SUMAR
8 lucruri pe care furnizorul de prefabricate din beton nu ti le spune niciodata 4
Cum te fura agentii de vanzari fara sa stii 6
Prima analiza a pietei usilor industriale din Romania 9
Primul sistem de rafturi mobile pentru paleti produsi si instalat in Romania 10
122
9 Prima analiza a pietei usilor
Industriale din Romania
4
8 lucruri pe care furnizorul de prefrabricate din beton nu ti le spune
nicioda
Constructii.bmp | Santiere.jpg
10
Sa faci sau sa nu faci afaceri in constructii 8
Santiere.jpg | Constructii.bmp – santiere cu placute 12
Hale. In cifre si statistici 18
Daca e criza in constructii de ce se mai construiesc
magazine de bricolaj 26
Investitiile din Republica Moldova prin ochii
Intreprizantorilor autohtoni 28
Radiografia unui parc industrial: Parcurile TETAROM 30
Primul sistem de rafturi mobile pentru paleti produs si instalat in
Romania
pe care furnizorul de prefabricate din beton nu ti le spune
niciodata
8 lucruri
Exista clienti care dispun de mijloace de transport proprii, si considera ca ar
iesi mai ieftin daca si-ar transporta singuri prefabricatele. Ei nu stiu insa, ca
acestea au un greutonaj extrem de ridicat, costurile suplimentare implicate in
acest caz depasind cu mult valoarea pe care ar fi platit-o companiei de
prefabricate daca ar contracta de la ei, pe langa materia prima efectiva si
transportul.
Nu orice teren suporta asupra sa presuniea aplicata de o constructie din
prefabricate de beton. Beneficiarii omit sa intrebe acest aspect, existand astfel
multe cazuri in care studiul geotehnic aplicat terenului respectiv si lucrarile
pentru consolidare au reprezentat investitii majore, care au generat intr-un cost
suplimentar pentru beneficiar.
1
2
InfoHALE | 4
Este obligatoriu sa se puna la
dispozitia beneficiarului un
cub de testare, realizat in
laboratoare agrementate, prin
care se evidentiaza
proprietatile, rezistenta si
durabilitatea prefabricatului, a
betonului si a armaturii.
Foarte putini beneficiari se
bucura de acest privilegiu.
In momentul in care
un beneficiar se decide sa
aleaga structura din beton
versus structura metalica,
ar trebui sa stie va stalpii
de rezistenta sunt mult mai
masivi si voluminosi,
reducand astfel spatiul util.
Fundatiile sunt mai mari decat
la structura metalica, dar asta
nu iti spun decat dupa ce ai
cumparat prefabricatele
La proiectele sub 1000 mp e
mai ieftin cu structura
metalica... dar sper ca nu te-
ai interesat de asta.
In majoritatea cazurilor, cea mai
buna solutie e una mixta (stalpi
beton + traverse metal/lemn) dar
asta nu ti-o vor spune nici
furnizorii de prefabricate din
beton si nici furnizorii de structuri
metalice, din moment ce fiecare
din ei doresc sa-si promoveze
propriul sistem de constructie. Somaco a achiziţionat cu 4 milioane de euro fabrica de elemente
prefabricate din beton G&D Teiuş, judeţul Alba, urmând să investească
în extinderea gamei de produse alte două milioane de euro.
Somaco a lansat la Roman o noua linie de productie, specializata in
elemente prefabricate pentru sisteme de apa si canalizare. Investitia se
ridica la aproximativ trei milioane de euro in prima faza si a implicat
modernizarea unei hale de productie si instalarea unei linii livrate de
furnizori din Germania.
Nou
tati
in p
iata
pre
fab
rica
telo
r
4
5 6
7 8
Protectia la foc este
vitala, de aceea este foarte
important ca distanta de la
armatura la exterior sa fie
cat mai mare. Distanta
uzuala este de cca 3-5 cm,
insa beneficiarii nu sunt
informati in legatura cu
acest aspect. 3
InfoHALE | 5
Cum te fura agentii de vanzari fara sa stii?
povestea unui administrator de firma
Un director de firma - furnizor de automatizari – ne spune o poveste
socanta despre cum a fost furat de un angajat, incasand de la clienti dar
fara sa predea mai departe banii catre firma. O lectie din care poate
invata oricine lucreaza in domeniul constructiilor si nu numai… Din motive
de protectie, numele firmei si a persoanelor implicate nu pot fi dezvaluite.
Voi povesti in mare problema
noastra cu unul dintre directorii de la un
punct de lucru. In primul rand, vreau sa
incep prin a spune ca el a fost recrutat
de catre noi dupa referinte si il
cunosteam efectiv din posturile
anterioare unde era director sau chiar
administrator. Prin comportamentul lui,
parea o persoana de incredere si foarte
inteligenta.
Insa dupa o perioada in care a
lucrat la noi, prima surpriza a fost cand
a "pierdut" niste sume incasate de la
client… Din fericire, nu erau valori
foarte mari. Acea suma s-a recuperat
usor la urmatorul salariu, pentru ca
vorbim de un salariu de 3500-4500 de
RON in mana!
A doua surpriza a fost cand a incasat
bani de la un client din Bucuresti, insa
exemplarul rosu al chitantei l-a rupt si nu a
predat banii. Pe o perioada de 3 luni tot
spunea ca e plecat proprietarul firmei din
tara, dar se intoarce si face plata cu OP.
Intr-un final, intr-o seara a venit clientul din
Bucuresti in Brasov (n.r.: orasul unde firma
are sediul) si a achitat datoria, moment care
a coincis cu predarea unei lucrari pentru un
alt client din Mures. In acea zi deja banuiala
noastra era ca a incasat de la clientul din
Mures si i-a predat ca fiind a celui din
Bucuresti. Curios era ca agentul ne-a spus
ca a dat clientului din Mures chitanta sub
pretextul ca e de incredere si ca va plati
numerar a doua zi la noi in showroom. Insa
clientul din Mures nu a mai venit nici astazi,
pentru ca de fapt atunci el facuse deja
plata, insa eu nu stiam.
Si toate acestea erau dupa ce a incasat din Bucuresti de la un alt client o suma
anume pentru un contract, la care efectiv nu a predat nici suma nici contractul. Socul a
fost ca dupa o luna am fost contactati direct de client care ne aducea injurii ca ce fel de
firma suntem ca nu ne respectam termenele de executie. Atunci agentul a simulat ca,
deoarece a dat un pret foarte jos, vroia sa anuleze contractul si sa returneze banii
clientului, dar ca a uitat.
Momentan stiu ca are mai multe dosare la politie
si e dat in urmarire insa nu stiu daca cineva isi va
mai recupera banii.
InfoHALE | 6
Dupa toate aceste probleme
eram convinsi ca lucrurile nu sunt in
regula si ca agentul ascundea bani, in
timp ce lucre efectiv la noi, iar pierderea
in timp poate fi mult mai mare . Asa ca
am intrerupt colaborarea cu o datorie a
lui de aproximativ de 1400 de euro
(banii incasati de la clienti si nelivrati
noua) si o multime de bani investiti in
persoana lui pe o perioada de un an.
