GRAM AUR = 232,9449 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4521 RON EURO = 4,9238 RON DOLAR = 4,0694 RON

12 + 4 pagini

n PREMIILE OSCAR / Marele câºtigãtor, un film desprepenultima crizã

PAGINA 10

n ”TIMBRU” FALS / Specialiºtii au identificat un nouatac de tip phishing

PAGINA 11

n PLANUL NAÞIONAL DE REDRESAREªI REZILIENÞÃ/ La propuneri -înainte, la documentaþii tehnice –înapoi PAGINA 3

n CAMERA DEPUTAÞILOR / Vot finalpe repatrierea rezervei de aur

PAGINA 9

5 lei Marþi, 27 aprilie 2021, nr. 82 (6862), anul XXX

n

PAGINA 3

nWSJ: Urmãtorul test al Fed estetranziþia la o politicã monetarãrestrictivã PAGINA 12

n Three Gorges Renewables -aºteptatã sã fie cea mai marelistare din China, în 2021

PAGINA 12

Bursa din Budapesta -imaginea uneipieþe emergente

La peste 30 de ani de la rede-schiderea din iunie 1990,Bursa de Valori din Buda-pesta este a doua cea maimare bursã din EuropaCentralã ºi de Est, piaþa decapital din Ungaria fiindemergentã confrom MSCI

ºi emergentã avansatã în ierarhia FTSERussell, ligã în care noi tocmai am pãºitanul trecut, dar în eºalonul celor emer-gente secundare.

Ca în cazul tuturor þãrilor Europei de

Est, privatizarea companiilor de stat a fostbaza înfiinþãrii ºi, ulterior, dezvoltãrii bur-sei din Ungaria, în primii ani de existenþãmodernã. Astãzi, trei mari companii deanvergurã regionalã - OTP Bank, MOL ºiGedeon Richter, sunt baza pieþei de acþiu-ni ungare, toate fiind foste companii destat. Împreunã, asigurã aproape 90% dinrulajul mediu zilnic cu acþiuni al Burseidin Budapesta, de peste 30 milioane deeuro, faþã de cele numai opt – zece milioa-ne de la Bursa de Valori Bucureºti. Suntcompanii listate de mai bine de un sfert de

secol, dupã cum ne-a spus Richárd Végh,directorul general al bursei ungare, care apunctat cã cele trei s-au dezvoltat pânã lanivelul la care au intrat puternic pe radarulinvestitorilor internaþionali.

Banca Naþionalã a Ungariei este su-praveghetorul pieþei de capital, deþinebursa, depozitarul ºi contrapartea centra-lã, care a facilitat þãrii vecine sã aibã opiaþã de derivate dezvoltatã pentru stan-dardele regionale, concentratã îndeosebiîn jurul tranzacþiilor contractelor futurescu activ suport perechi valutare.

Conform Raportului Strategic al bur-sei din Budapesta pentru anul trecut ºi acelor pe care ni le-a spus Richárd Végh,principala þintã pentru urmãtorii ani aconducerii bursei ungare va fi, pe lângãdezvoltarea pieþei, atingerea obiectivelorcompaniei ºi listarea bursei pe propriaplatformã. În plus, se va pune accent peintegrarea aspectelor ESG (Environ-mental, Social and Governance) în seg-mentele relevante operaþionale ale bursei

ºi se va continua procesul de digitalizare,elemente prioritare de altfel ºi pentruoperatorul pieþei noastre de capital.

În general, directorul bursei din Buda-pesta este optimist privind perspectiveleburselor din regiunea noastrã.

“Aºa cum Europa Centralã ºi de Est afost regiunea cu cea mai rapidã creºtereeconomicã la nivelul Uniunii Europeneînainte de criza COVID-19, regiunea no-astrã este aºteptatã sã fie motorul creºte-rii în UE chiar ºi dupã crizã. Nu numaicompaniile multinaþionale active în re-giune vor juca un rol important în acestsens, ci ºi companiile emergente, cucreºtere rapidã, cu proprietari locali. Iaracestea trebuie deservite de burse localecu serviciile necesare pentru a apãrea înpiaþa de capital. Astfel, bursele din regiu-ne, companiile ºi investitorii prezenþi aicipot fi de asemenea optimiºti cu privire laviitor”, ne-a spus Richárd Végh.

