ANUL XX (XXV) NR. 5747
Marji16 aprilie
1968
4 pagini30 bani
Vizita in (ara noastrăa președintelui
SomalieiRepublicii
Ion
șl corespon-
PNEUMOCONIOZE
imul
ateste noi măr- trecutul istoric
meleagurilor hu- oca2ia efectuă-
aila
misiunilorBucurești
ml-21aterizat la
din avion, fost salutat Consiliului
, Nicolae
vice-Stat,Con-
l»eîn-
PROLETARI DIN TOATE ȚÂRILE, UNIȚI-VA l
care este mitologică fiica rege-
sa-staf
un frontal triun- marmură de Bu-
prezentat Jupiter încadrat de doi
este lucrată în maniera provinciale din Dacia.
fată Ștefan Peterfi, al Consiliului de
Stătescu, secretarul Stat, Dumitru Popa, pri-
român și somalez, mii tie lo- ai Capitalei au salutat căl- Huttirind Hori și stegulețe.
(Agerpres)
au fost scoase monumente fu- Ele fac parte fostei așezări
. rA-'7
PE TEMECETĂȚENEȘTI Noi mărturii
I. B.
luî-ni
Proiectul noului cod penal
la Uricani
mult interes de către
A. Z AII ARI Aorășenesc
rînd, să se poarte cu-
LABORATORUL DE menea
ALIANȚASPICUIRI
curățenie! și în de-
locuiesc. Ne- a cît
cetățeneasca
îl
Dan CAPRAsecretarul comitetului
U.T.C. Uricani
cum se prezintă aparta- starea lui, operativitatea cu fac lucrările de reparații
există anumiti locatari, din pă- nu putini, care lasă în urmă
în dezbatere
apă-camal a I.C.O. și — și nu vrea să se cumpărători, jignește,
în municipiul Petroșeni
secretar al corni tetu- Uricani, a vorbit dea-
a legilor societății
(Continuare tn pag. a 3-a)
Nu este lipsit de interes să arătăm că valoarea fondului locativ de stal din raza municipiului Petroșeni se ridică la peste un miliard două sute milioane lei șl că această valoare crește în fiecare an cu echivalentul a peste 1000 apartamente noi. Adăugind la această uriașă valoare cîte 15—20 milioane lei alocate în fiecare an pentru păstrarea și conservarea fondului locativ, avem în fată Imaginea marilor eforturi materiale și bănești făcute de statul nostru socialist pentru ca fiecare dintre no! să-șl îndrepte pașii, după terminarea programului de lucru, spre un apartament luminos, confortabil, primitor. Ne oprim deseori Involuntar pe stradă și urmărim strădania nobilă a oamenilor de pe schele, rămînem impresionați de cifrele care reflectă cheltuielile făcute pentru dezvoltarea fondului de locuințe, dar scăpăm din vedere ce se înlîmplă cu unele apartamente după ce acel cărora le-au fost încredințate răsucesc cheia pe dinăuntru .
Și n-ar trebui, căci spre deosebite de majoritatea cetățenilor conștient!, care îngrijesc apartamentele ca pe un prețios bun al lor perso-
nai, cate spectrul ruinii.
Șerban Marin, bunăoară, deține un apartament în blocul B 52 pe Aleea Pajiște! din orașul Vulcan Despre ce fel de răspundere poate fi vorba
la acest om pentru care apartamentul e locul unde taie lemne ? Copiii urmează șl ei exemplul tatălui : zgî- rie, murdăresc casa scărilor, sparg. Cînd locatarii își exprimă în mod legitim nemulțumirea, Șeîban Marin face scandal.
De aceleași apucături dă dovadă și Boghiu Dincă din Lupeni, str. Castanilor nr. 27. A distrus instalația sanitară și electrică din apartament, iar cînd sosește acasă — știe toată lumea; vine beat și provoacă
scandal. Tot așa stau lucrurile cu căminul nr. 10 de pe Aleea Liliacului din Lupeni: instalațiile sanitare și electrice, tencuiala pereților etc. cad victimă chefrrrilor și. scandalurilor.
Felul meniul, care seșl întreținere oglindesc răspunderea locatarilor pentru îndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul de închiriere. Dar locatarul Danciu Ștefan din Petroșeni, str. are apartamentul foarte așa cum de altfel mentul micii ia t
Și în tari au dințate catarii Bunea Ion din cartierul Eminescu, Sterea Ion din6 August, Buia Tiberiu din cartierul7 Noiembrie și alții au degradat a- partamentele în care glijenta întreținerii, atît în apartamente
Păcil nr. 6 degradat,
arată și aparta- locatarului Zary Simion, do- în str. Carpati nr. 2. orașul Petrila anumiti loca- adus apartamentele încre-
într-o stare deplorabilă. Lo- M.
cartierul
și urme ale așezărilor romane pe teritoriul județului Hunedoara
Aspect din timpul unei in
tervenții chirurgicale la Spi
talul unificat din Lupeni.
La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, luni Ia amiază, a sosit în Capitală, într-o Vizită oficială, președintele Republicii Somalia, dr. Abdirashid Aii Sher- marke, împreună cu soția.
Avionul, escortat deasupra teritoriului românesc de avioane ale forțelor noastre armate,, a ora 13,15. La coborîrea președintele Somaliei a f cordial de președintele de Stat al României, Ceaușescu, cu solia, și de președintele Consiliului de Miniștri, Gheorghe Maurer, cu soția.
Erau de președinte
' Constantin siliului de
•mărul general al municipiului București, George Macovescu, prim-ad- junct al ministrului afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat șl ai guvernului, conducători ai unoff instituții centrale, funcționari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, ziariști români denti ai presei străine.
Au fost prezenti șefi diplomatice acreditat! șt altl membri ai corpului diploma-
Pe aeroportul Băneasa, pavoazat cu drapelele de stat ale României și Somaliei, se aflau numeroși oameni ai muncii din Capitală venlți să salute pe oaspetele somalez, fațada centrală a aeroqării erau scrise urări de bun venit.
In timp ce comandantul gărzii litare prezintă onorul, răsună salve de artilerie, în somn de lut. Se intonează imnurile do ale celor două țări.
Președintele Somaliei și președintele Consiliului de Stat al României trec în revistă garda do onoare aliniată pe aeroport.
Oaspetelui îi sînt prezentate apoi persoanele oficiale române afl»fe pe aeroport și membrii corpului diplomatic. Are loc în continuare le- filarea gărzii de onoare.
Tinere românce și somaleze oferă buchete de flori.
După ceremonia primirii, președintele Somaliei și președintele Consiliului de Stat al României iau ioc într-o mașină escortată de motoci- cliști și părăsesc aeroportul, tndrep- tindu-se spre reședința rezervată oaspeților.
Pe bulevardele împodobite cu drapelele cuitori duros.
Constantin Botez, de la Institutul de Psihologie al Academiei R.S.R.
BILANȚEDILITAR
CUMPĂRĂTORULPUS PE HARTA
Cerem, pe bună dreptate, ca vinzătoarea (sau 'violatorul) să fie corectă și amabilă cu noi, cumpărătorii. Ba îi mai pretindem să zîmbească, măcar și „profesional", cind ne oferă marfa solicitată. Dar cînd un cumpărător își permite să fie mojic și arogant considerînd tejgheaua un zid care despare două tabere adverse ?
Majoritatea covîrșitoare a cumpărătorilor ’care frecventează „Alimentara" nr. 4 din Petroșani, laudă modul cum sînt serviți- Magazinul este bine aprovizionat, mărfurile sînt aranjate cu gust, domnește ordinea și curățenia. Nonă luni consecutiv planul de vînzare a fost depă-
Jurnal citadin
șit. Vinzătoareie de aici sînt politicoase cu cei care trec pragul unității. O femele cu 16 ani de experiență în comerț, gestionara Mleziiva Tereza, conduce cu pricepere treburile magazinului.
Apare însă clientul veșnic pus pe harță — U. L., tehnician la secția M. I., profesor pensionar așeze la rînd ca ceilalți ridică tonul etc.
De i se cere să stea ia vilnclos, ripostează necontrolat: „Nu lătra"! (a- menântător). „Tov. MIeziva, te rog să mă servești aici!" (arogant). „Ești cea mai proastă gestionară care a fost în acest magazin. A trebuit să trimit copilul la Petrila (I?) să-m.i ia o sticlă de ulei" (parcă în Petroșeni ar fl tras o- bloanele toate magazinele). „Al dracului să Re ăl care mai calcă în magazinul ăsta !" (o fi uitat de mult de cîte ori a mai intrat dar necuratul
.nu l-a .căutat încă pe acasă).Ambii noștri eroi sînt oameni care-ti știu da
oricînd lecții despre morală. Atunci fie-ne permisă întrebarea: de ce în fapte se abat de la regulile bunei cuviințe ? De ce tin neapărat să facă notă aparte, să fie privilegiați ou prețul necuviinței ?
A
întrunire
In orașul Uricani a avut loc o întîlnîre a cetatenilos cu tov. Doliu Nicolae, președintele Judecătoriei municipiului Petroșeni. La întîlnire au participat peste 150 cetățeni.
Adunarea populară a avut ca scop dezbaterea proiectului noului cod penal. Tov. Dotiu Nicolae a vorbit cu acest prilej despre necesitatea elaborării noului cod penal, despre grija pe care partidul și statul nostru o are pentru păstrarea cuceririlor revoluționare șl ordinei publice.
Expunerea a fost primită cu auditoriu.
In încheiere tov. Dan Vaieplui orășenesc P.C.R. al orașuluipre importanța respectării de către cetățeni statului pentru dezvoltarea în continuare a noastre socialiste.
Alte urme și obiecte arheologice vin să turii despre îndepărtat al nedorene. Cu rii unor excavatii pentru construcții industriale, pe partea stingă a Mureșului, între Mintia și Vetel, la iveală 12 nerare antice, din: cimitirul romane Micia.
Dintre obiectele descoperite recent aici, se remarcă o placă din gresie pe sculptată schema a răpirii Europei, lui Agenor din Tir de către Jupiter. Această reprezen-
-tare este, urjcă cunoscută pînă acum pe teritoriul Daciei romane. Pe ghiular din cova, este Danubianus delfini. Această operă sculpturală artei
Un alt monument, a cărui manieră de execuție se încadrează cronologic în epoca de înflorire a artei romane în Dacia, repreziintă pe cavalerul trac: luptător călare urmărind un animal sălbatic.
Noile descoperiri au intrat în colecția de materiale arheologice a Muzeului Deva.
