Coordonatorul colecqiei: dr. Gheorghe PAXINO

Redactor; A1 exandr u STANCI ULE SCU

Tehnoredactare ti coperta t MarianaMiRZEA

Descrierea CIP a Bibliotecii NaJionale a RominieiSTEINER,RUDOLF

Granile ale cunoaqterii naturii : misiunea gtiinfei spirituale /Rudolf Steiner ; trad,: Gheorghe Constantin Paxino. - Bucureqti : lJniversEnciclopedic Gold, 2016

ISBN 978-606- 7 04-230 -6

I. Paxino, Gheorghe Constantin (trad.)

t{t,333

Societatea antroposofici din RomAniaStr. Viqinilor nt. lT,sector 2, BucureqtiTel.:021 323 20 57WwW.antroposofie.roemail: rcmanff op @yahoo. com

Rudolf Steiner

GRANITTALE CTJNOA$TE,RII

NATTJRIIMISIUNEA $TIINTEI SPIRITUALE

^ Opt conferinte Einute in DornachIntre 27 septembrie qi 3 octombrre 1920

Traducerc din limba germand dedr. ing Gheorghe Constantin Paxino

f*\ r r.

t t# i '''.1tJ-*-.*r fiiiia{tffi#

UNIVERS ENCICLOPEDIC BOOKSUNIVERS ENCICLOPEDIC INITIERI

Str, Luigi Cazzavlllan nr. 17, sector 1, Bucureqti,010784Tel.: 037 1.332.838e -mall dif uz are@univ er s enciclop e dic, ro

w w w, uniu ers enciclop e dic, ro

Tiaducere dupd:Rudolf SteinerGrenz en der N aturerkenntnis

Rudolf Steiner- Nachla8verwaltun g, D ornach I Elv egia, edigra

a 5-a l98l

Gp^322

Toate drepturile pentru tradlrcerea in limba romAnisunt rezervate Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC

CUPRINS

ArgumentCtrvAnt inainte al traducitorului ........,...

CoNrsRrNTl I, Dornach, 2 7 septembrie I 9 2 0 ..,,.,.,.,.

$tiinlele nafitrii sunt inapte in ce priveqte viaqa sociali.Idealul explicirii astronomice a naturli. Ignorabimus - ullui Du Bois-Reymond referitor lamaterie qi conptienli.Formarea qi desfiinprea teoriilor este similarl cu istoriaPenelopei. Necesitatea noqiunilor clare, matematice, invederea trezirti omului. El se pierde pe sine in acestea.

Cerinlele sociale pretind deplqirea lui lgrcrabimus,

CoNrrnrNla. a IT- n, Dornach, 2 8 septembrie I 92 0

Hegel.Hegelianismul este inadecvat vielii sociale. Marxqi Stirner la polii materiei qi congtien{ei.Daci se cauti mai

mult decAt un fenomenalism, transparenla conceptelor

nu este ceva suficient. Rostogolirea cu glndirea dincolode covorul percep(iilor. Goetheanismul ca ceva opus

acestei atitudini. CaliteEile primare qi secundare ca oprimi intreb ar e car dinall.

CorunnnrN1,o. t III- t, Dornach, 29 septembrie 1 9 20

OpoziEta dintre paralelogramul miqclrii qi paralelo-

gramul forgelor din mecanicS. De unde vine mate-

rnatica? Luarea in serios a ,,calitdEii" in cadrul cunoaq-

terii natural-qtiin1ifice. Simlurile vielii, miqcirii qi

echilibrului, Matematica este conlinuti in mod latent

9

ll19

34

48

de cdtre acestea. Depiqirea abordirii prozaic-abstracte

a aparigiei ei drn ele. Novalis. Inspiragia. Matematicaeste un domeniu in care trdieSte partial Inspiratria.

Filozofia Vedantei. inrudirea lui Goethe cu atmosfera

matematicd.El aduce lumini la polul materiei. Fenomen

origrnar qi axiomi.