Dar, CEO-ul bursei din Budapestaîndeamnã la o colaborare mai strânsã

între pieþele din zona noastrã, reciprocavantajoasã atât pentru emitenþi cât ºipentru investitori.

“În ultimii ani s-a dezvoltat o relaþieprofesionalã activã între burse, ce auconsultãri periodice. Meritã sã învãþãmde la regiunile cu pieþe de capital maidezvoltate decât ale noastre - cum ar firegiunea nordicã, unde existã o coopera-re foarte strânsã între pieþe, iar investito-rii din þãrile din regiune sunt foarte activipe toate bursele din regiunea respectivã.Atât investitorii cât ºi emitenþii pot bene-ficia foarte mult de pe urma acestui tip decooperare mai strânsã ºi reciprocavantajoasã”, este mesajul directoruluigeneral al bursei din Budapesta.

Ziarul BURSA vã prezintã o micãpozã de ansamblu a pieþei de capital dinUngaria, într-un demers care, pe lângã cãne dã o imagine despre vecini, aratã defapt unde este piaþa noastrã.

ANDREI IACOMI

Economiile emergente susþinredresarea comerþului global

Indicele volumului schimburilor co-merciale la nivel global a înregistratun nou record în februarie 2021, su-sþinut de activitatea comercialã de la

nivelul economiiloremergente, conform da-telor din raportul WorldTrade Monitor, publicatde institutul olandezCPB (www.cpb.nl)(vezi graficul 1).

Pe fondul celei maimari creºteri anuale dinultimele 28 de luni, de

5,4%, dupã un avans de 5,2% în luna pre-cedentã, indicele comerþului global a urcatpânã la 128 de puncte, de la 127,7 puncte,în condiþiile unei creºteri lunare de 0,3%.Creºterea lunarã anterioarã a fost revizuitãîn scãdere pânã la 1,9% de la 2,6%.

Volumul schimburilor comerciale dela nivelul economiilor emergente ºi-a ac-celerat creºterea anualã pânã la 14,3%,

cea mai ridicatã din septembrie 2010, dela 12,8% în luna anterioarã, pe fondulunei creºteri lunare de 0,4%, iar volumulschimburilor comerciale de la niveluleconomiilor avansate ºi-a temperatcreºterea anualã pânã la 1,2%, de la 1,5%în luna anterioarã, în condiþiile unei

creºteri lunare de 0,2%. Indicele volu-mului schimburilor comerciale din zonaeuro ºi-a temperat scãderea anualã pânãla 2,8% de la 3,2% în luna anterioarã, pefondul unei creºteri lunare de 1%, dupãun declin de 1,3% în luna precedentã.

(continuare în pagina 4)

CÃLINRECHEA

27 DE ANI DELIBERTATE ÎNAFRICA DE SUD

În 1994, înfrunte cupreºedinteleNelsonMandela,am început sãconstruim o þarãdemocraticã

Pe 27 aprilie 2021 sãrbãtorim ceade-a 27-a aniversare a Africii deSud unitã, democraticã, non-ra-sialã, non-sexistã ºi prosperã pe

care am înfiinþat-o în 1994, anul prime-lor alegeri libere din þara noastrã. Este ozi de comemorare ºi omagiu pentru toþicei care au luptat ºi uneori au plãtit cumoartea pentru libertatea noastrã. Este ozi de sãrbãtoare ºi pentru cã, de exem-plu, Nelson Mandela, icoana noastrã,care a petrecut 27 de ani în închisoarepentru acea libertate, a votat pentru pri-ma datã când avea 76 de ani în loc de 18ani acceptaþi la nivel internaþional. Apus naþiunea noastrã pe calea spre re-conciliere, libertate, justiþie, pace, de-mocraþie ºi o culturã puternic înrãdãci-natã a drepturilor fundamentale aleomului ºi Ubuntu. În 1994, în frunte cupreºedintele Nelson Mandela, am înce-put sã construim o þarã democraticã.