Mai mult, noi am onorat toate
comenzile clientilor, chiar daca banii
aceia noi ca firma nu i-am incasat,
tocmai ca sa ne mentinem prestigiul pe
piata.
La o luna de la plecarea lui au mai iesit o
multime de lucruri la suprafata, cum ar fi un
alt contract din Suceava unde clientul a fost
convins sa achite 500 de euro avans pe contul
lui personal sub forma de DONATIE .
Deci agentul a fost un expert si clientul
un prost ca s-a lasat pacalit si nu a platit pe
contul firmei conform facturii cum ar trebui.
Suma care a delapidat-o de la noi e
mica in comparatie cu aproximativ 40.000 de
euro care le-a luat de la o firma de materiale
de constructii sub pretext ca construieste o
casa si achita cand primeste creditul.
Realitatea era ca a construit o casa care nu
valoreaza mai mult de 10.000 RON si restul
materialelor le-a vandut in Bucuresti la diverse
firme la jumatate de pret.
Sper sa ajute si pe altii aceasta intamplare. Adevarul este ca tot timpul patronii
sunt cei criticati ca noi nu platim si ca noi exploatam personalul si multe altele… insa
adevarul e ca pe noi nu ne protejeaza nimeni de acei angajati care astazi vin cu un CV
fantoma si cu o prestanta deosebita te face sa-i acorzi incredere si un salariu mare ca
apoi sa fure de la tine si sa faca o multime de actiuni pentru care oricand ca raspundere
numai administratorul firme o are. El scapa fara sa poti face nimic contra lui sau sa iti
recuperezi pierderile. Si noi asteptam sa vedem daca vor mai urma surprize sau nu.
Adevarul e ca de ignoranta clientilor nu suntem protejati si in ziua de azi cand o
factura nu mai are serie si numere si o stampila pe ea oricine poate spune ca eu reprezint
firma X sau Y si sa incaseze fara probleme. Sau isi fac carti de vizita cu 2 logo-uri care le iei
acum de pe internet fara probleme si atunci clientul il crede ca e agentul meu. Si la un
control eu trebuie sa ma justific ca nu e asa si cum am putea noi dovedi ca nu il
cunoastem pe acel agent sau pe acea persoana care probabil nici nu va folosi numele lui.
Poate va folosi numele cuiva de la firma, doar pe site sunt persoane de contact sau suna
si intreaba pur si simplu cu cine vorbeste si are un nume. Deci toata situatia e un dezastru
si nu avem ce face pentru a ne proteja numai sa ne rugam sa nu ne aleaga smecherii
aceia pe noi.
InfoHALE | 7
? Sa faci sau sa nu faci afaceri in constructii
In primele 5 luni ale lui 2011 noile
firme infiintate in constructii au crescut
cu 65% fata de anul trecut. DA, Statistica
ONRC arata ca dupa comert, romanii au
deschis cele mai multe afaceri in
constructii – 6321 de firme noi infiintate
in ianuarie – mai 2011, fata de 3833
firme infiintate in perioada similara a
anului trecut.
2 din 3 (64%) firme de constructii NU au
raportat profituri in anul 2009. Conform
unei analize asupra firmelor de
constructii inregistrate cu codul CAEN:
„412 Lucrari de constructii a cladirilor
rezidentiale si nerezidentiale” aflam ca
in 2009 erau inregistrate cca 32.000 de
companii dar numai 11.500 din ele au
raportat profituri.
77% dintre directorii din firmele de constructii din Romania au salarii nete sub
echivalentul a 1000 de euro/luna, conform celui mai recent studiu realizat de IBC Focus.
Noi credem ca afacerile in constructii pot aduce bani si pot fi atractive… dar atunci va
trebui sa te diferentiezi fata de concurenta.
Cel mai util mod de a fi inaintea concurentei este sa te abonezi la
www.raportuldeinvestitii.ro Vei afla de proiecte de care altfel nu ai fi stiut si vei putea
oferta inaintea majoritatii concurentilor tai.
Evita falimentul! Doar 2% din clientii IBC Focus au intrat in faliment in perioada de
criza 2009-2010…cum mult sub media din industrie. Oare de ce?
Cere chiar acum un test gratuit si vezi cu ochii tai cum arata cea mai mare baza de
date cu santiere din Romania: www.raportuldeinvestitii.ro.
Vestea buna Vestea rea
InfoHALE | 8
La initiativa IBC Focus se realizeaza
primul studiu privind piata usilor industriale
din Romania. Pana in prezent, au raspuns
peste 80 de firme care comercializeaza si
monteaza usi industriale.
40% dintre acestea lucreaza la nivel
national si sunt interesate de vanzari pe
intreg teritoriul Romaniei.
Transilvania este zona cu cea mai
intensa activitate a firmelor de profil,
depasind cu 29% in intensitate activitatea din
zona Bucuresti-Ilfov.
Aceasta din ultima tendinta este
intarita si de cea mai recenta analiza
semestriala a dinamicii proiectelor de
constructii monitorizate de
raportuldeinvestitii.ro prin care aflam ca zona
de sud este printre cele mai slab active din
punct de vedere al investitiilor in noi
constructii.
Surprinzatoare in acest raport este
contributia zonei Bucuresti – Ilfov. Doar 9,9%
din totalul investitiilor din primele 6 luni ale
anului au fost inregistrate in aceasta zona,
ocupand astfel penultima pozitie in topul
numeric al proiectelor realizat pe regiuni. In
paralel, in aceeasi perioada a anului trecut,
zona Bucuresti – Ilfov era lider la acest capitol,
cu aproape 1400 de investitii si putin sub 20%
din total.
Daca sunteti un jucator activ in piata usilor industriale, raspundeti la acest chestionar si veti primi
gratuit: - Sumarul executiv al Studiului usilor industriale 2011
- 5 santiere la alegere din www.raportuldeinvestitii.ro
- TOP 100 Antreprenori Generali din Romania (varianta electronica)
- 30% reducere la achizitionarea Studiului usilor industriale 2011 InfoHALE | 9
Primul sistem de
rafturi mobile pentru paleti produs si instalat în România
Primul sistem de rafturi industriale
mobile produs şi comercializat în România a
fost oferit companiei Energobit de către
Dexion Storage Solutions. Compania noastră
a mai livrat sisteme asemănătoare în ultimii
ani, dar acestea erau bazate pe sistemul de
depozitare P90, produs de către colegii noştri
din Germania.
Proiectul Energobit este deosebit prin
faptul ca foloseşte ca bază de depozitare
rafturile industriale din gama Premierack,
produse la Braşov. După cunoştinţele noastre
este primul astfel de proiect produs şi
comercializat în România.
Compania avea un spaţiu limitat de
depozitare şi nu putea extinde clădirea, astfel
încât s-a decis optimizarea acestui spaţiu
preţios. Dexion Storage Solutions au fost
aleşi, datorită vastei lor experienţe în acest
domeniu, pentru a propune cea mai potrivită
soluţie.