CoNrsntNTa l^IY-l., Dornach, 30 septembrie 1920 . .

Polu1 conqtiengei.Yieluiri mistice gi ,,melodia uitati a

flagnetei". Calea ,,Filosofiei Liberti1l|". Gindirea purisesizeazi existenla cosmicl pe o culme a acesteia. Im-pulsurile morale libere. Fantezia morald. Metamorfo-

zarea noliunilor hegelien e in lrnaginaEie.Renunlarea la

rostogolirea neintrerupte a gindurilor. Realitatea triieq-teinimagini, Eul instinctiv devine social prin Imagina-

1ie. Stirner. Relalia cu psihologia asocialionisti.

CoNpBnrxTr a.Y-r, Dornach, I octombrie 1920

Despre aducerca dovezilor. Cercetltorul spiritului aintrodus argurrrentarea. A experimenta in domeniulsocial este iresponsabil. Inspiragia qi Imagrnagia ca

pozilionare corecti la cele doutr granile ale moduluide cunoaqtere obiqnuit, Vieluirile legate de echilibru,motricitate gi vitalitate gi Inspiralia. Urzirea muzicaliatonald. Revelalia nonverbalS a cuvdntului' Fiingial-

spiritualul se contureazi in locul lumii metafizice a

atomilor. Inspiragia lucreazd in5l1indu-se din profun-

zrmi ale evoluliei omenirii. Scepticismul patologic ca

simptom. Nietzsche.

CoNrnnINT.q, a YI - t, Dornach, 2 octombrie 1 92 0, dimineala . . .

Tendinla instinctivi de a ieqi din corp. intrelegerca

63

78

92

raEionald a itiinfei spirituale ca remediu fagi de stirilepatologice. Metamorfoza memoriei in cunoaqterea

vielilor pimintegti repetate prin Inspiralie.D ezvoltarea

forlelor sufleteqti la polul constientei. YteEuirea

gindirri imaginative. Aceasta conduce mat adAnc inpropria fiintri. Evolulia tinde in aceasti direclie, inmod congtient sau incongtient. Stiri patologice ca

simptom: meteosensibilitatea, claustrofobia, agorafobia.

lmaginagia. Forla iubirii. Intuiqia. Medicul. Capital,muncd,marfi,

[JorunrRtru1a rYII-r, Dornach, 2 octombrie 1920, seara.

Perceperea cuvintelor, perc ep erca gindurilor, perceperea

Eului qi spiritual - sufl etescul care se ellb ercazi. InrErer ea

antici orientall. }[/,Iantrele, Calea cdtre Eurile fiintrelor

spirituale, perceperea cuvintelor interlocutorului.Pericole ale ctrli de iniliere. ingelepciune orientalS qi

confesiuni religioase occidentale. Miqcarea spiritualidin Est devine scepticism in Vest. in intdmprnareaei trebuie si vini o miqcare din Vest citre Est. Calea

orientala" qi calea occidentali. Gindire purl - percepere

flrd glndtre. Dificultatea de a pune in mod rigurosantroposofia in cuvinte. Calea clrlizatriei occidentaleeste Imagtnagia.

()rrruneRIx1,t a VIII-I, Dornach, 3 octombrie 1920 . . 125

Calea cunoaqterii pentru omul de ;tiin!5. Intenlia,,Filosofiei Libertdtll". Percepere cu deconectarea

gindirit, apelind la imagin| Contemplalia. Spiritualulpitrunde in noi inconqtient prin lumea simlurilor qi

ne ot ganizeazd. Emanciparea simtrurilor echilibrului,migcirii qi vielii la copil. El ,,trage" in sine simlurile

107

olfactiv, gustativ qi tactil. Cel care exerseazd Imaginagta

pitrunde prin miros, gust, piplit pAnd \a echilibru,mofficitate, vitahtate. Prin aceasta gAndirea puri se

transformi in Inspiralie. lntuigia ca rezultat al unirirImaginaliei cu Inspiralia. Multor mistici nu le reugeqte

si stribati complet domeniile mirosului, gustului,pipiitului. Ce vieluia orientalul prin exerciliile de

respha\iei echlalent cu ele: vieguirea pendulfulidintre procesul percepgiei St g?indirea pur5. Fund5turafilosofiei occidentale: filosofia naturali a lui Schelling

9i Hegel.

