Doina Azoic\i Doina Carmen Manciuc
PRACTICA MEDICALĂ ÎN SPITALUL
CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE IAŞI
Edit DAN
2008
GHID PENTRU PRACTICA
EPIDEMIOLOGICÃ DE SPITAL
GHID DE ANTIBIOTICOTERAPIE PENTRU
Ediþia a VI-a revizuitã
Universitatea de Medicină şi Farmacie « Gr.T.Popa » Iaşi Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Iaşi
Catedra de Asistenţă Primară a Stării de Sănătate şi Epidemiologie Unitatea de Epidemiologie Clinică Iaşi
Prof. dr. Doina Azoicăi
Şeful Disciplinei de Asistenţă Primară a Stării de Sănătate şi Epidemiologie, UMF Iaşi Medic coordonator al Serviciului de Prevenire şi Combatere a
Infecţiilor Nosocomiale, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Şef lucr. dr. Doina Carmen Manciuc
Medic primar Boli Infecţioase, Spitalul Clinic de Boli Infectioase Iaşi Doctor în Ştiinţe Medicale, Specialitatea Boli Infecţioase Director Medical Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Iaşi
În colaborare cu : Prof. dr. Tr. Mihăescu – Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi Dr. Daniela Diculencu - Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi,
Laboratorul de Bacteriologie Farm. Magda Costin - Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi Dr. Sabina Antoniu – Asist.univ.Disciplina Pneumologie Fac.Medicina Dr. Mihaela Duduc - Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi Dr. Mihaela Fochi - Autoritatea de Sănătate Publică, Compartimentul de
supraveghere a infecţiilor nosocomiale Dr. Mioara Matei – Preparator univ. Catedra de Epidemiologie Asist. igiena Liliana Sârghe – Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi Tehnoredactare computerizată: Ing. Sorin Popescu
PREFAŢĂ LA EDIŢIA A VI-A
Ediţia a VI-a a ghidului continuă tradiţia materialelor utile în practica medicală din Spitalul de Pneumoftiziologie Iaşi. În momentul actual, în care se pune accent pe calitatea managementului unităţilor medicale, ceea ce putem face ca medici practicieni este să încercăm să adoptăm o atitudine obiectivă şi o standardizare a activităţilor zilnice profesionale. În acest sens rolul Serviciului de Prevenire şi Control al Infecţiilor Nosocomiale (SPCIN) este să elaboreze (în deplin acord cu echipă formată din: clinician – epidemiolog-microbiolog – farmacist) protocoale care să limiteze riscul infecţiilor nosocomiale şi să ofere cadrul desfaşurării unei activităţi în sigu-ranţă, atât pentru personalul medical cât şi pentru pacient. În opinia experţi-lor nu există un standard ideal de activităţi atât în domeniul antibio-ticoterapie, antibioticoprevenţiei, aplicarea tehnicilor de decontaminare sau de asigurare a igienei în spital care să fie general valabil pentru toate unită-ţile medicale, de toate profilurile şi din întreaga lume. De aceea se pune accent pe ceea ce noi am încercat cu perseverenţă să realizăm, respectiv prin utilizarea ‘’miezul dur’’ al standardelor sau recomandărilor naţionale, europene sau americane, să adaptăm şi să elaborăm protocoale, specifice spitalului căruia i se adresează acest ghid.
Ce aduce nou ediţia din 2007? Capitole care au fost concepute la sugestia unor colegi ca utile pentru situaţiile apărute ca deosebite în anul anterior (tratamentul portajului de agenţi patogeni, tehnica de executare a pansamentelor). Totodată cele două fişe din finalul ghidului: ‘’fişa de sinte-ză’’ privind calitatea aerului în blocurile operatorii, bazată pe standardele elaborate conform principiilor MBD cât şi ‘’fişa antibioticului‘’ se doresc a fi instrumente practice potrivite momentului şi problematicii noastre.
Ce am păstrat din ediţiile anterioare, cu actualizări corespunză-toare ? Materiale deosebit de interesante privind: noutăţile în domeniul evaluării sensibilităţii la antibiotice; ghidurile de prevenire şi tratament al infecţiilor respiratorii comunitare dar şi nosocomiale; preparate antibiotice
utilizate în 2007 şi reacţiile adverse înregistrate în secţiile spitalului....etc, care au fost elaborate de colegii colectivului spitalului nostru (clinicieni, microbiolog, farmacist)
Ce este nou şi totuşi păstrează “şablonul” prezentărilor din ediţii-le anterioare este capitolul de rezistenţă la antibiotice a tulpinilor circulante în Spitalul de Pneumoftiziologie Iaşi care se doreşte a fi un material util prin comentariile şi interpretările facute, inclusiv cu sprijinul specialistului infecţi-onist, pe marginea rezultatelor activităţii personale, puse la dispoziţie de către colegii microbiologi.
Ghidul este o necesitate şi el se bucură de aprecierea celor care au înţeles utilitatea acestui sprijin din partea echipei care l-a elaborat. Prin promovarea lui anuala, în cadrul Conferinţelor Internaţionale “INSPIR”, aplicarea în practică este mult mai bine asigurată iar schimbul de opinii cu colegii din alte spitale din ţară sau din alte centre medicale europene este în mod fericit realizat.
Autorii
CUPRINS ANTIBIOTICOTERAPIE Clasificarea principalilor agenţi patogeni ..................................................... 1 Clasificarea preparatelor antibacteriene ...................................................... 5 Denumirile comerciale ale preparatelor antimicrobiene ............................. 27 Reconstituirea, conservarea, diluţia şi administrarea antibioticelor injectabile ............................................................................. 49 Principiile generale în utilizarea corectă a antibioticelor............................. 99 Testarea sensibilităţii la antibiotice şi interpretarea rezultatelor. Prezentarea noutăţilor aduse de Performance Standards for Antimicrobial Susceptibility Testing: Sixteenth Informational Suppliment (Dr. Daniela Diculencu)......................................................... 105 Posologia şi efectele adverse ale preparatelor antimicrobiene ................ 113 Atitudinea de urgenţă în reacţiile de sensibilizare la antibiotice ............... 129 Antibioticoprevenţia în chirurgie ............................................................. 137 Principii de antibioticoterapie în infecţii respiratorii comunitare şi nosocomiale (Dr. Sabina Antoniu, Prof. dr. Tr. Mihăescu) ..... 149 Preparate antimicrobiene utilizate în Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi (Farm.Magda Costin) ........................................... 187 Rezistenţa la antibiotice a tulpinilor bacteriene circulante în Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi mai 2006 – aprilie 2007........................................................................... 197 DECONTAMINARE Decontaminante şi antiseptice (generalităţi) ........................................... 211 SUPRAVEGHERE Infecţii nosocomiale ................................................................................ 215 Tratamentul portajului nazal de S. aureus .............................................. 227 PROTOCOL Protocol de îngrijire şi diverse manevre tehnice ...................................... 233 Tehnica îngrijirii plăgilor şi pansamentelor .............................................. 245
FIŞE Fişa de sinteza: calitatea aerului în blocul operator ................................. 267
BIBLIOGRAFIE....................................................................................... 284
1
CLASIFICAREA PRINCIPALILOR AGENŢI PATOGENI
2
PRINCIPALII AGENŢI PATOGENI BACTERIENI
(după E. Pilly)
COCI GRAM POZITIV Aerobi Staphylococcus S.aureus Stafilococul coagulazo-negativ: S.epidermidis, S. saprophyticus, haemolyticus Streptococcus Str.pyogenes (grup A, β hemoltic) Str. agalactiae (grup B, β hemoltic) Streptococci orali (grup viridans): Str. salivarius, Str. mutans, Str. sanguis Str. pneumoniae Str. bovis (grup D) Enterococcus fecalis, faecium, durans,avium Anaerobi Peptococcus niger Peptostreptococcus sp. BACILI GRAM POZITIV Aerobi (facultativ anaerobi)* Bacillus anthracis* Bacillus cereus* Corynebacterium diphtheriae* Erysipelothrix rhusiopathiae* Listeria monocytogenes* Nocardia sp. : N.asteroides, braziliensis Anaerobi Actinomyces israelii Clostridium perfringens Clostridium tetani Clostridium botulinum Clostridium difficile Lactobacillus Propionibacterium acnes Eubacterium sp.
3
COCI GRAM NEGATIV Aerobi Branhamella catarrhalis Neisseria meningitidis Neisseria gonorrhoeae Anaerobi Veillonella parvula
BACILI GRAM NEGATIV (BGN) AEROBI
Fermentativi Enterobacterii Escherichia coli (ETC-EPEC-EHEC) Proteus mirabilis Salmonella typhi, para A, para B, para C, typhi murium, enteritidis, .... Shigella sp: S.dysenteriae, flexneri, boydii, sonnei Klebsiella sp. Enterobacter sp. Citrobacter sp. Serratia sp. Providencia, Morganella morganii Yersinia sp. Aeromonas sp. Vibrio sp. :cholerae, parahaemolyticus
Non fermentativi Pseudomonas :P. aeruginosa Burkolderia cepacia Stenotrophomonas maltophila Acinetobacter sp.: A. baumannii Moraxella sp.
Alţii
Brucella, Pasteurella, Bordetella pertussis, Legionella, Campylobacter, Helicobacter, Gardnerella vaginalis
4
Condiţionat fermentativi Haemophilus, Actinobacillus, Cardiobacterium, Capnocytophaga, Eikenella, Kingella (grup Hacek) BACILI GRAM NEGATIV (BGN) Anaerobi Bacteroides sp.: B.fragilis Prevotella sp. Fusobacterium sp. : fusobacterium nucleatum, necrophorum ALTE BACTERII Mycoplasmataceae Mycoplasma sp : M.pneumoniae, M.hominis Ureaplasma urealyticum
Intracelulare Chlamydiaceae Chlamydia sp. : C.trachomatis, psittaci, pneumoniae, pecorum Rickettsiaceae Rickettsia sp. : R. conorii, R. typhi, R. prowazekii ... Coxiella burnetti, Ehrlichia sp., Bartonella benselae, quintana
Diverse Spirochaetaceae Treponema sp.: T.pallidum, pertenue... Borrelia sp.: B.recurrentis, burgdorferi... Leptospira sp.: L. interrogans, biflexans... Mycobacteriaceae Mycobacterium complex tuberculosis (BK, bovis, africanum …) Mycobacterium leprae Micobacterii atipice : M.avium, intracellulare, kansasii, marinum, M.xenopi
5
CLASIFICAREA PREPARATELOR ANTIBACTERIENE
6
PREPARATE ANTIBACTERIENE (după Fl. Căruntu, modificat)
1. BETALACTAMINE
1.1. PENICILINE
PENICILINE NATURALE (numite şi de generaţia întâi):
Penicilină G (benzil penicilină) Benzatin penicilină G (este foarte lent rezorbabilă) Procain penicilină G (este lent rezorbabilă) Penicilină V (fenoximetil penicilină), singura de administrare orală.
Bacterii sensibile:
Cei mai mulţi coci gram pozitivi aerobi şi anaerobi, cu excepţia marii majorităţi a stafilococilor şi enterococilor şi a unor pneu-mococi.
Cocii gram negativi. Bacilii gram pozitiv aerobi şi anerobi. Spirochetele (Leptospira, Borrelia, Treponema).
Bacterii fără sensibilitate:
Bacilii gram negativi, aerobi şi anaerobi. Bacterii speciale: micobacterii, micoplasme, Chlamy-
dia,Rickettsia, Bartonella, Coxiella, Legionella. Indicaţii clinice principale:
Infecţii cu streptococi, meningococi, sifilis, leptospiroză.
AMINO - PENICILINE Ampicilină Amoxicilină Bacampicilină (ester de administrare orală, bine resorbit).
Bacterii sensibile:
Bacili gram negativi aerobi (multe enterobacteriacee, Haemophilus influenzae betalactamazo-negativ).
Aceleaşi bacterii sensibile la penicilinele naturale.
7
Bacterii fără sensibilitate: Pseudomonas, Proteus indol pozitiv, Serratia, Acinetobacter,
Klebsiella, Enterobacter. Bacterii betalactamozo-pozitive (stafilococi, gonococi, hemofili, Moraxella, bacili gram negativi enterali). Aceleaşi bacterii ca la penicilinele naturale
(bacterii speciale).
Indicaţii clinice principale: Infecţii ale căilor respiratorii, ORL, urinare. Endocardite, meningite.
PENICILINE DE TIP M (antistafilococice)
Meticilina – retras în prezent din practică Oxacilina – active pe stafilococi meticilino-senibili Cloxacilina, Dicloxacilina, Nafcilina – active pe sfatilococi meticili-
no-senisibili în infecţiile cu diverse localizări
PENICILINE CU SPECTRU EXTINS (anti-Pseudomonas, numite şi peniciline de
generaţia a patra) Ele sunt împărţite în două subfamilii: Carboxipeniciline: Carbenicilină (tot mai puţin folosită); Carbenicilină indanil – Carindacilină (ester de administrare orală). Ureidopeniciline: Azlocilină Mezlocilină Piperaciclină
Bacterii sensibile:
Multe bacterii gram negative, inclusiv Pseudomonas, Proteus in-dol pozitiv, Serratia, unele Klebsiella şi Enterobacter.
Cei mai mulţi anaerobi. Activitate pe bacteriile gram pozitive mai mică decât penicilinele
de generaţia întâia şi a doua.
8
Bacterii fără sensibilitate: Bacteriile speciale – micobacterii, Mycoplasma, Chlamydia, Ri-
ckettsia, Bartonella, Coxiella. Stafilococii şi alte bacterii betalactamazo-pozitive. Acinetobacter.
Indicaţii clinice principale: Infecţii cu Pseudomonas. Infecţii mixte aerobe – anaerobe (operaţii pe tubul digestiv, gineco-
logice, nosocomiale, peritonite etc.).
ASOCIERILE DE PENICILINE CU INHIBITORI DE BETALACTAMAZE
Amoxicilină + acid clavulanic Ampicilină + sulbactam Ticarcilină + acid clavulanic Piperacilină + tazobactam
Bacterii sensibile:
Bacterii producătoare de betalactame: stafilococi, Haemophilus influenzae, Moraxella, Neisseria gonorrhoeae, unii anaerobi şi Pseudomonas.
Bacterii fără sensibilitate
Bacterii speciale (Mycobacterium, Mycoplasma, Chlamydia ş.a.) Indicaţii clinice principale
Infecţii polimicrobiene severe.
1.2. CEFALOSPORINE
CEFALOSPORINE DE GENERAŢIA 1
Parenterale Orale Cefalotin Cefalexin Cefazolin Cefradin Cefradin Cefadroxil Cefapirin
9
Bacterii sensibile Coci gram pozitivi (inclusiv stafilococii penicilinazo-pozitivi) aerobi şi anaerobi. Coci gram negativi. Unii bacili gram negativi aerobi: E. coli, Klebsiella, Proteus indol
negativ (mirabilis). Bacterii fără sensibilitate
Stafilococi rezistenţi la meticilină (MRSA, MARSA), enterococi Unii bacili gram negativi aerobi (Pseudomonas, Serratia, Proteus
indol pozitiv, Enterobacter, Acinetobacter, H. influenzae, Pas-teurella) şi anaerobi (Bacteroides fragilis)
Listeria. Bacterii speciale: micobacterii, Chlamydia, Mycoplasma, Ricket-
tsia, Coxiella, Bartonella, Legionella. Indicaţii clinice principale
Infecţii, mai ales stafilococice sau streptococice, la pacienţii sensibilizaţi la peniciline. Profilaxie în operaţiile din afara tubului digestiv (cord, sistem osos,
sistem nervos, etc.).
CEFALOSPORINE DE GENERAŢIA A 2-a Sunt două subgrupe: Cefalosporine propriu-zise (subgrupul cefuroximei)
Parenterale Orale Cefuroxim Cefaclor Cefamandol Cefuroxim axetil Ceforanid Cefprozil Cefonicid Cefatrizin Loracarbef (este un carbacefen)
Bacterii sensibile Coci gram pozitivi aerobi şi anaerobi (mai puţin decât
generaţia 1) şi gram negativi (chiar betalactamazo-pozitivi). Bacili gram negativi aerobi (mai mult decât generaţia 1): E. coli,
Klebsiella, Proteus vulgaris (indol pozitiv), H. influenzae beta-lactamazo-pozitiv.
10
Bacterii fără sensibilitate Ca la generaţia 1, cu excepţia Proteus vulgaris.
Indicaţii clinice principale Infecţii ale căilor respiratorii şi ORL.
CEFAMICINE (subgrup asemănător cu cefalosporinele)
Parenterale Cefoxitin Cefotetan Cefmetazol
Bacterii sensibile
Anaerobi: mai ales Bacteroides fragilis. În rest, ca la cefalosporinele 2.
Bacterii fără sensibilitate
Ca la cefalosporinele 2. Indicaţii clinice principale:
Infecţii cu anaerobi sau mixte: operaţii pe tubul digestiv, gineco-logice, nosocomiale, peritonite.
CEFALOSPORINE DE GENERAŢIA A 3-A
Sunt două subgrupe: CEFALOSPORINE 3 foarte active pe bacili gram negativi nepiocianici
Parenterale Orale Ceftriaxon Ceftibuten Cefotaxim Cefpodoxim proxetil Ceftizoxim Cefixim Moxalactam (Latamoxef) Cefoperazona
Ceftazidima Bacterii sensibile
Coci gram pozitivi şi negativi (mai puţin decât cefalosporinele 1). Bacili gram negativi aerobi (foarte active): E. coli, Klebsiella, Pro-
teus, Serratia, Haemophilus. Anaerobi: activitate slabă, cu excepţia Ceftizoxim.
11
Bacterii rezistente Stafilococi rezistenţi la meticilină, enterococi Listeria. Bacteroides fragilis: inconstant. Pseudomonas (inconstant rezistent). Bacterii speciale: micobacterii, Mycoplasma, Chlamydia, Ricket-
tsia ş.a. Indicaţii clinice principale
Sepsis cu bacili gram negativi aerobi. Meningite purulente (Ceftriaxon şi Cefotaxim difuzează în LCR). Infecţii cu pneumococi rezistenţi la penicilină. Cefalosporinele orale de toate generaţiile sunt indicate cu precădere în
infecţii ORL, faringite, bronşite, pneumonii, infecţii urinare.
CEFALOSPORINE 3 active pe Pseudomonas Parenterale Ceftazidim Cefoperazon
Bacterii sensibile
Ca la celelalte cefalosporine 3. Pseudomonas.
Bacterii fără sensibilitate
Ca la celelalte cefalosporine 3. Indicaţii clinice principale
Infecţii cu Pseudomonas sau polimicrobiene severe. Febră la neutropenici.
CEFALOSPORINE DE GENERAŢIA A 4-a Parenterale Cefepim Cefpiron
Bacterii sensibile
Spectru de activitate mai larg decât cefalosporinele 3. Coci gram pozitivi: stafilococi, streptococi, pneumococi. Bacili gram negativi aerobi: E. coli, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Pseudomonas, H. influenzae (mai mult decât la cefalos-
porinele 3).
12
Bacterii fără sensibilitate Stafilococi rezistenţi la meticilină, enterococi. Bacteroides fragilis. Bacterii speciale: micobacterii, Mycoplasma, Chlamydia ş.a.
Indicaţii clinice principale
Infecţii cu Pseudomonas sau polimicrobiene severe.
1.3. CARBAPENEME (TIENAMICINE) Imipenem - cilastatin (inhibitor de dipeptidază) Morepenem Ertapenem
Bacterii sensibile
Antibioticele cu cel mai larg spectru antibacterian. Coci gram pozitivi aerobi şi anaerobi, inclusiv cei mai mulţi stafilococi
rezistenţi la meticilină şi enterococi. Listeria. Bacili gram negativi aerobi şi anaerobi, inclusiv Pseudomonas, Acinetobacter şi Bacteroides fragilis.
Bacterii fără sensibilitate
Bacterii speciale: micobacterii, Mycoplasma, Chlamydia, Rickettsia, Legionella.
Indicaţii clinice principale
Infecţii polimicrobiene sau cu bacterii multirezistente. Febra la neutropenici şi infecţii la imunodeprimaţi.
1.4. MONOBACTAME
Aztreonam Bacterii sensibile
Spectru asemănător cu al aminoglicozidelor: bacili gram negativi aerobi, inclusiv Pseudomonas, Serratia.
Bacterii fără sensibilitate
Coci şi bacili gram pozitivi. Acinetobacter. Anaerobi. Bacterii speciale: micobacterii, Mycoplasma, Chlamydia, Ricket-
tsia, Legionella.
13
Indicaţii clinice principale Infecţii cu bacili gram negativi aerobi rezistenţi la alte antibiotice,
inclusiv Pseudomonas şi inclusiv la cei cu alergie la penicilină.
2. AMINOGLICOZIDE Streptomicină Kanamicină (tot mai puţin folosită sistemic) Amikacină Gentamicină Tobramicină
Aminoglicozide anti-Pseudomonas
Sisomicină Netilmicină Spectinomicină (activă pe gonococi) Neomicină Paromomicină Isepamicină
Bacterii sensibile Stafilococi sensibili la meticilină, enterococi (sinergici cu ampicili-
nă şi penicilină G). Bacili gram negativi aerobi inclusiv Pseudomonas, Proteus, Ser-
ratia. Micobacterii.
Bacterii fără sensibilitate
Streptococi, pneumococi. Acinetobacter. Anaerobi. Bacterii speciale: Mycoplasma, Chlamydia, Rickettsia, Legionella.
Indicaţii clinice principale Infecţii cu bacili gram negativi aerobi, inclusiv Pseudomonas, Pro-
teus. Infecţii cu enterococi (în asociere cu ampicilina sau penicilina G). Gonoree (Specinomicină). Amebiază (Paromomicina).
14
3. POLIPEPTIDE CICLICE Sunt două subgrupe specializate exclusiv.
Active numai pe bacili gram negativi aerobi :
Colistină Polimixină B.
Indicaţii clinice principale
Aplicaţii locale (rareori), sistemice, în infecţii cu bacterii multirezis-tente.
Active numai pe bacterii gram pozitive
Bacitracină Tirotricină
Indicaţii clinice principale
Infecţii cutanate cu bacterii multirezistente (aplicaţii locale).
4. MACROLIDE
Orale Parenterale Eritromicină Eritromicină, săruri
- bază: capsule enterale - săruri (stearat): tablete - esteri (etil succinat, estolat = propionil lauril sulfat): tablete
Josamicina Spiramicină Claritromicină Roxitromicină Diritromicină. Bacterii sensibile
Bacterii gram pozitive: streptococi, pneumococi, unii stafilococi, B. anthracis, corynebacterii (diphteriae, haemolyticum).
Bacterii gram negative: Neisseria, Moraxella, Campylobacter, H.influenzae, Bordetella, unii anaerobi.
Bacterii speciale: Mycoplasma, Ureaplasma, Chlamydia, spiro-chete, Legionella, Bartonella.
15
Bacterii fără sensibilitate Enterococi, stafilococi rezistenţi la meticilină. Enterobacteriacee. Bacteroides fragilis, Fusobacterium.
Indicaţii clinice principale
Pneumonii atipice, infecţii stafilococie sau streptococice la cei alergici la peniciline, infecţii ORL, difterie, legioneloză.
Toxoplasmoză (Spiramicina). 5. AZALIDE
Sunt foarte înrudite cu eritromicina. Azitromicină
Bacterii sensibile
Coci gram pozitivi (streptococi, pneumococi) şi negativi (Moraxel-la, Neisseria).
Bacili gram negativi aerobi: Campylobacter, Helicobacter. Unii anaerobi. Bacterii speciale: Mycoplasma, Chlamydia, Legionella, Borrelia,
Complexul Mycobacterium avium (MAC), Toxoplasma. Bacterii fără sensibilitate
Stafilococi rezistenţi la meticilină. Enterobacteriacee. Bacteroides fragilis.
Indicaţii clinice principale
Pneumonii atipice, infecţii ORL, infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi la cei alergici la peniciline.
6. LINCOSAMIDE Orale şi parenterale Lincomicină Clindamicină
Bacterii sensibile Coci gram pozitivi: stafilococi sensibili sau rezistenţi la meticilină,
streptococi, pneumococi. Anaerobi.
16
Alţi agenţi infecţioşi Plasmodium falciparum. Puneumocystis.
Bacterii fără sensibilitate
Enterococi. Bacili gram negativi aerobi. Bacterii speciale: micobacterii, Mycoplasma, Chlamydia etc.
Indicaţii clinice principale
Infecţii stafilococie sau streptococice la cei alergici la penicilină. Infecţii cu anaerobi.
7. STREPTOGRAMINE
Pristinamicină Bacterii sensibile
Coci gram pozitivi şi negativi aerobi şi anaerobi: stafilocici (şi re-zistenţi la meticilină), pneumococi (şi rezistenţi la penicilină), streptococi, enterococi (şi rezistenţi la vancomicină), Moraxel-la, Peptostretococcus.
Unii bacili: Clostridium, H. influenzae. Bacterii speciale: Mycoplasma, Chlamydia, Legionella.
Bacterii fără sensibilitate
Cei mai mulţi bacili gram negativi. Anaerobi. Bacterii speciale: micobacterii, Rickettsia.
Indicaţii principale
Infecţii cu stafilococi, pneumococi, enterococi rezistenţi la alte an-tibiotice.
8. GLICOPEPTIDE
Vancomicină Teicoplanină
Bacterii sensibile
Coci şi bacili gram pozitivi aerobi rezistenţi la alte antibiotice: sta-filococi, enterococi, corynebacterii.
Clostridii.
17
Bacterii fără sensibilitate Bacili gram negativi aerobi şi anaerobi. Bacterii speciale: micobacterii, Mycoplasma, Chlamydia etc.
Indicaţii clinice principale
Infecţii cu coci gram pozitivi multirezistenţi sau la cei alergici la peniciline.
Diareea postantibiotice cu Clostridium difficile.
9. TETRACICLINE Tetraciclină Oxitetraciclină Rolitetraciclină (nu se mai utilizează în practică) Doxiciclină Minociclină
Bacterii sensibile
Coci gram pozitivi: pneumococi. Bacili gram negativi: H. influenzae, Helicobacter, Vibrio, Brucella,
Pasteurella, Shigella. Bacterii speciale: Mycoplasma, Chlamydia, Rickettsia, spirochete,
Legionella.Clostridium. Alţi agenţi infecţioşi sensibili: Plasmodium falciparum, Entamoeba.
Bacterii fără sensibilitate
Coci gram pozitivi şi negativi: stafilococi, enterococi şi streptococi (cu excepţia minociclinei), gonococi.
Bacili gram negativi aerobi şi anaerobi: Pseudomonas, Serratia, Klebsiella, Enterobacter, Proteus, Bacteroides.
Indicaţii clinice principale
Boli transmise sexual, pneumonii, uretrite negonococice, boală inflamatorie pelvină, profilaxia tetanosului, boală Lyme, ulcer digestiv, holeră, dizenterie, tifos exantematic, febră butonoasă, malarie, amebiază.
18
10. CLORAMFENICOLI Cloramfenicol Cloramfenicol hemisuccinat Tiamfenicol
Bacterii sensibile Coci gram pozitivi şi negativi: pneumococi, meningococi, unii en-
terococi rezistenţi la vancomicină. Bacili gram negativi aerobi: H. influenzae, E. coli. Anaerobi gram pozitivi şi negativi: clostridii, Bacteroides, Peptos-
treptococcus. Bacterii speciale: Rickettsia, Chlamydia, Mycoplasma.
Bacterii fără sensibilitate
Stafilococi. Pseudomonas, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Proteus. Micobacterii.
Indicaţii clinice principale
Meningite, abcese cerebrale, infecţii cu anaerobi, rickettsioze, unele infecţii cu enterococi.
11. RIFAMICINE
Rifampicină Rifabutin
Bacterii sensibile Se produc frecvent mutante rezistente. Se foloseşte exclusiv în aso-
cieri (cu excepţia profilaxiilor scurte). Coci gram negativi şi pozitivi: meningococi, gonococi, Moraxella,
stafilococi, streptococi. Bacili gram negativi aerobi: H. influenzae, Brucella. Anaerobi: Bacteroides, Clostridium, Peptostreptococcus, Pepto-
coccus. Bacterii fără sensibilitate
Bacili gram negativi aerobi: Pseudomonas, Klebsiella, Enterobac-ter.
Indicaţii clinice principale
Tuberculoza, sterilizarea purtătorilor faringieni de meningococi, stafi-lococi şi streptococi beta-hemolitici grup A, endocardite şi ostemie-lite cronice stafilococice, legioneloză, bruceloză, meningite cu pneumococi foarte rezistenţi la penicilină.
19
12. FLUOROCHINOLONE Norfloxacin Levofloxacin Ofloxacin Sparfloxacin Ciprofloxacin Grepafloxacin Pefloxacin Trovafloxacin Lomefloxacin Gatifloxacin
Bacterii sensibile
Coci gram pozitivi: stafilococi sensibili la meticilină. Coci gram negativi: Moraxella, Neisseria. Bacili gram negativi aerobi: E. coli, Klebsiella, Enterobacter, Sal-
monella, Shigella, Proteus, H. influenzae, Brucella, Campylo-bacter, Vibrio, Yersinia, Bordetella.
Bacterii speciale : Legionella. Fluorochinolonele recent apărute au acţiune antibacteriană extinsă şi
întărită pe cocii gram pozitivi (pneumococi rezistenţi la penicilină, stafilococi rezistenţi la meticilină, enterococi rezistenţi la vancomi-cină), anaerobi, bacterii atipice (Chlamydia).
Bacterii fără sensibilitate
Coci gram pozitivi: enterococi, pneumococi, alţi streptococi, stafi-lococi rezistenţi la meticilină.
Bacili gram negativi aerobi: Pseudomonas, Serratia, Acinetobacter. Anaerobi. (Trovafloxacina, fluorochinolonă activă şi pe anaerobi). Bacterii speciale: micobacterii, Mycoplasma, spirochete.
Indicaţii clinice principale
Infecţii urinare, prostatite, diaree acută, profilaxia infecţiilor la neutro-poenici, gonoree.
13. SULFAMIDE ŞI ASOCIERI CU ANTIFOLAŢI
Sulfizoxazol (acţiune scurtă) Sulfadiazină (acţiune scurtă) Sulfametoxidiazină (sulfametin)(semidepozit) Sulfametoxazol + trimetoprim (cotrimoxazol) Sulfadoxin + pirimetamin Sulfacetamid (local ocular) Mafenid (aplicaţii locale) Sulfasalazină (boli intestinale inflamatorii).
20
Bacterii sensibile (cu precădere la asocierile cu antifolaţi) Bacili gram negativi aerobi: E. coli, Klebsiella, Enterobacter, Shi-
gella, Vibrio, H. influenzae. Coci gram pozitivi şi negativi: Streptococcus pyogenes, meningo-
coci, stafilococi, pneumococi. Agenţi nebacterieni: Plasmodium, Toxoplasma, Pneumocystis. Bacili gram pozitivi: Listeria, Nocardia. Bacterii speciale: Chlamydia, unele micobacterii. Alţi agenţi infecţioşi: Pneumocystis, Toxoplasma, Plasmodium.
Bacterii fără sensibilitate Anaerobi. Bacili gram negativi aerobi: Pseudomonas. Coci gram pozitivi: enterococi. Bacterii speciale: spirochete
Indicaţii clinice principale
Infecţii urinare şi ORL, bronşite, pneumonii, pneumocistoză, to-xoplasmoză, malarie, diaree acută, holeră, unele meningite purulente, arsuri.
14. FOSFOMICIN
Unicul antibiotic dintr-o familie neînrudită cu altele, bactericid. Fosfomicin (se administrează parenteral).
Bacterii sensibile Multe bacterii aerobe, inclusiv stafilococi rezistenţi la meticilină,
enterococi, Pseudomonas, enterobacteriacee.
Bacterii fără sensibilitate Anaerobi. Indicaţii clinice principale:
− infecţii severe cu bacterii rezistenţe la aminglicozide şi beta-lactamine;
− infecţii urinare (doză unică în cistitele acute).
15. NITROIMIDAZOLI Metronidazol Ornidazol Tinidazol
21
Bacterii sensibile Anaerobi (coci şi bacili gram pozitivi şi negativi). Bacterii speciale: Helicobacter pylori. Alţi agenţi infecţioşi: Giardia, Trichomonas, Entamoeba histolytica.
Bacterii fără sensibilitate
Aerobi. Indicaţii clinice principale
Infecţiile cu anaerobi, abcese cerebrale, diareea post-antibiotice cu Clostridium difficile, lambliaza, trichomoniaza, vaginita bac-teriană (Gardnerella vaginalis), ulcerul duodenal şi gastric, amebiaza.
16. NITROFURANI Nitrofurantoin (pentru infecţii urinare). Furazolidon (pentru diarei acute).
Bacterii sensibile
Bacili gram negativi aerobi: E. coli, Klebsiella, Enterobacter, Vibrio. Coci gram pozitivi aerobi: enterococi, stafilococi.
Bacterii fără sensibilitate
Bacili gram negativi aerobi: Pseudomonas, Proteus, Serratia, Acinetobacter
Anaerobi. Indicaţii clinice principale
Infecţii urinare (nitrofurantoin), diaree acută, holeră (furazolidon).
17. ACID FUSIDIC Este singurul antibiotic cu structură steroidiană. Bacterii sensibile
Coci gram pozitivi (mai ales stafiloci) şi gram negativi. Clostridii. Corynebacterium diphteriae. Actinomyces.
Bacterii fără sensibilitate
Bacili gram negativi. Indicaţii clinice principale
Infecţii stafilococice, mai ales cu stafilococi rezistenţi la meticilină.
22
18. MUPIROCIN (acid pseudomonic)
Bacterii sensibile Stafilococi (şi cei betalactamazo-pozitivi, rezistenţi la meticilină),
streptococi.
Bacterii fără sensibilitate Coci şi bacili gram negativi Anaerobi.
Indicaţii clinice principale Sterilizarea nazală de stafilococi (aplicaţii locale).
19. ANTIMICROBIENE NOI OXAZOLIDINONE Linezolid
Bacterii sensibile Coci Gram-pozitiv, inclusiv cele rezistente la alte terapii.
Indicaţii clinice principale: Pneumonia comunitară sau nosocomială; infecţii ale pielii şi ţesu-
turilor moi; infecţii cu enterococ, inclusiv cele cauzate de Ente-rococcus faecium sau fecalis rezistente la Vancomicină; infecţii la pacienţi < 5 ani.
SINERGISTINE
Pristinamicina Virginamicina 50-100mg/kgc/zi, po 3g/zi Reacţii adverse-intoleranţă digestivă, toxicitate hepatică, neutropenii,
colita ulceromembranoasă.
QUINOPRISTINA ŞI DALFOPRISTINA Derivaţi de streptogramine-inhibă sinteza proteinelor bacteriene
prin legarea ireversibilă de unitatea ribozomală 50S. Acţiune-stafilococ, pneumococ, enterococ, Bacteroides, Listeria,
Moraxella, micoplasme. Administrare - 7,5mg/kgc/zi Reacţii adverse gastrointestinale, flebite.
CYSTAPEP
Antistafilococic activ pe specii meticiinorezistente, stafilococi coagu-lazonegativ şi streptococi multirezistenţi.
23
ABT-492 Noua chinolonă activă pe bacterii aerobe şi anerobe implicate în
infecţii ale tractului urinar, respirator, pielii şi ţesuturilor moi. Activă pe peptostreptococi, Propiobacterium acnes, clostridii
(Cl. difficile, perfrigens), Bacteroides fragilis, Porphiromonas, Prevotella spp, Fusobacterium nucleatum.
ICLAPRIM (AR-100)
Antibiotic diaminopirimidinic cu spectru larg, are ca mecanism de actiune inhibiţia specifică şi selectivă a dihidrofolatreductazei bacteriene.
Activă pe patogeni Gram pozitiv şi negativ: streptococi, stafilococ, inculsiv MRSA cu potenţial comparabil cu vancomicina, Mora-xella, Haemophillus, Klebsiella, Pneumocistis carinii. Este si-nergic cu sulfamidele (sulfametoxazol, sulfadiazina).
Nonantagonic dar şi nesinergic cu macrolidele, aminoglicozidele, chinolonele, peniciline, trimetoprim, rifampicina, tetraciclina, vancomicina.
LB 11058
Noua cefalosporină - acţioneaza pe streptococii penicilino-R, nei-serii, Haemophillus, patogeni implicaţi în meningitele comu-nitare, fiind o alternativă a terapiei de primointenţie în aceste afecţiuni, mai ales în zonele de circulaţie a tulpinilor pen-R de pneumococ.
BAL 9141
Noua clasă de cefalosporine antistafilococice meticilin-R, cu acti-vitate bună şi pe BGN-(Pseudomonas, Klebsiella, Proteus mi-rabilis, Aeromonas hidrophilla) asemănătoare cefalosporinelor de a III-a generaţie şi aztreonamului; antipneumococic similar cefa-losporinelor de a IV-a generaţie şi carbapenemelor.
WCK1152A
Noua fluorochinolonă activă pe pneumococ, Haemophillus, Moraxella. Indicată în infecţii de tract respirator.
PDF-713 NOVARTIS
Nou peptid inhibitor de deformilază, formă orală şi parenterală, activă pe stafilococi MRSA, Gram pozitiv rezistenţi la strepto-gramine şi oxazolidinone, enterococi vanco-R, pneumococi penicilino-R, Listeria, Haemophillus, anaerobi - Bacteroides fragilis.
24
GLICOPEPTIDE NOI SEMISINTETICE Oritavancin
Glicopeptid semisintetic cu activitate bactericidă pe patogeni Gram pozitiv.
Indicat în bacteriemiile cu S. aureus,10mg/kgc, 10-14 zile.
Dalbavancin Derivat semisintetic glicopeptidic, activ pe stafilococul auriu şi
stafilococi coagulazo-negativ, streptococi. Are un timp de în-jumătăţire lung, de 9-12 zile, ce conferă posibilitatea adminis-trării unei doze unice/săptămână.
Indicaţii - endocardite, febră la neutropenici, infecţii de cateter (mai activ şi mai bine tolerat ca vancomicina).
NOI PENEME 6-APA şi cefeme(7-ACA)
Active pe stafilococ, streptococ, pneumococ.
KETOLIDE TELITROMICIN
Cetromicin cu activitate semnificativ mai înaltă decât primul re-prezentant pe coci Gram pozitiv şi negativ, Moraxella, Hae-mophillus, Legionella, micoplasme, chlamidii.
Se administreaza aditional si copiilor peste varsta de 12 ani in in-fectiile din sfera ORL si infectiile traheobronsce.
Prezentare : tablete de 400 mg Posologie : 800 mg/zi in doza unica; durata 5-10 zile Contraindicatii : infectii renale severe, sarcina, alaptare, copii cu
varsta < 12 ani. Reactii adverse : constipatie, anorexie, rush cutanat, tulburari de
ritm cardiac (palpitatii, bradicardie), hipotensiune arteriala, eu-zinofilie.
CICLINE NOI BAY73-7388
Păstrează structura tetraciclinei, cu scopul de a crea o nouă cla-să, care să nu fie afectată de mecanisme TET-R de rezistenţă la tetraciclină. Activă pe Gram pozitiv, inclusiv MRSA şi pneu-mococi penicilino - R, enterococi vanco-R, Gram negativ, ana-
25
erobi, atipici. Activitate mai bună decât linezolidul şi vancomi-cina în infecţiile pielii şi ţesuturilor moi cu stafilococ meticilino-R.
Tigeciclina
Glicilciclină activă pe coci şi bacili Gram negativ (acţiune foarte bună pe Acinetobacter spp.), coci Gram pozitiv.
Activitate limitată pe piocianic. Indicat în meningite ca urmare a unei penetrabilităţi bune a barierei hematomeningee.
NOVOSPIRINE
Noua clasă de peptide antimicrobiene. Acţiune bună in vitro pe patogeni Gram pozitiv şi negativ, fungi. Indicate în infecţiile cu piocianic la pacienţii cu fibroză chistică.
20. ANTIFUNGICE NOI
ECHINOCANDINE Caspofungin Anidulafungin Micafungin Au acţiune pe: Candida spp., Aspergillus spp, inclusiv specii rezistente. Sunt inhibitori necompetitivi de 1,3-Dgluconosintetază, enzimă
esenţială în sinteza de glucan, component esenţial al peretelui fungilor. Expunerea in vitro 5 min la anidulafungin distruge 99% din tulpinile de candida, inclusiv fluconazol-R. Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu disfuncţii renale sau hepatice.
Laccaridione A şi B Antifungice nefungicide, sunt metaboliţi de basidiomicete, inhibă
aderarea Candida albicans la celule endoteliale şi epiteliale.
Triazoli-Posaconazol Antifungic triazolic oral cu spectru larg, foarte activ pe specii de
Fusarium şi Zygomycetes (Mucor, Rhizomucor, Absidia, Apophisomoces, Cunninghamella, Cokeromyces), bine tolerat. Reacţii adverse: greaţă şi vărsături.
26
21. TERAPIA CU CITOCHINE Este sinergica cu terapia antifungica in aspergiloza invaziva.
22. ANTIVIRALE NOI (altele dacat anti - HIV)
PROTEFLOSID Substanţă activă pe virusul Epstein-Barr, produsă din extract de plante.
ANAFERON
Interferon gama folosit în prevenirea şi tratamentul infecţiilor res-piratorii inferioare la subiecţii în vârstă de peste 6 luni.