În cele din urmă, s-a decis
implementarea soluţiei de rafturi mobile
MOVO care eliminau necesitatea unui culoar
suplimentar şi permiteau o creştere cu 30% a
capacităţii de depozitare.
După trecerea cu succes a testelor de
rezistenţă şi stabilitate şi după realizarea
proiectului, s-a început instalarea propriu-
zisă. Aceasta a fost realizată de una dintre
echipele partenere Dexion, cu o bogată
experienţă în instalarea de sisteme
industriale de de depozitare, asistată de
specialişti Dexion din Germania, obişnuiţi cu
astfel de sisteme şi cu orice dificultaţi ar fi
putut apărea în timpul instalării.
În ciuda faptului că a reprezentat un
sistem complet nou, instalarea a decurs fără
probleme şi MOVO şi-a intrat cu uşurinţă în
rolul său de verigă majoră în fluxul logistic al
companiei Energobit.
Astfel am instalat, în ultimul an, mai multe sisteme de densitate ridicată,
cum ar fi sisteme cu tunele de tip Drive-In şi Drive-Through, sisteme automatizate
cu navete de tip satelit, sisteme de manipulare dezvoltate pe înalţime, atât
multietajate cât şi de tip mezanin cât şi sisteme de depozitare gravitaţionale cu
role. Un astfel de proiect deosebit îl constituie si proiectul de rafturi mobile de la
Energobit, ales pentru a eficientiza depozitarea în hala din Cluj.
- Sistemul foloseşte la maxim suprafaţa podelei, deoarece este necesar un singur culoar de acces. - Oferă un grad de ocupare bun al suprafeţei de depozitare. - Acces 100% la fiecare palet. - Este potrivit, mai ales, pentru depozitele cu temperatură controlată. - Nu este nevoie de echipament special de manevrare. InfoHALE | 10
Particularităţi proiect Energobit:
_-_ Energobit aveau o hală gata amenajată şi echipată dar cu un
spaţiu redus pentru depozitare. Pentru a optimiza la maximum
spaţiul disponibil, cei de la Energobit au ales sistemul de rafturi
Premierack de la Dexion, pe baze mobile MOVO. Alegerea
acestui sistem a dus la un câştig de 72 poziţii de paleţi, adică
30% din capacitatea sistemului iniţial.
_-_ Sistemul cuprinde o serie de componente electronice de
atenţionare cu ar fi lampa specială de avertizare şi goarna de
avertizare sonoră.
_-_ Instalaţia este prevăzută cu un set de stâlpi echipaţi cu
senzori care blochează automat sistemul când detectează
apropierea periculoasă a unei persoane sau a unui
motostivuitor, pentru a preveni orice accidente.
_-_ Rafturile fixe din exteriorul instalării sunt prevăzute cu plasă
de protecţie anticolaps specială de la Garantell, care previne
accidentarea lucrătorilor în cazul în care diferite produse cad de
pe paleţii pe care sunt depozitate.
Stelajul mobil Dexion MOVO este un sistem specific pentru densităţi mari proiectat în general pentru
depozitarea pe termen lung a paleţilor sau a altor bunuri grele.
Stelajele sunt montate pe cadre mobile, care se pot deplasa pe şine în interiorul depozitului. Cadrele sunt
ghidate electronic şi în general sunt ţinute închise, păstrându-se un culoar pentru acces.
Santiere.jpg | Constructii.bmp
Fotoreporterul IBC Focus Mai jos va prezentam 10 santiere cu poza santierului si a placutei de santier identificate de fotoreporterii nostrii pe parcursul lunii iunie.
Beneficiar: RAMAC PLAST Proiectant: AXA PROSPECT Antreprenor: CONSTRUCT STEEL MARKET Obiectiv: Hala industriala P si hala P+E Locatie: Coseri, judetul Arges,
Stadiul la 14.06.2011: se lucreaza la partea
de structura. Oferte pentru panouri
sandwich pot fi lasate direct pe santier.
Constructiile au o amprenta la sol de
1870mp. In incinta se va realiza o platforma
betonata pe o suprafata de 1086mp.
Beneficiar: HIGH TECH CLIMA Proiectant: ATTICO BARTER CLUB Antreprenor: DAC ANTREPRIZA CONSTRUCTII Obiectiv: Hala depozitare si birouri
P+2E Locatie: Sos. Berceni, comuna
Popesti-Leordeni, judetul Ilfov
Stadiul la data 14.06.2011: In ceea ce
priveste pardoselile, acestea vor fi realizate
de catre antreprenor. Pardoselile vor fi
elicopterizate.
InfoHALE | 12
Stadiul la 01.06.11: s-a turnat placa, nu au
inceput inca lucrarile la structura. Instalatiie
vor fi realizate de catre cei de la Clima
Therm. Cea mai mare parte a materialelor
este contractata, insa companiile interesate
de colaborari pot transmite pe adresa de e-
mail prezentari de firma. Sd=2510,53 mp. AC
din 4/1/2011.
Beneficiar: CLIMA THERM CENTER Proiectant: BINAR EXE Antreprenor: GCK Obiectiv: Extindere hala existenta, construire corp birouri - showroom Locatie: Sos. Pacurari 139, Iasi, judetul Iasi
Stadiul la 20.06.11: structura este realizata.
Beneficiarul este producator de volane din
lemn si piele, schimbatoare de viteza,
ornamente lemn pentru autovehicule.
Constructia de 2600 mp ar urma sa fie
finalizata pana in 01.08.2010.
Beneficiar: QUIN ROMANIA Proiectant: MEDIAN Antreprenor: FAT CONSTRUCT Subcontractor: IMSAT CUADRIOPOL Obiectiv: Extindere hala de productie Locatie: DE 301 - Km 0+200, Ghimbav, judetul Brasov
Stadiul la 01.07.11: lucrarile au inceput de
curand. S-au ridcat stalpii pentru structura.
AC din 25.05.2011. Lucrarile urmeaza sa fie
finalizate pana in data de 13.11.11.
Beneficiar: TOAMNA Proiectant: TELESTIL Antreprenor: CONSTRUCTIL DUMITRA Obiectiv: Spatiu comercial si birouri P+2E Locatie: Str. Crisan Nr. 42, Slatina, judetul Olt
InfoHALE | 13
Fabrica IAC din Romania va dispune de o
suprafata de 15.000 metri patrati si va fi un
centru de competenta pentru IAC. Va
include echipamente de formare prin
injectie cu capacitati intre 500 si 3200 de
tone si noi tehnologii de formare prin
suspensie si cu spuma.
Beneficiar: INTERNATIONAL AUTOMOTIVE COMPANY Proiectant: HOCHTIEF CONSTRUCTION AG Antreprenor: HOCHTIEF CONSTRUCTION Subcontractor: ASA CONS, CAM SERV Obiectiv: Fabrica de componente auto pentru Ford Locatie: Str. Nicolae Balcescu, Bals, Olt
Investitia prevede constructia unei hale de
aproximativ 400mp, pe structura metalica,
cu inchideri din panouri sandwich si a unui
sediu administrativ pe structura clasica cu
inchideri din BCA.