NOTE Sr COMPLETART CUPRTNSE iN EOTTIaGERMANA 1981 .. t45

ARGUMENT

Este bine cunoscut faptul cI vorbele dinbitrdni,gi mai ales

ccle din Antichitate - provenite din Misterii - au o valoare de

.rtlevir care transcende timpul istoric. Aga este cazul Si cu acelrlicton de pe catapeteasma templului din Delphi: <\Cunoatte-te

y tine insulit>.

Dar timpurile se schimbd,iar odatlcu ele qi conceptele desprerxn qi lume. Relatria omului cu lumea ideilor s-a schimbat int'trlsul veacurilor, un factor esential fiind aici evoluEia qtiinqelor.

insdgi fiica mai micl a qtiingelor, tehnica, reprezintd unirrcontestabil mobil de progres civlhzatorut, chiar dacd este

irrsoqit de unele influenge defavorabile asupra naturii.Dar dezvoltarea tehnicii este insoliti qi de un alt proces pe

r'.rle il putem observa pAnI in ziua de azt:O serie de concepte lac;re apeleazd eain mod justificat,aiungsi fie transpuse - cu tott'rr valengele specifice - in alte domenii ale realitdgti. Intilnimrlt: exemplu tendtnga de a tehnologizaimaginea despre om (,,unr'onglomerat de microrobotri inteligenli").

Noile tehnolo gii p un totodatl sufl etul in f aga uner binaritiEi:Oca a realului Si cea a uirtualului; sau cea a rcahtifii nemijlocit,rccesibile simfurilor noastre qi cea a imaginilor de pe display.Mai nou avem aici problematica ,,realitdgii augmentate"(,,Pokemonii").

CONFERINTA A II-A

Dornach, 28 septembrie 19.

t La inceput doresc si spun urmdtoarele pentru toli cei

ce pretind ca in cadrul unui ciclu de conferinle ce poafid un

titlu ca al nostru, si nu fie inserat nimic care sd intreruplptezefitarea obiectiv-impersonali a ideilor, in:rucdt eu

asteziva trebui sI men(ionez o serre de personalitStri. Cici inmomentul in carc este vorba de a prezenta punctele de ved

ale oamenilor in relaqia lor cu viaga, cu existenfa tmanl indeplindtatea ei, devine inevitabilS atdt mengionarea anumitot'personalitig t de la care au provenit concep[iile respective, cat ;iprezentarca contextului qtiingific in care s-a desflqurat efortulce a condus lanaqtereaunei anumite opinii. Iar aicitrebure maiintAi de toate si se rlspundi Laintrebarea: Ce poate fi dobindidin conceptriile qtiintrifice moderne pentru domeniul soci

pentrt- gdndirea vte,in aqa fel incit rezultatele acestui modgindhe si impulsioneze viaEaz. - Iar in acest caz va treb:ui

se remarce ci acest mod de abordare ne conduce la pdrdsi

sSlilor delecturd sau de curs, pentru a pdtrunde in curentul vial evolutriei omenirii.

34 35

GRANITE ALE CUNOA$TERII NATURII

'2 ln spatele punctului de pornire prezentat de mine ierirllrlrt stridanie modernS, citre o concep(ie despre lumetrrt'canicist-matematicd qi desfiintrarea acesteia, in spatele a

r r('a ce a culminat in vestita cuvAntare din lB72 al fiziologululI )rr Bois-Reymond despre limitele cunoa$terii naturii, stdtearcvr qi mai important.Ceva gi mai important, care se impunerrlrservatriei noastre imediat ce intentrionim si vorbim intr-unrrurrl viu despre limitele cunoa$terii naturii.

