Functiile paduriiFunctiile padurii

In relatie cu societatea umana, padurea indeplineste numeroase functii. Diferite de la tara la tara, ele pot fi totusi clasificate in trei mari categorii: productive, protective si speciale. Pentru Romania, graficul, pe categorii arata astfel:

Principala functie productiva este indeplinita de Principala functie productiva este indeplinita de exploatarile forestiere. In Romania se exploateaza, oficial, exploatarile forestiere. In Romania se exploateaza, oficial, 1616..704704.600 metri cubi de lemn, adica de aproximativ 10 ori .600 metri cubi de lemn, adica de aproximativ 10 ori cat Casa Poporului…cat Casa Poporului…

1123107,00

1308211,101391231,00

1486065,40

0,00

200000,00

400000,00

600000,00

800000,00

1000000,00

1200000,00

1400000,00

1600000,00

Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Mii

RO

N

Cifra de afaceri a unitatilor silvice

Iata cum arata graficul exploatarilor forestiere, pe ultimii Iata cum arata graficul exploatarilor forestiere, pe ultimii 20 de ani, conform Institutului National de Statistica:20 de ani, conform Institutului National de Statistica:

0,002000,004000,006000,008000,00

10000,0012000,0014000,0016000,0018000,0020000,00

Mii

met

ri c

ub

i

Volumul de lemn recoltat

Pri

ncip

ale

le s

pecii d

e a

rbori

P

rin

cip

ale

le s

pecii d

e a

rbori

exp

loata

te in

Rom

an

iaexp

loata

te in

Rom

an

ia

Fag Fag (Fagus sylvatica(Fagus sylvatica) ) Stejar Stejar (Quercus pubescens)(Quercus pubescens)

Molid Molid ((Pices AbiesPices Abies))

Deloc neglijabile, pentru ca aduc venituri considerabile Deloc neglijabile, pentru ca aduc venituri considerabile sunt exploatarile de csunt exploatarile de ciuperci comestibileiuperci comestibile, fructe de padure si , fructe de padure si plante medicinale. De asemeni sunt valorificate semintele si plante medicinale. De asemeni sunt valorificate semintele si puietii, precum si alte specii nelemnoase. La nivelul anului puietii, precum si alte specii nelemnoase. La nivelul anului 2008 au fost inregistrate, in tone, urmatoarele valori:2008 au fost inregistrate, in tone, urmatoarele valori:

Fructe de padureFructe de padure 4586.704586.70

Ciuperci comestibile din floara Ciuperci comestibile din floara spontanaspontana 313.00313.00

Seminte forestiereSeminte forestiere 53.0053.00

Floră sălbatică valorificată Floră sălbatică valorificată economic: coada şoricelului (Achillea economic: coada şoricelului (Achillea millefolium), trei fraţi pătaţi (Viola millefolium), trei fraţi pătaţi (Viola tricolor), păducel (Crataegus tricolor), păducel (Crataegus monogyna), mur (Rubus caesius), monogyna), mur (Rubus caesius), măceş (Rosa canina), urzică moartă măceş (Rosa canina), urzică moartă albă (Lamium album), ciuboţica albă (Lamium album), ciuboţica cucului (Primula officinalis), podbal cucului (Primula officinalis), podbal (Tussilago farfara), sulfină (Melilotus (Tussilago farfara), sulfină (Melilotus officinalis), soc (Sambucus nigra), tei officinalis), soc (Sambucus nigra), tei argintiu (Tilia tomentosa), tei (Tilia argintiu (Tilia tomentosa), tei (Tilia cordata), albăstrele (Centaurea cordata), albăstrele (Centaurea cyanus), cununiţă (Spiraea ulmifolia), cyanus), cununiţă (Spiraea ulmifolia), nalbă (Malva sylvestris), sunătoare nalbă (Malva sylvestris), sunătoare (Hypericum perforatrum), muşeţel (Hypericum perforatrum), muşeţel (Matricaria chamomilla), porumbar (Matricaria chamomilla), porumbar (Prunus spinos), salcâm (Robinia (Prunus spinos), salcâm (Robinia pseudacaccia) vătămătoare pseudacaccia) vătămătoare (Anthyllis vulneraria), trifoi roşu (Anthyllis vulneraria), trifoi roşu (Trifolium pratense), trifoi alb (Trifolium pratense), trifoi alb (Trifolium repens), gălbenele (Trifolium repens), gălbenele (Calendula officinalis), pătlagină (Calendula officinalis), pătlagină (Plantago lanceolata), pin (Pinus (Plantago lanceolata), pin (Pinus sylvestris), arnica (Arnica Montana) sylvestris), arnica (Arnica Montana) etc. etc.

