Indrumar de afaceri
Republica IRAK
- martie 2018 -
2
C U P R I N S
I. Date generale
I. 1. Scurt istoric
I. 2. Statul irakian - descriere generala
I. 3. Coordonate geografice
I. 4. Locuitori
I. 5. Guvernare
I. 6. Regiunea Kurdistanul irakian
I. 7. Economie - aspecte generale
I. 8. Dimensiuni si indicatori relevanti la nivel macroeconomic pentru 2015;
perspective
II. Stadiul de dezvoltare al sectoarelor economiei irakiene
II. 1. Programul guvernamental pentru 2014-2018 (rezumat; traducere neoficiala)
II. 2. Hidrocarburile
II. 3. Energia
II. 4. Sectorul industrial
II. 5. Sectorul medical/farmaceutic
II. 6. Constructii
II. 7. Transporturi
II. 8. Agricultura
II. 9. IT&C
III. Informatii utile
III. 1. Agent sau distribuitor local
III. 2. Stabilirea unui birou / unei filiale in Irak
III. 3. Documentatia necesara inregistrarii:
III. 4. Pasi necesari/recomandati in ceea ce priveste deschiderea unei afaceri in Irak
III. 5. Depozit de capital
III. 6. Regimul investitional
III. 7. Reglementari comerciale
III. 8 Bariere comerciale generale
III. 9 Fiscalitatea
III. 10 Asigurari
III. 11 Sistemul bancar
III. 12. Accesul pe piata de munca
IV. Detalii practice
IV. 1 Regimul de vize
IV. 2. Restrictii vamale
IV. 3. Programul de lucru in Irak
IV. 4. Mod de contactare a Ambasadei Romaniei la Bagdad
IV. 5. Consideratii generale
IV. 6. Recomandari/aprecieri BPCE Bagdad: IV. 7. Alte link-uri utile
I. Date generale
3
I.1. Scurt istoric
Istoria recenta a statului irakian este marcata de o serie de evenimente de amploare,
avand consecinte semnificative in planul evolutiilor politice, economice, sociale, militare
si societale.
Ca parte a Imperiului Otoman, Irakul a fost ocupat, in timpul Primului Razboi
Mondial (1914 -1918) de Marea Britanie. Ulterior anului 1920, Irakul s-a aflat sub
administratie britanica, sub mandatul Ligii Natiunilor.
Si-a dobandit independenta in anul 1932, ca regat. In anul 1958 a fost proclamata
Republica, dar, ulterior, tara a functionat sub o serie de regimuri totalitare, pana in anul
2003, respectiv inlaturarea regimului Saddam Hussein.
Ca evenimente istorice recente:
- disputele teritoriale cu Iranul au degenerat intre anii 1980 - 1988 intr-un
razboi costisitor, soldat cu decesul a peste un milion de persoane, de ambele parti; mai
mult, in etapele de final ale acestui razboi, regimul Saddam Hussein a desfasurat o
campanie militara impotriva
etnicilor kurzi din nordul Irakului, generand zeci de mii de victime in randul
populatiei civile;
- in august 1990, Irakul a invadat si anexat Kuweitul, generand izbucnirea Primului
Razboi din Golf (ianuarie-februarie 1991), cand, alaturi de fortele coalitiei internationale,
sub comanda militara a SUA, impotriva Irakului s-au regasit si state arabe si/sau islamice;
- ulterior eliberarii Kuweitului, Consiliul de Securitate ONU a impus
Irakului implementarea unui program de renuntare la armele de distrugere in masa,
vizandu-se inclusiv vectorii de transport (timp de 12 ani, au avut loc numeroase incidente
legate de accesul inspectorilor ONU in obiective strategice irakiene);
- ulterior acestui razboi, au fost observate numeroase revolte initiate in
randurile comunitatilor de etnici kurzi sau a arabilor de confesiune shia impotriva
regimului dictatorial, fiind insa inabusite. Se estimeaza ca, in cadrul actiunilor de
reprimare a acestor miscari sociale, au fost ucise aprox. 100.000 persoane. In context,
uzand de prevederile rezolutiei nr. 688 a Consiliului de Securitate ONU, SUA, Turcia,
Marea Britanie si Franta au instituit doua zone „non fly” in Irak, cu scopul protejarii
populatiei kurde din nord, precum si a populatiei de confesiune shia din sud;
- evolutiile istorice, precum si realitatile geo-demografice, au dus la definirea unei
regiuni cu grad ridicat de autonomie, Regiunea Kurdistanul irakian (presedintie, guvern,
parlament si armata proprii); in perioada 1995-1998, regiunea a trecut printr-un razboi
civil intern, motivele fiind „politice”; disputele interne in Regiunea Kurdistan au escaladat
din nou in toamna anului 2015, manifeste in principal pe palier politic;
- in martie 2003, o Coalitie internationala, cu participarea a peste 50 de state,
condusa de SUA si Marea Britanie, a declansat operatiuni militare in Irak, impotriva
regimului Saddam Hussein, motivatie principala a atacului fiind detinerea de catre
statul irakian de arme de distrugere in masa (nu s-a reusit atragerea in Coalitie a unor
state arabe). Actiunea militara „clasica”, de scurta durata, a condus la inlaturarea
regimului Saddam Hussein. Romania a participat cu trupe in cadrul Coalitiei.
Autoritatea Provizorie a Coalitiei - APC - a administrat temporar tara,
transferand prerogativele puterii administrative, la 28 iunie 2004, Guvernului
Interimar irakian, care a functionat in baza Legii Administrative de Tranzitie. Capata
relevanta majora, cu efecte pana in prezent, in special in plan securitar si politico-
economico-social, primele doua decizii emise de APC: 1 - interzicerea prezentei in
4
structurile guvernamentale si administrative a membrilor partidului Baath si 2 - dizolvarea
armatei irakiene.
La 30 ianuarie 2005, urmare organizarii de alegeri, a fost constituita Adunarea
Nationala de Tranzitie, a carei principala atributie a constat in adoptarea noii Constitutii
irakiene, supusa referendumului national la 15 octombrie 2005. La 15 decembrie 2005,
au fost alesi cei 275 membri ai Consiliului Reprezentantilor. La 20 mai 2006,
noul guvern, primul executiv constitutional in ultima jumatate de secol, a preluat
prerogativele puterii.
La 31 ianuarie 2009, in Irak s-au desfasurat alegeri locale (pentru consiliile
provinciale, mai putin in cele 3 provincii din Kurdistan), iar la 7 martie 2010 s-au
desfasurat alegeri generale. Negocierile pentru formarea guvernului au durat mai mult de 7
luni, premierul Nouri al-Maliki anuntand cabinetul la 18.12.2010.
La aprox. 9 ani de la demararea razboiului, trupele americane au parasit Irakul la
mijlocul lunii decembrie 2011.
In anul 2014, au avut loc din nou alegerile generale. Insa, data fiind mai ales
situatia securitara, respectiva invazia ISIL din luna iunie 2014, cand peste o treime din
teritoriul irakian a fost ocupata de gruparea extremista, inclusiv cel de-al doilea oras ca
marime din Irak, Mosul, componenta guvernului de uniune nationala s-a definitivat de abia
in septembrie 2015. Presiunile internationale au constituit un important factor in ceea ce
priveste renuntarea de catre Nouri al-Maliki la functia de premier (politica sectara a
premierului irakian Maliki este considerata ca unul dintre principalii factori favorizanti ai
evenimentelor din 2014, cand parte semnificativa a insurgentei sunnite, manifeste
semnificativ si in perioada 2006-2008, s-a alaturat gruparii ISIS/ISIL/Daesh).
La initiativa SUA, s-a constituit o Coalitie internatioala de sprijin a Fortelor de
Securitate irakiene in lupta impotriva ISIS. Participa peste 60 de state in cadrul acestei
Coalitii, parte dintre ele, inclusiv state arabe, au dislocat (unele doar temporar) forte
aeriene in zona. Nu exista implicare internationala cu trupe la sol. Iranul nu este parte a
Coalitiei insa desfasoara numeroase actiuni impotriva ISIS.
In lunile iulie-august 2015, ample miscari sociale au loc in Republica Irak.
Principalele solicitari ale demonstratilor se refera la eliminarea coruptiei, asigurarea
de catre stat a principalelor servicii sociale cum ar fi electricitate si apa, eliminarea
„principiului” de cote de partid si sectare din sectorul administrativ. Premierul irakian
Haider al-Abadi a demarat un proces de restructura administrativa, intentionandu-se si
realizandu-se, printre altele, o reducere semnificativa a numarului de ministere.
Procesul este in curs, intampinand o opozitie semnificativa mai ales pe palier politic.
Printre masurile luate se distinge eliminarea celor 3 pozitii de vicepresedinte, precum si
celor trei de vicepremier (situatia acestor functii este, insa, neclara in prezent). Totodata,
premierul irakian a demis 123 de inalti functionari publici.
In plan economic, se remarca decizia de crestere a taxelor vamale, impunerea de
noi taxe (in domenii precum comunicatii - 20%, comertul cu autovehicule etc.). Premierul
irakian vizeaza noi masuri reformatorii, cum ar fi salarizarea sectorului public (40% dintre
angajati irakieni fiind in sectorul bugetar) referitor la care sunt intampinate nemultumuri
ale unei parti a clasei politice, precum si a Autoritatii Supreme Shia din Irak (Marja,
avandu-l ca lider pe Ayatollahul Ali Sistani), fiind facute precizari conform carora apare
riscul ca eventualele finantari sa fie deturnate urmare coruptiei. Criza economico-
financiara din 2015 (avand ca principale cauze costurile de razboi impotriva ISIS si
scaderea dramatica a pretului barilului de petrol) a determinat statul irakian la initierea
5
unor imprumuturi externe (unele initiative de emitere de certificate de trezorerie
internationale au esuat, din cauza ratingului de tara, precum si a dobanzilor
solicitate). Institutiile financiare internationale impun unele conditionari (reducerea
salariilor in sectorul public, renuntarea la Public Distribution System - prin care statul
irakian azhizitioneaza produse alimentare de baza si le distribuie populatiei, renuntarea si
la alte subventii) avand ca scop urgentarea procesului de trecere la economia de piata,
precum si diversificarea economiei irakiene (reducerea dependentei de sectorul petrolier).
I.2. Statul irakian - descriere generala
(sursa principala: CSIS - Center for Strategic and International Studies,
Washington, SUA)
Faptele surprinse in rezumatul istoric releva doar o mica parte din determinismele
trecutului asupra actualei situatii din Republica Irak. Povara trecutului, constant marcat
razboaie, luptele interne pentru putere, lupte inter-etnice si, mai recent, inter-confesionale,
guvernari deficitare etc. se reflecta asupra situatiei actuale, deficitara, la nivelul
convergentei intre nazuintele populatiei, ideea de stat si dimensiunea guvernamentala.
Ani trecuti de la retragerea completa a trupelor SUA ne arata, in anii 2014-2015,
un Irak unde, si din cauza unei slabe guvernari, s-au amplificat semnificativ problematicile
majore constand in diviziunea sectara intre siiti si suniti, intre arabi si kurzi, intre diferitele
factiuni politice si/sau religioase, intre grupurile de interese (relevate de actiunile
polarizatoare/atomizatoare ale unora dintre lideri, fie ei siiti, suniti sau kurzi), miscarile
extremiste etc. La toate acestea a contribuit negativ si razboiul civil sirian, tentacule ale
extremismului din respectiva zona gasind teren fertil in Irak si, in consecinta, s-a
manifestat invazia fara precedent a gruparii ISIS.
Formarea guvernului incluziv din septembrie 2014, apreciata ca atare de catre
comunitatea internationala, nu a generat rezultatele nazuite de populatiei, iar, in
consecinta, vara anului 2015 a fost marcata de amplele demonstratii civile in zonele
neafectate de ocupatia ISIL.
Irakul este un stat sub presiune demografica, cu o economie care nu a reusit
convertirea insemnatelor resurse naturale in dezvoltare, in locuri de munca si venituri pe
cap de locuitor adecvate, corelate cu veniturile generate de export. Avandu-se in vedere
evolutiile securitare, fara precedent, din 2014 -2015, posibilitatea atribuirii calificativului
de stat esuat nu este exclusa din unele ecuatii analitice (anul 2013 a experimentat, la un
nou nivel, similar perioadei 2006-2007, „redesteptarea” violentei islamiste, tensiuni
sectare in crestere, re-emergenta militiilor locale, o crescuta intensitate a insecuritatii
publice concomitent cu amplificarea violentei propagate dinspre Siria, culminand in anul
2014 cu invazia de tip blitz krieg a gruparii extremsite ISIL). A existat un caracter de
„procesualitate” in ceea ce priveste situatia securitara, respectiv fenomenul ISISL, avandu-
se in vedere nivelurile de violenta atinse in 2013: din ianuarie pana in decembrie 2013, au
fost ucisi peste 7000 de civili (comparativ cu 4.500 in 2012, 4.100 in 2011, 4.100 in 2010
si 5100 in 2009). De asemenea, numarul de incidente de securitate in Irak a crescut, de la
aproximativ 300 de incidente de securitate/lunar in 2011, la peste 1.200/lunar pe parcursul
lui 2013. Evenimentele in plan securitar din anul 2014, respectiv ocuparea unui teritoriu
reprezentand aprox. 1/3 din teritoriul national irakian. In decenbrie 2017, premierul Haidar
al-Abadi a delarat ca toate teritoriile irakiene au fost eliberate sub ocupatia ISIS.
Tensiunile etnice dintre arabi si kurzi, a celor inter-confesionale sunni-shia si a
celor in plan politic dintre guvernul central si guvernul Regiunii Kurdistan, reprezinta in
6
continuare o amenintare la adresa securitatii si stabilitatii statului. Totodata, aceste
divergente limiteaza constant posibilitatile unor masuri cu privire la modelul/modelele de
guvernare si de dezvoltare, care ar putea reduce violenta si aduce stabilitate, unitate si
eficienta.
Nicio evaluare a Irakului de astazi nu poate sa eludeze impactul factorilor care au
determinat istoric si politic fundamentele structurale ale realitatilor acestui stat: diviziunile
pe baze etnice si sectare, discriminarea etnica si sectara, perioade de autoritarism, perioade
de lupte violente, abuzuri guvernamentale, presiune demografica etc. Problematicile
actuale, cu relevanta semnificativa in plan economic, atat la nivel de limitari cat si
oportunitati, ar putea fi rezumate astfel:
- presiunea demografica suprapusa peste cea financiara (crestere demografica -
desi recent este negativa, din 1960 de la aprox. 7 milioane s-a ajuns la peste 30 de
milioane iar estimarile prognozeaza o populatie de peste 56 mil. in aprox. 30 de ani;
cresterea demografica este estimata la aprox. 800.000 persoane anual);
- din punct de vedere economic nu se detin datele necesare pentru creionarea unei
imagini foarte clare, dar, pentru 2016, Irakul se situeaza pe locul 52 conform unei statistici
oferite de Banca Mondiala in cee ace priveste veniturile pe cap de locuitor;
- somajul - conform http://www.tradingeconomics.com/, la finele anului 2016, rata
de somaj a fost estimata la 15.1%%;
- coruptia, sentimentul de inechitate sociala; conform Transparecy International’s
Corruption Perception Index, in 2013 Irakul era pe locul 169 din 180;
- violenta din Irak are multe cauze, dar, desi era considerata mai mult un simptom
decat o cauza in sine, a devenit una dintre principalele probleme care afecteaza intreaga
tara; divizarile politice pe baze etnice si sectare au devenit o normalitate pe dimensiunea
reprezentariilor sociale; sunt evidentiate, de unele centre de analiza, si divizarile intre
arabii suniti si siiti, precum si procese de atomizare in interiorul fiecarei confesiuni, mai
ales in ceea ce priveste comunitatea sunnita; aceste problematici, alaturi de regionalism,
tribalism si lipsa de consens intre reprezentanti ai diferitelor grupari sunt abordate in
prezent de un proces de reconciliere nationala, in curs;
- „problema kurda” - in contextul disputelor asupra bugetului federal, a resurselor
de petrol si asupra administrarii unor teritorii interne (Internal Disputed Boudaries), inca
nerezolvate ca atare (pentru o perioada semnificativa din anul 2014, Guvernul Federal de
la Bagdad a sistat virarea procentului de 17% din buget, procent prevazut de Constitutie
pentru Regiunea Kurdistanul irakian, care a exportat unilateral petrol);
7
Extractia de titei in perioada ianuarie 2015 - iulie 2016
(conform http://www.tradingeconomics.com/iraq/crude-oil-production)
2000
2500
3000
3500
4000
ian.15
mar.15
mai.15
iul.15
sep.15
nov.15ian
.16
mar.16
mai.16
iul.16
Exportul irakian de petrol
(http://www.jodidb.org/TableViewer/tableView.aspx)
- majoritatatea facilitatilor din sectoarele industrie si servicii se afla sub controlul
statului, fara ca acestea sa fie competitive sau macar productive, beneficiind de subventii,
uneori nejustificate, de la stat (conform unor estimari, 40% dintre angajatii irakieni sunt
bugetari; totodata, 60% din forta de munca irakiana este in sectorul servicii, 19% in
industrie si 22% in agricultura);
- agricultura si rezervele de apa –sectorul agricol este suprasaturat dpdv al resurselor
umane si subcapitalizat; in aceasta situatie (desi reforma/revitalizarea sectorului beneficiaza de
suport statal, inclusv subventionari, dezvoltarea nu este pe masura), produsele locale nu pot
rezista competitiei cu cele din import; sistemul de irigatii este invechit; sunt dese problemele
privind asigurarea apei potabile;
8
* Mentinerea in functiune a programului „Public Distribution System” presupune
achizitii de alimente de catre stat, in cantitati semnificative la nivel anual, astfel: 4,8 milioane
tone grau; 1 milion tone zahar; 600 mii tone ulei; 1,2 milioane tone orez; 20 mii tone lapte praf.
- subventiile promovate in perioada post-2003 au ajuns sa genereze distorsiuni in ecuatia
energetica, a resurselor de apa, electricitate etc., limitand inclusiv potentialul exporturilor de
titei;
- electricitatea este un sector extrem de deficitar, capacitatea de generare fiind mult sub
necesar (desi ar fi fost investite de catre guvernul SUA peste 27 miliarde USD; ca si comparatie,
Kurdistanul a obtinut o generare de 2.000 MW ulterior unei investitii de doar 1 miliard USD);
- resurectia extremismului religios sunnit – au existat indici puternici referitor la
revitalizarea actiunilor gruparii ISIL (la vremea respectiva avand alta denumire) incepand cu
finele anului 2012: masini capcana, atacuri sinucigase, atacuri coordonate generand victime in
masa asupra cartierelor unde se aflau moschei siite, asupra pelerinilor, precum si asupra fortelor
de securitate afiliate guvernului, aveau o frecventa aproape zilnica.
I.3 Coordonate geografice Repere: 33○
latitudine nordica, 44○ longitudine estica.
Suprafata: 438.317 km2; pamant pretabil pentru agricultura – aprox. 22% (conform UN’s Food and
Agriculture Organization/FAO); insa, in prezent, doar aprox. 5 milioane hectare sunt lucrate;
sistemele de irigare acopera, teoretic, 35.250 km2 (sistemele de irigatii sunt, actualmente, conform
FAO, precare, din cauza inutilizarii si a lipsei serviciilor de intretinere);
Granite: 352 km cu Turcia (NV, V); 605 km cu Siria (NV); 1.458 km cu Iran (NE, E); 181 km cu
Iordania (V); 814 km cu Arabia Saudita (V, SV); 240 km cu Kuweit (S); 58 km de coasta la Golful
Persic (S).