Pregătiripentru întîmpinarea turiștilor
Se așteaptă ca în acest an, pitoreasca Țară a Hațegului să fie vizitată de un număr sporit de turiști din tară și de pește hotare. Conducerea cooperativei „Retezatul" din Hațeg a luat o serie de măsuri pentru a întîmpina pe turiști așa cum se cuvine. S-a deschis o secție care va produce obiecte dâ artă ' populară. A- cestea urmează să fie desfăcute și printr-o tonetă amplasată în pădurea SLlvutului, în apropierea rezervației le — unde se găsesc
Secțiile de frizerie fură și-au completatrul de scule și . articole cosmetice, iar frizerii cunoscători de limbi străine au fost transferați le unitatea din cadrul complexului de deservire aflat în centrul orașului.
S-a încheiat acțiunea plantărilor de arbori și arbuști ornamentali. Prin această acțiune, zestrea de arbori a orașului nostru s-a îmbogățit cu 3 200 arbori, 6 300 arbuști, 800 trandafiri, 600 ml gard viu. Au fost sădite, de asemenea, pînă în prezent 6000 de flori. Acțiunea de plantare a materialului floricol continuă.
Conducta de apă Dealul Babii-Vulcanpe 3 km
montată
natura- zimbrii. și coa- Inventa-
Montarea noii conducte care va rezolva pentru blocurile din Vulcan cu apa potabilă Dealul Babii, se stadiu înaintat, conductei este deva face, în cele din urmă, legătura cu conducta de la Valea de Pești. Montată deja, pe un traseunoua conductă extinsă pe încă
aliuientarea adusă de la află intr-un
Diametrul 200 mm. Ea
N. SBUCHBA
EXCURSIEDE STUDII
Ieri, 40 de studenti ai Institutului de mine din Petroșeni au plecat într-o excursie de studii prin O.N.T. pe ruta: bazinul Motru, Turnu Severin, Craiova, Tg. Jiu.
de circa 3 km, urmează a fi 6 kilometri.
I. IORDACHEcorespondent
A'oi lucrări de deschidere
Zonele verzi s-an împodobit cn primele flori.
O nouă unitate medicalăConferință
FR. VETRO
Porniindu-se de la necesitatea unor măsuri concrete privind prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor de silicoză, Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale și Ministerul Minelor au luat hotărîrea comună de înființare a unor laboratoare care să asigure coordonarea și îndrumarea unitară a eforturilor în scopul aplicării celor mai bune metode și mijloace de prevenire și combatere a pneumoconiozelor.
In județul Hunedoara sînt în curs de înființare două astfel de laboratoare, care vor funcționa în centrele miniere Petroșeni șl Brad.
Laboratoarele vor fi îndrumate de o comisie tehnico-știintifică pentru prevenirea și combaterea pneurno- coniozelor, formată din reprezentanți ai Ministerului Sănătății șl Prevederilor Sociale și ai Ministerului Minelor.
In Petroșeni, noua unitate medicală va funcționa în clădirea din strada M. Eminescu nr. 22 (fostul sediu al EDMN) unde există spatii corespunzătoare pentru organizarea cabinetelor de oftalmologie, ORL, Interne, radiologie, inicroradiofoto- grafie, fișier, laboratoare etc. necesare desfășurării unei activități rod-
nice. In cadrul laboratorului funcționa două sectoare, tehnic și medical, cărora le revin sarcini de mare importantă în direcția respectării normativelor și dispozițiilor referitoare la măsurile de ordiin tehnic și medical pentru prevenirea bolilor profesionale.
Așa de exemplu, laboratorul va urmări ținerea evidentei locurilor de muncă cu riscuri de îmbolnăviri pneumoconiotice din cadrul minelor, a morbidității ca incapacitate de muncă, aplicarea și generalizarea experienței pozitive în vederea ridicării continue a eficacității măsurilor de prevenire șl combatere a silicozei.
In cadrul noii unităti medicale se vor organiza nu numai examenul clinico-radiologic și functional al noilor angajați care urmează a activa în locuri de muncă cu risc liicoqen, ci și controlul periodic tuturor salariaților care muncesc asemenea condiții.
Un loc important
Pentru astăzi, la sfirșitul schimbului I, este proqramată o conferință minei Dîlja, rea timpului fer in ta va fi
pentru salariatll pe tema „Valoa- de lucru". Con-
susținută de prof.
In. aceste zile, la sectorul al minei Dil/a, au fost terminate lucrările de amenajare în vederea săpării planului Înclinat Intre orizonturile 440 șl '400 m. Planul înclinat se va săpa în scopul deschiderii. Alocului ll din stratul III pentru creșterea numărului de abataje In funcție, respectiv pentru mărirea capacității de producție a sectorului.
Azi ta ora 8 temperatura maximă a fost de plus 6 grade la Petroșeni și zero grade la Paring. Minima din cursul noplil a oscilat Intre plus 5 grade și, respectiv, zero grade.
PENTRU URMAI OARELE 24 DE ORE: Vremea se ameliorează treptat. Cer variabil. Vint slab din sectorul sudic.
canoe'» frxzm
DIN PRESAS7RĂ1NĂ DIAVO L U L U i“
îl va ocupa
IOSIF
(Continuare 1n pag a
sial în
în
DAVID
3-a)
ÎN ZIARUL DE AZI
vest-europeană vreme nume- atestă colabo-
Portugalia, Re- i și Rhodesia
Peisaje rustice, priveliști frumoase, căi de pătrundere în munții Retezat, Cernei, Mehedinți — oferă amatorilor de turism Cimpu lui Neag, cea mai vestică așezare a bazinului nostru.
• CADRAN ECONOniC
(Pag. a 2-a'
•SPORT0 Să prevenim
incendiile(Pag. a 3-a)
Presa africană și a publicat în ultima roase informații care rarea militară dintre I publica Sud-Africană reunite în așa-numita „Alianța Diavolului", bloc militar politic, legat prin intermediul Portugaliei de sistemul N.A.T.O.
începutul schimbului de informații cu caracter de spionaj și al coordonării planurilor „de luptă împotriva terorismului" a fost făcut în februarie 1962 cînd în capitala Rhodesiei, Salisbury, și apoi în Luanda, s-au întrunit ofițerii portughezi din regiunea a Il-a militară aeriană din Angola și reprezentanții forțelor armate aeriene din Rhodesia. De altfel, scrie ziarul englez „Times", ofițeri superiori din Portugalia, Rhodesia și R.S.A. se adună cel puțin o dată pe lună pentru consultări la Salisbury, Pretoria, Lourenqo, Marques și Luanda.
In august anul trecut, două eii-
coptere sud-africane au reperat sediul unui detașament de partizani angolezi și au informat imediat prin radio organele portugheze. In mod firesc, îti pui întrebarea: de ce a- ceste elicoptere apartinînd R.S.A. se aflau dincolo de frontierele ei ? Potrivit acordului secret încheiat între membrii ,,Alianței Diavolului", pilo- ții militari ai acestor țări pot zbura și ateriza liber pe teritoriile coloniilor portugheze, R.S.A. și Rhode- siei. Iar itinerariul avioanelor care decolează cu regularitate de pe cea mai mare bază militară aeriană a R.S.A. de la Caprivi, pentru zborurile de patrulare de sud-vest, trece rian al Angolei.
Recent, orașul vizitat de contraamiralul comandantul forțelor maritime portugheze în Mozambic. Potrivit versiunii oficiale, el a făcut o „vizită de curtoazie" la invitația comandamentului forțelor maritime militare
singe și
numai aviatici
au
deasupra Africii prin spațiul ae-
Capetown a fostBaguilho,
aLe R.S.A. Dar această „’curtoazie* se va transforma pentru milioane? de africani în țevi de arme, sîrmă ghimpată.
Lucrurile nu se limitează la colaborarea în domeniulși marinei. Autoritățile R.S.A. interzis categoric ziariștilor să publice informații despre acțiunile comune ale portugheze, sud-africani Portugaliei „vîna" pe africani urmăriți de Pretoria. Acordul cu privire a „teroriștilor" șabil.
Su d- africanii lează împreună bia, ceea ce duce la provocări șl șantaje permanente împotriva aces* tei tari. Trupele portugheze, rhode- siene și sud-africane au pătruns de
politiei sud-africane șt Se știe însă că polițiștii au primit din partea
libertatea deplină de a posesiunile ei patriotii
la predarea imediată, funcționează irepro-
și rhodesienii patru* la frontiera cu Zam*
(Continuare In pag. a 4-a) j
2
aB
I
STEAGUL ROȘUff —. ff 2BT r1WWWIJ"Br w—w——W
MARȚI 16 APRILIE 100Ș
ESHme^QMSaHi
11 MW
• .
•• .,.:
Colaborare
intre I. M. P.A
și C.C.V.J
in pas cu cerințele producției ;■
0 condiție indispensabilă creșterii eficienței cercetării științifice este strînsa colaborare cu unitățile de producție.
In cercetarea științifică, eficiența este deosebit de complexă. Dar, oricare ar fi unghiul sub care se examinează, problema hotăritoare este orientarea acesteia spre cerințele majore, imediate și de perspectivă, ale economiei naționale, finalizarea ei prin valorificarea operativă a rezultatelor în producție.
lnspirîndu-se din Indicațiile cuprinse în documentele partidului, cercetătorii din cadrul Statiel de cercetări pentru securitate minieră din Petroșeni (S.C.S.M.), se preocupă îndeaproape de materializarea în producție a lucrărilor efectuate. De fapt statia noastră se află prin însăși poziția el într-o mal strlnsă legătură cu situația șl nevoile concrete ale minelor pe care le sprijină prin lucrări de Intervenții Imediate, solicitate de exploatările miniere în diferite ocazii cît șl prin efectuarea unui mare volum de cercetări cu raracter aplicativ.
Valorificarea lucrărilor la S.C.S.M. cunoaște mal
+ Aplicarea soluțiilor a prevederilor N.T.S.;
+ Aplicarea directă prin modificări aduse procesului tehnologic;
+ Punerea Ia dispoziție de date necesare elaborării proiectelor în diferite faze;
+ încheierea fazelor în probleme continuare în cetare;
Principaleleîncheiate de S.C.S.M. reprezintă în general contribuții la ridicarea gradului de securitate și îmbunătățirea condițiilor de muncă în industria minieră. In unele cazuri, prin raționalizarea procedeelor tehnologice, se realizează creșterea eficientei economice a unor utilaje și Instalații (ventilatoare, instalații de desprăfuire, explozoare, etc.) și a unor procedee tehnologice (utilizarea explozivilor cu capacitate de dicată). In alte cazuri, nor produse indigene, piu : Instalația pentruconținutului de gaze și a vitezei de cedaiT1 a gazului din cărbune, prototip de releu tranzistorizat pentru controlul izolației rețelelor electrice miniere, instalația pentru alarmarea salvatorilor, aparate și standuri diverse pentru modernizarea procesului de cercetare care fac posibilă e- conomisirea de fonduri valutare cesare pentru procurarea lor Import.