* * *
În ultimii ani, cercetările au avut ca scop găsirea soluţiilor pentru obţi-nerea unor preparate care să prevină marile drame moleculare din infecţiile severe şi şocul septic. Este posibil ca în viitor sa fie utilizate din ce în ce mai mult unele din terapiile pe care le menţionăm :
Terapia cu antitoxine Tolevamer sodium-polimer nonantibiotic nonabsorbant ce se
leagă de toxina A şi B a C. difficile. Se foloseşte în diareea postantibiotic, cu răspuns comparabil cu a vancomicinei în do-ză de 6g/zi. Reduce recurentele
Terapia cu antiendotoxine
Anticorpi pentru endotoxină Analogi de lipid A Proteine ce neutralizează lipopolizaharide Inhibitori de endotoxină ce induc activarea celulară
Terapia cu anticitokine
Anticorpi monoclonali de tip TNF Receptori solubili TNF Antagonişti de receptori IL-1 Anticorpi monoclonali de receptori IL-1 Anticorpi monoclonali de receptori IL-6 Anticorpi monoclonali de receptori gama –interferon Receptori solubili de gama-interferon
27
DENUMIRILE COMERCIALE ALE PREPARATELOR
ANTIMICROBIENE
28
ANTIMICROBIENE, ANTIVIRALE, ANTIFUNGICE ŞI ANTIPARAZITARE
MEDICAMENTE ANTIBACTERIENE
Denumiri comune internaţionale Denumiri comerciale
Amikacin Amikin, Amikozit, Negasin, Amiklin, Orlobin
Amoxicilin Amopen, Moxilen, Ospamox, Amoxil, Amodex, Duomox
Amoxicilin + acid clavulanic Augmentin, Ciblar, Amoxiklav, Klavunat, Bioclavid, Moxillav, Amoklivin
Ampicilin Ampen, Omnipen, Amblosin, Standacilin, Ampicilină, Epicocillin
Ampicilin plus sulbactam Unasyn, Ampisid, Ampi-Plus Azitromicin Zithromax, Sumamed Azlocilin Securopen, Azlocilline Aztreonam Azactam, Dynabiotic Bacitracin Bacitracine, Batrax Carbenicilin indanil (carindacilin) Carindapen
Caspofugin Cancidas
Cefaclor Ceclor, Alfatil, Cefaclor, Cec, Medoclor, Cloracef
Cefadroxil Bidocef, Duracef, Oracefal
Cefalexin Keflex, Ceporexin, Oracef, Ospexin, Cefalexin, Farmalexin
Cefalotin Keflin, Cerpovenin, Ceporacin, Cefalotină sodică
Cefamandol Mandol, Mandokef Cefapirin Cefadyl, Cefaloject, Cefatrexyl Cefatrizin Santatricin, Céfaperos, Bicef, Specicef
Cefazolin Kefzol, Céfacidal, Sefazol, Totacef, Cefazolina
Cefepim Maxipime Cefetamet pirovil Gobocef Cefixim Suprax, Oroken Cefmetazol Zefazone Cefonicid Monocid
29
Cefoperazona Cefobid, Medocef, Cefozon Ceforanid Precef Cefotaxim Claforan, Spirosine, Cefotaxime, Cefotax Cefotetan Cefotetan, Appocef, Ceftenon Cefoxitin Mefoxin, Mefoxitin, Merxin Cefpiron Cefron Cefpodoxim proxetil Vantin, Orelox Cefprozil Cefzil Cefradin Sefril, Velosef Cefroxadin Oraspor Ceftazidima Fortum, Kefadim, Ceftidine Ceftibuten Cedax Ceftizoxim Cefizox, Ceftix Ceftriaxona Rocephin,Longacef, Lendacin, Cefriaxon Cefuroxima Zinacef, Kefurox, Verkfazolin, Axetine Cefuroxim axetil Zinat, Cépazine Cicloserin Seromycin, Tebemicin, Cycloserine
Ciprofloxacina Ciprobay, Siflox, Ciprinol, Ciprocin, Euciprin, Ciprofloxacin, Quintor
Claritromicina Claritromicina, Klacid, Biaxin, Fromilid, Lekoklar
Claritromicina retard Klacid SR
Clindamicina Cleocin, Sobelin, Clindacin, Dalacin, Klindan, Klimicin
Cloramfenicol Chloromycetin, Chloramsoar, Chlorocid Cloramfenicol hemisuccinat
Cloramfenicol hemisuccinat, Parxin, Amindan
Cloxacilina Cloxacillin Colistin (Colistimetat) Colimycine Dapsona Dapsone, Dapson-Fatol, Disulone Dicloxacilin Dicloxacillin, Dichlor-Stapenor Doxiciclina Doxicilina, Vibramycin,Spanor, Remicyn Eritromicină oral (propionil, estolat, stearat, etilsucci-nat, bază)
Eritromicina, Ilosone, Erythrocin, Eritroac-nol (ung.), Erivital, Eritropar
Eritromicină parenteral (lactobionat, gluceptat)
Eritromicina-lactobionat, Hotycin gluceptate
Etambutol Etambutol, Myambutol, Sural, Syntomen Etionamid Trecator, Amidazin, Nizotin, Monuril
30
Fosfomicin Fosfocin, Uridoz, Afos, Uniryle, Monural
Furazolidon Furazolidon, Furazolidona EEL, Furoxone, Furoxame
Fusidic acid Fucidine
Gentamicin Garamycin, Gentalline, Gentagen, Genticol, Septopal (local)
Imipenem plus cilastatine Tienam, Primaxin, Zienam Kanamicină Kantrex, Klebcil, Kanamycin Levofloxacin Tavanic Lincomicin Lincocin, Cilimycin, Albiotic, Neloren, Lincodar Linezolid Zyvoxid Lomefloxacin Maxaquin Loracarbef Lorabid Mafenid Sulfamylon Meropenem Mereem, Meronem Metenamin mandelat Mandelamine, Metenamin, Uroquid-Acid no.2Meticilin Celbenin, Staphcillin Metronidazol Metronidazol, Flagyl, Arilin, Amrizole, Colpocin-TMezlocilin Baypen, Mezlin Minociclin Minocin, Mynocine, Mestacine Moxalactam (latamoxef) Moxam, Festamoxin Mupirocin Bactroban Nafcilin Unipen Nalidixic, acid Negram, Nogram, Nevigramon Neomicina Negamicin, Neomycine, Mycerin Netilmicina Netromycin, Cetomycin Nitrofurantoina Macrodantin, Furadantin, Furantoin
Norfloxacina Norfloxacin, Noroxin, Nolicin, Epinor, Norflox, Uroseps
Ofloxacin Tarivid, Floxal, Oflocet, Floxstat, Zanocin
Oxacilina Oxacilina, Stapenor, Bristopen, Prostap-hlin, Oxalin
Oxitetraciclina Terramycin, Innolyre Paromomicina (aminosidin) Humatin Pefloxacina Peflacine, Abaktal, Peflox
Penicilină G (benzatin) Moldamin, Penadur, Durapen, Retarpen, Extencilline
Penicilina G sodică/potasică (benzil penicilină) Pfizerpen
31
Penicilină V (fenoximetil-penicilină)
Isocillin, Megacillin, Pen-Vee K, Oracilline, Ospen
Piperacilina Pipril, Piperacil Piperacilin plus tazobactam Zosyn, Tazocin
Pirazinamida Pirazinamida, Diazinamid, Pirilene, Rifater (Pyrafat, Zinamide)
Polimixin B Polymyxin B Pristinamicina Pyostacine Rifabutin Ansamycin
Rifampicina Rifampicina, Sinerdol, Eremfat, Rifadine, Rifodex
Roxitromicina Rulid, Claramid Sparfloxacina Zagam Spectinomicina Trobicin, Stanilo Spiramicina Rovamycine, Selectomycin Streptomicina Streptomycin sulfate Sulfadoxin plus pirimetamin Fansidar
Sulfizoxazol Neoxazol, Gantrisin Sulfametin (sulfametoxidiazin) Bayrena, Durenat
Sulfametoxazol plus trime-toprim (cotrimoxazol) Biseptol, Bactrim, Septrin, Tagremin
Teicoplanin Targocid
Tetraciclina Tetraciclina, Hostacyclin, Achromycin, Tetraos, Polfamycin
Tiamfenicol Thiamphenicol Ticarcilina Ticar, Betabactyl Ticarcilin + acid clavulanic Timentin Tirotricina Solutricine, Tyrosur
Tobramicina Nebcin, Tobramaxin, Gernebain, Brulamicin
Vancomicina Vancocin, Edicin, Vancoled, Vanmixan
32
MEDICAMENTE ANTIVIRALE Denumiri comune
internaţionale Denumiri comerciale
Aciclovir Amantadin Cidofovir Delavirdine Didanosin (ddl, dideoxiinozin) Efavirenz Famciclovir Foscarnet Ganciclovir Idoxuridina Indinavir Interferon alfa –2a Interferon alfa – 2b Interferon pegylat Inosin Preanobex Lamivudin (3TC) Nelfinavir Nevirapin Podofilox Ribavirina Rimantadina Ritonavir Rodilemid Saquinavir Stavudin Trifluridin Valaciclovir Vidarabin Zalcitabina Zidovudina
Aciclovir, Zovirax, Avyclor, Virolex, Euvirox Amantadina, Viregyt, Symmetrel, Paritrel Vistide Rescriptor Videx Stocrin Famvir Foscavir Cytovene, Cymevene Dendrid, Zostrum, Stoxil, Synmiol Crixivan Roferon – A Intron A Pegasys, Pegintron Isoprinosine Epivir, Zefix Viracept Viramune Condylox Virazole, Rebetol, Copegus Flumadine Norvir Rodilemid Invirase, Fortovase Zerit Viroptic Valtrex Vida – A, Ara – A Hivid Retrovir, Novo AZT
33
MEDICAMENTE ANTIFUNGICE
Denumiri comune internaţionale Denumiri comerciale
Amfotericin B Clotrimazol Flucitozin Fluconazol Griseofulvin Itraconazol Ketoconazol Miconazol Natamicin Nistatin Seleniu, sulfură Terbinafin Tolnaftat Voriconazol
Fungizone, Ampho-Moronal, Ambisome (liposomal) Lotrimin, Canesten, Antifungol, Candistan, Clotrimazol (unguent) Ancobon, Ancotil Diflucan, Triflucan, Diflazone Fulvicin, Fulcin, Likuden, Biogrisin Sporanox, Sempera, Orungal Fungicide, Rofenid, Nizoral, Terzolin, Sostatin Daktarin, Dactar, Monistat Pimafucin Stamicin, Nistatin, Mycostatin, Moronal Selsun Lamisil Tinactin, Tinatox, Tonoftal Vfend
MEDICAMENTE ANTIPARAZITARE
Denumiri comune internaţionale Denumiri comerciale
Albendazol Atovaquone Bitionol Chinacrin (mepacrin) Chinidină gluconat Chinină dihidroclorică Chinină sulfat Clorochin clorhidrat Clorochin fosfat Clorochin, hidroxi Dietilcarbamazin Diloxanid furoat
Zentel, Eskazole, Duador Mepron Bitin Atabrine, Acrisuxin - Chininum dihydrochloricum „Buchler” Chininum sulfuricum „Buchler” Aralen hydrochloride Aralen Phosphate, Nivaquine, Resochin Plaquenil, Quensyl Loxuran, Banocide, Hetrazan, Ditrazin Furamide
34
Emetină, Dihidroemetină Halofantrin Iodochinol Ivermectin Levamisol Mebendazol Meflochin Metronidazol Niclosamida Ornidazol Paromomicina (aminosidin) Pentamidin Piperazin Pirantel pamoat Pirimetamin Pirimetamin plus sulfadoxin Pirvinium pamoat Praziquantel Primachin Proguanil Tiabendazol Tinidazol
Déhydroemétine Halfan Yodoxin Mectizan Decaris, Ergamisol, Solaskil Vermox, Permax, Vermin, Mebendazol, Thelmox Lariam Flagyl, Midazole, Arilin, Amrizole Niclosamid Tiberal Humatin Pentam 300, Lomidine, Pentacarinat Nematocton, Antepar, Piavermit, Vermicompren Combantrin, Antiminth, Helmex, Hel-mintox Daraprim Fansidar Moleva, Povanyl, Vermigal Epiquantel, Biltricid, Cysticid Primaquine Paludrin Mintezol, Minzolum Fasigyn, Simplotan, Tinidazol
35
PRO
DU
SE A
NTI
MIC
RO
BIE
NE
ÎNC
AD
RA
TE D
UPĂ
CLA
SĂ
A
NTI
BA
CTE
RIE
NE
CLA
SA
DEN
UM
IREA
CO
MU
NĂ
IN
TER
NAŢI
ON
ALĂ
D
ENU
MIR
EA C
OM
ERC
IALĂ
* TET
RAC
ICLI
NE
* AM
FEN
ICO
LI
* AN
TIB
ACTE
RIE
NE
BET
A-LA
CTA
MIC
E PE
NIC
ILIN
E C
U
SPEC
TRU
LAR
G
DO
XIC
ILIN
A
TETR
AC
ICLI
NA
C
LOR
AM
FEN
ICO
L A
MP
ICIL
INA
C
AR
BE
NIC
ILIN
A
PIP
ER
AC
ILIN
A
Dox
sin,
Dox
icili
na,D
oxik
omb,
Dox
ydar
, R
emic
yn, T
enut
an, U
nido
x, V
ibra
myc
in
Tetra
cicl
ina
Clo
ram
feni
col,
Clo
ram
feni
col h
emis
ucci
nat
Ampi
cilin
a, A
mpe
n, A
mpi
cilin
a Fo
rte,
Ampi
dar,
Epi
coci
llin,
Eph
icili
n, N
ovo
Ampi
-ci
llin,
Pem
ecil,
Pen
trexy
l, R
otta
cillin
, Sta
n-da
cilli
n C
arbe
nici
lina
Pip
ril
36
PEN
ICIL
INE
AM
OXI
CIL
INA
C
ombi
naţii
B
EN
ZILP
EN
ICIL
INA
(PE
-N
ICIL
INA
G) p
otas
ică şi
so
dică
FE
NO
XIM
ETI
L-P
EN
ICIL
INA
(P
EN
ICIL
INA
V)
BE
NZA
TIN
-PE
NIC
ILIN
A
PRO
CAI
NPE
NIC
ILIN
A C
ombi
naţii
O
XAC
ILIN
A
Amox
icili
na, A
mox
il –
Syr
up, S
yrup
For
te,
Amox
ifarm
, Duo
mox
(Fle
mox
in),
E-M
ox,
Eph
amox
, Far
conc
il, Iz
oliti
l, Ju
lpha
mox
, M
oxile
n, N
ovam
oxin
, Osp
amox
, Pen
amox
Am
picl
ox
(Am
pi+
Clo
xaci
lina)
P
enic
ilina
G p
otas
ică,
Pen
icili
na G
sod
ică
Clia
cil,
Meg
acilli
n O
ral,
Nov
o P
en, O
spen
, P
enic
ilina
V, P
enic
ilina
V s
are
de K
, Pen
-he
xal
Mol
dam
in, R
etar
pen
Efit
ard
Bi-P
enic
ilin (B
enzi
lpen
icilin
a +
Pro
cain
pe-
nici
lina
Oxa
cilin
a, O
xalin
, Pro
stap
hlyn
37
PEN
ICIL
INE
ÎN C
OM
BIN
A-ŢI
I CU
INH
IBIT
OR
I D
E
BET
ALAC
TAM
AZĂ
CEF
ALO
SPO
RIN
E
ŞI S
UB
STAN
ŢE Î
NR
UD
ITE
AM
OXI
CIL
INA
+
AC
. CLA
VU
LAN
IC
AM
PIC
ILIN
A +
SU
LBA
CTA
M
TIC
AR
CIL
INA
+ A
C. C
LAV
ULA
NIC
P
IPE
RA
CIL
INA
+
TAZO
BA
CTA
M
CE
FALE
XIN
A (C
I) C
EFA
LOTI
NA
(CI)
CE
FAZO
LIN
A (C
I)
Amox
icili
na T
rihid
rat ş
i Cla
vula
nat d
e P
otas
iu, A
mox
icla
vin,
Am
oxic
lav,
Aug
men
-tin
, Bio
clav
id, M
oxic
lav
Ampi
cilin
a P
lus,
Una
syn,
Am
pisi
d Ti
men
tin
Tazo
cin
Cef
alex
in, C
efal
exin
a,
Cep
hale
xin,
Cep
halin
, F
arm
alex
in, K
efle
x, O
race
f, O
spex
in
Cef
alot
ina
sodi
ca
Cef
azol
in “B
ioch
emie
”, C
efaz
olin
a, K
efzo
l
38
CE
FUR
OXI
M (C
II)
CE
FAM
AN
DO
L (C
I) C
EFA
CLO
R (C
I) C
EFA
DR
OXI
L (C
I) C
EFO
TAXI
M (C
III)
CE
FTAZ
IDIM
(CIII
) C
EFR
IAXO
N (C
III)
CE
FON
ICID
(CII)
C
EFA
TRIZ
IN (I
) C
EFT
IZO
XIM
(CIII
)
Axe
tine,
Cef
urox
im, C
efur
oxim
e, L
ifuro
x,
Max
il, V
ekfa
zolin
, Zin
acef
, Zin
nat,
Zilis
ten
Man
dol
CE
C, C
eclo
r MR
, Cec
lody
ne, C
efac
lor,
Clo
race
f, M
adoc
lor,
Sin
clor
A
pidr
oxil,
Bio
drox
il, C
edro
x, C
exyl
, Dro
xil,
Dur
acef
, Odo
xil
Cef
antra
l, C
efot
ax, C
lafo
ran,
Cef
otax
im,
Cef
otax
ime,
Nas
por,
Spi
rosi
ne
Cet
azim
e, K
efad
in, F
ortu
m, C
eftid
ine
Cef
triax
on, C
eftri
axon
e, C
efot
rix,
Lend
acin
, Nev
akso
n, O
fram
ax, R
acex
on,
Roc
ephi
n, S
amix
on
Mon
icid
C
erte
myc
in, S
anta
trici
n, S
peci
cef
Cef
izon
39
CAR
BAP
ENEM
E * S
ULF
ON
AMID
E
ŞI T
RIM
ETO
PRIM
SU
LFAM
IDE
CU
DU
RAT
A
SCU
RTĂ
DE
ACŢI
UN
E
CE
FEP
IMA
(CIII
) C
EFA
PIR
IN (C
III)
CEF
OPE
RAZ
ON
(CIII
) C
EFP
IRO
N (C
IV)
CE
FTIB
UTE
N (C
III)
CE
FP.O
ZOL
ME
RO
PE
NE
M
ER
TAP
EN
EM
IM
IPE
NE
M +
CIL
ASTA
TIN
S
ULF
AFU
RA
ZOL
Max
ipim
e C
efat
rexy
l C
efob
id, C
efoz
on, M
edoc
ef
Cef
rom
C
edax
C
efzi
l M
eron
em
Inva
nz
Tien
am
Neo
xazo
l, S
ulfa
fura
zol
40
CO
MB
INAŢ
II D
E S
ULF
A-M
IDE
CU
TR
IMET
OPR
IM
ŞI D
ERIV
AŢI
* MAC
RO
LID
E
CO
TRIM
OXA
ZOL
SU
LFA
ME
TRO
L +
TRIM
ETO
PR
IM
ER
ITR
OM
ICIN
A
SPI
RA
MIC
INA
R
OXI
TRO
MIC
INA
JO
SAM
ICIN
A
CLA
RIT
RO
MIC
INA
C
LAR
ITR
OM
ICIN
A R
ETAR
D A
ZITR
OM
ICIN
A
DIR
ITR
OM
ICIN
A
Bac
trim
, Ber
loci
d, B
isep
trin,
Bis
epto
l, B
lexo
n, C
o-Tr
im, C
o-Tr
imox
azol
, Epi
trim
, N
ovo-
Trim
el, S
eptri
n, S
ulot
rim, S
umet
ro-
lim, T
agre
min
, Trid
ar
Lida
prim
Er
itro
200,
Erit
rom
agis,
Erit
rom
icina
, Erit
rom
i-cin
a La
ctob
iona
t, Er
itrom
icina
Pro
pion
il, Er
yc,
Eryh
exal
, Ery
thro
dar,
Eryt
rhro
mil F
orte
, Ery
-tro
myc
in R
iva, E
rytro
-Tev
a, Il
oson
e, N
ovo
Rith
ro, P
orth
yroc
in
Rov
amyc
ine
Rul
id
Wilp
rafe
n K
laci
d, F
rom
ilid
Kla
cid
SR
S
umam
ed
Dyn
abac
41
* LIN
CO
MIC
INE
* STR
EPTO
GR
AMIN
E
*AM
INO
GLI
CO
ZID
E
STR
EPTO
MIC
INE
ALTE
AM
INO
GLI
CO
ZID
E *C
HIN
OLO
NE
TELI
TRO
MIC
INA
LI
NC
OM
ICIN
A
CLI
ND
AM
ICIN
P
RIS
TIN
AM
ICIN
A
STR
EPTO
MIC
INE
TO
BR
AM
ICIN
A
GE
NTA
MIC
INA
K
AN
AM
ICIN
A
AM
IKA
CIN
A
NE
TILM
ICIN
A
ISE
PAM
ICIN
A
Ket
ek
Linc
omic
in, L
inco
dar,
Nel
oren
C
linda
cin,
Dal
acin
, Klim
icin
, K
linda
n, L
anac
ine
Pyo
stac
ine
Stre
ptom
icin
a su
lfat
Bru
lam
icin
, Neb
cin
Dia
karm
on, G
enta
myc
in”B
ioch
emie
”, G
enta
mic
in, G
enta
mic
in- I
ka, G
enta
mic
in
Leur
quin
, Gen
tam
ed, P
an-G
enta
mic
ine,
S
epto
pal K
ugel
K
anam
icin
a, K
anam
icyn
, Kan
amic
in
Amik
in, A
mik
ozit,
Orla
bin,
Pie
ram
i N
etro
mic
yn
Isep
amic
in- I
sepa
lline
42
FLU
OR
OC
HIN
OLO
NE
ALTE
CH
INO
LON
E
NO
RFL
OXA
CIN
A
OFL
OXA
CIN
A
CIP
RO
FLO
XAC
INA
P
EFL
OXA
CIN
A
LOM
EFL
OXA
CIN
A
SPA
RFL
OXA
CIN
A
GR
EPA
FLO
XAC
IN
TRO
VAF
LOXA
CIN
M
OXI
FLO
XAC
INA
A
CID
NA
LID
IXIC
Epi
nor,
Flus
emin
al, G
reni
s, H
-Nor
floxa
cin,
N
egaf
lox,
Nol
icin
, Nor
floxa
cin,
Uro
spes
, U
tibid
N
ovec
in, O
floxa
cin,
Oflo
xin,
Tar
ivid
, Za
noci
n A
ristn
C, C
ifran
, Cip
hn, C
iprin
ol, C
ipro
lent
, C
ipro
bay,
Cip
robi
d, C
ipro
cin,
Cip
roco
re,
Cip
roflo
xaci
n, C
ipro
xin,
Cum
inol
, Cip
role
nt,
Euc
iprin
, Gre
nis,
Qui
ntor
, Sifl
oks,
Ufe
xil
Aba
ctal
, Pef
laci
ne
Lom
aday
, Max
aqui
n Ze
gam
R
axar
Tr
ovan
A
velo
x A
cid
Nal
idix
ic, N
alid
ixic
aci
d
43
ALTE
AN
TIB
ACTE
RIE
NE
GLI
CO
PEPT
IDE
POLI
MIX
INE
DERI
VAŢI
DE
IMID
AZO
L D
ERIV
AŢI
DE
NIT
RO
FU-
RAN
AL
TE A
NTI
BAC
TER
IEN
E
CIN
OXA
CIN
V
AN
CO
MIC
INA
TE
ICO
PLA
NIN
C
OLI
STI
NA
M
ETR
ON
IDA
ZOL
TIN
IDAZ
OL
OR
NID
AZO
L N
ITR
OFU
RA
NTO
INA
FO
SFO
MIC
INA
S
PEC
TIN
OM
ICIN
A
ME
TEN
AM
INA
LI
NE
ZOLI
D
Cin
obac
Ed
icin,
Van
cocin
, Van
co, V
anm
ixan,
Van
cole
d Ta
rgoc
id
Col
istin
D
efla
mon
, Fla
gyl,
Klio
n, M
etro
nida
zol
Fasi
gyn,
Tin
idaz
ol, T
irogy
n Ti
bera
l N
itrof
uran
toin
A
fos,
Mon
ural
, Uni
ryle
K
irin
Met
enam
in
Zyvo
xid
44
AN
TIM
ICO
TIC
E
CLA
SA
DEN
UM
IREA
IN
TER
NAŢI
-O
NA
LĂ
DEN
UM
IREA
CO
MER
CIA
LĂ
ANTI
BIO
TIC
E D
ERIV
AŢI
DE
IMI-
DAZ
OL
DERI
VAŢI
DE
TRIA
ZOL
AM
FOTE
RIC
INA
K
ETO
CO
NA
ZOL
FLU
CO
NA
ZOL
ITR
AC
ON
AZO
L V
OR
ICO
NAZ
OL
CA
SPO
FUN
GIN
A
Anf
oter
icin
a B
Fu
ngic
id, K
etoc
onaz
ol, H
- Ket
ocon
azol
, N
-Ket
ocon
azol
, Niz
oral
, Sos
tatin
D
ifluca
n, F
luco
vin, M
ycom
ax, S
ysca
n O
ruga
l, S
pora
mox
V
fend
C
anci
das
A
NTI
MIC
OB
AC
TER
IEN
E
CLAS
A D
ENU
MIR
EA I
NTE
RN
AŢI
-O
NA
LĂ
DEN
UM
IREA
CO
MER
CIA
LĂ
ANTI
BIO
TICE
CIC
LOS
ER
INA
R
IFA
MPI
CIN
A
RIF
ABU
TIN
Cyc
lose
rine
Erem
fat,
Rifa
mpi
cina,
Rifa
synt
, Sin
erdo
l M
ycob
utin
45
HIDR
AZID
E DE
RIVA
ŢI D
E T
IO-
CAR
BAM
IDĂ
ALTE
TU
BERC
ULO
STAT
ICE
COM
BIN
AŢII
DE
SUB
-ST
ANTE
PEN
TRU
TR
ATAM
ENTU
L T
U-BE
RCUL
OZE
I
ISO
NIA
ZID
A
PR
OTI
ON
AM
IDA
P
IRAZ
INA
MID
A
ETA
MB
UTO
L C
ombi
naţii
Ison
iazid
a Ek
tebi
n, P
rom
id
Pira
zinam
ida
Etam
buto
l, Syn
tom
en
Izor
ifam
, Myr
in-P
, Rifa
terR
ifinah
, Obo
liz, R
ifam
-pi
cina-
Izon
iazid
a
46
ANTIVIRALE CLASA DENUMIREA
INTERNAŢIONALĂ DENUMIREA COMER-
CIALĂ NUCLEOZIDE ŞI NUCLEOTIDE, EX-CEPTÎND INHIBITORI DE REVERS TRAN-SCRIPTAZĂ INHIBITORI DE PROTEAZĂ NUCLEOZIDE INHIBITORI DE REVERS TRAN-SCRIPTAZÂ
ACICLOVIR RIBAVIRIN GANCICLOVIR FAMCICLOVIR VALACICLOVIR BRIVUDIN SAQUINAVIR INDINAVIR TITONAVIR NELFINAVIR AMPRENAVIR Combinaţii ZIDOVUDIN DIDANOSIN ZALCITABIN LAMIVUDIN ABACAVIR NEVIRAPIN
Aciclovir, Avyclor, Cevi-nolon, Cyclovir, Euvirox, Herpesin, Lovir, Medo-vir, Supraviran, Virolex, Xorex, Zovirax Rebetol, Copegus Cymevene Famvir Valtrex Helpin Fortovase, Invirase Crixivan Norvir Viracept Agenerase Kaletra Novoazt, Retrovir Videx Hivid, Zerit Epivir, Zeffix Ziagen, Trizivir
47
NE-NUCLEOZIDE, INHIBITORI DE REVERS TRAN-SCRIPTAZĂ INHIBITORI DE NEURAMINIDAZĂ ALTE ANTIVIRALE
EFAVIREZ ZANAMIVIR MIROXIDIN INOSIN PRANO-BEX RODILEMID Combinaţii
Viramune Stocrin Relenza Moroxidin Isoprinosine Rodilemid Combivir
48
49
RECONSTITUIREA, CONSERVAREA, DILUŢIA ŞI ADMINISTRAREA
ANTIBIOTICELOR INJECTABILE
50
Factorii importanţi în reuşita terapiei antimicrobiene sunt repre-zentaţi de: modalitatea de reconstituire, asigurarea concentraţiei şi stabilitatea soluţiilor injectabile. Pentru aprecierea calităţii etapelor de reconstituire şi prepararea diluţiilor este important de cunoscut câteva elemente de referinţă: structura flaconului (sticlă, PVC, polietilen, polipropilen...); solventul (glucoză 5%, NaCl 0,9%, apă distilată); concentraţii standard recomandate; temperatura de păs-trare (t0 mediului; 4 sau 50C, 22 sau 250C) ; pentru principiile active fotosensibile menţiunea “ ferit de lumină”; durata de păstrare (zile sau ore). Efectele secundare în cazul administrării incorecte sau care pot fi dependente de produsul în sine trebuie cunoscute şi limitate la maximum. Riscul infecţiilor nosocomiale este posibil şi în aceste circumstanţe ceea ce face ca orice manevră sa fie atent executată în condiţii de sterilitate. Responsabilitatea administrării preparatelor antimicrobiene injectabile este importantă şi aparţine întregului personal al spitalului (medici, asistente, personalul farmaciei).
51
ACICLOVIR (ZOVIRAX®)
Prezentare: liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (250 mg-500 mg)
Reconstituire – conservare Stabilitate Flacon Solvent Concentraţie
Temperatura Durata sticlă Apă distil.
NaCl 0,9% 250 mg/10ml 500 mg/20ml
Utilizare extemporanee
Diluţie
Stabilitate Flacon Solvent Concentraţie Temperatura Durata
Sticlă
Sticlă
PVC
Sticlă
PVC
NaCl 0,9% Glucoză 5%
NaCl 0,9%
NaCl 0,9%
Glucoză 5%
Glucoză 5%
5 g/l
5g/l
5g/l
5g/l
5g/l
Ambient
Ambient
Ambient
Ambient
Ambient
12h
24h
24h
<8h
<8h * Stabilitatea validată a sol.25mg/ml în seringa de plastic timp de 1 h * Diluţia recomandată în NaCl 0,9%; * Utilizarea posibilă în glucoză 5% dar diluţia extemporanee este recomandată Mod de administrare : perfuzie 1 h minimum Efecte adverse : creşterea ureei şi creatininei Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu alte preparate
52
ACID FUSIDIC (FUCIDINE® )
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile ( 500 mg)
Reconstituire – conservare Stabilitate Flacon Solvent Concentraţie
Temperatura Durata sticlă Apă distil. 500 mg/10ml Ambient 48h
Diluţie
Stabilitate Flacon Solvent Concentraţie Temperatura Durata
NaCl 0,9% Glucoză 5%
1-2g/l Ambient 48h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă
Mod de administrare: perfuzie >2 h, niciodată IV direct ; vene de calibru mare
Efecte adverse : intoleranţa venoasă la locul injectării frecvent în caz de perfuzie prea rapidă sau a diluţiei insuficiente, a perfuziei în vene de calibru mic; reacţii alergice cu erupţie cutanată; intoleranţa digestivă
Incompatibilităţi: a nu se amesteca cu alte preparate
AMIKACIN AMIKLIN®
Prezentare: liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (250mg- 500 mg)
Reconstituire – conservare Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Temperatura Durata sticlă Apă distil. 250 mg/2ml
500 mg/4ml Ambient
40 12h
10 zile
53
Diluţie Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
PVC
NaCl 0,9% Glucoză 5%
NaCl 0,9%
Glucoză 5%
4-5g/l
4-5g/l
Ambient
Ambient
24h
24h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC
Mod de administrare : perfuzie 30min-1h; niciodată IV direct
Efecte adverse: nefrotoxicitate: insuficienţă renală datorită supradozajului; ototoxicitate: afectare cohleo-vestibulară
Incompatibilităţi: a nu se amesteca în mod particular cu antibiotice din familia beta-lactaminelor
ORLOBIN®
Prezentare: liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (1g - 4 ml sol. sulfat de amikacină = 1000mg amikacină bază; 500mg- 2 ml sol. Sulfat de amikacină = 500 mg amikacină bază; 100mg- 2 ml sol. sulfat amikacină = 100 mg amikacină bază)
Reconstituire – conservare – gata pregătit pentru administrare
Stabilitate – temperatura ambient – 3 ani
Mod de administrare: i.m. preferabil; IV lent : 2-3 min; perfuzie: >30min (0,25%)
Efecte adverse: nefrotoxicitate: insuficienţă renală datorită supradozajului; ototoxicitate: afectare cohleo-vestibulară
Incompatibilităţi: a nu se amesteca în mod particular cu antibiotice din familia beta-lactaminelor
54
AMOXICILIN CLAMOXYL®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (500 mg, 1g, 2g)
Reconstituire – conservare Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Temperatura Durata Sticlă Apă distil. 50 g/l Utilizare extemporanee
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Sticlă
PVC
NaCl 0,9%
Glucoză 5%
NaCl 0,9%
10-20g/l
10-20g/l
20g/l
Ambient
Ambient
Ambient
6h
1h
2h * Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC Mod de administrare : 1g: IV lent 3-4 min; perfuzie 30min-1h; 2g: perfuzie 30 min-1h
Efecte adverse : toate manifestările alergice impun oprirea tratamentului
Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat (corticoizi, emulsii lichide, aminoacizi, sânge, plasma, soluţii de manitol)
AMOXICILIN + AC.CLAVULANIC AUGMENTIN®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile ( fl 600mg= 500mg amoxicilina + 100mg ac.clavulanic; fl 1,2g = 1g amoxicilina + 200mg ac.clavulanic; fl 2,2g= 2g amoxicilina + 200 mg clavulanat de sodiu)
55
Reconstituire – conservare Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Temperatura Durata Sticlă
Apă distil.
600mg/10ml
1,2g/20ml 2,2 g/100ml
50- 8 h
Se administreaza numai perfuzabil
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Sticlă
Sticlă
Apă distil. NaCl 0,9%
Apă distil. NaCl 0,9%
NaCl 0,9%
600mg/50ml 600mg/50ml
1,2g/20ml 1,2/50ml
2,2//100 ml
Ambient Ambient
Ambient Ambient
Ambient
15’ 15’
60’ 60’
60’
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă Mod de administrare : IV direct 3 min; perfuzie 30min; – nu IM Efecte adverse: digestive: greaţă, vărsături, diaree; alergice: urticarie Incompatibilităţi: a nu se amesteca cu un alt preparat (corticoizi, aminoside, sânge, plasma); solvenţi incompatibili : glucoză, dextran, sol. bicarbonatate
AMOXICLAV®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile ( fl 600mg= 500mg amoxicilina + 100mg ac.clavulanic; fl 1,2g = 1g amoxicilina + 200mg ac.clavulanic )
56
Reconstituire – conservare Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Temperatura Durata Sticlă
Apă distil.
600mg/10ml 1,2g/20ml
Se administreaza extemporaneu
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Sticlă
Apă distil. NaCl 0,9%
Ringer lactat
Apă distil. NaCl 0,9%
Ringer lactat
600mg/50 ml 600mg/50 ml 600mg/50 ml
1,2g/100 ml 1,2/100 ml 1,2/100 ml
Ambient Ambient Ambient
Ambient Ambient Ambient
4h 4h 3h
4h 4h 3h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă
Mod de administrare : IV direct 3 min; perfuzie 30min; – nu IM
Efecte adverse : digestive : greaţă, vărsături, diaree; alergice: urticarie
Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat
AMFOTERICIN B FUNGIZONE®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (50mg)
Reconstituire – conservare Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Temperatura Durata Sticlă Glucoză 5% 50ml/10ml Ambient (întuneric)
40C 24h
7 zile
57
Diluţie Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Temperatura Durata
PVC Sticlă
Poliolefine
Glucoză 5% Glucoză 5% Glucoză 5%
50-140mg/l 50-140mg/l 50-140mg/l
Ambient Ambient Ambient
48h 48h 48h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă, PVC, poliolefine (seringi, tubulatură) Mod de administrare : perfuzie 8-10h Efecte adverse: reacţii alergice (testarea sensibilităţii); se administrează numai în spital; risc de reacţii acute: frisoane, febră, anorexie, greţuri, vărsături, mialgii, cefalee, artralgii, hipotensiune Incompatibilităţi: a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos sau cu sol. saline. Opriţi alimentarea parenterala în timpul perfuziei
AMPICILINA AMPICILLINE®
Prezentare: liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile IV (250mg-500mg - 1g – 2g) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Apă distil. NaCl 0,9%
125 g/l 50C 270C
4h 1h
58
Diluţie Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Temperatura Durata Sticlă PVC Sticlă
PVC
NaCl 0,9% NaCl 0,9%
Glucoză 5%
Glucoză 5%
20g/l 20g/l 20g/l
20g/l
22 sau 50C 22 sau 50C
220C 50C 220C 50C
24h 24h 2h 4h 2h 4h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC * Stabilitate superioara a soluţiilor diluate în soluţii saline * Stabilitate superioara a soluţiilor diluate în raport cu soluţiile concentrate Mod de administrare : injectare lentă sau perfuzie IV Efecte adverse: accidente alergice majore ca şi la penicil. G., alergie încrucişata cu alte peniciline Incompatibilităţi: a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos, numeroase incompatibilităţi
AMPICILINA SODICĂ – SULBACTAM SODIC UNASYN®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (1,5g = doza echivalentă 0,5-1g fiola 20 ml; 3g = doza echivalentă 1-2 g, fiola 20 ml) Reconstituire – conservare Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Tempera-tura
Durata
Sticlă
Apă distil.
1,5 g/ 3,2 ml = 125-250 mg/ml 3g/ 6,4 ml = 125-250 mg/ml
Ambient 1 h (pentru i.m)
59
Diluţie Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Temperatura Durata Sticlă
şi
PVC
Apă distil.
NaCl 0,9%
Lactat Na (M/6) 5% dextroza în
apa
Dextroza 5% în NaCl 0,45%
Glucoză 10% în apa
Ringer lactat
<45 mg/ml 45 mg/ml <30mg/ml
<45 mg/ml 45 mg/ml <30mg/ml <45 mg/ml
<45 mg/ml
15-30mg/ml <3 mg/ml <30mg/ml
<3 mg/ml <15 mg/ml <3 mg/ml <30 mg/ml
<45 mg/ml <45 mg/ml
250C 40C 40C
250C 40C 40C
250C
40C 250C 250C 40C
250C 40C
250C 40C
250C 40C
8h 48h 72h
8h
48h 72h 8h
8h 2h 4h 4h 4h
4h 4h 3h
8h 24h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC Mod de administrare : IV şi i.m Efecte adverse : digestive: greturi, vărsături, diaree; manifestări alergice: cutanate, reacţii locale la locul administrării (iv. – flebite; i.m. – roşeaţă) Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos sau antibiotice
60
AZTREONAM AZACTAM®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile IV (1g) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Apă distil. 1g/3 sau 10ml Ambient 50C
48h 7 zile
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
PVC
NaCl 0,9% Glucoză 5%
NaCl 0,9%
Glucoză 5%
20g/l
10- 20g/l
250C
250C 40C
48h
48h 7 zile
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC Mod de administrare : IV direct: 3-5 min; perfuzie : 20min-1h Efecte adverse : digestive: greturi, vărsături, dureri abdominale, diaree; manifestări alergice: cutanate, reacţii locale la locul administrării Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos sau antibiotice (incompatibilitate cu cefradine, metronidazol, nafcilină). Dacă tubulatura este în Y se va opri administrarea altor medicamente cu Aztreo-nam-ul
61
BENZILPENICILINE PENICILINA G®
Prezentare : liofilizat pentru utilizare parenterală – sol.sodică sau potasică (1.000.000 UI) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Apă distil. NaCl 0,9%
1000.000 UI in 2-5 ml
50C
24h
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
PVC
NaCl 0,9% Glucoză 5%**
NaCl 0,9%
Glucoză 5%**
10-40 mil. UI/l
10-40 mil. UI/l
Ambient 50C
Ambient
50C
24h 24h
24h 24h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC Mod de administrare : unele situaţii IV, de obicei perfuzie Efecte adverse: dureri la locul injectării, tromboflebite (perfuzii prelungite, concentraţii mari); accidente alergice, alergie încrucişata cu alte peniciline, cefalosporine, şoc anafilactic; rar febră, anemie hemolitică; reacţii Herxhei-mer; nefrita interstiţiala la alergici, necroza tubulară Incompatibilităţi: a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos, **se vor evita totuşi soluţii acide (glucoză 5%) sau alcaline
62
CARBENICILINA PYOPEN®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (1g) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă Apă distil. 1g/2ml Utilizare extemporanee
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
PVC
NaCl 0,9% Glucoză 5%
NaCl 0,9%
Glucoză 5%
2g/l
2g/l
250C
250C
24h
24h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC Mod de administrare : injectare lentă sau perfuzie IV Efecte adverse: efecte neurotoxice la doze mari, tulburări de coagulare, leucopenie, trombopenie, tromboflebite (dupa adm. IV) greţuri, vărsături, alergii, creşteri transaminaze. Incompatibilităţi: a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos
63
CEFALOTINA
CEFALOTIN®, KEFLIN® Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (1-2g) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă Sticlă
Apă distil. Apă distil. NaCl 0,9% Glucoză 5%
1g/5ml 1g/10ml 2g/20ml
250C 250C 50C
6h 24h 48h
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
PVC
Glucoză 5% NaCl 0,9%
Glucoză 5% NaCl 0,9%
4- 20g/l
4- 20g/l
50C
50C
24h
24h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC * Absenţa adsorbţiei de către poliolefine (seringi, tubulatură) Mod de administrare : injectectare IV lent (3-5 min), perfuzie Efecte adverse : identice pentru toate cefalosporinele Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos
64
CEFAMANDOL KEFANDOL®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (750mg) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Apă distil. NaCl 0,9%
Glucoză 5%
75-250g/l
Ambient
40C
24h 96h
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
PVC
Glucoză 5% NaCl 0,9%
Glucoză 5% NaCl 0,9%
20g/l
20g/l
50C Ambient
50C
Ambient
10zile 72h
10zile 72h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC Mod de administrare :im., injectectare IV lent sau perfuzie Efecte adverse : identice pentru toate cefalosporinele Incompatibilităţi: a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos, efect tip antabuz în asociere cu alcool
65
CEFOPERAZONA CEFOZON®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (cefoperazona sodică 0,5; 1g) Reconstituire - diluţie - administrare intravenoasa
Pentru obţinerea soluţiei initiale se introduc în flaconul cu pulbere ste-rilă 2,8ml solvent la 1g cefoperazonă (pentru a uşura reconstituirea se pot folosi 5ml/g)
Soluţii utilizate : Dextroză 5% sau 10% ; Dextroză 5% cu NaCl 0,9%; Dextroză 5% cu NaCl 0,2%; ser fiziologic 0,9%; apă distilată pentru injecţii.
Pentru perfuzia intermitentă se vor dizolva 1-2g de Cefozon în 20-100ml de soluţie intravenoasă şi se vor administra intravenos în 15 min-1h. Dacă se prefera apa distilată pentru diluţie nu se vor adăuga mai mult de 20 ml la flacon
Pentru perfuzie continuă fiecare gram de cefozon trebuie dizolvat în 5 ml apă distilată şi adaugat apoi la soluţia de perfuzie.
Pentru injectarea i.v. directă pentru fiecare administrare doza maximă este de 2g la adulţi şi 50 mg/Kg/corp la copii. Cefozon trebuie dizolvat la o concentra-ţie de 100mg/ml iar durata administrării sa fie de cel puţin 3-5 min. Reconstituire - diluţie - administrare intramulsculară
Flacon Concentraţie finală de Cefozon
Etapa 1 volum de apă distilată
Etapa 2 volum de lidocaină
2%
Volum total
0,5g 200mg/ml 333mg/ml
1,3ml 0,9ml
0,4ml 0,3ml
2 ml 1,5 ml
1g 250 mg/ml 2,6 ml 0,6 ml 4 ml Injectarea se va face i.m. profund
66
Conservare Soluţie Concentraţie Temperatura Durata
Apă distilată Dextroză 5%
Dextroză 5% cu Ringer lactat Dextroză 5% cu NaCl 0,9% Dextroxa 5% cu NaCl 0,2%
Dextroză 10% Ringer lactat
Lidocaină 0,5% Ser fiziologic
300 mg/ml 2-50 mg/ml 2-50 mg/ml 2-50 mg/ml 2-50 mg/ml
2 mg/ml 300 mg
2-300 mg/ml 300 mg/ml
Ambient
24h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă , PVC şi polipropilena (seringi)
Soluţie Concentraţie Temperatura Durata Apă distilată Dextroză 5%
Dextroză 5% cu NaCl 0,9% Dextroxă 5% cu NaCl 0,2%
Ringer lactat Clorhidrat de lidocaină 0,5%
Ser fiziologic
300 mg/ml 2-50 mg/ml 2-50 mg/ml 2-50 mg/ml
2 mg/ml 2- 300 mg/ml
300 mg/ml
2-80C 5 zile
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă , PVC şi polipropilena (seringi)
Soluţie Concentraţie Temperatura Durata Dextroză 5%
Dextroză 5% cu NaCl 0,9%
50 mg/ml 2 mg/ml
Congelare - 10- 200C
3 săptă-mâni
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă , PVC şi polipropilena (seringi)
Soluţie Concentraţie Temperatura Durata Apa distilată 300 mg/ml Congelare – 10 - 200C 5 săptămâni
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă , PVC şi polipropilena (seringi) * Preparatele congelate înainte de folosire se vor decongela iar ceea ce rămâne , nu se va recongela
67
CEFOTAXIM CLAFORAN®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (500 mg-1g) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă Seringa plastic
Apă distil.
250g/l
Ambient 40C
24h 5 zile
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
PVC
NaCl 0,9% Glucoză 5%
NaCl 0,9%
Glucoză 5%
4g/l
4g/l
250C
250C
24h
24h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC Mod de administrare: IV direct : 3-5 min, perfuzie : 20-30min
Efecte adverse : identice pentru toate cefalosporinele, reacţii alergice care obligă la întreruperea tratamentului, diaree severă şi persistentă; monitori-zarea funcţiei renale (clearance-ul creatininei), la sportivi poate induce reacţie pozitivă la teste de control a dopajului
Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt antibiotic în aceeaşi seringă sau flacon
68
SEFOTAK®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (500 mg-1g) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Apă distil.
0,5g/2ml 1g/4ml
Ambient 40C
24h 5 zile
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
PVC
NaCl 0,9% Glucoză 5%
NaCl 0,9%
Glucoză 5%
0,5/2ml în 50ml sau 100 ml
1g/4ml în 50 ml
sau 100 ml
250C
250C
24h
24h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC Mod de administrare: IV direct : 3-5 min, perfuzie : 20-30min ; adm. i.m. profund cu soluţii preparate proaspat Efecte adverse: identice pentru toate cefalosporinele, reacţii alergice care obligă la întreruperea tratamentului; reacţii locale la administrarea i.m (durere, induraţie, roseaţă). sau i.v. (inflamaţie, flebita, tromboflebită) Incompatibilităţi: a nu se amesteca cu un alt antibiotic în aceeasi seringă sau flacon
69
CEFOTETAN
APACEF® Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (1g) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Apă distil.
200g/l
Ambient 50C
12h 7 zile
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
NaCl 0,9% Glucoză 5%
4g/l
Ambient 50C
12h 7zile
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă, absenţa datelor pentru PVC Mod de administrare: iv, im în două prize/24h. Efecte adverse: identice pentru toate cefalosporinele Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos
CEFPIRON CEFROM®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (0,5mg/5ml; 1g/10ml; 2g/20ml)
70
Reconstituire – conservare Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Temperatura Durata Sticlă
Apă distil.
0,5mg/5ml; 1g/10ml; 2g/20ml
Ambient 40C
6h 24h
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
NaCl 0,9%
Ambient 40C
6h 24zile
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă , absenţa datelor pentru PVC Mod de administrare : IV direct : 3-5 min ; perfuzie : 20-30 min Efecte adverse : identice pentru toate cefalosporinele Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos
CEFTAZIDIM FORTUM®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (250mg-500mg-1g – 2g în bolus)
Reconstituire – conservare Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Temperatura Durata Sticlă
Seringă polipropilenă
Apă distil.
Apă distil.
200-330g/l
100-200g/l
250C 40C
200C 40C
6h 24h
8h
96h
71
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
PVC
NaCl 0,9% Glucoză 5%
Glucoză 5%
20g/l
20g/l
250C
50C
24h
7 zile * Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi polipropilena
Prepararea soluţiilor :
Marimea flaconului
Administrare Cant.diluant adaugata (ml)
Concentraţie aprox.(mg/ml)
250 mg im iv
1,0 2,5
210 90
500 mg i.m iv
1,5 5,0
260 90
1g i.m bolus i.v.
perfuzie i.v
3,0 10,0 50,0*
260 90 20
2g bolus i.v perfuzie i.v.
10,0 50,0*
170 40
* diluţia se face în doua etape
Mod de administrare : im, IV direct, perfuzie : 20min
Efecte adverse: toate manifestările alergice obligă la întreruperea trata-mentului ; diaree severă şi persistentă ; monitorizarea funcţiei renale ; alte manifestări : candidoza, cefalee, vertij, vaginită
Incompatibilităţi: a nu se amesteca cu un alt preparat antibiotic (vanco-micină sau aminozide) şi cu soluţii bicarbonatate
72
CEFTRIAXON ROCEPHINE®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (250 mg-500mg- 1g- 2g) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Sticlă
Apă distil.
Apă distil.
100g/l
250g/l
250C 50C
250C 50C
72h 10 zile
24h 72h
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
PVC
NaCl 0,9% Glucoză 5%
Glucoză 5%
20g/l
20g/l
250C
200C
24h
14 zile * Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi polipropilena Mod de administrare : IV direct 2-4 min ; perfuzie : 30min Efecte adverse: manifestări cutanate: urticarie ; manifestări generale de hipersensibilizare: febră, reacţie anafilactică; manifestări digestive : stomati-tă, diaree, greţuri, vărsături, colită; manifestări SNC: cefalee, vertij Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat antimicrobian (cu excepţia ornidazol), sau cu calciu, vancomicină, fluconazol, aminozide. Solvenţi incompatibili : Ringer, Hatman
73
NOVOSEF® Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile/ perfuzabile i.v. (0,5g; 1g – ceftriaxona sare sodica ) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Sticlă
Apă distil.
Apă distil.
0,5g : 0,5/2 ml
1g: 1g/ 10 ml
Utilizare extemporanee
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
sau
PVC
NaCl 0,9% Glucoză 5%
Glucoză 10% Glucoză 5% +
NaCl 0,9% Glucoză 5%+ NaCl 0,45%
Glucoză 5%
10mg/ml sau
40 mg/ml
Utilizare extemporanee
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC Mod de administrare : IV în perfuzie : 30min Efecte adverse : usoare şi tranzitorii Incompatibilităţi : cu soluţii care conţin calciu (Ringer, Hartman) şi nu se asociază cu vancomicină, amsacrină, fluconazol, aminoglicozide
74
CEFUROXIM ZINNAT®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (250mg-750mg-1,5g) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Sticlă
Apă distil.
Apă distil.
125g/l (250mg/2ml-750mg / 6ml)
30g/l
(1,5g/50ml)
250C 40C
250C 40C
5h 48h
24h 72h
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
PVC
NaCl 0,9% Glucoză 5%
NaCl 0,9%
Glucoză 5%
1-30g/l
1-30g/l
250C 50C
250C 50C
24h 7 zile
24h
7 zile * Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC Mod de administrare : IV direct- 250-750mg, perfuzie 1,5g : 20 - 30min Efecte adverse: toate manifestările alergice obligă la întreruperea trata-mentului ; tulburări digestive: diaree, greţuri, vărsături Incompatibilităţi: a nu se amesteca cu un alt preparat antibiotic (amino-glicozide)
75
CIPROFLOXACIN CIFLOX®
Prezentare: soluţie injectabilă pentru perfuzie (200mg/100ml- 400mg/200ml) Reconstituire – conservare : soluţie gata de administrat Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
NaCl 0,9% Glucoză 5%
Ringer Fructoza 5 şi 10%
Soluţie de administrat
Utilizare extemporanee
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC Mod de administrare : perfuzie 200 mg : 30min; 400mg: 60 min Efecte adverse : evitarea expunerii la soare : risc De fotosensibilitate; tendinita; creşterea efectului anticoagulantelor orale: risc de hemoragie Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat : furosemid, hepa-rina, fenitoin, sulfat de Mg, cefepin.; dacă tubulatura este în Y : oprirea administrării altor medicamente.
CIPRINOL®
Prezentare : soluţie injectabilă pentru perfuzie (100mg/10ml) Reconstituire – conservare : soluţie gata de administrat
76
Diluţie Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Temperatura Durata Sticlă
NaCl 0,9% Glucoză 5%
Ringer Fructoza 5 şi 10%
Soluţie de administrat
Utilizare extempora-nee
Mod de administrare : perfuzie 100 mg : 60min
CIPROBAY®
Prezentare: soluţie perfuzabilă 100 ml (254,4 mg ciprofloxacin lactat, echivalent cu 200 mg ciprofloxacin / 100 ml sol. perfuzabilă) Reconstituire – conservare : soluţie gata de administrat Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Sol. fizologică Ringer
Ringer lactat Glucoză 5%
Glucoză 10% Fructoza 5 şi 10%
Glucoză 5% cu NaCl 0,225% sau
NaCl 0,45%
Soluţie de administrat
Utilizare extemporanee
Mod de administrare : perfuzie 100 mg : 60min
77
CLARITROMICINA KLACID®
Prezentare: liofilizat pentru utilizare parenterală ( 500mg claritromicină)
Reconstituire – conservare Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Temperatura Durata Sticlă Apă distil. 500mg/10ml 5-250C 24h
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
PVC NaCl 0,9% Glucoză 5% Ringer lactat Dextroză 5%
Dextroză 5% în soluţie Ringer lactat
50/ml în 250ml
50C 15-250C
24h 6h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC Mod de administrare : IV Efecte adverse : tulburări digestive: diaree, greaţă, dureri epigastrice, vărsături; la locul inj.: durere, inflamaţie, hipertermie locală
Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat
CLINDAMICIN DALACINE®
Prezentare : soluţie injectabilă (150mg/ml- ampule de sticlă de 600mg)
Reconstituire – conservare : soluţie pregătită pentru diluat
78
Diluţie Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Temperatura Durata Polipropilenă
(seringa)
Sticlă
Sticlă
PVC
Apă distil.
Apă distil.
NaCl 0,9% Glucoză 5%
Glucoză 5% NaCl 0,9%
150g/l
15g/l
6-9-12g/l
6-9-12g/l
250C
220C
250C 40C
250C 40C
48h
91zile
16 zile 32 zile
16 zile 32 zile
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi polipropilena Mod de administrare : IV Efecte adverse: diaree, greţuri, vomă, colită pseudomembranoasă produsă de Clostridium difficile Incompatibilităţi: a nu se amesteca cu un alt preparat
DOXICILIN VIBRAVEINEUSE®
Prezentare : soluţiei injectabile (100mg/5ml) Reconstituire – conservare : soluţie pregatita pentru a fi diluata
Diluţie Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Temperatura Durata Sticlă NaCl 0,9%
Glucoză 5% 4g/l Ambient
Ferit de lumi-nă
24h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă , absenta datelor pentru PVC
79
Mod de administrare : parenteral Efecte adverse : rare manifestări alergice, fotosensibilitate; tulburări diges-tive: diaree, greţuri, vărsături Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos
ERITROMICINA ERYTHROCINE IV®
Prezentare : liofilizat pentru utilizare parenterală 0,5g; liofilizat pentru utilizare parenterală 1g ( flacon de sticlă + pungă PVC de NaCl 0,9%) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Apă distil.
50mg/l 250C 40C
24h 14 zile
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Sticlă
PVC
NaCl 0,9%
NaCl 0,9%
NaCl 0,9%
4 sau 5g/l
4 sau 5g/l
4g/l
250C
250C
250C
12h
2h
24h * Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC * Diluţia preferabila în Apă distil. Mod de administrare : perfuzie > 1h sau perfuzie continuă; niciodată IV direct
80
Efecte adverse : manifestări alergice cutanate ; tulburări digestive: diaree, greţuri, vărsături Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos
ERTAPENEM INVANZ®
Prezentare : ertapenem sodic 1,046g echivalent cu ertapenem 1,0 g (fl 20ml i.m; iv) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Apă distil. NaCl 0,9%
10mg/l 250C 50C
6h 4h
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă PVC
NaCl 0,9% 20g/l (1g/50ml) 250C 50C
6h 4h
Mod de administrare : perfuzie în 1h; im (după reconstituirea flaconului de 1 g cu 3,2 ml clorhidrat de lidocaină pentru preparate injecatbile 1,0% . Aceasta soluţie astfel reconstituită NU va fi administrată i.v.) Efecte adverse : cefalee, flebită/tromboflebită la locul adm. i.v, diaree, greaţă vărsături ( ≥1/100, <1/10) ; ameţeli, somnolenţă, insomnie, convulsii, confuzie, dispnee, tulb. digestive, eritem, prurit, dureri abdominale (≥1/1000, <1/100) Incompatibilităţi : probenecid
81
FLUCONAZOL TRIFLUCAN®
Prezentare : soluţie injectabile pentru perfuzie 100mg( 50ml) – 200mg (100ml) Reconstituire – conservare : soluţie pregătită pentru diluţie Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
PVC
Glucoză 5%
2g/l
1g/l
Soluţie de utilizat
Ambient
72h * Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC Mod de administrare : perfuzie cu viteza maximă de 10ml/min Efecte adverse : pregătirea sub hota cu flux laminar sau masca, manusi Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos, solventul nu trebuie să conţină conservant
FLUCITOZIN ANCOTIL®
Prezentare: soluţie injectabilă pentru administrare parenterală 1% (2,5g/250ml) Reconstituire – conservare: soluţie pregătita pentru diluţie Diluţie : soluţie pregătită pentru utilizare. Conservare 18-250C * Stabilitatea validată în flacon de sticlă; absenţa datelor pentru PVC
82
Mod de administrare : perfuzie : 45 min sau perfuzie continuă Efecte adverse : în caz de insuficienţă renală posologia va fi adaptată; reacţii acute: frison, febră, anorexie, greţuri, vărsături, cefalee, mialgii, artralgii, hipotensiune Incompatibilităţi : de administrat separat de Amphotericina B
GENTAMICINA GENTAMICINE ®
Prezentare : soluţie injectabilă (10mg-40mg-80mg-160mg) Reconstituire – conservare : soluţie pregătită pentru diluţie Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
PVC
Polipropilen
NaCl 0,9% Glucoză 5%
NaCl 0,9%
Glucoză 5%
Apă distil.