Relief: lanturi muntoase inalte (varfuri de peste 3.500 m) de-a lungul granitelor cu Turcia si Iran,
campii ( inclusiv zone inundabile) in centru si sud, desert in vest.
Ape: fluviul Eufrat – 2.815 km, fluviul Tigru – 1.899 km, raul Al Trei – 565 km.
Clima: ierni aspre, cu masive caderi de zapada, in zonele muntoase, dar blande in restul
teritoriului; veri excesiv de calde, uscate.
Resurse naturale: petrol (locul 2 mondial in ceea ce priveste zacamintele de titei estimate), gaze
naturale – rezervele descoperite plaseaza Irakul pe locul 7 mondial (este estimata existenta unor
rezerve semnificative suplimentare, inca neprospectate ca atare; este de mentionat faptul ca, anual,
sunt arse cantitati de aprox. 12 mld. m3 de gaze asociate; peste 70% din rezervele de gaze naturale
irakiene ar fi gaze de sonda), fosfati (9,5 miliarde tone, zacaminte care plaseaza Irakul pe locul 2 in
lume dupa Maroc), sulfati (cele mai mari zacaminte din lume descoperite pana in prezent), calcar
(8 miliarde tone), argile speciale, gips, minereu de fier, bentonita de calciu (22 milioane tone),
caolin (1,2 miliarde tone), nisip de cuart (850 milioane tone). Totodata, exista si zacaminte de
dolomita, glauberite (22 milioane tone), marmura, cuartit.
I.4 Locuitori Populatie: 33.8 milioane (estimare efectuata de ONU la nivelul anului 201p);
Gradul de urbanizare este de peste 69,4% (est. iunie 2014)
Grupuri etnice: arabi: 75-80%, kurzi: aprox. 15%, turkmeni, asirieni si altii: 5%.
Religii: islam 95% (grupuri confesionale: shiiti: 60-65%, sunniti: 32-35%), altele, in special crestini:
5%. Limba oficiala: araba. Alte limbi vorbite: kurda (vorbita de aprox. 15% din populatie), turcomana, asiriana, armeana.
9
Alfabetizare: barbati – 82%, femei – 64%.
I.5 Guvernare
Numele tarii: local – Al Jumhuriyah al Iraqiyah; engleza – Republic of Iraq;
Forma de guvernamant: Republica Federala Parlamentara / Democratie Parlamentara;
Capitala: Bagdad;
Fus orar (ora oficiala): GMT + 3;
Unitati administrative: 19 guvernorate/provincii (muhafazat, singular - muhafazah); patru dintre
acestea, respectiv Arbil (Erbil), Duhok, As Sulaymaniyah, Halabja (structura administrativa nou
creata), formeaza Regiunea Kurdistanul irakian (Kurdistan Regional Government – fiind cea mai des
utilizata denumire in referirile la Regiune); celelalte guvernorate/provincii sunt Al Anbar, Al Basrah,
Al Muthanna, Al Qadisiyah (Ad Diwaniyah), An Najaf, Babil, Baghdad, Dhi Qar, Diyala, Karbala,
Kirkuk, Maysan, Ninewa, Salah ad-Din, Wasit;
Ziua Independentei: 3 Octombrie 1932;
Ziua „Nationala”: 14 Iulie 1958 – rasturnarea monarhiei si proclamarea Republicii (oficial, conform
Ministerului irakian al Afacerilor Externe, nu este stabilita o Zi Nationala);
Constitutia: ratificata la 15 octombrie 2005;
Sistemul legislativ: bazat pe legi europene civile si Islam (Sharia);
Sufragiul: universal, varsta minima – 18 ani;
Presedintele: Fuad Muhammad Masum (din 24 iulie 2014);
Obs.: coopera cu trei vicepresedinti, reprezentanti al comunitatilor kurde, shiite si sunnite (pentru a
se respecta principiul de incluzivitate - ulterior alegerilor din 2014, urmare presiunilor
internationale, guvernul a fost ales in baza unui acord intre principalele grupari/coalitii/partide
politice in baza acestui principiu). In iulie 2015, premierul irakian a luat decizia eliminarii posturilor
de vicepresedinte (chiar daca Constitutia prevede o asemenea functie). Situatia referitoare la aceste
functii este neclarificata.
Primul Ministru: Haider Jawad Khadim al-Abadi (din 8 septembrie 2014); au existat, pana in vara
anului 2015, si 3 posturi de vicepremier, din sept. 2014 pana in august 2015: Saleh Al-Mutlaq
(confesiune sunnita), Baha Al-Araji (confesiune shia) si Rowsch Shaways (etnic kurd). Si situatia
acestor functii este neclara, similar celor de vicepresedinti.
Cabinetul: format din premier si ministri propusi de acesta; aprobati prin majoritate absoluta de
Consiliul Reprezentantilor (Parlament);
Cabinet (Ministere): din 33 de pozitii ministeriale, in august 2015, premierul Abadi, intr-un
proces/campanie de reforma/restructurare care viza/vizeaza reducerea coruptiei si a managementului
defectuos, a decis eliminarea a 11 functii de ministru, respective reducerea la 22 de pozitii. Astfel, o
serie de ministere au fost integrate in altele.
Legislativul: Consiliul Reprezentantilor (Council of Representatives/CoR), unicameral,
perioada de 4 ani; 328 membri (320 alesi pe liste, iar 8 pozitii sunt rezervate pentru minoritati),
in sistem de reprezentare proportionala.
Autoritatea Judiciara: Curtea Suprema Federala de Justitie (autoritate asupra aspectelor
constitutionale; formata din 9 judecatori), Curtea Federala de Casatie (un presedinte, 5 vice-
presedinti si cel putin 24 de judecatori); judecatorii Curtii Supreme (pe viata) iar cei de la Curtea
de Casatie sunt nominalizati de catre Inalta Curte Judiciara (o entitate independenta formata din
26 de juristi); institutii subordonate: Curti de Apel (la nivelul provinciilor), Curtile de Prima
Instanta; Curti pentru problematica muncii, pentru aspecte penale, pentru aspecte religioase etc.
In realitate, in Irak functioneaza un mixaj intre legea islamica (Sharia) si autoritatile judiciare in
ceea ce priveste dreptul; spre exemplificare: desi exista laboratoare dotate pentru a se permite
10
documentarea cazurilor penale, nu sunt utilizate deoarece nu permite „legislatia”, astfel ca
principala dovada in justitie consta chiar in marturia inculpatului (confesiunea).
In august 2015, urmare deciziei premierului Haider Al Abadi, a fost formata o entitate
independenta - Comisia de Integritate - cu sarcina de a aviza numirile in functii publice pe baza
de profesionalism (si nu pe baze sectare sau de partid).
Participarea la organizatii internationale: (acronime in limba engleza) ABEDA,
AFESD, AMF, CAEU, CICA, FAO, G-77, IAEA, IBRD, ICAO, ICRM, IDA, IDB, IFAD, IFC,
IFRCS, ILO, IMF, IMO, IMSO, Interpol, IOC, IPU, ISO, ITSO, ITU, LAS, MIGA,
NAM,OAPEC, OIC, OPCW, OPEC, PCA, UN, UNCTAD, UNESCO, UNIDO, UNWTO, UPU,
WCO, WFTU, WHO, WIPO, WMO, WTO (observator).
Referitor la World Trade Organization, Irakul a demarat demersuri pentru un loc permanent.
Romania si-a exprimat suportul fata de Irak referitor la procesul de aderare, respectiv acordarea
de sprijin cu privire indeplinirea conditionarilor inerente.
Republica Irak a semnat Acorduri de Liber Schimb cu Algeria, Egipt, Iordania, Liban,
Oman, Qatar, Sudan, Siria, Tunisia, EAU si Yemen.
I.6. Regiunea Kurdistanul irakian
1. Kurzii - context geopolitic
De mai bine de trei ani, kurzii au devenit actori inconturnabili în noua geopolitică a
Orientului Apropiat. Aproape orice știre referitoare la situația din Irak și din Siria a adus aminte
și de rezistența kurzilor în fața ofensivei Organizației Statul Islamic/ISIS. Comunitatea occiden-
tală a privit cu simpatie rezistența combatanților din Kurdistanul irakian și determinarea
kurzilor din Siria, care au reușit să producă înfrângeri succesive combatanților ISIS. Sprijinul
aerian, livrările de arme și programele de antrenament furnizate de statele occidentale,
îndeosebi de Statele Unite, au dus la consolidarea pozițiilor kurde din Irak și din Siria.
Implicațiile acestei noi situații depășesc însă cadrele luptei împotriva ISIS – operațiuni
considerate a fi pe final-, după cum o demonstrează recentele operațiuni ale armatei turce
în Kurdistanul irakian și dorința Ankarei de a fi lăsată să instituie o zonă de securitate în
zonele majoritar kurde din Siria.
a) O identitate comună, o realitate plurală:
Descendenți ai mezilor (populație indoeuropeană înrudită cu perșii), kurzii ocupă un
teritoriu aproximativ de mărimea Spaniei (în jur de 500.000 de kilometri pătraţi) împărțit în
principal între Turcia, Irak, Siria și Iran. Numărul lor este în jur de 40 de milioane și reprezintă
cel mai mare popor fără stat. Până în secolul al XVII-lea, kurzii locuiau în Imperiul Otoman, în
Kurdistanul istoric, și beneficiau de o largă autonomie. Cucerirea persană (1639) va duce la o
primă separare a kurzilor. Își face apariția un Kurdistan persan, dar, la sfârșitul secolului al
XVIII-lea, va exista și o dinastie persană de origine kurdă, dinastia Zand.
Problema kurdă izbucnește abia după primul război mondial. La Conferința de Pace de
la Paris, organizațiile politice kurde prezintă o cerere de independență. Tratatul de la Sèvres,
din 10 august 1920, răspunde acestei revendicări prin crearea unui Kurdistan autonom care să
cuprindă atât teritoriile din sud-estul Anatoliei, cât și pe cele din nord-estul Irakului. Totuși, în
urma Tratatului de la Lausanne, din 24 iunie 1923, și a negocierilor turco-engleze din anul
următor, Kurdistanul este împărțit între noua republică turcă și mandatul britanic al Irakului. În
același timp, regiunile kurde din sudul Anatoliei sunt cuprinse în mandatul francez al Siriei.
11
Până la al doilea război mondial, chestiunea kurdă se referea aproape exclusiv la situația
kurzilor din Turcia. Numai acolo exista o negare a identității kurde: chiar folosirea
termenilor kurd , Kurdistan era interzisă. Pentru Atatürk, kurzii erau o populație turcă ce trebuia
asimilată. Revoltele acestora din 1925, din 1930 și din 1936-’38 au fost sângeros reprimate: sate
incendiate, comunități întregi masacrate, deportări în interiorul Anatoliei.
După 1945, apare o accentuare a clivajelor în sânul poporului kurd, favorizată de in-
dependența Irakului și a Siriei: fiecare mișcare kurdă se înscrie într-un cadru național diferit, în
ciuda conștiinței unei identități comune. Problema cea mai spinoasă rămâne Turcia, unde
succesorii lui Atatürk urmează aceeași politică de discriminare a kurzilor. Turcia este terenul pe
care apare și cea mai puternică organizație de gherilă kurdă, PKK, Partidul Muncitorilor din
Kurdistan (27 noiembrie 1978), de orientare maoistă. Însă nu trebuie să se interpreteze că
populația kurdă din Turcia, chiar militanții PKK, erau comuniști. Doctrina marxist-leninistă este
adoptată de creatorii PKK din rațiuni strategice, Uniunea Sovietică fiind văzută la acea vreme
drept singura putere care ar putea fi dispusă să îi ajute. Liderul acestei mișcări, Abdullah
Öcalan, devine cea mai importantă figură a poporului kurd din a doua jumătate a secolului XX.
Lupta armată declanșată de acesta în 1984 a avut drept obiectiv obținerea independenței față de
Turcia. Abia la începutul anilor 1990, președintele Turgut Özal, a cărui mamă era de origine
kurdă, vorbește pentru prima dată de existența poporului kurd și afirmă că pe teritoriul Turciei
s-ar afla 12 milioane de kurzi. Însă Özal moare în 1993, într-un accident de elicopter, și odată cu
el orice tentativă de dialog. Pentru a pune capăt luptei duse de PKK, în martie 1995, armata
turcă a mobilizat în jur de 36.000 de militari. Represiunea a constrâns fie la exil, fie a dispersat
în interiorul frontierelor turce până la 3 milioane de kurzi. În 1999, Abdullah Öcalan este arestat
și condamnat și, de atunci și până în prezent, este deținut într-o închisoare situată pe o insulă din
Marea Marmara. Însă statul turc realizează că represiunea nu este suficientă pentru a pune capăt
veleităților de independență ale kurzilor. În anii 1980, sunt demarate lucrările unui mare proiect
hidroenergetic – Marele Proiect Anatolian – cu scopul de a satisface o parte din nevoile de
energie ale țării și de a dezvolta agricultura, dar și pentru a remodela în profunzime sud-estul
Anatoliei, cea mai săracă și izolată regiune a Turciei, constituită din cele opt provincii majoritar
kurde.
12
Fig.1. Zonele cu populație kurdă și experiențe de autonomie ale kurzilor
În celelalte țări cu importante minorități kurde, situația acestora comportă mai multe
nuanțe.
În Siria, kurzii au fost asociați regimurilor politice care s-au succedat în primii ani de
după obținerea independenței. Deși regimul Baas, instalat în 1963, a interzis partidele politice
kurde, totuși reprezentanți ai comunității au fost integrați în posturi cheie ale statului. În plus,
milițiile kurde au fost implicate de regim în reprimarea revoltelor Fraților Musulmani de la Alep
(1980) și Hama (1982). Mulți kurzi au profitat de contrabanda tolerată de autorități în zona de
frontieră, devenind les nouveau riches, fideli regimului Assad.
În Iran, participarea acestora în viața publică a fost definitiv compromisă de Revoluția
islamică din 1979. Partidul democratic din Kurdistan, constituit pe baze laice, suporta greu
integrismul șiit. În anii 1980, pe fondul războiului cu Irakul, regimul de la Teheran a devenit ce-
va mai tolerant, deoarece era interesat în folosirea kurzilor din țara vecină cu scopul
destabilizării lui Saddam Hussein. Ulterior, liderii kurzi au fost fie uciși, fie încarcerați, iar
mișcarea kurdă a fost, cel puțin până în prezent, înăbușită în mod durabil.
În Irak, regimurile arabe care s-au succedat la Bagdad au văzut în kurzi o sursă de
amenințare la adresa integrității țării. Politicile antikurde ale partidului Baas au fost foarte
violente, cu atât mai mult, cu cât populația kurdă era majoritară într-una dintre cele mai bogate
regiuni petrolifere (Kirkuk). Aproape 200.000 de kurzi sunt uciși în operațiunile armatei ira-
kiene desfășurate în perioada martie-septembrie 1988 cu scopul „rezolvării definitive“ a
problemei kurde.
13
b) Paşi către o recunoaștere politică a kurzilor:
Kurzii reprezintă astăzi o forță în Orientul Apropiat, chiar dacă influența lor nu se poate
impune în zonele arabe. În Irak, aceștia dispun de o autonomie extremă, de o structură
statală cu o populație de peste 6 milioane de locuitori, având capitala la Erbil. Protejați de
aviația occidentală, sprijiniți cu arme de Statele Unite, Germania și Franța, kurzii irakieni
asigură un front de circa 1.000 de kilometri în fața ISIS. Importanța Kurdistanului
irakian a fost recunoscută și de Turcia, petrolul acestuia fiind exportat prin
oleoductul Kirkuk-Ceyhan.
În același timp, de mai bine de doi ani, kurzii din Siria (în jur de 2,5 milioane) și-au
organizat o structură proto-statală laică, cu instituții centrale și un parlament în care sunt
reprezentate și minoritățile, inclusiv creștinii. Ei reprezintă cea mai importantă forță militară din
jumătatea de nord a Siriei, aspect ilustrat de înfrângerea combatanților ISIS la Kobané, oraș
aflat aproape de frontiera cu Turcia (iunie a.c.). Sprijinul aerian primit din partea Statelor Unite
reprezintă în mod indiscutabil o recunoaștere a rolului stabilizator al kurzilor sirieni.
Nu în ultimul rând, kurzii din Turcia (18-20 de milioane) reprezintă o forță politică şi
economică importantă. Acordul de pace încheiat cu guvernul de la Ankara (2013), abandonarea
proiectelor secesioniste și integrarea vieții politice turce au adus partidului kurd (HDP, ramura
politică a PKK), la ultimele alegeri legislative din noiembrie 2015, aprox. 80 de locuri din cele
550 ale Marii Adunări Naționale de la Ankara. În ciuda importanței Turciei pentru comunitatea
euro-atlantică și concesiilor care, pentru moment, i se fac (în ultima perioadă, aviația turcă a
ucis 260 de militanţi PKK în nordul Irakului), cauza kurdă se profilează drept o componentă
esențială pentru viitorul Orientului Apropiat.
a) Guvernul Regiunii Kurdistan (KRG) - linii recente de acţiune:
În ciuda provocărilor cu care se confruntă Regiunea Kurdistan (RK) din 2014, Guvernul
Regiunii Kurdistan (KRG) nu s-a retras de la principalele sale obiective - îmbunătățirea securității
în regiune și conturarea unor puternice relații diplomatice și economice la nivel global. RK a
făcut progrese economice și diplomatice remarcabile din 2007, obţinând o creştere medie anuală
a economiei de 8 % și a sprijinit stabilirea de 28 de noi reprezentanțe diplomatice în regiune. O
astfel de creștere rapidă a oferit o bază importantă pentru comunitatea de afaceri internațională,
care s-a stabilit cu succes în Kurdistan. Cu toate acestea, pe parcursul anului 2014, KRG s-a
confruntat cu două probleme neașteptate care s-au dovedit a fi extrem de grave.
Dezacordurile cu autorităţile guvernului central de la Bagdad privind alocarea resurselor
bugetare federale și acţiunile teroriste ale ISIS au dominat politic şi diplomatic agenda economică
a perioadei 2014- 2015. S-a pus problema cum și când KRG ar putea depăși aceste provocări
mari, însă stabilitatea politică, securitatea instituţiilor democratice precum şi politica externă
încrezătoare a KRG au deschis calea pentru sprijinul imens de la partenerii săi globali pentru a
depăşi aceste probleme. KRG-ul, de asemenea, a angajat vasta bogăţie zonală de hidrocarburi
pentru a sprijini activităţile economice şi diplomatice din 2014-2015, instituindu-se ca un actor
economic important în regiune şi chiar dincolo de statele vecine.
Datorită ajutorului oferit de coaliția internațională (formată în 2014) împotriva
terorismului promovat de ISIS, forțele militare din Kurdistan, trupele Peshmerga, au fost
capabile să restabilească securitatea de-a lungul granițelor RK.
Într-un an marcat de cele mai cumplite consecinţe umane cauzate de brutalitatea acţiunilor
ISIS, RK a demonstrat de asemnenea comunităţii internaţionale, toleranţa şi cultura sa
14
democratică prin deschiderea graniţelor regiunii pentru 1,5 milioane de persoane strămutate
intern (IDP-uri).
”Scopurile principale ale celui de-al 9-lea cabinet sunt diversificarea economiei RK și
evitarea unei încrederii excesive în exportul de resurse naturale, combaterea corupției,
investițiile în înbunătățirea infrastructurii în domeniile transport, sănătate și educație, asigurând
oportunități egale pentru toți cetățenii Kurdistanului și creșterea drepturilor femeilor” –
Nechirvan Barzani, Primul Ministru al RK.