Beneficiar: MOTORKAPPA Proiectant: SOFTPROIECT Antreprenor: REGIE PROPRIE Obiectiv: Hala reparatii auto cu zona administrativa P-P+1 Locatie: Str. G-Ral . Stefan Ispas nr. 96A, Craiova, judetul Dolj
Stadiul la 25.06.2011: este inceputa partea
de fundatie. Vor fi construite 1800 de locuri
de parcare, deschiderea mall-ului este
programata in 2012. Cora va ocupa 12.100
m2 si Adora Mall, cu o suprafata totala
inchirabila de 59.000 m2, va avea 190 de
magazine.
Beneficiar: MICROCOM DOI, SONAE SIERRA Proiectant: ALPHA STUDIO Antreprenor: ACMS Subantreprenori: POLYSTART IMPEX, MOTA ENGIL, APOLODOR COMIMPEX, COMPORSA Obiectiv: Adora Mall/Craiova Mall 2S+P+2E Locatie: Str. Caracal 146, Craiova, Dolj
Beneficiar: CORAMET IMPORT EXPORT Proiectant: JEWELL DESIGN Antreprenor: COSTA V.O.C. Obiectiv: Spatii depozitare si sediu firma Locatie: Str. Ogorului, Oradea, judetul Bihor
Stadiul la 20.06.2011: se lucreaza la mai
multe segmente ale constructiei. Proiectul
va fi realizat in doua etape, pentru prima
faza fiind alocate fonduri de 18 milioane de
euro. Se estimeaza ca fabrica va fi
inaugurata in a doua jumatate a anului
viitor desi termenul de finalizare este
pentru luna septembrie a.c. AC din
29.03.2011.
Beneficiar: FAIST MEKATRONIC Proiectant: ASTECCO Antreprenor: FLODOR TRANSCOM Obiectiv: Hala de productie echipamente electronice Locatie: in parcul industrial Eurobusiness, Calea Borsului, Oradea, judetul Bihor
Stadiul la 13.07.11: structura si inchiderile
sunt realizate. Se lucreaza la acoperis.
Lucrarile au fost demarate la mijlocul lunii
aprilie si urmeaza sa fie finalizate pana in
data de 20 septembrie 2011.
Toate aceste santiere sunt disponibile cu date de contact prin serviciul Promoveaza-te unde se lucreaza!
InfoHALE | 15
Agentii nostri de teren conduc lunar aproximativ 10.000 km si „ard” in medie
20l/combustibil pe zi in cautare de investitii si santiere in lucru. Printre santierele gasite sunt
uneori simple imprejmuiri de teren, fara nicio informatie despre ce se va face acolo. Te-ai
intrebat vreodata: „unde e placuta de santier sa vad si eu ce se construieste, cine lucreaza
aici, cine e antreprenor, beneficiar, proiectant, cu cine trebuie sa vorbesc daca vreau sa fac o
oferta?”.
In multe din cazuri, vei observa cu stupoare, ca si noi, ca nu vei obtine informatiile
acestea, nici poate dupa ce intri pe santier sa cauti pe cineva. Iar daca placuta exista, poate
uneori vei avea ocazia sa-ti fortezi pleoapele si calitatile de grafolog, pentru ca scrisul nu e
citet, complet sau corect ortografic.
Dar legea spune asa: datele vor fi inscrise obligatoriu intr-un panou de minimum 60x90
cm (literele avand o inaltime de cel putin 5cm), confectionat din materiale rezistente la
intemperii si afisat la loc vizibil pe toata perioada lucrarilor. Sigur ca da! In ultima luna, din 55
de santiere industriale abordate de agentii nostri, la 29 dintre acestea nu s-a gasit o placuta
de santier disponibila sau la vedere dintr-un loc public, desi legea te obliga. Astfel, peste 50%
dintre ele nu aveau informatii despre ce se va construi si cu cine...
Ce ar putea inseamna asta pentru tine? 50% mai putine contacte, 1 din 2 potentiali
clienti pierduti, 50% targetul pe luna aceasta ... cu toate acestea, noi am reusit sa avem un
procentaj de 100% in ceea ce priveste informatiile despre santierele in lucru la care nu exista
placuta? Esti curios cum ? ... contacteaza-ne si iti vom face cunostinta cu agentul nostru de
vanzari PromoSantier.
Industrial
17%Retail
3%
Cladiri rezidentiale
private13%
Hotel & Relaxare13%
Birouri/Comercial5%
Constructii sociale si Comunitate
20%
Medical & Stiintific
5%
Infrastructura14%
Utilitati 10%
In cifre si statistici
Ha
le
1 din 5 santiere din tara este o hala!
La inceputul lunii iulie, IBC Focus a realizat analiza
semestriala Construct Intelligence, privind evolutia pietei
constructiilor pe toate domeniile si toate zonele. Extras din
aceasta analiza am putut observa, ca dupa sectorul
constructiilor sociale si de comunitate, cladirile industriale,
au fost cladirile cu cel mai prolific parcurs in primele 6 luni
ale lui 2011.
Acesta a reprezentat 17,4% din totalul santierelor
analizate. Daca e sa coroboram acest procent cu cel de
3,1% al constructiilor de Retail (tot constructii de tip hala),
realizam ca
1 din 5 constructii analizate in primul semestru, au
fost constructii de tip hala.
Cu 12% mai multe hale ca in 2010
Comparativ cu aceeasi perioada a anului
trecut, in 2011 s-au anuntat cu 12,1% mai multe
investitii industriale si de retail. Daca in 2010, pentru
prima parte a anului inregistram pe
www.raportuldeinvestitii.ro 1489 astfel de obiective,
in 2011 am raportat cu aproape 200 mai multe
investitii – 1671.
80% dintre acestea au fost informatii despre noi investitii, neanuntate pana la acel moment, in timp
ce diferenta de 20 de procente a fost ocupata de santiere urmarite anterior in analize. Exceptand lunile
ianuarie si iunie, privind evolutia lunara a acestor santiere, observam ca in medie, pe luna, in 2011,
consultantii IBC Focus au oferit informatii despre 279 investitii.
249
217232
187
236
368
218
286
360
273 269 265
0
50
100
150
200
250
300
350
400
ian feb mar apr mai iun
2010
2011
Nord - Vest
19%Centru
14%
Vest9%
Sud - Vest11%
Sud
18%
Bucuresti6%
Sud - Est13%
Nord - Est10%
Cele mai multe investitii impartite intre Nord – Vest si Sud
Ca si distributie geografica, zona de
Nord – Vest si zona de Sud au fost zonele cele
mai atractive pentru investitori.
Ca si regiuni istorice, Transilvania detine 42% din procentul proiectelor, sudul tarii 35%, iar Moldova
23%. Proportiile nu s-au modificat semnificativ comparativ cu 2010. Cea mai mare diferenta a fost in zona
Transilvaniei, unde in 2010 se inregistrasera cu 3% mai multe proiecte ca in 2011.
In regiunea de Nord – Vest au fost raportate 324 de obiective, in timp
ce in zona de sud 298. Cele mai putine hale au fost inregistrate in zona
Bucuresti – Ilfov, de unde analizei noastre au fost supuse 106 obiective.