1g/l
1g/l
40mg/l
5- 220C
5- 220C
40 sau 255C
24h
24h
30 zile * Stabilitatea validată în flacon de sticlă , PVC şi polipropilena Mod de administrare : im, IV lent sau perfuzie Efecte adverse : reacţii alergice minore, nefrotoxicitate, ototoxicitate Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos
83
IMIPENEM- CILASTATIN TIENAM®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (250mg/250mg- 500mg/500 mg) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
NaCl 0,9% Glucoză 5%
5mg/ml Ambient 40C
4h 24h
Diluţie
Solvent Stabilitate Temperatura
(Ambient-250C) Refrigerare
(40C) NaCl 0,9%
Dextroză 10% în apă Dextroză 5% în apă
Dextroză 5% cu 0,9% NaCl Dextroză 5% cu 0,45% NaCl
Dextroză 5% cu 0,225% NaCl Dextroză 5% cu 0,15% NaCl
Manitol 5% şi 10%
4h 4h 4h 4h 4h 4h 4h 4h
24h 24h 24h 24h 24h 24h 24h 24h
* Stabilitatea redusă pentru imipenem * în absenţa datelor privind materialul plastic se preferă sticla *Este preconizată utilizarea extemporanee Mod de administrare: perfuzie: 20-30 min (250mg-500mg); 40-60 min (1g)
Efecte adverse: tulburări digestive: colită; diminuarea auzului, alterarea gustului, risc de candidoză, colorarea brună a dinţilor
Incompatibilităţi: a nu se amesteca cu o soluţie conţinând lactat sau cu alte antibiotice
84
KANAMICINA KAMYCINE ®
Prezentare : soluţie injectabilă 1g/4ml Reconstituire – conservare : soluţie pregătită pentru diluţie Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
NaCl 0,9% Glucoză 5%
0,5 -1g/ 250ml
Ambient
24h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă Mod de administrare : im, perfuzie 15-30mg/kg/zi Efecte adverse: nefrotoxicitate Incompatibilităţi: a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos
LATAMOXEF MOXALACTAM®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (1g) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Apă distil. NaCl 0,9%
Glucoză 5%
1g/10ml Ambient 50C
12h 96h
85
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
PVC
NaCl 0,9% Glucoză 5%
NaCl 0,9%
Glucoză 5%
20g/l
20g/l
Ambient 40C
Ambient
40C
24h 96h
24h 96h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC * Diluţia preferabila în Apă distil.
LINEZOLID ZYVOXID®
Prezentare : soluţiei perfuzabilă 2mg/ml Reconstituire – conservare – Produsul este de unică folosinţă . Solutia perfuzabilă este compatibilă cu următoarele soluţii : glucoză 5% sol perf. IV; NaCl 0,9% IV; Ringer lactat pentru injecţii Stabilitate: Temperatura ambientului în ambalaj original – 2 ani; după reconstituire : 3 săptămâni Efecte adverse : greţuri, vărsături, dureri abdominale, distensie, modificarea testelor hematologice şi hepatice, cefalee, candidoză Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu alte preparate medicamentoase
86
METRONIDAZOL FLAGYL®
Prezentare: soluţie injectabilă 500mg/100ml, flacon de sticlă-punga plastic Reconstituire – conservare : soluţie pregătită pentru diluţie Diluţie : soluţie pregătita pentru utilizare . Conservare 18-250C * Stabilitatea validată în flacon de sticlă, absenţa datelor pentru PVC Mod de administrare: perfuzie : 20min Efecte adverse: ataxie, convulsii, leucopenie, în combinaţie cu alcool efect antabuz Incompatibilităţi: a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos
MINOCICLINA MYNOCINE®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (100mg) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă Apă distil. 100mg/5ml Ambient 24h Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
NaCl 0,9% Glucoză 5%
20mg/l
Ambient 6h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă , absenţa datelor pentru PVC
87
NETILMICINA NETROMICINE®
Prezentare: soluţie injectabilă - 25mg (1ml )– 50mg(2ml)- 100mg (1ml)- 150 mg(1,5ml) Reconstituire – conservare: soluţie pregătită pentru diluţie Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
PVC
NaCl 0,9% Glucoză 5%
NaCl 0,9%
Glucoză 5%
3mg/ml
3mg/ml
250C
250C
24h
24h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC Mod de administrare: perfuzie – 30min-2h. Contraindicat subcutanată deoarece produce necroză Efecte adverse: nefrotoxicitate: insuficienţă renală prin supradozaj; ototo-xicitate: afectare cohlearo-vestibulară Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos
OFLOXACINA OFLOCET®
Prezentare : soluţie injectabilă pentru perfuzie 200mg/40ml Reconstituire – conservare: soluţie pregatită pentru diluţie
88
Diluţie Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Temperatura Durata Sticlă
NaCl 0,9%
Glucoză 5% 200mg/40ml Utilizare extemporanee
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă Mod de administrare: perfuzie : 30min Efecte adverse: evitarea expunerii la soare - risc de fotosensibilizare; tendinite cu risc de ruptură de tendon achilian Incompatibilităţi: a nu se asocia cu heparina
OXACILINA BRISTOPEN®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (1g-0,5g) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Apă distil.
1g/5ml-0,5g/2ml
Ambient 50C
72h 7 zile
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
PVC
Glucoză 5% NaCl 0,9%
Glucoză 5% Nacl 0,9%
1-2g/l
1-2g/l
50C Ambient
50C
Ambient
24h 8h
24h 8h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC
89
Mod de administrare : im profund, IV lent : 10 min Efecte adverse: alergie încrucişată cu alte peniciline; rar tulburări renale; creşterea transaminazelor. Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos
PEFLOXACINA PEFLACINE®
Prezentare: soluţiei injectabile pentru perfuzie ; ampule 400mg/5ml; pungă plastic 400mg/125 ml Reconstituire – conservare : soluţie pregătită pentru diluţie Diluţie : soluţie pregatită pentru utilizare * Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC Mod de administrare : perfuzie : 1h Efecte adverse: evitarea expunerii la soare, risc de fotosensibilizare. Tendi-nita cu risc de ruptură
PIPERACILINA PIPERILLINE®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (2g-4g) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Apă distil. NaCl 0,9%
1-2-4g în volu-me ≥2ml
Ambient 40C
24h 7 zile
90
Diluţie Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Temperatura Durata Sticlă
PVC
NaCl 0,9% Glucoză 5%
NaCl 0,9%
Glucoză 5%
10-40g/l
10-40g/l
Ambient 40C
Ambient
40C
48h 28zile
48h
28 zile * Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC Mod de administrare : IV lent sau de preferat în perfuzie
Efecte adverse : aceleasi ca pentru peniciline
Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparate medicamentoase
PIPRIL® Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (2g, 4g) – 2 g echivalent 4g piperacilină Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Apă distil.
1g/5ml Ambient 40C
24h 7 zile
Diluţie Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Temperatura Durata Sticlă
PVC
Dextroza 5% în apă Ser fiziologic 0,9% Dextroza 5% în sol.
fiziologic 0,9% Ringer lactat
>50ml
Ambient
2h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC
91
Mod de administrare: IV lent : 3-5 min sau de preferat în perfuzie: 30 min-2 h
Efecte adverse: aceleaşi ca pentru peniciline
Incompatibilităţi: a nu se utiliza în perfuzie cu soluţii conţinând numai bicarbonat de sodiu
PIPERACILINA-TAZOBACTAM TAZOCIN®
Prezentare: liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile 2,25g (piperacilină 2g+ tazobactam 250 mg); 4,5g (piperacilină 4g+ tazobactam 500mg) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă NaCl 0,9% 2,25 (2g/0,25g) în 10 ml4,5g (4g/0,5g) în 20 ml
Ambient 2-80C
24h 48h
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata NaCl 0,9%
Apă distilată Dextroza 5%
Dextran 6% în soluţie salină
Dextroză 5% şi NaCl 0,9%
Ringer lactat
Diluţia în 50ml
Ambient 2h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă Mod de administrare : perfuzie IV lent ; perfuzie : 30 min
Efecte adverse : aceleaşi ca pentru peniciline
Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos
92
RIFAMPICINA RIFADINE®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (600mg) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă Solvent 600mg/10ml Utilizare extemporanee Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă solvent 600mg/10 ml Utilizare extemporanee * Stabilitatea validată în flacon de sticlă absenta datelor pentru PVC Mod de administrare : IV perfuzie lentă - 90min Efecte adverse: toate manifestările alergice obligă la întreruperea tratamen-tului ; tulburări digestive: diaree, greţuri, vărsături, rar colită pseudomembra-noasă, meteorism, hepatotoxicitate; trombopenie; insuficienţă renală; tulburări respiratorii ; hipotensiune; anemie hemolitică; colorarea excreţiilor Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos
SPIRAMICINA ROVAMYCINE®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (1,5 milioane U) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă Apă distil. 1,5 milioane UI/4ml Ambient 12h
93
Diluţie Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Temperatura Durata Sticlă
Glucoză 5% NaCl 0,9%
1,5 milioane UI/250 ml Ambient 4h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă, absenţa datelor pentru PVC Mod de administrare : IV lent Efecte adverse: rar manifestări alergice; tulburări digestive: greţuri, vărsături; disfuncţii hepatice ; icter colestatic (doze mari) Incompatibilităţi: a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos
SULFAMETOXAZOL-TRIMETOPRIM BACTRIM®
Prezentare: soluţie injectabilă pentru perfuzie (400mg sulfametoxazol + 80mg trimetoprim/5ml) Reconstituire – conservare : soluţie pregătită pentru diluţie Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Glucoză 5% NaCl 0,9%
2g/l SMX 400mg/l TMP
250C
6h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC Mod de administrare : perfuzie : 60min (totdeauna < 90min) ; a nu se administra IV direct sub forma nediluată sau injectată direct în tubulatură ; a nu se utiliza soluţie ca soluţie de diluţie soluţia bicarbonatată Efecte adverse : greturi, vărsături, epigastralgii; eruptie cutanată pruriginoasă, urticarie; reacţii locale : durere sau iritaţie pe traiectul venos Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos
94
TEICOPLANIN TARGOCID®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (200mg-400mg) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Apă distil.
200mg/3,1 ml 400mg/3,1 ml
Ambient 40C
48h 7 zile
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Sticlă
PVC
NaCl 0,9%
Glucoză 5%
Glucoză 5%
400 mg/100ml
400 mg/100ml
400 mg/100ml
Ambient 40C
Ambient
300C
24h 7zile
24h
48h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC * De preferat : utilizarea dupa 4h de la reconstituire la temperatura ambientală; 7 zile la 40C dupa diluţie în NaCl 0,9%; 24h la 40C dupa diluţie în Glucoză 5% * Mai pot fi folosite ca soluţii de perfuzat : Ringer lactat, sol. Hartman, soluţii de dializa peritoneala conţinând dextroză 1,36% sau 3,86% Mod de administrare : IV direct : 1 min; perfuzie : 30 min ; i.m Efecte adverse: bine tolerat; efecte secundare rare Incompatibilităţi: compatibil cu soluţii pentru hemodializă peritoneală conţinând heparină sau insulină
95
TICARCILINA+ AC.CLAVULANIC TIMENTIN®; CLAVENTIN®
TIMENTIN®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile ( 3,2g – 200mg clavulanat de sodiu + 3,0g ticarcilina sodica) Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă Apă distil. 3,2/100ml Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata Sticlă Apă distilată
NaCl 0,9% Glucoză 5%
NaCl 0,18% şi Glucoză 4%
Dextran 40 – 10% în sol. perf. Glucoză 5%Dextran 40 – 10% în sol. perf. NaCl 0,9%
Sol perf. i.v. sorbitol 30%
Sol. perf.i.v. lactat de sodiu- Ringer lactat;
Hartmann
3,2/100ml în 100-150ml
Ambient 24h 24h 12h 24h 6h
24h
12h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC Mod de administrare : IV lent : 3-4 min sau perfuzie intermitentă ; nu IM Efecte adverse : hipersensibilizare la antibiotice beta-lactamice (ex. Peniciline şi cefalosporine), modificarea testelor functionale hepatice; sângerari; anomalii ale testelor de coagulare; insuficienţă renală Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos. Nu are stabilitate suficientă în sol. de bicarbonat
96
CLAVENTIN®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile (1,5g/100mg-3g/200mg-5g/200mg)
Reconstituire – conservare Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate
Temperatura Durata
Sticlă Apă distil.
5g-200mg/20ml 3g-200mg/20ml
1,5g-100mg/20ml
Utilizare extemporanee
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă NaCl 0,9% Glucoză 5%
1,5g-100mg/50ml 3g-200mg/100ml 5g-200mg/100ml
Ambient 6h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC Mod de administrare: 3g-perfuzie IV lent sau perfuzie : 20-30min ; 5g : perfuzie : 20-30min Efecte adverse : orice manifestare alergică impune întreruperea adminis-trării. Se va ţine cont de aportul de Na şi K; se va respecta volumul diluţiei pentru evitarea reacţiilor la nivel venos Incompatibilităţi: a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos. Incompatibil cu soluţiile bicarbonatate, soluţii nutritive; daca se asociază cu aminoside se vor pune cele 2 antibiotice în perfuzie încrucişată sau simul-tană, separat
97
TOBRAMICINA NEBCINE®
Prezentare : soluţie injectabilă (75mg/1,5ml-25mg/2,5ml) Reconstituire – conservare : soluţie pregătită pentru diluţie Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Poliolefine (seringă)
Sticlă
PVC
Glucoză 5% NaCl 0,9%
Glucoză 5% NaCl 0,9%
40mg/ml
1g/l
3,2g/l
250C
250C
250C
2 luni
48h
24h
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă, PVC şi poliolefine Mod de administrare : perfuzie scurtă
Efecte adverse : (vezi AMIKACINA) ; creşterea transaminazelor şi bilirubinei serice; anemie, granulocitopenie şi trombopenie; febră, vărsături, greaţă, cefalee, somnolentă Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu un alt preparat medicamentos
98
VANCOMICINA VANCOCIN®, VANCOMYCINE®
Prezentare : liofilizat pentru prepararea soluţiei injectabile : Vancocin : 125-250-500-1000mg ; Vancomycine : 500mg Reconstituire – conservare
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
Apă distil.
1g/20ml 125-250-500mg/10ml
50C 14 zile
Diluţie
Flacon Solvent Concentraţie Stabilitate Temperatura Durata
Sticlă
PVC
Glucoză 5% NaCl 0,9%
Glucoză 5% NaCl 0,9%
5g/l
5g/l
50C
Ambient
63 zile
7 zile
* Stabilitatea validată în flacon de sticlă şi PVC ** Conservare recomandată: 96 h la 5°C pentru soluţia reconstituită şi 24 h la tempe-ratura mediului pentru soluţia perfuzabilă în recipient de sticlă sau PVC. Mod de administrare : perfuzie : 60 min sau perfuzie continuă (produs necrozant) Efecte adverse : administrarea rapidă poate duce la hipotensiune Incompatibilităţi : a nu se amesteca cu alte preparate medicamentoase
99
PRINCIPIILE GENERALE ÎN UTILIZAREA CORECTĂ
A ANTIBIOTICELOR
100
O utilizare corectă a antibioticelor respectă toate principiile cunoscute de recomandare a oricărui medicament . Particularitatea şi chiar originalitatea drogurilor anti-infecţioase este cea de stimulare a emergenţei unor agenţi patogeni rezistenţi care pot fi uşor transmişi în contextul contaminării nosocomiale. Relaţia dintre utilizarea abuzivă a antibioticelor şi impactul ecologic este o preocupare actuală fiind recunoscută circulaţia tot mai crescută a tulpinilor multirezistente de spital dar şi a celor comunitare. De aceea trebuie ţinut cont de faptul că responsabilitatea medicului când stabileşte conduita terapeutică individualizată la pacient, cuprinde şi eva-luarea prealabilă a consecinţelor pe care le implică acestă strategie asupra comunităţii , din punct de vedere medical, etic şi economic. Pentru a putea spune ca aţi utilizat cel mai bun antibiotic în rezolvarea unor cazuri atât de complexe pe care le aveţi în îngrijire în spitalul de Pneumofti-ziologie Iaşi nu uitaţi să respectaţi regulile « standardului de aur » şi nu ezitaţi să solicitaţi părerea echipei cu care lucraţi, formată din: clinician, microbiolog, infecţionist, epidemiolog şi farmacist
101
« STANDARD DE AUR » ~N ALEGEREA ANTIBIOTICULUI
Recolteaz\ toate prelevate bacteriologice necesare diagnosti-cului, `naintea instituirii oric\rei antibioticoterapii !
Recoltarea trebuie s\ fie corect realizat\: sunt de preferat probele din aspiratul profund pe sering\ [i nu frotiurile superficiale, adesea conta-minate cu flora saprofit\; este esen]ial ca `n caz de prelevare pre-operatorie s\ se eticheteze corect proba recoltat\ `ntr-un recipient steril, uscat; recol-tarea direct\ pe mediu de cultur\ se va efectua numai dup\ ce a]i con-tactat colegii bacteriologi .
Limiteaz\ antibioticoterapia numai la situaţiile `n care infec]ia bacterian\ este sus]inut\ prin argumentele clinico - biologice sau constituie o urgen]\ pentru prognosticul bolnavului !
Antibioticoterapia « de acoperire; de rutină; de team\ » nu este o so-lu]ie bun\
Alege antibioticul cu activitate comparabil\ dar cu efectul cel mai redus asupra florei bacteriene comensale !
Nu ezita modificarea antibioticoterapiei de prim\ inten]ie `n favoarea unui antibiotic cu spectru ]intit chiar dac\ antibioticul cu spectru larg, ini]ial prescris, a fost eficace
102
Analizeaz\ antibioticoterapia de prim\ inten]ie `n ziua 3-5 de la data instituirii !
~ntrerupe antibioticoterapia ini]ial\ dac\ starea clinică [i/sau rezultatul examenului bacteriologic nu pledeaz\ pentru diagnosticul de infec]ie bacte-rian\
Dirijeaz\ antibioticoterapia numai dup\ antibiogram\ !
Nu uita s\ solici]i rezultatul examenului bacteriologic dup\ un timp op-tim de la prelevarea probei, s\-l cite[ti cu aten]ie, s\-l analizezi singur sau `n echip\ [i s\-l aplici
Respect\ posologia [i ritmul de administrare a antibioticului !
Adapteaz\ antibioticoterapia la situa]ia clinic\ particular\ a fiec\rui pacient (aten]ie la bolnavii cu patologie asociat\ cum ar fi : insuficien]a renal\, hepatic\, aplazie medular\, intoleran]\ la unul din componentele preparatului etc.)
Supradozarea sau subdozarea antibioticului este interzis\ !
Decide prelungirea antibioticoterapiei peste 7—10 zile dup\ mult\ chibzuin]\ !
Hot\r\[te aceast\ strategie numai dac\ exista context clinico-biologic : febrilitate/ subfebrilitate rezidual\, persisten]a ralurilor pulmonare sau a unui infiltrat pulmonar vizualizat radiologic, valori trenant crescute ale indicatorilor inflama]iei (proteina C reactiv\, VSH, fibrinogen) etc.
103
Renun]\ la ideea de a ad\uga 2 sau 3 antibiotice `n cazul unui
e[ec ini]ial !
Analizează cazul [i nu exclude: febra neinfecţioasă sau `n cursul unei
infecţii virale; colecţia purulentă nu este (bine) drenată ; germenii sunt
rezistenţi la antibioticul de prim\ intenţie
Alege calea de administrare orală a antibioticului dac\ este
posibil !
Justific\ acest\ decizie dac\ evolu]ia clinic\ este favorabil\, microor-
ganismul este sensibil la antibioticul administrat oral (ex. infec]ii comunita-
re)
« STANDARD DE AUR » ÎN ASOCIERI DE ANTIBIOTICE
Urm\re[te extinderea spectrului anti-bacterian
Este indicat\ utilizarea a 2 antibiotice la cazurile cu sepsis sever de
etiologie necunoscut\. Conduita va fi revizuit\ dac\ rezultatul antibiogramei
aduce argumente pentru restrângerea spectrului de ac]iune .
Este indicat\ asocierea a 2 antibiotice `n infec]iile polimicrobiene ae-
ro/anaerobe dac\ spectrul lor antibacterian se completeaz\ sau, un singur
antibiotic cu spectru suficient de larg pentru a acoperi o flora mixt\ (ex. CF3
)
104
Urm\re[te efectul sinergic al antibioticelor
Este indicat\ utilizarea `n infec]iile grave a β- lactaminelor + aminoglicozide ; cloramfenicol (anaerobi); metronidazol (anaerobi); + chinolone (gram-negativ)
Nu este indicat\ asocierea a : dou\ antibiotice din aceea[i clas\ (penicilin\ G + ampicilin\; amikacin\ + gentaminicin\); dou\ antibiotice cu efecte adverse pentru acela[i organ (aminoglicozide [i insuficien]a renal\); un antibiotic bacte-
riostatic [i unul bactericid (eritromicin\ + β-lactamin\)
Urm\re[te reducerea emergen]ei unor microorganisme rezistente
Este indicat\ asocierea antibioticelor numai la `nceputul tratamentului justi-ficat de faptul c\ `nc\rc\tura bacterian\ este mai crescut\ `n acest moment .
ASOCIERILE ABUZIVE SUNT INTERZISE !
FOLOSI}I NUMAI CELE RECUNOSCUTE !
CONSULTA}I GHIDUL DE ANTIBIOTICOTERAPIE
CONSULTA}I ECHIPA DIN SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE: clinician, microbiolog, infec]ionist , epidemiolog [i farmacist
105
TESTAREA SENSIBILITĂŢII LA ANTIBIOTICE
ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR.
Prezentarea noutăţilor aduse de Performance Standards
for Antimicrobial Susceptibility Testing: Sixteenth
Informational Suppliment
106
Clinical and Laboratory Standards Institute (CLSI) este o organizaţie internaţională, interdisciplinară, non-profit, care are ca scop educaţia şi elaborarea de standarde şi ghiduri şi care a luat fiinţă în 2005, înlocuind National Committee for Clinical Laboratory Standards (NCCLS). Metoda prin care CLSI elaborează documente este aceea a consensului voluntar. În optica CLSI consensul este o cale eficientă şi cost-efectivă de îmbunătă-ţire a serviciilor de sănătate. Publicaţiile pe care le elaborează CLSI sunt standardele, ghidurile şi rapoartele.
107
Standardul este un document elaborat prin consens şi care identifică în mod clar cerinţele esenţiale şi specifice pentru materiale, metode şi practici care trebuie utilizate într- o formă nemodificată.
Ghidul este un document elaborat prin consens care descrie criteriile pentru o practică operaţională generală, procedură sau material care pot fi aplicate în mod voluntar. Indicaţiile unui ghid pot fi urmate ca atare sau pot fi adaptate nevoilor particulare ale utilizatorului.
Raportul este un document care nu a fost supus revizuirii consensua-le şi care este elaborat de comitetul de directori.
În 2006 CLSI a elaborat un document denumit Performance Stan-
dards for Antimicrobial Susceptibility Testing: Sixteenth Informational Suppliment, document care cuprinde cele mai noi informaţii despre selec-tarea antibioticelor în funcţie de specia bacteriană căreia îi aparţine izolatul, interpretarea rezultatelor antibiogramei difuzimetrice şi a determinării con-centraţiei minime inhibitorii (CMI), precum şi despre controlul intern de calitate pentru aceste testări.
Datele cuprinse în acest document trebuie să înlocuiască informaţiile oferite de ediţia anterioară a standardului.
Printre modificările pe care le aduce noua variantă a standardului sunt definiţiile pentru categoriile de sensibilitate. Aceste definiţii se bazează pe regimuri terapeutice de rutină, în ceea ce priveşte doza şi calea de adminis-trare. Noile definiţii sunt următoarele:
• Sensibil este un izolat care este inhibat de concentraţiile pe care antibioticul le atinge în mod obişnuit când este administrat în doze uzuale.
• Intermediar este izolatul al cărui CMI este apropiată de concentra-ţia pe care o are antibioticul în sânge şi ţesuturi şi pentru care rata de răspuns ar putea fi mai scăzuta decât pentru un izolat sensibil. Categoria intermediar implică eficienţa clinică pentru focare infec-ţioase unde antibioticul se concentrează în mod fiziologic (de exemplu chinolonele şi beta- lactaminele în urină) sau când se poa-te utiliza o doză de antibiotic mai mare decât normal (de exemplu beta- lactaminele). Aceasta categorie reprezintă de asemeni o zonă de tampon, care previne erorile majore de interpretare, datorate unor factori tehnici minori şi necontrolabili, mai ales în cazul antibio-ticelor cu limite de farmacotoxicitate reduse.
• Rezistent este categoria care include izolaţii care nu sunt inhibaţi de concentraţii uzuale pe care antibioticul le realizează prin admi-nistrarea de regimuri terapeutice uzuale sau izolatul are o CMI care indică probabilitatea unui mecanism specific de rezistenţă (de
108
exemplu, elaborarea de beta-lactamaze) şi eficienţa clinică a anti-bioticului asupra izolatului nu a fost demonstrată în studii clinice.
Selectarea antibioticelor pentru antibiograma difuzimetrica se face ţi-nând cont în primul rând de spectrul natural de sensibilitate al speciei bacteriene căreia îi aparţine izolatul.
Nu toate antibioticele care fac parte din acest spectru se testează de rutină şi, de asemeni, nu toate rezultatele obţinute se raportează de rutină. În acest sens Food and Drug Administration a facut o clasificare a antibioti-celor în 4 grupe:
• Grupa A conţine antibioticele care se testează şi se raportează de rutină.
• Grupa B conţine antibioticele care se testează de rutină dar se ra-porteaza selectiv.
• Grupa C conţine antibioticele care se testează suplimentar în cir-cumstanţe deosebite şi se raporteaza selectiv.
• Grupa U conţine antibioticele care se testează doar pentru izolaţii urinari.
Pentru cei care doresc să consulte listele de antibiotice recomandate
pentru testare, laboratorul de bacteriologie le pune la îndemână pentru consultare. Menţionăm că în ediţia actuală, spre deosebire de cea anterioa-ră, antibiograma difuzimetrică este standardizată pentru următoarele bacte-rii aerobe nefastidioase: Enterobacteriaceae, Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus spp, Enterococus spp, Acinetobacter spp, Bulkholderia cepacia şi Stenotrophomonas maltophilia şi pentru următoarele bacterii fastidioase: Haemophilus spp, Neisseria gonorrhoeae, Streptococcus pneumoniae, alţi streptococi decât S. pneumoniae. De asemeni standardul prezintă şi antibioticele care trebuie testate şi raportate în condiţiile potenţi-alilor agenţi patogeni utilizaţi în acţiuni teroriste (Bacillus anthracis, Yersinia pestis, Burkholderia mallei, Burkholderia pseudomallei).
În continuare prezentăm clasificarea antibioticelor, aşa cum o face do-cumentul CLSI
I. Antibiotice beta lactamice
1. Peniciline • penicilina- penicilina • aminopeniciline
- amoxicilina - ampicilina
109
• ureidopeniciline - azlocilina - mezlocilina - piperacilina
• carboxipeniciline - carbenicilina - ticarcilina
• peniciline rezistente la penicilinaze - cloxacilina - dicloxacilina - meticilina - nafcilina - oxacilina
• amidinopeniciline - mecilinam
2. Combinaţii cu inhibitori de beta- lactamaze • amoxicilina + acid clavulanic • ampicilina + sulbactam • piperacilina + tazobactam • ticarcilina + acid clavulanic
3. Cefeme (parenterale) • cefalosporine I
- cefazolin - cefalotin - cefapirin - cefradina
• cefalosporine II - cefamandola - cefanicid - cefuroxima
• cefalospirine III - cefoperazona - cefotaxima - ceftazidima - ceftriaxona
• cefalosporine IV - cefepima
• ceframicine - cefimetazola
110
- cefotetan - cefoxitin
• oxicefeme - moxalactam
4. Cefeme (orale)
• cefalosporine - cefaclor - cefadroxil - cefdinir - cefditoren - cefetamet - cefixima - cefpodoxima - cefprozil - ceftibuten - cefuroxima
• carbacefeme - loracarbef
5. Monobactame - aztreonam
6. Peneme
• carbapeneme - doripenem - ertapenem - imipenem - meropenem
• peneme - faropenem II. Antibiotice non beta- lactamice
1. Aminociclitoli
• spectinomicina • transpecinomicina
2. Aminoglicozide
• amikacina • gentamicina • kanamicina
111
• netilmicina • streptomicina • tobramicina
3. Ausamicine- rifampicina
4. Chinolone
• chinolone - cinoxacin - garenoxacin - acid nalidixic
• fluorochinolone - ciprofloxacin - clinafloxacin - enoxacin - fleroxacin - gatifloxacin - gemofloxacin - levofloxacin - lamefloxacin - moxifloxacin - norfloxacin - sparfloxacin - trovafloxacin
5. Inhibitori ai căii folaţilor
• sulfonamide • trimetoprim • trimetoprim + sulfametoxazola
6. Fosfomicine
• fosfomicina
7. Ketolode • telitromicina
8. Lincosamide • clindamicina
9. Lipopeptide
• daptomicina • polimixine: colistin, polimixina B
112
10. Macrolide • azitromicina • claritromicina • diritromicina • eritromicina
11. Nitrofurani
• nitrofurantoin
12. Nitroimidazoli • metronidazol
13. Oxazolidinone • linezolid
14. Glicopeptide
• glicopeptide - oritrovamicina - vancomicina
• lipoglicopeptide - dalbavancina - teicoplanina - telavancina
15. Fenicoli
• cloramfenicol
16. Streptogramine • quinupristin + dalfopristin
17. Tetracicline
• doxiciclina • minociclina • tetraciclina
18. Glicilcicline
• tigeciclina
113
POSOLOGIA ŞI EFECTELE ADVERSE ALE PREPARATELOR
ANTIMICROBIENE
114
PRIN
CIP
ALE
LE M
EDIC
AM
ENTE
AN
TIB
AC
TER
IEN
E M
edica
men
t
Form
e C
ale
Doză/
24 h
Ad
ulţi
Nr.
prize
24 h
Ef
ecte
adv
erse
prin
cipal
e
Amika
cină
fiole
im
, iv
15m
g/kg
2-
3
Nef
roto
xicita
te, s
urdi
tate
, am
eţel
i. C
resc
ute
în in
sufic
ienţ
a re
nală
, des
hidr
atar
e, a
socie
re
cu a
lte n
efro
toxic
e, d
urată
lungă.
Scă
zute
la
adm
inist
rare
a în
doză
unică
. Blo
cadă
neu
-ro
mus
cula
ră (a
pnee
).
Amox
icilină
caps
., siro
p fio
le
po
iv 0,
75-2
g/
200(
400)
mg/
kg
3-4
Aler
gie,
şoc
ana
filact
ic. E
rupţ
ie n
eurti
caria
nă,
mai
ale
s la
cei
cu
mon
onuc
leoză
infe
cţio
asă
sau
leuc
emie
limfa
tică
cron
ică.
Amox
icilină+
Ac
id c
lavu
lani
c tb
, siro
p fio
le
po
i.v.
0,75
-1,5
g/4
g
amox
. 2-
3 R
ar d
iare
e, ic
ter,
anaf
ilaxie
. Er
upţie
ca
la a
mpi
cilină.
Ampi
cilină
tb, s
irop
fiole
po
iv
1-3g
/ 10
0-40
0 m
g/kg
3-
4 Er
upţie
neu
rtica
riană
mai
ale
s la
cei
cu
mon
onuc
leoză
infe
cţio
asă
sau
leuc
emie
lim
fatică
cron
ică.
Ampi
cilină+
su
lbac
tam
tb
fio
le
po
iv, im
4-
8 g
ampi
c.
3-4
Erupţie
ca
la a
mox
icilină.
115
Azitr
omici
nă
caps
., sir
op
fiole
po
iv
500
mg
prim
a zi,
apo
i 250
mg
4 zil
e 1
Greţu
ri, văr
sătu
ri, h
epat
ită c
oles
tatică.
Adm
i-ni
stra
tă d
oar 3
-5 z
ile, s
e co
ncen
trează
foar
te
mul
t în
fago
cite şi
menţin
e co
ncen
traţii
tera
-pe
utice
în ţe
sutu
rile
infe
ctat
e tim
p de
10
-14
zile.
Azlo
cilină
fiole
iv.
8-
24 g
3
Greţu
ri, văr
sătu
ri, ir
itaţii
veno
ase,
creşt
eri a
le
amin
otra
nsfe
raze
lor,
aler
gie.
Aztre
onam
fio
le
iv, im
1,
5-8
g 3-
4 Po
ate
fi fol
osit
în a
lerg
ia la
pen
icilin
e/ c
efa-
losp
orin
e.
Car
beni
clină
-in
dani
l (c
arin
dacil
ină)
tb
po
1,
5-3g
4
Greţu
ri, văr
sătu
ri, a
lerg
ie.
Cef
aclo
r ca
ps,
sirop
po
1-
2g
4 G
reţu
ri, văr
sătu
ri
Cef
adro
xil
caps
, sir
op
po
1-2g
1-
2 G
reţu
ri, văr
sătu
ri, a
lerg
ie.
Cef
alel
xin
caps
, sir
op
po
1-3g
4-
6 G
reţu
ri, văr
sătu
ri, a
lerg
ie.
Cef
alot
in
fiole
iv
2-12
g 4-
6 G
reţu
ri, văr
sătu
ri, d
iare
e, a
lerg
ie, f
lebi
tă.
Cef
aman
dol
fiole
im
,iv
2-18
g 4-
6 C
reşt
ere
uşoa
ră a
cre
atin
inei
, fle
bită
, ale
rgie
.
116
Cef
apirin
fio
le
iv 2-
12g
4 G
reţu
ri, vă
rsăt
uri, a
lergie
, fleb
ită, d
urer
i mus
cular
e .C
efat
rizin
ca
ps
po
1-2g
2
Greţu
ri, văr
sătu
ri, d
iare
e, p
olia
rtrită
.
Cef
azol
in
fiole
im
,iv
2-6g
2-
3 G
reţu
ri, d
iare
e, a
lerg
ie, c
reşt
eri a
le a
min
o-tra
nsfe
raze
lor,
flebi
tă, d
urer
i mus
cula
re.
Cef
epim
fio
le
iv 1-
4g
2 Al
ergi
e.
Cef
ixim
ca
ps
po
400m
g 1-
2 In
tole
ranţă
dige
stivă
, ale
rgie
.
Cef
met
azol
fio
le
iv 4-
8g
2-4
Dia
ree,
ale
rgie
, rea
cţie
de
tip d
isulfir
am,
flebi
tă, c
reşt
eri a
le a
min
otra
nsfe
raze
lor.
Cef
onici
d fio
le
iv,im
1-
2 g
1 D
iare
e, a
lerg
ie, f
lebi
tă, c
reşt
erea
cre
atin
inei
Cef
oper
azon
fio
le
im,iv
2-
8 g
2 D
iare
e, a
lerg
ie, r
eacţ
ie d
e tip
disu
lfiram
, cr
eşte
ri al
e am
inot
rans
fera
zelo
r. C
efor
anid
fio
le
iv,im
1-
3 g
2 G
reţu
ri, văr
sătu
ri, a
lerg
ie.
Cef
otax
im
fiole
iv,
im
2-12
g
2-4
Rea
cţie
loca
lă, a
lerg
ie, d
iare
e.
Cef
otet
an
fiole
iv,
im
2-4
g 2
Dia
ree,
ale
rgie
, creşt
eri a
le a
min
otra
nsfe
ra-
zelo
r.
Cef
oxitin
fio
le
iv,im
2-
12 g
4-
6 Fl
ebită
, ale
rgie
, creşt
eri a
le a
min
otra
nsfe
ra-
zelo
r, di
aree
. C
efpi
ron
fiole
iv
2-4
g 2
Aler
gie.
C
efpo
doxim
pr
oxet
il tb
, sir
op
po
200-
80
0mg
1-2
Aler
gie,
dia
ree,
nef
rită,
hep
atită
, greţu
ri,
vărsăt
uri.
117
Cef
proz
il tb
, sir
op
po
0,5-
2g
2 Br
adica
rdie
, ale
rgie
.
Cef
radi
n ca
ps,
sirop
fio
le
po
po
iv,im
2-4(
6)g
2-
8g
4-6
Greţu
ri, văr
sătu
ri, a
lerg
ie, i
ritaţ
ie lo
cală
.
Cef
roxa
din
tb,
sirop
po
1
g 2
Into
lera
nţă
dige
stivă
, ale
rgie
, eoz
inof
ilie.
Cef
tazid
im
fiole
iv,
im
2-6
g 2-
3 Iri
taţie
loca
lă, a
lerg
ie, a
meţ
eală
, creşt
eri a
le
amin
otra
nsfe
raze
lor.
Cef
tibut
en
tb
po
400
mg
1-2
Into
lera
nţă
dige
stivă
, am
eţel
i, con
vulsi
i, le
ucop
enie
, ale
rgii.
Cef
tizox
im
fiole
iv,
im
2-12
g
3-4
Aler
gie,
iritaţie
loca
lă, c
reşt
eri a
le a
min
otra
ns-
fera
zelo
r C
eftri
axon
fio
le
iv,im
1-
4 g
1-2
Iritaţie
loca
lă, a
lerg
ie, d
iare
e.
Cef
turo
xim
fiole
iv,
im
2-4,
5 g
3-4
Fleb
ită, d
iare
e, a
lerg
ie.
Cef
urox
im a
xetil
tb
po
0,5-
1 g
2 G
reţu
ri, văr
sătu
ri, d
iare
e, a
lerg
ie.
Cicl
oser
ină
caps
po
0,
5-1
g 2-
4 Ps
ihoz
e, n
euro
patii
perif
erice
, con
vulsi
i.
Cip
roflo
xacin
tb
fio
le
sol. o
ftalm
.
po
iv loca
l
1-1,
5 g/
40
0-80
0 m
g 2
Greţu
ri, văr
sătu
ri, ic
ter.
Cla
ritro
mici
nă
tb
po
0,5-
1 g
2 G
reţu
ri, văr
sătu
ri.
118
Cla
ritro
mici
nă
reta
rd
tb
po
0,5
g 1
Greţu
ri, g
astra
lgii.
Clin
dam
icină
ca
ps.,
sirop
fio
le
ung.
po
iv,im
lo
cal
0,6-
1,8
g 1,
8-2,
4 g
2-4
2-4 2
Greţu
ri, văr
sătu
ri, ic
ter,
diar
ee, c
olită
pse
udo-
mem
bran
oasă
, ale
rgie
.
Clo
ram
feni
col
caps
. un
g. o
ftal.
po
loca
l 2-
6 g
4 D
epre
sie m
edul
ară,
greţu
ri, d
iare
e, a
lerg
ie.
Clo
ram
feni
col
hem
isucc
inat
fio
le
iv 2-
6 g
4 Ac
eleaşi
de m
ai s
us.
Clo
xacil
ină
caps
. so
l. po
1-
2 g
4 G
reţu
ri, văr
sătu
ri, d
iare
e, a
lerg
ie.
Col
istină
(col
istim
etat
)
caps
. fio
le,
sol. O
RL
po
iv,im
lo
cal
400
mg
300
mg
4-6
2-4 1
Bloc
adă
neur
omus
cula
ră (a
pnee
), ol
igur
ie,
creş
tere
a az
otem
iei.
Dap
sonă
ca
ps.
po
100
mg
1 An
emie
, met
hem
oglo
bine
mie
, greţu
ri, văr
să-
turi,
neu
ropa
tii, a
lerg
ii.
Dicl
oxac
ilină
caps
sir
op
po
1-2
g 4
Greţu
ri, văr
sătu
ri, d
iare
e, a
lerg
ie, c
istită
he
mor
agică
, hem
orag
ie g
astri
că.
Dirit
rom
icină
tb
po
50
0 m
g 1
Into
lera
nţă
dige
stivă
, cef
alee
.
Dox
icicli
nă
tb.,
sirop
fio
le
po
iv 20
0 m
g pr
ima
zi,
apoi
100
mg
2/1
Greţu
ri, c
olor
area
dinţilo
r, hi
perte
nsiu
ne in
tra-
cran
iană
la s
ugar
i.
119
Eritr
omici
nă
caps
. fio
le
ung.
po
iv loca
l
2,4
g 1-
4g
4 G
reţu
ri, văr
sătu
ri, fl
ebită
.
Erta
pene
m
sol. p
erfu
z.
iv 1
g 1
Dia
ree,
gre
aţă,
cef
alee
, fle
bite
ven
oase
, so
mno
lenţă,
disp
nee,
eru
pţii.
Etam
buto
l tb
po
15
-25
mg/
kg
1 N
evrită
optică,
neu
ropa
tie p
erife
rică.
Et
iona
midă
tb
po
0,5-
1 g
1-3
Greţu
ri, văr
sătu
ri, n
euro
patie
per
iferică.
Fosf
omici
n fio
le
tb
iv,im
po
6-
15 (2
0)g
3 g
2-3
Vărsăt
uri,
diar
ee, e
rupţ
ii, fle
bită
, creşt
erea
fo
sfat
azei
alca
line.
Fura
zolid
on
tb
sirop
po
40
0 m
g 2-
4 Al
ergi
e, g
reţu
ri, văr
sătu
ri.
Fusid
ic, a
cid
fiole
tb
iv po
1,
5 g
1,5-
3 g
3 In
tole
ranţă
dige
stivă
, eru
pţii,
icter
.
Gen
tam
icină
fio
le
soluţie
of
tal.
iv,im
lo
cal
3-5
mg/
kg
1-3
Creşt
erea
azo
tem
iei, s
urdi
tate
, blo
cadă
ne
uro-
mus
cula
ră (a
pnee
). Ad
min
istra
rea
în
doză
uni
că/2
4 or
e se
reco
man
dă în
per
fuzie
i.v
. de
30 m
inut
e.
Imip
enem
+
cilas
tatin
fio
le
iv 1-
4 g
4 C
onvu
lsii,
nefro
toxic
itate
, ale
rgie
, int
oler
anţă
di
gest
ivă
Isep
amici
nă
fiole
iv,
im
8-15
mg/
kg
1-2
Nef
roto
xicita
te, o
toto
xicita
te, f
lebi
tă. A
dmin
is-tra
rea
în d
oză
unică
/24
ore
se fa
ce în
per
fu-
zie i.
v. d
e 30
min
ute.
120
Izon
iazidă
tb.
fiole
po
im
300
mg
900
mg
3/7
zile
1 H
epat
ită a
cută
, neu
ropa
tie p
erife
rică.
Kana
mici
nă
fiole
un
g.
ofta
l.
im,iv
lo
cal
15 m
g/kg
1-
3
Nef
roto
xicita
te, s
urdi
tate
, blo
cadă
neu
rom
us-
cula
ră (a
pnee
). Ad
min
istra
rea
în d
oză
uni-
că/2
4 or
e se
face
i.m. s
au în
per
fuzie
i.v.
de
30 m
inut
e.
Levo
floxa
cin
tb.
sus
pens
ie
po
250-
1000
mg
1-2
Aler
gie,
into
lera
nţă
dige
stivă
, cef
alee
, am
e-ţe
li, in
som
nie,
con
vulsi
i, ten
dini
te.
Linc
omici
nă
caps
. fio
le
po
im, iv
1,
5-2
g 1,
8g
2-4
Dia
ree,
col
ită p
seud
o-m
embr
anoa
să, i
cter
, al
ergi
e.
Line
zolid
cp
. so
l. per
fuz.
po
iv
400
mg,
600
mg
2mg/
ml
2 C
efal
ee, d
iare
e, g
reaţă,
vom
ă, c
reşt
erea
tra
nsam
inaz
elor
. Lo
mef
loxa
cin
caps
. po
40
0 m
g 1
Foto
sens
ibiliz
are.
Lo
raca
rbef
tb
po
40
0-80
0 m
g 2
Greţu
ri, văr
sătu
ri, a
lerg
ie.
Maf
enid
pu
lber
e lo
cal
1-
2 Ac
idoză
met
abol
ică.
Mer
open
em
fiole
iv,
im
1,5-
3 g
3 In
tole
ranţă
dige
stivă
, ale
rgie
. M
eten
amin
m
ande
lat
tb,
sirop
po
1-
4 g
3-4
Greţu
ri, văr
sătu
ri, e
rupţ
ii, di
surie
.
Met
roni
dazo
l tb
fio
le
ov.s
upoz
it.
po
iv loca
l 0,
75-2
(4)g
2-
4 C
efal
ee, n
euro
patie
per
iferică,
efe
ct d
e tip
di
sulfir
am, g
reţu
ri, g
ust m
etal
ic.
121
Mez
locil
ină
fiole
iv,
im
6-24
g
4-6
Greţu
ri, văr
sătu
ri, d
iare
e, fl
ebită
.
Min
ocicl
ină
tb
fiole
po
iv
200
mg
200-
400m
g 2
Greţu
ri, văr
sătu
ri, a
lerg
ie, d
epun
ere
în d
inţi,
sindr
om v
estib
ular
. M
oxal
acta
m
(lata
mox
ef)
fiole
iv
1-4
g 2
Greţu
ri, e
rupţ
ii, al
ergi
e, p
neum
onie
inte
rstiţi
ală.
Mup
irocin
un
g.
loca
l -
3 Iri
taţie
loca
lă: a
rsură,
dur
eri,
prur
it.
Naf
cilină
tb
fiole
po
iv,
im
1-4
g 2-
12 g
3-
4 H
iper
kalie
mie
, leu
cope
nie,
neu
trope
nie,
fle
bită
, ale
rgie
N
alid
ixic,
acid
tb
po
4
g 4
Ameţ
eală
, cef
alee
, greţu
ri, văr
sătu
ri, a
lerg
ie.
Neo
mici
nă
tb.
ung.
po
lo
cal
3-12
g
3-4
Greţu
ri, văr
sătu
ri, n
efro
toxic
itate
, oto
toxic
itate
Net
ilmici
nă
fiole
iv,
im
4-6
mg/
kg
1-3
Nef
roto
xicita
te, o
toto
xicita
te.
Nitr
ofur
anto
in
tb
po
200-
400
mg
4 Pn
eum
onie
de hi
perse
nsibi
lizare
cron
ică sa
u acu
tă.
Nor
floxa
cin
tb
po
800
mg
2 G
reţu
ri, c
efal
ee, a
meţ
eli, c
reşt
eri a
le a
min
o-tra
nsfe
raze
lor.
Oflo
xacin
tb
fio
le
po
iv 40
0-80
0 m
g 40
0-80
0 m
g 2
Greţu
ri, c
efal
ee, a
meţ
eli, c
reşt
eri a
le a
min
o-tra
nsfe
raze
lor.
Oxa
cilină
caps
fio
le
po
Iv,im
2-
4 g
2-12
g
4 Al
ergi
e, n
eutro
peni
e, n
efrită.
Paro
mom
icină
(a
min
osid
in)
tb
sirop
po
3-
4 g
3-4
Into
lera
nţă
dige
stivă
, am
eţel
i, cef
alee
, eru
pţii.
122
Peflo
xacin
tb
fio
le
po
iv 80
0 m
g 80
0 m
g 2
Into
lera
nţă
dige
stivă
ale
rgie
, mia
lgii,
tulb
urăr
i de
som
n, tr
ombo
citop
enie
. Pe
nicil
ina
G
(ben
zatin
) fl.
im
1,2-
2,4
mil.
U
1 la
3-4
să
pt.
Aler
gie,
iritaţie
loca
lă.
Peni
cilină
G
(sod
ică/p
otas
ică)
fl. iv,
im
2-20
mil.U
2-
4 Al
ergi
e, c
onvu
lsii,
iritaţ
ie lo
cală
.
Peni
cilin
a V
(feno
ximet
il) ca
ps.
sirop
po
16
0000
0-
3200
000
U
2-4
Greţu
ri, văr
sătu
ri, d
iare
e, lim
bă n
eagră.
Pipe
racil
ină
fiole
iv
6-24
g
4 Al
ergi
e, fl
ebită
, tro
mbo
citop
enie
, hip
okal
ie-
mie
, greţu
ri, d
iare
e.
Pipe
racil
ină+
ta
zoba
ctam
fio
le
iv 12
g (p
i-pe
racil
ină)
4
Aler
gie,
fleb
ită, t
rom
bocit
open
ie, h
ipok
alie
-m
ie, g
reţu
ri, d
iare
e.
Pira
zinam
idă
tb
po
15-3
0 m
g/kg
1
Artra
lgii,
hepa
tită,
greţu
ri, fo
tose
nsib
lizar
e,
creş
tere
a a
cidul
ui u
ric.
Polim
ixină
B
fiole
un
g.
im, iv
lo
cal.
1,5-
3 m
g/kg
2
Nef
roto
xicita
te, a
meţ
eli,
para
stez
ii, fle
bită
, al
ergi
e Pr
istin
amici
nă
tb
po
2-3
g 2-
3 In
tole
ranţă
dige
stivă
.
Rifa
butin
ca
ps.
po
300
mg
1-2
Greţu
ri, d
iare
e, d
urer
i abd
omin
ale,
febră,
al
ergi
e, u
rină
roşia
tică.
R
ifam
picină
(rifa
mpi
n)
caps
. fio
le
po
iv 60
0-12
00m
g 60
0-12
00 m
g 1-
2 H
epat
ită, s
indr
om p
seud
ogrip
al, u
rină
roşia
ti-că
R
oxitr
omici
nă
tb
po
300
mg
2 Al
ergi
e.