'J O staturi de dimensiuni filozofice impresionaflte, care

irrt'.i priveqte spre noi cu vitalitate dinspre jumdtatea intdia a

srcolului al 1 9 -lea, est e Hegel5 . Numai in ultimii ani a rcinceputI lcgel si fie mentrionat cu ceva mai mult respect in s5lile de curs

1r in literatura filozofi,ci, in comparatie cu trecutul apropiat.(:.1ci in ultima teime a secolului al l9-1ea Hegel era foarter rrrrrbitut, mai ales de cdtre mediile academrcq de pildi poate

lr ,rtestat qtiinlific in mod convingitor, ci afirma1ia fd,cuti de

l*luard uon Hartmann6: Se poate dove di afirmaEia cd in aniirrlrtzeci ai secolului trecut in toati Germania numat doi docengi

I ,rrr citit pe Hegel, este corecti. Hegel a fost combdtut, dar el

Iur r fost infeles de citre filozofi. Dar el a fost inEeles intr-un altnrtrcl, iar de o anumitd manierd el este recunoscut qi astizi. Este

drlcvirat ci pe Hegel, intr-un mod cuprinzito\ sau mai binergrtrs in conformitate cu conceptria sa despre lume, continutlIrr rrumeroasele volume ale operei sa7e, care pot fi gisite prinlrilrlioteci, in aceastl formi originafi il cunosc foarte pulini.f)tr;-rr in forme modificate de o anumitd manieri el a devenit,I ,r putea spune, cel mai popular filozof din lume care a existatvlcodat5. Cel care azi, mai btne zis acum cdteva decenii, ar

li lrarticipat la intruniri ale proletarilor gi ar fi, ascultat ce se

tlrsctrtl acolo, cel care era in cunoqtinqi de carzdprivind sursa

lrrrclului de gdndire practicatla acele intruniri qi care totodatit'unostea evoluEia istorici a gAndirii modernel Acela putea

constata cd gAndtea respectivi provenea de fapt delaHegelcd, pe anumite canale, aceasta a aiuns si fie asimilatd de

maselelargi.Iar cel carc investigheazelfteratua qi filozofia di

estul Europei pornind delaacest aspect,va constata ctrinviaspirituali din Rusia sunt amplu intretesute formele de gdndiale concepliei despre lume hegeliene. Astfel ci se poate sp

ci deqi in mod anonim,Hegel a aiuns in ultimele decenii sipoate cel mai tnfluent filozof din istoria omenirii. - insi daciobservi ceeace trlieqte drepthegelianism in cercurile cele

risp1ndite ale omenirii contemporafie,at trebur spus cIfi comparat cu tabloul unui bdrbat flu prea frumos, reali

de un pictor binevoitor pentru a putea fi privit cu pldcere

cdtre f.amtlie.Iar mai tdrziu, cAnd unul dintre fiii mai tinecarc pentru prima datd s-a uitat mai atentla tablou,a exclam

Dar tati, cdt de mult te-ai schimbat! - Deci dactr vedeam

a devenit Hegel ar trebui si spunem: Dar dragul meucAt de mult te-ar schimbatl - Cici realmente s-a petrecut

ciudat cu aceastd conceplie despre lume aluiHegel.4 Nici nu a apucat Hegel si disparS, qi qcoala lui a

$i se putea observa cum aceastd qcoal5 hegelianl aluat cu

forma unui paflament. Exista aici o aripd de stdnga, unadreapta, una de extremd dreapta, o alta de extremd stdngd,

aripi extrem de radicald,una exttem de conservatoare. Existoameni cu o concepgie despre lume radical-gtiinEificiradical-soci ald,care se considerau afi. autenticii adepli spiritai lui Hegel. Pe de alr'd parte existau teologi pozitiviqti foarcredincioqi car e, la r indul 1or, igi fondau ultraconservatorispe Hegel. Exista centrul Hegel cu amabilul filozofRosenkranzT, qi toate ceLelalte personalit5li care pretindd e sp re sin e c5 p o s e dI adev dr ata inv dEtrtur d hegeliand.

