doua categorii, fondurile de actiuni sau de indice sunt o solutie pentru expunerea diversificata pe piata bursiera si corelarea cu randamentele acesteia, in conditiile unei experiente limitate pe piata de capital sau a lipsei timpului necesar urmaririi permanente a pietelor. Oportunitatea realizarii unei investitii nu depinde nici de suma disponibila si nici de o anumita conjunctura de moment a pietei, ci de obisnuinta de a investi regulat si, mai ales, de alinierea politicii de plasament la obiectivele personale ale fiecrui investitor in parte. Inainte de a hotari asupra oricarei forme de plasament, se evalueaza resursele, se stabilesc obiectivele si se alege aceea politica de plasament (regulata i orientata pe termen lung) care sa asigure nu cel mai mare castig posibil, ci atingerea obiectivelor personale. In general, orice plan de investitii trebuie s tina cont cel putin de:

perioada din cadrul ciclului vietii in care se afla potentialul investitor (crestere, maturitate, pensie); telurile financiare; toleranta la risc; nevoile fiecarui individ (de orice tip); perioada de timp pe care se doreste a se investi; evolutia investitiilor anterioare; suma disponibila i regularitatea (frecventa) investirii. Fondul mutual ales trebuie sa se potriveasca strategiei i obiectivelor personale de investitie i sa isi gaseasca locul in portofoliul de investitii personale. Alegerea se face in urma analizarii prospectelor mai multor fonduri care par sa dea satisfactie. Este indicata urmarirea evolutiei fondurilor comparate pe parcursul unei perioade mai mari de timp (cel putin cateva luni). Trebuie urmarita si structura activelor, adica in ce sunt plasate resursele atrase ale fondului, intrucat acestea au risc si potential de castig substantial diferite. Cel mai important factor este performanta (randamentul fondului) corelata cu obiectivele de investitii si cu riscul fondului (deci cu structura activelor). Performanta trebuie sa fie cat mai stabila si se compara cu a fondurilor de acelasi tip. Desi exista o corelatie puternica intre trecut si viitor, totusi performantele trecute nu determina in mod direct performantele viitoare. Strategia investitiilor fondului. Important este daca fondul are o strategie de investitie compatibila cu a investitorului (sau opusa pentru diversificarea portofoliului personal de investitii) si daca aceasta strategie este pastrata cu consecventa in decursul18

anilor: se pastreaza cota de actiuni listate pe o piata organizata? Pastreaza proportia cashactiuni-efecte comerciale? Se inscriu intre limitele prevazute de CNVM? Au fost atinse obiectivele fondului? Corelatia randament-risc. Fondurile mutuale romanesti sunt obligate sa-si calculeze un coeficient de risc de la 0 (risc minim) la 5 (risc maxim). In mod normal, un fond cu grad de risc mare ar trebui sa aiba randamente mai mari pe termen lung. Totusi, datorita particularitatilor pietei financiare romanesti, in perioada actuala este posibil ca aceasta regula sa nu se respecte. Administratorul fondului. De obicei, administratorul care conduce un fond de mai multa vreme ii imprima strategia sa proprie de investitie. Daca administratorul este mai de curand in fond ar fi indicat de cunoscut strategia si performantele fondului administrat anterior. Serviciile auxiliare oferite de fond. In afara de performanaa pura, unele fonduri ofera informari periodice, rapoarte anuale, posibilitatea de a afla la telefon valoarea la zi a unitatii de fond etc. Astfel, fondul apare mai apropiat de investitorii sai i ofera un sentiment de sigurana. Considerente de costuri i accesibilitate. Fondurile mutuale percep diferite comisione la vanzarea si rascumpararea unitatilor de fond, intre 0% i 2,5% in general. Aceste comisioane sunt importante in special pentru investitorii pe termen scurt. De asemenea, valoarea unitatii de fond poate fi o bariera de intrare in cazul n care este prea mare. De aceea, fondurile care au unitatile cele mai scumpe pot imparti (splita) unitatea de fond in mai multe unitati cu valori corespunzator reduse pentru a permite accesul unor noi mici investitori. Orice persoana (fizica sau juridica) atunci cand face investitii financiare poate urmari trei obiective distincte: - pastrarea valorii banilor investiti (cum ar fi investitiile n valuta forte realizate pentru protejarea economiilor fata de deprecieri importante ale leului); - obtinerea de venituri din banii investiti (exemplul cel mai tipic - depozitele bancare care platesc n mod regulat venituri sub forma de dobanzi); - cresterea valorii banilor investiti (cum ar fi cazul investitiilor n actiuni sau terenuri/cladiri). Pentru a satisface obiectivele diverse ale investitorilor, administratorii de fonduri de investitii au creat trei mari tipuri de fonduri, care urmaresc atingerea acestora prin politici de plasament diferite. Aceste trei tipuri sint:19