Dintre lucrările de cercetare chelate în cursul anului 1967, o te, avînd o urgentă deosebită, auaplicate imediat ca de exemplu :
+ Studiul apariției metanului tn tunelul Baia Sprie — Șuior — Cav- nlc. In baza concluziilor studiului.
s-a trecut Ia clasificarea minei și Ia prescrierea de măsuri corespunzătoare;
+ Experimentare model și S.T.E. pentru ventilator pneumatic. Concluziile cercetărilor efectuate de S.C.S.M. în colaborare cu C.C.V.J. — U.P.C.M.H. an stat Ia baza întocmirii de către ICEMIN a studiului tehnico-economic, în vederea producerii în România de utilaje pentru aerajul parțial.
+ Studiul reducerii umidității aerului in timpul verii Ia salina Ocna- Dej. In baza studiului s-a modificat sistemul de aera] al salinei, reușin- du-se să se reducă umiditatea aerului cu 60 la sută;
îmbunătățirea microclimatului in subteran la mina Baia Sprie. In colaborare cu Centrul de cercetări minereuri neferoase din Baia Mare, s-a experimentat agregatul de răcire de construcție mobilă cu ajutorul căruia că se misă.
Alteîn aplicare în conformitate cu planul de valorifi-
oare aprobat de Ministerul Minelor.Trebuie însă să spunem că nu în
totdeauna găsim la exploatările noastre miniere un climat favorabil pentru introducerea în practică a unor Idei noi. In general întîrzierea aplicării soluțiilor noastre are la bază cauze obiective: necesitatea Intercalării unor faze experimentale pentru verificarea soluțiilor în condiții Industriale, iecte în vederea cutia de lucrări tre beneficiar șlminarea cercetării șl întocmirea nulul de aprovizionare din import.
Inlăturînd aceste piedici zînd obiectivele noi ce nefață, considerăm că Stafia de cercetări pentru securitate minieră, va putea oferi în continuare soluții tehnice concrete, a căror eficiență se va materializa prin creșterea continuă a securității muncii, îmbunătățirea condițiilor de lucru, obiective de mare Importantă pentru Industria noastră extractivă.
întocmirea de pro- asimilării sau
pregătitoare de decalajul între
tară
exe- că-
ter- pla- sau
și realist au în
temperatura la locul de mun- reduce pînă la valoarea ad*
lucrări
încheiate multe căi i ca urmare
urmează să fie puse cursul acestui an, în
w4-
III
■'
io
■
Ing. Lețu IULIANA șef al serviciului tehnic S f.S.M.
■
SALA COMPRESOARELOR DE LA „VISCOZA" IUPENI.
Foto : N. Moldoveanu
A
In experimenfare
preliminare complexe ce necesită faze superioare de cer-
rezultate ale studiilor
lucrii mai rl- realizarea u- ra de exem- determlnarea
nedin
în- par- fost
Cîndnu serespectăIV. T. S.
angrenajul unui transportor.
La începutul lunii aprilie la exploatarea minieră Uricani a avut loc un accident a cărui victimă a fost minerul Andras V. Gavrilă de la sectorul II. Deși miner vechi, cu un stagiu de peste 11 ani în munca din subteran, el a încălcat ne- permis prevederile N.T.S. Iată cum s-au petrecut lucrurile.
împreună cu un ajutor al său, a trecut un lemn de mină de cca. 3,8 — 4 m lungime, perpendicular, peste și turbinaAngrenajul și turbina amintită erau în funcțiune. Lemnul, prin greutatea sa, a împins apărătoarea elicei, dînd-o jos, iar elicea rămasa fără apărătoare a prins degetele mîinii drepte, a minerului Andras. Rezultatul? l-au fost amputate trei degete.
Acest accident ar fi putut li evitat cu ușurință dacă se respectau prescripțiile N.T.S. i
transportul lemnului să se facă cu atenție de-a lungul transportorului și nu pe transportor;
< apărătoarele de metal, să fie bine fixate, șuruburile să fie controlate cu ocazia reviziilor periodice;
♦ lemnul să lie prins în scoabe, bine fixate;
cind se de materiale, oprite !
face transport utilajele să fie
K. ȘTEFAN/
MAISTRULși creșterea vitezeide avansare în abataje
contura
do-
Contribuția maistrului în organizarea superioară a producției și a muncii trebuie să se reflecte tn activitatea de zi cu zi, plnă In cele mai mici amănunte, să cuprindă toate aspectele caracteristice fiecărui loc de muncă. O analiză privind activitatea de plnă acum scoate în e- videntă cîteva aspecte importante cu privire la rolul maistrului tn rezolvarea unor probleme care condiționează creșterea producției și productivității, muncii, reducerea prețului de cost șl respectarea N.T.S.
Astfel, creșterea vitezelor de a- vansare în abatajele cu front lung susținute metalic este o problemă nerezolvată. Vitezele de pînă acum sînt nemultumitoare. La mina Lonea, în abatajul din blocul IX s-au realizat avansări de numai 25 m, respectiv, 27,6 ml’lună, iar la Aninoasa, tn abatajele din blocul I, avansarea n-a depășit 27 ml/lună. La mina Vulcan situația este și mai nemul- tumitoare. Avansarea medie realizată în abatajele frontale cu susținere metalică a fost de 16,3 ml/lună, Iar în abatajul din stratul 3, blocul VIII, unde tăierea s-a făcut mecanic n-a depășit 22 ml'lună.
O situație similara se constată șl la mina Lupenl, unde, cu excepția abatajelor din stratul 8, blocul IV, avansările realizate nu depășesc 27—28 ml/lună. Același lucru se poate la și pe
spune și despre vitezele obținute lucrările miniere de deschidere pregătire, unde media realizărilor G.C.V.J. nu depășește 50 ml/lună.
Aceste fapte întăresc concluzia că maistrul prezent le locul de muncă nu-șl aduce încă întreaga contribuție la organizarea producției, la sporirea vitezelor de avansare.
Conform planului de măsuri teh- nlco-orqanizatorice întocmit pentru anul în curs, s-a stabilit să se treacă la organizarea desfășurării procesului de producție la locurile de muncă pe bază de condițiilor specifice, vedere succesiunea rațiunilor, folosireatel de muncă șl a utilajelor. In toate aceste compartimente ale organizării procesului de producție rolul maistrului este hotărîtor. Contribuția lui trebuie să se concretizeze realizarea unor viteze sporite de vansare cu cheltuieli materiale șl efort fizic cit mal miri.
Conducerea stației C.F.R. Petro- șeni și a C.C.V.J. au luat o măsură organizatorică menită să contribuie la reducerea staționării vagoanelor cu cărbuni. Astfel, C.C.V.J.-ul va alcătui convoaiele de vagoane pentru direcțiile Craiova și Simeria. Statia C.F.R. va dirija gara Petroșeni în statia Triaj
Prin această plică în prezent în mod experimental, se elimină dubla manevrare a vagoanelor, se reduce stationarea acestora și se realizează o mai bună circulație a trenurilor de marfă.
Ritmul rapid al industrializării, accelerarea progresului tehnologic precum și traducerea în viată a cuceririlor științei și tehnicii din industrie, constituie condițiile de bază pentru rezolvarea sarcinilor în . opera de desăvîrșire a stnrctiei socialiste în noastră.
Progresele realizate inmeniul științei și tehnicii, fac 6ă se dezvolte și să apară în- tr-un ritm rapid utilaje și a- parate noi, materiale și produse cu calități superioare, precum și tehnologii moderne, în toate ramurile industriei.
Pentru rezolvarea unor probleme privind dezvoltarea industriei carbonifere și a preparării cărbunilor din Valea Jiului, între catedrele Institutului de mine șl C.C.V.J. s-au pus bazele unei rodnice colaborări.
Astfel, între catedra de Lucrări miniere și preparatii au fost încheiate colaborări pentru rezolvarea unor probleme de săpare și susținere sau de determinare a caracteristicilor rocilor. De asemenea, pentru rezolvarea unor probleme de preparare, în scopul modernizării preparatiilor de cărbuni din Valea Jiului sau a aplicării unor noi metode de preparare neaplicate pînă zent în aceste uzine.
Din colaborarea de cum, a rezultat parametrilor hidraulicișinilor de zețat prevăzute cu pat artificial pentru prepararea cărbunilor mărunți din Valea Jiului", contractat cu C.C.V.J., rezolvat în anul 1967 cu mare randament și rezultate bune în ceea ce privește cărbunele ce tinde să fie folosit pentru cocsificare.
Colaborarea dintre Institutul de mine și C.C.V.J. se realizează și prin numărul mare de ingineri din producție cu pregătire și experiență care cumulează norme în cadrul diferitelor catedre din I.M.P.
La sesiunile științifice organizate de I.M.P. sînt invitați și ingineri specialiști din cadrul C.C.V.J. și preparatiilor din Valea Jiului care prin discuțiile ce le poajlă în jurul lucrărilor ce se susțin, fac să crească nivelul științific al a- cestora, scotînd în evidentă aplicabilitatea lor în producție.
în pre-
plnă a- „Studiul ai ma
bri-
tre- or-
grafice adaptate care să albă în rațională a ope- efidentă a for-
Dispozitiv pentru analiza subterană a minereurilor
o metodă a mlne- o mare diferite A fost
A fost elaborată de analD.ă subterană reurllor, care prezintă importantă pentru prospecțiuni miniere,prezentat modelul unui dispozitiv cu ajutorul căruia se face o astfel de analiză. Spre sebire de practica actuală tlsitoare a forajului dele cu cap tăetor mante, noul sistemun element sensibil care permite măsurarea concentrațieimetalelor aflate la adîncimi destul de mari.
deo- cos- sfre- dia-
cucu
folosește
Dispozitivul se compune din- tr-un generator de neutroni, un detector de raze gama șl un mecanism de transmitere a Informației la suprafață. Dispozitivul este închis Intr-un tub metalic cu diametrul de 8 t-oli și lungimea de oca. 8 picioare. Neutronii emanați determină majoritatea metalelor să emită raze gama caracteristice, ceea ce permite detectarea prezenței acestor metale. Noul dispozitiv permite reducerea costului prospecțiunilor miniere subterane de 5—10 ori
Ina- de
O altă sarcină importaiua care revine în mare măsură maistrului este folosirea rațională a efectivelor. Este absolut necesară urmărirea permanentă a repartizării optime a muncitorilor în abataje pentru a se asigura executarea în condiții normale a programului de pregătire șl Întreținere cum șl deservirea corespunzătoare a abatajelor. De ’ asemenea, folosirea la maximum a celor 486 de minute de către fiecare membru al brigăzii este un element hotărl- tor In realizarea ritmică a planului de producție de către flecare gadă șl schimb.
