Impactul sectorului medicamentelor inovatoare asupra economiei din România
Sumar
2 Sumar
Studiul privind sectorul medicamentelor
inovatoare își propune să ofere o dimensiune
cantitativă a impactului pe care îl au
producătorii prezenți în România asupra
economiei locale.
Prima parte a studiului oferă o prezentare
generală a pieței de produse farmaceutice din
România și o evaluare comparativă cu alte țări
europene, în contextul mai larg al sistemului
de sănătate. A doua parte a studiului
estimează impactul producătorilor de
medicamente inovatoare prezenți în România
asupra mediului economic și social.
3Impactul sectorului medicamentelor inovatoare asupra economiei din România
Piața de medicamente din România
Populația României îmbătrânește, ponderea populației de peste 50 de ani fiind așteptată să crească de la 36% în anul 2015 la 43% în anul 2020. O pondere mai mare a populației vârstnice implică o cerere crescută pentru medicamente, dar și contribuie negativ la fi-nanțarea sistemului de sănătate, prin modifi-carea bazei de contribuabili și a magnitudinii contribuțiilor.
Românii au o speranță de viață sub media europeană. În România, speranța de viață a bărbaților este de 71 de ani, iar a femeilor de 78 de ani. În țări precum Germania, Marea Britanie, Italia, Spania speranța de viață a bărbaților este de peste 79 de ani, iar a femei-lor de peste 83 de ani.1,2,3,4
Impactul sectorului medicamentelor inovatoare asupra economiei din România
71
71
73
72
75
77
80
80
79
79
78
78
81
79
81
83
86
85
83
83
RO
BG
PL
HU
CZ
SI
ES
IT
UK
DE
FemeiBărbaţi
75+ ani
70 -74 ani
65 -69 ani
60 -64 ani
55-59 ani
50 -54 ani
45 -49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5-9 ani
1-4 ani
2020
19.5
9%
5%
5%
8%
8%
9%
8%
8%
6%
5%
5%
5%
5%
5%
5%4%
2015
19.9
8%
4%5%
7%
7%
6%
8%
8%
8%
7%
7%
6%
5%
5%
5%
5%
Scădere Creștere Nicio schimbare
Date demografice ale populației României (populație, mil) Speranța de viață la naștere în țări europene (2014, vârstă)
Sursă: 1 Institutul Național de Statistică (accesat în perioada martie – mai 2016), 2 Comisia Națională de Prognoză, 3 Comisia Europeană - Raportul de țarã al României pentru 2016, 4 analiză PwC
4 Sumar
Mai mult, în România există o diferență notabilă între speranța de viață și speranța de viață în condiții bune de sănătate, ceea ce arată că o mare parte a populației își petrece o perioadă semnificativă din viață în morbidi-tate și dizabilitate (13,0 ani în cazul bărbați-lor și 20,8 ani în cazul femeilor) 1.
Toți acești factori subliniază nevoia de fi-nanțare, educație și prevenție în sistemul de sănătate din România, care, pe termen lung, s-ar traduce într-o îmbunătățire a indicatori-lor stării de sănătate.
PIB pe cap de locuitor în România este cu 73% sub media europeană la preţuri curen-te. Deși este așteptată o creștere susținută a acestuia în viitor, distanța mare față de media Uniunii Europene se va menține.2
Datele plasează România sub media europea-nă și în ceea ce privește cheltuielile cu sănăta-tea și cheltuielile cu medicamentele. În ceea ce privește finanțarea publică, România alocă domeniului sănătății aproximativ 4,1% din PIB, iar cheltuielilor cu medicamente 1% din PIB.2
PIB/locuitor (2014, EUR, la preţuri curente) Evoluția PIB/locuitor în România (2011 - 2017, EUR, %)
Sursă: Eurostat (accesat în perioada martie – mai 2016), Comisia Naţională de Prognoză – Prognoza de primăvară 2016, aprilie 2016Notă: Valoarea PIB exprimată în preturi curente se referă la valoarea nominală a PIB în anul de calcul și se deosebește de valoarea reală a PIB (PIB în preturi comparabile), care indică valoarea producției realizate în perioade diferite de timp, exprimată în preturile unui singur an considerat de referință. Creșterea reală a PIB indică evoluția economiei fără a lua în calcul impactul inflației.