Pentru majoritatea populaþiei sud-afri-cane, 1994 a însemnat primii paºi cãtre li-bertate ºi democraþie ºi a dat speranþã unuiviitor mai bun ºi prosper. O viaþã mai bunãpentru toþi se baza pe restaurarea demnitã-þii umane, respectarea vieþii umane, crea-rea de locuri de muncã decente, construi-rea de case, deschiderea uºilor educaþiei ºifurnizarea de servicii de bazã.

Suntem mândri de progresele realizateîn crearea unei identitãþi naþionale comu-ne care se bazeazã pe respectul reciproc,toleranþa ºi acceptarea, precum ºi pe recu-noaºterea diversitãþii noastre. Am mersdeparte în spargerea barierelor artificialeale culturii, rasei ºi religiei care ne-auîmpãrþit. Cu toate acestea, mai sunt încãmulte de fãcut pentru ca fiecare sud-afri-can sã devinã un agent de transformarecare funcþioneazã pentru o societate liberãde bariere rasiale, sociale ºi economice.

Africa de Sud a parcurs un drum lung înabordarea provocãrilor economice, socialeºi culturale create în cadrul apartheidului.În ultimele trei decenii, sud-africanii aumuncitdingreupentruaconstruio societa-te care sã serveascã întregul sãu popor.

(continuare în pagina 12)

Domnul Drãgoi acuzã fondurile de pensiide bunã credinþã de ceea ce dumnealuipracticã cu rea credinþãl Sub conducera lui Bogdan Drãgoi, folosind tot felul de fonduri administrate de terþi, SIF1 ºiSIF4 au cumpãrat indirect în ultimii ºapte ani acþiuni proprii, pe care nu le-au mai vândutlDomnia sa face o pledoarie pentru buna cunoaºtere a legii 31/1990 - este tocmai legea pecare dumnealui o încalcã cu bunã ºtiinþã

Lipsa de lichiditate de la Bursa deValori Bucureºti (BVB) a fostsubiect de dezbatere zilele trecu-te în presa economicã. În acest

context, Andreea Pipernea, CEO la NNPensii, ºi Adrian Tãnase, director gene-ral al BVB, au susþinut ideea cã burseide la Bucureºti îi trebuie listãri ºi emi-siuni noi, astfel încât cumpãrãtorii, in-clusiv fondurile de pensii, sã aibã în cesã investeascã. Observaþii cât se poatede corecte!

Directorul general al SIF Ba-nat-Criºana (SIF1), Bogdan Drãgoi, a in-tervenit la rândul sãu în discuþie, cri-

ticând fondurile de pensii pe motivul cãdoar cumpãrã titluri financiare, fãrã sãparticipe în piaþã ºi prin vânzãri. Astfel,fondurile de pensii ar avea o anumitãvinã în generarea lipsei de lichiditate laBVB.

Argumentul nu are nicio bazã realã.În principal, logica investirii estecreºterea valorii, iar dacã tot vinzi ceeace cumperi, creºterea nu se mai produ-ce. Fondurile de pensii au un orizont in-vestiþional pe termen lung, lucru bene-fic pentru piaþa de capital, deoareceajutã la performanþã ºi stabilitate. Aflatîn cãutarea vinovaþilor pentru lipsa de

lichidate de la BVB, domnul BogdanDrãgoi ar face mai bine sã se uite înoglindã.

Bogdan Drãgoi, care conduce perso-nal SIF1 dar ºi SIF Muntenia (SIF4), de-oarece SIF1 deþine SAI Muntenia, admi-nistratorul SIF4, a ocolit cu bunã ºtiinþãºi în mod ilegal sã facã exact lucrul pen-tru care îi blameazã pe alþii.

BEN MADADI,cel mai mare investitor

persoanã fizicãîn SIF Muntenia

(continuare în pagina 9)

Ziarul BURSA a realizat, în premierã în presa româneascã, unsupliment bilingv dedicat unei burse din strãinãtate, care con-þine articole ce detaliazã structura, capitalizarea, rulajele ºicompaniile reprezentative listate la Bursa de Valori din Buda-pesta (BÉT), precum ºi perspectivele pieþei de capital vecine. Ri-chárd Végh, CEO BÉT, a acordat ziarului BURSA un amplu inter-viu pentru Suplimentul dedicat Bursei de Valori din Budapesta.

Excelenþa Sa Jabu Mbalula,Ambasadorul RepubliciiAfrica de Sud în România