Un alt factor asupra căruia bule să se insiste, 11 constituieganizarea muncii brigăzilor. Aceasta se poate asigura prin Întărirea disciplinei, asigurarea stabilității componentei brigăzilor, plasarea fiecărui loc de muncă la capacitatea optimă, cu respectarea cit mai riguroasă a formației tip. In același scop, personalul de regie trebuie să fie folosii cu maximum de eficientă pentru ca desfășurarea ciclică a operațiunilor la frontul de lucru să nu fie stînjenită. De asemenea, și aprovizionarea abatajelor cu materialele șl sculele necesare, organizarea transportului, sînt factori care contribuie efectiv la realizarea unei organizări superioare a producției, la fiecare loc de muncă.
Pentru a sprijini activitatea maiștrilor, pentru a le întări mitorilatea, conducerile exploatărilor, ale sectoarelor, trebuie să acorde o mal mare aientie metodelor de lucru cu personalul cutiile cu principiale, schimb deIul cum sînt îndeplinite sarcinile.
Numai printr-o urmărire atentă a îuturoT problemelor de ordin tehnico- organizatoric, prin aplicarea cu strictețe a măsurilor propuse pentru flecare loc de muncă, activitatea maiștrilor poate duce la sporirea substanțialii a vitezelor de avansare.
mediu dim subordine, maiștrii trebuie să să constituie un
Dis- fie
uliipăreri, să urmărească fe-
R. SEI EJAN
a aceste convoaie(pentru Craiova) (pentru Simeria).
măsură, care se
Utilajepentruprepa rafii
in șl
a-
Pentru îmbunătățirea procesului tehnologic de preparare a cărbunelui, preparările Coroești, Lupeni șl Petrila, au fost dotate cu 6 centrifuge orizontale de dezhidratare a cărbunelui sosite din R. S. Cehoslovacă.
Jnq. Constantin DUMITRI’ Asistent I.M.P.
O măsură eficientăcu maximum de eficien-
de muncă constituie o căreiia sectorul de irans-
Utilizarea tă a forței preocupare port al minei Aninoasa îi acordă a-lenția cuvenită. După concentrarea producției la putui sud Aninoasa, celor 12 muncitori de la suprafață nu le mai revenea decît descărcarea intr-un schimb a cca. 150 vagonete de piatră. Capacitatea lor de descărcare în opt ore eTa mult mai mare, deoarece același efectiv făcea fată la întreaga producție, respectiv la peste 1 000 de vagonete. După concentrarea producției la puțul sud, ritmul în care vagonetele de piatră erau scoase la suprafață pentru a fi descărcate, nu permitea reduce- rea efectivului de 12 muncitori pe schimb sau utilizarea lor parțială la alte munci. Cu toate acestea, mal mult de jumătate din timpul de lucru, rămînea nmiliHzat.
Conducerea sectorului, această situație, a aplicai o măsură eficientă: dacă reducerea efectivului pe fiecare schimb nu se poate face, s-a trecut la majorarea numărului vagonetelor pentru schimburile 1 și II și suspendarea schimbului III. Astfel, vagonetele de piatră rezultate în schimbul III sînt qarate în subteran pe liniile de rezervă. Schimburile I șl II vor avea de descărcat un număr mai mare de vagonete, timpul lor fiind utilizat mai din plin, iar efectivul schimbului III va fi plasat în locuri de muncă direct productive.
Această măsură își dovedește eficiența atît prin economia de manoperă ce rezultă din reducerea efectivului de regie cit și prin faptul că efectivul redistribuit devine productiv.
analizind
Cîteva sugestii pe o temă majorăParticipînd la toate examenele de
absolvire din cadrul școlii miniere în exploatarea noastră, nu rareori am primit din partea muncitorilor răspunsuri cum ar fl: „nu cunosc deoarece n-am văzut niciodată practic cum se execută această lucrare...", răspuns care desigur nu mulțumea comisia de examinare, făcîn- du-ne să reflectăm asupra eficienței instruirii practice la locul lor de muncă.
Instruirea practică la un singur loc de muncă se dovedește insuficientă, ea dînd viitorilor mineri o pregătire unilaterală. Se întîlnesc multe cazuri de muncitori necalifi- oați care termină școala de mineri fără să fi văzut sau participat la toate genurile de lucrări specifice exploatărilor miniere, ceea ce provoacă greutăți în alcătuirea formațiilor de lucru. De multe ori în a-
CALIFICAREA MINERILORceste formații intră muncitori calificați, dar insuficient pregătiți în ceea ce privește metodele noi de muncă.
In prezent frecventează cursurile școlii noastre de mineri un număr de 108 muncitori din care 55 la sută nu au decît patru clase elementare, Iar în multe cazuri acestea au fost absolvite cu ani în urmă. Astfel, nivelul de cultură generală al elevilor poate fi considerat foarte scăzut. Se înțelege că în această situație, elevii întîmpină mari greutăți în însușirea cunoștințelor teoretice prevăzute de programele școlare. Nu este suficient a ne baza pe cunoștințele teoretice căpătate în școala minieră, neglijînd instruirea practică a elevilor. ® instruire practică,
constitui baza mese-
o necesitate partici- a celor înscriși în
bine organizată, ne poate ajuta în lămurirea multor probleme teoretice șt în final, ar rid lor.
Consider ca parea efectivășcolile de mineri, pe întreaga perioadă a anului școlar, la un număr cît mai variat de lucrări și metode folosite în exploatare, pe baza unui grafic prin rotație, care să cuprindă patru etape principale și anume: lucrări de deschidere și pregătire; abataje cameră; abataje în răsturnate; lucrări speciale.
Ținînd cont de faptul că în re sector productiv numărulce vor executa o astfel de instruire
trepte
fieca-celor
practică va fi de circa 25 muncitori, că aceștia nu vor fi transferați toii o dată ci cile 8 10 — din trei Intrei luni — se va căuta să se procedeze la un schimb de elevi între sectoare, numeric, formațiile de muncă nu vor fi descompletate, iar procesul de producție nu va avea de suferit.
In fiecare etapă, cite unul sau cel mult doi cursant!, vor fi încredințați unui miner instructor care se va ocupa îndeaproape de instruirea lor. Minerii instructori vor fi recrutați din rîndurile celor mai buni și mal priceputi mineri, șefi de sclcmb sau șefi de brigadă. Ei vor participa ia instructaje periodice primind indi-
catii de felul cum trebuie efectuată instruirea practică și vor urmări programele analitice cu temele corespunzătoare etapei respective.
La sfîrșitul fiecărei etape cursan- tii vor fi examinați la locul de muncă, verifieîndu-se gradul de însușire a cunoștințelor practice.
Consider că nu. este suficientă numai stimularea materială a prezentei la cursuri. In primul rînd, gradul de însușire a cunoștințelor practice trebuie să formeze obiectivul acestor stimulente.
Rezultatele instruirii teoretice a muncitorilor mineri sînt ușor de prevăzut, ea trebuind, bineînțeles, completată cu o instruire practică, temeinică.
Mihăileann ELJODOR, responsabil cu problemele de învățămint din E. M. Peirila
TELEVIZIUNEMARȚI 16 APRIIJE
17.30 Pentru cei mici: Ecranulcu păpuși: „Băiatul șlvîntul". interpretează un colectiv al Teatrului de păpuși din Constanta.
18,00 In direct.. Bunuri de consum și servicii pentru populație.
18.30 Curs de limba franceză (lecția a 12-a).
10,00 Brăfara de aur — Emisiune pentru tineret „Sfat cu Helaistos".
19.30 Tele jurnalul de seară.19.50 Buletinul meteorologie.
Publicitate.20,00 Film serial: ,,Thierry la
Fronde".20,26 Album de poezie.20,40 l.a Bislrifa Năsăud.20.50 Scară de teatru: „Osta-
tccul" de Radu Stanca, interpretează un colee- tiv al Teatrului de Stal din Sibiu.In pauză : Poșta televiziunii.
22.50 Telejurnalul de noapte. 23,00 Închiderea emisiunii.
RadioMIERCURI 17 APRIIIE
PROGRAMUL I :
6,00—8,25 Muzică și actualități; 8,25 Moment poetic; 8,00 La microfon, melodia preferată; 9,00 Buletin de știri; 9,03 La microfon, melodia preferată; 9,30 Matineu literar; 10,00 Trei melodii interpretate 14 muzicuță; 10,10 Curs de limbă franceză; 10,30 Liedul româ« nesc; 10,45 Piese corale da Martian Negrea; 11,00 Buletin de știri; 11,03 Emisiune de folclor; 11,15 Recital de operă Lela Cinou; 11,30 Formații vocale de muzică ușoară; 11,45 Sfatul medicului : Prevenirea îmbolnăvirilor provocate de pulberile industriale; 12,00 Duete din operete; 12,22 In- tîlnire cu melodia populară șl interpretul preferat; 18,00 Radiojurnal; 13,20 Scriitori ai secolului XX; 13,40 Soliști și orchestre de muzică ușoară; 14,15 De ce? De unde? De cînd ? (emisiune pentru școlarii din clasele I—IV); 14,30 Radio-publicitatc; 14,50 Cîntă Luminița Cosmin; 15,00 Buletin de știri; 15,05 Jocuri populare; 15,15 Meridiane; 15,00 U- verturi la operete; 15,45 Muzică ușoară; 16,00 Radiojurnal. Sport; 16,20 Piese pentru fanfară cerute de ascultători; 16,83 Muzică de operă; 16,55 Melodii populare; 17,15 Antena tineretului; 18,00 Buletin d» știri; 18,05 Caleidoscop muzical; 18,20 Radiosimpozion F Descoperirea și asimilarea noului; 18,50 Clntă la oboi și Ia taragot Dumitru Fărcaș; 19,00 Radiogazeta de seară; 19,30 ® melodie pe adresa dumneavoastră; 20,00 Buletin de știri; 20,05 Radiomagazin sportiv; 20,17 Melodii populare 20,40 Fonoteca de aur: Otilia Cazl- mlr; 21,00 Metronom '68; 22,00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic; 22,20 Muzică ușoară; 22,30 Moment poetic; 22,35 Concert pe tema nopții; 23,00 Interferențe lirico; 24,00 Buletin de știri; 0,05- 5.00 Estrada nocturnă.