-73%Media UE 27.400
BG 5.900RO
DE 36.000
7.500HU 10.600PL 10.700CZ 14.700ES 22.400IT 26.500
UK 34.900
2017f
9.200
4,5%
6.700
1,1%
2011
6.600
1,6%
2016f
8.600
4,4%
2015e
8.100
4,0%
2014
7.500
3,3%
2013
7.200
3,9%
2012
Creşterereală anuală PIB/locuitorPIB/locuitor (la preţuri curente)
Cheltuieli pentru sănătate şi medicamente pe cap de locuitor(1) (2014, EUR/locuitor)
Cheltuieli pentru sănătate Cheltuieli pentru medicamente
(i) Cheltuielile pentru sănătate includ cheltuielile cu serviciile medicale, medicamente și aparatură medicală. Cheltuielile pentru medicamente includ cheltuielile cu medicamentele generice, inovatoare și OTC. (ii) Valorile calculate folosind Paritatea Puterii de Cumpărare (PPP) exprimă valoarea cheltuielilor luând în calcul diferențele de preturi și deci de putere de cumpărare între țările analizate. Valorile PPP au fost calculate folosind indicele de preț la nivelul țărilor individuale față de nivelul mediu în UE28.(iii) Fondurile publice ca procent din PIB prezentate la nivelul anului 2013, cel mai recent set de date disponibile la data raportului.Sursă: 1 Comisia Europeană - Raportul de țară al României pentru 2016; BMI European Pharmaceuticals and Healthcare Report Q1 2016, 2 Eurostat (accesat în perioada martie – mai 2016), analiză PwC
Ø UE:429 €
361
385
341
371
383
408
597
366
420
527
Ø UE:2,515 €
RO 405
BG 429
PL 683
HU 772
CZ 887
SI 1.559
ES 1.941
IT 2.364
UK 2.882
DE 3.936 10,9%
8,3%
8,9%
7,3%
5,4%
6,4%
7,3%
6,0%
10,2%
8,7%
Ø UE:429 €
180
178
196
210
243
327
534
369
489
549 1,5%
1,4%
1,1%
3,0%
2,4%
1,9%
2,0%
1,7%
4,7%
2,0%
Ø UE:2,515 €
814
928
1.188
1.362
1.400
1.948
2.169
2.350
2.471
3.774 9,2%
7,3%
6,8%
4,1%
4,1%
4,5%
4,8%
5,8%
6,2%
6,3%
1,3%
n/a
0 ,8%
0,7%
1,0%
0,4%
1,0%
0,9%
0,9%
1,0%
Prețuri curente Prețuri curente
PPP (2) % din PIB/ locuitor
Fonduri publice ca % din PIB (3)
PPP (2) % din PIB/ locuitor
Fonduri publice ca % din PIB (3)
5Impactul sectorului medicamentelor inovatoare asupra economiei din România
Din totalul cheltuielilor cu medicamente în România, la nivelul anului 2015, doar 45% au fost acoperite din fonduri publice. Producă-torii au acoperit 10% prin taxa clawback, iar diferența de 46% a fost suportată de pacienți prin co-plată.
Cele mai recente modificări ale listei medi-camentelor compensate a avut loc în 2014 și 2015, când au fost incluse 55 de medica-mente noi, după o perioadă de aproximativ 6 ani de la ultima modificare în 2008. Studiul EFPIA Patients W.A.I.T. Indicator Report 2011 efectuat între anii 2008-2010 a arătat că perioada estimată pentru un medicament inovator să ajungă la pacient din momentul în care primește autorizație de punere pe piață era de 122 de zile în Austria, 118 zile în Marea Britanie, 116 în Danemarca și 458 de zile în România.
În 2014, existau 120 de medicamente în așteptare pentru includere în lista medica-mentelor compensate, cele mai multe pentru afecțiuni oncologice.
În perioada 2000 - 2009, studiile au arătat că 73% din creșterea speranței de viață în 30 de țări dezvoltate și în curs de dezvoltare s-a datorat unor medicamente inovatoare lansate pe piață după 1990. Cu toate acestea, medicamentele nou introduse pe piață sunt rezultatul unui proces îndelungat și costisitor de cercetare și dezvoltare care poate dura peste 10 ani, iar investiția poate ajunge la 1,4 miliarde EUR per moleculă nouă.