Relațiile internaționale ale KRG sunt cruciale și sunt componente integrale ale dezvoltării
economice și sociale ale RK. Corpul principal al gvernului KRG care se ocupă de relațiile
internaționale este Departamentul Pentru Relații Internaționale (DFR). Obiectivele principale ale
DFR sunt ridicarea profilului Regiunii Kurdistan, îmbunătățirea legăturilor internaționale cu
diferite guverne și organizații internaționale și prezentarea oportunităților emergente în RK către
actorii regionali și internționali. Viziunea politică a KRG a condus la stabilirea unor
reprezentanțe diplomatice la Erbil. Un total de 28 de țări au prezență diplomatică la Erbil.
Organisme multinaționale, incluzând Uniunea Europeană (UE), Organizația Națiunilor Unite
(ONU), Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CIRC), Agenția Internațională de Cooperare a
Japoniei, Agenția Internațională de Cooperare a Coreei, toate au biroruri deschise în RK. Această
prezență diplomatică semnificativă demonstrează încrederea pe care guvernele străine o au în
dezvoltarea RAK.
În prezent la Erbil sunt active următoarele misiuni diplomatice:
- Consulate Generale: China, Franța, Germania, Iran, Iordania, Rusia, Turcia, Marea
Britanie, Statele Unite ale Americii, Kuwait, Egipt, Republica Cehă, Ungaria, UAE și Autoritatea
Națională Palestiniană;
- Birouri Consulare: Corea, Olanda, România și Suedia;
- Oficii Consulare ale Ambasadelor: Italia și Polonia;
- Consulate Onorifice: Belarus, Brazilia, Danemarca, Japonia, Slovacia și Spania;
- Oficii Economice: Austria, Republica Cehă și Grecia.
Subliniem faptul că în data de 23 august 2015 Delegația Uniunii Europene a deschis
un birou de reprezentare la Erbil.
c) Detalii privind situația economică a Regiunii Kurdistan/RK
Cele mai recente date statistice indică o creștere în dezvoltarea economiei din RAK: 26,5
miliarde PIB-ul (2012), 7000 USD venitul mediu pe locuitor (2012), 8% ținta privind rata de
creștere a economiei (2015-2016), 6% inflația (2013), 10% rata șomajului (2013), 41,9 miliarde
USD investiții totale (2006-2014), 3 miliarde USD investițiile străine directe/FDI (2014), 2,3
miliarde USD credite acordate pentru investiții.
În 2015, unitatea de business-inteligence a publicației ”The Economist” clasează RK-ul
pe locul 55 în lume în ce privește indexul ”calitatea vieții”, în vreme ce Irakul ca și țară este
plasat pe locul 134 din totalul de 159 țări analizate. Un total de 2955 companii străine sunt
înregistrate în RK, incluzând 1329 companii turcești, 335 iraniene, 157 libaneze, 155
emirateze, 125 britanice, 117 americane și 81 germane.
Ministerul Planificării din cadrul KRG a anunțat o rată a creșterii economice de 8% pentru
perioada 2015-2016. Este posibil ca cifrele preconizate pentru anul acesta să fie afectate negativ
de recentele violențe conduse în regiune de ISIS. Fondul Monetar Internațional (FMI-ul) prezice
că economia Irakului ca întreg se va contracta cu 0,5% în 2015, o scădere a proiecțiile originale
pentru regiune de 5,9%.
15
Privind în urmă la datele privind PIB-ul corespunzător RK-ului, obținem o imagine
privind potențialul pe termen lung a regiunii. În 2012 PIB-ul regiunii a crescut sub o rată de 12%.
În 2013, creșterea PIB-ului a scăzut ușor dar a rămas la un nivel de 8%. Datele din 2012
estimează PIB-ul total al RK-ului undeva la nivelul de 26,5 miliarde de dolari. Un alt indicator al
traiectoriei ascendente a economiei kurde este oferit de progresul standardului de viață al
populației din RK. Venitul anual pe locuitor în RAK a fost de 7000 USD în 2012 comparativ cu
nivelul din 2002 de numai 800 USD. Împotriva progreselor realizate, datele privind șomajul
indică faptul că mai sunt necesari pași în economia în schimbare din RK și reflectă faptul că
tensiunile prelungite dintre Erbil și Bagdad au afectat climatul regional de business.
În septembrie 2014, rata șomajului din RK era la 10%, în creștere de la 7% la finalul
anului 2013. În mod specific, lipsa creditării, sancțiunile conduse de Bagdad și o scădere a
locurilor de muncă care să se plieze pe pregătirea debutanților în câmpul muncii au fost
identificați ca și factori care au condus la creșterea ratei șomajului în regiune. În contrast însă cu
rata șomajului din Irak care se situează la 46%, economia RK-ului apare de un real succes. În
plus KRG-ul are în plan creșterea angajărilor în sectorul privat care în prezent reprezintă 48,9%
din totalul forței active de muncă. De asemenea KRG-ul urmărește soluționarea discrepanțelor de
gen în privința participării pe piața muncii. În vreme ce 67% din bărbații din RAK sunt activi în
economia locală, doar 14% din femeile din regiune constituie forță de muncă. Diferențele se
regăsesc și în rata șomajului pe fiecare gen în parte. Spre exemplu, în 2011, totalul femeilor care
erau active în câmpul muncii și care erau în șomaj, era dublu față de totalul bărbaților. KRG-ul
urmărește să aplice politici și pentru capitalizarea populații tinere (peste 50% din populația RAK
are vârsta sub 20 de ani).
În ianuarie 2014, disputele pentru veniturile din petrol și controlul resurselor naturale
dintre Erbil și Bagdad au determinat autoritățile irakiene să suspende plățile pentru partea RAK
din bugetul național al Irakului. Aceasta situație a fost problematică deoarece sunt peste 1,4
milioane de angajați în sectorul public. Mulți dintre angajații din sectorul public au muncit fără a
fi plătiți și astfel au afectat economia de consum. O măsură de relaxare bugetară a fost oferită
atunci când au fosst obținute venituri din vânzările de petrol, realizate independent de RAK.
Bugetul guvernului KRG pentru 2015 este de 17,5 miliarde USD. În 2013 bugetul
regional al KRG a fost în jurul a 13,1 miliarde USD. Guvernul regional KRG are dreptul la 17%
din bugetul total al Irakului. Bugetul este distribuit mai întâi în agențiile federale și apoi către
KRG și astfel partea cuvenită provinciei kurde este mai exact aproximativ 11-13% din bugetul
total irakian. Acest sistem de bugetare a fost frecvent caracterizat prin dezacorduri între cele două
părți. De exemplu în 2013, o alocare bugetară de 646 milioane de USD pentru plata petrolului și a
companiilor ce operează în RAK a fost considerată mult sub solicitarea inițială a părții kurde de
3,5 miliarde de USD. În decembrie 2014, liderii kurzi și cei ai guvernului federal au anunțat un
acord interimar de colaborare asupra exporturilor de petrol și astfel s-a ajuns la normalizarea
situației bugetare a RAK. KRG-ul a promis să furnizeze către autoritățile de la Bagdad 550 000
barili/zi urmând ca veniturile să fie împărțite între cele două părți. În schimb, primul ministru
irakian Haide al-Abadi a promis că va relua plățile bugetare către RAK și că vor fi incluse, pentru
prima oară, fonduri pentru plata salariilor și dotări pentru forțele armate kurde, trupele
Peshmerga. (Notă: până în prezent, acordul a fost respectat doar parțial de ambele părți
implicate).
16
Obiectivele KRG din strategia de dezvoltare a RK cuprind măsuri de diversificare a
economiei de piață, creșterea proceselor investiționale, creșterea exporturilor și ridicarea
standardului de viață. De exemplu, se urmărește creșterea cheltuielilor bugetare în sectorul turism
la 1,5 miliarde de USD până în 2020 și dezvoltarea sectorului minier. Planul urmărește de
asemenea reducerea costurilor și reducerea perioadei de execuție a proiectelor în domeniul
construcțiilor. Se dorește creșterea ratei investițiilor până la 20% din PIB și în plus creșterea
numărului de actori comerciali acreditați în toate sectoarele economiei cu 15% pe an, până în
2020.
Fig.2. Evoluția PIB-ului și a PIB-ului per capita în RK.
RK-ul continuă să se evidențieze pozitiv drept o destinație pentru investiții. Până în anul
2014, capitalul investițiilor anuale pentru proiectele aprobate a crescut cu aprox. 400%, de la 3,1
miliarde USD în 2011 la 12,4 miliarde USD în 2013. Valoarea totală a proiectelor de investiții
aprobate în regiune pe perioada 2006-2014 a fost de 41,9 miliarde de USD. În ciuda interesului
crescut al investitorilo și a unui portofoliu extins de proiecte, tulburările recente din regiune
au afectat RK-ul și au struncinat părerile posibililor investitori.. În ciuda reculului
investițional, au fost înregistrate progrese în diversificarea economiei regionale. În vreme ce
sectorul construcțiilor imobiliare a dominat în trecut proiectele licențiate de Consiliul de Investiții
(Board of Investments-BOI), s-a observat un trend către proiectele din sectorul industrial, ce a
devenit drept principală destinație a investițiilor. BOI-ul a înghețat acordarea de licențe către
proiecte din sectorul construcțiilor imobiliare după 160 de proiecte aprobate. Acest fapt a fost
efectuat pentru a permite concentrarea investițiilor către sectoarele industrie, turism și agricultură.
Demersurile înregistrat un real succes. În perioada 2014-2015 licențele de investiții în industrie
au depășit licențele acordate pentru sectorul construcțiilor imobiliare și reprezintă în prezent 184
proiecte valorizând un total de 12,8 miliarde de USD. Suma se apropie însă nu a reușit încă să
depășească totalul capitalului de 13,6 miliarde de USD care au fost investiți începând cu 2006 în
sectorul construcțiilor imobiliare. Datele furnizate de KRG relevă faptul că industria și domeniul
construcțiilor imobiliare reprezintă aproape jumătate din totalul capitalului investit în RAK până
în prezent. În aceeași perioadă sectorul turismului a înregistrat un capital investit de 6,6 miliarde
USD (15,7% din totalul investițiilor) într-un total de 128 de proiecte, în vreme ce 5,1 miliarde de
USD (12,1 % din totalul investițiilor) au mers pe 114 proiecte în sectorul comerțului. Agricultura
și alte sectoare au atras împreună aproape 4 miliarde USD.
Industria de petrol și gaze continuă să fie fundamentul pe care se construiește
economia RK, iar anul trecut a fost unul foarte important pentru sectorul energetic al regiunii.
Exporturile independente de petrol au fost inițiate printr-o conductă nouă către Turcia. Conducta
are în prezent capacitatea de a transporta 300 000 barili/zi de petrol către Turcia, cu un potențial
estimat de 700 000 barili/zi pentru viitorul imediat.. RK a stabilit o țintă pentru producție de 2
17
milioane de barili/zi până în 2020. RK-ul a exportat peste 34 milioane de barili de petrol în 2014.
În total, petrol din regiune în valoare de peste 2,87 mld. dolari USD a fost vândut către clienți din
întreaga lume. Un factor care poate complica lucrurile este relativ recenta contractare a prețurilor
la petrol. Experții avertizează asupra faptului că supraofertarea de petrol pe piața mondială
coroborată cu menținerea în urmă a cererii, plus saturația prin tranzacțiile online ale noilor
zăcăminte descoperite de exemplu un Statele Unite ale Americii sunt surse pentru noile scăderi
ale prețului petrolului.
Economia RK este bazată în mare parte pe tranzacții cu lichidități iar sectorul bancar din
regiune este relativ subdezvoltat comparativ cu al altor state din regiune. În vreme ce rația
standard la nivel internațional este de o bancă la 10 000 locuitori, în Irak proporția este de 1:30
000. În plus față de cele trei mari bănci de stat mai există aproximativ 25 banci locale private și
peste 14 banci privite străine care operează în RK. Majoritatea bancilor private internaționale din
RK sunt din Liban și Turcia. Băncile internaționale au o prezență în creștere în RK, însă tind să
coordoneze afacerile din țările lor de origine. În 2014 însă, banca britanică Standard Chartered a
deschis o sucursală la Erbil, devenind prima bancă internațională majoră cu operațiuni complete
în RK. Într-un alt punct de reper de dezvoltare pentru sectorul financiar, Bursa de Mărfuri din
Erbil (The Erbil Stock Exchange) a fost lansată la începutul anului 2015. RK-ul este de asemenea
o bază pentru o industrie bancară islamică în plină dezvoltare. În prezent sunt șase bănci locale
islamice care operează în RK, de exemplu Abu Dhabi Islamic Bank și Al Baraka.
Printre cele mai de succes banci locale islamice se numără Banca Internațională a
Kurdistanului, care este singura instituție financiar bancară dintre cele cinci bănci majore
irakiene. Industria de profil încă așteaptă o structură regulatorie din partea autorităților de la
Bagdad care să fie special destinată pentru sistemul bancar islamic. În timpul perioadei lui
Saddam Hussein, băncile în RK erau des jefuite și deponenții aflau deseori că economiile lor pur
și simplu dispăreau, conducând la creearea a ceea ce Nawzad Jaff, președintele North Bank
descria ca ”o lipsă de încredere adânc înrădăcinată în bănci”. Pentru rezidenții RK de astăzi,
încrederea în infrastructura bancară regională continuă să fie subminată de criza recurentă de
lichidități. Îndoielile prelungite cu privire la siguranța depozitelor bancare locale au determinat
locuitorii RK să revină la practici ca ascunderea economiilor în casele lor sau investițiile în aur.
Sarcina creării unui sistem bancar modern va solicita reforme substanțiale la Bagdad. În
vreme ce KRG-ul a utilizat autonomia politică pentru a creea un mediu propice investițiilor și
afacerilor, reforma sectorului bancar cade în întregime sub competența Băncii Centrale Irakiene
din Bagdad, care are singura autoritate de a reglementa sectorul bancar și emite licențe de operare
în Irak. Mulți experți indică faptul că reglementările în favoarea băncilor mari de stat sunt
impedimente cheie împotriva unui sistem bancar competitiv în RK. De exemplu, băncile
controlate de stat Rafidain Bank și Rasheed Bank controlează aproape 90% din tranzacțiile
bancare din Irak. Băncile de stat mai au avantajul, în special în mințile consumatorilor, că
depozitele la acest tip de bănci vor fi garantate prin fonduri de stat.
Sistemul de asigurări din RK rămâne foarte limitat, ipoteciile sunt aproape non-existente
și o rețea de reguli combinate cu o tehnologie depășită contribuie suplimentar la ineficiența
acestui sistem. Autoritățile irakiene au cunoștință privind nevoia de reformă a sitemului de
asigurări, însă foarte puține lucruri au fost efectuate până în prezent. Tumultul politic care
înconjoară ascensiunea ISIS a contribuit suplimentar la dubiile în abilitățiile guvernului irakian
de a implementa schimbări în viitorul apropiat în sectorul financiar bancar. În ce privește
regiunea RK, primul ministru Nechirvan Barzani a exprimat în mod repetat nevoia de reformă a
sectorului financiar-bancar: ”Cred că a sosit timpul pentru ca noi să examinăm la modul serios
18
practicile internaționale și să luăm în considerare cu grijă modul în care un sistem bancar modern
poate ajuta familiile și afacerile din RK să își gestioneze veniturile”.
I.7 Economie Irak– aspecte generale
Scaderea numarului atacurilor insurgente si un mediu de securitate imbunatatit a
contribuit la impulsionarea activitatii economice, in perioada 2009-2012, in special in domeniile
energie, constructii, comert cu amanuntul. Potentialii investitori straini au inceput sa priveasca
Irakul cu mult mai mult interes, fara insa a lasa neobsevate diferite obstacole. Insa, la finele
anului 2017, escaladarea situatiei de securitate, denotand, initial, o amploare similara
perioadei de varf a insurgentei Al-Qaeda, avand loc o criza securitara. Economia Irakului este dominata de sectorul petrolier, care furnizeaza peste 90% din
veniturile bugetare (unele surse avansand proportii mai mari), 60% din PIB (sectorul petrol si
gaze generand, insa, doar 1% din locurile de munca) si 99% din exporturile irakiene (cel putin
peste 90% - nu exista detalii macroeconomice sigure). Totodata, cheltuieli cu salariile
functionarilor la stat reprezentau 55% din buget (iar, cu adaugarea subventiilor, se ajunge la
70% din cheltuielile bugetare), aspect care, avandu-se in vedere scaderea drastica pretului
barilului de petrol si implicit a bugetului, denota, pentru perioada prezenta, imposibilitatea
acoperirii de catre statul irakian a cheltuielilor recurente.
Sursa: http://www.economywatch.com/
La mijlocul anului 2009, productia de petrol a atins nivelul de dinainte de 2003. In anul
2015, in pofida conflictului cu ISIS, productia de petrol a atins cotele record din anii ’70.
Contractele semnate cu companiile internationale petroliere ar avea potentialul de crestere a
productiei, insa Irakul are nevoie de modernizarea instalatiilor petroliere, conductelor si
infrastructurii de export. De exemplu, anual sunt irosite 12 mld. m3 de gaze de sonda in lipsa
unei infrastructuri dezvolate. In prezent sunt initiate de autoritatile irakiene renegocieri cu
companiile petroliere deoarece odata cu scaderea pretului barilului, contractele semnate devin
nefucntionale din perspectiva guvernului irakian.
Insa, reprezentantul pentru Irak al Bancii Mondiale apreciaza ca: “Spending is
procyclical and ratchets up with each oil price surge”,precum si: “Iraq has been characterized
19
by a chronic under-execution of its capital budget: During 2005-13, only 57 percent of what was
planned was executed on average”.
In anul 2015, Irakul cunoaste o criza economico-financiara majora, principala cauza fiind
prabusirea pretului petrolului (aspect care a dus implicit la scaderea drastica a bugetului irakian,
bazat in proportie de peste 90% pe exporturile de hidrocarburi), insa si necesarul financiar
incumbat de razboiul impotriva ISIL (bugetul pentru aparare al Irakului era ridicat si inainte de
momentumul ISIL, insa, doar la nivelul anului 2014, a fost observata o crestere de aproape 4 ori)
precum si necesitatea rezolvarii crizei umanitare (un numar de peste 3 mil. de refugiati si
stramutati; in total, peste 8 milioane de persoane necesita asistenta umanitara, conform UNAMI,
in toamna anului 2015). Toate acestea s-au suprapus peste carentele unei economii etatizate si
rentiere, care timp indelungat nu a beneficiat de reformele necesare si care, conform unor
reprezentanti ai mediului de afaceri prezenti la forumul IBBC din 2015, in parte, a devenit, in
sine, o piedica referitor la dezvoltare. Mare parte din zecile de companii de stat aflate in
portofoliul diferitor ministere nu sunt productive. Situatia securitara, precum si alti factori, nu au
permis un nivel al privatizarii sau investitii straine semnificative, care sa conteze al nivel
macroeconomic. La nivelul anului 2014, conform Bancii Mondiale, in conditiile in care
majoritatea slujbelor din Irak sunt oferite de stat (40% din angajatii irakieni erau la stat la
nivelul anului 2011), bugetul irakian era directionat in proportie de peste 55% pentru plata
salariilor in administratie (fiind identificate cazuri de de angajati doar “scriptic”, de ordinul
zecilor de mii), iar diferenta de pana la 70% catre sustinerea subventiilor de stat. Astfel, pentru
anul 2017, deficitul bugetar este estinat la 26,6 miliarde USD, este consecinta inclusiv a
cheltuielilor recurente.