PROGRAMUL II :
7,00 Jocu-i din bătrîni lăsat; 7,10 Tot înainte; 7,30 Buletin de știri; 7,39 Aranjamente pentru fanfară; 7,45 Din muzica popoarelor; 8,00 Muzică ușoară; 8,20 Cîntece de Mircea Neagu; 8,30 Buletin de ștlrif 8,35 Opera în foileton: ,,A- drienne Lecouvreur" de Cilea; 9,00 Din creația de cameră a îuj Dinii Lip&tti; 9,30 Cu muzica ușoară din oraș în oraș; 10,00 Buletin de știri; 10,30 Odă limbii române; 11,00 O- pera în foileton: „Adrienne Lecouvreur" (continuare); 11.13 Jnșir-te mărgărite; 11,45 Melodii populare; 12,00 Buletin de știri; 12,07 Varie-tăți muzicale; 12,45 Formațiile Horia Moculescu și Les Surfs; 13,00 Opera în foileton : ,,Adrienne Lecouvreur" (continuare); 13,17 Mici piese distractive; 13,30 Viers, nai și strune; 14,00 Radiojurnal. Sport; 14,08 Concert de prînz; 15,00 Arii din operete; 15,15 Muzică ușoară; 15,30 Orizont științific; 15,45 Cîntece patriotice; 16,00 Muzică ușoară; 16,15 Sfatul medicului; 16,20 Lexicon folcloric muzical; 16,45 Muzică ușoară» 17.00 Radiojurnal; 17,27 Orchestra Kurt Edelhagen; 17,40 Radio-publicitate; 17,50 Muzică ușoară; 18.00 Zece minute cu acordeonăstul Fărâmiță Lambru; 18,10 Ciclul „Să-ntelegem muzica"; 18,40 Instrumentiști de muzică ușoară; 18,55 Buletin de știri; 19,00 Muzică de Maurice Ravel; 19,30 Curs de limba germană (lecția a 43-a)» 19,50 Noapte bună, copii; 20,00 Cîntă Franck Sinatra; 20,15 Actualitatea muzicală; 20.45 Melodii de H. Mălinean-u; 21,00 Buletin de știri; 21,05 Teatru radiofonic; 22.20 Cîntă Cică Petrescu; 22.35 Pagini din o- perete; 23,00 Radiojurnal; 23,07 Lucrări aiudiate la „Tribuna internațională a compozitorilor" — Paris 1967; 0,02 Almanah’muzical; 0,55—1,00 Buletin de știri.
MARȚI 16 APRILIE 1968
STEAGUL ROȘU
Laboratorul
de
pneumo- conioze
(Urmare din pag 1)
activitatea noului laborator urmărirea dinamicii concentrațiilor de praf pe operațiuni și luarea măsurilor pentru reducerea lor, stabilirea temelor care vor trebui să facă obiectul unor cercetări, urmărirea eficacității investițiilor In scopul reducerii îmbolnăvirilor profesionale, extinderea activității de propagandă șl a muncii de educație sanitară în •copul prevenirii șl combaterii silicozei.
Documentația privind amenajarea laboratorului și dotarea Iul a fost întocmită de organele C.C.V.J. Sînt în curs de începere lucrările de a- menajare a căror durată va fi de circa 45—50 zile, după care laboratorul va fi pus în funcțiune.
înființarea la Petroșeni a laboratorului de pneumoconioze constituie c nouă dovadă a grijii partidului șl guvernului față de apărarea sănătății minerilor.
-----• _
POȘTA
REDACȚIEI«•
4 LUCIAN STROCH1, Petroșeni. Hota „Un han modern pentru șoferi" cuprinde generalități, fapte a căror veridicitate nu poate fl verificată deoarece nu redă numele nici unui om, vreo atitudine care să denote consecințele negative ale prezenței bufetului în apropierea atelierului de auto-service.
4 SZATMAR1 GHEORGHE, Lu- peni. Presupunem că ați Intrat deja în posesie datelor, a numelor care vă interesează. Dacă nu, credem că este bine să vă adresați organelor competente de la consiliul popular.
< 1VÂNUȘ CONSTANTIN șl TRĂILA PETRU, Lonea, Ne bucură faptul că ziarul a ajutat la rezolvarea problemelor sesizate de dumneavoastră.
< COSTEL POPESCU, Lupeni. Articolul „Visul meu" e scris îngriji dar, din păcate, abundă în qe- neralități. Șl cum critica fără adresă nu ajută, publicarea articolului ră- mlne, deocamdată... un vis. Deocamdată, pentru că slntem convinși că ne vetl scrie materialo publicabile. Așteptăm.
4 CÂLCIOIU MARIN, Vulcan. Pentru obținerea permisului de ru- Werist trebuie să vă prezentați la examen, avînd următoarele acte; copie legalizată după certificatul de naștere, certificat medical tip, certificat de absolvire al unei școli sau al unui curs de mecanizatori agricoli. In acest sens înaintați o cerere Inspectoratului de miliție al Județului Hunedoara, serviciul de circulație, care este în măsură să vă a- probe înscrierea la examen șl să vă anunțe data cînd acesta va avea loc.
4 COSTACHE MARIA, Lupeni. Sesizarea dumneavoastră va fi publicată într-unul din numerele viitoare ale ziarului. Așteptăm si alte corespondențe.
----------•----------
Se înfrumusețează cartierul energeticienilor
După-amiază de primăvară. Locatarii cartierului Sohodol din Paro- p«nl au Ieșit „înarmați" cu tîrnă- coape, lopeți, greble la curățirea șl ••amenajarea spațiilor verzi din Ju- vul blocurilor în care locuiesc. In t ore de muncă patriotică locatarii •u primenit întregul cartier: au cuTățat zonele verzi, au sădit flori.
I. BOLOGA corespondent
Constructorii asudăpc schele, iar unii talclemne in apartament!
Pregătiri pentru urmărirea și fotografierea asteroiduiuiIcarus
(Urmare din pag. 1)
pendințele comune au dus Ia infestarea unor clădiri, așa cum este de exemplu situația blocului D 6 de pe bulevardul Victoria din orașul Vulcan.
Aceste cîteva exemple, care nu epuizează nici pe departe numărul celor In această situație, ridică foarte serios problema luării de măsuri pentru curmarea neglijenței cetățeni fată de întreținerea, servarea și curățenia locuinței credințate. Apartamentul cumulte camere, cu bale, bucătărie, încălzire centrală, apă curentă etc, este unul din atributele «nitului spre noi trepte de civilizație. Nu se poate îngădui ca aceste importante valori, avuție a întregului nostru popoT, să cadă victimă efectului distrugător al neglijentei sl lipsei de responsabilitate. Nn este mai
unor con-
în- mal
puțin adevărat că la această stare de lucruri a contribuit șl faptul că I.L.L. nu a depistat la timp și nu a remediat aceste distrugeri în contul locatarilor care le-au cauzat. Nu s-a dat airs cererilor insistente ale comitetelor de locatari, ale cetățenilor conștientl privind evacuarea acelor chiriași caTe nu întrețin a- partamentele, nu îți acliită taxele șl nu păstrează ordinea. Nu s-a urmărit nici din partea conducerilor de întreprinderi și a consiliilor populare ca în toaîe cazurile cheile nolloT apartamente să fie încredințate acelor cetățeni rare se ridică la nivelul Înțelegerii obHgațlilor legate de lolosnca civilizată a apartamentelor.
Păstrarea cu toată răspunderea a valorii pe care o reprezintă fondul locativ impune măsuri perseverente pentru înlăturarea deficientelor care există în acest domenbu.
urmărire, în jurul
asteroidu- trece la aproxima-
Le ©bservatorul astronomic popular din Capitală se fac intense pregătiri pentru acțiunea de fotografiere și cercetare, datei de 15 iunie 1968, a iul Icarus. Asteroidul va acea dată la o distanță detiv 6,3/milioane km de pămînt, ceea ce înseamnă, din punct de vedere astronomic, o apropiere favorabilă pentru observații speciale.
Icarus arc un diametru de 1,5 km $1 se deplasează pe o orbită oarecum neobișnuită, avînd o formă e- liptică alungită, astfel că din ani în ani el se apropie sa«u se depărtează de pămînt. Observațiile vor avea un rol deosebit în obținerea necesare determinării se a asteroîdului șl unor lucruri privind teTolzilor în general.
datelor orbitei precî- în lămurirea
compoziția as-
(Agerpres)
Să prevenim incendiileÎn perioada aprilie—octombrie, in
cendiile Izbucnesc mai ușor. Marea lor majoritate se datoresc neglijențelor șl necunoașterii celor mai e- lementare reguli de prevenire.
In acest fel s-ati produs incendii la gospodăriile cetățenilor Dănilă Nicolae din orașul Uricani, unde din cauza focului nesupravegheat a ars un grajd cu 16 oi; Aprofil Marin din orașul Petroșeni căreia din cauza unei Improvizații Ia Instalația electrică l-a ars mobilierul și toate bunurile materiale diu încăpere; lui Pop Gheorqhe din Dărănești i-au ars clăile cu fîn, iar în apartamentul Iul Balint loan din Lupeni, blocul 200, ca urmare a jocului copiilor cu focul, și-a pierdut viata un copil de 7 luni și o femeie în vîrstă.
Trebuie arătat că perioada aprilie—mai, este favorabilă izbucnirii incendiilor și în păduri din cauza focului nesupravegheat, a fumătorilor neglijenți, a jocului copiilor cu focul etc. Din aceste cauze au ars trei hectare de plantații în locul numit Valea de Brazi, aparținînd de Ocolul silvic Lupeni.
Se impune, deci, respectarea cu
severitate a pază contra
£ Să nu electrice sau improvizate.
regulilor generaleIncendiilor adică:
de
se lolosească instalațiile de înc^lzH defecte sau
0 Coșurile de zidărie să fie izolate la trecerea lor prin planșee șl acoperișurile combustibile, iar burlanele metalice să nu fie scoase prin ferestre sau pe sub' streșini fără a se lua în prealabil măsurile de izolare corespunzătoare.
$ Să nu se aprindă substanțe ușor inflamabile (neofalinăf benzină, petrol etc.) cum a j cetățeanul Glodeanu Nicolae din 6- rașul Petroșeni, str.nr 19, care șl-a pus în pericol viața lui șl a nepotului Sorin în elate d> 6 ani, sc&pînd ambii cu arsuri grave (în prezent internați în spital).
focul cu leuraiuiă. procedat
Aurel Vlaictl
ț Să nu fie lăsate în stare de funcționare fără supraveghere, lăntv* pi care folosesc lichide inflamabile.
• Copiii trebuie educați și supravegheau să nu se joace cu focul în cadrul gospodăriilor, î® păduri sau în orice loc incendiu.
unde există pericol do
cetățean trebuie să în păduri este Interzis
9 Fiecare știe bine că cu desăvîrșlre a se face foc deschis, lăsat nesupravegheat, mai ales pe timp de vînt. El poate fi aprins la o distantă minimă de 100 metri fată de liziera pădurii și numai supravegheat. Iar la plecare focul trpbuie stins ni apă.
® Larespectemita o dată cu cumpărarea lui (nu uitați să cereți această la gestionarul de
folosirea aragazelor, să se Indicațiile din broșura pri
bToșură demagazin).
pazei contra in- orașului municipal
Înapoiat de la Sighișoara, prof. Eugen Bartha, antrenorul echipei feminine a Școlii sportive ne-a vizitat Ia tru a ne furnizala meciul cu Faianța Sighișoara. cîștigat de gazde cu scorul de 14—12.
— Cum a fost meciul ? l-am întrebat.