5 Cs ce fel de fenomenbizar din evolulia istorici a teoricunoaqterii avem de-a face aictz. Este vorba de faptul ci

36 _tl

GRANITE ALE CUNOASTERII NATURII

lilrrzof a incercat o dati sI inaltre omennea pdnl la culmeafrr.rlte inaltl a gindulul Chiar dacd cineva vrea si-l combatdIerplrat pe Hegel pentru incercarca sa de a face prezentd inti-nf ilatea sufleteascl alumri fdcAnd apella forma cea mai pwd a

girrclurilor, acest lucru nu ii poate fi contestat, Hegel aindlgat orhl.1 omenirealaindlEimea eteicd a gAndirii. Dar in mod curios,urrrenirea a cdzut imediat dupi aceea de la aceastS intrlgimetlcricl a glrndirii.Pe de o parte ea a tras din gdndirealuiHegelcorrsecinge materialiste,pe de alta consecinge teologic e pozitive,

[ii clriar dacdludmcentrul Hegel cu Karl Rosenkranz,nttp:utemllrrrne ci invdfdtura lui Hegel a rdmas in amabilul Rosenkranzd{,r cum a gdndit-o Hegel insuqi. Cici in cadrul acesteia existihrccrcarea si se atingi culmile cele mai inake, apelandu-se la

Irrctoda qtiinqifici. Dar ulterior, pe clnd urmaqii au prelucrathtrrrtric gdndurtle lui Hegel, s-a ajuns la teorii gnoseologice(dlc reprezentau punctele de vedere cele mai contradictorii.

6 Dispute privitoare la conceplii despre lume pot avea

loc in instituEii de invdg7;mdnqin academii,la nevoie se poate

argumenta gi in mediul literaEilor,dac5 respectivii nu se asociazd

diferitelor bl,rfeli literure degerte qi unui spirit de clici lipsitde sens. Dar cu ceea ce a ajuns si fie in felul acesta fi\ozofi,a

firgeliani, nu va proveni de la institutriile de invdEilmdnt sau

filile de cursuri nimic ce si poatl constitui un impuls penffuVi,r1a social5. Pot avea loc dispute intelectuale privind concepqii

tradictorii despre lume, dar aceste dezbateri nu reuqesc siihf loc in mod paqnic, fructuos. Pentru a putea descrie acest

trebuie folositi tocmai aceastd exprimarea paradoxallmai inainte. $i astfel,in prima jumdtate a secolului al l9-learfl5m in faEafactorului ingrijordtor al evolufiei procesului de

lroa$tere, care s-a dovedit in foarte mare mdsurd a fi inutilinneniul social. Iar in acest caz trebure qi aici si ne intrebiam:

rm putem gisi un mod de gdndire care sd fie adecvat vieEri

RUDOLF STEINER

s o cial e ? Ac e astl inutrlitat e a hegelianismul ui in do m e n iulpoate fi remarcati mai ales in cazul a doud fenomene.