Guvernul irakian a sustinut in ultimii ani implementarea unei/unor strategii pentru
atragerea de investitii straine. Pasii realizati in acest sens, mai ales in ceea ce priveste eforturile
constructiei teroretice, sunt de apreciat. Insa rezultatele intarzie sa apara, cauzele fiind acelasi:
securitatea, lipsa de consens politic, polarizarea etnica si confesionala etc. Este de mentionat ca,
urmare a Conferintei Internationale pentru Reconstructia Irakului (Kuweit, 12-14.02.2018),
Guvernul Irakian s-a angajat sa intreprinda o serie de reforme pentru stimularea investitiilor
(Anexa1).
Moneda: dinarul irakian IQD; 1 USD = aprox. 1220 IQD (februarie 2018);
PIB (Produsul Intern Brut): 660.7 miliarde USD (estimare 2017) conform CIA World
Factbook;
Conform datelor existente la inceputul lunii martie 2018, a fost aprobat bugetul pentru
anul 2018 in valoare de 88 miliarde USD, cu un deficit de 10 miliarde USD, calculate la un
pret mediu de 46 USD/ baril si o capacitate de export de 3,8 miliarde b/zi. Bugetul prevede
alocarea de 5% din veniturile obtinute din exportul hidrocarburilor pentru proiectepentru
cresterea productiei de petrol si gaze, a caror plata se va efectua in petrodolari. Totodata, 2,5
miliarde au fost allocate pentru achizitionarea de armament si support logistic pentru
Ministerul Apararii si de Interne.
PIB – structura: industrie – 64,5%, servicii – 32,2%, agricultura – 3,3% (se remarca o
semnificativa contractare a contributiei sectorului agricol la PIB – in afara de situatia
securitara, o cauza poate fi si faptul ca pentru produse agricole/alimentare de baza, in cadrul
Programului Food Ratio/Public Distribution System, sunt mentinute subventiile de stat); in
sectorul petrol si gaze, care contribuie cu peste 90% la buget si 60% la PIB si 99% la exporturi,
este angajata sub 1% din forta de munca
20
PIB per cap de locuitor: 4609,60 USD (estimare a Bancii Mondiale in 2016);
Rezerve valutare: 47,12 mld. USD (estimativ dec. 2018);
Datorie externa: 73,43 mld. USD (31 December 2017 – estimare IndexMundi);
Forta de munca: cca. 7., mil. persoane (conform UNDP Iraq);
Somaj: 23% (estimare in 2017);
Exporturi totale: 49,443 mld. USD (est. 2016)
Produse exportate: petrol – peste 90%, materii prime, alimente, animale;
Importuri totale: 40,339 mld. USD (est. 2016);
Produse importate: produse alimentare, medicamente, produse manufacturate,
echipamente industriale, autovehicule etc.;
Telecomunicatii: telefonie: fixa – 1,8 mil. linii (2011); mobila – 25,5 mil. utilizatori (3
retele GSM) ; cod tara Internet – ".iq";
Aeroporturi: 104 (75 cu pista betonata: peste 3047 m – 20; 2,438 la 3,047 m – 36;
1,524 la 2,437 m – 5; 914 la 1,523 m – 6; sub 914 m – 8); Heliporturi: 20
Conducte: petrol – 5104 km; gaze naturale – 2447 km; GPL – 918 km; produse
rafinate – 1.637 km; exista doua magistrale de transport: una spre nord (Ceyhan, Turcia) si una
spre sud (Basrah).
Cai ferate: 2.850 km, in mare parte dezafectate si neutilizate
Cai rutiere: total – 44.900 km, din care pavate – 37.851 km
Porturi si terminale: Al Basrah, Khawr az Zubayr, Umm Qasr
Climatul de afaceri Irakul este clasat pe locul 156 din 189 de catre BM pe dimensiunea „doing business”.
Totodata, in ceea ce priveste dimensiunea climat prielnic de afaceri, doar in 2014, Irakul a cazut
de pe locul 151 pe locul 156.
Cu referire la climatul de afaceri, FMI evidentiaza: „Irakul este clasat pe locuri joase mai
ales in ceea ce priveste dimensiunile: demararea unei afaceri, accesul la credite, comert exterior,
implementarea prevederilor contractuale, rezolvarea situatiilor de insolventa. Totodata,
procedurile si costurile privind permisele de constructie si inregistrarea terenurilor trebuie
eficientizate. Infrastructura de transport, de comunicatii, precum si alte infrastructuri (nn -
critice), in mod particular in ceea ce priveste productia si distributia electricitatii, necesita
imbunatariri majore. Trebuie, totodata, mentionat ca Irakul este deficitar in ceea ce priveste
buna guvernare in sectorul public, sunt precaritati referitor la domnia legii, precum si faptul ca
sistemul juridic impieteaza implementarea unor programe eficiente in ceea ce priveste anti-
coruptia”.
21
II. 1. Hidrocarburile Titeiul a dominat si domina economia irakiana, avand in vedere ca veniturile rezultate din
vanzarile acestei materii prime au constituit 60% din PIB si peste 99% din exporturi/incasarile
valutare. Rezervele confirmate, de 145 mld. barili, situeaza tara pe locul 4 in lume. Specialistii in
domeniu considera ca rezervele reale de titei ale tarii le-ar putea depasi pe cele saudite. Rezervele
de gaze sunt evaluate, conform unor aprecieri primare, la 3,2 trilioane metri cubi.
22
Valoare petrol exportat (milioane $) 43,753
Rezerve de petrol confirmate (milioane de barili) 148,766
Rezerve de gaze naturale confirmate (miliarde m3) 3,819.9
Petrol nerafinat (1,000 b/zi) 4,647.8
Productie gaze naturale (milioane m3) 10,416.4
Capacitate razinare (1,000 b/zi calendaristica) 900.0
Producția de produse petroliere rafinate (1,000 b/zi) 448.9
Cererea de petrol (1,000 b/zi) 757.1
Exportul de țiței (1,000 b/zi) 3,803.5
Exporturi de produse petroliere (1,000 b/zi) 36.8
Exporturile de gaze naturale (milioane m3) --
Transportul hidrocarburilor In zona de nord, principalul oleoduct este Kirkuk-Ceyhan (Turcia), cu o capacitate
efectiva de 600 mii -1 mil. barili/zi (proiectul prevedea o capacitate de 1,6 mil. barili/zi). Exista
planuri referitoare la construirea unei noi conducte, la o capacitate de 1 mil. barili/zi. Insa, in
aceasta perspectiva, sunt necesare reabilitari ale Strategic Pipeline, care nu este functionala in
integraliate (proiectata sa transporte titeiul dinspre campurile din sud catre nord, pentru
exporturi in Turcia). Irakul a propus anterior construirea unei noi conducte strategice, Basra –
Kirkuk.
Spre vest, Guvernul irakian a semnat cu Iordania un Memorandum de Intelegere privind
construirea unei conducte intre sudul irakian si portul iordanian Aqaba. Referitor la acest proiect,
recent, au existat declaratii oficiale ale partii irakiene, prin ministrul irakian al Finantelor, care
subliniaza ca proiectul este inca in atentie (planurile initiale, care presupuneau diferite tronsoane
sa fie licitate sub diferite forme precum EPC, sau BOOT, nu mai este functional; in prezent,
autoritatile irakiene vizeaza un proiect investitional). La sud, oleoductul Iraq Pipeline to Saudi
Arabia (IPSA) este inchis inca din 1991 (urmare primului razboi din Golf).
ABOT (AlBasrah Oil Terminal), situat la Golful Persic, are o capacitate efectiva de
incarcare de aprox. 1,5 mil. barili/zi, iar infrastructura permite exporturi si cu petroliere de mare
dimensiune. Un al doilea terminal de export, KAAOT (Khor AlAmaya Oil Terminal) avea o
capacitate de doar 200 mii barili/zi. Inca din 2009, sunt in constructie 4 terminale offshore,
fiecare cu o capacitate planificata de 900 mii barili/zi. Doua dintre acestea au devenit
operationale in 2012.
Pe cale rutiera, cantitati mici precum 10 mii barili/zi erau exportate, de la campurile
situate in apropiere de granita cu Siria, catre rafinaria Zarqa din Iordania.
Gaze naturale – rezervele dovedite ale Irakului plaseaza tara intre primele in lume. Dintre
rezervele cunoscute, aprox. 70% se afla in provincia Basra, iar 2/3 dintre rezerve constau in gaze
asociate. Se estimeaza ca rezervele reale ale Irakului sunt cu aprox. 150% mai mari decat cele
cunoscute.
23
Domeniul gazelor din Irak capata relevanta sporita pentru UE in cadrul politicilor actuale
de diversificare a surselor de furnizare (alaturi de respectarea principiilor Protocolului Kyoto si
reglementarilor post Kyoto, avand in vedere limitarea emisiilor poluante cu 15% in cazul
utilizarii gazelor naturale). Astfel, se intentioneaza ca, peste 10 ani, UE sa importe anual 10
miliarde m3 din Irak prin coridorul sudic (TAP), alaturi de 10 miliarde m3 din Azerbaidjan.
Momentan, gazul de natural de sonda la exploatarile irakiene de titei este ars (intr-o proportie de
50% la nivelul anului 2013), risipindu-se aproximativ 12 miliarde m3 anual (astfel, 5 centrale
electrice pe baza de gaz erau, in anii anteriori, in mare masura fara activitate). Daca se mentine
ritmul actual de investitii la instalatiile petroliere, in 2025 se vor produce/recupera 17 miliarde
m3 de gaze de sonda. Se prevede ca mare parte din acest gaz sa fie utilizat in centralele irakiene
precum si, prezumtiv, in exporturi catre UE, aspect referitor la care este dorit un angajament al
guvernului irakian (Shell implementeaza un plan pe 25 de ani privind investitii necesare reducerii
arderii gazelor asociate si recuperarii). Desi inaninte de primul Razboi din Golf, Irakul exporta
gaze naturale catre Kuweit, in prezent, in anul 2015, s-a semnat un Acord cu Iranul (pentru o
perioada initiala de 6 ani) referitor la importul de gaze naturale din acest stat.
Oportunitati (se are in vedere prioritizarea de catre guvernul irakian a domeniului petrol
si gaze si intentiile de crestere semnificativa a productiei si exportului, ceea ce va necesita
investitii in exploatare, infrastructura de transport si de export, precum si de prelucrare; sunt
estimate sume necesare acestor proiecte de ordinul sutelor de mld. USD) - proiecte extractive, de
depozitare, transport si prelucrare:
- subcontractarea unor studii si proiecte de reabilitare/modernizare/constructie de rafinarii si
combinate petrochimice;
- contracte de exploatare campuri petrolifere si gazeifere;
- reabilitarea si punerea in productie a sondelor; readucerea in stare de functionare a instalatiilor
de extractie sau de depozitare avariate; transfer de tehnologie privitor la recuperarea gazelor
asociate;
- scolarizare, perfectionare si/sau instruire a personalului irakian din domeniul petrolier.
Exporturi/participare la realizarea de proiecte in domeniile:
- instalatii de procesare a titeiului (este planificata construirea a 4 mari rafinarii, in regiuni
precum Nasiriya, Kirkuk, Karbala; totodata, sunt in atentie si proiecte care implicari reabilitari)
conducte de transport petrol si produse petroliere, parcuri pentru rezervoare de titei si produse
petroliere
- livrari de echipamente si lucrari de foraj si extractie petrol;
- instalatii de transport, stocare si prelucrare gaze;
- instalatii complexe in domeniul petrochimiei si chimiei.
Este mentionabil ca, pana in 2013, doar 10% din teritoriul irakian a fost prospectat ca
atare referitor la rezervele de hidrocarburi. Totodata, costurile de extractie din Irak, datorita
caracteristicilor terenului, sunt considerate a fi mult reduse fata de alte spatii (cu referire mai ales
la dezvoltarea de noi campuri petroliere, cele vechi prezentand dificultati inerente privind
costurile de extractie).
Surse web: www.oil.gov.iq – Ministerul Petrolului;
http://www.boti.oil.gov.iq/ - Baghdad Oil Training Institute;
http://gfc.oil.gov.iq/ - Gas Filling Company
24
http://www.heesco.oil.gov.iq/ - Heavy Engineering Equipment State Company (!necesita
reabilitari majore, context in care apar oportunitati de cooperare bazate pe transfer de
tehnologie si know-how)
http://www.idc.gov.iq/ - Iraq Drilling Company
http://oec.oil.gov.iq/ - Iraqi Exploration Company
http://moc.oil.gov.iq/english/ - Missan Oil Company
http://mrc.oil.gov.iq/ - Midland Refineries Company
http://ngc.oil.gov.iq/ - North Gas Company
http://www.somooil.gov.iq/ - Oil Marketing Company – SOMO
http://opdc.oil.gov.iq/ - Oil Products Distribution Company
http://www.scop.gov.iq/ - State Company for Oil Projects
www.iotc-basra.com – Oil Tank Company
http://www.noc.oil.gov.iq/ - North Oil Company
www.prdc.gov.iq – Petroleum Research & Development Center
http://www.sgc.oil.gov.iq/ - South Gas Company
http://www.soc.gov.iq/ - South Oil Company
http://www.src.gov.iq/en/ - South Refineries Company
II. 3. Energie/electricitate
Este unul din sectoarele cele mai afectate de razboaie, de lipsa mentenantei, lipsa de piese
de schimb si vandalizarea liniilor de transport si distributie. Capacitatea de productie este
limitata. Intreruperile curentului ating uneori 16-18 de ore/zi in centrul Irakului, 12 ore/zi in sudul
Irakului si 2 ore/zi in Regiunea Autonoma Kurdistan. In context, se poate aprecia, avand in
vedere si traditionalitatea cooperarii romano-irakiene in domeniu, faptul ca sectorul electricitate
prezinta, la randul lui, importante oportunitati de colaborare/afaceri, pe toate dimensiunile
asociate.
Obs: productie electricitate: 84 mld. KWh (est. 2017); consum: 66 mld. KWh (est.
2017); capacitatea de generare: 11,2 mld. KWh (din care 92% pe baza de combustibil fosil iar
7,6% pe baza de hidrocentrale); importuri: 8,2 mld. KWh. Conform presedintelui National
Investment Comission of Iraq, deficitul de energie in Republica Irak este de 12000 MW. Ministerul irakian al Electricitatii a formulat strategii privind constructia unor centrale cu
ciclu combinat, extinderi ale liniilor de transport, finalizarea centralelor termice demarate in
perioada derularii programului “titei contra hrana” si organizarea unor programe de pregatire a
personalului irakian. Impedimentele majore in concretizarea planurilor formulate au constat in
riscurile de securitate, inclusiv vandalizarea instalatiilor, iar, mai nou, lipsa de resurse financiare.
In pofida resurselor semnificative irakiene de gaze naturale, in 2015 Irakul a semnat un acord pe
6 ani (initial) cu Iranul privind importuri de gaze naturale care vor fi utilizate mai ales ca materie
prima in scopul generarii de energie.
Informatiile detaliate referitoare la sectorul electric irakian pot fi consultate pe site-ul
Ministerului Electricitatii din Irak http://www.moelc.gov.iq/. Totodata, pe site sunt prezentate si
unele licitatiile internationale, precum si oportunitati de cooperare/proeicte.
Precum si in alte sectoare, in perioada actuala majoritatea proiectelor sunt bazate pe
investitii si/sau mai ales plata intarziata. In sectorul energetic, proiectele avute in vedere sunt
numeroase, de la productie, transport, distributie etc. Statul irakian, prin Ministerul Elelctricitatii,
prefera emiterea unor proiecte de amploare care sa fie preluate de agenti economici cu
capabilitati ridicate. Totodata, prin ministerul de resort sunt achizitionate produse ale sectorului
energetic, pe baza de licitatii sau invitatie directa pentru agentii economici inregistrati la nivelul
25
institutiei. Investitiile necesare sectorului energetic, intr-un orizont de timp de 20 de ani, sunt
estimate de catre The Economist la 140 mld. USD.
II. 4. Sectorul industrial Ministerul irakian al Industriei si Mineralelor gestioneaza un numar semnificativ de companii de
stat (peste 70 la inceputul anului 2015; parte dintre ele au fost asimilate in alte companii).
Majoritatea sectoarelor industriale erau acoperite de activitatea acestor companii de stat (alaturi
de alte companii de stat din portofoliul altor ministere). Etapele politico-militare si economice
parcurse de Irak ulterior anilor ’90 au generat actuala situatie in care mare parte a companiilor nu
sunt functionale sau productive si/sau rentabile.
Intre domeniile industriale principale din Irak, mentionam:
Produse textile: imbracaminte, bumbac (vata) de uz medicinal, tesaturi, pielarie; fabrici:
34 unitati de productie dintre care 8 in proprietatea statului (intreprinderea de stat pentru
industria lanii, State Company for Woolen Industries; intreprinderea de stat pentru industria
bumbacului, State Company for Cotton Industries; intreprinderea de stat pentru industria de
pielarie, State Company for Leather Industries; intreprinderea de stat pentru imbracaminte, State
Company for Ready-made Clothing; intreprinderea de stat pentru industria textila, State
Company for Textile Industries – situata in provincia Wasit; intreprinderea de stat pentru
industria bumbacului, State Company for Textile Industries – situata in Hilla; intreprinderea de
stat pentru covoare manufacturate, State Company for Handmade Carpets).
Sectorul textile este/era un sector consacrat in Irak, oferind urmatoarele produse:
imbracaminte, tesaturi, pielarie, textile pentru uz medical. Sectorul are un real potential de
relansare in cazul identificarii unor surse de finantare corespunzatoare.
Sectorul materialelor de constructii - ciment, materiale de constructie, sticlarie, produse
refractare, produse de ceramica, tevi, prelucrare materii prime.
Sectorul constructiilor este cel mai mare sector administrat de Ministerul irakian al Industriilor si
Mineralelor. Are/avea trei domenii majore de productie: productia de ciment, materiale de
constructii, produse de sticla si ceramice.
Industria cimentului avea potentialul de a deveni una dintre cele mai profitabile ramuri industriale
din economia irakiana. In Irak exista 14 fabrici de ciment, care au o capacitate de productie
proiectata de 17,8 milioane tone/an. Datorita problemelor legate de intreruperile in furnizarea
curentului electric, lipsei pieselor de schimb, capacitatea de productie actuala este de 4 milioane
tone/an astfel ca nevoia de ciment pe piata interna este acoperita preponderent din import.
Principalul investitor in industria cimentului din Irak este Lafarge.
Exista/existau si facilitati de productie pentru:
Caramizi si boltari: 8 fabrici, cu o capacitate initiala de productie proiectata de 320 milioane
buc/an, capacitatea de productie actuala este estimata la 60 millioane buc/an.
Tevi plastic pentru sistemul de apa si canalizare: (12mm-400mm): 3 fabrici cu o capacitate de
productie proiectata de 25.000 tone/an.
Cadre beton armat (Concrete portal frames and pre-stressed poles): 2 fabrici, cu o capacitate
de productie proiectata de 22.000 tone/an.
Nisip si pietris: 2 balastiere, cu o capacitate de productie proiectata de 2.8 millioane m³/an
Materiale refractare: 1 fabrica cu o capacitate de productie de 17,000 tone/an.
Sticla: 1 fabrica cu o capacitate de productie de 15,000 tone/an.
Ceramica: 2 fabrici, cu o capacitate de productie proiectata de of 2.2 milioane m²/an.
Saruri industriale: 2 unitati de productie, cu o capacitate de productie de 750.000 tone/an.
26
Var: 1 fabrica cu o capacitate de productie proiectata de 200.000 tone/an; capacitatea de
productie actuala este estimata la 40.000 tone/an
Parte din unitatile de productie mentionate nu mai functioneaza ca atare. Totodata, la
nivelul anilor anteriori, capacitatile reale de productie erau semnificativ reduse fata de capacitatea
proiectata.
Sectorul de inginerie industriala: produse mecanice/electrice, produse de otel, aparate
electrocasnice, automobile.