123
Spec
tinom
icină
fio
le
im
2 g
1 Al
ergi
e, a
meţ
eli,
greţ
uri, f
risoa
ne, f
ebră
. Sp
iram
icină
tb
po
3
- 6.0
00.0
00 U
2
Into
lera
nţă
dig
estivă,
ale
rgie
.
Stre
ptom
icină
fio
le
im
1-2
g 1-
2 O
toto
xicita
te, p
ares
tezii
, Am
eţel
i, greţu
ri, n
efro
toxic
itate
, ale
rgie
.
Sulfa
diaz
ină
tb
po
2-4
g 3-
6 Al
ergie
, nev
rite, h
epat
ită, a
gran
ulocit
oză,
crist
alurie
Sulfiz
oxaz
ol
tb
po
4 g
4 C
a la
sul
fadi
azin
. Su
lfam
etin
(s
ulfa
met
oxid
iazin
) tb
po
1
g pr
ima
zi,
apoi
0,5
g
1 C
a la
sul
fadi
azin
.
Teico
plan
ină
fiole
iv
12(2
4) m
g/kg
1
Aler
gie,
febră,
nef
roto
xicita
te, o
toto
xicita
te,
trom
bocit
open
ie.
Tetra
ciclină
caps
. po
1-
2 g
4 G
reţu
ri, h
epat
ită, a
lerg
ie.
Tica
rcilină
fiole
iv,
im
4-24
g
4-6
Aler
gie,
greţu
ri, văr
sătu
ri, d
iare
e, c
olită
pse
u-do
mem
bran
oasă
, tro
mbo
citop
enie
, leu
cope
-ni
e, c
onvu
lsii, f
lebi
tă.
Tica
rcilină+
Ac
. cla
vula
nic
fiole
iv,
im
4-24
g (ti
carc
ilină)
4-6
Aler
gie,
greţu
ri, văr
sătu
ri, d
iare
e, c
olită
pse
u-do
mem
bran
oasă
, tro
mbo
citop
enie
, leu
cope
-ni
e, c
onvu
lsii, f
lebi
tă
Tobr
amici
nă
fiole
iv,
im
3-5
mg/
kg
1-3
Nef
roto
xicita
te, o
toto
xicita
te, b
loca
dă n
euro
-m
uscu
larl
(apn
ee),
creş
teri
ale
amin
otra
nsfe
-ra
zelo
r.
Vanc
omici
nă
fiole
sol. o
rală
iv int
rara
h po
.
1-2
g 5-
10 m
g 2
g
2-4 1 3-4
Nef
roto
xocit
ate,
ede
m a
ngio
neur
otic,
oto
toxi-
citat
e
124
POSO
LOG
IA Ş
I EFE
CTE
LE A
DVE
RSE
ALE
MED
ICA
MEN
TELO
R A
NTI
VIR
ALE
Pr
inci
pale
le m
edic
amen
te a
ntiv
irale
Med
icam
ent
Indi
caţii
Fo
rme
Cal
e D
oză
/ 24
ore
Adu
lţi
Nr.
priz
e/
24 o
re
Efe
cte
adve
rse
prin
cipa
le
Aci
clov
ir H
erpe
s-si
mpl
ex
Var
icel
a, Z
oste
r
tb
fiole
un
g.
po
iv
Lo-
cal
2-4
g 15
-30
mg/
kg
3-5
Fleb
ită, d
iare
e, g
reţu
ri, văr
sătu
ri,
som
nole
nţă,
agi
taţie
, ale
rgie
, creşt
eri
ale
amin
otra
nsfe
raze
lor.
Am
anta
dină
G
ripă
tb
po
100-
200
mg
1-2
Greţu
ri, a
meţ
eli,
inso
mni
e, a
nxie
tate
, co
nfuz
ie, h
aluc
inaţ
ii, h
ipot
ensi
une
Cid
ofov
ir C
itom
egal
ie
fiole
fio
le
iv
intra
- vi
tral
5 m
g/kg
20
µg
La 1
-2 săp
t.La
6 săp
t. N
efro
toxo
cita
te, d
iabe
t in
sipi
d, c
efal
ee,
aste
nie
fizică,
greţu
ri, fe
bră.
Did
anos
ină
(ddl
. di
deox
iinoz
in)
HIV
tb
po
25
0-60
0 m
g 2
Pan
crea
tită,
neu
ropa
tie p
erife
rică,
ce
fale
e, g
reţu
ri, văr
sătu
ri, d
iare
e,
leuc
open
ie.
Fam
cicl
ovir
Her
pes-
sim
plex
V
aric
ela,
Zos
ter
Hep
atită
B
tb
po
1,5
g 3
Dia
ree,
am
eţel
i, ar
tralg
ii, e
rupţ
ie, f
ebră
, ad
enop
atie
.
Fosc
arne
t C
itom
egal
ie
fiole
iv
18
0 m
g/ k
g 3
Nef
roto
xici
tate
, dia
bet i
nsip
id, c
efal
ee,
greaţă
, feb
ră, c
onvu
lsii,
leuc
open
ie,
creş
teri
ale
amin
o-tra
nsfe
raze
lor.
125
Gan
cicl
ovir
Cito
meg
alie
fio
le
impl
ant
ocul
ar
iv
10 m
g/ k
g 2
Neu
trope
nie,
trom
boci
tope
nie,
febră,
gr
eţur
i, vă
rsăt
uri,
diar
ee, d
urer
i abd
omi-
nale
, eru
pţii,
dez
- lip
ire d
e re
tină
Idox
urid
ină
Her
pes
sim
plex
so
l. un
g.
ofta
l. lo
cal
6-
10
Iritaţie
con
junc
tivală.
Indi
navi
r H
IV
caps
pu
lb.
po
2400
mg
3 N
efro
litia
ză, g
reaţă,
văr
sătu
ri, d
iare
e,
subi
cter
, cef
alee
, neu
trope
nie,
ane
mie
.
Inte
rfero
n A
lfa 2
a/2b
Hep
atită
B,C
,D
Veru
ci
geni
tale
fio
le
im,
sc
loca
l 3
– 10
0000
00 U
3-7/
săpt
. S
indr
om p
seud
ogrip
al, a
sten
ie, i
nape
-te
nţă,
greţu
ri, văr
sătu
ri, h
ipo/
hip
ertir
oi-
die.
P
egin
tron/
P
egas
ys
Hep
atită
C
fiole
Im
18
0 µg
1/
săpt
. Id
em
Lam
ivud
ină
(3TC
) H
IV
Hep
atită
B
caps
si
rop
po
100
mg
1 C
efal
ee, in
disp
oziţie
, greţu
ri, văr
sătu
ri,
diar
ee, n
euro
patie
, pan
crea
tită (l
a co
pii).
Nel
finav
ir H
IV
tb
pulb
. po
25
0 m
g 3
Dia
ree.
Nev
irapi
n H
IV
tb
po
200-
400
mg
2 E
rupţ
ii, c
reşt
eri a
le
amin
otra
nsfe
raze
lor.
Pod
ofilo
x V
eruc
i ge
nita
le
sol.
0,5%
lo
cal
2
Ars
ură,
pru
rit, i
nfla
maţ
ie, u
lcer
aţie
Rib
aviri
nă
Viru
s re
spir.
si
nciţi
al
Hep
atită
C
Febră
Lass
a R
ujeo
lă?
Gripă
?
ae
roso
li tb
. fio
le
in
hala
repo
iv
80
0-12
00 m
g 40
00 m
g
1 2 4 C
onju
nctiv
ită, e
rupţ
ie, a
nem
ie.
126
Rim
anta
dină
G
ripă
A
Hep
atită
C(?
) tb
po
20
0 m
g 1-
2 G
reţu
ri, văr
sătu
ri,
inso
mni
e, c
efal
ee,
anor
exie
Rito
navi
r H
IV
caps
si
rop
po
1200
mg
2 G
reţu
ri, văr
sătu
ri, s
lăbi
ciun
e, c
reşt
ere
a tri
glic
erid
elor
S
aqui
navi
r H
IV
caps
po
18
00 m
g 3
Dia
ree,
gre
aţă,
cef
alee
Sta
vudi
nă
(d4T
) H
IV
tb.,
siro
p po
60
-80
mg
3 N
euro
patie
, greţu
ri, văr
sătu
ri, d
iare
e,
dure
ri ab
dom
inal
e, p
ancr
eatită,
eru
pţii,
cr
eşte
ri al
e am
inot
rans
fera
zelo
r
Trifl
urid
in
Her
pes
Sim
plex
so
l. of
tal.
loca
l
10-1
2 A
rsur
i, ed
em p
alpe
bral
Val
acic
lovi
r H
erpe
s si
mpl
ex
Var
icel
a, Z
oste
r ca
ps
po
2-30
00m
g 2-
3
Greţu
ri, văr
sătu
ri,
som
nole
nţă,
agi
taţie
, al
ergi
e, c
reşt
eri a
le
amin
otra
nsfe
raze
lor
Vid
arab
ină
Her
pes
sim
plex
V
aric
ela,
Zos
ter
fiole
un
g.
ofta
l.
iv
loca
l 15
mg/
kg
1 2-3
Neu
roto
xici
tate
, meg
alob
last
oză,
co
njun
ctiv
ită, e
fect
e te
rato
geni
ce
Zalc
itabi
nă
(ddC
,did
eo-
xici
tidin
)
HIV
1, H
IV2
tb
po
2,25
mg
3-4
Neu
ropa
tie, h
epat
o-to
xici
tate
, greţu
ri,
vărsăt
uri,
erupţii
, sto
mat
ită, a
nem
ie,
creş
tere
a am
ilaze
lor.
Zido
vudi
n (A
ZT)
HIV
ca
ps
siro
p fio
le
po
iv
60
0 m
g 6(
12) m
g/kg
2-
3 6
Ane
mie
, neu
trope
nie,
mac
roci
toză
, ce
fale
e, g
reţu
ri, in
disp
oziţi
e.
127
POSO
LOG
IA Ş
I EFE
CTE
LE A
DVE
RSE
ALE
MED
ICA
MEN
TELO
R A
NTI
FUN
GIC
E Pr
inci
pale
le m
edic
amen
te a
ntifu
ngic
e
Med
icam
ent
Formă
Cal
e D
oză/
24
ore
Adulţi
Nr.
prize
/24
ore
Ef
ecte
adv
erse
prin
cipa
le
Amfo
teric
ină
B fio
le
iv 0,
3-1,
5 m
g/kg
do
ză to
tală
≤2
-2,5
g
1
Febră,
greţu
ri, văr
sătu
ri, fl
ebită
, sto
p ca
rdio
resp
irato
r, ne
froto
xici
tate
, hep
atită
, ag
ranu
loci
toză
, eru
pţii,
ale
rgie
. Am
fote
ri-ci
nă B
lipo
som
ală
sau
com
plex
lipi
dic
are
o to
lera
nţă
supe
rioară.
C
lotri
maz
ol
ung.
lo
cal
- 1-
5 Iri
taţie
loca
lă, p
rurit
Fluc
itozi
nă
caps
po
20
0-60
0 m
g/kg
4
Greţu
ri, văr
sătu
ri, d
iare
e, le
ucop
oeni
e, tr
om-
bocit
open
ie, c
reşt
eri a
le a
min
otra
nsfe
raze
lor
şi al
e cr
eatin
inei.
Fluc
onaz
ol
tb
po
iv 10
0-20
0 m
g 1
Cef
alee
, greţu
ri, e
rupţ
ii, cr
eşte
ri al
e am
ino-
trans
fera
zelo
r, al
opec
ie h
epat
otox
icita
te,
aler
gie
128
G
riseo
fulv
ină
tb
fiole
po
37
5-75
0 m
g 1
Into
lera
nţă
dige
stivă,
fo
tose
nsib
ilizar
e, u
rtica
rie
Itrac
onaz
ol
tb
po
200-
600
mg
1 In
tole
ranţă
dige
stivă,
ce
fale
e, e
rupţ
ii, ob
osea
lă
Keto
cona
zol
tb
ung.
po
lo
cal
200-
400
mg
1 In
tole
ranţă
dige
stivă,
som
nole
nţă,
febră,
he
pato
toxic
itate
, eru
pţie
Mic
onaz
ol
fiole
ov
ule
iv In
tra-
vagi
n.
0,6-
1,8
g 3 1
Aler
gie,
şoc
, dur
eri a
ngin
oase
Nat
amic
ină
tb.
susp
en-
sie
po
400
mg.
4
Greţu
ri, văr
sătu
ri.
Nis
tatin
tb
un
g.
po
loca
l
8000
00-
5000
00 U
4-
5 R
ar ir
itaţie
ora
lă,
into
lera
nţă
dige
stivă.
Sele
niu,
su
lfură
loţiu
ne
loca
l -
1 Iri
taţie
loca
lă, d
ecol
orar
ea/ căd
erea
păr
ului
Terb
inaf
in
tb.
ung.
po
lo
cal
1g
4 Iri
taţie
loca
lă, p
rurit
, int
oler
anţă
dig
estivă
Toln
afta
t un
g.
loca
l -
2 Iri
taţie
loca
lă.
129
ATITUDINEA DE URGENŢĂ ÎN REACŢIILE DE SENSIBILIZARE
LA ANTIBIOTICE
130
Ca în cazul oricărui preparat medicamentos, dar în mod particular pentru anti-microbiene, farmacovigilenţa ne obligă la depistarea precoce, neutralizarea şi declararea efectelor adverse. Cauzele acestor efecte sunt numeroase fiind generate de erorile în aplicarea terapiei sau sunt dependente de particularităţile structurale şi de farmacodinamia preparatelor. Mecanismele care stau la baza efectelor adverse după administrarea unui antibiotic sunt de hipersensibilizare, biochimice sau toxice, fototoxicitate, interferenţa cu procesele fiziologice meta-bolice. În practică pot fi întâlnite efectele adverse sistemice, inerente prin admi-nistrarea preparatului ceea ce obligă la acordarea unei atenţii deosebite (ami-noglicozide: oto- şi nefrotoxicitate; fosfomicine: hipokalemie; rifampicine: pertur-bări enzimatice, coloraţia secreţiilor; tetracicline şi chinolone: fototoxicitate) cât şi efecte adverse imprevizibile (alergie, fotosensibilizare, tendinopatii etc). Toate aceste aspecte cer vigilenţă atunci când recomandăm sau administrăm un tratament cu antibiotice având permanent în vedere posibilitatea apariţiei unui efect advers iar în cazul instalării lui este recomandată consemnarea în documen-tele medicale şi informarea celor care monitorizează aceste fenomene.
131
Efec
te a
dver
se în
regi
stra
te la
div
erse
gru
pe d
e an
tibio
tice
( du
pă E
.Pilly
, AP
PIT,
200
0)
Be
tala
ctam
ine
Amin
oglic
ozid
e M
acro
lide
Chin
olon
e Ci
clin
e
Derm
atol
ogic
e H
iper
sens
ibiliz
are
(+++
)
Fo
toto
xic.;
foto
sens
ibil.
Foto
tox.
foto
sens
.
Şoc
anaf
ilact
ic
+
Neur
olog
ice
Afec
tare
a SN
C
(sup
rado
zaj)
Toxic
itate
coh
leară şi
vest
ibul
ară
Af
ecta
rea
SNC
ve
rtij
Rena
le
Nef
ropa
tie
imun
oale
rgică
To
xicita
te tu
bula
ră
Pulm
onar
e
M
inoc
iclin
e
Hem
atol
ogic
e C
itope
nie,
hip
opro
-tro
mbi
nem
ie
Gas
tro-
inte
stin
ale
Dia
ree,
coli
ta
pseu
dom
embr
a-no
asă
(CPM
)
Dia
ree,
CPM
C
PM
Gas
trită
, dia
ree
Hepa
tice
Ac.c
lavu
lani
c
Hep
atită
, in
tera
cţiu
ni
met
abol
ice
Reum
atol
ogic
e
Artro
mia
lgii
tend
inop
atii
132
Ant
ibio
ticel
e pr
oduc
feno
men
e al
ergi
ce, c
el m
ai fr
ecve
nt m
inor
e :
Cla
sific
area
reacţii
lor a
lerg
ice
Tipu
l M
ecan
ism
e M
omen
tul
Man
ifest
area
clin
ică
I II III IV
Idio
patic
IgE
Cito
toxi
c
Com
plex
e im
une
Li
mfo
cit T
necu
nosc
ut
Imed
iat
Tr
atam
ent d
e du
rata
, do
ze c
resc
ute
Idem
Var
iabi
l
idem
Urti
carie
, bro
nhos
pasm
, ana
filax
ie
Ane
mie
hem
oliti
că, n
efrit
e B
oala
ser
ului
, feb
ra m
edic
amen
toasă
D
erm
atita
de
cont
act
Man
ifestăr
i var
iabi
le (c
utan
ate)
133
În caz de alergie la PENICILINĂ în antecedente :
- precizaţi cu exactitate şi mentionaţi pe foaia de observaţie a bolnavului produsul care poate induce reacţia de tip alergic ;
- precizaţi dacă este o alergie sau numai o intoleranţă la antibiotic ; - precizaţi tipul reacţiei consemnată în antecedente (anafilaxie,
boala serului, manifestări cutanate, discrazie sanguină etc.)
În caz de alergie la PENICILINĂ / CEFALOSPORINE, de tip imediat :
- se va ţine cont de gravitatea acestui tip de alergie şi de reacţii-le încrucişate între diferitele BETA-LACTAMINE ;
- utilizarea : PENICILINEI, AMINOPENICILINELOR, UREIDO-PENICILINELOR,CEFALOSPORINELOR, CARBAPENEME-LOR este CONTRAINDICATĂ !
În caz de alergie la PENICILINĂ, de tip tardiv :
- poate fi admisă administrarea unei beta-lactamine numai în caz de urgenţă, ca tratament de scurtă durată sau tratament în doză unică (sau cu scop prevenţional ) ;
- evoluţia benignă a efectelor secundare şi frecvenţa lor redusă (8%)
- reacţii încrucişate între PENICILINE şi CEFALOSPORINE de-termină ca utilizarea lor să fie inofensivă .
134
ANTIBIOTICE UTILIZATE ÎN CAZ DE ALERGIE LA BETA-LACTAMINE
Coci Gram-pozitiv CEFAZOLIN în alergie minoră CEFUROXIM în alergie majoră VANCOMICINA ERITROMICINA şi derivaţi CLINDAMICINA
Bacili Gram-negativ CHINOLONE AZTREONAM AMINOGLICOZIDE CARBAPENEME dacă alergia este minoră
Anaerobi METRONIDAZOL CLINDAMICINA CLORAMFENICOL
DESENSIBILIZAREA LA BETA-LACTAMINE
În cazuri particulare se poate recomanda o schemă de desensibilizare la beta-lactamine. SOLICITAŢI OPINIA INFECŢIONISTULUI şi ALER-GOLOGULUI !
135
PROTOCOL
ATITUDINEA DE URGENŢĂ ÎN ŞOCUL ANAFILACTIC
Diagnosticul trebuie precizat în maximum 20 secunde 1. Evaluarea semnelor vitale
• Sunt căile respiratorii libere ? • Pacientul respiră? • Există activitate cardiacă ?
2. Evaluarea cardio-circulatorie
• Frecvenţa periferică • Presiunea venoasă la nivelul jugularei (palpare) • Temperatura şi culoarea tegumentelor • Reumplerea capilară
3. Evaluarea neurologică • Bolnavul este conştient?
Terapia de urgenţă
1. Poziţia în clinostatism cu membrele inferioare ridicate mai sus decât planul orizontal
2. Prinderea urgentă a unei vene. Dacă nu este posibil se alege calea de administrare subcutană
3. ADRENALINĂ 1/10.000 (fiolă) 1ml = 1mg doza : 0,5 - 1ml sc. (indiferent de vârstă) sau 1 fiolă + 9 ml ser fiziologic = 10 ml - administrare 2,5 ml i.v. lent
136
4. HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON 7 mg/kg corp (fiola = 25 mg) doza : V fiole i.v., vârsta sub 7 ani ,
X fiole i.v, vârsta sub 17 ani, X- X II fiole i.v. adulţi Sau METILPREDNISOLON 2mg/kg corp (fiola 50 mg)
5. MIOFILIN - TEOFILINA (bronhospasm) doza : 5 mg./kg corp i.v. (fiola de 10 ml/240 mg)
SALBUTAMOL spray - 2 pufuri 6. ROMERGAN (fiole 2 ml/30mg)
doza: 1mg/Kg corp i.m = 2 fiole i.m. profund (adult) 7. OXIGEN 8. PERFUZIE VENOASĂ: DEXTRAN /SER FIZIOLOGIC 9. ASPIRAŢIE + PIPA GUEDEL
137
ANTIBIOTICOPREVENŢIA ÎN CHIRURGIE
138
Materialul acestui capitol cuprinde atât principiile generale privind antibioticoprevenţia în chirurgie cât şi unele “întrebări rămase fără răspuns”. Cu toate că există numeroase date disponibile referitoare la aspectele complexe întâlnite în practica antibioticoprevenţiei, bazate pe studii bine argumentate, totuşi ne rămâne să clarificăm acele incertitudini care persistă atât legate de pacient cât şi de practica chirugicală sau de însuşi preparatul antibiotic. Recomandările existente în prezent, validate de societăţi medicale de specialitate recunoscute, chiar dacă lasă o “fereastră deschisă’’ spre noi reglementări totuşi nu trebuie ignorate sau uitate deoarece, în acest caz, riscul infecţiilor nosocomiale poate creşte dramatic.
139
PRINCIPII GENERALE Aceste principii au fost stabilite pe baza rezultatelor cercetărilor
prospective randomizate, care au cuprins un număr mare de persoane înrolate în studiu, realizate în deceniile şase şi şapte. Ulterior, metaanalizele au confirmat aceste principii. În anul 2005 o punere la punct a recomandărilor existente efectuată de către experţi americani nu au adus modificări esenţiale a ceea ce a fost stabilit prin conferinţele de consens din anul 1999. Scopul antibioticoprofilaxiei în chirugie este de a preveni sau diminua incidenţa infecţiilor nosocomiale postoperatorii (INP). Obiectivul nu este de a diminua la modul absolut toate INP dar, în mod special, a celor cu localizare la distanţă faţă de locul intervenţiei: prevenţia acestui tip de infecţie se bazează pe respectarea igienei şi regulilor fundamentale ale antisepsiei. Bine înţeles antibioticoprevenţia nu înlocuieşte obligaţia de respectare a acestor reguli. Tipurile de chirurgie se grupează în 4 clase aşa cum a fost propus în urma cu 40 de ani de către ALTEMEYER.
CLASELE CHIRUGICALE ÎN FUNCŢIE DE RISCUL INFECŢIOS
CHIRURGIE CURATĂ Plagă primitivă închisă, fără drenaj Fără zone inflamatorii chirurgicale Fără deficienţe de antisepsie Fără deschiderea tractului digestiv, aerian sau genito-urinar
CHIRURGIE CURATĂ-CONTAMINATĂ Deschiderea tractului digestiv, aerian, genito-urinar în condiţii controlate Deficienţe minore de asepsie Drenaj
CHIRURGIE CONTAMINATĂ Secreţii biliare sau urinare Deficienţe importante de asepsie Zonă inflamatorie chirurgicală Plagă traumatică recentă
140
CHIRURGIE MURDARĂ Cantaminare cu fecale Zonă chirurgicală purulentă Perforaţia unui viscer abdominal Plăgi devitalizate, necrotice
Antibioticoprofilaxia se aplică în cazul situaţiilor de chirugie de
clasa I (curate) sau de clasa II (curat contaminată). În cazul chirugiilor de clasa III şi IV (contaminate şi murdare) este nevoie de o antibioticoterapie precoce, ceea ce diferă de antibioticoprofilaxie atât ca durată cât şi ca alegere a preparatelor aplicate.
Momentul alegerii antibioticoprevenţiei, în raport cu gestul operator, a fost precizat încă din anii '60. Este obligator ca nivelul tisular al antibioticului să fie mult sub CMI necesară neutralizării microorga-nismelor care pot fi prezente la nivelul inciziei chirugicale.
Antibioticoprevenţia trebuie realizată în primele 30-60 de minute care preced începerea oricărui gest chirugical, respectiv incizia chirurgicală. Această regulă a fost reafirmată şi în recentele puneri la punct a protocoalelor americane. Numai în cazul cezarienei se poate face o derogare de la acesta regulă, antibioticul fiind administrat imediat după extracţia copilului, dar în cele mai multe cazuri antibioticul este efectiv injectat cu mai puţin de 30 de minute după incizia chirugicală şi ca urmare îşi păstreaza eficacitatea. Din considerente practice, legate în special de dificultăţile cotidiene întâlnite în ceea ce priveşte respectarea orarelor programelor operatorii, antibioticoterapia nu este începută decât în blocul operator şi numai dacă vom şti cu exactitate ora la care bolnavul va fi operat.
Cel mai frecvent este realizată pe cale intravenoasă şi este indicat de a se injecta antibioticul cu mai multe minute inaintea administrării medicamentelor utilizate la inducerea anesteziei, mai ales pentru depistarea responsabilităţii acelui preparat care ar produce reacţii alergice.
Un alt principiu în ceea ce priveşte durata antibioticoprofilaxiei este de a nu fi menţinută mai mult de 24h; în mod excepţional ea nu va fi prelungită mai mult de 48h. Motivele acestei limitări a duratei
141
antibioticoprofilaxiei sunt duble: este demonstrat faptul că durata mult mai prelungită nu ameliorează acţiunile de prevenţie a IPO sau chiar din contră, antrenează o rapidă apariţie a rezistenţelor bacteriene la nivelul florei organismului. Portajul de bacteriii rezistente de către pacient poate persista o lungă perioada de timp. Noţiunea cea mai importantă de reţinut în ceea ce priveşte acestă durată a antibioticoprofilaxiei este cea de a acoperi toată perioada operatorie menţinând nivelurile tisulare înalte până la sfârşitul actului chirugical. Este indispensabil ca nivelul antibioticelor la nivelul peretelui să fie încă foarte crescut până în momentul închiderii. Acesta impune ca pentru toate intervenţiile de lungă durată reinjectările de antibiotice să se realizeze ţinându-se cont de durata medie de viaţă a antibioticului utilizat.
DURATA MEDIE DE VIATA A PREPARATELOR UTILIZATE IN ANTIBIOTICOPREVENTIA DIN CHIRURGIE
Cloxacilina Cefamandol/ Cefuroxime Amino Peniciline + Inhibitori de betalactamaze Cefazolin Clindamicina Vancomicina
45 min. 60-70 min. 60 minute reinjectare şi peste 2 h 100 min. 120-150 min. reinjectare şi peste 4 h 6h (3-12h) fără reinjectări
În ceea ce priveşte alegerea preparatelor, este relativ simplu în
chirurgia curată: microorganismele care sunt mai frecvente sunt: Staphylococcus aureus şi Staphylococcus coagulaso – negativ, în mod special cel de tip epidermidis. În cea mai mare majoritate a cazurilor antibioticul trebuie să fie activ pe stafilococii sensibili la oxacilină. În aceste condiţii preparatele alese sunt reprezentate prin: oxaciline sau celafo-sporine de 1 sau a 2-a generaţie. Celafosporinele de generaţia a 2-a au o
142
mai bună difuziune tisulară şi o durată medie de viaţă mai lungă decât alte molecule, ceea ce a făcut să aibă un loc prioritar în antibioticoprofilaxia din chirurgia curată (cardiacă, vasculară, ortopedică).
Pentru chirurgiile curat contaminate microorganismele implicate, în afară de stafilococi, pot varia în funcţie de tipul de chirurgie. Astfel pentru chirurgia abdominală, cu deschiderea tubului digestiv, microorganismul cel mai frecvent este Escherichia coli. Trebuie subliniat că acest microorga-nism este în prezent mult mai rezistent faţă de acum 15 ani: cunoaştem totodată că frecvenţa valorilor intermediare şi de rezistenţă ale CMI a acestui agent patogen pentru asocierea amoxicilină – ac. calvulanic. E. coli este în egală măsură una din bacteriile care trebuie cuprinsă în spectrul antibioticelor utilizate în chirurgia urologică. În mod global, în ansamblul acestor chirurgii de clasa II, asocierea amoxicilină - ac. clavulanic face parte dintre recomandăriile atât ale societăţilor europene de specialitate cât şi cele americane. Această moleculă poate fi înlocuită printr-un alt antibiotic cum ar fi Cefoxitin şi în multe cazuri printr-o cefalosporină de a 3-a generaţie cum ar fi Cefotaxima. O alternativă este reprezentată de asocierea unei cefalosporine de 1 generaţie cu un imidazol.
La pacienţii care prezintă alergie la beta-lactamine pentru antibioticorpofilaxia în chirurgia curată a fost propusă utilizarea vancomicinei şi pentru chirugia curată - contaminată o asociere de aminoglicozide-imidazol. Un alt tip de asociere folosită în SUA este clindamicină + amiozide dar în Europa, cum ar fi exemplul Franţei, clindamicina este utilizată în mod excepţional.
Este de subliniat faptul că nici un tip de studiu nu a demonstrat că moleculele noi sunt mai eficiente în reducerea frecvenţei IPO faţă de cele utilizate în trecut şi putem afirma chiar contrarul. Utilizarea moleculelor noi duce la creşterea riscului de apariţie a rezistenţei la antibioticele care sunt utilizate cel mai frecvent în tratamentul infecţiilor postoperatorii.
Principiile enunţate sunt relativ simple şi cunoscute de cea mai mare parte a specialiştilor anestezişti, de terapie intensivă sau a chirurgilor. Cu toate acestea respectarea lor rămâne încă un deziderat.
143
INTREBARI CARE PERSISTĂ ÎN PRACTICA ANTIBIOTICOPREVENŢIEI DIN CHIRUGIE
Persistă încă numeroase întrebări privind antibioticoprevenţia care se referă atât la pacientul însuşi, la chirurg şi la molecula de antibiotic.
În ceea ce priveşte pacientul, toate recomandările sunt îndreptate către pacientul cu spitalizare de lungă durată, cu spitalizare în reanimare sau în centrele de îngrijiri pentru bolnavii cronic. Aceste circumstanţe favorizează portajul, eventual de lungă durată, şi în special a bacteriilor rezistente la antibioticele frecvent utilizate (bacterii multiplurezistente – BMR). În multe recomandări se precizează că este important să se ţină cont de factorii de risc care induc imunodepresia pacientului: diabet dezechilibrat, denutriţia, corticoterapia, chimio şi radioterapia care precede intervenţia. Aceste noţiuni sunt totdeauna bine exprimate dar nu mobilizează în sensul aplicării strategiilor practice universal acceptate. Motivul este dealtfel foarte simplu: este indispensabil de a se propune protocoale adaptate “la condiţiile locale” ale spitalului unde se practică intervenţia chirurgicală. Astfel singurele recomandări pertinente pentru această categorie de pacienţi este de a se propune recomandări locale, dictate de practicienii spitalului în funcţie de ecologia centrului unde sunt recrutaţi pacienţii. Bineînţeles o a două recomandare merită de a fi asociată: derogările de la protocoalele uzuale trebuie să fie efectuate în mod excepţional şi în circumstanţe bine definite.
În ceea ce priveşte tipul de chirurgie, câteva precizări trebuie făcute, mai ales în ceea ce priveşte chirugia ortopedica şi urologică.
Pentru neurochirurgie dezbaterile în ceea ce priveşte utilitatea antibioticoprofilaxiei în cazul craniotomiilor este considerată în prezent depăşită; această antibioticoprofilaxie are eficienţă în prevenirea IPO dar nu se dovedeşte a fi eficientă în prevenţia meningitelor postoperatorii. Totodată antibioticoprofilaxia este indicată în caz de efectuare a unei deviaţii ventriculare; ea poate fi eventual înlocuită prin utilizarea unui material de derivaţie impregnat cu antibiotic.
În urologie, eficacitatea antibioticoprofilaxiei a fost demonstrată în cazul rezecţiilor trensuretrale şi în biopsiile de prostată. În mod contrar, până în 2007 nu au fost efectuate mari studii prospective randomizate
144
pentru a demonstra eficienţa antibioticelor în cazul nefrectomiilor: În continuare fiecare centru spitalicesc elaboreaza protocoale cu recomandări cu caracter local.
În ceea ce priveşte antibioticul însuşi persistă 2 probleme majore: rolul antibioticoterapiei locale (cum ar fi cimentul impregnat cu antibiotice în ortopedie) şi rolul quinolonelor în anbioticoprofilaxie.
Cimentul impregnat cu antibiotice este frecvent utilizat mai ales în cazul protezelor de şold, în completarea antibioticoterapiei generale. Un important studiu observaţional a raportat rezultatele obţinute pe cazurile de artroplastie înregistrate din anul 1987, cuprinse în registrul norvegian. A fost demonstrat faptul că utilizarea antibioticoterapiei sistemice şi a cimentului impregnat cu antibiotice a permis reducerea semnificativă a infecţiilor postoperatorii şi a incidenţei reintervenţiilor.
În oftalmologie nu există dovezi prin rezultatele studiilor prospective randomizate deoarece frecvenţa infecţiilor postoperatorii este destul de redusă după intervenţiile specifice din acestă specialitate. De aceea recomandările stabilite în 1999 rămân valabile şi în preznt. Un studiu retrospectiv suedez efectuat pe mai mult de 45.000 de operaţii pentru cataractă demonstrează importanţa asocierii unei antibioticoterapii intra-oculare realizate la sfârşitul intervenţiei chirurgicale.
Quinolonele, ţinând cont de caracteristicile lor de biodisponibilitate, sunt recomandate în antibioticoprofilaxia din chirurgia oftalmologică şi urologică. Utilizarea în oftalmologie este justificată deoarece quinolonele sunt în mod real singurele antibiotice care permit o penetrare corectă la nivelul ţesuturilor ochiului, în afară de imipenem care însă nu poate fi propus în scopul realizării profilaxiei. În alte chirurgii este rezonabil să se limiteze la maximum utilizarea quinolonelor ca urmare a riscului evident demonstrat de aparitie a rezistenţei, chiar dacă pentru profilaxie nu este administrată decât o singură injectare pe zi.
CONCLUZII Principiile generale în ceea ce priveşte antibioticoprofilaxia în
chirurgie sunt cunoscute de mai multe decade. Cu toate acestea este absolut necesară reactualizarea acestor informaţii insistându-se asupra
145
practicilor corecte stabilite pe baza rezultatelor studiilor prospective randomizate şi a medicinei Bazate pe Dovezi.
Din păcate aceste principii sunt încă frecvent neaplicate ceea ce o demonstreaza toate studiile de evaluare reală a antibioticoprofilaxiei.
Câteva controverse persistă, dar se pare că acestea rămân încă greu de rezolvat; în numeroase cazuri intervin aspectele legate de particularităţile de ecologie locală a spitalului şi caracteristicile pacienţilor internaţi. În aceste condiţii, recomandările acceptate peste tot sunt dificil de formulat; una din soluţii a constat în întocmirea unor protocoale locale care să ţină cont de particularităţile înregistrate în ceea ce priveşte evoluţia, din punct de vedere ecologic, nu numai a IPO dar în egală măsură pentru toate infecţiile nosocomiale din unitatea spitalicească respectivă.
PRINCIPIILE ANTIBIOTICOPREVENŢIEI ÎN CHIRURGIE
1. Antibioticul trebuie să fie activ pentru majoritatea agenţilor patogeni responsabili de o posibilă infecţie peri-operatorie;
2. Concentraţia antibioticului la niveluri tisulare crescute trebuie obţinută înaintea perioadei de invazie şi în timpul intervenţiei ca şi pe întreaga sa durată ;
3. Prima administrare de antibiotic se face pre-operator, odată cu inducerea narcozei;
4. Administrarea antibioticoprevenţiei cu o zi sau mai multe zile înaintea actului chirurgical este inutilă !
5. Iniţierea antibioticoprevenţiei în perioada post-operatorie este ineficace!;
6. Doza de antibiotic trebuie sa fie suficientă: ex. CEFAZOLIN- 2g pentru pacienţii cu greutatea de >50 kg şi 1g la cei <50 kg (în cazul unei intervenţii de lungă durată sau cu pierderi sanguine masive de peste 1,5l se administrează antibiotic intraoperator câte 1g CEFAZOLIN la 3 ore)
7. Antibioprevenţia trebuie să fie de scurta durată, să nu depăşească 24h cu excepţia chirurgiei toracice unde se acceptă o perioadă de 48h
8. Administrarea în doză unică de antibiotic este tot atât de eficace ca şi administrarea timp de 24h;
146
9. Dacă se depistează un proces infecţios deja constituit în cursul intervenţiei este obligatorie administrarea antibioticului în scop te-rapeutic;
10. Se va alege pentru efectuarea antibioticoprevenţiei o CEFALO-SPORINĂ DE GENERAŢIA 1-A sau 2-A ;
11. În condiţiile asocierii infecţiei cu anaerobi se administrează şi un antibiotic eficace pentru acesti agenţi patogeni (ex.metronidazol)
Indicaţii Antibiotic Comentariu
Chirurgie cardiacă
CEFUROXIM 1,5g x 2 i.v. CEFAMANDOL 2g x 4 i.v.
(8 administrări în 48 h)
Alergie severă la β-lactamine :CLINDAMICINA: 3 x 600 mg
+ AZTREONAM : 3 x 2g
Chirurgie vasculară
CEFAZOLIN 2g i.v. , apoi 1g x 2 i.v. (3 administrari) idem
Chirurgie ORL (oro-faringe şi laringe,
teren neopazic)
CEFAZOLIN 2g apoi 1g x 2 i.v. (3 administrări)
Alergie severă la β-lactamine :CLINDAMICINĂ 3 x 600 mg
Chirurgie stoma-tologică (fracturi de masiv facial)
idem idem
ANTIBIOTICOPREVENŢIA – PROTOCOL
Tipul chirurgiei Intervenţtia Prevalenţă IPO Prevenţia
Aseptica + material protetic/ dispozitive
Fără pătrunderea în tract respirator 1-5% da
Aseptică - contaminată Pătrunderea în tract respirator 8-15% da
Contaminată Traumatism acut, ruptură de organ 15-20% da
Septică Plăgi, traumatisme, ţes. devitalizate, corpi străini,
contaminare intensă 30-40%
Tratament antibiotic anticipat
După M. Angelescu, terapia cu antibiotice, Ed. Medicală Bucureşti, 1998
147
Factori care influenţează riscul infecţiilor de plagă operatorie
Terenul : vârsta, obezitatea, statusul nutritional, co-morbidităţi, infecţii prealabile Durata spitalizării pre-operatorii
Pregătirea pre-operatorie: duş cu antiseptice, tehnică de epilare, intervalul cât mai scurt între momentul epilării şi intervenţie Intervenţia: tipul câmpurilor utilizate, experienţa echipei chirurgicale, hemostază, hematoame, durata intervenţiei, drenajul plăgilor operatorii
Intervenţia Preparatul Posologia Durată
Exereză pulmonară
CEFAZOLIN
CEFAMANDOL
CEFUROXIM
2g preoperator, apoi 1g/8h postoperator 1,5g preoperator, apoi 0,75g/6h postoperator 1,5g preoperator, apoi 0,75g/6h
24 h
24-48 h
24h
Chirurgia mediastinului idem idem Doză unică
Plagă toracică idem idem 24h
Drenaj toracic Fără antibiotic
Mediastinoscopie Fără antibiotic
După E. Pilly, APPIT - Antibioprophylaxie en chirurgie, 2000
148
SPITALUL CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE IAŞI SPCIN - SECŢIILE DE CHIRURGIE şi ATI
PROTOCOL 2007
PREVENIREA INFECŢIILOR NOSOCOMIALE POSTOPERATORII PREVENŢIA PREOPERATORIE - limitarea duratei de spitalizare (explorări preoperatorii în ambulator) - tratamentul unor infecţii preexistente - igiena preoperatorie (baie + săpun bactericid;epilare cu aparat elecric) PREVENŢIA ÎN BLOCUL OPERATOR PREGĂTIREA PACIENTULUI - spălarea unei zone întinse unde se va practica intervenţia + săpun bactericid - clătire - aplicarea antisepticului PREGĂTIREA ECHIPEI - după protocolul de spălare a mâinilor - după protocolul de echipare cu echipament steril PREGĂTIREA SĂLII DE OPERAŢIE ŞI A MATERIALELOR - grafic cu programarea timpilor de igienizare şi sterilizare a sălii şi materialelor - controlul sistemului de aerisire a sălii - verificarea periodică a indicatorilor de sănătate - limitarea personalului din sală la cel absolut necesar - evitarea intrării/ieşirii din sală în timpul intervenţiei - alegerea câmpurilor operatorii după calităţile tehnice - limitarea duratei intervenţiei - tehnici corecte de hemostază / evitarea constituirii hematoamelor - drenajul plăgii operatorii ANTIBIOTICOPREVENŢIA - protocol PREVENŢIA POSTOPERATORIE - asepsie riguroasă - utilizarea sistemelor închise de aspirare - limitarea manipulării drenurilor - asepsia pansamentelor
149
PRINCIPII DE ANTIBIOTICO-TERAPIE ÎN INFECŢII
RESPIRATORII COMUNITARE ŞI NOSOCOMIALE
150
În dirijarea antibioticoterapiei este important ca preparatul utilizat să cuprindă spectrul de acţiune asupra agentului patogen responsabil de infecţia declanşată. Iniţial antibioticul este ales pe criterii de probabilitate (tratament de primă intenţie), urmărind a fi schimbat, numai dacă evoluţia clinică şi datele ulterioare de laborator atestă ineficacitatea lui. În infecţiile mono-bacteriene antibiograma pentru germenii responsabili cunoscuţi este un reper deosebit de important. Administrarea antibioticului (calea şi modul de administrare) trebuie minuţios alese după criteriile considerate ca « standarde de aur ».
151
PNEUMONIA COMUNITARĂ
ETIOLOGIA BACTERIANĂ POSIBILĂ ÎN PNEUMONIA COMUNITARĂ
Expunerea la factorul de risc Agentul patogen posibil
boala obstructivă cronică Steptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, M.catarrhalis, Legionella spp,
bacterii gram-negativ (BGN)
vârsta < 25 ani Mycoplasma, Chlamydia pneumoniae
vârsta >60 de ani Str. pneumoniae, H.influenzae
tabagism H.influenzae, M.catarrhalis
alcoolism Str. pneumoniae, Klebsiella pneunoniae,
Mycobacterium tuberculosis
utilizare de droguri intravenoase S.aureus, anaerobi, M.tuberculosis,
Pneumocystis carinii
boli cronice pulmonare prin modificări structurale (bronşiectazie,
fibroză chistică etc)
Pseudomonas aeruginosa, Burkholderia (pseudomonas) cepacia, S.aureus
mucoviscidoză P. aeruginosa, H. influenzae
pneumonie de aspiraţie asocierea BGN şi anaerobi
epidemie de gripă S. pneumoniae, Staphylococcus aureus,
H.influenzae, virus gripal
igiena dentară precară,
boli esofagiene anaerobi
contact frecvent cu păsări Chlamydia psittaci
contact frecvent cu
animale de ferma Coxiella burnetii (febra Q), Bacillus anthra-
cis, Francisella tularensis
152
AGENŢI PATOGENI ÎN ETIOLOGIA INFECŢIILOR RESPIRATORII COMUNITARE, ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂ
Copii < 6 ani Suprainfecţii bacteriele ale unor viroze Copii > 6 ani Adolescenţi, tineri adulţi Adulţi > 40 ani Vârstnici
Haemophilus influenazae Streptococcus pneumoniae Streptococcus pneumoniae Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae Streptococcus pneumoniae Haemophillus influenzae
ETIOLOGIA VIRALĂ POSIBILĂ ÎN PNEUMONIA COMUNITARĂ Expunerea la fartorul de risc Agentul patogen posibil
vârsta înaintată, sezon virus gripal imunodepresie virus varicelo-herpetic
copii, adulţi tineri adenovirus sezon (vara, toamna) +pleurite virus Coxsackie
intubaţie, imunodepresie virus herpes simplex transplant virus citomegalic
CAUZE ASOCIATE PNEUMONIEI COMUNITARE
DE DIVERSE ETIOLOGII Agent patogen izolat Expunerea la factorul de risc
Mycobaterium tuberculosis Infecţia HIV, condiţii socio-economice precare, rezidenţa în zona endemică
Pneumocystis carinii Infecţie HIV nediagnosticată Bacili Gram-negativ Alcoolism, rezident în unitati de
ingrijire medico-sociale, spitalizari recente, imunosupresie
Streptococcus pneumoniae, Legionella, bacili Gram-negativ
aerobi
Forma gravă ce necesită internare de urgenţă în
unităţi de terapie intensivă
153
GHIDURI DE TRATAMENT PENTRU PNEUMONIILE COMUNITARE “Ghidul ERS” WOODHEAD M, BLASI F, EWIG S et al.: Guidelines for the
management of adult lower respiratory tract infections. Eur Respir J (2005) 26(6):1138-1180
„Ghidul ATS” NIEDERMAN MS, MANDELL LA, ANZUETO A et al.: Guidelines for the Management of Adults with Community-acquired Pneumonia .
Diagnosis, Assessment of Severity, Antimicrobial Therapy, and Prevention. Am. J. Respir. Crit. Care Med. (2001) 163(7):1730-1754.
Sabina Antoniu, Traian Mihăescu
Ghidul reactualizat al ERS conţine elemente generice necesare dia-
gnosticului, tratamentului şi urmăririi infecţiilor de tract respirator inferior,
dar şi elemente specifice pneumoniei comunitare[29]. Spre deosebire de
acesta ghidul ATS prezentat şi în ediţiile anterioare ale acestei monografii
este destinat specific conduitei terapeutice în pneumonia comunitară a
adultului. Atât ghidul ERS cât şi cel al ATS subliniază necesitatea indicării
tratamentului în ambulator sau în spital a pneumoniei comunitare în funcţie
de severitatea acesteia.
Există câţiva indici de severitate printre care mai frecvent utilizaţi sunt
indicele PSI, indexul CURB (în varianta originală sau indicele CURB-65) şi
criteriile ATS revizuite [20,22,29].
Indicele PSI (Pneumonia Severity Index): este un indice de
severitate ce stratifică riscul de mortalitate asociat penumoniei comunitare.
PSI este destinat identificării pacienţilor cu pneumonie comunitară care nu
necesită spitalizare şi are ca elemente majore determinante (“de triaj”)
pentru severitate vârsta avansată, prezenţa comorbidităţilor şi alterări ale
semnelor vitale. La acestea se adaugă date de laborator, inclusiv analiza
gazelor sanguine şi radiografia toracică (vezi tabelul). Indexul PSI identifică
cinci clase de severitate fiecăreia dintre ele fiindu-i atribuit un risc de
mortalitate, după cum urmează: clasele PSI I-III risc de 3%, clasa PSI IV
154
risc 8%, clasa PSI V risc 35%. Indexul PSI are mai multe inconveniente şi
anume subestimarea severităţii pneumoniei la persoanele tinere,
complexitatea calculului.
Indexul CURB (CONFUSION, UREA, RESPIRATION, BLOOD) a
fost derivat din parametri prognostici ai mortalităţii la pacienţii cu
pneumonie comunitară internaţi în spital. Aceştia sunt: frecvenţa
respiratorie ≥ 30/min, tensiunea arterială diastolică ≤ 60 mmHg, azotul ureic
sanguin (urea) > 7mmol/L, confuzie mentală la care se adaugă vârsta ≥ 65
de ani pentru indicele CURB-65. Se calculează atribuind 1 punct fiecăruia
dintre elementele prezente, şi 0 dacă acestea sunt absente[20]. Spre deo-
sebire de indexul PSI este mai simplu de calculat, se bazează pe elemente-
le de severitate ale pneumoniei şi nu pe impactul comorbidităţilor.
Ghidurile ERS şi ATS recomandă spitalizarea pentru PSI clasa IV sau
V sau la CURB ≥ 2.
Criteriile ATS revizuite pneumoniei comunitare severe sunt diferen-
ţiate în criterii minore şi criterii majore:
Criteriile minore
Elemente sugestive pentru insuficienţa respiratorie acută:
paO2/FiO2 <250
Infiltratele pulmonare multilobare
Tensiunea arterială sistolică ≤90 mmHg
Criterii majore
Necesitatea ventilaţiei mecanice Prezenţa şocului septic
155
Prezenţa unui criteriu major sau a două minore definesc pneumonia
comunitară severă.
ERS recomandă ca în cazul conduitei terapeutice a infecţiilor de tract
respirator inferior în ambulator să se prefere următoarele:
Pentru diagnostic: identificarea elementelor clinice de suspiciune
ale pneumoniei de aspiraţie, insuficienţei cardiace, embolismului pulmonar
şi a afecţiunilor pulmonare cronice obstructive şi diferenţierea pneumoniei
de alte infecţii de tract respirator inferior. Testele microbiologice de identifi-
care a agenţilor etiologici ai infecţiilor de tract respirator inferior nu sunt
indicate.
Pentru tratament: se recomandă tratamentul simptomatic al tusei acute,
iar tratamentul antibiotic oral trebuie indicat la pacienţii cu pneumonie uşoară,
durata acestuia fiind de 7-10 zile, sau de 14 zile în cazul pneumoniei cu Legio-
nella. Antibioticele indicate sunt reprezentate de către: Amoxicilină şi Tetracicli-
ne, macrolidele mai noi cum ar fi: Azitromicina, Roxitromicina, Claritromicina
reprezentând opţiuni alternative terapeutice pentru pacienţii cu hipersensibilitate
la beta- lactamine în ţările cu rezistenţă redusă a pneumococului. Tratatmentul
cu Levofloxacină sau Moxifloxacină este indicat atunci când incidenţa agenţilor
patogeni cu rezistenţă la antibioticele de elecţie este relevantă. Răspunsul
terapeutic trebuie să apară în mod normal în trei zile de la instituirea tratamentu-
lui antibiotic, şi de aceea pacienţii trataţi în ambulator trebuie să fie instruiţi să
contacteze medicul de familie dacă acesta nu apare în intervalul menţionat sau
dacă febra durează mai mult de 4 zile, dispneea se accentuează, pacienţii
încetează sa mai consume lichide sau status-ul mental li se deteriorează. Pa-
cienţii cu criterii de “severitate de ambulator”(febra ridicată, tahipnee, dispnee,
afecţiuni comorbide relevante şi vârstă > 65 ani), trebuie reevaluaţi la 2 zile de la
iniţierea tratamentului.