Dintre ciuperci, s-au autorizat Dintre ciuperci, s-au autorizat următoarele specii: Albatrelus următoarele specii: Albatrelus pescaprae, crăiţe (Amanita caesarea), pescaprae, crăiţe (Amanita caesarea), ghebe (Armillaria mellea), hribi (Boletus ghebe (Armillaria mellea), hribi (Boletus edulis), gălbiori (Cantharellus cibarius), edulis), gălbiori (Cantharellus cibarius), trâmbiţa piticilor (Craterellus trâmbiţa piticilor (Craterellus cornucopioides), buretele ţepos (Hydnum cornucopioides), buretele ţepos (Hydnum repandum), râşcovi (Lactarius deliciosus, repandum), râşcovi (Lactarius deliciosus, Lactarius deterrimus), iuţari (Lactarius Lactarius deterrimus), iuţari (Lactarius piperatus), bureţi de rouă (Marasmius piperatus), bureţi de rouă (Marasmius oreades), bureţi de prun (Rodophyllus oreades), bureţi de prun (Rodophyllus clypeatus), oiţe (Russula virescens) şi clypeatus), oiţe (Russula virescens) şi trufe (Tuber aestivum, Tuber trufe (Tuber aestivum, Tuber mellanosporum). mellanosporum).

GalbioriGalbiori (Cantharellus cibarius)(Cantharellus cibarius)

GhebeGhebe ((Armillaria mellea) Armillaria mellea) HribiHribi (Boletus edulis)(Boletus edulis)

ZbârciogiZbârciogi (Morchella spongiola)(Morchella spongiola)

Pri

ncip

ale

le s

pecii d

e c

iup

erc

i P

rin

cip

ale

le s

pecii d

e c

iup

erc

i re

colt

ate

in

Rom

an

iare

colt

ate

in

Rom

an

ia

Pri

ncip

ale

le s

pecii d

e f

ructe

de

Pri

ncip

ale

le s

pecii d

e f

ructe

de

pad

ure

recolt

ate

in

Rom

an

iap

ad

ure

recolt

ate

in

Rom

an

ia

AfinAfin (Vaccinium myrtillus)(Vaccinium myrtillus) MacesMaces (Rosa canina)(Rosa canina) Catina albaCatina alba (Hippophae (Hippophae rhamnoides)rhamnoides)

MurMur (Rubus Fruticosus)(Rubus Fruticosus) Zmeura Zmeura (Rubus (Rubus IdaeusIdaeus)) PaducelPaducel (Crataegus (Crataegus monogyna)monogyna)

Valorificarea fondului forestier se face si prin Valorificarea fondului forestier se face si prin valorificarea unor specii de animale a caror viata este legata valorificarea unor specii de animale a caror viata este legata de acesta. In ultimii ani s-au obtinut venituri considerabile din de acesta. In ultimii ani s-au obtinut venituri considerabile din valorificarea produselor apicole:valorificarea produselor apicole:

101,31

292,80

143,10168,80

0,00

50,00

100,00

150,00

200,00

250,00

300,00

350,00

Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Mii

RO

N

Produse apicole

Romania este recunoscuta in Europa Romania este recunoscuta in Europa ca tara cu traditie in apicultura. Efectele ca tara cu traditie in apicultura. Efectele benefice, de ordin ecologic, economic si social benefice, de ordin ecologic, economic si social ale practicarii cresterii albinelor sunt legate de ale practicarii cresterii albinelor sunt legate de asigurarea polenizarii plantelor entomofile din asigurarea polenizarii plantelor entomofile din flora spontana, din culturile organizate si de flora spontana, din culturile organizate si de valorificarea produselor apicole (miere, ceara, valorificarea produselor apicole (miere, ceara, polen, propolis, venin etc.).polen, propolis, venin etc.).

O problema grava a apiculturii o O problema grava a apiculturii o constituie intoxicatiile albinelor, in primul rand constituie intoxicatiile albinelor, in primul rand datorate substantelor utilizate in agricultura. De datorate substantelor utilizate in agricultura. De asemenea, intoxicatiile cu noxe industriale si asemenea, intoxicatiile cu noxe industriale si rutiere, reprezinta o problema generala de rutiere, reprezinta o problema generala de ecologie care priveste si speciile salbatice de ecologie care priveste si speciile salbatice de himenoptere si care trebuie sa fie prevenite prin himenoptere si care trebuie sa fie prevenite prin masurile generale ce trebuie asigurate pentru masurile generale ce trebuie asigurate pentru protectia mediului.protectia mediului.