Cele mai prodigioase judete au fost Cluj – 55 de investitii noi
anuntate, Ilfov 52 de proiecte, Constanta si Timis cu cate 51 de investitii noi
si Bihor si Prahova cu 50 de noi obiective.
Luand in contorizare si numarul proiectelor la care s-au facut
actualizari o data cu modificare stadiului sau cu adaugarea de contacte noi,
judetul cel mai atractiv a fost Bihor cu 78 de proiecte, Timis cu 76, Ilfov cu
74, Cluj cu 73 si Constanta cu 65. Astfel, observam ca 5 judete se afla in
fruntea clasamentului in ambele situatii.
La polul opus se enumera judetele Vaslui, Harghita, Teleorman,
Botosani, Caras – Severin si Covasna.
Bihor 78 proiecte
Timis 76 proiecte Ilfov 74 proiecte ……………… Botosani Caras-Severin Covasna
Cele 2 zone singure au conglomerat
37% din totalul halelor monitorizate.
InfoHALE | 19
Centru
Vest
Sud - Vest
Sud
Bucuresti
Nord - Vest
Nord - Est
Sud - Est
0 20 40 60 80 100 120
investitii in executie
Centru
Vest
Sud - Vest
Sud
Bucuresti
Nord - Vest
Nord - Est
Sud - Est
0 50 100 150 200 250 300
investitii inainte de executie
hale la care nu s-au demarat lucrarile! 1201
Timing-ul conteaza foarte mult in realizarea ofertei atat pentru
antreprenori cat si pentru furnizorii de materiale de constructie. Am analizat
situatia pe zone a proiectelor aflate in etapa de executie (constructie sau
amenajare) dar si situatia proiectelor aflate in faza premergatoare
constructiei (intentie, proiectare, licitatie).
Cum era de asteptat, zonele cu cele mai multe investitii (Nord – Vest
si Sud) au avut si cele mai multe proiecte atat in faza premergatoare
constructiei, cat si in cea in care efectiv se lucra la santier. Mai interesanta
este proportia in fiecare zona a proiectelor pe stadii. InfoHALE | 20
50
39
64
82
51
84
42
58
181
118
110
216
55
240
125
156
Centru
Vest
Sud - Vest
Sud
Bucuresti
Nord - Vest
Nord - Est
Sud - Est
In executie Inainte executiei
Zona Bucuresti – Ilfov are cea mai
echilibrata distributie a proiectelor ca si
stadii. Putin sub 50% din obiectivele analizate
din aceasta zona erau efectiv in lucru la
momentul la care ele au fost contactate de
catre consultantii IBC Focus. La polul opus,
zona de Centru inregistra pentru acelasi
stadiu de executie, putin peste 20% din
totalul proiectelor.
Numarul halelor aflate in executie a scazut cu 8%
470 de hale contactate in primele 6 luni
ale anului 2011, se aflau in stadiu de executie
in momentul in care consultantii IBC Focus au
luat legatura cu persoanele si companiile
implicate in realizarea lor, in timp ce in faza de
proiectare, se inregistrasera 1271 de obiective.
Analiza facuta de IBC Focus in 2010, pentru
primele 6 luni ale anului privind domeniile
Industrial si Retail, releva faptul ca 36% din
santierele analizate se aflau in executie, in timp
ce in faza premergatoare constructiei erau
64%.
In executie
28%
Inainte executiei
72%
2011 In executie36%
Inainte executiei
64%
2010 InfoHALE | 21
251
411
548
665
872
413
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
2011
2010
peste 3000 mp
intre 1000 si 3000 mp
sub 1000 mp
Peste
8,6 milioane de mp construiti analizati in 12 luni
Din cele 1201 de investitii aflate in faza
premergatoare constructiei, consultantilor IBC
Focus le-au fost comunicate informatii despre
suprafetele construite a 482 de obiective. Cele
482 de obiective insumeaza 2.358.000 mp
construiti.
Ca diferenta, in primele 6 luni ale lui 2010, cele 451 de hale la care am obtinut informatii referitoare la
suprafete, insumau cu aproximativ 800.000 mp mai mult, mai precis 3.189.000 mp.
Suprafata cumulata a investitiilor aflate in executie pe parcursul anului 2011, arata o scadere
considerabila a suprafateleor construite. Astfel, cele 183 de investitii din primul semestru al 2011, la care ne-au
fost comunicate suprafetele construite au totalizat 1.097.000 mp. In aceeasi perioada analizata in 2010, 299 de
investitii cu suprafete construite cunoscute, au totalizat 2.040.000 mp.
Constructii industriale, sustinute de constructiile de sub 1000 mp
Astfel ne confruntam cu o situatie paradoxala: numarul
santierelor a crescut, dar suprafata cumulata a acestora a scazut.
Explicatia sta in dimensiunile individuale ale santierelor anuntate.
Acest aspect a fost surprins si pe parcursul analizei semestriale
Construct Intelligence, lansate la inceputul lunii iulie.
Numarul santierelelor de peste 1000 mp a scazut in 2011 cu
peste 25%, fata de aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce numarul
santierelor de sub 1000 mp a crescut cu peste 110%.
Totodata, putem sesiza si ponderea ocupata de santiere pe dimensiuni. In
2010 proiectele de peste 3000 mp reprezentau aproape 30% din totalul constructiilor
de tip hala, in timp ce in 2011, procentul acestora se invarte undeva in jurul a 15%.
Proiectele de dimensiuni mici reprezinta in prima parte a anului 2011, 1 din 2
investitii industriale, in timp ce in 2010 ele erau sub 30%.
InfoHALE | 22
33
95
405
429
265
61
219
555
379
202
0 100 200 300 400 500 600
ALTELE(SPALATORIE AUTO)
ATELIERE, SPATII RECICLARE
DEPOZITARE (SPATII LOGISTICE, PARCURI LOGISTICE)
SPATIU PRODUCTIE
ZOO/BIO TEHNIE (FERMA, ABATOR,GRAJD)
Impartirea constructiilor industriale2011
2010
31
30
14
48
60
19
57
35
5
5
108
49
14
36
0 20 40 60 80 100 120
ALTELE
BRICOLAJ
HYPERMARKET
MAGAZIN
MALL / CENTRU COMERCIAL
SHOWROOM (AUTO, MATERIALE)
SUPERMARKET
Impartirea constructiilor de tip retail
2011
2010
In 2011 am supus analizei 7 investitii de peste 80.000 mp construiti: Centrul comercial
Electroaparataj, ce se intentioneaza a se realiza in Bucuresti de catre Magnum Investitii si Real4You
Immobilien – o investitie care in momentul in care va fi finalizata va cumula 190.000 mp. Europolis Park
Bucharest din Chiajna, a fost o alta investitie majora recontactata de catre IBC Focus pe parcursul anului
2011. Am luat legatura si cu reprezentantii firmei To Do European care intentioneaza sa ridice in Galati un
ansamblu rezidential ce va fi insotit si de un mall 85000 mp. Suplimentar, pe www.raportuldeinvestitii.ro
au fost publicate informatii despre Centrul comercial Park Lake Plaza, fabrica de extractie uleiuri vegetale
realizata in Lehliu-Gara, complexul comercial Corall din Constanta, dezvoltat de Cora Romania, si fabrica
productie produse electronice din Darmanesti, judetul Dambovita.