1) Fonduri monetare

Obiectivul investitional: Pastrarea valorii titlului Se adreseaza acelor investitori care, fie din aversiune fata de risc, fie din alte motive (au nevoie de banii investiti intr-un termen scurt) nu doresc ca valoarea investitiei lor sa scada. Pana in prezent in SUA, nu a existat fond monetar care s inregistreze o scadere a valorii titlului. Clientii principali Sunt foarte utilizate la gestionarea eficienta a conturilor curente (ale persoanelor fizice sau firmelor) - in SUA, pot fi facute plati direct din aceste fonduri, ele functionand identic cu conturile curente bancare.

Plasamente principale In valori mobiliare care genereaza venituri si a caror valoare variaza foarte putin datorita scadentelor reduse: certificate de trezorerie emise de stat, efecte de comert emise de banci comerciale sau societti comerciale renumite cu scadenta medie de 90 zile, depozite bancare.

2)Fonduri de venituri

Obiectivul investitional: Generarea de venituri Se adreseaza acelor investitori care au nevoie de niste venituri suplimentare regulate fat de veniturile lor curente. In conditiile in care majoritatea veniturilor obtinute din investitiile realizate de fond sunt distribuite investitorilor, valoarea titlului nu sufera variatii semnificative. Totusi, datorita structurii portofoliului, exista riscul ca valoarea titlului sa scada.

20

Clientii principali Pensionari, familii tinere, familii care suporta cheltuielile de studii ale copiilor etc. Investitorii pot opta pentru incasarea veniturilor distribuite sau reinvestirea automata a acestora n fond. Plasamente principale In valori mobiliare care genereaza venituri ridicate, dar datorita scadentelor lungi sunt expuse la variatia valorii: obligatiuni, ipoteci imobiliare actiuni preferentiale, actiuni comune emise de societati foarte bune si cu o politica de distribuire de dividende consistente.

3)Fonduri de cretere

Obiectivul investitional: Cresterea valorii titlului Se adreseaza acelor investitori care doresc ca valoarea investitiei lor sa creasca in timp.Valoarea titlului va creste sau va scadea in functie de evolutia pietei de capital si abilitatea administratorului. Clientii principali Familii mature, care deja si-au satisfacut necesitatile materiale de baza (casa, masina, alte dotari) si isi pot permite ca o parte din veniturile lor curente sa fie investite cu un risc mai mare, sau persoane cu apetit pentru risc. Plasamente principale In valori mobiliare a caror valoare se modifica sensibil in timp: actiuni de toate tipurile, obligatiuni convertibile, optiuni, contracte futures.

4. Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania

21

Asociatia Administratorilor de Fonduri - A.A.F. (fosta UNOPC pana in mai 2008), este organizatia profesionala independenta neguvernamentala a operatorilor din industria Organismelor de Plasament Colectiv (O.P.C) din Romania care reuneste:

19 societati de administrare a investitiilor (S.A.I.) care administreaza 53 fonduri deschise de investitii (O.P.C.V.M.) si 14 fonduri inchise de investitii (A.O.P.C.) 5 Societati de Investitii Financiare (S.I.F) foste Fonduri ale Proprietatii Private; 3 banci depozitare ;

La Adunare Generala a Membrilor EFAMA, desfasurata la Copenhaga in perioada 21- 22 iunie 2007, A.A.F. a fost primita ca membru cu statut de observator in cadrul EUROPEAN FUND AND ASSET MANAGEMENT ASSOCIATION, pentru ca in luna iunie 2009 sa devina membru EFAMA cu drepturi depline. Asociatia este condusa de un Consiliu Director, compus din Presedinte, Vicepresedinte si alti 5 membri.