15382,71

14851,8014743,80

15512,30

14200,00

14400,00

14600,00

14800,00

15000,00

15200,00

15400,00

15600,00

Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Mii

RO

N

Produse vanatoresti

Prin valorificarea fondului cinegetic s-au obtinut, de asemenea, sume importante, dupa cum urmeaza

Nr. crt. Specia de vanat Efective evaluate in anul 2000

1 Caprior 142 250

2 Cerb comun 33 170

3 Cerb lopatar 5 955

4 Capra neagra 7 885

5 Mistret 36 820

6 Iepure 1 069 600

7 Fazan 307 400

8 Cocos de munte 7 865

9 Urs 5 685

10 Lup 3 735

11 Ras 1 990

12 Pisica salbatica 7 865

Faună sălbatică valorificată Faună sălbatică valorificată economic: cerb comun (economic: cerb comun (Cervus elaphus), Cervus elaphus), căprior (Capreolus capreolus), capra căprior (Capreolus capreolus), capra neagră (Rupicapra rupicapra), mistreţ (Sus neagră (Rupicapra rupicapra), mistreţ (Sus scrofa), iepure (Lepus europaeus), fazan scrofa), iepure (Lepus europaeus), fazan (Phasianus colchicus), potârniche (Perdix (Phasianus colchicus), potârniche (Perdix perdix), cocoş de munte (Tetrao perdix), cocoş de munte (Tetrao urogallus), viezure (Meles meles), vulpe urogallus), viezure (Meles meles), vulpe (Vulpes vulpes), jder de copac (Martes (Vulpes vulpes), jder de copac (Martes martes), jder de piatră (Martes foina), martes), jder de piatră (Martes foina), dihor (Mustela putorius), nevastuică dihor (Mustela putorius), nevastuică (Mustela nivalis), hermelină (Mustela (Mustela nivalis), hermelină (Mustela herminea), gâsca de vară (Anser anser), herminea), gâsca de vară (Anser anser), gârliţa mare (Anser albifrons), Branta sp., gârliţa mare (Anser albifrons), Branta sp., raţa mare (Anas plathyrhynchos), raţa raţa mare (Anas plathyrhynchos), raţa mică (Anas crecca), raţa pestriţă (Anas mică (Anas crecca), raţa pestriţă (Anas strepera), raţă fluierătoare (Anas strepera), raţă fluierătoare (Anas penelope), raţa cârâitoare (Anas penelope), raţa cârâitoare (Anas querquedula), lişiţa (Fulica atra), găinuşa querquedula), lişiţa (Fulica atra), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), sitar de de baltă (Gallinula chloropus), sitar de pădure (Scolopax rusticola), pădure (Scolopax rusticola), cormoran cormoran mare (mare (Phalacrocorax carbo), becaţina Phalacrocorax carbo), becaţina comună (Gallinago gallinago), stârc comună (Gallinago gallinago), stârc cenuşiu (Ardea cinerea). cenuşiu (Ardea cinerea).

Cerb Cerb (Cervus Elaphus)(Cervus Elaphus)

Mistret (Sus Scrofa)(Sus Scrofa)

Pri

ncip

ale

le s

pecii d

e a

nim

ale

P

rin

cip

ale

le s

pecii d

e a

nim

ale

van

ate

in

Rom

an

iavan

ate

in

Rom

an

ia

Caprior Caprior ((Capreolus Capreolus capreoluscapreolus))

Capra neagra (Rupicapra rupicapra)

Vulpe Vulpe (Vulpes vulpes)(Vulpes vulpes)

Functia protectivaFunctia protectiva a padurii este cel putin la fel de importanta precum cea productiva. Se manifesta prin fixarea terenurilor, absorbtia si regularizarea apelor de suprafata, purificarea aerului, reducerea vitezei vantului etc.

În interiorul padurii, viteza vântului scade la jumatate fata de cum este afara. La 100 de metri în adâncul padurii, viteza scade la 25%, iar la 200 de metri – scade pâna la 2% din viteza initiala.

Autentice laboratoare ale naturii, pădurile, împreună cu celelalte spaţii verzi, reprezintă o bogăţie de nepreţuit pentru fiecare aşezare urbană, fiind, datorită acţiunilor antipoluante, veritabile uzine de sănătate şi de echilibru ecologic. Se consideara ca vegetatia forestiera retine circa 600 de kilograme de pulberi pe hectar, anual. Anual, pe glob, covorul vegetal (paduri, culturi agricole, ierburi) produce peste 23 de miliarde de tone oxigen, peste 60% din acesta fiind produs de PADURI.