In 2010, putem aminti de centru comercial Esplanada, finalizarea complexului comercial Sun Plaza,
a 2a fabrica de prelucrare a lemnului realizata de Prolemn in Reghin, centrul logistic Kaufland realizat in
judetul Cluj dar si de planurile firmei Avrig 35 care intentioneaza sa ridice Pallady Shopping Center in zona
Pallady din Bucuresti.
1 din 3 proiecte industriale este un depozit
Subdomeniul constructiilor din zoo/bio – tehnie si spatiile de productie au inregistrat scaderi ale
numarului de proiecte realizate, in timp ce spatiile de depozitare, atelierele si spatiile de reciclare si
spalatoriile auto au castigat teren in 2011. In impartirea pe subdomenii a constructiilor din domeniul
Industrial, observam ca spatiile logistice si de depozitare au luat un avans de peste 100 de investitii in
prima parte a anului 2011 in comparatie cu aceeasi perioada a anului 2010.
InfoHALE | 23
40 82 109 66 56 630
20
40
60
80
100
120
ian feb mar apr mai iun
2011
Constructiile majore din sectorul de Retail, au „picat pe capete” in 2011 – am inregistrat scaderi la
numarul de supermarket-uri, hypermarket-uri, showroom-uri, centre comerciale, magazine de bricolaj.
In schimb, in cazul constructiior de tip magazin (lucrari de dimensiuni reduse in general) am putut
observa o crestere considerabila fata de aceeasi perioada a anului 2010. Proiectele de retail ramase
„moarte” pe parcursul 2009 – 2010 nu au dat semnale de revenire, nu, cel putin in prima parte a anului
2011. Partea a 2a anului ar putea aduce un flux nou de astfel de investii, o data cu planificarea investitiilor
pentru 2012 – multe din investitiile din retail incepute in acest an au ca date de finalizare momentul
prielnic deschiderii de noi centre de retail – luna decembrie.
1671 hale industriale
1671 hale industriale
3180 beneficiari 525 proiectanti 718 antreprenori 242 subantreprenori
698 proiecte fara antreprenori stabiliti
19 caiete de sarcini 416 cu cereri de materiale si servicii in constructii
Asa au aratat primele 6 luni industriale ale anului, conform datelor inregistrate de catre echipa IBC
Focus.
Luand in calcul cererile de materiale de constructii si a serviciilor conexe pentru constructiile
industriale, in primele 3 luni ale anului s-a inregistrat o crestere constanta a numarului de cereri de acest
tip. In al doilea trimestru, numarul acestora s-a temperat, fiind unul chiar foarte echilibrat. Per ansamblu,
pe sectorul industrial si de retail, in primele 6 luni ale anului, la 1 din 4 proiecte au fost inregistrate cereri
de oferte.
InfoHALE | 24
Daca e criza in constructii… de ce se mai construiesc magazine de bricolaj?
Magazinele de bricolaj se adreseaza in special celor care construiesc sau isi renoveaza casa.
Dar daca piata constructiilor a scazut consecutiv in ultimii 2 ani… cum se explica faptul ca doar in
ultimile 6 luni de zile, conform celei mai mari baze de date cu santiere din Romania –
www.raportuldeinvestitii.ro aflam ca:
5 mari magazine de bricolaj sunt in constructie
12 sunt in proiectare
5 si-au deschis portile in ultimile 6 luni.
Cel mai activ investitor in ultimele 12 luni, in noi
magazine de bricolaj, este
Dedeman.
Poate parea ciudata decizia marilor lanturi de bricolaj de a investii in noi unitati de vanzare…dar mai jos
veti vedea ca decizia de a deschide noi magazine este perfect justificata. Iata 3 argumente solide care le sustine
decizia:
1 2 In primul rand, nevoia de spatii locative este
imensa. Romania sta foarte prost la acest capitol,
avand in vedere ca 55% din totalul stocului de
DAR…cel mai mare potential nu vine de aici…
ci din durata de viata a materialelor de
constructii. Aproximativ 60% din stocul total
locativ al Romaniei este reprezentat de locuite sunt supra-aglomerate iar suprafata locativa pe
cap de locuitor este printre cele mai mici din Europa –
14,1 mp. Aceste date justifica nevoie de noi
locuite…care normal ca vor avea nevoie si de
materialele din marile magazine de bricolaj.
constructii realizate inainte de anul 1977. Asta
inseamna ca majoritatea acestor locuinte vor avea
nevoie in viitorul apropiat de renovari serioase. La
Bienala de Arhitectura din Venetia chiar am gasit si
un studiu de caz similar…in care erau prevazute
durata de viata a materialelor de constructii folosite
in anii 60-70 in constructii si durata lor de viata.
Marea lor majoritate au durata de viata mica sau
sunt demodate. In graficul de mai jos este
prezentata durata de viata a diferitelor materiale de
constructii folosite in anii 70-80.
InfoHALE | 26
3 Celibatarii cresc si ei cererea de noi locuinte. Ai citit bine… celibatarii nu doar ca pot… dar
chiar influenteaza piata constructiilor. Si inca intr-un mod pozitiv. Aproximativ 40% dintre
suedezi locuiesc singuri. In Franta, numarul oamenilor care locuiesc singuri s-a dublat fata de
cel din anul 1968.
Pana in anul 2012, 40% din locuinte vor apartine unor celibatari. Peste 50% din locuintele din Munchen,
Frankfurt si Paris contin doar o persoana, in timp ce in Londra, aproape 4 din 10 oameni locuiesc singuri.
Ai prins ideea? Oamenii sunt mai singuri. Casatoriile sunt mai rare iar divorturile mai dese. Si se
intampla si in Romania…asa cum arata si graficul urmator:
Asadar, oamenii traiesc mai mult timp singuri, ceea ce inseamna o cerere si mai mare pentru noi
locuinte.
Avand in vedere argumentele de mai sus, decizia marilor lanturi de a investi in dezvoltarea de noi
centre de bricolaj pare extrem de logica si argumentata.
InfoHALE | 27
Investiţii în active materiale pe termen
lung - total
clădiri de locuit
clădiri (exclusiv de locuit) şi edificii
utilaje şi maşini
mijloace de transport
altele
Investitiile in
Republica Moldova prin ochii intreprinzatorilor autohtoni
Cine s-a interesat vreodata de posibilitatile de
investire in Republica Moldova, cu siguranta stie ce
situri sa acceseze, la ce pagina sa deschida ziarul de
profil, iar acolo unde nu crede in cuvinde, apeleaza la
datele statistice, pentru o pictura impecabila in cifre a
situatiei economice din tara.