Scurt istoric:

UNOPC a fost infiintata in luna martie 1996 cu sprijinul Booz Allen& HamiltonSUA prima criza a fondurilor (prabusirea FMOA in 1994) ca urmare a supraevaluarii unor active, lipsei de instrumente de investitii si a reglementarilor juridice; relansarea fondurilor deschise de investitii dupa 1998 si aparitia a noi fonduri deschise de investitii;

22

Incepand cu 1 noiembrie1999, SIF-urile au inceput sa fie listate pe Bursa de Valori Mobilare Bucuresti, devenind in scurt timp vedete ale Bursei; a doua criza a fondurilor (colapsul FNI) in mai 2000; intre 2000-2002 perioada de recastigare a increderii investitorilor, de restructurare de portofoliu si totodata de relansare a noi fonduri cu specific monetar sau de actiuni; in luna mai 2008 UNOPC isi schimba numele in Asociatia Adminsitratorilor de Fonduri - A.A.F.

Misiunea A.A.F. :

Sa promoveze conceptul de investitie colectiva in valori mobiliare precum si activitatea membrilor sai; Sa contribuie la organizarea si activitatea membrilor astfel incat acestea sa corespunda normelor si standardelor nationale si internationale in domeniu; Sa contribuie la formarea si dezvoltarea cadrului organizatoric, legislativ si profesional general care sa asigure imbunatatirea activitatii membrilor; Sa contribuie la asigurarea cunoasterii de catre investitori si de catre publicul larg a activitatii, a drepturilor, avantajelor si riscurilor legate de activitatea desfasurat de catre membri; Sa dezvolte si sa ridice standardele profesionale pentru membrii Uniunii; sa asigure un inalt nivel de calificare profesionala a personalului angajat al membrilor Uniunii, compatibil cu standardele de calificare la nivel international; Sa stabileasca i sa dezvolte legaturi cu organizatii guvernamentale sau neguvernamentale interne i externe, in scopul promovarii schimbului de vederi si de experienta n domeniu i pentru promovarea pietei de capital i a investiiilor mobiliare colective n Romania.

Obiective:

23

1. Remodelarea A.A.F. ca organizatie in ceea ce priveste viziunea si misiunea ei pe piata interna si cea a Uniunii Europene; 2. Dezvoltarea pietei de profil, insusirea si popularizarea normelor Uniunii Europene in domeniu, sporirea increderii investitorilor individuali si institutionali in industria fondurilor; 3. Afirmarea A.A.F. ca organism puternic de formare si perfectionare a specialistilor din industrie

5. Studiu de caz Fondul deschis de investitii VDI Vanguard Protector

Fondul Deschis de Investitii Vanguard Protector este un fond deschis de investitii, fiind infiintat la data de 19 decembrie 2000 si functionand efectiv de la data de 15 mai 2001. Durata de existenta a Fondului este nelimitata. Fondul a fost autorizat de CNVM cu numarul D689 / 25.04.2001, reautorizat in conformitate cu prevederile O.U.G.nr. 26/2002 si ale Regulamentului C.N.V.M. nr. 3/2003 prin Decizia nr. 3005/08.07.2004, Legea Nr. 297/2004 si ale Regulamentului CNVM Nr. 15/2004 cu modificarile si completarile ulterioare prin : Decizia CNVM nr. 1028/28.04.2006. Prin Deciziile Nr. 820/21.05.2009 si Nr. 1084/20.08.2010 au fost autorizate modificarile intervenite in documentele Fondului Deschis de Investitii Vanguard Protector, in vederea alinierii acestora la reglementarile legale in vigoare. Fondul este inregistrat in Registrul CNVM cu numarul CSC06FDIR/400019 din data de 08.07.2004. Scopul constituirii Fondului este exclusiv si consta in mobilizarea resurselor financiare disponibile de la persoane fizice si juridice si plasarea lor pe piata financiara, bancara si de capital in conditii de profitabilitate marita. Toate plasamentele efectuate de Fond se fac pe baza diversificarii prudente a portofoliului, in scopul diminuarii riscului, conform Regulamentului. Politica de investitii a fondului nu este specializata pe anumite arii geografice sau anumite sectoare industriale, iar limitele acestei politici sunt cele impuse de normele legale