Ponderea surselor de finanțare în totalul cheltuielilor cu medicamentele (% mld. EUR)
Sursă: Calcul PwC bazat pe comunicările Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate despre consumul medicamentelor compensate. Calculul exclude finanțarea publică a contractelor cost-volum.Notă: Consumul total de medicamente include medicamente eliberate cu și fără prescripție medicală.
2015
3,4
46%
45%
10%
2014
3,6
47%
43%
11%
2013
3,5
48%
44%
8%
Contribuţie publică
Taxă clawback
Contribuţia privată a populaţiei
Timpul de acces la piață în țări UE(2011, număr zile)
Notă: Timpul de acces la piață reprezintă timpul necesar ca un pacient să acceseze un medicament nou și monitorizează procesul de autorizare a medicamentului, a prețului și a condițiilor de rambursareSursă: EFPIA Patients W.A.I.T. Indicator Report 2011, Ministerul Sănătății, analiză PwC
Molecule în curs de autorizare în România(2014, număr molecule)
116118
122160
20921424827 2283
316347
35237 1
412426458
550848
Ø Europa de Vest 251 zile
GRFISESIFRITESBEPTSKROCZEE
UK
NOAT
DK
NL
Europa Centrală și de EstEuropa de Vest
1
3
4
5
5
6
8
8
10
12
14
1430
Gastroenterologie
Cardiologie
Oncologie
Reumatologie
Diabet
Urologie
Pneumologie
Psihiatrie
Boli infecțioase
Hematologie
Neurologie
Transplant
Dermatologie
∑ ~ 120 molecule
Contribuția medicamentelor inovative la creșterea speranței de viață (2000-2009)
Costul estimat de introducere pe piață a unei noi molecule chimice sau entități biologice (mil. EUR)
Sursă: EFPIA - Pharma Industry’s Contribution to Health and Wealth Report 2015
0.0
76.0
75.0
74.0
73.0
Medicamente inovative
73%
Altele
27%
2000
Speranţa de viaţă(ani)
+1,74 ani
2009
937
410205181
2015
1.369
2014201320122011
6 Sumar
România se situează peste media europeană în ceea ce privește penetrarea medicamente-lor generice și fără prescripție (OTC), cu 76% din volumul total al medicamentelor consu-mate în 2014, față de o medie de 64% în alte țări din Europa Centrală și de Est.
Medicamentele inovatoare sunt estimate în anul 2014 la aproximativ 24% ca volum și 60% ca valoare din totalul consumului de medicamente din România.
Raportul Euro Health Consumer Index (EHCI) a plasat România pe locul 32 din 35 de state europene, cu un decalaj foarte mare
la capitole precum: timpul de așteptare al pacienților pentru acces la medicamentele inovatoare, drepturile pacienților și nivelul general de informare în rândul pacienților, precum și starea generală de sănătate a popu-lației.
Indexul EHCI compară și clasifică sisteme na-ționale de sănătate, din punctul de vedere al consumatorului/pacientului, folosind un set de 46 de indicatori, calculați anual la nivelul UE începând cu anul 2005. Indicatorii reflec-tă performanța în diverse zone ale sistemului de sănătate (de exemplu, calitatea serviciilor medicale, orientarea către pacient etc.).