156
La pacienţii cu penumonie comunitară care necesită spitalizare se re-
comadă efectuarea unei radiografii toracice, analize de laborator incluzând
gazometria arterială şi testele biochimice şi hematologice uzuale (hematiile,
leucocitele cu formula leucocitară, creatinina, ureea, transaminazele, sodiul
şi potasiul) iar dintre markerii de sindrom inflamator proteina C reactivă.
Investigaţiile microbiologice nu sunt recomandate în pneumoniile co-
munitare uşoare, numărul şi varietatea acestora depinzând de severitatea
penumoniei.
Testele microbiologice ce pot fi efectuate la pacienţii cu pneumonii se-
vere includ: hemoculturile, examenul microbiologic al sputei şi al lichidului
pleural, antigene urinare pentru Legionella, şi pneumococ, specimene
pulmonare (aspirat, BAL, aspirat transtoracic etc) pentru teste necesare
identificării virusului respirator sinciţial respirator, Mycoplasma pneumoniae,
Chlamydia pneumoniae etc.
Tratamentul iniţial al pneumoniei comunitare în spital trebuie să fie
empiric, ţinând cont de riscul individual de mortalitate, astfel : pneumonia uşoară poate fi tratată în ambulator, pneumoniile de severitate medie trebuie tratate în spital iar pneumonia severă asociată cu un risc de mortalitate crescut se tratează în secţia de Terapie Intensivă. In ultime-
le două cazuri iniţierea tratamentului fiind necesară în prima oră după
internare pentru pneumoniile severe şi în primele două ore pentru pneumo-
niile medii .
Selectarea agentului antimicrobian se face conform regulilor terapeuti-
ce generale ţinând cont de posibilele etiologii microbiene diferenţiate în
funcţie de severitatea pneumoniei şi de factorii de risc suplimen-
tari(comorbidităţi), modelele loco-regionale de rezistenţă la antibiotice[29].
Cel mai frecvent agent etiologic la pacienţii spitalizaţi este reprezentat de
către Streptococcus pneumoniae, urmat de Haemophilus influenzae, My-
157
coplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae. Un element important în
orientarea iniţială a tratamentului antimicrobian este reprezentat de identifi-
carea factorilor de risc pentru enterobacteriile gram negative şi Pseudomo-
nas aeruginosa.
De asemenea terapia antimicrobiană empirică trebuie să fie efectuată
şi în funcţie de tolerabilitatea şi toxicitatea individuale ale acesteia.
Opţiunile terapeutice pentru tratamentul pneumoniei comunitare internate
în spital sunt reprezentate de:
Penicilina G ± macrolid
Aminopeniclină± macrolid
Aminopeniclină/inhibitor de β-lactamază ± macrolid
Cefalosporină de generaţia a II-a sau a III-a ce nu include în
spectrul de sensibilitate Pseudomonas± macrolid
Alternativele terapeutice sunt reprezentate de către Levofloxacin şi
Moxifloxacin.
La pacienţii cu pneumonii severe dar fără factori de risc de pneumonie
cu Pseudomonas sunt indicate cefalosporinele de generaţia a III-a ce nu
include în spectrul de sensibilitate Pseudomonas asociat sau nu cu macro-
lid sau asociat sau nu cu Moxifloxacin sau Levofloxacin (ref ERS). În cazul
existenţei factorilor de risc pentru pneumonie cu Pseudomonas sunt indica-
te fie cefalosporinele antipseudmoniazice fie asocierile dintre acilureidope-
niclina şi inhibitor de β-lactamază fie carbapeneme la care se adaugă
ciprofloxacina. De asemenea se recomandă ca dozele de antibiotice să fie
ajustate în funcţie de status-ul funcţiei renale şi hepatice.
158
Durata tratamentului este de obicei de 7-10 zile iar in cazul patogenilor
atipici de tipul Legionella durata trebuie prelungită la 14 zile.
Tratamentul pneumoniei uşoare se face cu antibioticoterapie per os.
Administrarea secvenţială a antibioticelor (iniţial intravenos ulterior per os)
este indicată la pacienţii cu pneumonie ce necesită spitalizare dar nu în
secţia de Terapie Intensivă dacă nu există contraindicaţii cum ar fi tulburări-
le gastrointestinale.
Switching-ul (trecerea de la administrarea formei parenterale la cea
per os) se poate efectua în funcţie de mai multe elemente clinice cum ar fi
febra, tusea sau numărul de leucocite.
Ca tratamente asociate se recomandă utilizarea heparinei la pacienţii
cu insuficienţă respiratorie acută pentru profilaxia tromboembolismului
pulmonar, susţinerea volemică adecvată, la pacienţii cu şoc septic. Admi-
nistrarea corticosteroizilor nu este indicată la pacienţi cu pneumonie decât
în cazurile în care există şoc septic.
Evaluarea iniţială a răspunsului terapeutic trebuie diferenţiată de rezo-
luţia clinică completă aceasta din urmă depinzând de severitatea iniţială a
pneumoniei, de tipul de agent patogen şi de caracteristicile individuale ale
pacientului.
Monitorizarea pacienţilor trebuie să includă în general temperatura,
parametrii respiraţiei(frecvenţa respiratorie, presiunea parţială a oxigenului),
parametrii hemodinamici (tensiune arterială şi frecvenţa cardiacă) şi status–
ul mental, decizia de externare fiind indicată pe baza defervescenţei suţinu-
te a acestor parametri.
Radiografia toracică este un element de urmărire terapeutică doar în
contextul deteriorării clinice a pneumoniei.
Intervalul de timp până la stabilizare este de 3 până la 5 zile pentru cla-
sele de severitate PSI IV şi V, criteriile de defervescenţă fiind reprezentate de
159
temperatura<37.9oC, frecvenţa respiratorie <25/min, saturaţia oxigenu-
lui>89%, tensiunea arterială sistolică>90%, frecvenţa cardiacă >100/min,
capacitatea de a menţine un aport oral şi status-ul mental normal.
Durata spitalizării este variabilă în funcţie de severitatea pneumoniei,
fiind la pacienţii cu risc redus(PSI I-III) de aproximativ 5 zile , iar pentru cei
mai severi (PSI IV-V) de peste 5 zile.
Pacienţii fără răspuns clinic la terapia iniţială trebuie diferenţiaţi de pa-
cienţii cu rezoluţie lentă, iar în cazul pneumoniei cu eşec la terapia iniţială
sunt recomandate reevaluarea completă şi insitituirea celei de-a doua
scheme de antibioticoterapie empirică. Pneumoniile cu rezoluţie lentă
trebuie reinvestigate în funcţie de contextul clinic.
Conform ghidului ATS există patru categorii terapeutice diferenţiate în
funcţie de prezenţa comorbidităţilor cardiopulmonare asociate, prezenţa
factorilor de risc microbian specific pentu infecţia cu pneumococ multirezis-
tent, infecţia cu germeni Gram negativ sau cu Pseudomonas:
I. Pacienţi ambulatori fără antecedente de afecţiuni cardiopulmonare
şi absenţa factorilor de risc microbian specific:
Agenţi etiologici: Streptococcus pneumoniae,
Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumonaie,
Haemophilus influenzae, virusuri respiratorii Agenţi terapeutici: macrolide de ultimă generaţie sau
doxiciclina
II. Pacienţi ambulatori cu antecedente de afecţiuni cardiopulmonare şi
cu factori de risc microbian specific:
Agenţi etiologici: Streptococcus pneumoniae,
Mycoplasma pneumoniae, infecţii mixte (bacterie tipică şi
160
atipică), Haemophilus influenzae, bacterii Gram negativ
enterici, virusuri respiratorii Agenţi terapeutici: betalactamine associate unui macro-
lid sau Doxiciclinei, fluorochinolonă antipneumococică
III. Pacienţi care necesită internarea în spital dar nu în secţia de Te-
rapie Intensivă
a) Cu afecţiuni comorbide cardiopulmonare şi/sau factori de risc:
Agenţi etiologici: Streptococcus pneumoniae (inclusive
tulpini multidrogrezistente), Haemophilus influenzae,
Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae ,
infecţii mixte (bacterie tipică şi atipică) bacterii Gram
negativ enterici, anaerobi, virusuri respiratorii
Agenţi terapeutici: betalactamine cu administrare
intravenoasă asociate unui macrolid (cu administrare per
os sau intravenoasă) sau Doxiciclinei, fluorochinolonă
antipneumococică cu administrare intravenoasă
b) Fără afecţiuni comorbide cardiopulmonare sau factori de risc:
Agenţi etiologici: Streptococcus pneumoniae,
Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae, ,
Chlamydia pneumoniae , infecţii mixte (bacterie tipică şi
atipică)bacterii Gram negativ enterici, anaerobi, virusuri
respiratorii
Agenţi terapeutici: Azitromicina administrată intravenos sau Doxiciclina asociată unei betalactamine în caz de
intoleranţă sau alergie la macrolide sau monoterapie cu
fluorochinolonă antipneumococică
161
IV. Pacienţi cu indicaţie de a fi spitalizaţi în secţia de Terapie Intensivă a) Fără factori de risc pentru Pseudmonosa aeruginosa
Agenţi etiologici: Streptococcus pneumoniae(inclusive tulpini multidrogrezistente), Legionella, Haemophilus in-fluenzae, bacterii Gram negativ enterice, Mycoplasma pneumoniae, virusuri respiratorii
Agenţi terapeutici: betalactamine cu administrare intravenoasă asociate fie unui macrolid sau unei fluorochinolone antipneumococice
b) Cu factori de risc pentru Pseudmonoas aeruginosa Agenţi etiologici: toţi agenţii microbieni menţionaţi mai
sus la care se asociază P aeruginosa Agenţie terapeutici: betalactamine antipseudomonas
cu administrare intravenoasă, asociate unei fluorochinolone antipseudomonas sau betalactamine antipseudomonas asociate unui aminoglicozid intravenos la care se adaugă fie macrolid administrat intravenos sau o fluorochinolonă nonpseudomoniazică cu administrare intravenoasă
Criteriile de switching ale ghidului ATS sunt următoarele:
Ameliorarea simptomatologiei clinice respiratorii (tusea şi dispneea)
Temperatura sub <100 F la două termometrizări consecutive la diferenţă de 8 ore una de alta,
Scăderea numărului de leucocite Tract gastrointestinal funcţional cu aport hidric adecvat
* Unele antibioticele administrate conform algoritmului terapeutic de switch (de la tratament parenteral la tratamentul per os) vor realiza o concen-traţie serică mai redusă decât cele administrate intravenous, aceasta fiind denumită terapia “step-down” . Alte antibiotice administrate conform algoritu-mului de switch au concentraţii serice comparabile indiferent de modul de administrare şi de aceea terapia este denumită “secvenţială”.
162
Indexul de severitate a pneumoniei (reproducere autorizată din referinţa bibliografică)
Vârsta Sex masculin Sex feminin Provine dintr-o unitate de asistenţă socială Afectare comorbidă Neoplazie Afectare hepatică Insuficienţă cardiacă congestivă Afectare cerebrovasculară Afecţiuni renale Perturbări ale semnelor vitale Confuzie mentală Frecvenţa respiratorie≥30/min Tensiunea arterială sistolică<90 mm Hg Temperatura< 35 ≥40oC Tahicardie ≥125/min Teste de laborator anormale Azotul ureei sanguine ≥ 11 mmol/L Sodiu<130 mmol/L Glicemia ≥ 250 mg% Hematocrit<30% Anomalii radiologice Revărsat pleural Parametrii ai oxigenării pH arterial< 7.35 paO2<60 mmHg SaO2<90%
Vârsta (ani) - 0
Vârsta (ani) - 10 10
30 20 10 10 10
20 20 20 15 10
20 20 10 10
10
30 10 10
Clasa de risc I: < 50 de puncte, nici o comorbiditate, nici o anomalie de semne vitale; clasa de risc II: ≤ 70 puncte; clasa de risc III: 71-90 de punc-te; clasa de risc IV 91-130; clasa de risc V: >130 puncte.
163
Antibiotice indicate în tratamentul în spital al pneumoniei comunitare
Secţia medicală Secţia de terapie intensivă
• Cefalosporine de gene-raţia a doua sau a treia
• Betalactam asociat/nu cu inhibitor de betalactamază
sau • Macrolide • Fluorochinolone de a
doua generaţie
• Cefalosporine de gene-raţia a doua sau a treia
şi • Fluorochinolona de a
doua generaţie sau macrolid
şi/sau • Rifampicină
Situaţii particulare
• Abces pulmonar • Pneumonie abcedată • Suspiciune de pneu-
monie de aspiraţie
• Amoxicilină şi acid clavulanic
• Clindamicină
Evaluarea răspunsului terapeutic la ziua a 2-a sau a
3-a (febră, lipsa progresiei infiltratelor pulmonare)
164
TER
AP
IA S
IND
RO
AM
ELO
R IN
FECŢI
OA
SE
(dup
ă G
hidu
l Ang
eles
cu. T
erap
ie a
ntim
icro
bian
ă, E
ditia
a II
-a,2
005)
165
166
167
168
169
170
171
172
173
174
175
176
177
Pneu
mop
atii
infe
cţio
ase
acut
e co
mun
itare
fără
gra
vita
te la
adu
ltul sănăt
os
(dup
a An
tibio
grad
e, 2
004)
Aspe
cte
clin
ice
Ipot
eza
mic
robi
olog
ică
Varia
nte
tera
peut
ice
Crit
erii
de o
rient
are
etio
logi
că
Mic
roor
gani
sm
Varia
nta
pref
eren
tiala
Al
te v
aria
nte
posi
bile
D
urat
a te
rapi
ei
Prez
umţia
pn
eum
ococ
: D
ebut
bru
tal
Febr
a >
390 , f
rison
Ju
nghi
tora
cic
Hip
erle
ucoc
itoza
>
15G
/l O
paci
tăţi
alve
olar
e si
stem
atiz
ate
Pne
umoc
oc
Chl
amyd
ia
pneu
mon
iae
Legi
onel
la
pneu
mop
hila
M
.pne
umon
iae
Amox
icili
na
Mac
rolid
e/ T
elith
rom
icin
a Le
voflo
xaci
na/M
oxifl
oxac
ina
Pris
tinam
icin
a
7-14
zile
Prez
umtie
bac
terii
in
trac
elul
are:
D
ebut
pro
gres
iv,
febră
mod
erată
Opa
cităţi
slab
si
stem
atiz
ate
M.p
neum
onia
e C
hlam
ydia
pn
eum
onia
e Le
gion
ella
pn
eum
ophi
la
Mac
rolid
e Te
lithr
omic
ina
- în
caz
de in
tole
ranţă
- m
acro
lide
: L
evof
loxa
cina
/ M
oxifl
oxac
ina
7-14
zile
Fără
orie
ntar
e P
neum
ococ
M
ycop
lasm
a,
Legi
onel
la,C
lam
ydia
, C
oxie
lla
Telit
horm
icin
a
Levo
floxa
cina
/ Mox
iflox
acin
a Am
oxic
ilina
178
Pneu
mop
atii
infe
cţio
ase
acut
e co
mun
itare
sev
ere
spita
lizat
e da
r fără
îngr
ijiri
de te
rapi
e in
tens
ivă
(d
upă
Antib
iogr
ade,
200
4)
Aspe
cte
clin
ice
Ipot
eza
mic
robi
olog
ică
Varia
nte
tera
peut
ice
Crit
erii
de
orie
ntar
e et
iolo
gică
Mic
roor
gani
sm
Varia
nta
pref
erenţia
lă
Alte
var
iant
e po
sibi
le
Dur
ata
tera
piei
Prez
umtia
pn
eum
ococ
:
Pne
umoc
oc
Am
oxic
ilina
C
eftri
axon
a/C
efot
axim
Le
voflo
xaci
na
Telit
hrom
icin
a
7-14
zile
Prez
umtie
bac
terii
in
trac
elul
are:
M.p
neum
onia
e C
hlam
ydia
pn
eum
onia
e Le
gion
ella
pn
eum
ophi
la
Mac
rolid
e Le
voflo
xaci
na/
Mox
iflox
acin
a Te
lithr
omic
ina
7-14
zile
Fără
orie
ntar
e sa
u or
ient
are
puţin
pr
obab
ilă
Te
litho
rmic
ina
Le
voflo
xaci
na/
Mox
iflox
acin
a Am
oxic
ilina
+
Ac.
clav
ulan
ic
+ M
acro
lide
7-14
zile
179
Pneu
mop
atii
infe
cţio
ase
acut
e co
mun
itare
sev
ere
spita
lizat
e cu
crit
erii
de g
ravi
tate
(d
upă
Antib
iogr
ade,
200
4)
Aspe
cte
clin
ice
Ipot
eza
mic
robi
olog
ică
Varia
nte
tera
peut
ice
Crit
erii
de
orie
ntar
e et
iolo
gica
M
icro
orga
nism
Va
riant
a pr
efer
enţia
lă
Alte
var
iant
e po
sibi
le
Dur
ata
tera
piei
Fără
orie
ntar
e P
neum
ococ
K
. pne
umon
iae
Legi
onel
la
pneu
mop
hila
C
hlam
ydia
pn
eum
onia
e E
nter
obac
terii
Amox
. +
Ac.
clav
ulan
ic
+ M
acro
lide
sau
Oflo
xaci
na/
Cip
roflo
xaci
na
Levo
floxa
cina
1 / C
eftri
axon
a 2 /
Cef
otax
im3
+ M
acro
lide
7-14
zile
1) 5
00 –
1 g
/zi ;
2) 1
-2 g
/zi;
3) 3
-6 g
/zi
180
Pneu
mop
atii
infe
cţio
ase
acut
e co
mun
itare
fără
gra
vita
te c
u te
ren
cu ri
sc s
au c
omor
bidi
tăţi
(dup
ă An
tibio
grad
e, 2
004)
Asp
ecte
clin
ice
Ipot
eza
mic
robi
olog
ică
Varia
nte
tera
peut
ice
Crit
erii
de o
rient
are
etio
logi
că
Mic
roor
gani
sm
Varia
nta
pref
eren
ţială
A
lte v
aria
nte
posi
bile
Dur
ata
tera
piei
Vâr
sta
> 65
ani
In
sufic
ienţă
hepa
tică
BP
OC
In
sufic
ienţă
card
iacă
In
sufic
ienţă
rena
lă
Dia
bet
Imun
odep
resi
e
Pne
umoc
oc
H.in
fluen
zae
Ent
erob
acte
rii
K.p
neum
onia
e Le
gion
ella
pn
eum
ophi
la
Am
ox +
Ac.
cla
vula
nic
Cef
riaxo
na/ C
efot
axim
Le
voflo
xaci
na/M
oxifl
oxac
ina
7-
14 z
ile
Inha
lare
Tu
lburăr
i de
conş
tienţă
Sta
rea
de sănăt
ate
dent
ară
defic
itară
C
ance
r a căi
lor a
ero-
dige
stiv
e
Ent
erob
acte
rii
Stre
ptoc
oci
Ana
erob
i
Am
ox +
Ac.
cla
vula
nic
C
eftri
axon
a/C
efot
axim
+
Nitr
oim
idaz
ol
In c
az d
e al
ergi
e la
bet
a-la
ct. :
+O
floxa
cina
/Cip
roflo
xaci
na
7-14
zile
Spl
enec
tom
ie
Dre
pano
cito
ză
Pne
umoc
oc
H.in
fluen
zae
Cef
triax
ona/
Cef
otax
im
Am
oxic
ilina
/ A
mox
.+A
c.cl
avul
anic
/ Le
voflo
xaci
na/ M
oxifl
oxac
ina
7-14
zile
181
Pneu
mop
atii
infe
cţio
ase
acut
e co
mun
itare
şi t
erap
ia d
upă
etio
logi
e (d
upă
Antib
iogr
ade,
200
4)
Aspe
cte
clin
ice
Ipot
eza
mic
robi
olog
ică
Varia
nte
tera
peut
ice
Crit
erii
de
orie
ntar
e et
iolo
gică
Mic
roor
gani
sm
Varia
nta
pref
erenţia
lă
Alte
var
iant
e po
sibi
le
Dur
ata
tera
piei
Pne
umoc
oc
Am
oxic
ilina
D
aca
CM
I Pen
. G>
2mg/
l Te
lithr
omic
ina/
Levo
floxa
cina
/ M
oxifl
oxac
ina
Cef
riaxo
na/C
efot
axim
a
7-14
zile
Legi
onel
la
pneu
mop
hila
E
ritro
mic
ina
± R
ifam
pici
na
(dac
a si
tuaţ
ia
este
sev
eră)
Le
voflo
xaci
na
Rox
itrom
icin
a/C
larit
rom
icin
a/
Josa
mic
ina/
Telit
hrom
icin
a/
Qin
olon
e si
stem
ice
15-2
1 zi
le
Myc
opla
sma
pneu
mon
iae
Mac
rolid
e
Telit
hrom
icin
a/Q
inol
one
sist
emic
e/ C
iclin
e 14
-21
zile
Chl
amyd
ia
C
iclin
e M
acro
lide/
Telit
rhor
mic
ina/
Q
inol
one
sist
emic
e 7-
14 z
ile
Pneu
mop
atii
infe
cţio
ase
acut
e co
mun
itare
Cox
iella
C
iclin
e
Mac
rolid
e/Q
inol
one
sist
emic
e 7-
14 z
ile
182
Pneu
mop
atii
noso
com
iale
(dup
ă An
tibio
grad
e, 2
004)
Eval
uare
a gr
avită
ţii: -
def
inire
a stăr
ii se
ptic
e
-
def
inire
a apărăr
ii vi
scer
ale
- in
dice
de
grav
itate
IGS
II (v
ezi g
hid
2003
) ↓
Proc
edur
i dia
gnos
tice
mic
robi
olog
ice
↓
Adap
tare
a al
eger
ii an
tibio
tera
piei
dup
ă ci
rcul
aţia
tulp
inilo
r bac
terie
ne d
in s
ervi
ciu
A
spec
te c
linic
e Ip
otez
a m
icro
biol
ogică
Varia
nte
tera
peut
ice
Crit
erii
de o
rient
are
etio
logi
că
Mic
roor
gani
sm
Varia
nta
pref
eren
tiala
A
lte v
aria
nte
posi
bile
Dur
ata
tera
piei
Pneu
mop
atie
pre
coce
< 5
zile
şi
Fă
ră a
ntib
iotic
e pr
eala
bile
Pne
umoc
oc
H.in
fluen
zae
S.a
ureu
s E
nter
obac
terii
Cef
otax
im/C
efria
xona
±
Am
inos
ide
(gra
vita
te)
Am
ox
+Acc
lavu
lani
c ±
Am
inos
ide
(gra
vita
te)
7-14
zi
le
Pne
umop
atie
tard
ivă
> 5
zile
şi
A
ntib
iotic
e pr
eala
bile
Kle
bsie
lla, E
nter
obac
ter,
Sera
ttia,
P.a
erug
inos
a,
Staf
iloco
c M
TR,
Aci
neto
bact
er,
S.m
alto
phila
, Leg
ione
lla
pneu
mop
hilia
Cef
tazi
dim
a/P
iper
acili
na
+Taz
obac
tam
+
Am
onos
ide/
Cip
roflo
xaci
na
±Glic
opep
tide
(gra
vita
te s
au ri
sc d
e
Legi
onel
la, P
seud
omon
as,
Sta
filoc
ocx
MTR
)
Imip
enem
/Cef
epin
+ A
min
osid
e/
Cip
roflo
xaci
na
± G
licop
eptid
e (g
ravi
tate
sau
ris
c de
S
tafil
ococ
MTR
)
7-14
zi
le
Inha
laţie
B
acili
Gra
m (-
) A
naer
obi
Pip
erac
ilina
+Ta
zoba
ctam
Im
ipen
em
7-14
zi
le
↓
Succ
es -
--- R
eeva
luar
ea 4
8/72
ore
-----
Eşe
c
↓
↓
Con
tinua
rea
tera
piei
dup
ă an
tibio
gram
ă
Solic
itare
a op
inie
i unu
i ref
eren
t
183
Pneu
mop
atii
infe
cţio
ase
la n
eutr
open
ici (
PNN
<0,5
g/l)
(dup
ă An
tibio
grad
e, 2
004)
Indi
caţii
de
inve
stig
aţii
mic
robi
olog
ice
↓ Tr
atam
ent
↓ Ip
otez
a m
icro
biol
ogică
Varia
nte
tera
peut
ice
Mic
roor
gani
sm
Varia
nta
pref
erenţia
lă
Alte
var
iant
e po
sibi
le
Dur
ata
tera
piei
Ent
erob
acte
rii
P.a
erug
inos
a A
cine
toba
cter
A
lte
mic
roor
gani
sme
Cef
tazi
dim
a/P
iper
acili
na+
Tazo
bact
am
+Am
ikac
ina/
Isep
amic
ina/
C
ipro
floxa
cina
V
oric
onaz
ol in
caz
de
Aspe
rgill
us
± G
licop
eptid
e
Imip
enem
/Cef
piro
m/C
efep
im
+Am
ikac
ina/
Isep
amic
ina/
C
ipro
floxa
cina
+A
mph
oter
icin
a B
in c
az d
e A
sper
gilliu
s ±
Glic
opep
tide
ND
↓
Succ
es -
--- R
eeva
luar
ea 4
8/72
ore
-----
Eşe
c
↓
↓
Con
tinua
rea
tera
piei
dup
ă an
tibio
gram
ă
Solic
itare
a op
inie
i unu
i ref
eren
t
184
Bro
nşita
acu
tă ş
i exa
cerbăr
i ale
bro
nşite
i cro
nice
în a
bsenţa
sem
nelo
r rad
iolo
gice
de
pneu
mop
atie
(d
upă
Antib
iogr
ade,
200
4)
Asp
ecte
clin
ice
Ipot
eza
mic
robi
olog
ica
Varia
nte
tera
peut
ice
Crit
erii
de o
rient
are
etio
logi
că
Mic
roor
gani
sm
Varia
nta
pref
eren
tiala
A
lte v
aria
nte
posi
bile
D
urat
a te
rapi
ei
Bro
nşită
acu
tă p
e plăm
ân sănăt
os
Viru
s H
.influ
enza
e M
.pne
umon
iae
Fara
tera
pie
N
D
Exac
erba
rea
bron
şite
i cro
nice
- B
C s
implă:
ex
pect
oraţ
ie
cron
ică
fă
ră d
ispn
ee
VE
MS
≥ 8
0%
- BC
obs
truc
tivă
disp
nee
de e
fort
35%
<V
EM
S<8
0%
abse
nţa
hipo
xem
iei
de re
paos
Pne
umoc
oc
H.in
fluen
zae/
B.c
atar
rhal
is
Viru
s P
neum
ococ
H
.influ
enza
e/B
.cat
arrh
alis
V
irus
Ent
erob
acte
rii2)
Fără
tera
pie
Num
ai d
acă
febr
a >
380
timp
de 3
zile
: A
mox
icili
nă
Fără
tera
pie
Num
ai d
acă
exis
tă c
el
puţin
2 c
riter
ii de
gr
avita
te s
au fe
bră
> 38
0 tim
p de
3 z
ile :
Am
oxic
ilină
În
caz
de
eşec
sau
>4
exac
erba
ri/an
: A
mox
+Ac.
clav
ulan
ic
Mac
rolid
e/ T
elith
rom
icin
a P
ristin
amic
ina/
Cic
line
Mac
rolid
e /T
elith
rom
icin
a P
ristin
amic
ina/
Cic
line
C2G
si C
3G o
rale
Le
voflo
xaci
na/M
oxifl
oxac
ina
7-
10 z
ile
N
D
- BC
cu
insu
ficie
nţă
resp
irato
rie c
roni
că
disp
nee
de re
paos
V
EM
S <
35%
H
ipox
emie
de
repa
os
Pne
umoc
oc,
H.in
flune
zae/
B.c
atar
rhal
s V
irus
Ent
erob
acte
rii2)
Sta
filoc
oc2)
P.a
eurg
inos
a2)
Am
ox.+
Ac.
clav
ulan
ic
C2G
si C
3G o
rale
Le
voflo
xaci
na/ M
oxifl
oxac
ina
C
ipro
floxa
cina
( P
.aer
ugin
osa)
7-10
zile
1) c
ând
exis
tă 3
crit
erii
ale
exac
erbă
rilor
(Ant
honi
sen)
: dis
pnee
apă
rută
sau
maj
orita
ră, c
reşt
erea
vol
umul
ui e
xpec
toraţie
i, ex
pect
oraţ
ie p
urul
entă
;
2) în
caz
de
antib
iotic
oter
apie
pre
alab
ilă m
ultip
lă
185
Abces pulmonar – Pleurezie purulentă – Miliare – Caverne (după Antibiograde, 2004)
Examene microbiologice obligatorii
Aspecte clinice
Ipoteza microbiologică
Variante terapeutice
Criterii de orientare etiologică
Microorganism Varianta preferenţială
Alte variante posibile
Durata terapiei
Abces pulmonar
Enterobacterii Peptostreptocococcus
BGN anaerobi
Amox + Ac. clavulanic Drenajul discutabil
Piperacilina +Tazobactam
Imipenem Clindamicina + Aminoside/
Qinolone sistemice (in
caz de alergie la beta-lact.)
ND
Pleurezie purulentă
Enterobacterii Peptostreptocococcus
BGN anaerobi
Pneumococ
Amox + Ac. Clavulanic
Drenaj imperativ
Amoxicilina Drenaj
imperativ
Piperacilina +Tazobactam
Imipenem Clindamicina + Aminoside/
Qinolone sistemice (in
caz de alergie la beta-lact.)
Ceftriaxona /Cefotaxim
Glicopeptide (in caz de alergie la beta.lact.)
ND
ND
Miliară M.tuberculosis
Isoniazida + Rifampicina + Etambutol
+Pirazinamida
ND
Cavernă sau
infiltrat M.tuberculosis Prelevări fără
tratament ND
186
CRITERII DE ADMINISTRARE A ANTIBIOTICOTERAPIEI DUPĂ ETIOLOGIE
1. Calea orală (p.o.) este cea mai recomandată pentru antibioterapia în ambulator, în infecţiile care nu necesită spitalizare .
2. Antibioterapia orală nu se recomandă a fi administrată concomitent cu ingestia de alimente în cazul următoarelor preparate: PENICILINA orala, AMPICILINĂ, OXACILINĂ, RIFAMPICINĂ, TETRACICLINĂ, CECLOR, FLUOROCHINOLONE, METRONIDAZOL.
3. Calea intra – musculara (i.m) realizează în scurt timp niveluri serice crescute ale antibioticului şi este recomandată pentru : B-LACTAMINE, AMINOGLICOZIDE dar nu şi pentru FLUOROCHINOLONE
4. Calea intra-venoasa (i.v.) este recomandată în infecţiile grave, uneori fiind necesară administrarea în bolus (timp de 3-5 minute) sau prin microperfuzii (timp de 30 minute) pentru: VANCOMICINĂ, CIPRO-FLOXACIN, CLARITROMICINĂ.
5. Modalitatea de alegere a suportului de transport al antibioticului trebuie efectuată cu prudenţă astfel pentru CLARITROMICINĂ (Klacid) se recomandă apă distilată pentru dizolvare iar ulterior solutia obţinută poate fi descarcată în soluţie fiziologica NaCl, glucoză 5%, soluţie Ringer
6. Administrarea locală de antibiotic îşi restringe utilizarea. Se pot utiliza instilaţii de antibiotice sub formă de aerosoli sau spălături pleurale cu soluţii de antibiotic la bolnavii cu pleurotomie
7. Efectul bactericid al antibioticului este dependent de concentraţia acestuia (ca în cazul AMINOGLICOZIDELOR, FLUOROCHINOLONELOR) şi de sensibilitatea agentului microbian implicat
8. Efectul post-antibiotic se referă la bacteriopauză, perioadă în care bacteria nu se mai multiplică chiar după scăderea nivelului seric de antibiotic sub CMI. Pentru unele antibiotice : AMINOGLICOZIDE, FLUORO-CHINOLONE, efectul post-antibiotic este crescut ceea ce permite administrarea discontinuă a terapiei : 1 sau 2 administrări în 24h . Ex. : AMIKACINA 15 mg/kgc/zi în doză unică/24h ; CEFRIAXONA 1 administrare/24h
9. Durata terapiei se modulează în funcţie de criteriile de evolutivitate clinică, ameliorarea bacteriologică şi biologică . Ex : pneumonia pneumococică = 10 zile ; septicemia cu bacili Gram-negativ fără localizare secundară = 3 săptămini ; septicemia cu Staphylococcus aureus cu localizare secundară = 6 săptămâni etc.
187
PREPARATE ANTIMICROBIENE UTILIZATE ÎN
SPITALUL CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE IAŞI
188
Medicamentul, cu utilizare sub diverse forme şi indicaţii multiple trebuie să respundă obiectivului principal de asigurare a beneficiului terapeutic pentru pacient. Pentru aceasta, prescrierea şi administrarea trebuie să fie realizate în concordanţă cu criteriile standard existente. Farmacistul trebuie să certi-fice calitatea medicamentului din momentul fabricării lui şi până la admi-nistrarea la bolnav, iar din punct de vedere a regulilor de igienă, el trebuie să se asigure că au fost luate toate măsurile pentru a se evita situaţia ca medicamentul să devină o cale de transmitere a agenţilor patogeni, respon-sabili de infecţii nosocomiale sau reacţii adverse. Contaminarea medica-mentului poate creşte riscul unor infecţii şi poate altera totodată calitatea produsului.
189
PROTOCOL REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTULUI ÎN SPITAL
MEDICULPrescrie medicaţia conform
legislaţiei şi ghidurilor de practică
PRESCRIPŢIA • scrisă • clară • precisă • zilnică • datată • semnată
FARMACISTUL Dispune
Prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor
Prepararea, controlul, depozitarea şi eliberarea medicamentelor din
farmaciile de spital Acordarea de informatii şi
consultanţă privind medicamentele Farmacovigilenţa
PERSONALUL MEDICAL
Administrează medicamentele prescrise şi : • asigură identitatea pacientului • verifică să fie luate de pacient • supraveghează efectele împreună cu întreaga echipă medicală • se conformează regulilor de igienă pentru prepararea şi administrarea
medicamentelor în condiţii de siguranţă (există riscul ca în momentul reconstituirii şi preparării diluţiilor să se producă contaminarea cu: Candida albicans, Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa)
STOCAREA MEDICAMENTELOR
• un interval cât mai scurt de timp • în condiţii corespunzătoare (dulap, frigider etc) • în conformitate cu condiţiile de conservare (data
desigilării, temperatura, protecţia faţă de factorii nefavorabili de mediu )
ADMINISTRAREA
• după spălarea simplă a mâinilor (tip I) • într-un suport corespunzător (linguriţa, pahar -
decontaminate anterior sau în seringi şi pungi perfuzabile cu soluţţii de diluţie compatibile)
190
AN
TIB
IOTI
CE
DIS
PON
IBIL
E ÎN
SPI
TALU
L D
E PN
EUM
OFT
IZIO
LOG
IE IA
ŞI, 2
007
Antib
iotic
D
enum
irea
com
ună
inte
rnaţ
iona
lă
Den
umire
a co
mer
cială
Cal
ea d
e ad
min
is-
trar
e
Form
e de
do
zaj
disp
onib
ile
Doz
a uz
uală
zi
lnică
Preţ
pe
unita
te
tera
peut
ică
(iulie
200
7)
AN
TIB
AC
TER
IEN
E PE
NIC
ILIN
E
Am
oxic
ilina
Am
oxic
ilina
po
50
0 m
g x
3 0.
109
Am
oxic
ilina
+ ac
id c
lavu
lani
c Au
gmen
tin
inj
1.2g
x
2 2.
670
Am
oxic
ilina
+ ac
id c
lavu
lani
c Au
gmen
tin
inj
2,2
g x
2 24
Am
oxic
ilna+
cl
avul
anat
de
pota
siu
Augm
entin
SR
po
10
62.5
mg
x 4
1.19
9
Am
pici
lina
Ampi
cilin
a po
50
0mg
x 4
0.10
0 A
mpi
cilin
a Am
pici
lina
inj
1 g
x 4
1.59
1 Pe
nici
lina
G
Peni
cilin
a G
pot
asică
inj
1.00
0.00
0 U
Ix
2 1.
166
Pipe
raci
lina
+taz
obac
tam
Ta
zoci
n in
j. 4,
5 g
x 3
73.4
86
Tica
rcili
na +
ac
id c
lavu
lani
c Ti
men
tin
inj
3,2
g x
4 33
.769
Una
syn
po
375
mg
x 3
1.55
8 A
mpi
cilin
a +
sulb
acta
m
Ampi
cilin
a Pl
us
inj.
1,5
g x
3 12
.426
191
Oxa
cilin
a O
xaci
lina
po
inj
500
mg
1 g
x 4
x 2
0.21
8 2.
637
SULF
ON
AMID
E ş
i TR
IMET
OPR
IM
Cot
rimox
azol
B
isep
trim
po
40
0 m
g/80
mg
x 2
0.06
3
CEF
ALO
SPO
RIN
E
Cef
tria
xon
Cef
ort
inj
1g
x 2
4.35
9
Cef
urox
im
Cef
urox
im
inj
750
mg
x 3
2.63
7
Cef
otax
im
Cef
otax
im
inj
1 g
x 3
1.45
0
Cef
tazi
dim
C
efta
mil
inj
1g
x 2
7.50
0
Cef
oper
azon
C
efoz
on
inj
1 g
x 2
2.45
0 C
eftr
iaxo
n C
efor
t in
j 1g
x
2 4.
359
CAR
BAP
ENEM
E
Mer
open
em
Mer
onem
in
j 1
g x
2 99
.604
Im
ipen
em +
Cila
stat
in
Tien
am
inj
500 m
g + 50
0mg
x 2
52.9
96
Erta
pene
m
Inva
nz
inj
1g
x 1
119.
870
Clo
ram
feni
col
Clo
ram
feni
col
Clo
ram
feni
col
inj
1 g
x 2
2.29
0
192
MAC
RO
LID
E Er
itrom
icin
a Er
itrom
icin
a po
20
0 m
g x
4
0.14
1 Fr
omili
d po
50
0 m
g x
2 1.
188
Cla
ritro
mic
ina
Kla
cid
iv
500
mg
x 2
30.7
59
AMIN
OG
LIC
OZI
DE
Stre
ptom
icin
a St
revi
tal
inj
1 g
x 1
0.60
9 G
enta
mic
ina
Pan-
Gen
tam
icin
in
j 80
mg/
2 m
l x
2 0.
414
Amik
in
inj
1g
x 1
7.73
9 A
mik
acin
a Pi
eram
i in
j 50
0 m
g x
2 3.
870
FLU
OR
OC
HIN
OLO
NE
Oflo
xaci
na
Zano
cin
po
200
mg
x 2
0.74
3 C
ipro
Qui
n po
50
0 m
g x
2 0.
190
Cifr
an
po
500
mg
x 2
0.29
8 C
ipro
floxa
cina
C
iprin
ol
Inj.
100
mg/
10 m
lx
2 1.
602
Mox
iflox
acin
Av
elox
po
so
l per
f 40
0mg/
25
0ml
400m
g 40
0mg
/250
ml
x 1
x 1
12.4
36
116.
100
GLI
CO
PEPT
IDE
Vanc
omic
ina
Edic
in
inj
1g
x 2
73.7
70
Teic
opla
nin
Targ
ocid
In
j 40
0 m
g x
2 15
9.46
0
193
AN
TITU
BER
CU
LOA
SE
Etam
buto
l Et
ambu
tol
po
250
mg
x 5
0.05
0
Etam
buto
l po
40
0 m
g x
4 0.
099
Cic
lose
rina
Hel
poce
rin
po
250
mg
x 4
3.89
1 Pr
otio
nam
ida
Ekeb
in
po
250
mg
x 4
0.93
0
Prom
id
po
250
mg
x 4
0.43
8 Iz
onia
zida
Iz
onia
zida
po
10
0 m
g x
3 0.
017
Iz
onia
zida
po
30
0 m
g x
3 0.
085
Iz
onia
zida
in
j 50
0 m
g/10
ml
x 1
0.45
3 Pi
razi
nam
ida
Pira
zina
mid
a po
50
0 m
g x
4 0.
119
Rifa
mpi
cina
R
ifam
pici
na
po
150
mg
x 4
0.06
5
Rifa
mpi
cina
po
30
0 m
g x
2 0.
152
Rifa
mpi
cina
+ Iz
onia
zida
R
ifam
pici
na+
Izon
iazi
da
po
300m
g+15
mg
x 2
0.17
1 A
NTI
MIC
OTI
CE
Fluc
onaz
ol
Fluc
onaz
ol
po
50 m
g 2
mg/
ml 1
00m
lx
1 x
1 3.
564
28.8
85
Nis
tatin
N
ista
tin
po
500.
000
UI
x 3
0.12
5 D
IVER
SE
Line
zolid
Zy
voxi
d S
ol.p
erf
2 m
g/m
l 30
0 m
l x
2 19
5
Met
roni
dazo
l M
etro
nida
zol
po
250
mg
x 4
0.04
1
M
etro
nida
zol
Sol
per
f. A şi
B 50
0 m
g/10
0 m
lx
2 5.
417
5.28
6
194
ACTIVITATEA DE FARMACOVIGILENŢĂ Farm. Magda Costin
PRINCIPII GENERALE În structura Agenţiei Naţionale a Medicamentului funcţionează un sis-
tem naţional de farmacovigilenţă numit Centrul Naţional de Farmacovigilen-ţă (ANM-CNFV) cu rol de a colecta, evalua şi valida informaţiile despre reacţiile adverse la produsele medicamentoase.
Agenţia Naţională a Medicamentului ia măsuri pentru a încuraja medi-cii terapeuţi să raporteze la Centrul Naţional de Farmacovigilenţă (CNFV) reacţiile adverse suspectate şi de a obliga deţinătorii autorizaţiei de punere pe piaţă (DAPP) să colecteze informaţii despre riscurile referitoare la medi-camentele lor autorizate şi să le transmită la ANM.
Raportările de reacţii adverse validate de Centrul Naţional de Farma-covigilenţă din cadrul ANM sunt creditate cu 10 puncte în cadrul Programu-lui Naţional de Educaţie Medicală Continuă, în conformitate cu decizia nr. 102/ 26.01.2001 a Colegiului Medicilor din România.
REACŢIA ADVERSĂ LA MEDICAMENT. DEFINIREA TIPURILOR
DE REACŢII ADVERSE
Reacţia adversă este o reacţie dăunătoare şi neintenţionată care apa-re la doze utilizate în mod normal la om pentru proeventia, diagnosticul sau tratamentul bolii sau pentru modificarea unor funcţii fiziologice.
Reacţia adversă gravă este o reacţie adversă care indiferent de doză cauzează moartea, pune în pericol viaţa pacientului, necesită o spitalizare sau o prelungire a spitalizării, provoacă un handicap sau incapacitate ori provoacă o anomalie sau o malformaţie congenitală.
Reacţia adversă neaşteptată este o reacţie adversă a cărei natură, severitate şi rezultat nu corespund cu informaţiile din rezumatul caracteris-ticilor produsului (RCP). Aceasta include reacţiile descrise la clasa de medicamente din care face parte medicamentul respectiv, care sunt menţi-onate în rezumatul caracteristicilor produsului, dar care nu sunt descrise în mod special ca apărând după administrarea medicamentului în cauză.
Reacţia adversă listată este o reacţie adversă ale cărei natură, severi-tate, specificitate şi rezultat corespund informaţiilor din documentele com-paniei cu informaţii privind siguranţa (DCIS).
Reacţia adversă nelistată este o reacţie adversă care nu este în mod specific inclusă ca efect advers suspectat în DCIS, aceasta include o reac-
195
ţie adversă ale cărei natură, severitate, specificitate sau rezultat nu cores-pund cu informaţiile din DCIS, precum şi reacţiile descrise la clasa de medicamente din care face parte medicamentul respectiv, care sunt menţi-onate în DCIS, dar care nu sunt descrise în mod special ca apărând după administrarea medicamentului în cauză.
MINIMUL DE INFORMAŢII NECESARE PENTRU RAPORTAREA UNEI REACŢII ADVERSE PRODUSĂ DE UN MEDICAMENT
Un raportor cu calificare medicală identificabil. Raportorul poate fi identificat prin nume sau iniţiale, adresă, calificare.
Un pacient identificabil. Pacientul poate fi identificat prin iniţiale, data naşterii, sex. Informaţiile trebuie să fie cât maicomplete.
Cel puţin un medicament sau o substanţă medicamentoasă sus-pectă.
Cel puţin o reacţie adversă suspectă.
În anul 2006 Spitalul Clinic de Pneumologie Iaşi a raportat la ANM-CNFV 52 de fişe de reacţii adverse. Au fost cazuri când pe o singură fişă au fost suspectate 3 sau 4 produse medicamentoase responsabile de efectele nedorite la pacienţi.
S-au înregistrat efecte nedorite la: PIRAZINAMIDĂ 500mg cp, PROMID 250mg cp, RIFAMPICINĂ 300mg cps, ETAMBUTOL 400 mg cp, RIFAMPICINĂ 150mg cps, ISONIAZIDĂ 300mg cp, CIPROFLOXA-CIN 500mg cp, OFLOXACIN 200mg cp,STREVITAL 1g.
196
197
REZISTENŢA LA ANTIBIOTICE A TULPINILOR BACTERIENE
CIRCULANTE ÎN SPITALUL CLINIC DE
PNEUMOFTIZIOLOGIE IAŞI 1 mai 2006 – 30 aprilie 2007
198
În cadrul laboratorului de microbiologie al Spitalului Clinic de Pneu-moftiziologie Iaşi au fost prelucrate în perioada 1 mai 2006 – 30 aprilie 2007, 3313 produse patologice recoltate de la bolnavii spitalizaţi în secţiile de Pneumologie, Chirurgie, ATI, Centrul de Diagnostic de Zi. Au fost izolate 543 tulpini cu semnificaţie clinică. Produsele din care s-au izolat aceste tulpini au fost: spută (54,33%), lichid pleural (14,92%), urină (10,13%), secreţie de plagă (7,55%), aspirat traheo-bronşic (7%), fibrină (1,47%), alte secreţii (2,21%), ţesuturi (1,47%), sânge (0,92%).
295
8155
41 38
12 8 8 50
50
100
150
200
250
300
spută lichidpleural
urină secreţieplagă
aspirattraheo-bronşic
altesecreţii
fibrină ţesuturi sânge
Fig. 1. Tipul de produs patologic din care s-au izolat tulpini cu semnificaţie clinică
Pentru tulpinile bacteriene sensibilitatea la antibiotice a fost testată
prin metoda difuzimetrică. Prezenţa beta-lactamazelor inductibile a fost urmarită la izolatele de bacili Gram negativ cu Imipenem ca agent inductor. Prezenţa beta-lactamazelor cu spectru extins a fost evaluată prin plasarea discului de Augmentin lângă discul de Ceftazidimă.
199
Tabe
l I. S
ensi
bilit
atea
şi r
ezis
tenţ
a la
ant
ibio
tice
pent
ru p
atog
enii
resp
irato
ri iz
olaţ
i din
dife
rite
pr
odus
e re
colta
te d
e la
bol
navi
i spi
taliz
aţi
N
r. cr
t. A
mik
acină
Am
oxic
ilină
A
mpi
cilină
Am
oxic
lav
Clo
ram
feni
col
Cip
roflo
xaci
n C
larit
rom
icină
Gen
tam
icină
1 1/
0 6/
7 75
/7
75/1
48
/1
42/7
41/7
2
2/
0 72
/6
61/1
53
/1
4/0
11/3
22
/26
3 34
/0
3/0
18/1
9 33
/0
21/2
32
/0
23
/1
Con
tinua
re
Nr.
crt.
Cef
piro
m
Cef
triax
onă
Col
istin
C
efot
aximă
Eritr
omic
ină
Cef
epim
e C
efox
itin
Imip
enem
1
63/0
61/2
55
/25
10
/0
2
63
/0
1/0
52
/25
2/
0
3 29
/0
30/0
1/
0 23
/0
27
/0
28/1
29
/0
Con
tinua
re
Nr.
cr
t. Ka
nam
icină
Cef
alot
ină
Linc
omic
ină
Line
zolid
M
erop
enem
N
orflo
xaci
n O
xaci
lină
Peni
cilină
Rifa
mpi
cină
1 0/
1 52
/13
1/
0
18/2
64
/19
2 19
/56
65/4
15
/5
71/0
5/
13
30/4
5 76
/3
3
28/0
32
/0
4/0
C
ontin
uare
N
r. cr
t. St
rept
omic
ină
Cot
rimox
azol
Te
traci
clină
Tim
entin
To
bram
icină
Pipe
raci
lină+
Ta
zoba
ctam
Va
ncom
icină
Clin
dam
icină
1 1/
0 31
/27
58/2
5
1/1
0/1
2 51
/23
28/3
6 47
/30
75
/0
3/1
3
21/9
35/0
27
/3
31/0
*
număr
ul tu
lpin
ilor s
ensi
bile
/ re
zist
ente
200
Nr.
crt.