In acest numar am plecat de la acelasi cadru:
am bani, vreau sa investesc in Republica Moldova, si
ma aflu in fata unui mare semn de intrebare. Doar ca
datelor statistice si declaratiilor expertilor am
suprapus experienta si destainuirea unui producator
de materiale de constructii autohton (care pentru
moment a decis sa-si pastreze anonimatul). Exista
lucruri pe care un ministru al economiei n-o sa ti le
spuna niciodata, si pe care n-o sa le gasesti in niciun
grafic. Deci, intreprinzator in Republica Moldova, a fi
sau a nu fi?
In urma discutiei cu unul dintre antreprenorii
din Republica Moldova s-a reusit o schitare a situatiei
economice si a climatului investitional. Doar ca
perspectiva este cu totul alta, o viziune din interior,
focalizata pe 4 aspecte cheie:
Contextul socio-economic
Dupa cum s-a mai specificat, Republica
Moldova a uimit printr-o revenire economica vizibila la
sfarsitul lui 2010 (avem o crestere economica de 8,4%
in primul trimestru al lui 2011). Expetii au inceput sa
vorbeasca despre semne evidente de maturizare si
stabilizare economica. Motivati probabil atat de
relansarea afacerilor autohtone cat si de cresterea cu
32% fata de anul precedent a investitiilor in active
materiale pe temen lung.
In acelasi timp, desi sunt atrasi de localizarea
strategica a tarii si de tratamentul preferential, atat
din partea UE cat si CSI, investitorii straini se abtin sa
faca investitii voluminoase in Republica Moldova.
Una dintre piedici este subdezvoltarea
infrastructurii investitionale si informationale. O alta
bariera, dupa cum se va vedea, se contureaza la nivel
politic si legislativ. E de mentionat faptul ca economia
Moldovei ramane sub semnul companiilor mici. E
nevoie de o investie de amploare, de succes si cu
rezistenta in timp, care sa deserveasca drept exemplu
si “nada” pentru alte investitii de gen.
Daca ne referim strict la sectorul
constructiilor, in viziunea intreprinzatorilor autohtoni,
in anul curent s-a observat o revigorare a segmentului
rezidential. Exista cerere pentru locuinte noi, dar mai
ales pentru lucrari de reabilitare. Intr-o analiza pe
ultimii 3 ani se poate observa ca dupa scaderea din
2010, inceputul lui 2011 promite revenirea la nivelul
lui 2008.
Conform datelor statistice, cel mai mare
volum al constructiilor de locuinte s-a inregistrat in
municipiul Chisinau. Pana la acest moment, in aceasta
regiune au fost date in folosinta 3799 de apartamente
cu o suprafata totala de 425 mii mp, marcand o
crestere de 12,6% fata de aceeasi perioada a anului
precedent. Anul trecut, din mijloacele proprii ale
populatiei au fost construite 1668 de case individuale
cu o suprafata totala de 257 mii mp (47,1% din
suprafata totala a locuinţelor date in folosinta in 2010
si 100,7% fata de anul 2009).
InfoHALE | 28
In ceea ce priveste investitiile industriale, in
timpul discutiilor s-a mentionat ca exista tendinta de a
investi in reabilitari mai degraba, decat in constructii
noi. Avem si exemplul producatorului de textile Icatex,
care a optat pentru reabilitarea unui spatiu inchiriat si
in nicun caz constructia unui spatiu de productie nou.
Contextul politic si legislativ
O adevarata surpriza politica, asa s-ar putea
numi situatia in care se afla Moldova la momentul
actual. Acesta este lucrul care “sperie” investitorii atat
autohtoni, dar cel mai mult pe cei straini. Alegerile
repetate, vin cu autoritati politice noi si cu viziuni
politice noi. Cum a reiesit din discutia purtata cu
antreprenorul autohton, cel mai grav este cand la
putere ajunge cineva cu o viziune de tip comunista -
de ce unuia e mai bine decat celuilalt: ceea ce sfideaza
insasi legile pietei libere. De aici si inconsistenta
legilor, care sporeste gradul de risc al economiei si
forteaza toti investitorii sa adopte pozitia de
asteptare.
Investitorii autohtoni vorbesc despre o inalta
politizare a tuturor proceselor. “Sunt persoane
interesate concret, care in orice mod, prin orice
mijloace incearca sa blocheze activitatea”. Se incearca
fragmentarea sau desfiintarea intreprinderilor mari,
puternice din punct de vedere financiar.
“Companiile mici sunt mai usor de manipulat”.
Iar atunci cand se incearca oprirea activitatii se
recurge “la un atac total”, la nivelul tuturor
departamentelor. Antreprenorul povesteste despre 3
inspectii de la 3 institutii diferite, iar atunci cand nu s-
au identificat iregularitati, s-a recurs la presiuni prin
alte mijloace. (La momentul actual, cazul este rezolvat
prin curtea internationala in favoarea
antreprenorului). Toate demersurile au fortat totusi
comania sa-si stopeze activitatea pe aproximativ un
an.
In acelasi context, expertii in domeniu,
atentioaneaza asupra nivelului ridicat al coruptibilitatii
institutiilor legislative si recomanda investitorilor sa
paseasca peste procesele la nivel national, si sa se
adreseze direct curtilor internationale.
Mentalitatea „afaceristului” autohton
Investitorii autohtoni sunt localnicii care au
lucrat o perioada de timp in strainatate, iar reintorsi in
tara incearca sa infiinteze afaceri. Inca se mai poate
vorbi despre mentalitatea castigului de peste noapte. In
lipsa unei viziuni pe termen lung, in cazul in care
intreprinzatorul nu obtine castiguri imediate, se
observa o reorientare spre comert si castiguri din
specula.
Investiile autohtone vs investitiile straine
E gresit totusi “sa se picteze” doar in negru
tabloul investitional al Republicii Moldova. Am
prezentat o piata vazuta din perspecriva unui
intreprinzator autohton, context in care nu s-a putut
evita o nota de subiectivitate (si am asumat acest lucru
inca de la inceputul articolului). Tot dupa parerea
afaceristilor autohton, firmele cu capital strain, care
intentioneaza sa investeasca in Republica Moldova se
bucura de un altfel de tratament. S-a mentionat ca aici
intra in joc imaginea tarii.
Dincolo de viziunea intreprinzatorilor nationali
exista semne clare de ameliorare a climatului
investitional. Cu toate ca zelul autoritatilor in
implementarea reformelor nu se poate compara cu
talentul in jocul politic, Moldova a reusit totusi sa
ocupe un loc in primii zece reformatori din lume
conform raportului „Doing Business 2010”. Nu pot
trece neobservate nici incercarile de a dezvolta un
parteneriat strategic cu Romania si regimul fiscal
preferential de care se pot bucura investitorii straini
precum: cota zero la impozitul pe profit, o rata de 15%
a impozitului pe dividende (perceputa doar la
momentul platii), TVA diferentiata (20%, 8%, 6% sau
0%) si TVA rambursabila pentru investitii efectuate in
anumite localitati.