— Disputat,disputat. Un joc specific campionat, în care cu un plus de
de handbal din Petroșeni redacție pen- amănunte de
Chiar foarte de
gazdele, experiență,
L‘ ;i;
și-au adjudecat victoria in final. După părerea mea. aspectul general al meciului dădea dreptul fetelor din chipa mea Ia obținerea meci egal.
— Arbitrajul ?— Tov. Stoicovici din
curești, arbitrul întilnirii,deciziile eronate uneori, a influențat vădit desfășurarea u- nei partide care se anunța, de la început, foarte pasionantă. Jocul s-a desfășurat mitele unei depline tăți. din
ie e-
unui
Bu- prin
insă în H- sportlvl-
jucătoare, eliminată, scorul?
N-a fost nici oambele echipe,Cum a evoluatDupă 2—0 egalăm, mer-la egal pînă la pauză,
i odihnă echipe la
AGENDA CAMPIONATULUI INTERMinerul Uricani — Constructorul Hunedoara 4-1
JUDEȚEAN DE FOTBAL
# Focurile deschise în curți sau pe cîmp nu sînt admise nici ele pe timp de vînt, chiar dacă sînt supravegheate.
• Fumatul în depozite, grajduri, păduri, magazii, poduri sau în alte locuri cu pericol de incemdii și explozii este interzis.
• Cenușa din sobe și cuptoare tTebuie stinsă cu apa și apoi depozitată în gropi special amenajate la o distanță de cel puțin 50 metri fată de oTice construcție.
Pentru întărirea ccndiilor pe raza Petroșeni, recent, a avut loc o consfătuire pe lome P.C.I. O parte din cei invitați nu s-au prezentat, ca de exemplu reprezentanții ocolurilor silvice, cu toate că participarea lor era absolut necesară.
Pentru prevenirea incendiilor, la indicația Consiliului popular județean Hunedoara, Comisia P.C.I. a orașului municipal Petroșeni a stabilit data de 14 aprilie 1968 ca zi pentru prevenirea incendiilor. In cadrul acțiunilor ce au avut loc cu acest prilej și-an adus aportul comisiile P.C.I. și formațiile voluntare de P.C.I. din localitățile Văii Jiului în descoperirea abaterilor de la normele P.C.I., contribuind astfel la înlăturarea unor cauze ale incendiilor în spațiile locative și întreprinderi.
Cpl. GEM1GA M1HAI inspector P.C.I. Petroșeni
0 ilustrată pentru I. L. L.
?i 4 ra- minutul frurnoa- Gazdele
ză; în minutul 19, Stare deschide scorul, echipa minerilor conducind cu 1—0 pînă în minutul 29, cînd Maxim da la I.C.O. Hunedoara înscrie golul egalizator.
A arbitrat cu scăpări I.Brad.
Mult mai interesantă a fost da dintre echipele de junioriIul Hunedoara — Minerul Vulcan. In deosebită vervă de joc, Juniorii echipei Metalul au cîștigat cu 12—0.
La juniori, Preparatorul Petrila a cîștigat cu 8—0 prin neprezenlarea carnetelor componențelor echipei A- batorul din Hațeg.
această A fost
exact an. Dar
Radu,
parti- Meta-
Minerul Aninoasa — Șfilnfa Petroșeni 2-0
de portarul oaspeților Du- Treptat, jocul se mută în terenului, devenind plictfsl- care evadează de la acest gazdele care reușesc să în-
Preparatorul Pefrila — Abatorul Hafeg 1-0
I., (lovită de la este barată 1°
mingea hunedo- vreo 40 portarul
doua repriză începe prin oaspeților care stnt din
Pe-oferit de el
așteptări. Cea a făcut-o în sportivitate înîntrecerea și apoi
s-a mai pri-ca-
cu chiu au venit
de la să ne „re- acoperișulși să schimbe jgheaburile
jucat mai bine, ocazii de a supranumerică
cu promptitudi-
gind întreruperea • pentru găsește cele două i egalitate: 7—7. După pauză conduc gazdele, egalăm Ia 8. apoi se distanțează sighlșo- rencele. Fetele noastre au o revenire, se apropie, pentru ca In final să piardă Ia două puncte diferență. Repet : meritam nn meci egal.
— Cine-a înscris din echipa noastră ?
— Domșa (9), Mureșan (2) și Barabaș.
— Pe cine remarcați ?— Au jucat foarte bine Mia
Domșa, Mureșan șl portărlța Cătuțoîu.
— Duminică ce șanse aveți în partida de Sibiu ?
— Dorim și luăm revanșa rea suferită I punct diferență.
Și noi așteptăm revanșa. Vă dorim succes și... joc frumos, de calitate.
Meciul dintre Minerul Uricani și Constructorul Hunedoara s-a încheiat cu scorul de 4—1. Meciul începe în nota de dominare a gazdelor care, după ce în minutele 2 tează, reușesc să înscrie în 6 prin Dupiea in urma unei se acțiuni pe cont propriu,mai au o ocazie de a majora scorul în minutul 10. Bușu execută o lovitură liberă la păianjen, respinsă in extremis minecă. mijlocul toc Cei joc sîntcheqe atacuri periculoase, mult a- plaudate de publicul spectator. In urma unui astfel de atac, în minutul 39. se majorează scorul prin a- celașl Dupiea. In continuare gazdele dețin inițiativa. Spre sfîrșltul primei reprize oaspeții sînt pe punctul de a reduce din handicap dar șutată foarte puternic de reanul Ileș de metri) Bîrtalan.
Cea de-a atacuri alenou pe punctul de a reduce din handicap dar minqea șutată cu boltă de către Vasiu. întllne-ște bara transversală. Treptat gazdele se mută în Jumătatea de teren a oaspeților și majorează scorul în minutul 64 prin Mistodie. Nu trec nici două minute șl oaspeții reduc din handicap prin Doșan dar golul nu descurajează pe gazde care, în continuare, atacă Insistent, reușind să majoreze scorul în minutul 80 prin același Dupiea. Fluierul final îi qăseste pe localnici în atac.
S-ati remarcat de la qazde Dupiea, Mistodie șl Jianu Iar de la oaspeți Comănaș, Dosan si lies.
Arbitrajul prestat de Ciora lnfm (Hațeq) — foarte bun.
In deschidere, juniorii câni — Constructorul 3-4 (2—2).
Intllnirea dintre Preparatârul trila șl Abatorul Hațeg s-a încheiat cu victoria la limită a primei echipe, 1—0, realizată în mirrutul 18, prin Halaszi. Gazdele au au avut numeroase marca dar apărarea a oaspeților a opritne orice atac advers. Deși, de-a lungul celor 90 de minute de joc petrl- lenil au profitat de 8 lovituri libere de la aproximativ 16 metri, au trimis de două ori balonul In bară șl au avut alte ooazll clare de a înscrie, ei n-au putut obține victoria decît cu 1—0, suficient însă pentru a le aduce cele două puncte puse în joc.
Oaspeții au avut și ei cîteva ocazii prin Manea, Tîrlea și Nagy dar le-au ratat cu seninătate. Meciul a fost de un nivel redus cu toate e- forturile celor 22 de jucători care au evoluat pe teren. De la gazde s-au remarcat Halaszi, Berarii Magda Iar de la oaspeți Tîrlea, nea șl Ciulea.
A condus foarte bine Bistrian din Orăștie.
șiMa-
Ioan
La ieșirea de pe teren, după consumarea celor 90 minute de joc, component echipelor Știința Petroșeni și Minerul Aninoasa au fost întîm- pinați de publicul spectator cu a- plauze și felicitări. Acestea au fost pe deplin meritate, pentru că spectacolul fotbalistic ridicat mult peste plăcută Impresie mul rînd deplina re s-a desfășuratjocul lor deschis, clar, tehnic și spectaculos, combativ șl captivant.
In minutul 30 Furnea îl deschide precis pe Olteanu, aflat la 17 metri de poarta adversă, și acesta șutea- ză prin surprindere în poartă : 1—0 pentru Minerul. Departe de a se descuraja, studenții pun treptat stăpî- nlre pe joc și la grea încercare apărarea gazdelor. In această situație ies în evidență intervențiile salutare ale lui Gram, portarul minerilor, mai ales cele din minutele 38 șl 42 cînd Rălăneanu și Munteanu șntează puternic din apropiere.
In cea de. a doua repriză jocul nu-șl pierde din intensitate. Plusul de spectaculozitate este oferit de Jocul studenților. Dar, In plin efort pentru eqalare, studenții neglijează apărarea, greșeală de care profită Olteanu și Sink. La un schimb de pase, ultimul pul
Priviți fotografie, executată acum unare o valabilitate deplină și în prezent. De un an stau depozitate la colțul blocului nostru burlanele ce se văd in fotografie. După nenumărate cereri ale locatarilor, cu vai, tovarășii I.L.L. ca pare" bloculuiși burlanele. Marea acțiune a început In martie 1967... Intii s-a „reparat" acoperișul dar în așa fel Incit ploaia de toamnă a pus „parafa de calitate' pe tavanul anireulul proaspăt zugrăvit. Apoi au fost demontate jgheaburile vechi și s-au montat jgheaburile noî, operație ce s-a soldat cu spargerea cîtorva gle. Deci, e nevoie de țigle noL glele aduse au fost depozitateIn fața blocului și au stat aici pînă s-au... împuținat. Alt npcaz. Jgheaburile au panta inversă, îndt apa nu se scurge înspre burlane (care lipsesc) ci invers...
Mal trebuiau mantale deci burlanele... Aici, însă, echipa l.L.L.-ști-
ti- T>- tot
lor a depus armele! Deși lucrarea s-a încheiat, iar montarea lor a fost plătită, burlanele, stau tot nemon- tate și azi.
Pe tovarășii de Ia I.L.L îi deranjam de 2 ani ou cereri, cu telefoane, cu „vizite de curtoazie" etc..~ Tov. director Bodea; ne-a promis solemn că „problema se rezolvă" 1 Deoarece locatarii n-au obligația să termine lucrările lăsate baltă de alții, cred că ar fi bine ca tovarășii de la I.L.L. să la măsuri spre a-șl termina lucrarea, ca fotografia să-șl piardă actualitatea.
Ing. I. HERMANstr. Crîngului — Petroșeni
întrimite’ balonul cu ca- în minutul 80.
C. DÂNILA
acasă cu C.S.M.
i așteptăm să ne pentru înfrfnge-
la Sibiu, la un
V. TEODOR ESCU
Minerul Uri- Hunedoara
N. BOTA
CLAS A E N T U L
Minerul Vulcan a un punct nesperat la Hunedoara
obfinui
(Prin telefon de la Mircea Neucșu). Partida dintre l.C.0. Hunedoara și
Minerul Vukan. disputată pe stadionul „Corvinul" din localitate, s-a încheiat cu un rezultat de egalitate: 1—1. Meciul nu s-a ridicat la nn nivel tehnic deosebit. Au fost comise multe greșeli, mai ales în ceea ce privește adresa paselor si precizia în șuturile trase la poartă.