Intre companiile reprezentative pentru acest sector se regasesc urmatoarele intreprinderi de stat:
State Company for Iron and Steel: 4 fabrici. Produce cabluri de otel, tevi de fier de
marime medie. Capacitatea de productie proiectata - 490.000 tone/an. Investitii termen
scurt/mediu estimate anterior la 300 mil.USD.
State Company for Electrical Industries: 6 fabrici. Specializata in productia de
ventilatoare electrice, motoare electrice, echipament de iluminat, pompe de apa si aparate de aer
conditionat. Investitii termen scurt/mediu estimate anterior la 40 mil.USD.
State Company for Mechanical Industries: 5 fabrici. Specializata in productia de
echipamente agricole, sisteme de irigatii, structuri metalice, piese de schimb. Investitii necesare
estimate anterior la 88 mil.USD.
State Company of Automotive Industry: 8 fabrici. Specializata in asamblarea de
autobuze, camioane 14-16t si autotrenuri. Capacitatea de productie proiectata este de: 1500
autobuze, 1750 camioane si 300 autotrenuri (in prezent, nu exista productie). Facilitati existente
in cadrul acestei companii de stat sunt utilizate, in prezent, de companii internationale
producatoare de autovehicule (KIA, Cherry/China).
Diyala State Company for Electrical Industries: 8 fabrici. Specializata in productia de
transformatoare electrice, prize, ventilatoare, fiare de calcat, oxigen, argon. Produsele principale
sunt transformatoarele, iar pentru acestea capacitatea de productie proiectata este 6.400 MVA,
insa capacitatea de productie reala era estimata la 1.600 MVA.
Al-Faris State Company: 3 fabrici. Specializata in productia de instalatii de purificare a
apei, structuri metalice, vase de presiune, boilere, sisteme de tratament al apei si de canalizare.
Investitii necesare estimate anterior la 11,5 mil.USD.
Ur State Company for Engineering Industries: 14 fabrici. Specializata in productia de
cabluri de joasa tensiune si a produselor din aluminium. Capacitatea de productie proiectata este
de 26.697 tone/an la cablurile de joasa tensiune si 29.945 tone/an la produsele din aluminiu.
Nassr State Company for Mechanical Industries: 4 fabrici. Specializata in productia de
structuri metalice, produse turnate si masini unelte. Capacitatea de productie proiectata este de
16.000 tone/an productie produse turnate si 61.400 tone/an structuri de otel.
Al Sumood State Company for Steel Industries: 6 fabrici. Specializata in productia de
structuri metalice, stalpi de iluminat, macarale suspendate, stalpi de inalta tensiune si de
telecomunicatii. Capacitate de productie proiectata 100 de macarale si 10.000 de stalpi de
iluminat.
Majoritatea unitatilor de mai sus, in cazul in care analizele ar denota rentabilitate in cazul
reabilitarii, ar necesita investitii semnificative. Parte dintre acestea nu mai au productie iar parte
dintre ele nu prezinta conditiile necesare unor reale revigorari.
Servicii industriale: Proiectare/Cercetare/Dezvoltare produse industriale. Acest sector era
proiectat spre a oferi consultanta si servicii tehnice sectorului industrial irakian. Intreprinderile de
stat din acest sector sunt:
27
State Industrial Design & Consultation Company - firma de inginerie, specializata in
proiectarea, procurarea si construirea de proiecte din sectorul chimic si petrochimic irakian,
rafinarii si centrale electrice.
State Company for Industrial Design & Construction - intreprindere specializata in
implementarea proiectelor de constructii industriale. Pana in 2011, a participat la implementarea
a 800 de proiecte si linii de productie in Irak.
State Company for Information Systems - intreprindere specializata pe tehnologie IT si
elaborare de soft-uri specializate.
General Commission for Industrial Research & Development - specializata in
cercetare/dezvoltare, are 11 centre de cercetare pe probleme legate de structuri, sticla, agricultura,
alimente, farmaceutice, chimie si petrochimie si ingrasaminte.
General Systems Company - specializata in tehnologia IT, implementarea de sisteme de
control, de comunicatii, sisteme SCADA.
Precum majoritatea companiilor de stat, si aceste companii functioneaza la capacitate
minima/sau nu functioneaza.
Sectorul chimic si petrochimic: produse petrochimice, fibre de sticla, fosfati,
ingrasaminte, cauciuc, clor si soda caustica, sulf si acid sulfuric, hartie si baterii (existau 25 de
unitati de productie).
Sectorul chimic si petrochimic din Irak poate fi unul foarte profitabil date fiind rezervele uriase
de titei. Ca si in celelate sectoare, majoritatea unitatilor de productie necesita un proces de
reabilitare (care, in unele cazuri, nu va putea fi justificat pe palierul rentabilitatii economice).
Acest sector include si fertilizatorii pe baza de de azot si fosfati, o sursa importanta la veniturile
rezultate din export inainte de 2003.
Intreprinderile de stat din acest sector sunt:
Furat State Company: clor si soda caustica.
State Company for Tires: producea cauciucuri pentru masini si alte produse din
cauciuc. Capacitatea de productie proiectata era de 600.000 cauciucuri/an. Nu se cunoaste
productia actuala (cel mai probabil inexistanta).
Northern & Southern Fertilizer State Company: uree. Capacitatea de produstie
proiectata era de 1,5 milioane tone/an.
Petrochemical State Company: polietilena cu densitate inalta si joasa, clor si hidroxid
de sodiu. Capacitatea de productie proiectata este de 60.000 tone/an (polietilena cu densitate
redusa), 30.000 tone/an (polietilena cu densitate ridicata).
Al-Mishraq Sulfur State Company: sulf si acid sulfuric. Capacitatea de productie
proiectata era de 820.000 tone/an de sulf si 400.000 tone/an acid sulfuric. Nu este cunoscuta
capacitatea de productie actuala.
Phosphate State Company
State Company for Paper Industries
State Company for Batteries
State Company for Rubber Industries
Ibn Sina State Company: diverse tipuri de acid.
That-al-Sawari State Company: producea ambarcatiuni, materiale izolatoare etc.
28
Conform unor reprezentanti ai Camerelor de Comert irakiene, aproximativ 70% din
capacitatea industriala este paralizata. Nu exista politici definite ca atare referitor la modul de
abordare a acestui sector economic, insa, conform mediului local de afaceri, principal metoda
vizata de statul irakian consta in preluarea, pe baza de investitii, de catre agenti economici privati,
a facilitatilor industriale (sens in care sunt necesare facilitati/stimulente similare sectorului
agricol insa nu exista o legislatie a investitiilor in industrie adecvata conditilor incumbate de
necesitatea redresarii acestui sector). Astfel, in prezent, se asteapta investitii in companiile de
stat, precum cele selectate in 2015: fabrica de baterii, fabrica de tutun si tigari, fabrica de hartie,
fabrici de ulei comestibil, fabrica de anvelope, fabrica pentru industria cauciucului, fabrici de
ciment, fabrica de cabluri electrice, combinate siderurgice, fabrica de zahar, fabrica de produse
din domeniul elelctric (ventilatoare, aparate de calcat etc.), fabrica de medicamente si aparate
medicale, combinate petrochimice (ingrasaminte agricole):
Conform presedintelui National Investment Comission, majoritatea proiectelor economice
pentru anul 2015 au constat in reformarea/privatizarea companiilor de stat. Oficialul irakian a
subliniat si o serie de impedimente: lipsa consensului politic in vederea adoptarii reformelor
necesare, neacceptarea ideii privatizarii companiilor de stat, precaritatea sistemului financiar-
bancar, imposibilitatea acordarii de terenuri investitorilor etc. Nu este decis un format unic de
reformare/revigoare a sectorului industrial irakian. Principalul curentul de opinie la nivelul
mediului de afaceri irakian ar putea fi rezumat la: ”companiile de stat irakiene, inca din 2003, au
devenit o povara semnificativa in ceea ce priveste industria (au consumat fonduri de aproximativ
11 mld. USD fara a genera venituri) context in care privatizarea (sub diferite forme: parteneriat,
administrare, imprumut, joint-venture, cooperare, mentinerea de actiuni la stat, realizarea clara
a distinctiei intre management si proprietar, adica statul, sau reformarea inainte de privatizare
pentru a se primi un „pret corect”, iar acesta sa devina fond de investitii etc.) devine
primordiala”.
In ceea ce priveste relatia bilaterala cu Romania pe acest palier, rezulta oportunitati de
cooperare mai ales in ceea ce priveste transferul de tehnologie si know-how romanesc. Ca
29
apreciere a BPCE: desi productia/produsele locale au intaietate la achizitiile publice (in marja
unei diferente de pret de 10%), in cazul preluarii unor asemenea unitati industriale si a necesitatii
respectarii conditionarilor de functionare in regim de stat, pot sa apara dificultati in asigurarea
pietei de desfacere in cadrul competitiei cu alti furnizori.
II. 5. Sectorul medical/farmaceutic Acest sector are nevoie de investitii directe pentru dotarea unitatilor de productie cu
utilajele corespunzatoare. Majoritatea acestora au fost distruse sau furate in timpul razboaielor.
Intreprinderile de stat din acest sector sunt afectate la randul lor (State Company for
Pharmaceutical Industries / Samara; State Company for Pharmaceutical Industries / Mosul).
Desi, in trecut, sectorul medical excela in Irak, in 2006, conform World Haelth Organization’
Iraq Health Sustem Observatory (IRHSO), performantele sistemului medical irakian sunt printre
cele mai slabe din regiune.
Sectorul de stat acopera aprox.75% din industria/domeniul medical, iar sectorul privat aprox.
25% (conform Constitutiei, statul irakian este responsabil cu asigurarea serviciilor medicale).
Cu toate acestea, exista statistici care apreciaza ca 50% din populatia irakiana apeleaza in prima
instanta/urgenta la unitatile din sectorul privat.
Din perspectiva oportunitatilor de cooperare bilaterala, remarcam, in primul rand,
existenta unui potential de export romanesc de medicamente (in anii anteriori, peste 100 de
diferite produse medicale au fost constant importate in Irak; compania de stat Kimadia – The
State Company for Marketing Drugs and Medical Appliances gestioneaza domeniul:
http://kimadia.iq/en/):
Conform estimarilor irakiene, este necesara constructia si echiparea unui numar de spitale
la nivelul zecilor (in 2010 existau in Irak 229 de spitale de stat, dintre care 46 in Bagdad, precum
si peste 2300 de clini de prima asistenta). Totodata, este nevoie de un influx de aproximativ
10.000 cadre medicale pentru a fi indeplinite nevoile actuale. Se remarca si pe aceasta
dimensiune un potential de colaborare, inclusiv pe palierul transferului de tehnologie si know-
how precum ar managementul de unitati medicale. Conex acestui sector, o oportunitate de
cooperare bilaterala pe palier economic este reprezentata si de exportul/cooperare in montajul de
ambulante si unitati medicale mobile (mai ales in contextul securitar actual si al efectelor
generate).
30
II. 6. Constructii Conform estimarilor oficialilor din cadrul Ministerului Constructiilor si Locuintei (si
Municipalitatilor), nevoia de unitati locative in urmatorii ani este de peste 2 milioane (data
fiind si cresterea demografica cu peste 800.000 persoane anual). Constructiile constituie
domeniu economic care, in Irak, in contextual procesului de reconstructie, va genera un potential
major de proiecte de cooperare si in domeniul constructiilor ingineresti, odata cu refacerea
infrastructurii, deseori critice, distruse de raboiul impotriva ISIL. La nivelul majoritatii centrelor urbane irakiene denota imperativitate lucrarile privind
infrastructura urbana (canalizari, retele de distributie apa etc.).
Este de mentionat, in pofida unui numar semnificativ de unitati industriale din domeniul
materialelor de constructii (mare parte nefunctionale), un necesar major de materiale de
constructii.
State Company for Construction Materials (http://www.tcm.mot.gov.iq) este o entitate de
stat din portofoliul Ministerului irakian al Comertului prin care sunt achizitionate/importate
materiale de constructii si distribuite pe piata irakiana (entitatile irakiene oficiale, cum ar fi
Ministerul Constructiilor si Locuintelor si Municipalitatilor se adreseaza, pentru necesar, in
primul rand acestei companii de stat in vederea derularii de achizitii, din diferite motive).
II.7. Transporturi
a. Transportul aerian Aeroporturile din Basrah, Bagdad sunt internationale, in contectul in care zoborurile
internationale din Erbil si Sulaimaniyah (Regiunea Kurdistan) au fost sistate din septembrie 2017.
Printre operatorii de zboruri civile in Irak se numara Iraqi Airways, Turkish Airlines, Royal
Jordanian. Exista zboruri regulate pe rutele interne (Basrah-Bagdad, Bagdad-Erbil-Sulaimnaiyah)
cat si pe rutele externe spre Damasc (Siria), Amman (Iordania), Teheran (Iran), Abu Dhabi
(Emirate Arabe Unite), Istanbul (Turcia), Doha (Qatar).
Iraqi Airways este, pentru moment, in discutii cu autoritatile UE referitor la permiterea
operarii in spatiul aerian UE.
Autoritatea de reglementare este Iraqi Civil Aviation Authority
(http://www.iraqcaa.com/).
b. Transportul maritim (www.iraqports.com; State Company for Maritime Transport –
www.scmt.gov.iq/english/ )
Porturile fluviale si maritime, in special Umm Qasr, Basra si Al Baker, au fost reabilitate
intr-o mare masura pentru a permite legatura (cu ferry-boatul) cu portul Dubai si reluarea
livrarilor titeiului. Porturile au o infrastructura care indeplineste standardele OIM.
Infrastructura navala necesita semnificative imbunatatiri, precum si crearea de noi
facilitati. Irakul mentine in atentie Grand Faw Port (proiect estimat la peste 7 mld. USD doar in
faza initiala, in decurs de 25-30 de ani fiind preconizat un necesar de fonduri de aprox. 25-30
mld. USD). Urmare crizei economico-financiare, proiectul este pe baza de investitii.
c. Transportul feroviar (www.iraqirailways.com)
Caile ferate insumeaza circa 2850 km de linii si 126 de statii. Intretinerea liniilor si
sistemelor de semnalizare este insa precara. Materialul rulant, care mai poate fi utilizat, cuprinde
aprox. 150 locomotive, 300 vagoane de pasageri si circa alte 1500 vagoane-platforma sau de
marfa, insa din cauza starii cailor de rulare cat si a situatiei de securitate acest tip de transport este
folosit doar pe anumite rute.
Exista planuri referitor la extinderea retelei de cai ferate. In prezent sunt discutii referitor
la un proiect de tren de mare viteza intre Karbala si Najaf (principalele centre religioase din Irak
31
pentru confesiunea shia; in perioadele de pelerinaj la locasurile sfinte, sunt milioane de turisti
prezenti in zona), precum si o linie de legatura pe cale ferata intre Basra si Iran.
Anterior anului 2014, planurile irakiene vizau o vasta retea interna de cale ferata, precum si
terminale inter-modale in scopul creionarii unui hub regional.
d. Transportul rutier
Datorita perpetuarii situatiei de insecuritate din Irak, serviciile de transport marfa pe caile
rutiere din Irak sunt prestate in cea mai mare parte de firme irakiene de transport sau de firme din
tarile invecinate cu personal irakian.
Irakul dispune de aprox. 44 mii km de drumuri pavate/asfaltate. Majoritatea lucrarilor de
infrastructura rutiera (drumuri, poduri) au fost efectuate in anii ’70-’80, cu un termen de garantie
de aprox. 20 de ani. In consecinta, avandu-se in vedere si distrugerile caizate de conflict,
infrastructura necesita semnificative lucrari de reabilitare/ reconstructie.
Rutele interne cele mai uzitate pentru transportul bunurilor sunt:
– Mosul – Kirkuk – Dohuk;
– Kirkuk – Erbil – Mosul;
– Kut – Amara – Basrah;
– Ramadi – Rutba;
– Hilla – Diwanya – Samawa – Nasiriya – Basrah;
– Nasiriya – Basrah.
Rutele spre exterior:
– Ramadi – Trebil – granita cu Iordania (in prezent, ruta nu este utilizata);
– Ramadi - Rutba – granita cu Siria ((in prezent, ruta nu este utilizata);
– Mosul – Zakho - granita cu Turcia (in prezent, ruta nu este utilizata);
– Baquba – Khanaqin – Mundhiriya - granita cu Iranul;
asrah – Safwan.
In general, majoritatea bunurilor si marfurilor importate in cantitati mari erau introduse in
Irak
prin sud, porturile Umm Qasr si Al Zubayr, iar de aici sunt transportate rutier pe tot cuprinsul
tarii,
prin nord, prin Turcia sau Iran. Zona centrala a Irakului este evitata urmare atentatelor
teroriste.
e. Punctele importante de trecere a frontierei spre Irak sunt:
Din Turcia: Habour Border Gate (Turcia) / Ibrahim al-Khalil (Irak-Regiunea
Kurdistanul irakian); Silopi, Turcia / Zakho, Irak;
Din Arabia
Saudita:
Ar’ar, Saudi Arabia / Ar’ar, Irak
Din Iordania: Karameh, Iordania / Trebil, Irak
Din Kuwait: Abdali, Kuwait / Safwan, Irak; Umm Qasr, Kuwait / Tampa Gate (ruta
militara, accesul este limitat)
Din Iran: 5 puncte de trecere a frontierei (2 in nordul Irakului – in RK, 1 in partea
32
centrala a Irakului si 2 in sudul Irakului)
Din Siria: Al-Tanf, Siria / Al Walid, Irak; Abu Kamal, Siria / Al-Qaim, Irak; Al-
Yaroubiyeh, Siria / Rabiah, Irak Majoritatea (mai putin punctele de trecere frontiera cu Iranul) intampina probleme privind functionarea
urmare dezvoltarilor politico-militare din 2014.
In domeniul transporturilor, avandu-se in vedere actualul stadiu de dezvoltare, sunt
necesare un numar considerabil de proiecte, inclusiv in ceea ce priveste transportul urban. Se
poate aprecia ca, ulterior revenirii Irakului pe palier financiar, vor fi demarate proiecte in toate
sectoarele tinand de transporturi: facilitati de mentenanta a flotei Iraqi Airways, proiecte de noi
linii de cale ferata, cu relevanta conexa - proiecte privind montarea/construirea in Irak de
componente partiale si integrale de produse ale industriei automotive, santiere navale,
infrastructura navala, autostrazi (exista si in prezent proiecte semnificative de drumuri si
sutostrazi, bazate pe finantare internationala) etc.
II.8. Agricultura Contribuie cu aprox. 3,3% la PIB si asigura locuri de munca pentru aprox. 22% din forta
de munca autohtona.
Sectorul a inregistrat un recul puternic incepand cu anul 1990 (rata medie anuala
negativa de crestere a fost de -2,6%), in special urmare a demobilizarii productiei interne
provocata de consecintele programului “titei contra hrana”. Pentru peste 50% din populatia tarii
nu sunt asigurate conditii de securitate alimentara. Mare parte din necesarul irakian de alimente
provine din importuri, iar supravietuirea unei parti importante a populatiei depinde de ratiile
alimentare finantate de guvern.