Padurile reţin şi păstrează zăpada un timp mai îndelungat, împiedică formarea avalanşelor, diminuând efectele negative ale topirii bruşte ale acesteia.

Ameliorează compoziţia şi structura solurilor degradate sau sărăcite,

îmbogăţindu-le cu humusul format din frunzişul şi ramurile sale; La nivel mondial, putem vorbi de aproximativ 10% din

fondul forestier ca fiind destinat acestei functii.

Este unanim recunoscut rolul pozitiv Este unanim recunoscut rolul pozitiv pe care îl are vegetaţia forestieră împotriva pe care îl are vegetaţia forestieră împotriva vântului, oprind şi reducand zgomotul. Astăzi vântului, oprind şi reducand zgomotul. Astăzi sunt de neconceput aşezări umane fără sunt de neconceput aşezări umane fără parcuri, zone verzi şi păduri, care sunt parcuri, zone verzi şi păduri, care sunt adevărate bariere împotriva poluării aerului cu adevărate bariere împotriva poluării aerului cu pulberi şi gaze, a poluării radioactive şi fonice.pulberi şi gaze, a poluării radioactive şi fonice.

Vegetaţia forestieră în jurul zonelor Vegetaţia forestieră în jurul zonelor industriale cu emanaţii nocive contribuie la industriale cu emanaţii nocive contribuie la purificarea aerului prin dispersarea poluanţilor, purificarea aerului prin dispersarea poluanţilor, reţinerea pulberilor, oprirea propagării reţinerea pulberilor, oprirea propagării substanţelor nocive şi atenuarea zgomotelor.substanţelor nocive şi atenuarea zgomotelor.

Pădurile au o capacitate de reţinere Pădurile au o capacitate de reţinere şi înmagazinare în sol de cca 10 mii mc apă şi înmagazinare în sol de cca 10 mii mc apă pe an, pe ha. Pentru a produce lemn, pe an, pe ha. Pentru a produce lemn, pădurile consumă din aceasta  3-4 mii mc pădurile consumă din aceasta  3-4 mii mc apă pe an şi hectar. Restul de 6-7 mii mc se apă pe an şi hectar. Restul de 6-7 mii mc se stochează în sol, ca o rezervă, care prin stochează în sol, ca o rezervă, care prin stratul freatic alimentează debitul izvoarelor, stratul freatic alimentează debitul izvoarelor, menţinând prin aceasta un regim echilibrat menţinând prin aceasta un regim echilibrat şi permanent al cursurilor de apă.şi permanent al cursurilor de apă.

Pădurea poate fi considerată ca un Pădurea poate fi considerată ca un “dispecerat al naturii”, din ea şi prin ea trec “dispecerat al naturii”, din ea şi prin ea trec 70% din apele ţării noastre. 70% din apele ţării noastre.

Padurea este scutul cel mai eficient de Padurea este scutul cel mai eficient de aparare a solului contra eroziunii, comparativ aparare a solului contra eroziunii, comparativ cu terenurile fara vegetatie, unde eroziunea cu terenurile fara vegetatie, unde eroziunea variaza între 140-750 mc/an/ha, in padure variaza între 140-750 mc/an/ha, in padure eroziunea este sub 0,1-2,5 mc/an/ha.eroziunea este sub 0,1-2,5 mc/an/ha.

Reţeaua rădăcinilor unui singur molid Reţeaua rădăcinilor unui singur molid de 80 de ani are o lungime de 4 km, a unui fag de 80 de ani are o lungime de 4 km, a unui fag de aceeaşi vârstă de 20 km. Prin aceasta se de aceeaşi vârstă de 20 km. Prin aceasta se asigură stabilitatea mecanică, iar după ce asigură stabilitatea mecanică, iar după ce rădăcinile mor şi putrezesc, se crează în sol rădăcinile mor şi putrezesc, se crează în sol zeci de mii de canale, prin care circulă apa de zeci de mii de canale, prin care circulă apa de infiltraţie.infiltraţie.

Pădurea măreşte neregularitatea Pădurea măreşte neregularitatea suprafeţei terestre formând obstacole care suprafeţei terestre formând obstacole care produc turbulenţe mai mari ale curenţilor de produc turbulenţe mai mari ale curenţilor de aer şi care determină diluarea imisiilor. aer şi care determină diluarea imisiilor. Încălzirea diferenţiată, respectiv răcirea Încălzirea diferenţiată, respectiv răcirea suprafeţelor păduroase în timpul nopţii, produc suprafeţelor păduroase în timpul nopţii, produc mişcări verticale care au ca rezultat înlocuirea mişcări verticale care au ca rezultat înlocuirea aerului viciat cu aer proaspăt. aerului viciat cu aer proaspăt.