Au dominat mai mult jucătorii e- rhipei locale dar apărătorii echipei minerilor dir> Vulcan au jucat sigur în apărare, rezolvînd- cu succes tentativele de atac ale gazdelor. Scorni partidei s-a stabilit în prima repri-
O acțiune care interesează în aceste zile pe săteni — vaccinarea animalelor.
1. Știința Petroșeni2.3.45.6.7.8.ft.
10.11. I.C.O. Hunedoara12. Abatorul Hațeg
Ghelar Uricani Lonea Telhic Aninoasa Vulcan
MineralMinerulParingulMinerulMinerulMinerulPreparatorul Petrila Constructorul lupeni Constructorul Hunedoara
151515151515151515151515
1188685654532
232416355341
24556465678
12
241918171*1615151313125
EXPLOATAREADILJAMINIERA
Cu sediul în orașul Petroșeni, sfr. Cărbunelui nr. 20
anga jează de urgență:— mineri— ngufori mineri— muncitori necalificafi
SE ASIGURĂ:— cazare la cămin— masă la cantină contra cost— școală de calificare pentru
cei ce doresc să se califice— salarizarea, conform legis-
lafiei în vigoare.
ANUNȚ
T. C. M. M. Petroșenicu sediul In str. Viitorului bi. 33, telefon 1835
angajeazăurmătorii muncitori calificați:• zidari• dulgheri •pavatori
preciiH și muncitori necalificați pentru șantierele noas
tre din Lonea, Petroșeni și Uricani.
Se asigură condiții de cazare și masă la cantină con
tra cosL
I. R. E. H. DEVA
SECȚIA REJELE «VALEA JIULUI”
Anunță că In Klele de; 16, 17, 18, 19 și 20 aprilie 1968,
intre orele 8—16, \a ii întrerupt curentul electric pe stră
zile : Cărbunelui, M. Eminescu, Cuza Votfă, Ecaterina Varga
Împăratul Traian Gh. Doja, Grivița Roșie, Radu Șapcă, Micn
Klein, Pas. Longinus, I. L. Caragiale, Barilul, A. VjaicH, Fr.
Engels, Sarmizegelma, Pompierilor și Miorița, pentru schim
barea tensiunii de Ia HOv la 220v.
4 MARȚI IC APRILIE ICG»
- STEAGUL ROȘU
■India
Dizolvarea Adunăriilegislative a statuluiUttar Pradesh
Președintele fn- aa a în
dizolvat luni statului Uttar eșecului ten- vederea for-
Dizotvarea Adunării legislative a o măsurăUttar Pradesh-ului este
organizarea
acest stat.
PREZENȚEROMÂNEȘTI
Joncțiunea șidecuplarea Marșurile de primăvară
NEW DELHI. — diei, Zakir Hussain, Adunarea legislativă Pradesh, ca urmare iativelor întreprinsemării unui nou guvern de coaliție în această regiune a țării. Statul Uttar Pradesh, cu o populație de 90 milioane locuitori, se află sub administrația directă a guvernului Indiei din luna februarie, după demisia cabinetului local condus de Cha- ran Singh.
menită să pregătească
alegerilor anticipate înAlegeri înainte de termen urmează să aibă loc șl în alte două state indiene, Haryana șl Bengalul de vest.
ALMA-ATA. „Iubitorii de muzică din Alma-Ata au fost cuceriți de cîntăreața română de operă Maria Sindilaru, de vocea ei deosebit de frumoasă, de înalta ei ținută artistică", a declarat presei Baigali Dosîmjanov, conducătorul artistic al Teatrului de Operă și Balet din Alma-Ata. In cadrul turneului în Uniunea Sovietică, artista română a interpretat pe scena acestui teatru rolul Margaretei din opera „Faust" de Gounot și a lui Mirai din „Boema" de Puccini.
automată a doisatelițiai Pămîntului
MOSCOVA. — La 15 aprilie, ora 13,21 (ora Moscovei) a fost efectuată joncțiunea automată pe orbită a satelitului artificial al Pămîntului „Cosmos-213" cu satelitul „Cosmos^. 212*. „Cosmos-212" orbită la 14 aprilie, —Ia 15 aprilie.
Aceasta este cea țiune automată pe
a fost plasat pe iar „Cosmos-213"
î
Rezultatele
S'
I
pentru pacea-
din de cu vi- in-
alegerilor din Singapore §...
SINGAPORE. — La Singapore au fost date publicității rezultatele definitive ale alegerilor parlamentare care au avut loc în această țară. In toate circumscripțiile au cîștlgat candidați» Partidului popular al acțiunii. Partidele de opoziție au prezentat candidați numai în șapte oumscripțiL
Potrivit știrilor transmise din gapore de agențiile de presă, noul guvern urmează să depună jură- mînlul în ziua de 16 aprilie.
&• :•■■■
I
Sesiunea O. R. C. D.
cir-
Sln- ■ș ■■■■'■■
■ u
' ... ■ '♦I H
<<; •
TEHERAN. Duminică și-a deschis lucrările la Teheran cea de-a opta sesiune a Organizației regionale de cooperare economică (O.R.C.D.), care grupează Iranul, Pakistanul șl Turcia. La reuniune participă miniștri de externe ai celor trei examina proiectele puse comisia de planificare a ganizațil. Proiectele sespecial, Ia investițiile comune șl Ia mijloacele susceptibile de a dezvolta schimburile comerciale între statele membre.
•<-.;
țări. El vor la punct de acestei or- referă, în
h ' ii! < A
WS5
■
Campania electorală din S. U. A.
WASHINGTON. — Vicepreședintele S.U.A., Hubert Humphrey, oare, după toate probabilitățile își va preciza în această săptămînă Intențiile privind alegerile prezidențiale, a primit suficiente promisiuni de sprijin în ultimele două săptămlnl. Personalități democrate marcante s-au
60000 de mineri japonezi în grevă
TOKIO. La chemarea sindicatelor pe ramură, aproximativ 60 000 de mineri japonezi au declarat luni o grevă de 24 de ore în semn de protest împotriva așa-zisei raționalizări capitaliste a producției, anunță agenția Reuter. Ca urmare a grevei 84 abataje de la cele mai mari mine de cărbuni și-au încetat activitatea. Minerii revendică majorarea salariilor și se pronunță în favoarea naționalizării acestei r.unuri a economiei naționale.
șl alăturat vicepreședintelui, constituind „grupul democraților uniți pentru Humphrey", a cărui activitate se va desfășura pe întreg teritoriul țării. Chiar a doua zi după ce președintele Johnson și-a anunțat hotărîrea de a nu candida, centrala sindicală A.P.L.—C.I.0. și-a precizat poziția în favoarea lui Humphrey.
★NEW YORK. — Senatorul demo
crat Robert Kennedy, care își continuă campania electorală în statul Virginia de vest, a declarat că în cazul în care va fl ales președinte va încerca să readucă în S.U.A. trupele americane din Vietnamul de sud. „Ultimii trei ani, a spus el, ne-au reamintit realitatea îngrozitoare a războiului. A venit vremea să ne ocupăm din nou de căutarea căilor de soluționare a problemelor noastre și să facem o cotitură spre o politică de pace". „Pacea mondială înseamnă puțin pentru noi atîta timp cît nu putem menține pacea la noi acasă", a declarat Robert Kennedy, referindu-se, evident, la recentele tulburări rasiale din S U.A. Nu putem continua să cheltuim miliarde de dolari în străinătate și să amînăm sau să refuzăm în același timp satisfacerea nevoilor cetățenilor noștri, a spus senatorul democrat.
„Alianfa Diavolului(Urmate din pag. I)
aproximativ zece ori în regiunea orașului Feira, situat la joncțiunea frontierelor Zambiei cu Rhodesia șl Mozamblc.
Caracterul blocului militar, al colonialiștilor și rasiștilor s-a manifestat pe deplin în ultimele zile cînd, răspunzînd terorii dezlănțuite do regimul lui Smith, detașamentele luptătorilor africani pentru libertate au reluat operațiunile militare șl au provocat o serie de înfrîngeri trupelor rhodesiene. După cum se arată în declarația comună a Uniunii poporului african Zimbabwe și partidului Congresul național african din R.S.A., în vederea examinării situa
ției create, a fost convocată de urgentă o consfătuire a reprezentanților militari ai Portugaliei, R.S.A. și Rhodesiei. Republica Sud-Africa- nă a început imediat să trimită în regiunea luptelor efective militare. Ziarul tanzanian „Ngurumo" informează că guvernul Vorster recrutează în prezent mercenari pentru a-i trimite în ajutorul aliaților rho- desieni. Potrivit acestui ziar, primul grup format din 362 de persoane a și sosit în R.S.A., unde a început instruirea.
...Dar eforturile febrile ale membrilor „Alianței Diavolului" de a opri valul mișcării de eliberare națională din Africa sînt sortite eșecului.
grevă a america- imbună-
CHILE. — Marea salariațllor industriei ne a cuprului pentru tățirea plăților șl a condițiilorde lucru s-a extins și asupra țărilor care au afillații la marile companii nord-americane ale cuprului.
IN CLIȘEU: Minerii chilieni transporlind pe străzi sicrie cu trupurile neînsuflețite ale victimelor unor recente accidente în minele de cupru.
ANGLIA
de-a doua jonc- orbită a unor a-
parate cosmice sovietice. (Prima » a fost efectuată la 30 octombrie 1967).
Cei doi sateliți artificiali, dotați cu sisteme speciale pentru apropiere, cu instalații radiotehnice și de calculat, au efectuat în mod automat căutarea reciprocă, . apropierea, a- costarea șl jondțiiinea rigidă.
După joncțiune, sateliții își continuă zborul comun pe orbită. Potrivit Informațiilor telemetnice, sistemele și aparatajul lor de bord funcționează normal.
Imaginea televizată a aparatelor cuplate, precum șl informațiile tele- metrlce au fost transmise pe Pămînt de instalațiile de televiziune și de sistemele telemotrice de bord.
s
timp de 3 ore și 50 minute, conformitate cu. programul stain timpul zborului comun au
perfecționate noi sisteme și au efectuate cercetări tehnico-ști-
MOSCOVA. — Luni la ora 17,H (ora Moscovei), la o comandă de pe Pămînt, a fost efectuată decuplarea automată a sateliților artificiali „Cosmos-212" și „Cosmos-213*. Cei doi sateliți au zburat cuplați pe orbită
In bilit, fost fostlnțifice. Imaginea televizată a sateliților în procesul de joncțiune a fost, transmisă pe Pămînt cu ajutorul sistemelor de televiziune aflate Ia bordul lor.