Aproximativ 25% din suprafata teritoriului irakian, respectiv aproximativ 11 milioane
hectare, este utilizata pentru agricultura. Regiunea nord-vestica, teritoriile kurde, beneficiaza de
agricultura sustinuta de apa de ploaie. Insa, regiunile dintre Tigru si Eufrat, precum si zonele de
sud, necesita sisteme de irigatii (dimensiune pe care Romania a avut o contributie
semnficiativa in trecut, apreciata ca atare de partea irakiana). Alte nevoi primare ale sectorului se refera la activitati de cercetare si pregatire a
personalului care sa se familiarizeze cu liberalizarea pietei si infiintarea unor culturi competitive,
atat in ceea ce priveste companiile de stat, cat si cele private. Sectorul se confrunta cu lipsa acuta
a utilajelor agricole necesare exploatarii eficiente a terenurilor. Exista un program
guvernamental de subventionare a sectorului agricol (iar aprox. 2% din buget era alocata acestui
sector), insa evolutiile comertului exterior irakian denota o crestere a importurilor de produse
vegetale si animaliere. Un alt sector conex agriculturii care necesita revigoare este industria
prelucrarii produselor agricole. Principalele produse sunt grau, orz, orez, legume, curmale,
bumbac si cafea. Printr-un program guvernamental elaborat – Public Distribution System – Irakul
importa produse de baza precum grau (faina), ulei comestibil, orez, zahar si lapte praf.
Achizitii de alimente de catre stat, in cantitati semnificative la nivel anual, astfel: 4,8
milioane tone grau; 1 milion tone zahar; 600 mii tone ulei; 1,2 milioane tone orez; 20 mii tone
lapte praf. Achizitiile/importurile sunt efectuate prin Ministerul irakian al Comertului
(http://www.mot.gov.iq/ - site unde sunt publicate licitatiile publice), respectiv prin companiile de
stat din portofoliul acestui minister, in numar de 7 (Grain Board of Iraq pentru achizitiile de
grau, State Company for Food Stuff Trading pentru lapte praf, ulei comestibil si zahar etc.):
33
In registrul actual de criza economica din Republica Irak, si a demersurilor
autoritatilor de a acoperi deficitul bugetar inclusiv prin imprumuturi externe, entitati
financiare internationale precum Banca Mondiala au conditionat viitoare imprumuturi de
implementarea de reforme structurale, una dintre solicitari constand in renuntarea la Public
Distribution System, respectiv a subventiilor implicate. Importuri semnificative sunt si in ceea ce priveste carnea de pui, de ovine si bovine,
inclusiv animale vii, acestea fiind realizate de mediul privat. In prezent, sunt defasurate discutii
intre Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor / ANSVSA si
entitatile omoloage irakiene in vederea aprobarii unor certificate tip sanitar veterinare care ar
contribui semnificativ la dimensiunea asiguratorie a exporturilor romanesti. Spre exemplificare a
potentialului de absorbtie al pietei irakiene:
Principalele oportunitati de cooperare ar consta, astfel, in: domeniul cresterii animalelor,
irigatii, prelucrarea produselor agricole, lucrari de imbunatatii funciare, precum si transfer de
know-how si tehnologie in domeniu, inclusiv pe dimensiunea management.
Mentionam, tot in acest context, ca oportunitate de cooperare, necesarul semnificativ de
masini si utilaje agricole. Eventuale demersuri de export pot fi efectuate si prin utilizarea
serviciilor companiilor de stat din domeniu/marketing, respectiv State Company for Automobile
and Mechanism Trading din portofoliul Ministerului irakian al Comertului -
http://www.gamcoiraq.gov.iq/ - sau State Company Agricultural Supplies, din portofoliul
Ministerului Agriculturii - www.iraqiscas.com - in perspectiva in care folosirea serviciilor
acestor companii faciliteaza, pentru cumparatorii irakieni, accesul la subventiile si creditele
facilitate de guvernul irakian pentru agricultura.
Cu relevanta conexa sectorului
agricol, respectiv masinilor si
utilajelor agricole, mentionam si
oportunitatea constituita de creare de
joint-venture cu companii de stat
irakiene (in genere, din portofoliul
Ministerului Industriei si Mineralelor
– existand anterior asemenea
companii orientate spre productia de
utilaje agricole, in prezent nefiind
functionale) sau private in scopul
realizarii de facilitati de productie
locale (accesul pe piata de desfacere
locala ar fi facilitat de legislatia
irakiana care prevede ca institutiile de stat sa initieze cerere de oferta mai intai catre companiile
cu productie locala si, chiar daca pretul este cu - maxim - 10% mai ridicat comparativ cu alte
oferte, sa realizeze achizitia de la aceste entitati). Insa, avandu-se in vedere volatilitatea situatiei
locale, atat pe palier politico-militar cat si economico-comercial, in contextul vizat al tranzitiei
catre economía de piata, asemenea reglementari pot suferi schimbari.
Resursele de apa Sectorul resurselor de apa genereaza oportunitati de cooperare semnificative, atat in ceea
ce priveste proiecte de irigatii si baraje, lucrari de imbunatatire funciara cat si lucrari asociate
34
necesitatii redezvoltarii unei agricultura sustenabile. Totodata, Irakul are dificultati in ceea ce
priveste realizarea tintei ca peste 90% din gospodarii sa aiba acces la apa potabila in 2015. In
prezent, se estimeaza ca peste 20% din gospodarii utilizeaza surse nesigure de apa. Cu relevanta
conexa - diferite scurgeri ale conductelor de canalizare si ale foselor septice polueaza reteaua de
distributie de apa potabila. Astfel, Irakul este o piata importante de cooperare privind sistemele
de purificare a apei, instalațiile de desalinizare și alte soluții pentru sistemele de apă și
canalizare.
II. 9. IT&C Restabilirea functionalitatii sectorului telecomunicatiilor este o prioritate economica
majora. Primele licente de telefonie mobila au fost acordate in decembrie 2003 firmelor Asia-Cell
pentru nordul tarii (o firma kurda-irakiana), Orascom – Egipt pentru regiunile centrale si Atheer
– Kuwait pentru sudul tarii.
Aceste licente au fost reinoite in 2007 urmare unei licitatii a Ministerului Comunicatiilor.
Astfel, din 2008, operatorii de telefonie activi pe piata irakiana sunt Asia Cell, KOREK (in nord),
Zain (firma kuwaitiana care a cumparat afacerea de la Orascom pentru centrul si sudul
Irakului).
Retelele de acces la internet si echipamentele aferente se afla in atentia Ministerului
Telecomunicatiilor. Conexiunile utilizatorilor se realizeaza wireless din cauza atentatelor teroriste
care pot distruge oricand cablurile.
Gradul de utilizare a internetul este estimat la pana la 5 milioane de utilizatori. In ceea ce
priveste telefonia mobila, estimarile din anii precedenti arata un procent de aprox. 80%.
In august 2015, taxele au fost crescute cu 20% in sistemul de telecomunicatii, ca o masura
de crestere a veniturilor bugetare.
In prezent, Irakul nu ofera servicii de telecomunicatii, televiziune si internet integrate. In
context, avandu-se in vedere si capabilitatile Romaniei in domeniul IT&C, oportunitatile de
cooperare sunt semnificative (servicii de consultanta si instruire; echipamente pe baza de fibra
optica; imbunatatiri ale sistemelor publice; software - sisteme si protocoale de retele; sisteme de
acces broadband; echipament si accesorii conexe wireless computing; cybersecurity; e-
government etc.) In ceea ce priveste exporturile, cunoscand dezvoltarea unor companii romanesti
in domeniu, sunt perspective de export a unor produse si, mai ales servicii, din domeniu, cu
valoare adaugata mare.
III – INFORMATII UTILE
III.1. Agent sau distribuitor local Parteneri locali competenti se constituie intr-o oportunitate recomandata pentru a se
urgenta procesele in ceea ce priveste navigarea in spectrul legislativ si normativ local. Atat
autoritatile irakiene, cat si eventualii parteneri locali apreciaza vizitele regulate si comunicarea
in mod direct cu oamenii de afaceri straini. Aspectul este perceput ca un angajament al
acestora fata de Irak. Partenerii locali pot accesa informatii fundamentale referitoare la piata
locala, pot indeplini mult mai usor cerintele regulatorii, oferi forta de munca si mentine relatiile
de afaceri necesare (cu bancile, cu entitatile economice etc.). Multe alte diligente pot fi efectuate
de localnici, precum utilizarea de retele de distributie deja stabilite, la preturi modice, aspecte
critice in corelatie cu succesul afacerii.
O serie de organizatii irakiene isi asuma activitati de punere in legatura a firmelor locale
cu parteneri straini, astfel: Baghdad Business Center, Kirkuk Business Center, Ninevah (Mosul)
Business Center (in prezent sub ocupatia ISIL), Iraqi Business Council si Basra Business Center.
Totodata, National Investment Commission si Comisiile Provinciale pentru Investiii sunt, de
asemenea, interesate in a acorda asistenta companiilor straine.
35
Pentru Regiunea Kurdistanul irakian, camerele de comert din Erbil, Dohuk si Sulaymaniyah pot
oferi o ghidare.
Un agent comercial in Irak poate fi un agent pe baza de contract, un broker, distribuitor
sau orice alt tip de reprezentant al unei entitati straine. Nu este nicio diferenta in modul de
tratament, sub auspiciile legislatiei irakiene, intre un agent (care actioneaza ca intermediar intre
entitatea primara si clientul final pe baza de comision, dar entitatea primara poarta
responsabilitatea fata de client) si un distribuitor (care actioneaza pe cont propriu, isi asuma
responsabilitatea fata de clientul final si isi adauga un plus la pret). Legea irakiana nu stipuleaza
ca fiind necesara ca o entitate externa sa numeasca un agent comercial pentru importurile de
bunuri in Irak, in cazul unor vanzari directe. Astfel, este posibil in prezent pentru un producator
extern sa realizeze singur aranjamentele necesare aducerii bunurilor produse in Irak, inclusiv
angajarea unor persoane de alta cetatenie pentru aceste activitati (aspectul este oarecum diferit
fata de alte state din Orientul Mijlociu unde este obligatorie existenta unui agent comercial
local). Daca un producator doreste sa-si distribuie produsele in Irak (fara a stabili o entitate
legala in Irak), va fi nevoit sa numeasca unul sau mai multi agenti comerciali (exceptie facand
Regiunea Kurdistanul irakian). Acesti agenti comerciali trebuie sa fie cetateni irakieni. Nu sunt,
insa, restrictii la aceste numiri in ceea ce priveste numarul, exclusivitati geografice sau termeni ai
numiri (altii decat contractul intre parti).
Este o cerinta a Iraqi Commercial Agencies Law (Legea nr.51 din 2000) ca agentul comercial sa
fie: cetatean irakian, cu rezidenta in Irak, in varsta de peste 25 de ani si sa fie membru al Camerei
de Comert locale. Nu este permis ca persoane din administratie sa isi asume calitatea de agent
comercial. Agentii comerciali trebuia sa-si obtina licenta de la Ministerul irakian al Comertului
(se reinnoieste la fiecare 2 ani). Totodata, contractul de reprezentare cu entitatea principala
trebuie inregistrat la randul lui. Spre diferenta de alte state din Orientul Mijlociu, unde legea
prevede o protectie semnificativa pentru agenti (inclusiv exclusivitate si o serie de circumstante
in care compania trebuie sa plateasca compensatii agentului), legea irakiana lasa termenii
contractului la nivelul negocierii intre companie si agentul comercial. Nu exista termeni impliciti
referitor la necesitatea oferirii de exclusivitate unui agent comercial si nu exista conditii
referitoare la comisionul la care un agent are dreptul. In plus, nu exista prevazute in Commercial
Agencies Law dispozitii de despagubire la inchiderea unilaterala a contractului. Insa, Codul Civil
irakian (Legea nr 40 din 1951, cu modificarile ulterioare) prevede ca un agent are dreptul de a
pretinde despagubiri de la compania, ca urmare a decizie de sistare a contractului de reprezentare
"intr-un moment nepotrivit" si fara o cauza.
III. 2. Stabilirea unui birou / unei filiale in Irak Companiile interesate in deschiderea unui birou in Irak sau interesate de participarea la
licitatiile deschise de Guvernul irakian trebuie sa se inregistreze ca foreign business. Procesul
este diferit functie de zona din Irak vizata. Daca interesul este pentru Regiunea Kurdistanul
irakian, inregistrarea se va realiza la nivelul Kurdistan Regional Government. Daca se
intentioneaza operarea atat in Regiunea Kurdistanul irakian, cat si in alte regiuni ale Republicii
Irak, este necesara inregistrarea la nivelul Ministerului irakian al Comertului – Office of
Company Registration (OCR), departament care trebuie sa ofere un raspuns (pozitiv sau negativ)
in termen de 90 de zile. Reglementarile referitoare la societatile comerciale pot fi regasite in
Legea Nr.21 din 1997 si Legea Nr.22 din 1997.
O persoana sau entitate juridica straina poate deveni un fondator, actionar sau
asociat/partener, in orice tip de companie, nefiind impuse limite referitor la nivelul de participare;
o organizatie de afaceri straina poate investi folosind valuta liber convertibila sau mijloace legale
36
de plata irakiene. Persoanele fizice sau juridice interesate in stabilirea de operatiuni in Irak au mai
multe optiuni. Exista trei categorii de companii:
• Birou de reprezentare / Representative Office ("numai pentru studii privind dezvoltarea
afacerii si cercetare de piata") Aceste entitati nu se pot angaja in activitati formale de afaceri. Aceasta este cea mai simpla forma
de inregistrare pentru o companie straina. Biroul este stabilit doar pentru a efectua activitati de
dezvoltarea afacerii, studii de piata si marketing, dar este interzisa initierea de contracte sau
desfasurarea de afaceri.
• Filiala - pot fi stabilite pentru companiile straine care intentioneaza sa lucreze doar in baza unor
contracte guvernamentale. Sub aceasta forma, o companie functioneaza cu numele din tara de
inregistrare si in baza legislatiei tarii de origine. Sucursala creata nu se poate implica activitati
comerciale in afara spectrului guvernamental.
• Companii locale - societati inregistrate in conformitate cu legislatia din Irak. Exista forme
diferite in care companiile autohtone pot fi: Societate pe Actiuni – S.A., Societate cu Raspundere
Limitata – S.R.L., Societate Comerciala – S.C., precum si Sole Proprietorships si Joint Liability
Companies.
Procesul de inregistrare al unei companii este gestionat de Ministerul irakian la Comertului -
Oficiul de Inregistrare Companii (OCR). Procesul de inregistrare al unei reprezentante sau al unei
sucursale este relativ simplu si necesita depunerea unei cereri la OCR. Informatii suplimentare
pot fi obtinute si via www.mot.gov.iq. Pentru inregistrarea unei companii locale, este necesara
inregistrarea denumirii la nivelul Camerei de Comert locale. Detalii se regasesc si la
http://investpromo.gov.iq/, site-ul Comisiei Nationale pentru Investitii (respectiv legislatia in
vigoare).
III. 3. Documentatia necesara inregistrarii:
Companii locale: • un formular de cerere;
• actul constitutiv al companiei / company contract;
• o declaratie de la o banca irakiana pentru a dovedi depunerea capitalului social initial;
• in cazul unei societati pe actiuni (SA), un document semnat de asociati referitor la inregistrare,
precum si un studiu tehnic si de fezabilitate economica.
Documentele trebuie depuse in limba araba, exceptie facand Regiunea Kurdistanul irakian, unde
este permisa depunerea documentatiei in limba engleza.
Filiala/sucursala – in plus fata de cele de mai sus, in relatia cu compania mama mai trebuie o
serie de documente:
• certificatul de inregistrare/infiintare al companiei mama din tara de origine, autentificat si
legalizat (necesita si supralegalizare deoarece Irakul nu este semnatar al Conventiei de la
Haga);
• certificat care sa denote faptul ca firma mama incorporeaza filialele;
• o copie notariala si legalizata a articolelor constitutive ale societatii-mama, care se aplica tuturor
filialelor;
• o scrisoare de la societati-mama cu antet: de autorizare a infiintarii a sucursalei; consimtamantul
de a asigura serviciile ulterioare implicate de demersurile filialei din Irak; numirea (i)
administratorului principal al unitatii din Irak, (ii) contactul pentru servicii de service pentru
activitatile din Irak, (iii) persoana responsabila pentru depunerea documentelor la Department for
Company Registration (din portofoliului Ministerului irakian al comertului), persoana care
trebuie sa fie rezidenta in Irak;
• situatiile financiare ale societatii-mama pentru exercitiile contabile/fiscale din anul anterior;
37
• o copie a pasaportului pentru persoana responsabila de perfectarea documentelor cu Companies
Registration Department;
• alte cerinte specifice industriei vizate, in baza solicitarilor de documentatie emise de institutiile
guvernamentale de resort.
Obs.: Companies Registration Department joaca un rol semnificativ in stabilirea permanenta de
companii si filiale in Irak, precum si de monitorizare continua. Rolul sau nu este pur si simplu de
simplu registru de informatii, fiind necesara emiterea de aprobari pentru diverse acte de
secretariat ale companiilor.
Pentru afaceri vizand in exclusivitate Regiunea Kurdistanul irakian, cerintele sunt usor diferite.
Formular necesar a fi completat la nivelul Ministry of Trade of the Republic of Iraq:
Mini-indrumar emis de Ministerul irakian al Comertului (cu privire la inregistrarea
companiilor:
38
39
III.4. Pasi necesari/recomandati in ceea ce priveste deschiderea unei afaceri in Irak Referitor la deschiderea unei SRL, sunt mai multe etape. Este recomandata utilizarea
serviciilor unui avocat (o lista cu birouri de avocatura/avocati poate fi obtinuta de la BPCE
Bagdad) deoarece cerintele se pot schimba:
1 - Identificarea unui nume pentru companie; rezervarea acestei denumiri la nivelul Camerei de
Comert locale;
2 - Angajarea unui avocat pentru proiectul de statut, precum si alte documente necesare;
3 - Depunerea capitalului social initial minim si obtinerea unei confirmari de la banca irakiana;
4 - Aplicarea (dosar) pentru inregistrare la Companies Registration Department
5 - Publicarea avizului de incorporare intr-un ziar local;
6 - Stabilirea stampilei companiei;
7 - Obtinerea certificatului de inregistrare;
8 - Informarea autoritatii fiscale in vederea stabilirii registrelor de inregistrare fiscala;
9 - Legalizarea registrelor contabile;
10 - Inregistrarea angajatilor pentru asigurari sociale (daca este cazul);
11 - Aplicarea pentru licenta de comert
III. 5. Depozit de capital In scopul de a incorpora o companie din Irak, trebuie sa fie obtinuta o declaratie de la o banca
irakian ca dovada a depunerii capitalului social. In cazul unei afaceri de vanzare cu amanuntul,
este necesar un depozit minim de 100.000 USD. Procesul de deschidere a unui cont bancar
irakian este, in genere, cronofag. Pentru deschiderea unei SRL, capitalul social trebuie sa fie de
minim 850 USD (in dinari irakieni).
In Regiunea Kurdistanul irakian, nu sunt reglementari referitor la o suma minima in ceea ce
priveste capitalul social (atat timp cat afacerile se desfasoara in Regiune).
III. 6. Regimul investitional Este reglementat de Legea Investitiilor nr. 13 din 2006. Prin aceasta lege s-a hotarat si infiintarea
Comisiei Nationale de Investitii (CNI) cu rol de organism integrator al proiectelor de pe teritoriul
tarii si de punte de legatura intre comisiile provinciale de investitii si structura de supraveghere a
proiectelor strategice federale. Prin proiecte strategice, in acceptiunea statului irakian, sunt
definite proiectele care indeplinesc una sau mai multe dintre urmatoarele cerinte:
• se desfasoara pe teritoriul mai multor provincii;
• sunt legate de extractia resurselor naturale;
• au ca obiect dezvoltarea siturilor istorice si arheologice;
• vizeaza domeniul telecomunicatiilor;
• una dintre partile participante la proiect este statul irakian;
• privesc infrastructura si presupun un cost mai mare de 50 mil.USD;
• se refera la industria extractiei si prelucrarii mineralelor, petrochimica, medicala, productiei de
echipamente si vehicule, proiecte presupunand un cost mai mare de 50 mil.USD;
• privesc domeniul transporturilor (drumuri, cai ferate, porturi, aeroporturi) cu un cost mai mare
de 30 mil.USD;
• se refera la constructia de facilitati de productie energie electrica cu capacitatea mai mare de 30
MW;
• diguri, rezervoare, irigatii pe suprafete de peste 50 mil.mp (5000 ha);
• orice alt proiect cu un cost mai mare de 1 mld. USD;
• orice proiect indicat de Guvern ca fiind de importanta federala sau strategica.