Ponderea medicamentelor generice şi OTC (fără prescripție)(2014, % din volumul pieței totale)
Evoluția pieței farmaceutice din România, în funcție de tipul medicamentelor
Notă: Medicamentele cu prescripție sunt împărțite în medicamente inovatoare și generice. Valoarea pieței este exprimată în prețuri la nivelul consumatorului final, inclusiv TVA.Sursă: BMI European Pharmaceuticals and Healthcare Report Q1 & Q2 2016, Cegedim – comunicate de presă, perioada 2010-2015, EFPIA, analiză și estimări PwC
Europa Centrală şi de EstØ 64 %
Europa de VestØ 51%
GR 27%
IT 41%
PT 50%
ES 51%
HU 53%
SI 57%
CZ 60%
UK 66%
PL 69%
DE 73%
RO 76%
BG 78%
Europa Centrală și de EstEuropa de Vest
45%
31%
2013
506
24%
45%
31%
2012
511
25% 21%
31%
2011
490
25%
44%
31%
2010
458
25%
45%
29%
CAGR 1%CAGR 4%
Inovative
Generice
Fără prescripţie
Inovative
Generice
Fără prescripţie
2017f
546
45%
34%
2016f
538
22%
45%
33%
44%
2015e
532
23%
45%
32%
2014
532
24%
2013
3,5
60%
22%
19%
2012
3,4
61%
21%
18% 24%3,3
61%
20%
20%
2010
3,0
62%
19%19%
CAGR 0%CAGR 5%
2017f
3,5
51%
26%
2016f
3,4
53%
24%
23%
2015e
3,4
2011
56%
24%
21%
2014
3,6
60%
23%
18%
mil. unități vândute
mld . EUR
Euro Health Consumer Index (EHCI) (1) (2015, scor total EHCI – maxim 1.000 puncte)
(1) Procentele din scorul maxim pentru fiecare componentă au fost adunate și înmulțite cu (1.000/suma totală a ponderilor). Scorul maxim pentru un sistem de sănătate național în Index este 1.000, iar scorul minim este 333.Sursă: Health Consumer Powerhouse - Euro Health Consumer Index Report 2015
523
530
57 7
57 8
7 07
667
7 10
695
7 60
7 36
828
916
527
HU
HR
IT
SI
ES
CZ
UK
Ø UE:673
Ø Europa Centralăşi de Vest: 582
RO
PL
BG
GR
DE
NL
43
71
63
104
150
96
Medicamente
Prevenţie
Gama și acoperirea serviciilor
Starea de sănătate a populaţiei
Accesibilitate (timp de așteptare pentru tratament)
Drepturile pacientului, informaţii și e-sănătate
Componentele scorului pentru România
150
225
250
150
125100
Scor maxim ∑ 1,000
∑ 527
7Impactul sectorului medicamentelor inovatoare asupra economiei din România
Impactul economic și social al sectorului de medicamente inovatoare
În anul 2014, producătorii de medicamente inovatoare au investit 33,9 milioane EUR în studii clinice și 37,5 milioane EUR în acțiuni de educație medicală continuă, de prevenție și de informare în sprijinul comunității medi-cale și al pacienților în România.
Investițiile în studii clinice reprezintă contri-buția sectorului pentru încurajarea inovației în medicină în România. Participanții la studiile clinice organizate de producătorii de medicamente inovatoare au astfel acces la terapii mai avansate și mai costisitoare decât tratamentele standard. Proiectele de acest gen facilitează investigații suplimentare pentru a determina eficacitatea și siguranța tratamentelor noi și pentru a obține informa-ții despre nevoile medicale neacoperite de tratamentele existente, asigurând totodată transferul de cunoștințe către comunitatea medicală mai largă. 40% dintre studiile desfă-șurate în România în 2014 au vizat afecțiunile hematologice, 27% afecțiunile oncologice și 20% afecțiunile infecțioase.
Nivelul înalt de investiții în activități R&D are loc în ciuda întârzierilor administrative semnificative în aprobarea studiilor clinice. Reducerea acestor întârzieri ar putea duce la un număr mai mare de studii clinice, gene-rând mai multe oportunități de acces timpu-riu la tratamente inovatoare.
Încurajarea inovației în medicină în România stă și la baza acțiunilor de educație medicală continuă și a campaniilor de prevenție des-fășurate de producătorii de medicamente inovatoare în beneficiul medicilor, respectiv al pacienților. Producătorii de medicamente ino-vatoare au derulat aproximativ 110 programe de prevenție, testare, informare și monitoriza-re adresate unui număr de peste 200.000 pa-cienți pe parcursul anului 2014 și au organizat peste 2.800 de sesiuni, conferințe și sesiuni de lucru cu obiectivul de a facilita accesul medici-lor la informații privind terapii și protocoale de tratament de ultimă generație.