Oxigenul eliminat de pădure este Oxigenul eliminat de pădure este transportat de curenţi de aer, uneori la distanţe transportat de curenţi de aer, uneori la distanţe foarte mari, împrospătând atmosfera poluată foarte mari, împrospătând atmosfera poluată de deasupra oraşelor şi zonelor industriale. de deasupra oraşelor şi zonelor industriale.

Dintre Functiile speciale ale padurii, probabil cea mai cunoscuta este cea de pastrare si dezvoltare a unor obiective de interes economic, social sau stiintific.

De asemeni, padurea atribuie valoare peisajului zonal general şi ocroteşte ambianţa naturală a patrimoniului cultural, contribuie la practicarea turismului medical, la terapia complexă balneară, asigurând diversificarea mijloacelor terapeutice, prin ambianţa sedativă, tonică, reconfortantă si odihnitoare pe care le ofera. Este motivaţia şi suportul principal al ecoturismului, prin manifestarea funcţiilor sale sociale: managementul ecologic în crearea unui impact minim, contribuţia la conservarea naturii, contribuţia la bunăstarea comunităţilor locale, educaţia ecologică.

Tot aici putem incadra şi functia militara, astazi mai putin utilizata, pădurile integrându-se în planurile de apărare a unor teritorii.

Capacitatea de cazare, in unitati turistice cu specific ecoturisticCapacitatea de cazare, in unitati turistice cu specific ecoturistic

Suprafetele ariilor naturale protejate din RomaniaSuprafetele ariilor naturale protejate din Romania

Romania are un nRomania are un nivel ridicat al ivel ridicat al diversitatii habitatelordiversitatii habitatelor, , reflectareflectatt si si de de nivelnivelulul ridicat al diversitatii speciilor de flora si ridicat al diversitatii speciilor de flora si fauna. fauna.

Pe teritoriul Romaniei au fost Pe teritoriul Romaniei au fost identificateidentificate 3700 specii de plante, din care3700 specii de plante, din care,, pana in prezentpana in prezent,, 23 sunt declarate 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt extincte, 39 monumente ale naturii, 74 sunt extincte, 39 periclitate, 171 vulnerabile si 1253 rare. periclitate, 171 vulnerabile si 1253 rare.

Speciile caracteristice pasunilor Speciile caracteristice pasunilor reprezinta aproximativ 37% din totalul celor reprezinta aproximativ 37% din totalul celor existente in Romania. Exista, de existente in Romania. Exista, de asemenea, un numar de 600 specii de alge asemenea, un numar de 600 specii de alge si peste 700 specii de plante marine si si peste 700 specii de plante marine si costiere. Speciile endemice reprezinta 4%. costiere. Speciile endemice reprezinta 4%. Astfel, s-au identificat un numar de 57 de Astfel, s-au identificat un numar de 57 de taxoni endemici (specii si subspecii) si 171 taxoni endemici (specii si subspecii) si 171 taxoni subendemici.taxoni subendemici.

Totodata, au fost identificate Totodata, au fost identificate 33792 33792 specii de animale, din care 33085 specii de animale, din care 33085 nevertebrate si 707 vertebrate. nevertebrate si 707 vertebrate.

Suprafata totala a ariilor naturale Suprafata totala a ariilor naturale protejate din Romania, incluse in Legea protejate din Romania, incluse in Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national, sectiunea a III-a, zone protejatenational, sectiunea a III-a, zone protejate,, este de 1.234.710 ha, adica 5,18% din este de 1.234.710 ha, adica 5,18% din suprafatasuprafata..

Potrivit Ordonantei de urgenta nr. Potrivit Ordonantei de urgenta nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, in naturale, a florei si faunei salbatice, in tara noastra sunt acceptate urmatoarele tara noastra sunt acceptate urmatoarele categorii de arii naturale protejate, categorii de arii naturale protejate, definite in functie de obiectivele de definite in functie de obiectivele de managementmanagement atribuite: rezervatie atribuite: rezervatie stiintificastiintifica,, rezervatie naturala rezervatie naturala,, parc parc nationalnational,, parc natural parc natural,, monument al monument al naturiinaturii,, rezervatie a biosferei rezervatie a biosferei,, zona umeda zona umeda de importanta internationala (sit Ramsar)de importanta internationala (sit Ramsar),, sit al patrimoniului mondialsit al patrimoniului mondial