TULP
INA
TO
TAL
NU
MĂ
R T
ULP
INI
1 H
aem
ophi
lus
influ
enza
e 83
2
Stre
ptoc
occu
s pn
eum
onia
e 82
3
Mor
axel
la c
atha
ralis
37
29
45
72
6
49
29
52
25
75
0
75
4
56
19 10
20
71
0
513
65
428
36
2226
11
3
15
5
53
1
61
13
12
0
63
0
52
22
01020304050607080
penicilină
ampicilină
tetraciclină
eritromicină
vancomicină
rifampicină
kanamicină
colistin
cefoxitin
linezolid
oxacilină
cefalotină
co-trimoxazol
gentamicină
claritromocină
lincomicină
cloramfenicol
amoxiclav
clindamicină
amoxicilină
ceftriaxonă
streptomicină
sens
ibil
re
zist
ent
Fi
g. 2
. Rez
ulta
tele
ant
ibio
gram
ei p
entr
u tu
lpin
ile d
e St
rept
ococ
cus
pneu
mon
iae,
izol
ate
la c
azur
ile
inte
rnat
e în
Spi
talu
l Clin
ic d
e Pn
eum
oftiz
iolo
gie
Iaşi
201
COMENTARII • Numărul izolatelor pozitive pentru Haemphillus influenzae a fost mai
crescut decât în anul precedent (83 faţă de 60) remarcându-se, pentru o perioada de 5 ani o creştere progresivă anuală. Acest agent patogen îşi păstrează o bună sensibilitate pentru Ampicilină dar mai ales pen-tru amoxicilină şi inhibitor de beta-lactamază (amoxicilină + ac. clavu-lanic). Este de menţionat faptul că 7 din cele 83 dintre tulpinie izolate şi testate (8,4%) sunt rezistente la Ampicilină. Cefalosporinele de a 3-a generaţie pastrează o bună acţiune, demonstrat prin faptul ca nici o tulpină nu a fost rezistentă la Ceftriaxonă.
• Streptococcus pneumoniae, cu o prevalenţă a izolatelor pozitive în creştere faţă de anul precedent (82 faţă de 74), menţine o bună sensi-bilitate la amoxicilină + ac.clavulanic. În izolatele recoltate de la pa-cienţii spitalizaţi, sub 10% (8,33%) dintre tulpinile de Str. pneumoniae sunt rezistente la Ampicilină, cel mai utilizat betalactamid în terapia de primă intenţie. Ca şi pentru H. influenzae cota de rezistenţă este una de atenţie, ceea ce face ca lipsa defervescenţei după 72h de terapie să indice swich-ul către o terapie ţintită, conform antibiogramei. Nici o tulpină nu prezintă rezistenţă la Ceftriaxonă, ceea ce este un aspect pozitiv.
• Moraxella catharalis, cu o frecvenţă a izolatelor pozitive asemănătoare cu situaţia anului precedent (37 versus 33 tulpini) prezintă o creştere a rezistenţei (peste 50% dintre tulpinile izolate) la ampicilină şi o bună sensibilitate la amoxicilină + ac. clavulanic, respectiv ceftriaxonă.
Concluzia acestei analize ar fi că pentru tulpinile izolate s-a re-marcat o bună sensibilitate la amoxicilină + ac. clavulanic, cât şi pentru ceftriaxonă, cu o creştere importantă a rezistenţei la ampi-cilină, ceea ce face ca terapia de primă intenţie recomandată să se realizeze cu primele două antibiotice.
202
Tabe
l II.
Coc
i Gra
m-p
oziti
v iz
olaţ
i din
dife
rite
prod
use
pato
logi
ce re
colta
te d
e la
bol
navi
i spi
taliz
aţi
Nr.
crt.
Am
ikac
ină
Am
oxic
ilină
A
mpi
cilină
Am
oxic
lav
Clo
ram
feni
col
Cip
roflo
xaci
n C
larit
rom
icină
1 1/
0
2/0
1/0
41/1
7 42
/29
4/5
2
2/0
72/6
61
/1
53/1
4/
0 11
/3
3
4/0
10/3
7/
2 12
/1
6/3
3/0
4
1/0
2/0
2/0
2/0
2/0
2/0
co
ntin
uare
N
r. cr
t. G
enta
mic
ină
Cef
triax
onă
Col
istin
Er
itrom
icină
Cef
oxiti
n Ka
nam
icină
Cef
alot
ină
Linc
omic
ină
1 30
/31
2/0
38
/41
49/3
0 36
/47
11
/16
2 22
/26
63/0
52/2
5 2/
0 56
/19
65/4
15
/5
3 9/
5 8/
2 1/
0 12
/4
8/
6 11
/3
3/3
4 1/
0 2/
0
1/1
1/
1 2/
0 0/
1 co
ntin
uare
N
r. cr
t. Li
nezo
lid
Nor
floxa
cin
Oxa
cilină
Peni
cilină
Rifa
mpi
cină
St
rept
omic
ină
Co-
trim
oxaz
ol
1 69
/0
5/5
1/3
4/36
50
/33
1/0
25/1
9 2
71/0
5/13
29
/45
75/4
52
/22
28/3
6 3
13/0
0/
1 1/
1 9/
7 13
/3
9/5
9/3
4 2/
0
2/
0 2/
0 2/
0 2/
0 co
ntin
uare
N
r. cr
t. Te
icop
lani
n Te
traci
clină
Tim
entin
To
bram
icină
Pipe
raci
lină+
Ta
zoba
ctam
Va
ncom
icină
Clin
dam
icină
1 75
/4
35/4
8
45/3
4 2/
0 72
/3
3/8
2
49/2
9
75/0
3/
1 3
13
/4
13
/0
4
2/
0
2/0
*
număr
ul tu
lpin
ilor s
ensi
bile
/ re
zist
ente
203
Nr.
crt.
TULP
INA
TO
TAL
NU
MĂ
R T
ULP
INI
1 S
taph
yloc
occu
s au
reus
85
2
Stre
ptoc
occu
s pn
eum
onia
e 82
3
Stre
ptoc
occu
s sp
p 17
4
Stre
ptoc
occu
s an
gino
sus
2
4
3635
48
3841
72
3
50
3336
47
10
69
01
3
49
30
2519
3031
4511
16
55
41
17
75
4
42
29
45
34
20
10
20
10
3 8
01020304050607080
penicilină
tetraciclină
eritromicină
vancomicină
rifampicină
kanamicină
amikacină
linezolid
oxacilină
cefoxitin
co-trimoxazol
gentamicină
claritromicină
lincomicină
norfloxacin
cloramfenicol
teicoplamin
ciprofloxacină
tobramicină
ampicilină
amoxiclav
ceftriaxonă
colistin
clindamicinăse
nsib
ilre
zist
ent
Fi
g. 3
. Rez
ulta
tele
ant
ibio
gram
ei p
entr
u tu
lpin
ile d
e St
aphy
loco
ccus
aur
eus
izo
late
la c
azur
ile s
pita
lizat
e
204
COMENTARII
• Proporţia tulpinilor de Staphylococcus aureus meticilino-rezistente
(MTR) a fost 3 tulpini rezistente prin testarea la Oxacilină şi 30 prin testarea la Cefoxitin de la 32,07% (2005), 14,08% (2006) şi 39,75% (2007). Rezistenţa la Ciprofloxacină a crescut progresiv, anul acesta fiind de 40,8% , la Gentamicină peste 50% iar Kanamicină peste 60%. Se păstrează aceeaşi cotă de rezistenţă (1/3 din tulpinile testate) la Rifampicină. De menţionat apariţia a 3 respectiv 4 tulpini rezistente la Vancomicină respectiv Teicoplanin.
• Tulpinile de Staphylococcus spp. au în totalitate sensibilitate la Linezolid .
Se menţine recomandarea din anul precent de testare a tulpinilor de stafilococ, la aminoglicozide de ultima generaţie (Amikacina, Netil-micina). Se recomandă şi utilizarea în terapia de primă intenţie deoa-rece prevalenţa rezistenţei tulpinilor la Gentamicină este de peste 50%
205
Tabe
l III.
Bac
ili G
ram
-neg
ativ
izol
aţi d
in d
iferit
e pr
odus
e pa
tolo
gice
reco
ltate
de
la b
olna
vii s
pita
lizaţ
i
Nr. crt.
Amikacină
Amoxicilină
Ampicilină
Amoxiclav
Cloramfenicol
Ceftazidimă
Cefoperazonă
Ciprofloxacin
Claritromicină
Gentamicină
Cefpirom
Ceftriaxonă
1 51
/5
0/1
0/3
0/2
1/7
3/4
40/1
2 30
/21
23
/25
31/2
3 22
/24
2 34
/3
0/7
10/2
9 19
/17
7/4
19/6
2/
3 22
/7
12
/6
23/9
19
/9
3 23
/14
0/1
5/31
11
/24
7/9
5/2
5/1
17/1
1 1/
0 9/
7 18
/13
14/1
1 4
0/16
0/
2 0/
17
0/16
0/
10
1/11
1/9
2/
4 1/
17
0/9
5 8/
1
0/9
3/5
4/2
3/1
5/
2 1/
0 2/
1 6/
2 5/
2 6
7/1
0/
8 4/
4 2/
3 2/
0
3/5
3/
2 4/
3 5/
3 7
7/1
0/1
1/5
3/4
1/2
1/3
5/
1
1/0
6/1
2/2
8 6/
1
1/4
2/3
3/2
1/2
2/0
4/2
3/
0 3/
3 4/
2 9
3/2
0/1
1/2
1/1
1/2
3/1
1/1
2/3
2/
3 0/
2 0/
3 10
2/
2 0/
1 0/
5 1/
3 2/
1 3/
0 1/
0 3/
2
2/2
1/1
4/1
11
2/3
1/
4 2/
3 0/
1 1/
1
1/1
1/
1 2/
2 1/
1 12
3/
2 0/
1 2/
3 1/
2 1/
2 1/
1
3/1
3/
1 3/
1 2/
1 13
1/
4 1/
3 0/
1
0/
3
1/1
1/
0 14
3/
1 1/
0 1/
3 0/
3 1/
2 1/
2 1/
0 1/
2
1/2
0/3
0/2
15
1/2
0/1
1/3
1/2
0/2
1/2
2/
1
2/1
2/0
1/2
16
2/1
0/
3 0/
2 0/
2 2/
1
2/1
2/
1 1/
1 3/
0 17
2/
0 0/
1 1/
1 1/
0 0/
1 1/
1
1/0
0/
1 0/
1 0/
1 18
0/
2
0/2
0/
2 1/
1
1/1
0/
2 0/
1 0/
1 19
1/
0
1/0
1/0
1/0
1/0
1/
0
1/0
1/0
1/0
20
1/0
0/
1 1/
0 0/
1 0/
1
0/1
0/
1 1/
0 0/
1 21
0/
1 0/
1 0/
1
0/1
0/1
0/
1
0/1
0/1
0/1
* nu
măr
ul tu
lpin
ilor s
ensi
bile
/ re
zist
ente
206
Con
tinua
re
Nr. crt.
Colistin
Cefsulodin
Cefotaximă
Eritromicină
Cefepime
Cefoxitin
Imipenem
Kanamicină
Cefalotină
Lincomicină
Linezolid
Meropenem
Netilmicină
Norfloxacin
1 2/
0 3/
18
2/5
29
/15
1/1
16/4
2
0/2
30/2
1
6/5
2 26
/0
17
/2
19
/4
30/6
36
/0
12
/16
33/2
2/
0 12
/6
3 5/
0
12/7
14/1
2 15
/17
21/1
3 2/
2 7/
16
3/
0 23
/12
10
/4
4
0/
13
1/
11
0/15
5/
12
0/
11
9/9
0/
6 5
1/1
2/
1
4/1
5/2
7/1
3/
3
5/
1
1/0
6 0/
1
2/2
4/
2 6/
1 5/
3
3/4
8/0
1/
0 7
1/0
4/
1
6/1
1/4
6/0
1/
5
7/
0
1/1
8
1/
3
2/4
2/1
5/1
2/
3
4/
2
2/0
9 1/
0 0/
1 1/
1
2/1
1/2
1/2
0/
2
1/
1
1/0
10
1/1
3/
1
3/0
3/1
1/0
1/
3
2/
1
0/1
11
1/0
2/
2
1/2
1/3
3/1
1/
3
1/
3
1/3
12
2/0
3/
0 1/
2 2/
1
1/3
2/1
1/
0 13
3/2
1/
3
0/5
1/2
0/1
5/0
0/2
14
1/2
1/
2 0/
4 0/
3
0/3
0/3
0/
1 15
1/
2
3/1
2/2
2/1
0/
2
2/
1
1/0
16
1/0
2/
1 1/
2 1/
0
0/3
1/1
17
0/2
0/
2
18
0/1
0/
1 1/
0
0/
2
19
1/0
1/
0 1/
0 1/
0
1/0
1/0
20
1/0
1/
0 0/
1 1/
0
1/0
0/1
21
0/
1
0/1
0/1
207
Con
tinua
re
Nr. crt.
Oxacilină
Penicilină
Rifampicină
Streptomicină
Co-trimoxazol
Teicoplanin
Tetraciclină
Timentin
Tobramicină
Piperacilină+ Tazobactam
Vancomicină
Acid nalidixic
Clindamicină
1
0/
2
26
/17
33/1
7 47
/9
2
16/1
1
19
/20
20/1
3 33
/2
17
/8
3
1/
3 4/
0 1/
2 6/
22
3/0
3/1
13/2
1 14
/10
18/1
2 4/
0 3/
1
4
1/
8
2/
16
6/4
2/14
5
4/
4
5/
4 4/
2 7/
1
2/1
6
1/7
4/4
4/1
7/1
7
1/2
4/4
1/4
8/0
1/
0
8
5/
0
6/
1 5/
1 6/
1
9
0/
3
1/
4 2/
3 2/
1
0/1
10
1/
2
0/
5 3/
1 2/
2
0/1
11
1/
1
1/
3 2/
1 3/
1
0/2
12
3/
1
3/
1 1/
1 2/
0
13
0/4
1/3
1/4
0/5
0/3
2/0
1/4
0/
5
5/0
2/
0 14
1/
2
2/
2 0/
3 1/
2
15
1/1
1/3
3/1
2/1
1/
0
16
1/2
2/1
2/1
1/0
17
1/
0
1/
0 0/
1
18
1/
1
1/
1 1/
1
0/
1
19
1/
0
1/
0
1/
0 1/
0 1/
0
20
0/1
0/1
1/0
1/0
21
1/
0
1/0
0/1
1/0
208
Nr.c
rt.
TULP
INA
TOTA
L N
UMĂR
TU
LPIN
I 1
Pseu
dom
onas
aer
ugin
osa
60
2 Es
cher
ichi
a co
li 42
3
BGN
nei
dent
ificaţi
42
4 Ac
inet
obac
ter b
aum
ani
18
5 Ae
rom
onas
spp
.1 9
6 Kl
ebsi
ella
pne
umon
iae
8 7
Ente
roba
cter
clo
acae
8
8 Bu
rkho
lder
ia c
epac
ia
7 9
Pseu
dom
onas
spp
.2 5
10
Kleb
siel
la s
pp.3
5 11
Se
rrat
ia s
pp.4
5 12
C
itrob
acte
r spp
.5 5
13
Cor
yneb
acte
rium
spp
. 5
14
Acin
etob
acte
r lw
offii
4
15
Mor
gane
lla m
orga
nii
4 16
C
hrys
eom
onas
lute
ola
3 17
Pr
oteu
s m
irabi
lis
2 18
Pr
oteu
s vu
lgar
is
2 19
N
eiss
eria
men
ingi
tidis
1
20
Olig
ella
ure
olyt
ica
1 21
Pr
ovid
enci
a st
uarti
1
1 in
clud
e: A
erom
onas
hyd
roph
ila =
8; A
erom
onas
hid
roca
viae
= 1
2 incl
ude:
Pse
udom
onas
fluo
resc
ens
= 2;
She
wan
ella
put
refa
cien
s =
2; P
seud
omon
as p
utid
a =
1 3 in
clud
e: K
lebs
iella
oxy
toca
= 3
; Kle
bsie
lla o
zana
e =
1; K
lebs
iella
rhin
oscl
erom
atis
= 1
4 in
clud
e: S
erra
tia fi
caria
= 3
; Ser
ratia
odo
rifer
a =
2;
5 incl
ude:
Citr
obac
ter b
roak
ii =
1; C
itrob
acte
r fre
undi
i = 1
; Citr
obac
ter s
pp. =
3
209
51
5 0226
17 012224
47
930
21 16
42
03
25
0231
23 2 00223
25
34
40
12
318
1
7
30
21 256 5
33
17 1 1
29
15
47
9
0102030405060
amikacinăamoxiclavtimentinamoxicilinăceftraxonapiperacilină +meropenemimipenemampicilinăcefotaximcefalotinăcefpiromcolistinco-trimoxazolgentamicinăceftazidimăcefoperazonăcefsulodincloramfenicolciprofloxacincefotaximănorfloxacintobramicinacefoxitincefepimepiparacilină+tazobactam
sens
ibil
rezi
sten
t
F
ig. 4
. Rez
ulta
tele
ant
ibio
gram
ei p
entr
u tu
lpin
ile d
e Ps
eudo
mon
as a
erug
inos
a iz
olat
e
210
COMENTARII
• Patologia reprezentată de bacilii Gram negativ, după speciile identifi-
cate (237 tulpini), este dominată de Pseudomonas aeruginosa cu 60 de izolate pozitive ceea ce reprezintă 25,31%. Rezistenţa la amikacină este mai mică de 10% iar la ciprofloxacină depăşeşte 40% din tulpini-le testate. La piperacilină – tazobactam rezistenţa este de 16%. Se menţine recomandarea utilizării de primă intenţie în infecţiile cu Pseu-domonas a ceftazidinei cu amikacină.
• Pentru bacilii Gram negativ neidentificaţi (18% din total tulpini de BGN izolate) se remarcă menţinerea rezistenţei la aminopeniciline şi o creş-tere a rezistenţei pentru ciprofloxacină, cefalosporinele de a 3-a şi a 4 generaţie. Îngrijorător este faptul că 40% dintre tulpinile testate sunt rezistente la piperacilină – tazobactam, deci sunt producătoare de be-talactamaze.
• E. coli are o bună sensibilitate la aminoglicozide şi medie la fluorochi-nolone (1/3 tulpini rezistente), cefalosporinele de a III-a şi a IV-a gene-raţie ca şi la carbapeneme.
• Klebsiella pneumoniae a fost izolat în puţine cazuri, menţinându-se profilul de sensibilitate identic cu cel din anii anteriori.
• Numărul tulpinilor izolate de Acinetobacter s-a dublat faţă de anul precedent, având rezistenţă totală la Ciprofloxacină, Amikacină şi la Cefalosporine de a 4-a generaţie. La Meropenem rezistenţa este de aprox. 50% iar la Imipenem de peste 70% ceea ce recomandă Mero-penemul în terapia de primă intenţie până la primirea rezultatelor de la antibiogramă.
Bacilii Gram negativ izolaţi au o bună sensibilitate la Colistin; nici o tulpină identificată nu a înregistrat rezistenţă. Recomandarea noastră este ca în anii următori ca testarea tulpini-lor să se facă sistematic, atât pentru Colimicin cât şi pentru Ami-kacin
211
DECONTAMINANTE ŞI ANTISEPTICE
212
Menţinerea infecţiilor nosocomiale la un nivel de risc este asigurată de către diversele categorii de materiale şi/sau suporturi contaminate. Din aceste considerente este necesar să acordăm o atenţie particulară proce-durilor prin care contribuim la diminuarea unei încărcături microbiene care poate reprezenta o cauză principală pentru extinderea unor fenomene de tip epidemic. În concordanţă cu o practică corectă de administrare a anti-bioticelor sunt obligatorii măsurile de asigurare a unui mediu de spital curat prin aplicarea tehnicilor corecte de decontaminare - sterilizare – dezinfecţie.
213
Decontaminarea sau pre-dezinfecţia este realizată prin utilizarea unei ga-me largi de detergenţi-dezinfectanţi care prin acţiunea mecanică combinată cu proprietăţile detergenţilor permit neutralizarea substanţelor organice şi diminuarea iniţială a încărcăturii microbiene favorizând astfel acţiunea dezinfectantului.
Dezinfecţia este o procedură de eliminare temporară a microorganismelor
patogene de pe suprafeţe inerte. Dezinfecţia de nivel înalt care realizează distrugerea tuturor micro-
organismelor, cu excepţia unui număr mare de spori bacterieni se realizează cu substanţe chimice care sunt utilizate respectând recomandările producătorului (glutaraldehide, peroxid de hidrogen stabilizat, acid peracetic, hipoclorit de sodiu).
Dezinfecţia de nivel intermediar este necesară distrugerii Mycobacterium
tuberculosis, a bacteriilor în formă vegetativă, a virusurilor şi fungilor fără să reali-zeze şi îndepărtarea sporilor bacterieni. Aceleaşi recomandări se impun în vede-rea respectării indicaţiilor specifice pentru fiecare produs chimic, cu această desti-naţie.
Dezinfecţia de nivel scăzut contribuie la distrugerea formelor vegetative
ale unui număr mare de bacterii, virusuri, unii fungi dar nu şi a formelor rezisten-te cum ar fi cele de Mycobacterium tuberculosis şi a sporilor. Frecvent în practi-că sunt utilizaţi: fenoli, iodofori, substanţe cuaternare de amoniu, agenţi de spumare, alcooli, hipoclorit de sodiu
Principii de bază - se vor aplica măsurile de dezinfecţie sau sterilizare numai după de-
contaminarea sau spălarea prealabilă a materialelor sau suporturilor contaminate;
- alegerea procedurile care vor fi utilizate va fi orientată în funcţie de: natura actului medical, particularităţile intrinseci ale pacientului din punctul de vedere a receptivităţii pentru infecţiile nosocomiale, de imperativele locale şi compatibilitatea cu structura materialului;
- procedurile vor fi diferenţiate după caracteristicile de utilizare a ma-trialului: unică, pentru un singur pacient, sau pentru reutilizare;
- fiecare serviciu trebuie să beneficieze de indicaţii speciale pentru aplicarea tehnicilor adecvate de decontaminare, sterilizare, dezinfecţie
214
în funcţie de specificul activităţii, structura materialelor posibil expu-se contaminării, caracteristicile de circulaţie a unor tulpini microbie-ne cu o rezistenţă specifică la preparatele antibiotice dar şi la pro-dusele chimice folosite;
- este obligatorie respectarea protocolului pentru fiecare manevră sau tehnică folosită în scopul diminuării sau îndepărtării microorga-nismelor din mediul de spital sau de pe materialele utilizate în activi-tăţile medicale diagnostice, terapeutice şi de îngrijire a bolnavilor;
- alegerea produselor adecvate, cu eficienţă maximă şi risc redus de inducere a rezistenţei microorganismelor se va efectua în concordanţă cu: regulile de practică pentru aceste categorii de substanţe, cu reco-mandările producătorului, cu cele prevazute în ordinul MS;
- se va ţine cont de necesitatea utilizării judicioase a diverselor produse şi ciclizarea lor periodică în funcţie de particularităţile şi disponibilităţile fiecărui serviciu, la recomandările SPCIN.
215
INFECŢII NOSOCOMIALE
216
Infecţiile nosocomiale sunt cel mai frecvent generate de agenţi patogeni cu o rezistenţă multiplă la antibiotice. Germenii cel mai frecvent implicaţi în producerea acestor infecţii sunt: Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa, enterococi, enterobacterii, micobacterii, fungi şi virusuri cum ar fi cele ale hepatitelor virale, HIV, virusurile gripale. O informaţie succintă pentru fiecare dintre aceste microorganisme citate este utilă cunoaşterii modalităţii de implicare a acestora în infecţiile nosocomiale pentru aplicarea măsurilor adecvate de prevenire a răspândirii lor în mediul de spital. NB: acest material a fost preluat şi adaptat din revista Hygène, 2000, vol VIII, nr.5
217
BACTERIILE MULTIREZISTENTE (BMR) Definiţie: bacteriile sunt numite multirezistente la antibiotice (BMR) deoa-rece ca urmare a acumulării rezistenţei naturale şi dobândite, ele nu mai au proprietăţi de sensibilitate decât la un număr redus de antibiotice în mod obişnuit active în terapie. Tipuri: cele mai comune BMR sunt :
Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (SARM) Enterobacterii producătoare de beta-lactamaze cu spectru extins
(EBLSE) Enterococ rezistent la vancomicină (ERV) Acinetobacter baumannii multiplurezistent (rezistent la tircailină)
(ABR) Pseudomonas aeruginosa multiplurezistent (PAR) Enterobacterii rezistente la beta-lactamine prin hiperproducţie de
cefalosporinaze (EBCASE) Un pacient infectat cu BMR este un pacient pentru care a fost identificată prezenţa BMR într-o zonă anatomică obişnuit sterilă sau non sterilă, asoci-indu-se semnele clinice sau biologice ale infecţiei (ex: infecţie de plagă operatorie, infecţie urinară asimptomatică, bacteriemie etc...). BMR nu sunt cu o patogenitate sau "virulenţă" mai mare faţă de speciile sensibile; ele sunt mai dificil de tratat iar extinderea şi propagarea lor vor putea genera probleme terapeutice complexe pe viitor. Un pacient colonizat cu BMR este un pacient la care a fost identificată prezenţa unei BMR în zone anatomice sau specia este frecvent prezentă dar nu în faza de multirezistenţă; exemplu : SARM în rinofaringe, EBSLE în tubul digestiv; sau alternativ, în zonele anatomice unde specia este în general absentă dar fără ca prezenţa sa să fie însoţită de semne clinice sau biologice ale unei infecţii (ex: Ps. aeruginosa în căile aeriene superioare)
218
Originea şi transmiterea. Originea BMR este umană, reprezentată de către pacienţii purtători (simp-tomatici sau nu, infectaţi sau colonizaţi). Numeroase zone infectate consti-tuie o origine importantă de BMR, în particular urina (EBLSE şi SARM), plăgile (SARM). Mediul (imediata apropiere) în care există un pacient infec-tat sau colonizat poate fi contaminat. Pacienţii care sunt cel mai frecvent purtători de BMR sunt cei cu mucoviscidoză sau pacienţii cu patologie cronică şi/sau care necesită tehnici de îngrijire multiple. Transmiterea BMR pornind de pacienţii purtatori (colonizaţi sau infectaţi) este, în majoritatea cazurilor, realizată prin intermediul mâinilor personalului medical şi de îngrijire. Transmiterea poate să fie în egală măsură produsă prin intermediul "suporturilor inerte": stetoscop, manşeta aparatului de tensiune, termometre etc..... Riscul de transmitere este direct legat de frecvenţa contactelor cu pacienţii purtători de BMR. Important ! Fiecare din personalul medical sau de îngrijire trebuie să fie informat asupra prezenţei BMR la pacientul său (tulpina bacteriană, locul, antibiograma, ultimile date referitoare la prelevatele efectuate). Nici un membru al personalului medical sau de îngrijire nu trebuie să refuze de a acorda asistenţă unui pacient numai pentru faptul că aces-ta este un purtător de BMR. Precauţiile standard sunt frecvent suficiente pentru a împiedica dise-minarea în mediu şi contaminarea celui care-l îngrijeşte.
219
PRECAUŢIILE CARE TREBUIE APLICATE ÎN CAZUL ÎNGRIJIRII PACIENŢILOR PURTĂTORI DE BACTERII MULTIPLUREZISTENTE (BMR)
Precauţii standard:
Igiena riguroasă a mâinilor după fiecare act de asistenţă medica-lă;
Purtarea mănuşilor în caz de contact cu un pacient în scopul în-grijirii plăgilor;
Folosirea, de preferat, a materialelor de utilizare unică. Materialul necesar trebuie menţionat pe foaia de urmărire a pacientului;
Decontaminarea riguroasă a materialelor utilizate pentru îngrijirea sau actul medical efectuate bolnavului atunci când acestea sunt utilizate de la un pacient la altul (ex: stetoscopul);
Decontaminarea suprafeţelor utilizate după efectuarea îngrijirilor Identificarea şi îndepărtarea corectă a deşeurilor cu risc infecţios.
Precauţii particulare:
La sfârşitul îngrijirilor se va face spălarea sau dezinfectarea prin frecţionare a mâinilor
Purtarea mănuşilor în cazul tuturor îngrijirilor, dacă pacientul este purtător de BMR la nivelul tegumentelor, plăgilor, materiilor feca-le, urinii (precauţii numite de "contact")
Purtarea măştii pentru toate îngrijirile, dacă pacientul este un pur-tator de BMR la nivelul arborelui traheo-bronşic (precauţii numite prin "picături")
220
FIŞELE CELOR MAI FRECVENŢI GERMENI Staphylococcus aureus
Particularităţi Coci Gram pozitiv. Genul: Staphylococcus, în formă de ciorchine de strugure. 35 de specii descrise (44 specii cu subspeciile lor). Importante formele rezistente la meticilină: SARM.
Particularităţi de patogenitate Gravitatea bolilor provocate de S. aureus este legată de numeroşi factori:
Adezine (adezivitatea cocilor la mucoase, catetere sau implan-turi de valve sau proteze).
Enzime (coagulaza, fibrinoliza ... care favorizeaza diseminarea bacteriei şi rezistenţa la mecanismele de apărare naturale).
Toxine proteice (acţiunea asupra tegumentului şi mucoaselor: leziuni buloase, mucoasa intestinală denudată provocând dia-ree) care acţioneaza asupra statusului general.
Habitat Prezent la om (tegument, mucoase, floră intestinală...) şi în me-
diu (supravieţuieste câteva ore pe suporturile inerte). Portaj nazal intermitent sau cronic pe o perioada de mai multe zi-
le, săptămâni şi chiar luni. În mediul de spital, 20-30% din perso-nal este purtător (şi >50% în serviciile cu risc crescut).
Este posibil să se înregistreze un nivel crescut de SARM printre tulpinile izolate de la purtători (ex: Franţa în anul 2001 a înregis-trat un nivel de 64% de S. auriu meticilinorezistent).
Mod de transmitere Contaminarea, totdeauna încrucişată, prin mâinile personalului. Leziunile cutanate şi portajul nazal poate fi la originea diseminării. Transmiterea prin alimente contaminate poate genera toxiinfecţii
alimentare de colectivitate. Transmiterea prin obiecte sau elemente de mediu, putin frecventă.
Prevenţie Igiena mainilor. Protecţia tuturor leziunilor cutanate infectate/sau posibil infectate:
asepsie şi pansament. Aplicarea măsurilor de izolare a pacienţilor cu infecţie SARM
(vezi protocolul din ghid).
221
Enterococcus faecalis/faecium "Enterococ"
Particularităţi
Coci Gram pozitiv. Genul: Enterococcus, în forma de perechi sau în lanţuri. E. fecalis, E. faecium printre speciile descrise la om. Emergenţa formelor rezistente la vancomicină (ERV).
Particularităţi de patogenitate
Factorii de patogenitate sunt incomplet cunoscuţi. Enterococii posedă adezine şi enzime (hemolizine) responsabile de feno-menele de agregare şi aderenţă pe ţesuturi sau materiale.
Habitat
Gazda obişnuită este intestinul omului şi animalelor. Prezenţa acestora în mediu este un semn de poluare de origine
fecală. Dintre toţi cocii cu interes medical, enterococii sunt cei mai rezis-
tenţi în mediul exterior. Mod de transmitere
Contaminarea încrucişată este rară. Transmiterea este cel mai frecvent de origine endogenă, plecân-
du-se de la focare de colonizare sau de infecţie. Poarta de intrare este frecvent urinară. De aici bacteria poate di-
semina către cavitatea abdominală sau către sistemul vascular. Prevenţie
Măsuri de igienă generală: spălarea mâinilor, antisepsia de tip chirurgical în cazul actelor invazive.
Aceste măsuri nu evită însa riscul diseminarii endogene.
222
Enterobacetriaceae sau Enterobacteriile Ex: E.coli, Klebsiella spp...
Particularităţi
Coci Gram negativ. Genul: 13 genuri dintre care 8 responsabile de infecţii nosoco-
miale: Escherichia, Serratia, Enterobacter, Proteus, Klebsiella, Citrobacter, Morganella, Providencia.
Existenţa formelor de rezistenţă prin producerea de beta-lactamaze cu spectru extins.
Particularităţi de patogenitate
Numeroase tulpini posedă pili care le conferă proprietăţi de ade-zivitate şi invazie tisulară. Aceşti pili pot deasemeni explica transferul de material genetic şi deci explică achiziţia de factori de patogenitate suplimentari sau de rezistenţă.
Numeroase tulpini posedă enterotoxine care provoacă diaree. Un constituent al peretelui reprezentat de endotoxină poate pro-
voca şoc endotoxinic.
Habitat Toate genurile au drept gazdă intestinul uman sau animal. Sunt deasemeni prezenţi în mod frecvent în elementele de me-
diu: apă, alimente, suprafeţe...
Mod de transmitere Transmiterea este cel mai frecvent de origine endogenă, plecân-
du-se de la focare digestive. Infecţiile pot desemeni fi de origine exogenă, plecandu-se de la
tulpini cu o mare răspândire în mediu sau prin transmitere încru-cişată între pacienţi şi/sau personal.
Prevenţie
Măsuri de igienă generală: spălarea mâinilor, antisepsia de tip chirurgical în cazul actelor invazive.
Precauţii particulare şi izolarea în caz de BMR.
223
Pseudomonas aeruginosa sau ‘’ Bacilul piocianic’’
Particularităţi Coci Gram negativ. Genul: Pseudomonas fără o grupare particulară. Există frecvent o rezistenţă multiplă la antibiotice.
Particularităţi de patogenitate
Sunt numeroşi şi nocivi la acest germene piogen şi oportunist. Toxinele: exotoxina A, care penetrează în celule şi blochează
sinteza proteică; enterotoxinele; endotoxinele. Adezinele: adeziune la mucoase (bronşitică la pacienţii cu mu-
coviscidoză/afecţiuni urinare fiind la originea pielonefritelor) şi pe suprafeţe (biofilm).
Pigmenţi (rol patogen încă nedemonstrat) responsabili de culoa-rea specifică a produselor patologice purulente.
Habitat
Bacterie cu tropism în mediu umed (reţeaua de apă, umidificatoa-rele, aparatele de nebulizare etc....).
Colonizarea tranzitorie posibilă a intestinului uman.
Mod de transmitere Bacterie oprotunistă: infecţiile afectează întotdeauna pacienţii ale
căror mecanisme de apărare sunt deficitare (tratamente imuno-supresoare, patologie subadiacentă...).
Plăgile, căile urinare şi respiratorii sunt porţi de intrare frecvente.
Preventie Măsuri de igienă generală: spălarea mâinilor, antisepsia de tip
chirurgical în cazul actelor invazive. Supravegherea condiţiilor de mediu: reducerea nişelor ecologice,
suprimarea punctelor de apă stagnantă, utilizarea apei sterile în umidificatoare.
224
Mycobacteriaceae inclusiv Mycobacterium tuberculosis
Particularităţi :
Bacili acido-alcooloprezistenţi (BAAR). Genul: Mycobacterium, regrupează 60 de specii dintre care multe
sunt cu patogenitate specifică pentru om. Particularităţi de patogenitate
Nu exista factori de patogenitate propriu-zis la aceste micobac-terii (absenţa toxinelor, enzimelor sau adezinelor).
Puterea patogenă se explică prin virulenţa extremă a acestor bacterii: capacitatea de a se multiplica în ţesuturi şi rezistenţa la mecanismul de fagocitoză.
Habitat
Originea M. tuberculosis şi speciile sale sunt stricte. Micobacteriile atipice colonizează mediul natural (sol, apele menaje-
re, praful ) şi pot fi prezente la om, tranzitor pe piele şi mucoase. Mod de transmitere
Transmiterea M. tuberculosis se face prin produsele de expectora-ţie de la subiecţii contaminaţi: picături Flugge care se deshidratea-ză pentru a forma particulele de mici dimensiuni, picături nuclei ca-re penetrează profund în bronhiole, prin inhalare.
Transmiterea micobacteriilor atipice este iatrogenă, consecutivă practicilor invazive: intervenţii chirurgicale, instalarea de proteze ..., sau oportuniste: la pacienţii infectaţi HIV.
Prevenţie
Măsurile de izolare a bolnavilor sunt obligatorii: camere individua-le, camere cu presiune negativă, purtarea măştii de tip P1... (vezi protocolul în Ghid).
Pentru formele atipice, respectarea regulilor de bază de igienă sunt suficiente: o bună practică a decontaminării sau sterilizării materialelor reutilizabile.
225
Virusurile cu transmitere prin sange HIV, VHB, VHC
Particularităţi Aceste virusuri neînrudite, au în comun un mod de transmitere preferenţial dar nu exclusiv, respectiv prin sânge şi derivate din sânge (plasmă, factorii sanguini...) şi o tendinţă de evoluţie sistematică (HIV) sau posibilă (VHB, VHC) către cronicitate. Particularităţi de patogenitate Prezenţa şi replicarea virusului în celulele ţintă (limfocitele pentru HIV şi celulele hepatice pentru VHB, VHC) vor antrena un efect citopatogen de intensitate variabilă, după răspunsul imunitar al gazdei. Habitat
Sursa acestor virusuri este reprezentată de pacienţii purtătorii asimptomatici sau simptomatici, prin sânge şi lichidele biologice contaminate.
Mod de transmitere
Elementul determinant al transmiterii este reprezentat de cantita-tea virusului prezent în mediul contaminat, ea însăşi corelată cu stadiul bolii la pacient.
Transmiterea poate să se facă pe cale sanguină, sexuală sau materno-fetală.
Preventie
Conceptul cel mai important în prevenţie este cel de aplicare a PRECAUŢIILOR STANDARD.
Măsurile care trebuie adoptate sunt cele standardizate pentru ac-cidentele prin expunere la sânge (AES) .
226
Candida albicans Particularităţi
Levurile se reproduc prin burjonare. Genul: Candida. Specia cea mai frecventă la om. Alte specii frecvente: C. tropicalis, C. kreusei, C. parapsilosisis,
C. glabatra, C. Guillermondii.... Particularităţi de patogenitate
Capacitatea de aderare la epitelii, endotelii, catetere, sonde sau proteze prin mecanisme implicând proteinele de C. albicans şi receptorii gazdei.
Adeziunea proteinelor circulante favorizând diseminarea levurilor. Morfologia variabilă le permite adaptarea la mediul înconjurător. Secreţia enzimelor proteolitice, a fosfolipazelor. Secreţia de toxine (încă puţin cunoscută).
Habitat C. albicans: levura saprofită a mucoaselor digestive şi genitale
participând la echilibrul dintre flora normală a acestor mucoase. Mod de transmitere
În majoritatea cazurilor, pacienţii se contaminează de la propriile levuri digestive sau cutanate (contaminare endogenă).
Transmiterea se realizează prin intermediul mâinilor personalului sau a materialului utilizat în îngrijirile medicale specifice (situaţie mai rară dar posibilă prin contaminare exogenă).
Factori locali: umiditatea pliurilor, macerarea cutanată, iritaţii ale pielii prin diverse produse.
Factori generali: vârsta (vârstele extreme); tratamentele cu anti-biotice cu spectru larg, chimioterapia, corticoterapia, imunosu-presoare; factori hormonali: diabet, sarcină; manevre chirugicale, gesturi invazive.
Prevenţie Măsurile de limitare a contaminărilor endogene
Igiena urogenitală riguroasă. Îngrijirea regulată a cavităţii bucale (solutii bicarbonatate sau anti-
fungice). Supravegherea clinică şi microbiologică a focarelor de contami-
nare şi decontaminarea digestiva a pacienţilor cu riscuri crescute. Măsuri de limitare a contaminărilor exogene
Spălarea atentă şi corectă a mâinilor sau decontaminarea şi pur-tarea mănuşilor.
Purtarea măştii în diverse situatii. Utilizarea antisepticelor fungicide: produşi iodaţi sau clorhexidină.
227
TRATAMENTUL PORTAJULUI NAZAL DE S. AUREUS
228
Deoarece portajul nazal de stafilococ auriu este o problemă frecventă în practica epidemiologică de spital ne-am propus ca în această ediţie să abordăm această tematică. În Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi, în anul 2007 au fost înregistrate frecvente episoade de portaj la personalul medical. Evaluarea microbiologică sistematică a portajului la pacienţi nu s-a efectuat, cu toate că probabilitatea apariţiei unor infecţii de plagă operato-rie, şi de această cauză, este potenţial crescută. Ca urmare a faptului că managementul acestei situaţii constituie o responsabilitate atât a SPCIN cât şi a întregului colectiv medical, o mai bună cunoaştere a acestui subiect sperăm să reducă pe viitor unele situaţii care pot creşte riscul apariţiei infecţiilor nosocomiale.
229
CONFERINŢA DE CONSENS DIN 2004 Portajul nazal (partea anterioară a foselor nazale) de stafilococ auriu
afectează 20% din populaţie într-o formă permanentă şi 60% într-o formă intermitentă. Factorii de risc pentru portajul nazal sunt multipli. Dacă în secţiile de chirurgie generală, stafilococul auriu este responsabil de 20% dintre infecţiile plăgilor operatorii (IPO) acest procentaj poate atinge valori de 60% în ortopedie sau în chirurgia cardiacă. Un studiu publicat în anul 1995 a demonstrat că portajul nazal preoperator multipică de 9 ori riscul de IPO. Eradicarea portajului nazal de stafilococ auriu prin administrarea de mupirocin şi reducerea asocierii IPO, constatate în studii comparative, nu este semnificativ statistică; antibioticoprofilaxia ia în calcul pentru chirugia curată stafilococul auriu sensibil.
Recomandări Nu este recomandat să se facă o depistare sistematică a portaju-
lui de Staphylococcus aureus sensibil la meticilină (SASM) în vederea eradicării sale preoperatorie, decât în funcţie de tipul de chirugie
Dacă nivelul IPO determinate de sfafilococul auriu, în special în chirurgia ortopedică protetică şi chirurgia cardiacă de clasa I, rămâne în mod anormal crescut (mai mare de 2%) chiar dacă au fost aplica-te/asigurate măsuri obişnuite de prevenire a IPO, este recomandat sa se realizeze o depistare a acestora atât la personalul care îngrijeşte pacienţii cât şi o depistare preoperatorie la pacienţi. În acesta situaţie este recoman-dat un tratament cu mupirocin.
Portajul de Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (SARM este mai mic de 5%). Factorii de risc pentru SARM sunt în principal provenienţa dintr-un serviciu de reanimare, unde durata de spitalizare este medie sau lunga, şi mai frecvent prezenţa leziunilor cutanate cronice. În toate chirurgiile generale, 50% dintre stafilococii izolaţi din IPO sunt SARM, chiar dacă nivelul portajului este scăzut (fenomen explicabil prin neluarea în considerare a SARM prin antibioti-coprofilaxia chirugicală). Un studiu în chirurgia ortopedică demonstrează că asocierea mupirocinului şi toaleta cu antiseptice reduce nivelul IPO determinate de SARM de 2,3% până la 0,3% (pentru un nivel al IPO cu SARM identic), dar scăderea portajului de SARM înainte de decontaminare lasă să se presupună intervenţia altor factori prevenţionali. Un studiu privind intervenţiile de transplant hepatic nu a pus în evidenţă decât o reducere tranzitorie a portajului de SARM fără reducerea IPO.
230
Recomandări Depistarea prezenţei SARM la nivel nazal este recomandată pa-
cienţilor înaintea efectuării unei intervenţii de chirurgie cardiacă sau ortope-dică, care provin din serviciile de reanimare cu o durata de spitalizare medie sau lungă sau în caz de leziuni cutanate cronice.
Nu este recomandat să se utilizeze mupirocin într-o manieră sis-tematică pentru prevenirea producerii IPO la purtătorii de SARM.
CE ESTE NOU IN 2007? Adminsitrarea nazală de mupirocin pentru prevenirea apariţiei IPO a
facut, în anul 2005, subiectul unei revizuiri sistematice a literaturii şi a unei metaanalize. Dintre cele 60 de articole identificate, doar 3 trialuri clinice randomizate şi 4 trialuri cu evaluarea efectului înainte şi după administrarea muprirocinului (nerandomizate) au corespuns din punctul de vedere al criteriilor de includere (cercetări clinice controlate, cu cel puţin 1 doză preo-peratorie de mupirocin, definiţie standard şi urmărirea până în ziua a 28-a pentru IPO). Intervenţiile au fost împărţite în 2 categorii: chirurgie generală şi pe specialităţi (ortopedie şi cardio-toracică). Cele 7 cercetări au totalizat 11.088 de pacienţi. Grupurile tratate şi cele martor au fost comparabile în studiile randomizate; diferenţele între grupuri au fost înregistrate pentru studiile cu terapia înante şi după (grupul cu mupirocin mai tineri sau mai vârstnici, număr crescut de pacienţi colonizaţi cu stafilococ în grupul con-trol). Nu s-a constatat o reducere a nivelului IPO pentru intervenţiile de chirurgie generală (digestivă sau ginecologică): 8,4% (mupirocin) versus 8,1% (control), RR de 1,04 (IC 95%: 0,81-1,33). Pentru intervenţiile ortope-dice şi de chirurgie cardio-toracică utilizarea mupirocinului este asociată cu o reducere a nivelului de IPO în studiile randomizate: 6,0% (mupirocin) versus 7,6% (grupul control), RR: 0,80 (IC 95%: 0,58-1,1) şi în studiile înainte/după: 1,7% (mupirocin) versus 4,1% (grupul control), RR: 0,40 (IC 95%: 0,29-0,56). Nu a fost notată rezistenţa stafilococului la mupirocin şi un singur studiu a raportat efecte secundare de tip rinoree şi prurit (4,8% în fiecare grup).
Concluziile autorilor Aplicarea intranazală de mupirocin în perioada perioperatorie es-
te asociată cu o reducere a incidenţei IPO în cazul intervenţiilor din chirur-gia ortopedică şi cardio-toracică; costul şi riscurile scăzute sunt argumente suplimentare pentru utilizarea acesteia în chirurgia curată când riscul de IPO
231
cu S. aureus este crescut. În anul 2006, două articole au abordat utilizarea mupirocinului în chirurgia cardiacă. Unul dintre articole a reprezentat un studiu clinic randomizat, controlat, dublu orb, iar cel de al doilea a fost efec-tuat ca un studiu prin comparare istorică. Studiul randomizat a inclus 257 de pacienţi care au beneficiat de un act chirugical programat, pe cord deschis, la purtători de stafilococ (depistare nazală realizată 2 săptămâni înainte de intervenţie cu administrarea de 2 ori pe zi timp de o săptămână preoperator fie a mupirocinului, fie a unui produs placebo). Rezultatele au demonstrat ca portajul nazal de S. aureus în perioada postoperatorie a fost eradicat în 81,5% dintre cazuri (grup mupirocin) şi 46,5% (grup control) şi că nu există nici o diferenţă semnificativă între nivelul de IPO cu stafilococ (3,8% în grupul tratat cu mupirocin şi 3,2% în grupul control), dar cele 2 infecţii asociate cu bacteriemie care au condus la complicaţii importante şi chiar la deces au fost în grupul martor. Ca urmare a numeroaselor erori sistematice, autorii nu au putut explica procentul crescut de eradicare a portajului nazal în grupul pla-cebo (dar au îndoieli asupra corectitudinii aplicării protocolului de studiu prin vinderea liberă în farmacii a mupirocinului).
Studiul nu a reuşit să demonstreze că administrarea nazală pre-ventivă a mupirocinului reduce IPO cu S. aureus în chirurgia cardio-toracică.
Al doilea studiu efectuat pe o perioada de 17 luni (aprilie 2003 -septembrie 2004), timp în care fiecărui pacient operat pentru o intervenţie cardiacă i s-a efectuat exsudat nazal chiar înaintea intrării în sala de opera-ţie şi a primit mupirocin intranazal (de 2 ori pe zi timp de 14 zile chiar dacă cultura a fost negativă). Au fost incluşi 1.077 de pacienţi care au fost com-paraţi cu o perioadă anterioară cand nu s-a utilizat mupirocin (954 pacienţi, ianuarie 2002 – aprilie 2003). 21% dintre pacienţi au prezentat portaj nazal de stafilococ. Au fost înregistrate o reducere de 33% a nivelului IPO (de toate etiologiile) la pacienţii primei perioade (18/954) faţa de cei din a doua perioadă (12/1077), dar şi o reducere de 75% a nivelului IPO cu S. aureus: 16/954 (1,68%) versus 4/1077 (0,37%).
Concluziile autorilor Identificarea şi administrarea nazală preventivă de mupirocin la
purtătorii de S. aureus a avut impact asupra nivelului IPO cu S. aureus în chirurgia cardio-toracică.
232
Este indicată practicarea, la pacienţi, a unei depistări preoperatorii a portajului de S. aureus şi aplicarea preventivă de mupirocin, în cazul chirurgiei curate, la cei cu intervenţii ortopedice sau cardio-toracice
PERSPECTIVE Recomandarea efectuării unor studii care să aducă dovezi privind
aplicarea următoarelor măsuri preventive preoperatorii: toaleta preoperatorie: compararea unui placebo cu diverse pro-
duse antiseptice (în afară de clorhexidină); îndepartarea pilozităţii: compararea îndepărtării pilozităţii prin di-
verse tehnici şi lipsa acestei măsuri; compararea diverselor teh-nici între ele; compararea aplicării acestora în diverse momente în raport cu actul chirurgical sau a diverselor locuri; cum este propus de diverşi autori să se studieze aceeaşi intervenţie pro-gramată de chirurgie curată pentru care incizia este efectuată în diverse zone cu pilozitate importantă dacă studiile compară di-verse tehnici; îndepărtarea pilozităţilor să fie aceeaşi şi să fie efectuată în acelaşi moment pentru toţi pacienţii incluşi
decontaminarea locului de incizie: compararea diverselor anti-septice şi descrierea clară (nume generic şi concentraţia) ţinân-du-se cont de tehnicile de curăţare prealabilă antisepsiei
Recomandarea efectuării unor studii riguroase din punct de vedere metodo-logic:
număr mare de pacienţi, putere crescută a studiului pentru de-terminarea diferenţelor semnificative a nivelului IPO;
randomizarea şi evaluarea criteriului de raţionament, realizarea după principiul dublu orb
în intenţia de a trata toţi pacienţii ; definiţii standard pentru IPO, durata suficientă de supraveghere
postoperatorie pentru colectarea unui număr maxim de IPO.