La cîtva timp după decuplare, cei doi sateliți au fost plasat! pe orbite diferite. Toate sistemele oare au asigurat decuplarea și manevrarea lor ulterioară au funcționat normal.
Sateliții continui zborul șl cercetarea spațiului cosmic.
*
Se prevede ca în continuare să se mai facă cîteva experiențe cu fiecare satelit în parte.
Joncțiunea automată este, după părerea specialiștilor, incomparabil mal complicată docît cuplarea unei nave pilotate cu un satelit artificial. După cum a arătat Mstislav Keldîș, președintele Academiei de Științe a U.R.S.S., „Rezolvarea problemei joncțiunii automate deschide mari perspective pentru crearea de stații științifice orbitale și pentru dezvoltarea în continuare a zborurilor cosmice".
Declarațiile premierului Harold Wilson
LONDRA. — „Noi nu credem că un demers separat pe lîngă guvernul francez ar H de natură să faoi-
Navigație dirijată prin sateliți
NEW YORK. Nava oceanografiei americană „Argo", a- parținind lui „Scrips Oceanographic Institution", este angajată, de la începutul lunii martie, lntr-o campanie de un an de zile, în cursul căreia va parcurge aproximativ 110 000 kilometri în oceanele Pacific, Atlantic și Indian. „Argo", este primul vas de cercetare care va utiliza sateliții de navigație pentru determinarea poziției sale. Sistemul de navigație prin sateliți va fi pus in .aplicare la începutul lunii mai.
In programul de cercetare a lui „Argo" se ailă și realizarea unor oceanelor, prevăzute 1968. Din ce vor fl oceanelor,gă anumite concluzii în legătură cu vîrsta. și originea a- cestora, precum și în legătură cu vîrsta șl formarea bazinelor oceanice.
liteze intrarea Angliei în Piața comună", a declarat: premierul englez Harold Wilson, referindu-se la cererea britanică de aderare la Piața comună.
întrebat asupra oportunității unei noi întîlniri cu generalul de Gaulle, primul ministru s-a limitat să declare că nu crede că o nouă întrevedere cu președintele Franței ar putea, în actualul stadiu, să amelioreze poziția britanică.
Harold W'ilson ă reafirmat că cererea Marii Britanii de aderare la Piața comună se află în rontinuare depusă pe masa „celor șase" și că aceștia vor trebui, să ia o hotărîre. Ei a reamintit, de asemenea, că guvernul laburist a primit „ou căldură" propunerile țărilor Beneluxului, precum și memorandumul italian, ambele menite să faciliteze lărgirea Pieței, comune.
foraje pe fundul Primele foraje sînt pentru vara anului analiza sedimentelor luate de pe fundul se speră să se tra-
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA» Petroșenl str. Republicii nr. 90. Tel. 1662, 269 (C.C.V.J.).
Manifestațiile împotriva presiunii americane In Vietnam și a cursei înarmărilor au devenit o constantă a vieții internaționale. Războiul dus de Statele Unite în Vietnam Intlmpină oprobriul tot mai larg al opiniei publice din S.U.A. și din celelalte fări crie lumii. Demonstrațiile și marșurile de protest sînt una cele mai grăitoare forme exprimare a solidarității lupta dreaptă a poporului etnamez, pentru apărareadependenței și libertății sale. Ecoul lor in conștiința opiniei publice mondiale pune tn lumină necesitatea stringentă ca S.U.A. să înceteze imediat șt necondiționat bombardamentele asupra teritoriului R. D. Vietnam, aceasta fiind o măsură absolut indispensabilă creării unor premise favorabile restabilirii păcii. Aceste imperative își găsesc ecoul în ritului celor mai largi pături ale populației. Marile marșuri de protest de la sftrșitul săp- tăminii care s-a încheiat din Anglia, R.P. a Germaniei, O- landa, Finlanda, Japonia au demonstrat cu o șl mai pregnantă forță acest fapt.
In de-a tulul varășe între care: Franckfurt
Main, Stuttgart, Hanovra, Fribourg, Koln, Bunswick și Nur- nberg. Exprimindu-și Îngrijorarea iată de evoluția evenimentelor din sud-estul Asiei, demonstranții au condamnat acțiunile agresive ale S.U.A. tn Vietnam. Demnă de remarcat este participarea din ce in ce mai largă a diferitelor pături ale populației vest-qermane la aceste demonstrații. La ediția din acest an a marșului păcii numărul participanfilor s-a însutit. Dacă In 1058 clnd campania abia fusese inițială, tn această {ară au demonstrat
<h- de „Comitetul păcii au avut loc, de ase-
în Olanda. Conform această acțiune, cea
amploare, s-a „O-
N.A.T.O",
i
NOTĂ EXTERNA
R. F. a Germaniei, cea 10-a edifie a tradiționa- marș al păcii de primă-
a cuprins numeroase ora- pe
Rudi Dutschkea fost salvat
BERLINUL OCCIDENTAL. — Pericolul morții lui Rudi Dutschke a fost înlăturat, a declarat un repre
zentant al politiei din Berlinul occi
dental, menționînd în acest sens
comunicat al medicilor
Intre altele, doctorii
începînd de nu mai este
a început să teresează
un
curanți.
au spus
pacientul
că
duminicăalimentat artificial, vorbească și că se
tot ceea ce se petrece n-au
el s-ar fl restabilit
loicăin-
desău. Totuși, medicii dacă
în jurulprecizat complet și nici n-au exclus posibili
tatea ivirii unor complicații.
numai î 000 de persoane, trei ani mai tirz.iu s-au înregistrat 50 000 de manifestanți pentru ca Ia 14 aprilie 1968 numărul acestora să atingă cifra de 200 000. In Anglia, cei 15 000 de participanți la marșul de primăvară, 'care se desfășoară anul acesta sub lozincile „Interziceți bomba atomică" și „Pace în Vietnam", s-a încheiat la Londra, în piafu Tralal- gar Square după parcurgerea celor 70 de kilometri de la Alder must on. Duminică străzile centrale landeze au
o puternici demonstrație cai' s-a încheiat prinlr-un miting în cursul căruia numeroși vorbitori, reprezentanți ai organizațiilor obștești, au condamnat acțiunile agresive ale S.U.A. în Vietnam exprimîn- du-și solidaritatea cu Frontul National de Eliberare din Vietnamul de sud.
Manifestații viguroase, ganizale — IQfi?" menea. tradiției,mai mare ca desfășurat sub lozincile landa să iasă din „Să înceteze agresiunea S.U.A în Vietnam".
Identitatea obiectivelor marșurilor păcii, aspirațiile de : pace și dezarmare, explică popularitatea lor. Nimeni nu poate ignora semnificația a- cestor demonstrații de amploare. Nu se poale crede că atitea mii de oameni au mers zile întregi prin vini, ploaie și lapovitâ, doar pentru a se plimba.ticipat oarecede realizarea revendicărilor in numele cărora s-au desfășurat marșurile respective, depinde însăși viafa lor.
i
ale capitalei finfos! străbătute de
Demonstrantii au paria aceste marșuri de- sint ferm convinși cd
Ni. B.
SICRIU CU... SURPRIZĂCIUDAD DE MEXICO. — La punc
tul de frontieră Tijuana, vameșii inex/ioani au ordonat deschiderea si- criulud în care se afla un cetățean american, decedat pe teritoriul Mexicului și care urma să fie transportat în S.U.A. In ciuda protestelor familiei, cadavrul a fost supus unei
Spre uimirea celor pre- dar nu și a organizatorilor
de a
26 a-
autopsii, zenți, acestei „afaceri", de față șl ei altfel, în abdomenul cadavrului fost descoperită 6 cantitate de kg de marijuana In facere este implicată și de pompe funebre.
Puternice demonstrații ale populației basce
SAN SEBASTIAN. - Pitoreasca localitate balneară San Sebastian, de lîngă frontiera spaniolo-franceză, a fost duminică scena unor puternice demonstrații ale populației basce. După cum relatează agenția Reuter, demonstranții, sprijiniți de grupări politice opoziționiste, au cerut „libertate și o viată compatibilă <u demnitatea umană". Acțiuni similare au avut loc în localitățile Renteria, Villafranca și Lezo, din aceeași regiune. Toate au fost nele do La San curs la motorizate, precum și la paralizînd orice circulație în mod practic orășelul
demonstrațiile repede înăbușite de orga- ordine trimise de autorități. Sebastian, acestea au unități de poliție
re- călare și elicoptere, și izolînd de restul
de această
o‘ societate
numeroase
Siria a hotărît să exploateze independent bogățiile naționale petroliere
DAMASC. — Republica Araba Siria este prima țară din Orientul A- propiat care a hotărît să exploateze independent bogățiile naționale petroliere, a declarat la Damasc Ahmed El Hassan, ministrul petrolului și energiei electrice. In acest scop,
guvernul sirian a anulat concesiile pe care le dețineau unele companii străine, cum sînt „Shell" și „Concor-1 dia", și a creat pe lingă Ministerul Petrolului noi direcții care conduc prospecțiunile, exploatarea și distribuirea petrolului.
AFRICA DE SUD. Df. IJilii- berg, renumitul pacient de la Groote Schuur din Capetown după ieșirea din spital, împreună cu soția sa.
Dr. BLAIBERG E OPTIMIST
țării. Au fost efectuate arestări. După cum relatează agenția United Press Internațional, aceste demonstrații se încadrează tn acțiunile similare de protest întreprinse de studenți și organizațiile torești ilegale.
Refea bancară elecfronică
munci-
STOCKHOLM. - Banca „Svenska Handelsbanken" rît să coordoneze electronic activitatea celor 500 de agenții ale sale. Ea urmează să construiască în Suedia o rețea electronică putînd efectua și centraliza instantaneu sucursalelor sale aflate taie. Costul instalației la aproximativ 100 milioane coroane.
DELHL — In urma unui feroviar care a avut loc în re de localitatea Hazarlbah, ximativ 321 km nord-vest cutta, opt persoane și-au viața și numeroase altele rănite.
• CALCUTTA. — O ambarcațiune, avind 30 de pasageri la bord, răsturnat duminică în fluviul Gange, în apropierea orașului Calcutta. Doisprezece călători au fost salvați, unul a fost găsit mort, iar restul de 17 au fost dați dispăruți.
CAPETOWN. — Un buletin medical publicat duminică la Capetown anunța că medicii au redus doza de cortizon prescrisă dr. Philip Blai- berg, primul om din lume cu inima, grefată.
Această hotărîre. a declarat Blai- berg, demonstrează că medicii sînt foarte satisfăcuți de modul în care a fost combătut fenomenul respingerii.
—o
tranzacțiile în străină-
se va ridica
accident apropie- la apro- de Cal- pierdul
suedeză a hotă-
ACCIDENTE
s-a MAROC — Aspect cotidian din Marrakech, in sudul Marocului, important centru comercial.
Tiparul: I.P.H. Subunitatea Petroșeni 40 369