Investiții efectuate de companii farmaceutice inovative în România (2014, mil EUR)
Notă: Calculele folosesc informații din chestionarul PwC care au fost extrapolate pentru valoarea totală a pieței de medicamente inovatoare.Sursă: Chestionar PwC (date colectate de la membrii ARPIM în perioada iunie - noiembrie 2015)
33.9(44%)
5.7(7%)
Cercetare șidezvoltare
Programe de educaţie medicală și inițiative cu
impact social
Mijloace fixe∑ 77.1 mil EUR
37.5(49%)
Componentele bugetului R&D(2014, mil EUR, % din bugetul total R&D)
Ariile terapeutice cheie vizate de studiile clinice efectuate(% respondenți, mai multe opțiuni de răspuns posibile)
Obiectivele cheie ale studiilor clinice efectuate(% respondenți, mai multe opțiuni de răspuns posibile)
Notă: Calculele folosesc informații din chestionarul PwC care au fost extrapolate pentru valoarea totală a pieței de medicamente inovatoare.Sursă: Chestionar PwC
Alte activităţi R&D
3.2(9%)
Studii clinice30.8(91%)
27%
Dermatologie
13%
7%
Imunologie
40%
7%Endocrinologie
Oncologie
Hematologie
Psihiatrie/Neurologie
13%
13%
Diabet
20%
20%CardiologieBoli infecţioase
Informaţii desprepatologii
13%
Identificarea nevoilor medicale neadresate
13%
Informații legate deproduse/tratamente viitoare
(eficacitate și siguranţă)
27%Acţiuni de prevenție și
farmacovigilenţă
40%
∑ 33.9 mil EUR
Programe educaționale în domeniul sănătății vizând atât medicii, cât și pacienții(2014, # răspunsuri)
Principalele programe de prevenție desfășurate(2014, mil EUR)
Notă: Calculele folosesc informații din chestionarul PwC care au fost extrapolate pentru valoarea totală a pieței de medicamente inovatoare.Sursă: Chestionar PwC (date colectate de la membrii ARPIM în perioada iunie - noiembrie 2015)
4
10
6
11
8
6Întâlniri la nivel local și
vizite de iniţiere
Organizarea evenimentelor pentru
certificarea de tip educație
medicalcontinuă (CME)
Organizarea de conferinţe
Educaţie on-line vizând sectoare terapeutice
cheie
Campanii de vizibilitate pentru boli specifice
Grupuri de sprijin pentru boli specifice
6.1
5.5
Evenimente pentrueducaţie medicală
continuă
4.3Suport pentru
mentenanţaaparaturii medicale
Monitorizarea bolilor
2.8
Ajutor financiar pentru tratamente
5.6
Programe de testare/screeningpt. diagnosticare
timpurie
# pacienților care au participat în programe
~85,000
~1,200
~5,800
~74,000
n/a
∑ 12.6 mil EUR ∑ 24.1 mil EUR
8 Sumar
În acest mod, producătorii de medicamente contribuie activ la transferul de know-how, reprezentând totodată o sursă adiacentă de finanțare pentru educația medicală continuă în România, fiind o alternativă viabilă pentru reducerea costurilor pentru bugetul de stat.
Pe lângă inițiativele în domeniul sănătății, producătorii de medicamente inovatoare desfășoară o serie de activități de respon-sabilitate socială generală. Zonele cheie de acțiune includ finanțarea de proiecte sociale (de exemplu, sponsorizări pentru grupuri speciale de sprijin, inițiative culturale) și inițiative de sănătate comunitară (programe de educație în direcția unui stil de viață sănă-tos). Producătorii de medicamente inovatoare sunt implicați în aproximativ 50-70 activități de responsabilitate socială în fiecare an. Nu-mărul beneficiarilor direcți depășește 30.000 de persoane, deși beneficiul general adus societății poate fi mult mai mare.
În anul 2014, vânzările de medicamente inovatoare ale producătorilor au fost de 1,55 miliarde EUR. Estimarea este că anul 2015 va aduce o scădere a vânzărilor în condițiile în care autoritățile au impus noi reglementări care duc la scăderea prețurilor.