233
PROTOCOL DE ÎNGRIJIRE ŞI DIVERSE MANEVRE TEHNICE
234
În ultimile ediţii ale Ghidului acest capitol a fost inclus sistematic. Ne dorim ca protocoalele recomandate sa fie cunoscute şi mai ales respecta-te în practica curentă. În asociere cu antibioticoterapia, procedurile şi diverse-le manevre tehnice efectuate corect contribuie la obţinerea succesului terapeu-tic. Ele pot totodată creşte riscul infecţiilor de spital în condiţiile în care nu este respectat protocolul de practică corectă. În acest contex, pentru Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie se impune cunoaşterea şi aplicarea etapelor de desfăşu-rare a acestor prestaţii cu acordarea unei atenţii sporite limitării răspândirii agenţilor patogeni multiplurezistenţi responsabili de infecţii nosocomiale. Sunt prezentate în mod selectiv acele protocoalele pentru desfăşurarea manevrelor şi tehnicilor mai frecvent utilizate în practica de spital.
235
SPITALUL CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE IAŞI SPCIN
PROTOCOL SPĂLAREA SIMPLĂ A MÂINILOR
TIP I
Practicată în mediul spitalicesc, în absenţa portajului unor agenţi patogeni oro-faringieni, cutanaţi, digestivi
Recomandări:
* Chiar dacă se vor utiliza mănuşi nu trebuie exclusă spălarea mâinilor * Purtarea bi juteriilor este interzisă * Igiena unghiilor * Uti lizarea halatelor cu mâneci scurte
SCOP : reducerea florei microbiene tranzitorii prin acţiune mecanică INDICAŢII : în activităţile obişnuite
- revenirea sau plecarea din serviciu; - înainte şi după utilizarea toaletei - înainte şi după masă - îngrijiri simple necontaminante (toaleta, amenajarea patului, distribuirea alimente-
lor) DURATĂ : 1 minut UTILITĂŢI
- sistem de aprovizionare cu apă - distribuitor de săpun/ distribuitor de hârtie de unică folosinţă - uscător de mâini - pubelă cu dispozitiv acţionat prin pedală
METODA ( 7 ETAPE)
1. umezirea mâinilor şi antebraţelor cu apă caldă 2. aplicarea unei doze de săpun (5ml) în palme şi masarea susţinută a mâinilor, insis-
tându-se în spaţiile interdigitale, faţa posterioară şi marginea cubitală a mâinii 3. rezultarea unei spume abundente prin efect mecanic prin umidificarea cu apă 4. îndepărtarea săpunului la jet de apă până la dispariţia acestuia 5. uscarea mâinilor fie la uscătoare sau prin tamponament cu hârtie de unică fo-
losinţă de la degete spre încheietura mâinii 6. închiderea robinetului cu hârtia cu care s-a efectuat uscarea mâinilor sau cu dis-
pozitiv special (ex. ca cel de la sala de operaţie) 7. aruncarea hârtiei la pubelă fără a o atinge
236
SPITALUL CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE IAŞI SPCIN
PROTOCOL SPALAREA ANTISEPTICĂ A MÂINILOR
TIP II Recomandări:
* Chiar dacă se vor utiliza mănuşi nu trebuie exclusă spălarea mâinilor * Spă larea antiseptică trebuie efectuată înaintea oricărei manevre
de îngrijire * Purtarea bi juteriilor este interzisă * Igiena unghiilor * Uti lizarea halatelor cu mâneci scurte * Ţinuta de protecţie: calotă + mască (pe timpul manevrelor de îngrijire)
SCOP : - eliminarea florei microbiene tranzitorii
- reducerea florei microbiene rezidente prin acţiunea mecanică şi chimică INDICAŢII :
- înaintea oricărei manevre aseptice (fixarea sondei, cateterului, pregătirea per-fuziei etc..)
- după toate manevrele septice (efectuate la bolnavii contaminaţi) - în toate serviciile cu risc infecţios înalt (chirurgie, ATI) - după îngrijirea cazurilor cu infecţie nosocomială acest tip II de spălare a
mâinilor trebuie să înlocuiască tipul I (spălarea simplă) DURATA : 1 minut UTILITATI
- sistem de aprovizionare cu apă dar care nu necesită atingerea robinetului - distribuitor de săpun/ distribuitor de hârtie de unică folosinţă - uscător de mâini - pubelă cu dispozitiv acţionat prin pedală - dispozitiv de periaj a unghiilor (steril la nevoie)
METODA ( 7 ETAPE)
1. umezirea mâinilor şi antebraţelor cu apă caldă 2. aplicarea unei doze de săpun ANTISEPTIC (5ml) în palme şi masarea susţi-
nută a mâinilor insistându-se în spaţiile interdigitale, faţa posterioară şi mar-ginea cubitală a mâinii. Periajul unghiilor dacă este necesar
3. rezultarea unei spume abundente prin efect mecanic 4. îndepărtarea săpunului la jet de apă până la dispariţia acestuia 5. uscarea mâinilor fie la uscătoare sau prin tamponament cu hârtie de unică fo-
losinţă de la degete spre încheietura mâinii 6. închiderea robinetului cu hârtia cu care s-a efectuat uscarea mâinilor sau cu dispo-
zitiv special, la distanţă (ex. ca cel de la sala de operaţie) 7. aruncarea hârtiei la pubelă fără a o atinge
237
SPITALUL CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE IAŞI SPCIN
PROTOCOL SPĂLAREA GHIRURGICALĂ A MĂINILOR
TIP III Recomandări :
* Ţinută de protecţie : halat special + calotă + mască chirugicală încă lţăminte specială
SCOP : - eliminarea / reducerea energică, importantă şi prelungită a florei - microbiene rezidente superficiale sau profunde a epidermului INDICAŢII :
- înaintea oricărui act terapeutic sau diagnostic (cateterism central, puncţie ..) - înaintea oricărei manevre chirurgicale
DURATA : niciodată mai puţin de 6 minute UTILITĂŢI
- sistem de aprovizionare cu apă dar care nu necesită atingerea robinetului - distribuitor de săpun (antiseptic cu spectru larg), acţionat fără atingere - perie chirugicala sterilă - apă sterilă
METODA ( 3 ETAPE fiecare cu o durată de 6 minute)
Timpul 1 = 1 minut 1. umezirea mâinilor şi antebraţelor 2. aplicarea unei doze de săpun ANTISEPTIC, masarea susţinuta a mâinilor
până la cot 3. clătirea energică a mâinilor, încheietură şi antebraţe menţinând mâinile dea-
supra poziţiei cotului Timpul 2 = 1 minut 1. reluarea aplicării unei doze de săpun 2. periajul unghiilor 3. clătire Timpul 3 = 4 minute 1. reluarea aplicării unei doze de săpun. Săpunirea mâinilor şi antebraţelor 2. clătire amundentă 3. uscarea mâinilor şi braţelor prin tamponament cu un câmp steril pentru fieca-
re mană
238
SPITALUL CLINIC DE PENUMOFTIZIOLOGIE IAŞI SECŢIA DE CHIRURGIE TORACICĂ SPCIN
PROTOCOL TEHNICA PLEUROTOMIEI
MATERIALE NECESARE :
* sunt preferate truse sterile de unică folosinţă ce cuprind tot instrumentarul necesar pleurotomiei, inclusiv materialele moi şi la care se adaugă un tub de dren Vygon ce asigură evacuarea aerului printr-o valvă unidirecţională
Definiţie : introducerea unui tub în cavitatea toracică prin spaţiul inter-costal sau prin patul costal dupa rezecţia unui fragment de coastă
1. Tampoane pentru aplicarea antisepticului 2. Comprese sterile mici 3. Mănuşi chirurgicale sterile 4. Câmpuri operatorii 5. Xilina 20 ml 6. Seringi de unică folosinţă 7. Ace sterile 8. Bisturiu 9. Materiale de sutură 2-0 neresorbabile cu ac de piele triunghiular 10. Pense Péan 11. Foarfeci 12. Conectoare 13. Tuburi de pleurotomie tip “Trocarth” 12 F sau tub de vinil de 20 sau
36 F multifenestrate 14. Tubulatură de racord 15. Aparat de aspiraţie pleurală (Pleurevac), sau borcan tip Béclere sau
drenaj valvular tip Heimlich
239
TEHNICA :
1. Pregătirea sălii rezervată pleurotomiilor
2. Spălarea antiseptică a mâinilor de către operator
3. Protecţia cu echipament curat şi mănuşi sterile
4. Se pregăteste câmpul operator prin badijonare cu antiseptic (tinctură de iod şi alcool)
5. Se execută anestezia locală
6. Se incizează tegumentul cu bisturiul (lama nr. 11) pe 1 cm lungime şi 1 cm adâncime. Apoi se introduce pensa Péan mică razant cu marginea superioară a coastei şi se penetrează spaţiul intercostal
7. Se introduce tubul tip “Trocarth” de 12 F care este “armat” cu un trocar rezistent. Imediat ce se pătrunde în cavitatea pleurală, trocarul se retra-ge câtiva mm (pentru a nu leza plămânul), se introduce tubul şi se trec cele două fire clasice la tegument: un fir de aşteptare (care va fi înodat la suprimarea drenajului pleural pentru a împiedica pătrunderea aerului în cavitatea pleurală) şi un fir de fixare a tubului.
8. Tubul se racordează la o valvă Heimlich, la un borcan tip Béclere sau la o baterie de aspiraţie
9. În cazul în care nu avem tub de trocar, manevrele sunt mai complexe. Incizia tegumentului va fi mai largă (1,5-3 cm). Cu pensa Péan se pă-trunde în cavitatea pleurală. Unii autori recomandă introducerea unui de-get pentru a verifica poziţia plămânului. Apoi ajutorul introduce o pensă vasculară mai mare (fără dinţi) cu care depărtează cele două coaste. Operatorul pătrunde în cavitatea pleurală cu tub fixat printr-o pensă. Apoi pensa este retrasă şi tubul orientat în poziţia dorită. Se trec firele de aş-teptate şi fixare.
240
SPITALUL CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE IAŞI SPCIN
PROTOCOL TEHNICA REALIZĂRII PANSAMENTULUI
I
II III
PACIENT Efectuarea toaletei parţiale Canapea curată şi protejată Instalarea confortabilă, funcţională Informarea asupra manevrei
CONDIŢII DE MEDIU Temperatură corespunzătoare (>200C) Spaţii special amenajate Ferestre şi uşi inchise
MATERIAL Suprafeţe decontaminate Material steril adecvat, disponibil
PRODUSE Recomandarea medicului Sterile - unică folosinţă de preferat - folosinţa multiplă (data şi
ora desigilării)
PERSONAL Echipament curat Masca de protecţie Spălarea mâinilor
ÎNDEPĂRTAREA PANSAMENTULUIEvaluarea aspectului plăgii
pH Prelevări dacă sunt necesare
Debridare Curăţire
Antisepsie în funcţie de pH Repunerea pansamentului
PACIENTReinstalarea Informarea: respectarea regulilor de igienă
MEDIUL Suprafeţele utilizate decontaminate
MATERIALEMaterial de unică utilizare:
colectat Alte materiale : decontaminateDeşeuri eliminate (incinerate,
neutralizate etc)
PRODUSE De unică folosinţă
eliminate De mai multe utilizări:
pe cât posibil evitarea contaminării la exterior (decontaminarea)
PERSONALMască, calotă
(de unică utilizare) Spălarea mâinilor
(cu săpun antiseptic) Protocol de ingrijire
241
SPITALUL CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE IAŞI SPCIN
PROTOCOL DECONTAMINAREA MĂŞTILOR UTILIZATE PENTRU ADMINISTRA-
REA OXIGENULUI ŞI AEROSOLI 1. activitatea de colectare şi decontaminare a măştilor pentru administrarea oxigenului
şi aerosoli va fi executată de personalul medical al fiecărei secţii şi cel al serviciului “Sterilizare” oficial desemnat pentru aceste activităţi (asistent sterilizare şi infirmieră)
2. colectarea măştilor utilizate de bolnavi se va efectua de către asistentele medicale de pe secţii în recipiente speciale inchise şi etichetate în conformitate cu precauţiile universale pentru evitarea contaminării mediului de spital;
3. zilnic, infirmiera de la serviciul “Sterilizare” va prelua materialul contaminat şi îl va transporta în condiţii de securitate în spaţiul destinat decontaminării;
4. materialul nesteril va fi prelucrat în vederea decontaminării prin tehnica standard : - pregătirea materialului în vederea decontaminării: spălarea şi îndepar-
tarea materialului organic de pe mască, la jet de apă ; - decontaminarea chimică: imersarea măştilor în cuva specială cu capac,
în soluţie decontaminantă proaspătă, la concentraţii corespunzătoare, timp de 10 min. (ex. Soluţie Perasafe: pulberea în cantitate de 16,2 g se dizolvă într-un litru de apă încălzită la 350C. La maximum 15 min. de la preparare soluţia de culoare albastră poate fi utilizată. Culoarea se menţine atât timp cât soluţia este activă. Va fi îinlocuită când soluţia îşi modifică culoarea sau ori de câte ori se aprecia-ză că eficienţa ei este compromisă. În cazul utilizării altor soluţii sau preparate se vor respecta recomandările producătorului şi a SPCIN)
- clătirea energica a măştilor la jet de apă, după scoaterea din decon-taminant ;
- uscarea măştilor pe un suport special atribuit numai acestei operaţii; - depozitarea măştilor curate îintr-o casoletă etichetată cu numele secţiei şi
precizarea “ măşti decontaminate”
5. periodic se vor face testări bacteriologice ale materialului decontaminat
6. personalul medical din sectii şi cel din serviciul “Sterilizare” vor asigurea materialele necesare şi ritmicitatea acestor operaţii astfel încât să nu se înregistreze lipsa măş-tilor decontaminate.
242
SPITALUL CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE IAŞI SPCIN
PROTOCOL PREVENIREA TRANSMITERII BACTERIILOR MULTIREZISTENTE (BMR)
Laboratorul de Microbiologie
Cine semnalează apariţia BMR ?
Cui ?
SPCIN Recomandă izolarea
pacientului şi măsurile preventive corespunzătoare
Serviciului unde este spitalizat pacientul
Cine este persoana informată: • în week-end • seara • pe perioada vacanţelor
i d ii
Medicul Asistenta şefă
Asistenta de salon
Sunt aplicate recomandările de izolare
a bolnavului
243
Bolnavul este transferat in alt serviciu sau externat purtător de BMR
În alt serviciu La domiciliu
Informarea serviciului de transfer• verbal • precizarea în FO
Scop : aplicarea măsurilor practice de izolare a pacientului încă de la dmiterea în noul serviciu
Măsuri speciale de supraveghere
Recomadări privind integrarea pacientului
în familie
Informarea brancardierilor si personalului de pe ambulanta :
• protejarea lenjeriei printr-o aleză • spălarea mâinilor • mănuşi (dacă este necesar)
Recomandări practice de protecţie pentru :
• copii • imunosupresaţii din familie • persoane din anturaj cu boli
cronice (ex.diabet etc.)
Izolarea bolnavului cu infecţie nosocomială (BMR)
Condiţii de mediu• Izolarea în camera separate • Evitarea diseminării BMR prin :
- lenjerie - materiale - veselă - produse biologice
Personalul medicalProtecţie obligatorie :
• halat • mască • mănuşi
Informarea bolnavului
Informarea vizitatorilor şi
familiei
Informarea serviciilor unde
eventual este transferat bolnavul
Semnalarea cazului
Prescripţie medicală conform ghidului de antibioticoterapie
admiterea
şi ţă
244
PRECAUŢII UNIVERSALE PRIVIND MĂSURILE DE IZOLARE A PACIENŢILOR CONTAMINAŢI ŞI COLONIZAŢI CU
MICROORGANISME PATOGENE TRANSMISIBILE
Principii Pacienţii cu infecţii nosocomiale sau purtătorii unor agenţi patogeni (cei marcaţi
cu asterisc fac parte din flora de patogeni multirezistenţi ai spitalului de Pneumologie Iaşi) sunt semnalaţi SPCIN şi se marchează pe foaia de observaţie cu o culoare distinctă microorganismul, pentru a fi vizibil. Măsurile ulterioare sunt de izolare a acestor bolnavi în camere separate iar lenjeria şi alte obiecte utilizate de aceştia şi posibil contaminate vor fi prelucrate şi decontaminate separat de a altor pacienţi indemni la infecţia respectivă.
Indicaţii de izolare - bolnavi cu infecţii sau colonizaţi cu bacterii multirezistente : Staphylococcus
aureus meticilino-rezistent*, Klebsiella pneumonae rezistent la cefalo-sporine de generaţia a 3-a*, Pseudomonas aeruginosa cu sensibilitate absentă*, Mycobaterium tuberculosis - MDR*
- bolnavi cu pneumonii sau infecţii ale ţesuturilor moi cu streptococ β-hemolitic grup A ;
- bolnavi cu infecţie virală: gripală, herpes virus, HIV, adenoviroze (conjucti-vite adenovirale) etc….
Precauţii particulare
- se recomandă izolarea în camere separate - pentru contactul direct sau indirect cu bolnavul sau produse şi materiale
contaminate se vor purta: mănuşi de unică utilizare ; masca de tip « vi-zitator »*, halate din hârtie de unică utilizare ;
- materialul contaminat va fi depozitat în saci speciali de culoare diferită faţă de sacii în care se depozitează lenjeria contaminată
• masca filtrantă în cazul îngrijirii bolnavilor cu tuberculoză va fi aplicată la in-
trarea în încăpere şi se va evita contactul la mai puţin de 1 m de pacient atunci când este posibil .
• masca filtrantă va fi corect purtată, ea acoperind perfect conturul feţei (opreş-te >95% din particulele contaminante).
• masca de tip chirugical nu opreşte picăturile septice cu diametru de <1,5µ
245
TEHNICA ÎNGRIJIRII PLĂGILOR ŞI PANSAMENTELOR
246
Ne-am propus ca această sinteză să continue recomandările utile şi opera-ţionale pentru practica medicală axată pe îngrijirea plăgilor şi pansamente-lor. Aceasta temă a fost aleasă ca urmare a complexităţii problemei şi a aspectelor profesionale multiple: evoluţia cercetării în domeniul cicatrizării, posibilităţi terapeutice diferite în cazul plăgilor acute sau cronice, diversita-tea mare în alegerea tehnicilor de efectuare a pansamentelor şi a produse-lor utilizate, strategii moderne în utilizarea sistematică a antisepticelor. La elaborarea acestui material a stat la bază un document validat de Consiliul Ştiinţific al Centrului de Coordonare al Luptei Contra Infecţiilor Nosocomiale (CLIN) din regiunea de Vest a Franţei.
247
DOMENIUL DE STUDIU : • plăgile acute: plăgile curate suturate; plăgile care înglobează un
dispozitiv extern (ex: fixator extern în ortopedie); plăgile deschise (drenaje, irigaţii, meşaj, spălarea plăgii, bontul de amputaţie, grefa); plăgile profunde şi debridările, plăgile acute infectate.
• plăgile cronice: escarele şi ulcerele (venoase, arteriale, mixte în care sunt incluse plăgile de tip angiodermită); plăgile din leziunile canceroase; plăgile cronice infectate.
PLAGA, CICATRIZAREA, MICROORGANISMELE :
Pielea este populată de o floră rezidentă şi o floră tranzitorie. Toate microorganismele prezente în mediu, provenind din flora digestivă, vaginală sau bucală, pot fi regăsite, la un moment dat, la nivelul tegumentului. Flora cutanată normală poate fi modificată cu vârstă, tratamentele aplicate, clima-tul, profesia, spitalizarea, tratamentul anti-infecţios general, imunosupresia. În unităţile de îngrijire, microorganismele regăsite la nivelul pielii pot avea caracteristici de rezistenţă la numeroşi agenţi anti-microbieni.
Colonizarea bacteriană este un fenomen natural, indispensabil cicatri-zării, iar combaterea acestuia, prin utilizarea antisepticelor şi antibioticelor, împiedică fenomenul de cicatrizare. Foarte frecvent procedurile prin care se practică prelevările bacteriologice sistematice sunt inutile şi costisitoare în cazul în care evoluţia plăgii este normală. În caz contrar, apariţia unei infecţii care poate să împiedice cicatrizarea face necesară evaluarea bacte-riologică şi precizarea rapidă a diagnosticului cu ajutorul examenului micro-biologic din produsul recoltat de la nivelul plăgii. CICLUL BACTERIOLOGIC
Ciclul bacteriologic semnifică evoluţia obişnuită a florei bacteriene la nivelul unei plăgi. Cicatrizarea plăgii se desfăşoară în mai multe etape. Fiecare dintre aceste faze se caracterizează prin activităţi celulare specifice
248
care fac să progreseze procesele de reparare, dupa o secvenţă cronologică precisă dar care se intrică. Diferitele etape ale cicatrizării corespund succe-siunii florii bacteriene fiziologice de colonizare.
Curăţarea (detersiunea) corespunde fazei iniţiale, exudative. Există numeroase specii de bacterii diferite cu o preponderenţă a cocilor Gram pozitivi (S. aureus, enterococi) care joacă un rol determinant în această fază de curăţare. Pentru fiecare plagă cicatrizarea începe prin apariţia fenomenelor inflamatorii precoce. Imediat după traumatism se produce fenomenul de transudare de la nivelul vaselor de sănge şi limfatice. Coagu-larea este indusă prin activarea trombokinazei care este eliberată şi gene-rează producerea fibrinei. Exudarea debutează după aproximativ 10 minute şi va asigura apărarea impotriva infecţiei şi totodată curăţarea plăgii.
Necroza: începând cu această fază, microorganismele aerobe sau anaerobe pot fi prezente în proporţie egală. În acest stadiu apar bacteriile Gram pozitiv (E. coli, Proteus spp.)
Ulceraţia: în acestă fază se observă predominenţa bacteriilor aerobe (Pseudomonas spp., S.aureus)
Burjonarea: corespunde înlocuirii substanţei pierdute cu un nou ţesut. Se regăseşte o floră polimorfă cu predominenţa bacteriilor Gram pozitiv dar într-o proporţie net mai redusă decât în fazele precedente. Aproximativ după 4 zile de la apariţia leziunii, fibroblaştii produc, de primă linie, mucopo-lizaharide care vor constitui matrice în elaborarea fibrelor de colagen ale ţesutului conjunctiv.
Reepidermizarea: denumită şi epitelializarea corespunde fazei de di-ferenţiere, cu maturarea celulară şi dezvoltarea cicatricei. Plăgile sunt sărace în bacterii. Între a 6-a şi a 10-a zi, în medie, începe maturarea fibrelor de colagen. Plaga se retractă sub influenţa miofibroblaştilor. Ţesutul de granulaţie, prin pierderea apei de la nivelul vaselor de sânge, devine mai ferm. El se transformă în ţesut cicatricial care, la rândul său, favorizează retragerea cicatricială.
249
OBSTACOLE ÎN CICATRIZARE Numeroşi factori sunt direct asociaţi mecanismelor de cicatrizare şi
constituie obstacole în producerea acesteia. Diabetul, hiperglicemia provoacă o disfuncţie leucocitară care este la
originea riscului ischemic regional. Malnutriţia este cauza perturbărilor fazei inflamatorii şi sintezei de co-
lagen Obezitatea generează o diminuare a vascularizaţiei ţesutului adipos şi
creşterea tensiunii în plagă Tabagismul provoacă o diminuare a oxigenării plăgii şi anomalii ale
coagulării în micile vase sanguine Stresul important antrenează o creştere a cortizolului care diminuă
numărul de limfocite circulante şi atenuează reacţia inflamatorie. PLĂGI COLONIZATE
Colonizarea bacteriană a plăgilor este consecinţa naturală a expunerii ţesuturilor la aerul ambiental. Ea corespunde prezenţei bacteriilor la supra-faţa plăgii, fără invazia ţesuturilor şi fără răspunsul imunitar local sau gene-ral. Totodată colonizarea traduce echilibrul dintre reacţiile organismului şi puterea patogenă a bacteriilor tranzitorii, comensale. PLĂGI INFECTATE
Infecţia corespunde invaziei ţesutului cutanat şi subcutanat de către bacterii cât şi reacţiei imunitare consecutive. Aceasta se traduce prin sem-ne clinice ale inflamaţiei locale (rubor, calor, dolor, edem) şi multiplicarea bacteriană cu mobilizarea polinuclearelor. În unele cazuri infecţia se extin-de la ţesutul muscular şi osos adiacent şi se poate generaliza. Manifestările clinice sunt reprezentate de semne locale şi generale ca limfangita, adeno-patii, semne de miozită sau osteită cât şi de semne generale ca febra. Poate rezulta bacteriemia, cu trecerea microorganismelor în torentul circu-lator.
250
Ris
cul i
nfecţie
i şi a
tran
smite
rii în
cruc
işat
e a
infe
cţie
i în
cazu
l plă
gilo
r.
Reg
uli d
e ig
ienă
ada
ptat
e du
pă n
ivel
ul d
e ris
c N
ivel
de
risc
Plag
ă ac
ută
Plag
ă cr
onică
Ris
c in
fecţ
ios
scăz
ut
Ace
st ri
sc e
ste
atrib
uit e
tape
i de
cica
triza
re c
are
perm
ite a
păra
rea
la
nive
lul p
lăgi
i, în
mod
nat
ural
, faţă
de
infe
cţie
(mec
anis
m d
e ex
suda
re ş
i ac
tivita
tea
flore
i rez
iden
te, p
reze
nţa
ţesu
turil
or c
icat
ricia
le)
Ace
ste
cond
iţii f
avor
abile
pro
tecţ
iei
plag
ii faţă
de
infe
cţie
treb
uie
asoc
ia-
te c
u te
hnic
i pro
prii
de în
griji
re
pent
ru p
lăgi
le c
roni
ce, s
teril
e, s
au
pent
ru păg
ile a
cute
- pla
gă s
utur
ată
cu fi
r, ag
rafe
, sut
uri
adez
ive
după
inci
zie,
pen
tru in
terv
enţie
ch
irurg
icală
- pla
gă tr
aum
atică
sutu
rată
sau
nu
- pla
gă d
upă
endo
scop
ie
inte
rvenţio
nala
ca
cea
din
ce
lio-c
hiru
rgie
- esc
ară
în s
tadi
ul 2
, cu
atin
geri
limita
te ţe
sutu
rile
supe
rfici
ale
pent
ru
care
col
oniz
area
est
e fiz
iolo
gică
Ris
c in
fecţ
ios
med
iu
Ace
st ri
sc e
ste
lega
t de
perm
eabi
li-ta
tea
sau
trece
rea
căt
re o
zonă
care
pos
edă
o flo
ră b
acte
riană
sa
prof
ită (r
isc
endo
gen)
A
ceasă
perm
eabi
litat
e ge
nere
ază
un ri
sc s
uplim
enta
r de
trans
mite
re
încr
uciş
ată
de la
nve
lul p
lăgi
i (ris
c ex
ogen
), pr
intr-
o te
hnică
de a
seps
ie
insu
ficie
ntă
sau
prin
tr-o
defic
ienţă
de ig
ienă
a p
acie
ntul
ui.
- dre
naju
l, m
esaj
ul p
lăgi
i sau
sto
mei
re
cent
sut
urat
e - f
ixat
or e
xter
n
- esc
ară
în s
tadi
ul 3
, cu
atin
gere
a ţe
sutu
rilor
moi
(fas
cia,
muş
chii)
şi a
te
ndoa
nelo
r pen
tru c
are
colo
niza
rea
este
fizi
olog
ică
- ulc
eraţ
ie a
rteria
lă
251
Niv
el d
e ris
c Pl
agă
acută
Plag
ă cr
onică
Ris
c in
fecţ
ios
cres
cut
Ris
curil
e de
orig
ine
endo
genă
şi
exog
enă
sunt
maj
ore.
Pla
ga e
ste
desc
hisă
cu
expu
nere
a zo
nelo
r pr
ofun
de a
le te
ndoa
nelo
r, os
ului
, cu
sau
fără
infe
cţie
sup
erfic
ială
sau
pr
ofun
dă.
Ris
cul d
e co
ntam
inar
e ex
ogenă
este
în
mod
par
ticul
ar c
resc
ut în
caz
ul
pans
amen
tulu
i. R
iscu
l de
trans
mite
re în
cruc
işată
între
pac
ienţ
i est
e m
axim
al.
- pla
gă tr
aum
atică
mul
tiplă
sau
de
brid
ată
- pla
gă c
hiru
rgic
ală
com
portâ
nd m
ai
mul
te p
orţi
de in
trare
- b
ont d
e am
putaţie
des
chis
- p
lagă
infe
ctată
- esc
ară
în s
tadi
ul 4
cu
atin
gere
a pr
ofun
dă a
muş
chilo
r, te
ndoa
nelo
r, os
ului
, plă
gii i
mpo
rtant
e, d
e ex
empl
u la
niv
elul
sac
rum
ului
- p
lagă
can
cero
asă
- pla
gă in
fect
ată
252
PRELEVĂRILE DE LA NIVELUL PLĂGII Se disting două tipuri de prelevări: prelevările care urmăresc preciza-
rea diagnosticului şi prelevări de interes epidemiologic. Această diferenţiere este esenţială deoarece ea condiţionează momentul recomandării, modul de realizare a prelevării, transportul, conservarea prelevatului, tehnica de analiză microbiologică şi interpretarea rezultatelor. În toate cazurile prelevă-rile microbiologice sunt realizate fie ca urmare a unei recomandări medica-le, fie în cazul aplicării unui protocol scris.
Prelevările care urmăresc precizarea diagnosticului Sunt destinate stabilirii diagnosticului etiologic al unei infecţii suspecta-
te şi pentru adaptarea tratamentului antimicrobian. Sunt indicate numai în prezenţa semnelor clinice asociate infecţiei (durere, inflamaţie periulceroa-să, adenită, febră). O plagă care exsudează sau care prezintă un anumit miros nu justifică o prelevare microbiologică. Prelevatele sunt obţinute cu ajutorul unei seringi sau prin biopsie, după curăţarea plăgii.
interpretarea rezultatelor: infecţia este definită prin prezenţa a următoarelor 2 semne: roşeaţă, sensibilitate, edem al marginilor plăgii, cu sau fără secreţie purulentă, şi prezenta unuia din semnele următoare: germene predominant, evidenţiat în cultură, izolat dintr-un lichid obţinut prin aspirare cu ajutorul unei seringi, sau germene izolat dintr-un ţesut de bio-psie într-o cantitate de >105 germeni/gram de ţesut (excepţie face strepto-cocul beta-hemolitic) sau germene izolat prin hemocultură.
NB: interpretarea rezultatelor după examenul prelevatelor din fistule este mult mai dificilă, deoarece infecţia este frecvent plurimicrobiană.
Prelevările de interes epidemiologic Au ca scop de a pune în evidenţă prezenţa eventualelor bacterii multi-
plurezistente (BMR). Depistarea şi modalităţile de realizare sunt precizate de către SPCIN în cadrul programului de supraveghere a circulaţiei BMR din unităţiile respective. Aceste prelevări de interes epidemiologic sunt obţinute prin recoltarea, fără decontaminarea prealabilă, a pielii sau mu-coaselor lezate.
interpretarea rezultatelor. Laboratorul va efectua tehnici specifice pentru cercetarea bacteriilor cu anumite particularităţi şi va informa asupra
253
prezenţei sau nu a acestor microorganisme. Pacientul poate fi declarat numai colonizat (sau purtător) de BMR. În acest caz trebuie aplicate măsu-rile de izolare a contacţilor. Aceste măsuri vor trebui aplicate în egală mă-sură pentru alte tipuri de germeni, chiar daca nu sunt multiplurezistenţi, ca de exemplu într-un context epidemic. Aceste precauţii trebuie luate de către SPCIN în cadrul unui plan de supraveghere a circulaţiei BMR care trebuie să existe în unitatea medicală respectivă. PRINCIPII DE ORGANIZARE GENERALĂ
Organizarea manevrelor pentru efectuarea unui pansament vizează îngijirile specifice pentru realizarea fie a unui pansament simplu, fie a unui pansament complex ca în cazul plăgilor infectate. Acesta este adaptat particularităţilor fiecărui pacient (starea generală, caracteristicile plăgii), a sistemului de organizare a unităţii medicale (organizarea vizitelor, progra-marea examinărilor/ pacient, orarul meselor) şi a condiţiilor de mediu (încă-pere specială pentru efectuarea pansamentelor, consultaţiilor, serviciului de urgenţe, salonul pacientului).
În cele mai multe cazuri pansamentele sunt efectuate pe baza pre-scripţiei medicale şi de aceea sunt recomandate protocoalele scrise pentru armonizarea practicilor de îngrijire între medici şi restul personalului (asis-tente, infirmiere). Pentru o mai bună evoluţie a procesului de cicatrizare şi pentru a limita riscul de apariţie a complicaţiilor, toate informaţiile utile trebuie consemnate în foaia de observaţie a pacientului. 1. Pacientul
bilanţul initial Toate elementele care sunt luate în considerare pentru evaluarea gra-
vităţii unei plăgi trebuie să fie completate printr-o evaluare a stării generale a pacientului. Sunt propuse diverse grile pentru aprecierea factorilor de risc (grila Angers, Waterlow, scala Norton, Breden şi Garches). O plagă cutana-tă impune controlul sistematic a antecedentelor sau chiar a realizarii vacci-nării antitetanice a pacientului. Necesitatea unor ingrijiri particulare a plăgii este apreciata în funcţie de tipul, localizarea acesteia şi mobilitatea pacien-tului.
254
durerea Durerea trebuie evaluată în funcţie de tipul plăgii, localizarea şi starea
de sănătate a pacientului. Pentru evitarea durerilor suplimentare, generate de efectuarea pansamentului, gesturile trebuie să fie blânde, precise, efica-ce şi neagresive. O durere importantă, neobişnuită poate fi provocată de o suprainfecţie.
îngrijirile înaintea efectuării pansamentului Toate persoanele trebuie să beneficieze, înainte de efectuarea pan-
samentului, de îngrijirile elementare de igienă (utilizarea unui cărucior special pentru ingrijirea fiecarui pacient).
informarea pacientului Informarea pacientului este orientată în mod esenţial pe igiena mâini-
lor atât pentru el cât şi pentru anturajul sau, chiar şi în cazul vieţii cotidiene, cât şi curăţenia lenjeriei. O explicaţie trebuie oferită atunci când personalul este obligat să adopte precauţii particulare (îmbrăcaminte, mănuşi, mască, ochelari) care vizează protecţia pacinetului, a persoanei care-l îngrijeşte sau a altor bolnavi.
supravegherea şi urmărirea evoluţiei plăgii Fişa de urmărire a îngrijirilor trebuie să cuprindă informaţii asupra evo-
luţiei plăgii. O fişă tip de urmărire poate fi utilizată în sectoarele de îngrijiri speciale a plăgilor. Pentru plăgile complicate, acute sau cronice pot fi intro-duse instrumente specifice de monitorizare. Această armonizare prin fişa de supraveghere a evoluţiei pansamentelor este indispensabilă si facilitea-ză recomandările pentru luarea în evidenţă în cazul necesităţii îngrijirilor plăgii şi după externare. O atenţie particulară trebuie acordată redactării recomandărilor pentru realizarea practică a pansamentului la domiciliu sau în cadrul centrelor de ingrijire. Reţeta trebuie să fie precisă, în particular, în ceea ce constă calitatea materialului de bază utilizat pentru realizarea pansamentului.
255
2. Personalul medical respectarea "precauţiilor standard"
"Precauţiile standard" au rolul de a împiedica transmiterea agenţilor patogeni în caz de contact cu sângele sau alte lichide biologice. Aceste măsuri trebuie aplicate faţă de toţi pacienţii şi mai ales în cazul în care statusului lor infecţios sau o contaminare printr-un virus cu transmitere sanguină ca de exemplu: HIV, VHC sau VHB sunt necunoscute de către pacientul însuşi sau de către personal.
Un ansamblu de măsuri urmăresc prevenirea riscului nosocomial cum ar fi: igiena mâinilor, portul mănuşilor, utilizarea materialelor de securizare, eliminarea deşeurilor şi a lenjeriei, efectuarea curăţeniei, decontaminarea suprafeţelor. În caz de accident prin expunere la sânge (AES) prevenirea transmiterii agenţilor patogeni constă în aplicarea îngrijirilor de urgenţă şi luarea în evidenţă pentru supravegherea ulterioară. Fiecare AES trebuie declarat ca accident de muncă.
echipamentul personalului Echipamentul de bază (tunică sau bluză cu maneci scurte şi pantalon)
este recomandat pentru îngrijirile plăgilor simple care nu prezintă nici un risc de proiectare sau contact. Un echipament special de protecţie, de unică utilizare, este recomandat în cazul: plăgilor infectate sau extinse, pentru pansamentele de lungă durată şi complexe sau cu risc de proiectare a unor produse biologice (spălări, irigaţii) cât şi în cazul unor sectoare specifice cu risc de infecţie (terapie intensivă, neurochirugie, chirurgie toracică, digestivă, ortopedie.... etc.). Persoanele fără echipament de spital (în haine civile, ca de exemplu alţi medici din alte secţii, infirmiere externe, însoţitori) trebuie în mod obligatoriu să poarte halat/bluză de protecţie.
igiena mâinilor Igiena mâinilor este realizată prin trei operaţii posibile: spălarea simplă
a mâinilor, dezinfecţia mâinilor prin spălare şi dezinfecţie sau prin fricţiune cu dezinfectant.
256
Nivelul de risc infecţios, obiective şi procedurile posibile Nivel de risc Obiective Proceduri posibile
Redus Reducerea florei tranzitorii Tratamentul igienic al mâinilor
prin fricţiune sau spălarea simplă
Intermediar Eliminarea florei tranzitorii Tratament igienic al mâinilor prin
fricţiune şi spălarea igienică
Inalt Eliminarea florei tranzitorii şi reducerea florei rezidente
Dezinfecţia chirurgicală prin fricţiune sau spălare chirurgicală
• Spălarea simplă a mâinilor are ca scop eliminarea murdăriei şi
reducerea florei tranzitorii prin acţiune mecanică, utilizând apa şi săpunul. Se poate estima că spălarea simplă este suficientă pentru manevrele cu un nivel redus de risc infecţios
• Dezinfecţia mâinilor are ca scop eliminarea sau reducerea florei tranzitorii, prin spălare sau prin fricţionare utilizând un produs dezinfectant. Spălarea permite, în plus, eliminarea murdăriei prezente pe piele. În pre-zent, înlocuirea spălării simple a mâinilor cu tratamentul igienic al mâinilor prin fricţiune este recomandată din motive de timp, sau în cazul absenţei unei surse apropiate de apă, sub rezerva ca mâinile să nu fie umede, murdare sau să fi fost anterior date cu o pudră.
purtarea mănuşilor sterile sau nesterile Purtarea mănuşilor este recomandată pentru toate îngrijirile în care se
poate produce contactul cu sângele sau alte lichide biologice. Fenomenele de intoleranţă de tip iritaţie pot fi semnalate atât la personalul medical cât şi de îngrijire mai ales în cazul utilizării mănuşilor care conţin pudră sau a contactului tegumentului cu soluţiile hidroalcoolice.
• Mănuşile de unică utilizare nesterile sunt utilizate pentru îndepăr-tarea pansamentului. Ca regulă genarală mănuşile nesterile asociate com-preselor nesterile sunt utilizate pentru pansamentele plăgilor cronice. Toto-dată compresele sterile vor fi utilizate în caz de risc de contaminare crescu-tă cum ar fi în cazul plăgilor din cancer, arteriale şi cele deja infectate.
• Mănuşile sterile sunt utilizate pentru refacerea pansamentului plă-gilor acute în absenţa unor dispozitive medicale sterile (mic instrumentar pentru efectuarea pansamentului). Mănuşile sterile sunt utilizate direct
257
pentru prinderea compreselor sterile. În mod contrar, mănuşile sterile nu sunt necesare în caz de utilizare a dispozitivelor medicale sterile (foarfeci, pense de agrafe, pense Kocher....etc). sau a seturilor de pansament sterile.
purtarea măştii Purtarea măştii este recomandată pentru îngrijirea plăgilor infectate
acute sau cronice, care prezintă o exsudaţie intensă. Utilizarea măştii de tip chirurgical este justificată pentru prevenirea riscului de transmitere a agenţi-lor patogeni de la nivel oro-faringian şi pentru protecţia persoanei care realizează pansamentul. Masca este recomandată şi în cazul utilizării aerosolilor pentru decolarea pansamentelor.
precauţii particulare Măsurile de izolare sunt aplicate în acord cu strategia propusă de
SPCIN a fiecărei unităţi medicale. Acestea sunt în acord cu planul de su-praveghere şi control a circulaţiei agenţilor patogeni multiplurezistenţi şi alţi germeni susceptibili de a disemina în mediul de spital şi cu risc de a fi transmişi la alţi pacienţi. Izolarea de tip contact poate fi indicată în cazul riscului de transmitere a agenţilor patogeni: izolare tehnică sau geografică pe baza recomandării medicului cu indicaţia momentului de începere şi a celui de încetare. O plagă infectată trebuie îngrijită zilnic.
3. Mediul
locaţia si echipamentul Mediul din imediata apropiere poate fi la originea contaminării plăgilor
prin aerul ambiental (particule şi praf septic, germeni), suprafeţele contami-nate, mâinile contaminate şi materialul contaminat. Localul trebuie adaptat specificului îngrijirilor care trebuie acordate ca de exemplu: o tehnica parti-culară de pansament, starea plăgii (plaga întinsă şi debridată), mobilitatea pacientului (la pat sau valid de a se mobiliza singur) şi după disponibilitatile serviciului.
camera pacientului. În măsura posibilităţilor pansamentele plăgilor infectate trebuie realiza-
te în camera în care este izolat pacientul şi la sfârşitul unei serii de pansa-mente. Pentru a răspunde la necesităţile imperative de îngrijire globală a pacientului este admis ca realizarea pansamentelor să fie planificată în programul de dimineaţă, după igienizarea pacientului, schimbarea lenjeriei, curăţenia în cameră.
258
sala de tratamente În măsura în care este posibil, pansamentele vor fi programate după
efectuarea prelevării probelor de sânge prin puncţie venoasă şi a tratamen-telor injectabile (îngrijiri considerate "curate"). Trebuie organizată o ierahi-zare a pansamentelor. Curăţirea suprafeţelor de lucru şi a mediului apropiat pacientului trebuie stabilit între fiecare pansament care se realizează.
serviciul de triaj - consultaţii şi serviciul de urgenţe Organizarea primirii pacienţilor în cursul unei zile este cel mai adesea
aleatorie. O ierarhizare a pansamentelor este bineînţeles recomandată, chiar dacă este dificil de realizat, ţinându-se cont de aspectele legate fie de pacientul însuşi, fie de specificurile serviciilor (primire urgenţe, orarul con-sultaţiilor, disponibilitatea medicului curant). Numai aplicarea sistematică a "precauţiilor standard" va permite limitarea transmiterii agenţilor patogeni între pacienţi.
• Căruţ de ingrijire Căruţurile de îngrijire trebuie să fie echipate cu minimum de produse şi
materiale necesare. Excesul de materiale trebuie evitat pentru a nu crea riscul contaminării încrucişate şi totodată pentru evitarea risipei de materiale. Înainte de începerea manevrelor de îngrijire trebuie verificate condiţiile în care poate fi utilizat întregul sistem fără riscuri, inclusiv după ce se efectuiază o curăţenie şi dezinfecţie a tuturor suprafeţelor de lucru, din fiecare cameră.
• Curăţenia şi dezinfecţia suprafeţelor de lucru Curăţenia suprafeţelor de lucru trebuie bine organizată prin elaborarea
unor recomandări a ceea ce trebuie făcut înainte şi după efectuarea pan-samentelor, pentru fiecare pacient, cât şi pentru căruţul de pansamente, spaţiile de lucru a sălilor de tratamente sau de consultaţii. 4. Materiale si produse
pansamentele Termenul de "pansamente" desemnează ansamblul de materialele uti-
lizate pentru a acoperi, proteja şi favoriza vindecarea unei plăgi. În prezent pansamentele comercializate sunt definite ca fiind "dispozitive medicale non invazive" deoarece ele vin în contact cu tegumentul lezat. După desti-naţia şi proprietăţile lor (de exemplu efectul de barieră mecanică sau acţiu-nea de cicatrizare) ele aparţin claselor de diferite tipuri I, IIa sau IIb.
259
Au fost identificate 12 categorii de pansamente utilizate în funcţie de sta-diul plăgii: hidrogel, alginate, hidrofibre, pansamente cu carbune, hidrocelulare, hidrocoloidale, pansamente grase, pansamente speciale cum ar fi cele cu acid hialuronic, cu matrice anti-protează, factor de creştere, sistem VAC, antimicro-biene cu nanocristale de argint şi benzi de contenţie şi de compresiune.
Pansamentele sunt efectuate fie pe baza unei prescripţii medicale fie prin aplicarea unui protocol scris.
produsele • Produsele necesare pentru spălarea plăgii Conţinutul în detergent al săpunului poate, prin iritarea ţesuturilor fra-
gilizate, să afecteze structurile pe cale de cicatrizare. În plus, interesul pentru folosirea săpunului nu a fost demonstrat pentru îngrijirea pielii leza-te. Spălarea plăgilor cu apă este de preferat, spălarea fiind efectuată cu apă curentă, cu apă sterilă sau cu soluţie de clorură de sodiu sterilă 9%o. Dacă va fi recomandat săpunul acesta va fi totdeauna lichid, diluat şi apli-carea lui va fi precedată de ştergerea prealabilă a plăgii. Săpunul antiseptic poate fi utilizat în caz de plăgi infectate, dar numai în cazul în care există o indicaţie medicală.
• Produsele necesare pentru antisepsia propriu-zisă Utilizarea de antiseptice este acceptată numai dacă se practică pe ba-
za unei prescripţii medicale sau un protocol scris. Folosirea lor pe un tegu-ment lezat, în contextul actual al consideraţiilor privind rolul microorganis-melor de la nivelul plăgilor, trebuie foarte bine raţionată. În acest scop se poate cere avizul dermatologului. Se va ţine cont de citotoxicitatea acestor antiseptice, de nivelul de eficacitate în prezenţa unor structuri organice, caracterul lor negativ pentru cicatrizare în funcţie de stadiul plăgii şi de necesitatea utilizării soluţiilor apoase pentru îngrijirea unui tegument lezat.
• Alte produse Coloranţii (eozina, albastru de metil .... etc) nu sunt nici dezinfectanţi
nici antiseptice. Aceştia pot fi folosiţi pentru alte proprietăţi pe care le deţin, ca de exemplu pentru caracterul lor de asanare. Interesul utilizării lor pentru plăgile cronice rămâne controversat. Aceleaşi precizări pentru permanga-natul de potasiu sau nitratul de argint care au utilizări specifice. Aceste produse pot fi alergizante.
260
PROTOCOL PENTRU ÎNGRIJIREA PLĂGILOR ACUTE ÎNGRIJIREA PLĂGII ACUTE CU RISC INFECŢIOS REDUS Exemplu: cicatrice postoperatorie, simplă şi suturată, cu agrafe, fir Organizare - frecvenţa: prima formă de pansament pe bază de prescripţie medicală. Nu există argumente ştiinţifice pentru a recomanda momentul primului pansa-ment în raport cu intervenţia. Realizarea pansamentului variază de la 24h la 10 zile în funcţie de tipul de intervenţie chirurgicală şi recomandarea opera-torului. De exemplu: la 48h după o intervenţie chirurgicală deschisă; 24h după o intervenţie endoscopică. Pansamentele se efectuează ulterior pe baza recomandării medicale. Exemplu pentru frecvenţa recomandată: 2 ori pe săptămână în absenţa complicaţiilor. - ordinea programării unei serii de pansamente se va face în funcţie de organizarea serviciului. Pacientul - duşul pacientului pe cât posibil, în caz contrar toaletă completă cu mănuşa. - durerea în general de intensitate redusă. Locul in care se fac ingrijile - camera pacientului, sala de tratamente sau de consultaţii. Dispozitive medicale şi produse - set de pansament steril sau mănuşi şi comprese sterile. - curăţarea cu soluţie de clorură de sodiu apoi uscarea prin tamponament (după tipul de pansament) înainte de aplicarea pansamentului. - nu trebuie aplicate antiseptice. - riscul infecţios redus nu impune aplicarea unui pansament de protecţie (de acoperire) pentru o plagă post operatorie. În unele situaţii poate fi necesar pansamentul de protecţie ca în cazul expunerii la soare sau locali-zarea particulară a plăgii sau necesitatea asigurării confortului pacientului (zone de frecare a tegumentului cu îmbrăcămintea, purtarea şosetei sau încălţămintei).
261
Supravegherea - apariţia de semne inflamatorii: durere, caldură, roşeaţă, scurgeri. - fişa de urmărire. Remarci particulare - alergie posibilă la pansamentul protector. - îndepărtarea firelor sau agrafelor: antisepsia cicatricei. - colectarea obiectelor înţepătoare existente în proximitatea plăgii. ÎNGRIJIREA PLĂGII ACUTE CU RISC INFECŢIOS MODERAT Exemplu: fixatoare externe, cicatrice post operatorie cu lamă, dren, meşaj Organizare - frecvenţa: pe bază de prescripţie medicală. De exemplu: primul pansa-ment la 24h-48h după intervenţie; pansamentele următoare de 2 ori pe săptămână în absenţa complicaţiilor. - ordinea programării: la începutul unei serii de pansamente.
Pacientul - duşul pacientului, pe cât posibil, în caz de fixator extern; protejarea lame-lor, dernurilor şi meşelor, în caz contrar toaletă completă cu mănuşa. - durerea in general de intensitate redusa sau medie.
Locul in care se fac ingrijile - camera pacientului, sala de tratamente sau de consultaţii.
Dispozitive medicale şi produse - set de pansamente sterile sau mănuşi şi comprese sterile. - curăţarea cu soluţie de clorură de sodiu apoi uscarea prin tamponament (după tipul de pansament), înainte de aplicarea pansamentului. - antiseptice pe baza prescripţiei medicale: clorhexidina apoasă. Iodul în forma nativă (alcool iodat) are un efect oxidant pentru materialele metalice ca în cazul fixatorului. Pot fi utilizate soluţii PVPI pentru fixatoare. - pansamentul iniţial şi cele ulterioare vor fi adaptate la drenuri, meşe sau sisteme de colectare. Nivelul de risc infecţios nu impune aplicarea de pan-samente protectoare în jurul locului de inserţie a fixatoarelor externe în absenţa scurgerilor.
