Gimnastica romaneasca la Jocurile Olimpice
Institutor Boldea Doina Colegiul National Sportiv ,,Cetate’’ Deva
Institutor Resiga Manuela Gradinita P.N.Spini,com.Turdas
„Sportul este un limbaj universal. La un interval de 4 ani , se desfasoara Jocurile Olimpice , un eveniment care reprezinta un prilej de a cunoaste , de a respecta si de a ne onora campionii.”
Termenul de «gimnastica» vine de la cuvaintul grecesc «gymnos» care inseamna gol,
dezbracat, deoarece grecii executau exercitiile fizice in «palestrele» si «gimnaziile» lor, fara
imbracaminte.
Parcurgand treptele de evolutie ale societatii, gimnastica s-a confundat cu educatia
fizica si a evoluat din timpurile cele mai indepartate si pana in zilele noastre. Astfel, egiptenii
preconizau o educatie fizica armonioasa, pentru formarea multilaterala a omului, prin
practicarea exercitiilor fizice, a muzicii si a dansului; hindusii dadeau o deosebita importanta
exercitiilor fizice avand un sistem de gimnastica si educatie fizica denumit «Pranaiama».
La chinezi gasim un sistem de gimnastica respiratorie recomandat ca mijloc de aparare
a organismului impotriva imbolnavirilor, creat de medicul Kong Fu (cu 2698 ani i.e.n.).
Poporul care a acordat insa cea mai mare importanta exercitiilor fizice este cel grec. El a
creat cuvantul «gimnastica» pentru a da un nume generic totalitatii exercitiilor fizice
practicate in scopul de a contribui la intretinerea sanatatii, la intarirea corpului si la
infrumusetarea vietii spirituale. In conceptia lor au existat trei laturi: igienica, militara si
armonica. Latura militara a fost fundamentata si practicata de catre spartani, iar latura
idealului armonic de atenieni.
In sec. XVII apar scoli si sisteme de gimnastica. Cel care a inventat aparatele de
gimnastica (bara fixa si paralelele) a fost reprezentantul scolii vechi germane Frederic
Ludwig, iar cel care a pus bazele sistemului de «gimnastica suedeza» a fost P.H. Ling.
La noi in fara se aminteste pentru prima data de introducerea gimnasticii ca materie de
invatamant in a doua jumatate a secolului al-XVIII-lea la «Scoala Domneasca de la St. Sava».
Una dintre figurile luminoase si sustinatorul gimnasticii lui Frederic Ludwig a fost
Gheorghe Moceanu. In 1981 s-au implinit 110 ani de cand dascalul ardelean Gheorghe
Moceanu - venit de la Cluj la Bucuresti - infiintase pe langa societatea «Tirul», prima «Scoala
de gimnastica pentru scolari»!
Astfel Gheorghe Moceanu (1835-1909) devine primul pedagog roman care a cautat sa
introduca exercitiile fizice in activitatea elevilor. Iata cateva actiuni pentru care amintirea sa
va ramane perena: la sugestia sa se legifereaza introducerea gimnasticii in armata; utilizeaza
dansurile nafionale ca mijloace de educatie fizica; introduce (in 1864) gimnastica in licee ca
obiect facultativ; scrie si publica (in 1869) prima «Carte de gimnastica»; initiaza gimnastica
acrobatica; scrie o lucrare despre gimnastica feminina.
Participarea sportivilor romani la Jocurile Olimpice incepe in anul 1900 si se
concretizeaza prin participarea la 18 editii ale Jocurilor Olimpice de vara la 27 de ramuri
sportive, cele mai multe prezente fiind inregistrate de tir-16, atletism si scrima-15, luptele si
boxul-14, gimnastica si kaiacul-canoe -13,canotajul-12.