24

aplicabile, de regulile interne ale Fondului si de principiile diversificarii prudente a portofoliului si evitarii riscurilor excesive. Politica de investitii va urmari pe cat posibil, in interesul investitorilor, o structurare prudenta a activelor, ponderea urmand a fi detinuta de certificate de trezorerie emise de stat si de depozite bancare pe termen scurt si foarte scurt, astfel incat cel putin 80% din activele Fondului sa poate fi transformate in lichiditati in mai putin de 15 zile. Strategia abordata in dezvoltarea Fondului are in vedere individualizarea acestuia sub forma unui fond profilat pe instrumente de credit, in conditii de risc cat mai scazut, iar societatea de administrare are dreptul la remuneratie exclusiv din castigul obtinut. Fondul poate efectua plasamentul resurselor financiare mobilizate in urmatoarele categorii de instrumente financiare, cu respectarea conditiilor cumulative impuse de Legea nr. 297/2004, Regulamentul CNVM nr. 15/2004 si orice alte reglementari CNVM aplicabile, pentru fiecare categorie de instrumente financiare in parte:

a) valori mobiliare si instrumente ale pietei monetare, indiferent de moneda in care sunt denominate, inscrise sau tranzactionate pe o piata reglementata, astfel cum este definita la art. 125 al Legii nr. 297/2004, din Romania; b) valori mobiliare nou-emise, indiferent de moneda in care sunt denominate, cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: conditiile de emisiune sa include angajament ferm, conform caruia se va cere inscrierea la tranzactionare, intr-o bursa sau pe o alta piata reglementata din Romania, care opereaza regulat si este recunoscuta si deschisa publicului, alegerea bursei sau a pietei reglementate sa fie aprobata de C.N.V.M. iar aceasta admitere sa fie asigurata intr-un termen de maximum un an de la emisiune; c) titluri de participare ale organismelor de plasament colectiv in valori mobiliare (O.P.C.V.M.) si/sau alte organisme deplasament colectiv (A.O.P.C.), cu caracteristicile prevzute la art. 76 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 297/2004, autorizate in Romania; d) depozite constituite la institutii de credit, care sunt rambursabile la cerere sau ofera dreptul de retragere, cu o scadenta care nu depaseste 12 luni; e) instrumente financiare derivate, incluzand si pe cele care implica decontarea finala a unor fonduri bnesti, tranzactionate pe o piata reglementata in sensul lit. a) si/sau instrumente financiare derivate, negociate in afara pietei reglementate; f) instrumente ale pietei monetare, altele decat cele tranzactionate pe o piata reglementat, care sunt lichide si au o valoare care poate fi precis determinata in orice moment.25

Fondul va putea investi cel mult 10% din activele sale in valori mobiliare si instrumente financiare, altele decat cele mentionate mai sus. Durata minima recomandata a investitiei este de o luna, lichiditatea Fondului oferind oportunitatea unor investitii peorice perioada. Fondul poate fi afectat de riscuri ca riscul de plasament, riscul de piata, riscul de randament, riscul de reinvestire. Exista de asemenea riscul legislativ, reprezentat de posibilitatea ca o schimbare brusca a legislatiei sa afecteze randamentul si conditiile de functionare ale fondului. Toti detinatorii de unitati de fond au drepturi si obligatii egale. Investitorii Fondului beneficiaza de toate drepturile conferite prin posesia unitatilor de fond, din momentul incasarii contravalorii acestora in contul Fondului: - detinatorii de unitati de fond sunt parte a contractului de societate civila; - au dreptul sa rascumpere o parte sau toate unitatile de fond la Fond detinute; - au dreptul sa beneficieze de valoarea la zi a unitatilor de fond prin plata pretului de rascumparare de catre depozitar; - au dreptul sa solicite si sa obtina orice informatii privitoare la politica de utilizare a resurselor Fondului si valoarea la zi a unitatilor de fond; - orice persoana fizica detinatoare de unitati de fond are dreptul sa imputerniceasca o persoana fizica pentru a efectua in numele sau operatiuni cu unitati de fond; - au dreptul sa beneficieze, in conditiile legii, de secretul operatiunilor din contul personal; - au dreptul sa obtina, la cerere, confirmarea valorii soldului si a extrasului de cont personal de la subunitatea societatii de distribuire unde a avut loc subscrierea unitatilor de fond. Investitorii Fondului au urmatoarele obligatii:

- sa achite comisioanele de rascumparare si taxele legale; - sa verifice corectitudinea inscrierii operatiunilor de cumparare si/sau rascumparare a titlurilor; - sa respecte conditiile prevazute in cererea de adeziune.26