40
Proiectele care nu indeplinesc niciuna dintre conditiile de mai sus se gestioneaza de catre
comisiile de investitii provinciale.
In scopul reducerii birocratiei, CNI a infiintat “biroul unic” (One Stop Shop -
http://investpromo.gov.iq/one-stop-shop/) pentru acordarea licentei de investitor. Biroul
furnizeaza, de asemenea, informatiile necesare desfasurarii activitatilor legate de investitii. Se are
in vedere ca, in viitorul apropiat, biroul unic sa furnizeze suport logistic si analize de piata.
Principalele avantaje oferite investitorilor straini (prevazute in Legea Investitiilor nr. 13 din
2006) sunt:
• 10 ani scutire de plata taxelor si impozitelor, perioada fiind extinsa la 15 ani pentru proiectele
detinute 50% de cetateni irakieni;
• scutirea de plata taxelor de import pentru activele si materialele necesare implementarii
proiectelor si care sunt importate in termen de 3 ani de la demararea implementarii acestora;
• protejarea proiectelor fata de actiunile de nationalizare din partea Guvernului irakian;
• posibilitatea de repatriere a capitalului investit si a profiturilor, dupa plata taxelor in vigoare;
• posibilitatea listarii companiilor investitoare la Bursa de Valori irakiana;
• investitorul devine proprietar al terenului in cazul proiectelor privind constructia de locuinte.
In ceea ce priveste domeniile vizate de autoritatile irakiene pentru atragerea de investitii straine,
potrivit Legii Investitiilor nr. 13 din 2006, sunt mentionate: agricultura; productia de electricitate;
sanatatea (construirea de spitale); constructia de locuinte (cca. 2 milioane in urmatorii 5 ani);
industria de petrol si gaze (de ex.: construirea a 4 rafinarii); telecomunicatii; turism; transporturi.
In ceea ce priveste constructia de locuinte, pentru a fi competitive, companiile straine trebuie sa
contruiasca la un pret mediu pe metru patrat de aprox. 500 USD. Realizarea locuintelor in regim
de investitii presupune recuperarea sumelor investite intr-o perioada de 5-7 ani (nu exista reguli
stricte deoarece fiecare proiect se negociaza independent). In domeniul electricitatii, productia
Irakului nu asigura cererea actuala si se doreste construirea a cel putin 8 centrale electrice pe gaze
naturale (IPP-Independent Power Project).
In Regiunea Autonoma Kurda a fost promulgata Legea Investitiilor nr. 4/2006.
In luna octombrie 2015, in Parlamentul irakian erau dezbatute amendamente la Legea
Investitiilor, respectiv o noua Lege a Investitiilor.
Detalii suplimentare: http://investpromo.gov.iq/, iar pentru Regiunea Kurdistanul irakian:
http://www.kurdistaninvestment.org/.
III.7. Reglementari comerciale Directiva CPA nr. 19 din 19 septembrie 2003 a suspendat, initial pana la 31.12.2003,
tarifele vamale, taxele si impozitele asupra marfurilor exportate sau importate. Totodata,
documentul interzice exportul diferitor produse alimentare si piese de schimb. Directivele nr. 38
si 47 reglementeaza regimul comercial. Incepand cu 31 mai 2004 a fost introdusa o taxa pentru
reconstructie in cuantum de 5% aplicabila tuturor importurilor irakiene. Exceptiile de la aceasta
taxa se refereau la importurile de alimente, medicamente, imbracaminte, asistenta umanitara. Un
nou tarif vamal, care stabilea taxe cuprinse intre 5-80%, trebuia sa intre in vigoare in martie 2011.
Aplicarea acestuia a fost amanata pe termen nedefinit. In august 2015, decizie asociata unui
pachet de reforme initiat de premierul Abadi, a dus la cresterea tarifelor vamale, functie de
grupele de produse.
Pentru exporturi in Republica Irak, cerintele generice sunt urmatoarele:
41
Detalii exacte privind taxele vamale pe grupe de produse pot fi obtinute via:
http://madb.europa.eu/ (Market Acces Database) sau via http://ec.europa.eu/, capitolul ”trade”.
III.8 Bariere comerciale generale (conform US business guide for Iraq)
• Vize de afaceri: este necesara viza, aceasta putand fi obtinuta la Ambasada Republicii Irak la
Bucuresti (este importanta invitatia din partea unui eventual partener irakian). Pentru Regiunea
Kurdistanul irakian, este permisa intrarea fara viza, pentru o perioada scurta de timp, insa nu este
permisa intrarea din Regiune catre zona araba a irakului.
• Coruptia: Irak-ul este perceput a se regasi printre statele cu nivelul cel mai ridicat de coruptie
(nn – in august 2015 a fost demarat un proces de reforme, lupta anti-coruptie fiind prioritizata
de premierul irakian Haider Al Abadi, insa nu au fost inregistrate rezultate notabile). Probleme
pe aceasta dimensiune se regasesc mai ales in ceea ce priveste activitatea functionarilor publici,
in domeniul achizitiilor publice, deturnare de fonduri publice etc.
• Situatia de securitate: violentele continue au incetinit dezvoltarea economica in multe zone ale
Irakului.
• Boicotul Ligii Arabe (BLA): in anul 2009, Consiliul de Ministri a insarcinat ministerele sa nu
mai aplice reglementarile prevazute de BLA, dar anumite ministere (in numar mic), au ignorat
instructiunile emise de Consiliul de Ministri si au mentinut aspecte din BLA in ceea ce priveste
inregistrarea patentului. Boicotul primar impotriva companiilor si produselor israeliene se aplica
in continuare.
• Achizitiile guvernamentale: capacitatea guvernului central de organizarea de licitatii este
considerata slaba privind dimensiunile: atribuirea proiectelor, emiterea aprobarilor,
implementarea, finantarea si efectuarea platilor.
• Protectia drepturilor de Proprietate Intelectuala: responsabilitatile cu privire la drepturile asupra
proprietatii intelectuale sunt sunt raspandite intre mai multe ministere, astfel: registrul de brevet
si registrul de design industrial sunt gestionate de Ministerul Planificarii, prin Organizatia
Centrala privind Standardele si Controlul Calitatii (COSQC); drepturile de autor sunt controlate
de Ministerul Culturii; marcile comerciale sunt administrate de Ministerul Industriei si
Mineralelor. Irakul este membru al Conventiei de la Paris pentru Protectia Proprietatii
Industriale, al World Intellectual Property Organizations Convention, al Arab Agreement for the
Protection of Copyrights si al Arab Intellectual Property Rights Treaty.
Punerea in aplicare a reglementarilor referitoare la drepturile proprietatii intelectuale este dificil
de realizat. Exista o larga disponibilitate a bunurilor de consum si electronice contrafacute.
Guvernul irakian a declarat ca este angajat sa stopeze comertul cu produse contrafacute din
motive de siguranta a consumatorilor. In luna iulie 2011, guvernul a implementat un noua cerinta
de pre-certificare pentru categoriile de produse cele mai des importate. Este, astfel, necesara
42
pentru produsele care sosesc in porturile din Irak emiterea unui certificat de conformitate emis in
tarile de origine.
• Inflatia nu a fost si, conform trendurilor mentionate de oficialii irakieni, nici nu va fi problema
majora in Irak.
• Rezolvarea disputelor si litigiilor comerciale internationale: nu sunt respectate standardele
internationale. Guvernul irakian este angajat in elaborarea unei legi de arbitraj pe baza UN
International Commission on International Trade.
• Sistemul bancar: este in dezvoltare infrastructura de baza necesare pentru un sistem bancar
modern si piete financiare. Banca Centrala a Irakului (CBI) este principala agentia de
reglementare financiara pentru Irak. Existau, in anul 2013, 23 de banci private, noua banci
islamice, si 15 banci internationale care operau in Irak. In plus, sapte banci de stat domina
sistemul bancar (in special, Rafidain Bank, Rasheed Bank si Trade Bank of Iraq), avand peste
80% din activele sectorului bancar, precum si peste 60% din credite.
• Etichetarea: Organizatia Centrala privind Standardele si Controlul Calitatii (COSQC) impune
standardele pe aceasta dimensiune, actionand in calitatea de consultant pentru etichetare si pentru
controlul calitatii in relatia cu institutiile de stat.
• Alerte de calatorie: este recomandata consultarea site-ului Ministerului Afacerilor Externe al
Romaniei inainte de luarea unei decizii privind o calatorie in Republica Irak.
III.9 Fiscalitatea Este reglementata de Comisia pentru Taxe din cadrul Ministerului de Finante irakian in
baza Income Tax Law No. 113 din 1982, cu amendamentele din 2003 (decretele CPA nr.37,49 si
84 din 2004). Impozitarea veniturilor si profiturilor a fost stabilita la 15% incepand cu 1 martie
2004. Mai sunt in vigoare taxele instituite de fostul regim pentru serviciile prestate de hoteluri si
restaurante, la vanzarea terenurilor, imobilelor si autovehiculelor precum si accizele la titei. In
luna august 2015, au fost crescute taxele in domenii precum comunicatiile, comertul cu
autovehicule si altele, decizia fiind parte a unui pachet de reforme decise de premierul Abadi
(reforme inca disputate pe palier politic).
Sistemul irakian de taxe include taxa pe veniturile companiei, taxe vamale si taxe pe veniturile
personale. Profilul general al sistemului irakian de taxe consta in impunerea unei taxe generale de
15% pe profit iar pentru activitatile din sectorul de petrol si gaze este de 35%. Nivelul fiscalitatii
irakiene este similar altor state din regiune.
Prevederile Iraqi Income Tax Law, toate profiturile si castigurile derivate din comert sau
activitati comerciale desfasurate in Irak sunt subiect al taxelor. Irakul aplica conceptul de
„stabiliment permanent” pentru a determina daca o afacere anume este supusa taxelor irakiene.
Companiile straine nu isi pot continua activitatile in Irak daca nu sunt inregistrate conform
legislatiei in vigoare in Irak. Urmare lipsei unei definitii clare a „stabilimentului permanent” (in
textul Iraqi Income Tax law), sunt necesare multiple activitati de monitorizare a activitatilor
comerciale desfasurate pentru a se identifica conformarea companiilor cu cerintele de inregistrare
si cele fiscale. Principalul element in dezbatare ar fi daca companiile defasoara afaceri „cu”
Irakul sau „in” Irak. Daca afacerile sunt „in” Irak, companie este obligata a se inregistra la
General Commission for Taxes (GCT; http://tax.mof.gov.iq/ ). Pentru persoanele fizice
autorizate, taxa este tot de 15%. Depunerea dosarelor la GCT se realizeaza anual, in luna iunie.
Taxele pentru persoane variaza intre 3% si 15% si se aplica asupra veniturilor impozabile.
Contributiile pentru asigurari sociale, virate de angajator, sunt in general 12% din salariu oferit
(pot fi, insa, si mai mari, pana la 25%, functie de clasificarea angajatorului de catre Social
Secutity department), iar contributia salariatului este fixa, de 5%. In 2011, o serie de activitati
43
conexe sectorului petrol si gaz au fost asimilate fiscalitatii impuse sectorului in general (activitati
de prospectiuni seismice, oleoducte si gazoducte etc.)
III. 10 Asigurari In general, casele de asigurari nu acopera riscurile cu care pot fi confruntate tranzactiile
desfasurate in Irak. Anumite societati private de asigurari presteaza aceste servicii, dar la costuri
prohibitive. OPIC (The Overseas Private Investment Corporation) emite trei feluri de polite
asociate riscurilor politice din Irak: riscul de neconvertibilitate a valutei locale, riscul de
expropriere si riscul de violenta politica.
EximBank Romania este entitatea financiara romanesca care a initiat servicii inclusiv in
ceea ce priveste riscurile politice din Republica Irak.
Conform ultimului raport emis de Iraqi Insurance Diwan (noiembrie 2014), peste 30 de noi
companii de asigurari au intrat pe piata irakiana, fiind inregistrate si licentiate.
III. 11 Sistemul bancar In 2012, 43 de banci aveau licenta de operare in Irak; 36 dintre acestea - banci private
(inclusiv cele 8 banci islamice si filialele unor banci straine). Sunt initiate demersuri referitoare
la deschiderea, in 2015, a unor noi filiale a unor banci din Republica Islamica Iran si din Turcia.
Bancile de stat sunt: Rafidain, Rasheed, Banca Comerciala a Irakului, Banca Socialista a Irakului,
Banca Agricola, Banca Imobiliara, Banca Industriala. Primele trei banci de stat detin in total 85%
din activele bancare irakiene. Banca Comerciala a Irakului a fost infiintata special pentru a
gestiona importurile statului.
Capitalul minim necesar pentru infiintarea unei banci in Irak este de 100 mld.IQD, aprox.
85 mil.USD. Investitiile in banci se supun Legii Bancii Centrale a Irakului nr. 56/2004 si Legii
Bancilor nr. 94/2004.
In octombrie 2003, Banca Centrala a Irakului a autorizat bancile private locale sa prelucreze plati
internationale, transferuri si acreditive in devize. Din 2008, Ministerul Finantelor a permis
bancilor private sa emita scrisori de credit de pana la 2 mil.USD.
In realitate majoritatea transferurilor si platilor internationale se fac prin bancile de stat:
Rafidain Bank, Rasheed Bank si Trade Bank of Iraq. Bancile private sunt conduse in marea lor
majoritate de persoane care au lucrat la Banca Centrala a Irakului, Rafidain Bank, Rasheed Bank.
III. 12. Accesul pe piata de munca
a. Aspecte generale privind dreptul la munca - legea irakiana nu obliga angajatorii irakieni sa respecte un anumit procentaj de angajati de
nationalitate irakiana, cu exceptia unor proiecte care au nevoie de obtinerea unei licente de
investitii, caz in care este obligatoriu ca 50% din angajati sa fie irakieni. De asemenea, in cazul
unor proiecte sub licenta de investitie straina cetatenii irakieni trebuie sa aiba intaietate fata de
lucratorii de alte nationalitati, in cazul in care nu se demonstreaza ca nu exista specialisti irakieni
pentru respectiva pozitie;
- contractul de munca trebuie sa contina tipul de munca prestat si salariul care urmeaza a fi
incasat (sumele trebuie sa fie in dinari irakieni);
- programul de lucru nu trebuie sa depaseasca 8 ore/zi, 6 zile/saptamana, orice depasire a acestor
conditii este considerata ora suplimentara si trebuie platita cu pana la 50%-100% in plus;
- concediul este de 20 zile/an, se poate lua dupa un an de munca si creste cu 2 zile la fiecare 5 ani.
b. Cadrul institutional
44
- conditiile de munca din Irak sunt legiferate prin legea 71/1987 si in articolele 900-926 din
Constitutia Irakiana, cu unele amendamente revizuite de Coalitia Provizorie condusa de SUA
dupa 2003, decizia nr. 89. De asemenea, Legea securitatii Sociale nr. 39/1971 contine unele
aspecte privind relatia angajator-angajat.
c. Obtinerea autorizatiei de munca - exista doua cadre institutionale, astfel: orice cetatean arab este tratat ca un angajat irakian si nu
are nevoie de a obtine un permis de munca, trebuia doar doar sa informeze Oficiul de Munca cu
10 zile inainte de inceperea contractului de munca in cadrul unei firme conduse de un angajator
irakian si cu 30 de zile in cazul unui angajator strain;
- cetatenii straini care nu se incadreaza in categoria descrisa mai sus, au nevoie sa obtina un
permis de munca si, conform cu Art. 23 din Legea 71/1987, nu pot sa fie angajati anterior
obtinerii acestui permis, insa cetatenii angajati de filiale ale unor companii straine deschise in
Irak sunt exceptati de la ultima regula;
- in plus, conform Directivei 18/1987 Ministerul Muncii si Afacerilor Sociale din Irak este cel
care emite dreptul de munca pentru cetateni straini ce activeaza in Irak. Acestea au o valabilitate
de 1 an si pot fi prelungite doar de angajator cu cel putin o luna inainte de expirare (directiva
contine si detalii cu privre la conditiile si procedurile exacte pentru obtinerea permisului de
munca, atat din interiorul, cat si din exteriorul Irakului).
d. Viza de angajare - se obtine de la misiunea irakiana de la Bucuresti si depinde de obtinerea din Irak a dreptului de
munca. Un cetatean tert nu poate sa aplice pentru viza de munca si sa declare ca urmeaza sa caute
pe plan local o oportunitate de a se angaja.
e. Recunoasterea calificarilor profesionale
- diplomele de calificare sunt recunoscute de catre Ministerul Invatmantului Superior, in cadrul
caruia activeaza un departament specializat in acest sens. Uneori, documentele se trimit spre
validare institutiilot din domeniul in care acesta activeaza (ex. domeniul petrolier).
f. Solutionarea litigiilor de munca Desfacerea contractului de munca
- este un proces dificil care trebuie sa fie bine intemeiat, existand o lista a temeiurilor in acest
sens, astfel: intelegere mutuala semnata, expirarea contractului, dorinta angajatorului (dupa
urmarea unor proceduri legale), incapacitate de munca mai mare de 6 luni consecutiv sau 75%
din perioada unui an, scaderea capacitatii de plata a firmei cu informarea prealabila a Ministerului
Muncii. Pentru contractele ilegale, acestea pot fi desfacute conform Codului Civil;
- in cazul in care diferendele dintre parti ajung la stadiul de dispute, partile se vor adresa
instantelor de judecata doar dupa informarea Ministerului Muncii si a Presedintelul Uniunii
Federatiei de Munca din Irak, care pot asista partile in a ajunge la o intelegere amiabila. In caz
contrar, cauza va fi inaintata Tribunalului Cazurilor de Munca din cadrul Curtei de Casatie, care
are 15 zile sa dea un raspuns, care este final si inatacabil;
- un angajat din Irak nu poate rezolva diferendele cu un angajator irakian decat in cadrul
sistemului judiciar din Irak.
Cheltuielile de repatriere ale angajatilor
- conform legislatiei irakiene, angajatorul este cel care ar trebui sa suporte toate cheltuileli de
repatriere ale unui angajat dintr-un stat tert, non-arab.
g. Sistemul National de Sanatate - sistemul de sanatate in Irak este gratuti pentru proprii cetateni;
45
- pentru cetatenii straini, sistemul de asigurare si sanatate este gratuit in cazuri de accidente
neprevazute sau urgente, altfel existand clinici private contra-cost. Nu exista un sistem de
asigurare de stat pentru cetateni straini.
IV. Detalii practice
IV. 1 Regimul de vize
Pentru cetatenii romani: - conditii de intrare si regim de sedere: in baza vizei acordate de sectiile consulare din cadrul
ambasadelor irakiene, nu sunt impuse restrictii de intrare si de sedere in Irak. Situatia deosebit de
complexa si starea qvasi-permanenta de insecuritate ar trebui sa constituie elemente de
descurajare a oricaror actiuni neplanificate ca atare, precum vizitarea pe cont propriu a tarii. Viza
de intrare in Irak – se elibereaza in scop de afaceri, de la Ambasada Irakului in Romania, iar
perioada normala de asteptare pana la primirea vizei cu o singura intrare este de pana la 3
saptamani. Vizele cu intrari multiple se elibereaza numai prin Ministerul Afacerilor Externe
irakian, cu sediul in Bagdad. Pasaportul solicitantului trebuie sa fie valabil cel putin 6 luni de la
data etimata a intrarii in Irak.