Principalele activități de responsabilitate socială (% respondenți, mai multe opțiuni de răspuns posibile)
Notă: Calculele folosesc informații din chestionarul PwC care au fost extrapolate pentru valoarea totală a pieței de medicamente inovatoare.Sursă: Chestionar PwC (date colectate de la membrii ARPIM în perioada iunie - noiembrie 2015)
21%
29%
Sponsorizări pentru asociaţii de pacienți
Finanțare a deproiecte sociale
Finanţare programeartistice/culturale
14%
14%
Programe de sănătate(de ex. Programe educaționale
pentru un stil de viață sănătos)
4.900
14.000
5.700
1.000
# beneficiari ai acestor inițiative
Vânzările de medicamente inovative din România(mld. EUR, preţuri de producător)
Sursă: BMI - accesat în perioada martie – mai 2016, Cegedim – comunicate de presă, perioada 2010 - 2015, estimare PwC pe baza datelor colectate.
-11%+4%
2015e
1,385
2014
1,549
2013
1,495
9Impactul sectorului medicamentelor inovatoare asupra economiei din România
Contribuția sectorului producătorilor de medicamente inovatoare la PIB-ul Româ-niei a fost estimată la 911 milioane EUR în anul 2014, din care 423 milioane EUR în mod direct prin activitățile din România ale producătorilor, iar alte 488 milioane EUR în mod indirect prin achizițiile efectuate de la furnizorii locali.
O parte importantă din contribuția în PIB o reprezintă taxele și impozitele plătite, esti-mate la 313 milioane EUR în 2014, din care 240 milioane EUR prin taxa de clawback. Prin această taxă, statul recuperează de la producătorii de medicamente diferența dintre bugetul alocat și consumul efectiv de medica-mente.
Contribuția producătorilor de medicamente inovatoare a fost estimată la aproximativ 75% din totalul taxei „clawback” în 2015. Această taxă a crescut de la 10,4% din cifra de afaceri a producătorilor în 2013 la 14,8% în 2014, pe fondul creșterii consumului de medica-mente compensate și a bugetului neschimbat, stabilit la nivelul anului 2011. În 2015 taxa clawback a ajuns și la 17,2% din cifra de afaceri a producătorilor, însemnând 244,1 milioane EUR.
Sectorul medicamentelor inovatoare susține în total 16.700 de locuri de muncă, din care 3.400 de locuri de muncă sunt create direct de producătorii de medicamente inovatoare din România, iar alte 13.300 de locuri de muncă în mod indirect în cadrul societăților care furnizează bunuri și servicii producători-lor de medicamente inovatoare.
Valoare adăugată brută (mil. EUR, 2014) Contribuţii la bugetul de stat (mil. EUR)
Notă: Contribuțiile sunt calculate pe baza răspunsurilor la chestionarul PwC, extrapolate la valoarea totală a pieței. Sursa: Estimare PwC pe baza datelor colectate, EMIS (accesat în perioada martie – mai 2016), BMI (accesat în perioada martie – mai 2016), Institutul Național de Statistică - tabel simetric intrări-ieșiri pentru România 2013
Tipul contribuţiei 2013 2014 2015e
Taxe şiimpozite
Impozit pe venit 17.5 23.8 18.5
Altele (impozit pe proprietate, taxevamale, accize)
0.8 1.5 1.6
Total taxe şiimpozite
18.3 25.4 20.1
Plăţi specifice sectorului
ANM, incl. studii clinice 1.2 1.2 1.0
Taxă „clawback” 174.3 240.1 244.1
Alte plăţi specifice 3.7 4.6 24.9
Total plăţi specifice sectorului
179.2 245.8 270.0
Contribuţii laasigurările sociale
Contribuţii angajaţi 22.7 22.5 23.0
Contribuţii angajator 20.6 19.3 19.3
Total contribuţii la asigurările sociale
43.3 41.8 42.3
Total contribuţii la bugetul de stat 240.8 313.0 332.4
Impact direct Impact direct și indirect
488
423
911
Impactindirect
0,28% 0,33%% din PIBRomânia
150 mld. EUR PIB
0,61%
Număr locuri muncă create, 2014
Sursa: Estimare PwC pe baza datelor colectate, EMIS (accesat în perioada martie – mai 2016), BMI (accesat în perioada martie – mai 2016), Institutul Național de Statistică - tabel simetric intrări-ieșiri pentru România 2013
Impact indirect
Impact direct
16.741
13.341
3.400
Impact direct șiindirect
0,08% 0,30%
% din total salariaţi în România
0,37%
10 Sumar
Despre raport
Acest document reprezintă un sumar al studiului (raportului) privind impactul sec-torului medicamentelor inovatoare asupra economiei din România, întocmit exclusiv pentru uzul Asociației Române a Producători-lor Internaționali de Medicamente („ARPIM”) în scopul enunțat în contractul din data de 18 mai 2015, în conformitate cu termenii și condiţiile stipulate prin contract. Nu ne asumăm niciun fel de responsabilitate pentru pierderile cauzate ARPIM sau oricărei terțe părți ca urmare a transmiterii, reproducerii, sau utilizării informațiilor din sumar, rapor-tului final sau preliminar într-un mod care să contravină prevederilor acestui paragraf.