La toate aceste participari, sportivii romani au cucerit un numar de 265 de medalii , din
care 74 de aur, 83 de argint si 108 de bronz, la care se adauga medaliile cucerite de olimpicii
romani in anul 2004 la Atena.Dintre toti sportivii participanti de-a lungul anilor la Jocurile
Olimpice,performante de exceptie au realizat gimnasta Nadia Comaneci care a obtinut 9
medalii(din care 5 de aur), canoistul Ivan Patzaichin-7 medalii din care 4 de aur,canotoarea
Elisabeta Lipa ,de asemenea cu 7 medalii din care 4 de aur, gimnasta Ecaterina Szabo cu 5
medalii din care 4 de aur, gimnasta Simona Amanar cu 7 medalii(3 de aur), gimnasta Daniela
Silivas cu 6 medalii (3 de aur), Lavinia Milosovici, Toma Simionov, Simona Pauca, Iolanda
Balas etc. intre 6 si 12 medalii, din care 2 de aur.
Gimnastica sportiva este unul dintre cele mai frumoase sporturi, oferind un spectacol de
mare virtuozitate, maiestrie si arta. Ea a ajutat la cunoasterea tarii noastre, ducand faima
acestei discipline in cele mai indepartate colturi ale lumii, ridicand sportul romanesc pe cele
mai inalte culmi ale gloriei.
Dupa cum se poate foarte usor observa din situatia de mai sus, gimnastica feminina
romaneasca a reusit multe si stralucitoare rezultate.Pariciparea sportivilor romani la Jocurile
Olimpice a fost incununata de stabilirea a 22 de noi recorduri olimpice, cu performante
deosebit de valoroase.
In topul realizarilor pe ramuri de sport se afla gimnastica artistica cu 56 de medalii(19 de
aur,16 de argint si 21 de bronz).De altfel,gimnastica romaneasca s-a dovedit a fi unul din cei
mai buni ambasadori ai Romaniei peste hotare.
Poate multi oameni nu stiau nimic despre Romania pana la Jocurile Olimpice de la
Montreal din anul 1976.De atunci,datorita rezultatelor deosebite obtinute de o fetita de numai
14 ani,Nadia Comaneci, Romania a devenit un nume cunoscut. La Montreal, gimnasta din
Romania a reusit sa atinga perfectiunea in gimnastica si sa primeasca pentru evolutia ei cea
mai mare nota obtinuta vreodata de o gimnasta:10 perfect.Nimeni nu se astepta la acest lucru,
iar forma in care a fost afisata nota Nadiei Comaneci demonstra acest fapt.
De atunci, gimnastica a evoluat, dar nimeni n-a mai atins performantele Nadiei.Si tot de
atunci, Romania s-a impus in gimnastica feminina ca o forta demna de luat in
seama.Generatiile de sportive si-au predat stafeta una alteia,iar podiumul a fost mereu ocupat
si de gimnaste din Romania.
Care dintre voi nu a auzit de Nadia? Care dintre voi, dragi fetite, nu si-a dorit ca intr-o zi sa
fie ca ea sau chiar sa o intreaca? La J.O. de la Montreal (1976) succesul ei a atins neantrecute
glorii, fiind aleasa ca cea mai buna sportiva, «numarul unu» mondial.
Din nenumaratele anchete interne si internationale s-a dovedit a avea o superioritate ce
nu a mai avut-o nici o alta sportiva pana atunci. Marea ei popularitate a intrecut cele mai mari
vedete de ieri si de azi ale sportului, ba mai mult, si ale starurilor cinematografului si ale
televiziunii.
Datorita prezentei Nadiei Comaneci in Canada, in dialectul «quebecois» exista un
cuvint nou «Nadiesc» care inseamna superlativul absolut al frumosului, al grafiei, gingasiei,
preciziei, egaland perfectiunea, atingand sublimul artei. In fiecare dintre voi exista o «Nadie»,
trebuie descoperit doar secretul prin care veti putea obtine mari succese, care consta, de fapt,
in munca, perseverenta, darzenie si foarte multa vointa.