Unitatile de fond sunt de un singur tip, inregistrate si dematerializate, fiind emise sub forma de inscris in contul investitorului. Evidenta unitatilor de fond este tinuta atat de depozitar cat si de societatea de administrare a Fondului Caracteristicile unitatii de fond Unitatea de fond are urmatoarele caracteristici: - este emisa in forma nominativa si dematerializata; - confera detinatorilor drepturi si obligatii egale; - este denominata in lei (RON). Pretul de emisiune este definit si calculat conform prevederilor punctului 3.5. lit a) din prospectul de emisiune. Unitatile de fond pot fi rascumparate la cerere, la pretul de rascumparare, definit si calculat conform punctului 3.5. lit.b) din prospectul de emisune. Numarul unitatilor de fond si, ca rezultat, volumul total al resurselor din activul total al Fondului, este supus unor oscilatii continue, rezultand atat din emisiunea continua si plasarea prin oferta publica de unitati de fond suplimentare, cat si din exercitarea de catre detinatorii unor astfel de unitati de fond a dreptului lor de a rascumpara unitati de fond emise anterior siaflate in circulatie. Persoanele interesate pot deveni investitori ai Fondului dupa ce au luat la cunostinta despre continutul Prospectului de Emisiune si au achitat contravaloarea a cel putin unei unitati de fond. O persoana care subscrie titluri de participare, devine investitor al Fondului Vanguard Protector, in ziua emiterii titlurilor de participare. Participarea la Fond este nediscriminatorie, fiind deschisa oricarei persoane fizice sau juridice, romane sau straine care subscrie la prevederile Prospectului Fondului. Acordul privind aderarea la Fond se considera a fi exprimat odata cu prima subscriere de titluri. Cererea de adeziune cuprinde declaratia Prin prezenta certific faptul ca am primit, citit si inteles Prospectul de Emisiune al Fondului Deschis de Investitii VANGUARD PROTECTOR, cu al carui continut sunt de acord si doresc sa devin membru al acestuia. Valoarea in bani, subscrisa in vederea achizitionarii de titluri, poate fi achitata in numerar la ghiseele de distributie ale Fondului, sau prin virament bancar din contul investitorului in contul Fondului.

27

Momentul emiterii unitatilor de fond noi se face in ziua lucratoare urmatoare celei in care s-a facut creditarea contului colector/ conturilor colectoare alea Fondului Vanguard Protector. Pentru a fi considerat investitor al Fondului, orice detinator are obligatia de a pastra in permanenta cel putin o unitate de fond. Evidenta operatiunilor membrilor Fondului se tine pe conturi sintetice si analitice, prin care se reflecta numarul si valoarea unitatilor de fond (atat valoare de cumparare cat si valoare la zi). Pretul de emisiune al unitatilor de fond este pretul platit de investitor si este format din valoarea unitara a activului net, calculat de societatea de administrare a investitiilor si certificat de depozitar. Pretul de emisiune se calculeaza pe baza activelor din ziua in care s-a facut creditarea contului colector/conturilor colectoare ale Fondului, pentru emiterea respectivelor titluri de participare. Nu se plateste comision la cumpararea unitatilor de fond. Investitorii Fondului au libertatea de a se retrage in orice moment doresc. Ei pot solicita rascumpararea oricarui numar din unitatile de fond detinute. Rascumpararea unui numar de unitati de fond din cele detinute de catre un investitor al Fondului nu duce la pierderea calitatii de investitor, cat timp acesta mai detine cel putin o unitate de fond. Retragerea are loc prin semnarea si predarea cererii - tip de efectuare a operatiunii de rascumparare prin care se solicita numarul de unitati de fond . Nu se admit renuntari la cererile de rascumparare. In caz de deces al titularului, rascumpararea se poate solicita numai pe baza de documente succesorale. In cazul aparitiei unor neconcordante in datele transmise de investitor privind transferul sumelor, comisioanele suplimentare aferente operatiunilor efectuate in plus se recupereaza integral de la acesta. Pretul de rascumparare este pretul cuvenit investitorului la data inregistrarii cererii de rascumparare si este format din valoarea unitara a activului net calculat de societatea de administrare a investitiilor si certificat de depozitar, pe baza activelor din ziua in care s-a inregistrat cererea de rascumparare.

