Infarctul miocardic presupune moartea unei zone din peretele
muscular al inimii datorita faptului ca unul sau mai multe artere
coronare au fost obstruate de placi de aterom.Drept urmare, inima
va fi mai slaba, avand mai putini muschi la dispozitie pentru a
pompa sangele.
Analgezicele i sedativele: Indispensabile combat ocul indus de
durere. Se integreaz complexului: repaus, imobilizare, calm,
somn.
Adaptarea la efort. Readaptarea fizic.Combaterea
sedentarismului.
Trebuie contraindicat repausul prelungit i excesiv, ca i lipsa
de ocupaie.nainte, atitudinea n faa unui infarct miocardic era de
imobilizare total, prelungit, eventual cu pensionare medical. n
prezent,medicina modern arat efectul favorabil al activitii fizice
la bolnavii cardiaci.Antrenamentul ocup un rol esenial n asistena
coronarienilor,prin: antrenamentul fizic progresiv al
convalescenilor cu infarct miocardic; programul de readaptare i
activitatea fizic, valabil pentru toat via.Statul n pat la
orizontal pentru o perioad mai mare de apte -zece zile are drept
consecin dezantrenarea organismului; produce hipotensiune
ortostatic; la un efort egal, produce creterea cu 20% a frecvenei
cardiace i scderea cu 14% a volumului de snge pompat la fiecare
sistol.Deci, repausul la pat creeaz: creterea consumului de
carburant; agraveaz vulnerabilitatea miocardului la
efort.Activitatea fizic progresiv a devenit astzi un mijloc de
tratament standardizat, care permite: adaptarea funciei inimii, a
celei circulatorii i o mai bun folosire a debitului cardiac;
adaptarea funciei respiratorii dubleaz sau tripleaz rata de
transfer alveolo-capilar. Antrenamentul fizic determin: scderea
consumului de oxigen la nivelul muchilor; amelioreaz randamentul
muchiului cardiac pentru aceeai cantitate de oxigen.
Mecanismele de adaptare la efort sunt: presiunea arterial
sistolic crescut; rezistenele vasculare sczute; creterea debitului
sanguin n muchi i creterea consumului de oxigen; creterea
schimburilor la nivelul plmnului, pentru a asigura un nivel
arterial crescut al oxigenului; transportul oxigenului de la plmn n
organism impune o cretere considerabil a debitului cardiac prin:1)
creterea ritmului cardiac;2) creterea consumului ejectat printr-o
contracie (debitul btaie);3) creterea forei de contracie a
inimii
Readaptarea fizic 80% dintre pacienii care au trecut cu bine
primele 15-21 zile ale fazei acute ale infarctului miocardic i au
vrsta sub 60-65 ani se pot antrena progresiv, la cantiti crescute
de efort: plimbri lungi pe jos; urcarea pantelor, scrilor;
kinetoterapie de grup 1,2,3 ore/sptmn, cu controlul adaptrii i al
criteriilor de efort; sporturi cu micri i gesturi ritmice,
nebrutale: mar, biciclet, not, vslit, golf, dans, activitate
sexual.Dac activitatea i readaptarea fizic sunt bine suportate, ele
pot fi prelungite i diversificate.Efortul trebuie ns practicat cu
regularitate!Fazele recuperarii:Readaptarea la efort dupa un
infarct miocardic presupune parcurgerea a trei faze.Faza I
corespunde stadiului acut si incepe pe sectia de cardiologie
imediat dupa internare.Presupune: Prevenirea pierderii de masa
musculara prin exercitii usoare pentru fiecare grup muscular;
Prevenirea problemelor ventilatorii prin exersarea respiratiei
abdomino-diafragmatice; Prevenirea trombozei venoase prin masaj de
drenaj venos si exercitii pentru muschii membrelor inferioare;
Prevenirea hipotensiunii la ridicarea in picioare prin ridicarea
din pat precoce(din primele zile); Mersul in camera si pe culoar;
Diminuarea anxietatii prin informarea pacientului asupra
beneficiilor programului de recuperare.
Faza a II-a , cea de readaptare propriu-zisa, incepe dupa a
treia, a patra saptamana de la infarct, dupa cicatrizarea leziunii
cardiace, care trebuie evaluata in urma unui bilant cardiologic
amanuntit.Aceasta presupune realizarea unei electrocardiograme
simple, a unor probe de efort si masurarea gazelor expiratorii in
timpul efortului.Aceste teste ne ofera informatii pretioase in ceea
ce priveste severitatea afectarii inimii, comportamentul inimii la
efort si parametrii ce trebuie respectati in cadrul procesului de
reantrenament.Pentru ca readaptarea sa fie eficienta, sunt necesare
un minimum de 20 de sedinte de antrenament cu o frecventa de
minimum 2-3 sedinte pe saptamana.O zi de antrenament presupune: O
sedinta de relaxare; O sedinta de gimnastica de incalzire; O
sedinta de exercitii de rezistenta lejera; O sedinta de antrenament
propriu-zis, folosind bicicleta ergonomica sau banda de
alergare.Exercitiile au o intensitate care creste progresiv,
pastrand intotdeauna un nivel constantal frecventei cardiace
calculate ca fiind tinta in timpul probelor de efort.Este foarte
importanta in aceasta perioada educarea pacientilor cu privire la
factorii de risc si beneficiile modificarii lor, cunoasterea
propriei maladii, beneficiile antrenamentului la efort, tintele
care pot fi atinse.
Faza a III-a presupune continuarea exercitiilor de antrenament
in conditii de securitate, dupa terminarea fazei a doua, odata cu
intoarcerea pacientului la domiciliu.Sunt necesare un minim de 30
de minute de minim trei ori pe saptamana de activitati fizice cum
ar fi inotul, ciclismul, mersul, alergarea.Dup 6-12 sptmni de la
infarct se ncheie convalescena i se intr n perioada de reabilitare
psihologic i de reinserare socioprofesional.Vindecarea este clinic
i anatomic i permite o existen normal.n 50% din cazuri, vindecarea
este incomplet, cu sechele funcionale,iar atitudinea medical i a
kinetoterapeutului vor fi dictate de capacitatea de efort a
pacientului, care este strict individualizat.Chiar i pentru cei
peste 50% care au avut o evoluie extrem de favorabil, au o via
normal normalul este meninut prin aplicarea cu strictee a unor
reguli de igien a vieii i a alimentaiei, exist obligativitatea
controlului periodic i politica personal de influenare a factorilor
de risc: renunarea la fumat; tratarea zilnc a hipertensiunii
arteriale; corectarea dislipidemiei; a acidului uric crescut;
controlul stresului; controlul modului de reacie psihoafectiv;
politica antisedentarismului; respectarea medicaiei.2