La Montreal Nadia Comaneci a devenit tripla campioana olmpica la gimnastica (la
individual compus, la paralele si la barna). In 1984, la Los Angeles, Ecaterina Szabo devine
tripla campioana olimpica la gimnastica, prin medaliile de aur obtinute la sarituri,barna si
sol.Tot atunci,echipa de gimnastica feminina a Romaniei devine campioana olimpica.
Succesele gimnasticii romanesti continua la Seul in anul 1988 prin rezultatele obtinute de
Daniela Silivas devenita tripla campioana olimpica la gimnastica (barna,sol si paralele).La
Jocurile Olimpice de la barcelona din anul 1992, e randul Laviniei Milosovici sa continue
seria succeselor gimnasticii feminine romanesti si devine dubla campioana olimpica prin aurul
cucerit la sarituri si sol.In 1996,la Atlanta, o noua gimnasta din Romania se impune si Simona
Amanar devine campioana olimpica la sarituri.
Jocurile Olimpice de la Sidney 2000 constituie un moment important si unic in istoria
gimnasticii feminine romanesti.Atunci,la individual compus,podiumul a fost ocupat in
intregime de gimnaste din Romania: aur-prin Andreea Raducan, argint- prin Simona Amanar
si bronz prin Maria Olaru.Desi bucuria ne-a fost apoi umbrita de un incident neplacut-
pierderea medaliei de aur castigata la individual compus de gimnasta Andreea Raducan-,
urmatoarea olimpiada, cea de la Atena din2004 , a confirmat valoarea gimnasticii romanesti,
iar rezultatele obtinute de gimnastica feminina au excelat prin performantele Catalinei Ponor.
Gimnastica feminina romaneasca nu si-a spus inca ultimul cuvant. In Centrul Olimpic
de la Deva alte gimnaste, alte fete de aur sunt formate pentru a realiza noi performante
romanesti. Speram ca la urmatoarele jocuri olimpice, ele sa demonstreze valoarea gimnasticii
romanesti si sa confirme sperantale noastre.
Participarea activa a Romaniei la viata sportiva internationala s-a manifestat si prin
preocuparea organismelor sportive nationale pentru imbunatatirea si perfectionarea activitatii
organizatiilor si federatiilor sportive internationale.
Pe parcursul anilor, forurile sportive din tara noastra au inaintat conducerilor
organizatiilor si federatiilor sportive internationale numeroase propuneri care au vizat
perfectionarea statutelor si regulamentelor, a programelor marilor competitii sportive
internationale.Comitetul Olimpic Roman este autorul mai multor propuneri referitoare la
perfectionarea activitatii Comitetului International Olimpic.In diverse etape, Comitetul
Olimpic Roman a propus includerea in programul olimpic a noi ramuri sau probe
sportive:volei, handbal, gimnastica ritmica moderna, probele atletice feminine de 3000 si 400
de metri/garduri, probele de kaiac-canoe pe distantele de 500metri etc.
De la o olimpiada la alta, programul Jocurilor Olimpice se extinde, adaugandu-se fie
noi sporturi, fie noi probe in cadrul sporturilor cuprinse in program.Comitetul International
Olimpic raspunde astfel solicitarilor marilor federatii internationale si marilor sponsori
sustinatori ai activitatii sportive de performanta.
Valorile cultivate de Miscarea Olimpica nu sunt doar deziderate teoretice.Unul dintre
scopurile sale fundamentale este tocmai reconstruirea societatii contemporane. Onoarea,
demnitatea sportivilor, spiritul de echipa, fair play-ul de care dau dovada in competitii, fac din
ei veritabile modele.
Bibliografie:
1.Comaneci, Nadia -“ Letters to a young gymnast,” New York 2004
2.Chirila ,Ioan -“Nadia”,Bucuresti , Editura Sport-Turism, 1977
3.Dr.Dragan , Ioan - Martor la a X-a Olimpiada de vara, Editura Z 2000
4.Enciclopedia Educatiei Fizice si Sportului din Romania, Editura Aramis, Bucuresti 2002
.