262
Supravegherea - apariţia de semne inflamatorii locale: durere, caldură, roşeaţă, scurgeri. - aspectul şi cantitatea lichidului la ieşirea prin orificiile de scurgere. - fişa de urmărire. Remarci particulare - alergie posibilă la adezivul buzunarelor sau suspensoarelor. - pentru fixatoare: verificarea sistematică a stării de curăţenie a fixatorului. - prelevări pentru examen microbiologic în caz de semne clinice de infecţie. - colectarea obiectelor înţepătoare existente în proximitatea plăgii. ÎNGRIJIREA PLĂGII ACUTE CU RISC INFECŢIOS CRESCUT Exemplu: plăgi cu pierderi importante de substanţă, plăgi posttraumatice, bont deschis de amputaţie, pansamentul grefelor, lambourilor, plăgi infectate Organizare : - frecvenţa: pe baza de prescripţie medicală şi după tipul de pansament utilizat; o plagă infectată trebuie îngrijită zilnic. - ordinea programarii: la mijlocul unei serii de pansamente şi la sfârşitul seriei în cazul plăgilor infectate. - izolarea bolnavului este indicată dacă a fost identificată prezenţa agentului patogen şi a riscului de transmitere încrucişată: izolare tehnică sau geogra-fică, pe bază de prescripţie medicală, cu precizarea momentului de debut şi finalizare a izolării. Pacientul: - toaletă completă la pat; duşul poate fi posibil în cazul plăgilor distale. - durerea de intensitate medie sau crescută; necesitatea unui tratament antalgic general înaintea şi în timpul efectuării pansamentului. Locul în care se fac îngrijirile - camera în care s-a efectuat izolarea pacientului; posibil şi în sala de tratamente sau de consultaţii
Dispozitive medicale şi produse - set de pansamente steril sau mănuşi şi comprese sterile. - curăţarea cu soluţie de clorură de sodiu sau apă sterilă în funcţie de gradul de suportabilitate a pacientului (durerea) apoi uscarea prin tampo-nament (după tipul de pansament) înainte de aplicarea pansamentului.
263
- nu este recomandată apa sterilă în cazul grefelor şi lambourilor deoarece exista riscul de liză celulară. Antiseptice pe baza prescripţiei medicale: se referă la diferitele faze de detersiune, curăţare şi aplicare a antisepticului. - pansamentul iniţial şi cele ulterioare sterile.
Supravegherea - întocmirea unei fişe de urmărire specială a plăgii: starea iniţială şi evoluţia, superficialitatea, profunzimea, culoarea, mirosul, scurgeri, aspectul pielii din jurul leziunii; tipul de pansament utilizat; fotografierea pentru urmărirea evoluţiei. - hemoculturi şi consemnarea frisonului, temperaturilor superioare sau egale cu 38,50C sau inferioare şi egale cu 360C.
Remarci particulare - prelevări microbiologice inutile dacă evoluţia este favorabilă; utile numai pentru controlul eficacităţii tratamentului; de efectuat după 15 zile de la debutul acestuia. - eficacitatea antibioticoterapiei locale nu trebuie evaluată sistematic. - colectarea obiectelor înţepătoare existente în proximitatea plăgii.
PROTOCOL PENTRU ÎNGRIJIREA PLĂGILOR CRONICE
ÎNGRIJIREA PLĂGII CRONICE CU RISC INFECŢIOS REDUS Exemplu: escare în stadiul 2 sau ulcere. Organizare - frecvenţa: pansamentul este schimbat la maximum o săptămână sau ori de câte ori este nevoie în funcţie de aspectul plăgii la inspecţia zilnică. - ordinea programării: la începutul unei serii de pansamente. Pacientul - duşul pacientului, pe cît posibil, cu sau fără pansament. - durerea se va evalua pentru fiecare pacient, terenul şi tipul plăgii. Locul în care se fac îngrijirile - camera pacientului, sala de tratamente sau de consultaţii.
264
Dispozitive medicale şi produse - set de ingrijiri. - comprese sterile sau nesterile (compresele sterile sunt de preferat ca urmare a calităţii stocării şi nevoia asigurării asepsiei). - apă de reţea sau ser fiziologic. - fără antiseptice. - pansament foarte subţire, transparent tip film hidrocoloidal sau din film de poliuretan.
Supravegherea - verificarea zilnică a pansamentului - supravegherea evoluţiei plăgii - fişa de urmărire, cod de culoare
Remarci particulare - nu este necesară prelevarea de produs biologic pentru examene micro-biologice ÎNGRIJIREA PLAGII CRONICE CU RISC INFECTIOS MEDIU Exemplu : escare in stadiul 3 sau ulcer arterial Organizare - frecvenţa: maximum 3 zile pentru pansament absorbant care s-a îmbibat, la fiecare 2 zile sau zilnic în caz de necroză, inclusiv uscată. - ordinea programării: după manevrele de îngrijire "curate".
Pacientul - duşul pacientului pe cât posibil. - durerea moderată până la intensitate crescută în cazul ulcerului arterial.
Locul în care se fac ingrijirile - camera pacientului, sala de tratamente sau de consultaţii.
Dispozitive medicale şi produse - set de pansamente pentru curăţare şi debridare (pense, chiurete, scalpete). - comprese sterile şi ser fiziologic. - fără antiseptice. - pansamentul iniţial şi cele ulterioare sterile.
265
Supravegherea - întocmirea unei fişe de urmărire specifice în care să se menţioneze: pro-funzimea, codul de culoare, dimensiunea.
Remarci particulare - este indispensabil realizarea protocoalelor de îngrijire pentru adaptarea diverselor tipuri de pansamente. - nu este necesară prelevarea de produs biologic pentru examene micro-biologice. ÎNGRIJIREA PLĂGII CRONICE CU RISC INFECŢIOS CRESCUT Exemplu: plaga canceroasă, escara stadiul 4, plaga cronică Organizare - frecvenţa: după recomandarea medicală şi după aspectul leziunilor sau tipul de pansament utilizat; o plagă infectată trebuie îngrijită zilnic. - ordinea programării: la mijlocul unei serii de pansamente şi în finalul seriei pentru plăgile infectate. - izolarea pacientului poate fi indicată după agentul patogen de la nivelul plăgii şi riscul de transmitere încrucişată: recomandarea medicală pentru izolarea tehnică sau geografică, a momentului de începere şi de încetare a izolării.
Pacientul: - duş pe cât posibil, cu sau fără pansament, după cum tolerează pacientul (de preferat camera individuală echipată cu duş). - durerea moderată până la intensitate crescută.
Locul în care se fac îngrijile - camera pacientului.
Dispozitive medicale şi produse - set de pansamente, mănuşi şi comprese sterile. - clorură de sodiu sau apă sterilă în caz de durere. - pansament cu carbon. A nu se decupa pansamentul. - antibiotice, inclusiv pentru flora anaerobă, în cazul plăgilor cu miros fetid, la recomandarea medicală.
266
- antiseptice: cu recomadarea medicului; se diferenţiază pentru diversele faze de detersiune, curăţare şi aplicare de antiseptice. - pansamentul iniţial şi cele ulterioare sterile.
Supravegherea - întocmirea unei fişe de urmărire specifice în care să se menţioneze starea plăgii: toate criteriile şi în particular profunzimea pentru plăgile canceroase. - urmărirea semnelor clinice, febră în particular, frisoane şi temperatura superioară sau egală cu 38,50C sau inferioară sau egală cu 360C. - hemoculturi. Remarci particulare
pentru plăgile canceroase - aşteptarea semnelor clinice pentru realizarea de prelevări microbio-
logice (spălarea plăgii pentru reducerea colonizării înainte de prelevare). - plăgile canceroase sunt mirositoare, foarte dureroase şi cel mai frec-
vent sunt zemuinde. Trebuie luată în considerare durerea. Plaga trebuie menţinută în mediu umed. Nu trebuie lăsată descoperită (în contact cu aerul) şi nu trebuie să fie uscată.
pentru plăgile cronice infectate - antibioticoterapie de primă intenţie în caz de urgenţă. În acest caz
trebuie precedată de o prelevare microbiologică pentru reevaluarea şi adaptarea terapiei conform antibiogramei.
- fără antibiotice locale deoarece eficacitatea antibioticoterapiei siste-matice locale nu a fost demonstrată.
- prelevările microbiologice vor fi recomandate în funcţie de starea plăgii şi a pacientului; sunt utile pentru a controla eficacitatea tratamentului. Trebuie sa fie efectuate după 15 zile de la debutul tratamentului.
267
FIŞA DE SINTEZĂ
268
Ne-am propus ca în fiecare ediţie a ghidului să prezentăm un material de sinteză privind protocoalele standardizate pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale alcătuite pe baza dovezilor (conform principiilor MBD) obţinute printr-o revizie sistematică a literaturii.
* * *
Această fişă de sinteză conţine recomandări care să răspundă la întrebarea " care este calitatea aerului pe care dorim să o menţinem în blocul operator pentru a preveni în final infecţiile de plagă, independent de măsurile care se adresează pacientului operat, personalului şi altor factori de mediu din blocul operator ?" Materialul este rezultatul activităţii unui grup de experţi al SFHH (Société Française d’Hygiène Hospitalière) şi care şi-a propus să dezvoltate problema legată de calitatea aerului pe trei direcţii:
a) precizarea dovezilor ştiinţifice certe, conform principiilor MBD, care să susţină recomandările privind calitatea aerului în blocurile operatorii;
b) indicarea cu claritate a problemelor care nu sunt complet precizate, rămânând încă nişte incertitudini;
c) identificarea cercetărilor aflate în desfasurare şi care permit clarifi-carea aspectelor considerate încă ca incertitudini. Experţii au analizat datele din literatură utilizând grilele de analiză critică, stabi-lind diverse nivele de recomandări în funcţie de puterea probelor ştiinţifice existente. Reamintim metodologia de alcătuire a fişei de sinteză utilizată şi în ediţia a V-a a Ghidului unde a fost prezentat primul material din această serie referitor la "Prevenirea infecţiilor nosocomiale de cateter": Grad A = dovezi ştiinţifice stabilite pe probe de nivel 1 (trialuri clinice comparative, randomiza-te cu cea mai mare putere a probelor; metaanaliza trialurilor clinice comparative şi randomizate; studii de analiză a deciziei bazate pe cercetări corecte metodo-logic); Grad B = prezumţii ştiinţifice stabilite pe probe de nivel 2 (trialuri clinice comparative cu putere redusă, studii comparative nerandomizate bine alcătuite, studii de cohortă); Grad C = nivel redus al dovezililor stabilite pe probe de nivel 3 (studii caz-martor) sau 4 (studii comparative prezentând erori sistematice importante, studii retrospective, serii de cazuri, studii epidemiologice descriptive transversale sau longitudinale). În funcţie de această analiză, exper-ţii au elaborat o schemă pentru fiecare problemă dintr-un anumit domeniu dat. Fiecare schemă a fost însoţită de una sau mai multe recomandări supuse evaluării. Recomandările sunt însoţite de cuantificarea gradului de corelaţie între experţii care au contribuit la elaborarea acestui material prin precizări structurate pe 4 niveluri: acord foarte puternic; acord puternic; acord; acord redus.
269
PROTOCOL RECOMANDĂRI PENTRU PREVENIREA RISCULUI
INFECŢIILOR NOSOCOMIALE PRIN ASIGURAREA CALITĂŢII AERULUI ÎN BLOCUL OPERATOR
A. SUB-GRUP EXPERŢI "AERUL ŞI RISCURILE INFECŢIOASE" Importanţa calităţii aerului între alţi factori care pot interveni în produ-cerea infecţiilor de plagă operatorie (IPO) R1 – Rolul aerului între alţi factori care pot interveni în producerea IPO nu este încă bine cuantificat, oricare ar fi tipul de studiu (experimentale sau observaţionale). Acord puternic R2 – Printre diversele tipuri de chirurgie, locul aerului în producerea IPO este mai bine demonstrat în chirurgia protetică ortopedică. Acord foarte puternic Patogenia IPO, microorganisme implicate, originea lor şi modurile de transmitere R3 – Microorganismele care sunt cauza esenţială în producerea IPO sunt coci Gram pozitiv şi anaerobi dacă incizia este efectuată la nivelul tegu-mentului; bacterii aerobe Gram negativ şi anaerobi dacă intervenţia este la nivelul abdomino-perineal. Acord foarte puternic R4 - Originea agenţilor patogeni poate fi endogenă şi exogenă. Originea endogenă este reprezentată de flora comensală, cutaneo-mucoasă, sau cea a organelor cavitare; acestei flore comensale i se poate substitui flora de spital. Infecţiile la distanţă constitue o origine endogenă suplimentară, mai ales în cazul protezelor sau implanturilor. Originea exogenă poate fi reprezentată de către echipa chirurgicală şi mediu, deci atât aerul cât şi materialele utilizate. Acord foarte puternic Particularităţi ale contaminării aerului R5 – Aerul exterior conţine particule inerte de natură minerală sau organi-că, deci originea lor este legată de modalitatăţile de funcţionare a ecosis-
270
temelor şi de activităţile umane: este important de ţinut cont în cazul punerii în practică a unor instalaţii. Acord foarte puternic R6 – În interioare, cantitatea particulelor din aer este foarte crescută ca urmare a producerii lor de către diversele instalaţii, extinderea utilizării materialelor şi textilelor şi ca urmare a producerii de către om, în funcţie de activitatea sa. Acord foarte puternic Contaminarea aerului cu microorganisme R7 – Aerul exterior conţine microorganisme, în particular levuri, mucegaiuri şi bacterii, ca de fapt şi numeroase polenuri, în cantitate variabilă, după sezon, circulaţia aerului şi în funcţie de activităţile agricole. Acord foarte puternic R8 – În interioare, omul este principalul producător de microorganisme: contaminarea este extrem de crescută în spaţii inchise, defectuos ventilate şi care concentrează un număr mare de persoane, chiar dacă nu sunt în mişcare permanentă. Acord foarte puternic Relaţiile dintre particule şi microorganisme R9 – Raportul dintre numarul de particule inerte si numarul microorganis-melor variaza, dupa diversi autori, cu o probabilitate la 100, 1000, 10.000 astfel incat particulele vii sa fie fixate pe particulele inerte. Acord R10 – În cazul intervenţiilor chirurgicale este posibil să se întâlnească relaţii între nivelul, în mod particular mediu, şi durata intervenţiei în sălile slab ventilate (în forma convenţională), dar nu între particule şi aerobiocon-centraţie. Acord R11 – În blocul operator nu este o corespondenţă constantă între clasele particulare de contaminare (IPO 5, IPO 7, IPO 8) şi un gram din clasele bacteriologice (particule superioare sau egale cu 0,5 µ şi la un nivel de ventilaţie a aerului de peste 50 volume/oră). Acord foarte puternic Relaţiile dintre nivelul particular de contaminare şi/sau microbiologic şi nivelul de contaminare a plăgii operatorii R12 – În chirurgia de clasa 1, în mod special cu implantare de proteză, instalarea în sala de operaţie a unui ventilator cu flux unidirecţional este
271
asociată cu un număr redus de microorganisme prezente la nivelul plăgii operatorii, mult mai redus decât în cazul ventilaţiei în flux neunidirecţional. Acord foarte puternic R13 – În chirurgia de clasă 2,3 sau 4 numărul de microorganisme prezente la nivelul plăgii oparatorii nu este dependent numai de tipul de intervenţie dar şi de tipul de ventilaţie (ne- sau unidirecţional). Acord foarte puternic Relaţia dintre nivelul particular de contaminare şi/sau microbiologic şi nivelul IPO R14 – În chirurgia de clasa 1, în mod special cu implantare de proteză articulară, instalarea în sala de operaţie a unui ventilator cu flux unidirecţio-nal este asociată cu un nivel scăzut al IPO, mult mai scăzut decât în cazul unei ventilaţii în flux ne-unidirecţional. Acord foarte puternic R15 – Avantajul unei ventilaţii în flux unidirecţional, în particular în chirurgia protezelor articulare, este inferior celui de administrare a antibioticopreven-ţiei pentru diminuarea nivelului IPO. Acord R16 – Pentru clasele de chirurgie 2,3 sau 4 nu a demonstrat dacă ventilaţia cu un flux unidirecţional, în raport cu ventilaţia în flux neunidirecţional, diminuă nivelul IPO. Acord Nivelul de risc în funcţie de clasa de chirurgie (ex: Altemeier) R17 – Pentru chirurgia de clasa 2,3 sau 4, majoritatea infectiilor au ca origine flora microbiana a pacientului. Tinerea sub control a aerobioconcen-tratiei nu este un fapt decisiv in prevenirea IPO. Acord R18 – În chirurgia curată, interesul pentru flux unidirecţional nu a fost stu-diat şi demonstrat decât în cazul intervenţiilor pentru fixarea protezelor articulare. Acord R19 – Pentru intervenţiile chirurgicale, altele decât cele de protezare articu-lară, nu exista dovezi ştiinţifice certe pentru a recomanda utilizarea unui flux unidirecţional în scopul preveniri IPO. Acord
272
B. SUB-GRUP EXPERTI ”METODE DE TRATARE A AERULUI” Parametrii privind confortul bolnavului şi personalului din blocul operator care trebuie luaţi în considerare în momentul tratării aerului în blocul operator R20 – Sistemul de umidificare a aerului cu apa stagnantă, cu apă pulveriza-tă, evaporare prin scurgere sau formele hibride nu sunt recomandate. Acord foarte puternic
Este recomandat ca în blocurile operatorii să se realizeze o trata-re a aerului care să permită crearea şi menţinerea confortului şi securităţii pacienţilor şi personalului
Este recomandat ca în blocurile operatorii să se realizeze o trata-re a aerului care să permită crearea şi menţinerea unei umidităţi relativ adaptate
Elemente de control a riscului infecţios în blocul operator pentru punerea în aplicare a metodelor de tratare a aerului R21 – Unităţile de sănătate şi în special SPCIN trebuie să-şi definească zonele de risc din blocurile operatorii prin fixarea claselor de încărcare cu praf şi o clasă a aerobioconcentraţiei pentru tipurile de chirurgie prevăzute. Acord foarte puternic R22 – Unităţile de sănătate trebuie să stabilească şi să definească o mă-surare regulată a claselor de încărcare cu praf şi o ritmicitate a decontami-nării înainte de a urmări performanţele metodelor de tratare a aerului pentru fiecare sală de operaţie. Acord foarte puternic Parametri de control legaţi de poluarea chimică a blocurilor operatorii pentru punerea în aplicare a metodelor de tratare a aerului R23 – Este recomandat să se prevadă pentru blocurile operatorii metode şi proceduri tehnice care să permită limitarea expunerii personalului, mai ales la gaze, vapori, fum în cazul utilizării bistului electric şi a laserului. Acord foarte puternic
273
Metode tehnice care trebuie puse în aplicare pentru obţinerea unui nivel de performanţă compatibil cu reducerea riscului infecţios în blocul operator R24 – Este recomandat să se acorde un interes particular centralelor de tratare a aerului, atât în ceea ce priveşte concepţia tehnică, poziţionarea şi întreţinerea lor. Acord foarte puternic R25 – Este recomandat să se controleze performanţele aşteptate a centra-lelor de tratare a aerului utilizând în mod preferenţial măsurarea cineticii decontaminării. Acord foarte puternic
Evaluări medico-economice (cost, cost-eficacitate, cost-beneficiu) a metodelor de punere în aplicare pentru obţinerea unui nivel de per-formanţă R26 – Costurile inerente pentru blocul operator trebuie să înglobeze costu-rile legate de investiţie, costurile pentru exploatarea acestuia şi costurile de întreţinere. Acord R27 – Este recomandată integrarea noţiunii de cost de exploatare de către unitatea medicală din care fac parte blocurile operatorii. Acord R28 – Este recomandată dotarea favorizantă a blocurile operatorii cu insta-latii de reciclare a aerului. Acord foarte puternic
Consecinţele asupra tratării aerului, a organizării arhitecturale a blo-cului operator şi a anexelor (suprafeţe, volume, natura materialelor şi echipamentelor ) R29 – Obstacolele fizice (umane şi materiale) sunt susceptibile de a modifi-ca proprietăţile aerodinamice ale fluxului de aer pus la dispoziţie. Acord foarte puternic R30 – Punerea la dispoziţie a aerului la suprapresiune în sălile de operaţie curate permite reducerea la minimum a contaminării determinate de intra-rea şi ieşirea personalului sau a deplasării aerului. Acord foarte puternic R31 – Este recomandată utilizarea unei site adaptate la intrarea şi la ieşirea personalului sau a materialului în sala de operaţie curată. Acord foarte puternic R32 – Este recomandată utilizarea iluminării speciale care limitează pertur-bările de flux. Acord foarte puternic
274
C. SUB-GRUP EXPERŢI „PRACTICI CORECTE PENTRU CALITATEA AERULUI ÎN BLOCUL OPERATOR” Rolul diferitelor circuite (personal, poziţionarea vestiarelor, pacienţi, dispozitive medicale, lenjerie, deşeuri etc.) în reducerea aerobiocon-centraţiei (în afara controlului calităţii prin sisteme de tratare a aerului) R33 – Nu este necesar să se prevadă un dublu circuit (curat/murdar; ste-ril/nesteril) într-un bloc operator. Acord foarte puternic R34 – Sunt recomandate circuitele simple de tip „mersul înainte” sau „asepsia progresiva” incluzând noţiunea de „vămuire” sau „barare”, înţele-gând aceasta în plan aerogen. Acord foarte puternic R35 – În caz de bloc operator, dedicat activităţilor de ambulator, trebuie asigurate aceleaşi condiţii de exigenţă ca şi în cazul blocurilor operatorii clasice, prevăzându-se un circuit al pacientului mai „deschis” spre exterior a blocului (primirea pacientului, sala de aşteptare, boxa de consultaţie). Acord foarte puternic Rolul consiliului blocului operator în organizarea activităţii operatorii, în particular în ceea ce reprezintă controlul aerobioconcentraţiei R36 – Controlul aerobioconcentraţiei face parte din domeniile pe care consiliul blocului operator este desemnat să le aibă în vedere. Acord foar-te puternic R37 – Bunele practici care vizează controlul calităţii aerului trebuie să facă parte din protocoalele de igienă şi din cele de funcţionare şi organizare pe care consiliul este desemnat să le elaboreze. Acord foarte puternic R38 – Consiliul blocului operator trebuie să facă propuneri privind acţiunile de formare medicală continuă şi în special paramedicală în ceea ce priveş-te domeniul reprezentat de calitatea aerului în blocul operator. Acord foarte puternic R39 – Consiliul blocului operator poate să solicite soluţii competente din partea tehnicienilor, inginerilor şi/sau a consultanţilor în domeniul controlului calităţii aerului. Acord foarte puternic
275
Influenţa pozitionării sălii de supraveghere post-operatorie (”de trezi-re”) în interiorul sau în afara blocului operator, în controlul calităţii aerului din blocul operator R40 – Poziţionarea sălii de îngrijiri post-operatorii nu influenţeaza calitatea aerului şi aerobiocontaminarea blocului operator sub rezerva respectării regulilor de buna practică în ceea ce priveşte igiena generală (vestimenta-ţia, comportamentul etc). Acord R41 – Este recomandat de a nu fi îngrijit un bolnav bacilar în sala de îngrijiri post-operatorie. Acord R42 – În cazul bolnavilor bacilari este recomandată organizarea îngrijirii acestora după principiul izolării de tip ”aer” în spaţiu special, în afara sălii de îngrijiri post-operatorii şi în afara blocului operator. Acord R43 – Nu există o argumentare ştiinţifică pentru tratarea aerului în spaţiul sălii de îngrijiri post-operatorii (în afară de recomandările în vigoare în ceea ce priveşte ventilaţia spaţiilor). Acord foarte puternic R44 – În absenţa argumentelor ştiinţifice, numai o analiză a riscului permite definirea tratamentului specific al sălii de îngrijiri post-operatorii. Acord
Influenţa asupra aerobiocontaminării pasagere în sala de operaţie determinată numai de statusul infecţios sau imunitar al pacientului operat R45 – Într-o sală de operaţie, din punctul de vedere al tratamentului aerului, statusul infecţios al pacientului nu are nici o influenţă asupra aerobioconta-minării dacă recomandările de igienă şi de prevenţie a IPO sunt respectate. Acord
Influenţa asupra aerocontaminării a numărului de persoane prezente în sala de operaţie şi posibilitatea definirii numărului maximal de persoane în funcţie de caracteristicile sălii şi/sau a tipului de intervenţie R46 – Numărul de persoane prezente în sala de operaţie influenţează aerobiocontaminarea; dar este dificil în practică de a determina numărul maximal de persoane. Acord foarte puternic R47 – Este recomandată limitarea numărului de persoane în sala de ope-ratţie la strict minimum necesar pentru intervenţie. Acord foarte puternic R48 – Este recomandata limitarea circulaţiei (intrări şi ieşiri) ale persona-lului în interiorul sălii de operaţie. Acord foarte puternic
276
Consecinţe asupra aerobiocontaminării compartimentelor (reguli de acces în blocul operator, intrări şi ieşiri, respectarea circuitelor etc) sau atitudinea membrilor echipei chirurgicale (echiparea, gesturile etc.) R49 – Comportamentele sau atitudinea membrilor echipei chirurgicale pot avea consecinţe asupra aerobiocontaminării. Acord foarte puternic R50 – Comportamentul întregului personal din blocul operator trebuie să respecte conceptul de asepsie progresivă. Acord foarte puternic
Rolul deţinut de procedurile de curăţenie/ decontaminare a blocului operator şi sala de intervenţe R51 – Este importantă curăţirea suprafetelor, după fiecare intervenţie, în sala de operaţie, pentru asigurarea unui mediu curat. Acord foarte puternic R52 – Măturarea uscată sau utilizarea aspiratorului sunt interzise. Acord foarte puternic R53 – Pentru măturarea pardoselei sau ştergerea suprafetelor se vor utiliza tehnici de măturare/ ştergere umede. Acord foarte puternic
Modalităţi de întreţinere a sălilor (în special periodicitatea) pentru optimizarea controlului calităţii aerului R54 – Este necesară introducerea protocoalelor de ştergere şi decontami-nare a suprafeţelor în blocul operator. Acord foarte puternic R55 – Personalul trebuie instruit pentru aplicarea protocoalelor stabilite. Acord foarte puternic R56 – Respectarea procedurilor de curăţenie şi decontaminare a sălilor trebuie periodic evaluată. Acord foarte puternic R57 – Curăţenia şi decontaminarea suprafeţelor în sala de operaţie trebuie efectuate la sfârşitul zilei sau programului operator. Acord foarte puternic R58 – Curăţenia şi decontaminarea solului şi suprafetelor trebuie efectuate de câte ori acestea au fost murdărite de sânge sau alte structuri organice potenţial contaminante. Acord foarte puternic
Interesul pentru respectarea unei ”pauze” în sala de operaţie între 2 intervenţii. Interesul pentru respectarea unui repaos periodic în ceea ce priveşte activitatea blocului oparator R59 – Nu există nici o justificare pentru a se impune o pauză a sălii de operaţie între 2 intervenţii, în afara timpului de decontaminare, obiectivat prin clasa cineticii decontaminării. Acord foarte puternic
277
R60 – Nu există justificare pentru a se impune o pauză periodică a sălii de operaţie. Acord foarte puternic R61 – În programul operator anual de utilizare a sălilor de operaţie trebuie prevăzute una sau mai multe perioade fără activitate operatorie pentru asigurarea menţinerii sistemelor de control a fluidelor şi a altor intervenţii tehnice necesare. Acord foarte puternic Rolul în aerobiocontaminare a decondiţionării dispozitivelor medicale sterile R62 – Deconditionarea primară a dispozitivelor medicale, materialelor, medicamentelor, registrului blocului operator în ambalaje se va face în afara blocului operator. Acord foarte puternic Rolul aerobiocontaminării asupra calităţii microbiologice a dispoziti-velor medicale R63 – În afara utilizării unui flux unidirecţional sau a unei protecţii specifice, există o relaţie între contaminarea instrumentelor şi durata lor de expunere la aerul sălii de operaţie. Acord foarte puternic R64 – Este recomandată respectarea etapelor deconditionării cutiilor, seturilor de instrumente în raport cu evoluţia intervenţiei şi a diverşilor timpi operatori. Acord foarte puternic Rolul dispozitivelor medicale murdare pentru aerobiocontaminare R65 – Curăţarea instrumentarului chirurgical trebuie efectuat într-un spatiu special amenajat. Acord foarte puternic Influenţa epilării, în cadrul etapelor de pregătire cutanată a operatului, asupra aerobiocontaminării, în sala de intervenţie R66 – Nu a fost demonstrat că depilarea zonei unde se va practica incizia, în sala de operaţie, influenţează aerobiocontaminarea. Acord redus R67 – Este de preferat ca depilarea (în caz că este necesară) să se reali-zeze în afara sălii de operaţie pentru evitarea producerii şi difuziunii produ-selor specifice. Acord foarte puternic
278
Rolul echipamentelor, în special a celor destinate ventilaţiei, în asigu-rarea calităţii aerului în sala de operatie. Mijloace de limitare a conta-minării acestor echipamente R68 – Numeroase echipamente medicale prezente în blocul operator au un rol în aerobiocontaminarea sălilor de operaţie. Acord puternic R69 – Echipamentele tip material elecronic şi de informatică, prezente în blocul operator, pot juca un anumit rol în ceea ce priveşte calitatea aerului din sălile de operaţie: trebuie să se ţină cont de poziţionarea lor. Acord foarte puternic R70 – Pentru limitarea contaminării aerului din sălile de operaţie este nece-sar să se utilizeze, de preferinţă, dispozitive medicale (bisturiu, laser, in-strumente electro-chirugicale) echipamente de aspiraţie, ventilatoare dotate cu filtre adaptate particulelor şi microorganismelor. Acord foarte puternic R71 – Pentru limitarea contaminării aerului sălilor de operaţie este necesa-ră utilizarea unui sistem de filtrare adaptat pentru evacuarea rapidă a pro-duselor rezultate în urma activităţilor chirurgicale ca urmare a utilizării aparaturii. Acord foarte puternic R72 – Este necesara limitarea contaminarii echipamentelor si dispozitivelor medicale prezente in sala de operatie prin stabilirea unor masuri de intreti-nere periodica. Acord foarte puternic R73 – Este necesară limitarea contaminării echipamentelor şi dispozitivelor medicale prezente în sălile de operaţie prin măsuri adecvate cum ar fi acoperirea acestora cu huse, pe perioada când nu se utilizeaza. Acord R74 – Este necesară limitarea contaminării echipamentelor şi dispozitivelor medicale pezente în sala de operaţie prin măsuri de tipul celor care limitea-ză timpul în care aceste dispozitive sunt prezente în sala de interventie, în afara perioadei de utilizare. Acord R75 – Este necesară limitarea contaminării echipamentelor şi dispozitivelor medicale prezente în sala de operaţie prin măsuri de întreţinere a acestor dispozitive. Acord Rolul vaporilor difuzaţi în aerul din sălile de intervenţie ca urmare a utilizării laserului. Metode de limitare a contaminării prin aceşti vapori. R76 – Vaporii difuzaţi în aer ca urmare a intervenţiilor cu ajutorul laserului pot juca un rol important în aerobiocontaminare. Acord foarte puternic
279
R77 – În caz de risc de producere a vaporilor se recomandă utilizarea sistemului de evacuare prin ventilaţie a sălii şi de filtrare a aerului. Acord foarte puternic R78 – În prezenta vaporilor se recomandă aspirarea acestora la mai puţin de 1 cm de la sursă cu un aspirator ”special laser” care cuprinde 2 filtre: 1 filtru pentru particule mari şi 1 filtru de carbon activ. Acord R79 – În prezenţa vaporilor este recomandată asigurarea protecţiei indivi-duale a operatorilor prin purtarea mănuşilor, masca de tip chirurgical cu grad înalt de filtrare (cu vizieră) şi a ochelarilor de protecţie adaptaţi în funcţie de lungimea de unda a laserului. Acord puternic R80 – În prezenţa vaporilor, ca urmare a volatilizării ţesuturilor contaminate de exemplu cu virusul Papilloma este recomandată utilizarea de preferinţă a unei măşti ”special laser” sau în absenţa acesteia a unei măşti chirurgica-le standard dar bine aplicate. Acord foarte puternic Rolul jucat de ventilaţia manuală şi mecanică a pacienţilor operaţi în aerobiocontaminarea sălii de intervenţie sau a sălii de îngrijiri posto-peratorii. Locul filtrelor din circuitul de ventilaţie în controlul acestei aerobiocontaminări. R81 – Nu există argumente pentru a demonstra rolul pe care-l deţine venti-laţia manuală şi mecanică a pacienţilor operaţi în aerobiocontaminarea sălii de intervenţie sau a sălii de îngrijiri postoperatorii. Acord R82 – Utilizarea filtrului bacterian şi viral, la intersecţia circuitelor pentru inspiraţie şi expiraţie, permite protejarea dispozitivului medical (respirator sau insuflator manual) şi evitarea transmiterii microorganismelor. Acord foarte puternic R83 – Întreţinerea aparatelor de respiraţie şi respectarea ritmului de schim-bare a filtrelor permite menţinerea sub control a aerobiocontaminării. Acord foarte puternic Rolul deţinut în aerobiocontaminare a materialelor textile şi netextile utilizate în blocul operator (vestimentaţie, câmpuri) R84 – Materialele textile şi netextile utilizate în blocul operator au un rol important în aerobiocontaminare. Acord puternic
280
R85 – Halatele utilizate de echipa din sala de operaţie trebuie să aibă proprietăţi de barieră (textile sau netextile). Acord foarte puternic R86 – Câmpurile operatorii trebuie să prezinte proprietăţi de barieră (textile sau netextile). Acord foarte puternic R87 –Ţinuta personalului din blocul operator trebuie să cuprindă: tunică-pantalon, strânse la extremităţi, cu puţine cusături şi fără buzunare. Acord foarte puternic R88 – Ţinuta personalului din sala de operaţie trebuie adaptată în aşa fel încât să limiteze producerea şi difuzare de particule. Acord foarte puternic Influenţa asupra controlului aerobiocontaminării a formării (iniţiale şi continue) a personalului de diverse categorii care îşi desfăşoară acti-vitatea în blocul operator R89 – Pregătirea iniţială a profesioniştilor care lucrează în blocul operator este indispensabilă pentru cunoaşterea metodelor de ţinere sub control a riscului generat de aerul contaminat. Acord foarte puternic R90 – Pregătirea continuă a profesioniştilor din blocul operator trebuie să asigure menţinerea competenţelor în ceea ce priveşte evoluţia tehnicilor, deci a controlului riscului infecţios în relaţie cu aerul. Acord foarte puternic R91 – Pregătirea trebuie să implice toţi profesioniştii care lucrează în blocul operator. Acord foarte puternic R92 – Personalul tehnic, persoanele care efectuează diverse prestaţii, vizitatorii şi alt personal din exteriorul blocului operator trebuie să beneficie-ze de informaţii în probleme de control a calităţii aerului adaptate la nivelul de formare iniţială şi/sau a scopului pentru care aceste persoane sunt prezente în blocul operator. Acord foarte puternic R93 – Personalul nou angajat (temporar sau permanent) trebuie să benefi-cieze, la intrarea în blocul operator, de o pregătire în domeniul calităţii aerului, adaptat la nivelul de formare iniţiala şi/sau la scopul pentru care acest personal este prezent în blocul operator. Acord foarte puternic R94 – Întreg personalul nou angajat (temporar sau permanent) trebuie să beneficieze, la intrarea în blocul operator, de o pregătire în probleme de igienă, incluzând recomandările în privinţa calităţii aerului. Acord foarte puternic
281
D. SUB-GRUP EXPERTI ‘’ SIGURANTA FUNCTIONARII’’ Aprecierea eficacităţii instalaţiei de tratare a aerului în blocul operator R95 – Este recomandat să se efectueze tratarea aerului în blocul operator ori de câte ori este suspicionată o contaminare a aerului care poate să genereze un risc de infecţie nosocomiala. Acord foarte puternic R96 – Conceptul de tratare a aerului trebuie adaptat la punctul de vedere al operatorului, dar în egala măsura şi din punct de vedere a tehnicilor de realizare şi intreţinere a instalaţiilor. Acord foarte puternic R97 – Este recomandat să se realizeze un control particular al aerului din blocul operator de fiecare dată după ce un sistem de tratare a aerului a avut ca obiectiv menţinerea condiţiilor de mediu sub control. Acord foarte puternic R98 – Este recomandat să se institue un control microbiologic al aerului din blocul operator de fiecare dată după ce un sistem de tratare a aerului a avut ca obiectiv menţinerea condiţiilor de mediu sub control. Acord foarte puternic R99 – În afară de controlul microbiologic al aerului este recomandat să se definească măsurile, frecvenţa aplicării acestor masuri, valoarea limită a contaminării acceptate, valorile de la care trebuie luate măsuri de combate-re a contaminării. Acord foarte puternic R100 – Controlul microbiologic al aerului, în practică, este prejudiciat de timpul de obţinere a rezultatelor a căror reproductibilitate este redusă. Acord foarte puternic R101 – Este recomandat să se facă un control particular complet în cazul chirurgiei curate printr-un examen microbiologic, în special în cazul înregis-trării unor valori superioare peste cele considerate limită. Acord foarte puternic R102 – Înainte de deschiderea activităţii într-o nouă sală de operaţie trebu-ie verificată buna funcţionare a instalaţiei de tratare a aerului şi trebuie declarată conformitatea ei. Acord foarte puternic
282
Aprecierea eficacităţii instalaţiei de tratare a aerului în prezenţa per-sonalului R103 – Relatia dintre nivelul in particule si/sau microbiologic fixat sau asteptat si nivelul observat, in situatia unei activitati, poate fi evaluata prin masurare chiar si in prezenta personalului. Acord scazut R104 – Este recomandata realizarea unei periodicitati predefinite a etapelor decontaminarii specifice pentru zona protejata, inainte de verificarea efica-citatii dinamicii instalatiei de tratare a aerului Acord foarte puternic R105 – Nu este recomandat sa se realizeze, dupa o periodicitate definita, evaluarile bacteriologice pentru zona protejata, inainte de verificarea efica-citatii dinamicii instalatiei de tratare a aerului. Acord R106 – Este recomandata efectuarea masurarii duratei etapelor deconta-minarii speciale, numai dupa o procedura stabilita, fie imediat dupa pleca-rea pacientului, fie la sfarsitul activitatilor . Acord foarte puternic Metode de masurare a eficacitatii instalatiei de tratare a aerului R107 – Programele de masurare, rezultatele obtinute si eventual actiunile corective trebuie aduse la cunostinta profesionistilor in domeniu. Acord foarte puternic R108 – Simularile virtuale ale regimurilor de aerisire nu permit inca in pre-zent sa se masoare eficacitatea unei instalatii de tratare a aerului. Acord foarte puternic R109 – Este de preferat sa se realizeze o vizualizare a miscarii aerului in sala de operatie (utilizand un sistem generator de vapori sau echivalent). Acord scazut Pastrarea performantelor initiale prin intretinerea instalatiilor R110 – Instalatiile de tratare a aerului trebuie sa fie intretinute conform recomandarilor tehnice din momentul instalarii. Acord foarte puternic R111 – Daca masurile preconizate de producator nu sunt urmarite intoc-mai, adaptarile efectuate trebuie sa aiba avizul si documentatia SPCIN. Acord foarte puternic R112 – Este recomandat ca documentul reprezentat de un carnet sanitar de instalare să precizeze caracteristicile tehnice, operaţiunile de întreţinere, corecţiile eventual efectuate. Acord foarte puternic
283
R113 – Elementele relative la incidentele de funcţionare şi la operaţiunile de întreţinere trebuie consemnate într-un carnet sanitar de instalare. Acord foarte puternic R114 – Elementele relative la incidentele de funcţionare şi la operaţiunile de întreţinere trebuie confruntate cu rezultatele şi analizele controalelor speciale şi/sau microbiologice. Acord foarte puternic R115 – Atingerea valorilor limită (nivelul de alertă şi acţiune) trebuie să declanşeze acţiuni de corectare a acestora care vor fi cunoscute de către toti membrii personalului şi vor fi validate de către SPCIN. Acord foarte puternic R116 – Este recomandat să se stabilească în mod oficial un responsabil cu utilizarea şi un responsabil cu gestionarea tehnică înainte de urmărirea condiţiilor de utilizare şi sistemului de tratare. Acord foarte puternic R117 – Intreţinerea unei instalaţii de tratare a aerului cuprinde măsuri privitoare la întreg ansamblul sistemului de tratare (centrala propriu-zisă, filtrele terminale, reţeaua de comunicare între aerul tratat sau retratat) Acord foarte puternic Interesul pentru siguranţa funcţionării unei instalaţii de tratare a aeru-lui R118 – Este recomandat de a se aduce la cunoştinţa personalului care raspunde de gestionarea blocului operator, ce valori sunt aşteptate (nivelul tinta) şi nivelul de disfuncţionalitate (nivelul de alertă şi acţiune) pentru implicarea în supravegherea functionării sistemului de tratare a aerului. Acord foarte puternic R119 – Incidentele de funcţionare identificate trebuie să facă obiectul unei analize efectuate de o echipă pluridisciplinară iar rezultatele trebuie comu-nicate. Acord foarte puternic
* * * Întreg materialul cu privire la măsurile tehnice de funcţionare a insta-latiilor de tratare a aerului în blocul oparator cât şi standardele care trebuie respectate în conformitate cu reglementările UE poate fi pus la dispoziţia celor interesaţi de către SPCIN din Spitalul Clinic de Pneu-moftiziologie Iaşi
BIBLIOGRAFIE
284
1. Angelescu M: Terapia cu antibiotice. Edit. Medicală Bucureşti, 1998
2. Bartlett J G, Scott F, Dowell F et al: Practice Guidelines for management of com-munity- acquired pneumonia în adults; Cin Infect Dis., 2000, 31,347-82
3. Balan A, Beldescu N et al: Recomandări privind izolarea şi alte precauţii necesare pentru stoparea sau limitarea transmiterii bolilor infecţioase în mediul spitalicesc, ISP, Bucuresti, 2000
4. Balan A, Dinica V, Ghiţescu E et al: Controlul infecţiilor. Ghid privind curăţenia, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile de asistenţă medicală, ISP, Bucureşti, 2000
5. Benea Elisabeta Otilia, Popescu C, Popescu G.A.: Ghidul Angelescu. Terapia antimicrobiana, Edit. MedicArt, Bucuresti, editia a II-a, 2006
6. Buono J.M.: Mode d’administration – dilution – stabilite des antibiotiques injecta-bles ; Rev.Mal.Respr, 2001, 18, 15149-58
7. Bru J P. : Antibiogarde. Ghide d’antibiothérapie hospitalière, Association des Auteurs d’Antibiogarde, Bois-Colombes, edit. 2004
8. Căruntu Fl, Căruntu Fl jr: Vademecum de antibioticoterapie, Edit.Info Medica, Bucureşti, 1998
9. Chast F, Chopine J : Ghid pratique des solutions injectables. Stabilite et interac-tion continu/contenant ; 1-ere Edit., Paris 1995
10. Dobrescu D, Manolescu E. et al : MEMOMED, 2003. Memorator de medicamente. Ghid farmacoterapic, Edit a IX-a, Edit.Minesan, Bucureşti, 2004
11. Ewing S, Bauer T, Torres A : The pulmonary physician în critical care.Nosocomial pneumonia; Thorax, 2002, 57, 366-71
12. Fine MJ, Auble TE, Yealy DM et al.: A prediction rule to identify low-risk patients with community-acquired pneumonia. N Engl J Med ,1997, 336, 4,243-250.
13. Garau J: Role of beta-lactam gents in the treatment of community- acquired pneumonia Eur J Clin Microbiol Infect Dis, 2005, 24,83-99
14. Gilbert D N, Moellering R C, Sande M A : The Sanford. Guide to antimicrobial therapy- 36th Edition , 2006
15. Hulin A., Deguillaume A.M., Bretagne S. et al : Bon usage des antifongiques dans le taritement des candidoses et aspergilloses invasives, J.Pharm Clin, 2005,24,3,125-138
16. Jacobs M.R., Felmingham D., Appelbaum P.C et al : The Alexander Project 1998-2000: susceptibility of pathogens isolated from community-acquired respiratory tract infection to commonly used antimicrobial agents, J.Antmicobiol. Chemothe-rap. (JAC), 2003,52,229-246
285
17. Konvalinka A., Errett L., Fong IW : Impact of treating Staphylococcus aureus nasal carriers on wound infections in cardiac surgery. J.Hosp.Infect., 2006, 64,162-168
18. Lim WS, van der Eerden MM, Laing R et al.: Defining community acquired pneu-monia severity on presentation to hospital: an international derivation and valida-tion study. Thorax (2003) 58(5):377-382.
19. Niederman MS, Mandell LA, Anzueto A et al.: Guidelines for the Management of Adults with Community-acquired Pneumonia . Diagnosis, Assessment of Severity, Antimicrobial Therapy, and Prevention. Am. J. Respir. Crit. Care Med. (2001) 163(7):1730-1754.
20. Niederman M S, Mandell L A, Anzeuto A et al: Guidelines for the management of adults with community-acquired pneumonia. Diagnosis, assessment of severit, antimicrobial therapy and prevention. Am J Respir Crit Car Med, 2001, 163, 1730-54.
21. Pilly E: Maladies infectieuses, APPIT, ed.E.Pilly, Montmorency, 2M2 Ed, 2002
22. Pratter M R, Nelson S: The economics and targets of new therapies în pulmonary infections; Continuing Education Monograph Series, American Thoracic Society, 1999
23. Raffi F, Linezolide: experience clinique pour le traitement des infections a cocci a Gram positif, Lettre Infectiol, 2002, 17,4, 99- 103
24. Weinstein R A, Infection control în the hospital, In: Harrison’s: Principles of Inter-nal Medicine, 15-th edit., Editors E.Braunwald, 2001,853-856
25. White A.R, Kaye C, Poupard J et al : Augmentin®in tahe treatment of community-acquired respiratory tract infection : a review of the continuing development of an innovative antimicrobial agent; J.Antimicrobiol. Chemotherap. (JAC), 2004, 53, Suppl., S1, i3-i20
26. Woodhead M, Blasi F, Ewig S et al.: Guidelines for the management of adult lower respiratory tract infections. Eur Respir J , 2005, 26, 6, 1138-1180
27. *** Quimioprofilaxis pre/perioperatoria y terapia empirica de los procesos infeccio-sos quirurgicos, Protocoles Comision de Infecciones, Hospital La Paz, Madrid , Spain, 1994
28. *** Education Programme for Infection Control. Basic Concepts and Trending, International Federation of Infection Control, 1995
29. *** Guide to Clinical Preventive Services, second edit, Report of the U.S. Preven-tive Services Task Force, 1996
30. *** Resistance to microbial agents, Weekl.Epidemiol Rec, WHO, 1997, 72,333-337
31. *** Ghide de traitement. Référence pour une bonne pratique médicale: Popi, maladie infecţieuses, APPT, 8-e edit, Eds 2M2, Montomorency, 2003
286
32. *** Maladies infectieuses. Attitudes pratiques, diagnostiques et thérapeutiques, Hospital Erasme, Belgique, 4-eme edit, 1998
33. *** VIII-es Journées de prévention des infections nosocomiales, Lettre Infect, 1998, XIII,1, 46-80
34. *** CDC.Public Health Service Guidelines for the Management of Health – care worker exposure prophylaxis, MMWR, 1998,47,1-33
35. *** WHO. Global Strategy for Containment of Antimicrobial resistance, Weekl Epidemiol Rec, 2001, 38, 76, 289-300
36. *** Alternatives to established surgical prophylactic practices. Nosocomial infec-tion today. Third International Symposium of the European Society of Clinical Mi-crobiology and Infectious Diseases, Venice, 5-8 nov. 2000, J Hosp Infect, 2002,50, suppl A, S1-S23
37. *** Hospital mortality for patients with bacteriemia due to Staphylococcus aureus or Pseudomonas aeruginosa. http://www.chestjournal.org/content/vol125/issue2.
38. *** Appropriate use of antimicrobial agents. Challenges and strategies for impro-vement; Critical Care Medicine, 2003, 31, 2.
39. *** Higiene des plaies et pansaments; Document valide par le Conseil Scientifique C.CLIN-OUEST (Centre de Coordination de la Lutte Contre les Infections Noso-comiales Inter region Ouest), France, 2004
40. *** Livre des résumés et programme définitif. XVIII-e Congrès National de la Société Français d’Hygiène Hospitalière, Stasbourg , 7-8 juin 2007
41. *** Enquête nationale de prevalence des infections nosocomiales mai-juin 2006, RAISIN, France, 2006
LEGISLAŢIE
1. *** Ordinul MS nr. 190/1982 pentru stabilirea atribuţiilor tehnice privind prevenirea şi combaterea infecţiilor intraspitaliceşti
2. *** Ghid de expertizare a condiţiilor igienico-sanitare din uniăţile sanitare cu paturi, Caiet metodologic, MS, ASM, ISP, Bucureşti, 1986
3. *** Ordinul MS nr.984/23.6.1994 pentru aprobarea normelor privind organizarea suprave-gherii, prevenirii şi controlului infecţiilor nosocomiale, MS,ISP, Bucureşti, 1994
4. *** Monitorul Oficial al Romaniei: Ordinul MSF nr. 185/2003 pentntru aprobarea Normelor tehnice privind asigurarea curăţeniei, dezinfecţiei, efectuarea sterilizării şi păstrarea sterilităţii obiectelor şi materialelor sanitare în unităţile sanitare de stat şi private
5. Ordinul M.S. nr 994/2004 pentru aprobarea normelor de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare
287