Prima parte a studiului oferă o prezentare generală a pieței de produse farmaceutice din România și o evaluare comparativă cu alte țări europene; informațiile prezentate în această secțiune au fost preluate din diverse surse, specificate pentru fiecare analiză in parte.
A doua parte a studiului estimează impactul producătorilor de medicamente inovatoare prezenți în România asupra mediului econo-mic și social; informațiile au fost colectate prin intermediul unui chestionar completat de 22 din cei 28 de membri ARPIM, iar rezul-tatele procesului de colectare a datelor au fost extrapolate la nivelul pieței totale de medica-mente inovatoare din România.
Raportul se bazează deci pe informaţiile fur-nizate de membrii ARPIM sau preluate dintr-o varietate de surse descrise cadrul raportului. Aceste informații nu au fost verificate separat de noi și, prin urmare, noi nu oferim nici o confirmare referitoare la exhaustivitatea sau acuratețea acestora.
Recomandările legate de o bună practică pre-zentate în acest text și în diagramele acestui raport sunt proprietatea PwC. ARPIM poate adopta și utiliza aceste informaţii pentru aplicarea în cadrul activităţii, conform celor prevăzute în Termenii și condiţiile atașate scrisorii de angajament din data de 18 mai 2015. Cu toate acestea, informaţiile nu pot fi utilizate sau reproduse pentru sau de către terţi fără consimţământul scris al PwC.
Despre PwC
Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 208.000 de spe-cialiști dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală și consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucru-rile importante pentru dumneavoastră și descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.
© 2016 PwC. Toate drepturile rezervate.
PwC se referă la reţeaua de firme PwC și/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.
11Impactul sectorului medicamentelor inovatoare asupra economiei din România
Prezentul material a fost întocmit exclusiv cu titlul de recomandări generale în probleme de interes și nu constituie consultanţă profesională. Nu se recomandă să acţionaţi pornind de la informaţiile cuprinse în acest text fără a apela în prealabil la consultanţă profesională de specialitate. Nu se oferă nicio declaraţie sau garanţie (explicită sau implicită) cu privire la acurateţea sau integralitatea informaţiilor incluse în acest document și, în măsura permisă de lege, PricewaterhouseCoopers International Limited (PwCIL) nu acceptă și nu își asumă nicio responsabilitate sau obligaţie de diligenţă pentru niciun fel de consecinţă a niciunei hotărâri de a acţiona sau nu, luate de dumneavoastră sau orice terţ, pe baza informaţiilor cuprinse în acest document, și pentru nicio decizie luată pe baza acestora.
© 2016 PwC. Toate drepturile rezervate. „PwC” semnifică reţeaua de firme membre ale PricewaterhouseCoopers International Limited (PwCIL), sau, după cum este cazul, firme individuale membre ale reţelei PwC. Fiecare dintre acestea este persoană juridică cu statut independent și nu acţionează ca agent al PwCIL sau a oricărei alte firme membre. PwCIL nu furnizează niciun fel de servicii clienţilor. PwCIL nu este reponsabilă pentru actele sau omisiunile niciunei alte firme membre și nici nu-și poate exercita controlul sau judecata profesională pentru a le obliga în niciun fel. Nicio firmă membră nu este responsabilă sau răspunzătoare pentru actele sau omisiunile altei firme membre și nici nu-și poate exercita controlul sau judecata profesională pentru a obliga altă firmă membră sau PwCIL în niciun fel.
PwC Romania, Lakeview Building, Barbu Văcărescu Street 301-311, Bucharest, Romania,T: +40 (0) 21 225 3000, F:+40 (0) 21 225 3600, www.pwc.ro