In cazul vizei de afaceri se solicita date privind scopul vizitei, durata sederii, responsabilitatea
financiara, date de contact in Irak. Detalii suplimentare privind aplicarea pentru viza se pot obtine
prin intermediul Ambasadei Republicii Irak la Bucuresti.
In cazul in care deplasarile in scop de afaceri se realizeaza fara a exista detalii exacte a
interlocutorilor/partenerilor, recomandam contactarea misiunii diplomatice;
- amenintarile teroriste denota un caracter de permanenta; cetatenii straini sunt vizati mai ales de
acte precum rapiri, in vederea obtinerii de rascumparari. In ceea ce priveste tintele vizate de
atentatele teroriste, conform oficialilor Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Irak, nu
sunt cunoscute cazuri in care tinte predilecte sa fi fost locatii unde erau in defasurare proiecte
incluzand expatriati; - siguranta si criminalitate: sub umbrela violentelor sectare au proliferat si gruparile de
criminalitate organizata care organizeaza inclusiv rapiri de persoane in schimbul rascumpararilor;
- transportul public: sistemul este precar, in special tranportul urban; desi exista linii de autobuze
si microbuze, cu trasee definite, transportul public se bazeaza pe taxiuri;
- sistemul medical: exista mici clinici de medicina generala si cabinete dentare private, dar
aprovizionarea cu materiale si produse sanitare este uneori precara. Conditiile de igiena sanitara
necesita imbunatatiri;
- conditii privind traficul auto: definit in general de un grad ridicat al aglomeratiei;
- permisul de conducere: deocamdata, autoritatile irakiene admit, pentru o perioada nedefinita,
valabilitatea documentelor internationale si nationale;
- informatii privind cazurile de accidente de circulatie: Ministerul irakian de Interne dispune de
un serviciu specializat pentru informarea ambasadelor asupra accidentelor rutiere in care sunt
implicati cetateni straini;
- reglementari vamale: autoritatile irakiene aplica criterii apropiate de cele impuse de majoritatea
altor statelor: fiecarei persoane i se permite accesul in punctul vamal cu 200 tigarete (10 pachete
standard), 2 litri de vin, 1 litru de bautura spirtoasa; nu sunt mentionate restrictii privind
bijuteriile personale; suma maxima de valuta forte este de 10.000 USD;
- regimul medicamentelor: nu sunt impuse restrictii asupra medicamentelor de uz personal, este
insa recomandabil sa fie insotite de retete autorizate de administrare, pentru fiecare caz in parte.
Substantele psihotrope, stupefiantele si derivatele acestora sunt interzise, iar pedepsele sunt de o
severitate ridicata;
46
- regimul animalelor de companie: nu sunt impuse restrictii de intrare sau de carantina
animalelor de companie aduse din strainatate. Asistenta veterinara este deficitara urmare a
specificului local unde detinerea de animale de companie nu este manifesta la scara larga.
Pentru oamenii de afaceri irakieni, referitor la procesul de obtinere a vizelor de intrare
in Romania (viza de afaceri) trebuie sa fie avute in vedere urmatoarele:
Aprobarea solicitarilor de viza de intrare in Romania este de competenta MAI-IGI (Ministerul
Administratiei si Internelor – Inspectoratul General pentru Imigrari).
Procesarea cererilor de viza se efectueaza, in sistem informatizat, la CNV (Centrul
National de Vize, aflat sub coordonarea MAE-DGAC / Ministerul Afacerilor Externe – Directia
Generala Afaceri Consulare) in cooperare cu IGI.
Partenerul irakian de afaceri se va prezenta la Ambasada Romaniei la Bagdad in data si la
ora specificata ca urmare a aplicarii online pentru obtinerea vizei (http://evisa.mae.ro/), cu
urmatoarele documente:
INVITATIA OFICIALA din partea firmei din Romania (invitatie tip emisa de/prin IGI; ca
exceptie la procedura invitatiei tip IGI, companiile romanesti, listate de ANAF ca mijlocii si mari
contributori, pot sa emita invitatii pe care sa le inregistreze la MAE Romania, respectiv Directia
Relatii Consulare din cadrul Directiei Generale Afaceri Consulare – cu invitatia avand ștampila
de inregistrare DRCo, invitatul se prezinta la sectia consulata a Ambasadei);
FORMULARUL DE VIZA (Visa Application Form) completat la toate rubricile;
PASAPORT (original si copie – paginile cu date personale, fotografie si mentiunea
valabilitatii);
2 FOTOGRAFII COLOR (4/3 cm);
ASIGURARE MEDICALA DE CALATORIE (original si copie);
- extras cont bancar);
Optional, pot fi solicitate de catre personalul consular si alte documente cum ar fi: cazier,
adeverinta medicala, scrisoare din partea companiei irakiene etc.
AMBASADA RETINE DOAR COPIILE documentelor prezentate de solicitant la ghiseu.
La intrarea in Romania, detinatorul de viza trebuia sa aiba asupra lui documentatia in
baza careia a obtinut viza romana. La intrarea in Romania, cetateanul strain trebuie sa fie in
masura sa faca din nou dovada ca dispune de suma de 100 euro/zi, pentru intreaga durata a
sejurului in tara noastra.
Termenul legal de raspuns la solicitarea de viza este de 30 de zile lucratoare de la
inregistrarea cererii la Ambasada Romaniei. Invitatia nu asigura avizul favorabil din partea CNV
si/sau IGI, iar viza acordata (aplicata in pasaport) nu garanteaza neparat intrarea cetateanului
strain in Romania, decizia finala apartinand reprezentantilor autoritatii de frontiera si/sau
politiei vamale.
Exceptie la procedura emiterii unei invitatii tip IGI sunt cazurile in care aplicantii detin
vize valabile SUA, UK sau Schengen (in aceste cazuri, invitatia poate fi simpla, respectiv doar
inregistrare la DRCo). Mai mult, viza Schengen valabila, cu intrari multiple, permite
detinatorului sa calatoreasca in Romania fara a aplica de viza romanesca (in limita perioadei
mentionate de viza Schengen).
IV. 2. Restrictii vamale
47
Exista restrictii cu privire la sumele in valuta cu care o persoana fizica intra sau iese din
Irak. Sumele mai mari de 10.000 de dolari SUA trebuie sa fie declarate, iar la iesirea din tara
trebuie justificata provenienta banilor.
IV. 3. Programul de lucru in Irak Ora oficiala a Irakului este GMT+3 ore. Program de lucru oficial – zilnic, mai putin
vinerea. Angajatii companiilor de stat au liber si sambata. In timpul saptamanii, programul de
lucru este intre orele 08.00-14.00. In general magazinele sunt deschise pana la ora 16.00, unele
chiar pana la ora 18.00. In perioada sarbatorii de “Ramadan” activitatile, in general, se reduc, iar
la incheierea Ramadanului, 4 - 6 zile nu se lucreaza, majoritatea institutiilor de stat si a firmelor
fiind inchise in aceasta perioada. Si in perioada altor sarbatori religioase programul de lucru este
suspendat. Pentru sarbatorile musulmane se va avea in vedere ca, intrucat anul musulman este
mai scurt cu 11 zile fata de calendarul international, sarbatorile se decaleaza anual. Bancile au
program in zilele lucratoare (exclusiv vineri si sambata) intre orele 08.00 – 14.00.
IV. 4. Modul de contactare a Ambasadei Romaniei la Bagdad Program de lucru: D-J, 09.00-15.00; 17.00 – 20.00;
Tel: 00964 1 778 2904;
E-mail: [email protected]. Sectia consulara: [email protected]
Biroul Consilierului Economic la Bagdad (in sediul Ambasadei)
Tel: 00964 1 778 2904, int. 250;
E-mail: [email protected]
Adresa: Arasat Al Hindia, Hay Babel, Zukak 31, nr.452/ Mahala 929, Bagdad
Biroul Consular Erbil: [email protected]
Biroul Consilierului Economic la Erbil: [email protected]
IV. 5. Consideratii generale Legislatia si reglementarile comerciale irakiene, infrastructura precara si riscurile
considerabile de securitate constituie tot atatea obstacole cat si oportunitati pentru comunitatile de
afaceri care urmaresc initierea si derularea unor tranzactii in/cu aceasta tara. Pe piata irakiana se
cristalizeaza o serie semnificativa de oportunitati de cooperare/afaceri.
Contractele finantate de la bugetul statului, prin ministere sau prin administratiile
provinciale reprezinta oportunitati importante de afaceri in Irak si sunt legate, in principal, de
reabilitarea infrastructurii tarii. Proiectele initiate de ministerele si institutiile irakiene denota
oportunitati semnificative. Subcontractarea de la contractorii cu capabilitati integratoare va
deveni, in actual registru irakian (de criza economico-financiara), principalul palier care sa
prezinte oportunitati economico-comerciale (se are in vedere si procesul de tranzitie la economia
de piata). Firmele interesate sa obtina calitatea de subcontractor trebuie sa stabileasca contacte
directe cu contractorii principali, singurii autorizati sa-si aleaga partenerii de afaceri. Subliniem,
in acest context, importanta semnificativa a prezentei pe spatiu a entitatilor romanesti interestate
de dezvoltarea de cooperari. Legatura personala cu eventualii parteneri irakieni prevaleaza in fata
multor altor criterii strict economice.
Referitor la imbunatatirea procesului licitatiilor publice, in 2015, la nivelul Ministerului
Planificarii a fost infiintat Procurement Help Desk (proiect realizat in parteneriat cu guvernul
SUA). Conform ambasadorului american la Bagdad, inainte de infiintarea acestui departament,
fiecare minister gestiona cum credea de cuviinta licitatiile; spre exemplificare, a fost mentionat
un caz in care, la Ministerul Electricitatii, era necesar a fi indepliniti 28 de pasi/etape in care erau
48
implicate 15 departamente diferite iar intreg procesul a durat 10 luni. Help Desk va oferi detalii si
documentatii catre celelalte institutii irakiene pentru a se demara un proces de standardizare a
procesului licitatiilor, in baza normelor internationale.
IV. 6. Recomandari/aprecieri:
Pentru Regiunea Kurdistan :
1. Situația pe plan local s-a agravat la începutul anului 2018, criza economică s-a acutizat,
neplata salariilor celor 1.500.000 de bugetari din Regiunea Kurdistan/RK sau acordarea lor
parțială (25%-35%) a scăzut puterea de cumpărare a populației, mai ales pe un fond de creștere a
prețurilor mărfurilor uzuale. Creșterea prețurilor se datorează dificultății procurării de mărfuri din
import, aeroporturile internaționale din RK sunt închise pentru zborurile internaționale inclusiv
cele de mărfuri, din septembrie 2017. Singura modalitate de a aduce mărfuri de larg consum este
pe cale terestră prin Iran sau prin singurul punct de frontieră cu Turcia (Ibrahim Khalil).
Majoritatea mărfurilor aduse în RK provin din cele două țări vecine Iran și Turcia. Pentru ca
mărfurile din România să poată pătrunde pe piața din RK este necesar ca acestea să fie promovate
ca fiind superioare din punct de vedere calitativ și să fie ofertante ca preț (lucru foarte dificil,
deoarece mărfurile din Turcia și din Iran nu respectă norme sau directive europeene și astfel
costul lor de producție este redus, în majoritatea cazurilor sub cel din România.). De altfel în
perioada petrecută pe spațiu nu am fost contactat la modul direct, de nici o firmă interesată să
investească în eventuale programe de promovare în RK a unor mărfuri românești.
2. Au existat unele tentative de realizare de importuri din România de animale vii (produse
cu valoare adăugată redusă) însă în majoritatea cazurilor oferta de preț solicitată de firmele
românești a fost peste ce doresu să plătească cumpărătorii kurzi./irakieni.
3. Majoritatea firmelor românești care au activat pe spațiu în perioada 2010-2014, anterior
intaurării crizei economice, au lăsat o imagine negativă privind colaborarea cu firme din țara
noastră: au fost cazuri în care s-au încasat bani în avans și nu s-au mai finalizat lucrările (de cele
mai multe ori, există cel puțin 3-4 versiuni cu privire la ”dispariția banilor pentru lucrările
antamate”. Mai există o altă categorie de firme românești, care mai au de recuperat bani. Fie de la
parteneri kurzi, fie de la autoritățiile irakiene sau cele kurde.
4. Pe linia atragerilor de investiții în România, principalul impediment este constituit de
acordarea foarte dificilă a vizelor (chiar și cele de afaceri) pentru cetățenii irakieni/kurzi.
Pașaportul irakian este al doilea din lume la dificultatea de obținerea a unei vize (după cel afgan).
Doritori ar fi, însă solicită garanții pentru obținerea vizelor sau pentru obținerea unui permis de
ședere, lucru dificil de acordat, iar în multe cazuri la limita legalității. Dificultatea suplimentară
idetificată vine din faptul că nu există obțiuni de repatriere a eventualelor profituri realizate de
irakieni kurzi în România, cooperarea dintre băncile din țara noastră și cele din Irak este aproape
zero, de altfel irakienii se feresc și să-și țină banii în bănci (au existat multe cazuri în care acești
bani au fost furați de guvern sau de DAESH, Al Qaeda etc).
5. Pe linia atragerii de investiții românești în RK, există o foarte mare disponibilitate din
partea autoritățiilor kurde/irakiene, însă investitorii români nu sunt atrași de investiții în Irak/RK,
pe fondul nesiguranței privind investiția, insecurității fizice și lipsei de legislație. Majoritatea
investițiilor străine în Irak se fac prin asociere cu un localnic, de regulă potent financiar și cu
relații sus puse, care să ofere garanții pentru protecția investiției.
6. Oamenii de afaceri din RK nu au un comportament similar celor din spațiul ”occidental”,
NU lucrează cu planuri de afaceri, cu prognoze, cu studii privind cererea și oferta etc. De regulă,
prin dezvoltarea de relații personale cu autoritățiile, poți să obții o informație privind o
49
oportunitate de afaceri și cam atât. Oamenii de afaceri kurzi nu înțeleg de ce trebuie să trimită
emailuri cu solictări oficiale care să conțină eventual și o prezentare a firmei lor, pentru a o face
atractivă la colaborare cu un eventual partener român.
7. Târgurile cu participarea internațională organizate în RK sau restul Irakului au fost
anulate sau afectate ca participare de conflictul cu DAESH, cu atacurile milițiilor șiite Hashed al
Shaabi sau de interzicerea zborurilor internaționale pe aeroporturile din RK.
8. Principalele firme românești care au succes în prezent sunt firmele de foraj, care au
suficiente relații pe plan local, pentru a obține garanții că își vor recupera sondele la finalul
operațiunilor de foraj.
9. Până la clarificarea protectelor de investiții post conferința din Kuwait privind
reconstrucia zonelor afectate de terorism din Irak, până la clarificarea situației politice din RK și
a celei din Irak (alegeri generale programate pentru 12 mai 2018), până după rezolvarea
neînțelegeriilor dintre Erbil și Bagdad privind controlul teritoriilor disputate, privind veniturile
realizate din vânzările de petrol, oportunitățiile de afaceri pentru firmele românești vor fi limitate
numeric, sau vor trebui bine analizate, pentru a nu atrage o firmă românească într-un proiect
mort, de unde va ieși cu pierderi financiare, iar România cu un prejudiciu de imagine.
Pentru Irak : a) Irakul reprezinta o economie de mari dimensiuni, cu perspective de crestere semnificativa
(principalul vehicul al dezvoltarii va fi constituit, in continuare, de cresterea productiei de petrol,
estimata a atinge in decurs de cativa ani 6 mil. barili/zi; estimarile anterioare mentionau peste 9
mil. barili/zi in 2020); caracterul rentier, respectiv lipsa de diversificare economica este o
problema care afecteaza economica irakiana insa procesul de contracarare a acestui impediment
va denota oportunitati de cooperare;
b) oportunitati de cooperare majore se regasesc in majoritatea sectoarelor/domeniilor economice
irakiene: petrol si gaze, constructii, energie, comert, agricultura, infrastructura, industrie,
financiar-bancar, IT&C etc.;
c) volatilitatea politico-militara trebuie luata in considerare ca atare in procesul de creionare a
unei strategii de afaceri, precum si schimbarile implicate de procesul de tranzitie catre economia
de piata a unui stat ale carui sectoare economice erau integral etatizata (de exemplu, in ultimii ani,
mediul privat a ajuns sa fie responsabil de aproape 50% din importurile irakiene);
e) Pentru anii 2017-2020, data fiind situatia bugetara deficitara, majoritatea proiectelor irakiene
de anvergura vor fi bazate pe investitii sau plata intarziata (in general: 3-5 ani). In anii 2014-
2015, urmare inrautatirii situatiei locale, inclusiv pe palier economic, si o serie de companii
romanesti au fost afectate de suspendarea unui numar de 6500 de proiecte.
d) Recomandam:
- confirmarea istoricului si experientei partenerilor (sunt cazuri de companii romanesti care au
fost inselate de agentii locali, acestia accesand conturile bancare ale firmei fara acordul
managementului romanesc, in scop de frauda);
- acordarea unei atentii sporite palierului legislativ irakian (spre exemplificare: au aparut situatii
problematice in care vizele eliberate pentru angajatii companiilor romane cu proiecte in
Republica Irak nu s-au incadrat standardului „viza de munca”, implicand necesitatea unor noi
demersuri cronofage si costisitoare);
- in cazul existentei unui interes economico-comercial fata de spatiul irakian, reprezentarea fizica
a companiei in spatiul local este de foarte mare importanta privind cresterea sanselor de initiere
de cooperari/proiecte; aspectul poate fi privit ca parte a unui proces de adaptare partiala a
50
registrului de afaceri romanesc la mediul local, in paralel cu adaptarea mediului irakian la
cerintele unei economii de piata;
- daca exista interes fata de proiecte getionate de minister anume – se recomanda inregistrarea
companiei la acel minister (inregistrarea putand sa fie si numai o scrisoare de intentie, un profil
al companiei, CV-ul etc.) in perspectiva unor viitoare invitatii directe; nu este obligatorie, la
acesata etapa, inregistrarea ca atare a companiei in Irak;
- riscurile de securitate sunt, in general, definite de „wrong place, wrong time”; conform unor
oficiali ai MAE Irak, expatriatii care sunt implicati in proiecte in Republica Irak nu au fost tinte
predilecte ale atentatelor teroriste;
- pentru diferitele sectoare prioritizate de executivul irakian, crearea de entitati
asociative/consortii intre firmele de profil romanesti cresc sansele contractarii de proiecte (in
genere, pentru implementarea diferitor proiecte economice in Irak, sunt necesare capabilitati
inregratoare in domeniul de interes).
Relatia traditionala bilaterala de prietenie, precum si numeroasele proiecte economice si
comerciale de anvergura desfasurate in trecut de Romania pe spatiul irakian au generat si
mentinut o imagine foarte buna si apreciata a tarii noastre.
IV. 6. Alte link-uri utile http://www.iraqdirectory.com/
www.iraqitic.com
http://www.iraqoilreport.com/
http://www.iraqenergy.org/
http://www.iraq-businessnews.com/
www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/iraq/
www.trade.gov/iraq
http://www.uniraq.org/
www.customs.mof.gov.iq
www.baghdadbusinesscenter.org
http://www.iraq.alloexpat.com/iraq_information
www.cbi.iq – Central Bank of Iraq
http://tbiraq.com/ - Trade Bank of Iraq
www.ficc.org.iq – Federatia Camerelor de Comert irakiene
Actualizat la 04.03.2018
Silviu GRAMATICU
Andrei GLIŞCĂ