7 Unul dintre cercarel-austudiat in modul celmaienepe Hegel, care l-au asimilat in mod viu, a fost Karl Marx8.

ce gisim la Karl Marx? Un hegelianism bizarl Hegel sus

culmile lumii ideilo \ pe cea mai inaltd culme a idealismuluiiar fidelul elev Karl Marx transformAnd imediat imaginea

opusul ei, utilizdnd ceea ce el crede cI este metoda lui Hqi transformdnd adevdrurile lui Hegelin materialismul istoritn acel materialism ce urrna si devini pentru masele I

concepfia despre lume sau despre viagi, care acum putea

realmente transpus in viala socialS, ir, ,...t fel ne intAmpiin prima jumltate a secolului al l9-lea marele idealist,

cel carc trtria numai in spiritual, in ideile sale; in acest fel

intAmpini in a doua lumdtate a secolului al l9-lea elev

siu Karl Marx, care cerceta numai in domeniul material

care accepta ca realitate numailumea senzoriald, iar in totginea de in;lfimile ideale vedea doar o ideologie. Ar trebuine pitrundi profund in suflet aceaste turnuri in concepli

despre lume gi viaEi dh cursul secolului al l9-lea,qi am ai

si presimEim in noi intr eaga forgd a ceea ce impulsioneazd

spre dobAnd irea unei astfel de cunoa;tere a naturii care, dactr

dobAndim, nepoatefibazdpentru o conceplie vrabillin soci

8 DacS privim acum intr-o altl direcEie citre ceva,unde

nu s-a preci zatin mod expres cI provine delaHegel,firul istpdnd la Hegel poate fi uqor gisit, ddm deja in prima '1u

a secolului al 79-lea de filozoful Eului, care s-a manif.estat

qi in jumitatea a doua, este vorba de Max Stirnere,Pe

Karl Marx pune la baza consideraliilor sale unul dintreexpeiengei :umane (indicat de noi ie.i) materia, Stirnerfilozof al Eului pleacl de la celdlalt pol, polul conqtienEei.

GRANITE ALE CUNOASTERII NATURII

lrx'nrai deoarece concep(ia mai noud despre lume,tinzAnd spre

rilrc polul material,nupoate gdsi de aici conqtienta- a;a cum

am vizut ieri cu exemplul lui Du Bois-Reymond -, trrnareaVir li pe de altd parte ci o personalitate care sebazeazi exclusiv

;rr' r'trnEtienf i, nu poate gdsi lumea materiald. Aga se intAmpl5lrr Max Stirner, pentru care nu existi nici un lJnivers mateialtrr lcgi ale natwir.Pentru Max Stirner existl numai o lume

;trlrtrlati doar de Euri omeneqti, de con$tienfe umane, care

llu vor decdt sd se afirme deplin pe sine.,,chestiunea mea amftrtttllt-o pe neant*", aceasta este una dintre soluqiile lui MaxHtrlrrer, $i pornind de la acest punct de vedere, el respinge

ftrls()nal orice conducere divini a lumii. De exemplu el afirmd:frrrrrnitri eticieni sau specialiqi in morali pretind ci noi nulrlrtrie si efectuim o faptl conduqi de egoism, ci deoarece asta

It lrl.rce 1ui Dumnezeq atunci cAnd facem ceva, noi trebuiefl {inem cont de ceea ce ii place lurDumnezeu, de ceea ce el

ne,de ceea ce ii este lui pe plac. $i de ce atunci eu,caresi clidesc totul pe culmea con$tien{ei Eului, si accept

l')rmnezeu si fie marele egoist, ce are dreptul si pretindil.t lume, de la omenire, ca totul sI fie flcut aga cum ii place

il Ntr vreau si renunf la egoismul propriu de dragul marcluiisrn. Eu vreau sd fac lucrurile care mie imi plac. Pentru ce s5

intereseze pe mine un Dumnezeq cdnd eu m5, am numait,ilne,t) Aceasta reprezintd o impleticire in sine, o rdtdcire de sine in

ienla care nu mai poate iegi din sine.Am atras ieri atefiliar putem ajunge la idei clarc pe de o parte, prin uezirea incnta senzorial-fizicd; qi cum coborAnd apoi in conqtientali, accedem la idei visltor-estompate, care ac\ioneazd in

t'.r niqte porniri de care nr ne putem elibera.La idei clare,la

' ( le rm: ich hab'mein Sach'auf nichts gestellt

3938