28

Din valoarea rascumparata se scade comisionul de rascumparare, precum si orice alte taxe legale si comisioane bancare. Mai jos, vom incerca o prezentare sintetica a celor mai importante informatii privind Fondul mutual VDI Vanguard Protector:

Vanguard Asset Management - Vanguard ProtectorUltima Actualizare in Sectiune Ultima Actualizare a Produsului

Vanguard Asset Management 04/03/2012 19/12/2011

Informatii generale despre fond Numele Fondului Mutual Administrator Banca Depozitar Profilul de Risc Obiective financiare Perioada minima recomandata de investire Tara de Inregistrare Moneda Tip Fond Valori la zi VUAN Data Actualizarii VUAN Variatie fata de ziua anterioara Ratele de Randament Sus ^ 6 luni 1 an de la inceputul anului 1.10 % 2.72 % -0.12 % 30.57 RON 02.03.2012 0.12 F.D.I. Vanguard Protector S.A.I. Vanguard Asset Management S.A. ING BANK N.V. AMSTERDAM SUCURSALA BUCURESTI Scazut Conservarea capitalului investit 1 luna Romania RON Obligatiuni

29

de la deschidere Taxe si Comisioane Comisioane de subscriere

81.91 %

0% Pentru maxim 4 rascumparari pe luna: 0% daca racumpararea se face prin transfer bancar; 0,5% daca rascumpararea se face in numerar. Incepand cu a 5-a rascumparare din luna: 0,5% - transfer bancar; 1% - numerar. Incepand cu 1 iulie 2010, conform noului Cod Fiscal, impozitul aplicat persoanelor fizice pe castigurile obtinute din rascumpararea unitatilor de fond este de 16%, indiferent de perioada de detinere a titlurilor. Obligatia declararii trimestriale si a efectuarii platilor revine in totalitate contribuabililor. Termenul de depunere a fisei de portofoliu cat si cel de plata a impozitului este data de 25 a primei luni din trimestrul urmator. Impozitul se stabileste la valoarea Castigului Net = Valoare UF rascumparate Valoarea de cumparare a UF rascumparate Comision rascumparare Comision subscriere. 20.00 % maxim 20% pe luna - din cresterea bruta lunara din investitii a activului fondului (venituri fond cheltuieli fond)

Comisioane de rascumparare

Regim fiscal

Comision de administrare Comision de Administrare - Nota

Informatii Detaliate Sus ^ Auditor Distribiutori Afiliere unui grup Maria Florea S.A.I. Vanguard Asset Management S.A. S.SI.F. Vanguard S.A. Annaliesse Investments Limited S.S.I.F. Tradeville S.A. S.C. Tradeads Interactive S.R.L. S.C. United Grains S.A. Tradeville EAD (Bulgaria) Tradeville AD (Serbia)

30

Putnam Investment Group (Ucraina) Politica de Investitii Forma Legala Data Ofertei Publice Initiale Data Autorizarii Investitia minima initiala/ulterioare Numarul de investitori Tara/Regiunea in care activeaza fondul Pietele pe care activeaza fondul Dispersia riscului; metinerea lichiditatii Contract de societate civila 15.05.2001 08.07.2004 1 unitate 535 Romania Piata Monetara Interbancara Consiliul de Administratie al Societatii: Sirghe Maria-Magdalena; Doina Andrei; Moraru Matilda. Conducatorii Societatii: Matilda Moraru; Ladislau Florian Csorba. Conducatorii Societatii - Inlocuitori: Ladislau Florian Csorba;

Echipa responsabila de administrare

Concluzie:

Societatea de administrare a unui fond cuprinde investitori profesionisti, sprijiniti de analisti financiari care studiaza si monitorizeaza pietele financiare si companiile in mod individual si pe ramuri. Administrarea profesionala a investitiilor este in general accesibila persoanelor ce dispun de fonduri importante , dar fondul mutual face aceste servicii accesibile oricarui investitor, la un cost rezonabil. Prin aceste caracteristici, fondurile mutuale sunt instrumente de investitii potrivite atat unei strategii de investitie pe termen mediu si lung (in special fondurile care investesc

31

in actiuni), cat si investitorilor pe termen scurt (fondurile ce investesc in instrumente bancare, obligatiuni de stat si efecte comerciale).

32

Bibliografie:

1. Piee de capital i tranzacii bursiere Gabriela Anghelache, Carmen Obregia, Editura ASE, Bucuresti, 2000 2. Burse de mrfuri i valori Adrian Niu, Editura Tribuna Economic, Bucureti, 2002

http://www.aaf.ro/ http://www.efama.org/ http://www.fefsi.org/ http://www.ucits-iii.com/ http://isitc.eu/mifid http://www.finzoom.ro/fonduri-mutuale/Vanguard-Asset-ManagementVanguard-Protector~20546363-ecdb-4367-a4dc-8456eba33f9c

33