Curs 5:Hipercapnia

-Hipercapnia este presiunea partiala a CO2 din sangele arterial mai mare de 40 mmHg si este manifestata prin: alterarea constientului (instalarea de narcoze, pana la coma), hipersudoratia, favorizarea ulcerului duodenal (cresterea secretiei de Hcl), perturbarea amplitudinii si ritmului respirator (respiratiile Cheyne-Stokes, Kusmaul sau Biot), instalarea acidozei respiratorii, tahicardie si tulburari de ritm cardiac (cel mai frecvent extrasistole).

-Stadiile instalarii insuficientei respiratorii sunt: stadiul I cu simptome respiratorii precum tusea sau expectoratia, fara hipoxie sau hipercapnie dar cu disfunctie pulmonara latenta; stadiul II cu insuficienta respiratorie partiala (hipoxemie fara hipercapnie) si stadiul III cu insuficienta respiratorie globala (hipoxie si hipercapnie).

-Insuficienta respiratorie globala poate fi compensata de anumite mecanisme: mecanisme ventilatorii (polipnee), mobilizarea transportorului de gaze (cresterea eritropoietainei cu poliglobulie), mecanisme compensatorii renale (eliminarea H si reabsorbtia bicarbonatului) si mecanisme cardiovasculare (tahicardie, cresterea fortei de contractie miocardica si neoangiogeneza).

-Principalele manifestari clinice ale insuficientei respiratorii de cauza pulmonara tin de tulburarea homeostaziei gazelor respiratorii din sange, de hipozemia si de hipocapnia.

-Dupa modul de debut, insuficienta respiratorie poate fi: acuta (patrunderea accidentala a unui corp strain si pneumonia franca lobara) sau cronica (scaderea fortei de contractie a muschilor respiratori, impiedicarea pasiva a expansiunii toracelui sau reducerea parenchimului pulmonar).

Curs 6:

-Insuficienta respiratorie obstructiva reprezinta perturbarea homeostaziei gazelor din sangle arterial, cauzata de un obstacol la nivelul cailor respiratorii, care cu cat este localizat mai sus, cu atat este mai grav.

-Obstacolukl din insuficienta respiratorie obstructiva poate fi localizat: endoluminal (bronsita cronica cu exces secretor sau tumori endoluminale), intraparietal sau exobronsic.

-Bronsita cronica a fost definita in 1956 ca tuse (si expectoratie) ce dureaza cel putin 3 luni pe an, timp de cel putin doi ani consecutivi, datorita obstructiei pronsice prin edemul peretelui bronsic si prin hipersecretie bronsica, declansate sau favorizate de: fumat, expunerea la noxe, variatii bruste de temperatura si de umiditate.

-Emfizemul pulmonar este caracterizat de distrugerea septului dintre alveole, care se sumeaza intr-o alveola mai mare si cu reducerea perfuziei pulmonare, determinate de pierderea elasticitatii parenchimului pulmonar si aparitia dispneei.

-Bronhopneumopatia obstructiva cronica este rezultatul sumatiei bronsitei cronice cu emfizem pulmonar, adica tuse si expectoratie cronice, cu dispnee.

-Astmul bronsic este o insuficienta respiratorie cronica latenta care se acutizeaza cu durata de minute pana la zile, datorita patrunderii unor alergeni ce induc un raspuns imun anormal caracterizat de edem bronsic, secretie bronsica seroasa cu sputa perlata (numurala) si spasmul muschiului Reisseissen din peretele bronhiolelor terminale.

-Tratamentul astmului bronsic se face fie cu bronhodilatatoare fie cu inhibitor de fosfodiesteraza (teofilin sau miofilin).

-Diagnosticul tipului de insuficienta respiratorie cronica se face cu ajutorul testelor de spirometrie.