InfoHALE | 29
Nokia, Emerson dar si BMW au facut pe
parcursul ultimilor ani ca numele Tetarom sa fie
asociat cu companii internationale. Investiile
Nokia si Emerson au pus judetul Cluj pe harta
internationala a parcurilor industriale, insa multe
investitii au ramas doar la stadiul de “stiri soc”
aparute in articole de presa.
Istoria recenta a parcului industrial
Tetarom este legata de companiile de talie
mondiala ca Nokia sau Emerson, insa prima data
numele Tetarom a aparut in 2001. Mai exact, in
noiembrie 2001 s-a infiintat societatea TETAROM
S.A., cu obiectul principal de activitate
administrarea Parcurilor Industriale, avand
urmatorii actionari: Consiliul Judetean Cluj,
Consiliul Local Campia Turzii, Consiliul Local Cluj-
Napoca, Consiliul Local Dej, Consiliul Local Gherla,
Consiliul Local Huedin, Consiliul Local Turda.
Numele este o abreviere pentru Transilvania
Echipamente si Tehnologii Avansate produse in
Romania.
investitii de 110.000.000 €
Succesul a inceput cu parcul industrial
Tetarom I ce se desfasoara pe o suprafata de 32,7
ha in Cluj – Napoca, pe strada Taietura Turcului.
Desi termenul final pentru ocuparea integrala a
celor 32,7 ha, conform Raportului de Fezabilitate
intocmit de UE, era 2015, la data inaugurarii,
Parcului Industrial de Inalta Tehnologie TETAROM
I era in intregime contractat. In 11 octombrie
2002 TETAROM SA obtine primul titlu de "Parc
Industrial". In 22 februarie 2003 incep, in mod
oficial, lucrarile de constructie a Parcului
Industrial, lucrari care tin pana in 17 noiembrie
2005, data inaugurarii oficiale a Parcului
Industrial TETAROM I.
Printre cele mai notabile investitii si
companii care au ajuns in Tetarom I se afla A & A
Medical, Energobit, Inter Grup, Net Brinel sau
Sistec Sbsol.
Valoarea totala a investitii de la Emerson.
Tetarom SA ofera in Parcul industrial
Tetarom I o hala multifunctionala, cu spatii de
birouri si de productie si un Incubator de afaceri,
in care sunt birouri, sediul Tetarom SA, un centru
de informare si comunicatii, o sala de conferinta,
un spatiu expozitional, o sala de protocol, spatii
polivalente si spatii anexe. Incubatorul de afaceri
functioneaza ca si spatiu pentru birouri, care sunt
si vor fi inchiriate firmelor nou infiintate (de start-
up) cu obiect de activitate IT&C si care, dupa o
perioada de crestere economica - maximum 3
ani, vor parasi incubatorul pentru a face loc altora
aflate la inceput.
Cu o suprafata totala de 12 ha, din care
11 ha fac obiectul contractului de asociere in
participatiune cu Emerson SRL, numele Tetarom II
coincide in proportie de aproape 100% cu
compania americana, inclusiv strada pe care este
localizat – strada Emerson. Reprezentantul in
Romania al gigantului american din industria
motoarelor, concernul american EMERSON
ELECTRIC, a ridicat deja patru cladiri in care
functioneaza 5 firme si sediul social Emerson SRL,
iar in acest an au inceput constructia celei de-a
V-a cladiri - P+4E+ET - un nou Centru de
Engineering pentru circa 600 de absolventi cu
studii superioare. Valoarea investitiilor firmei
Emerson, conform contractului, se ridica la peste
75 milioane euro, iar numarul locurilor de munca
care vor fi create la final depaseste 3500.
75.000.000
euro
InfoHALE | 30
Radiografia unui parc industrial PARCURILE INDUSTRIALE TETAROM
o hala de productie si spatii de depozitare a
companiei Supremoffice, un imobil de birouri pentru
Banca Transilvania, o investitie de 1 milion de euro in
realizarea unei cladiri pentru compania Krisia West,
un ansamblu de agrement, dar si lucrari de extindere
a spatiilor aferente parcurilor si realizarea de noi
cladiri cu functionalitate de incubator de afaceri. De
asemenea, de la inceputul anului 2010, IBC Focus a
furnizat informatii si despre investitiile Energobit, CBC
Laboratories, Plantextrakt si Agressione – investitii
verificate si confirmate de catre beneficiarii
proiectelor.
Cu toate acestea, au fost si nenumarate
zvonuri potrivit carora “colosi” ai industriilor
farmaceutice sau auto ar urma sa-si faca prezenta in
parcurile Tetarom – General Motors cu o unitate de
asamblare finala a autoturismelor Opel, Daimler-
Chrysler Automotive cu o unitate de productie de
masini Mercedes, A Klasse si B Klasse, Warner Chilcott
cu o fabrica de produse farmaceutice, dar si BMW
Motor AG cu unitati de productie pentru motoare
BMW. Unele au fost pur si simplu zvonuri, insa
conform directorului general al Tetarom, Viorel
Gavrea , au fost si situatii cand sosirea acestor
investitori a fost compromisa din cauza articolelor
aparute in presa sau a “scurgerilor de informatii”.
Intr-un interviu oferit pentru ziarulfaclia.ro, Viorel
Gavrea a precizat care sunt motivele pentru care
discutiile avute cu investitorii sunt confidentiale: “1.
aproape toti investitorii majori sint cotati la burse de
valori, orice anunt al unei noi investitii afecteaza
cotatiile; 2. va exista o reactie imediata a sindicatelor
(se inchide fabrica la noi si se relocheaza in alta tara,
ne vom pierde locurile de munca etc?); 3. va exista o
reactie a pietei ( OK, deci de la anul produsele vor fi
fabricate in Romania, vom mai avea oare aceesi
calitate? etc.); 4. va exista o reactie a furnizorilor.”
Ales pe 2 iulie 2011, presedinte executiv al
Asociatiei Parcurilor Industriale, Tehnologice,
Stiintifice si a Incubatoarelor de Afaceri din Romania
(APITSIAR), Viorel Gavrea a precizat in acelasi interviu
ca planurile Tetarom includ si dezvoltarea de parcuri
logistice prin intermediul Tetarom, iar ca si investitie
suplimentara, sa pregateste sosirea unui client pe
masura Nokiei, dar din alt domeniu.
Daca Tetarom II se leaga de Emerson, “chiriasul
de lux” din Tetarom III, dar totodata si principalul brand
care are stabilita o colaborare cu Tetarom , este Nokia.
Investitia gigantului finlandez, inaugurata la inceputul lui
2008 a atras peste 60 mil euro. Alte 60 mil de euro au
fost atrase prin investitiile furnizorilor cu care a venit
compania finlandeza: BYD, Hansaprint & Elander si Stora
Enso, investitii care au creat aproximativ 6000 de locuri
de munca. Succesul companiei a fost confirmat si in
cifre, care la 3 ani de la startul productiei, plasau Nokia
ca al doilea exportator al Romaniei.
Pe o suprafata de 154 de ha, situat in comuna
Jucu, Tetarom III este cel mai mare parc industrial
operational din tara.
Lista cu actualii chiriasi ai parcurilor industriale
Tetarom poate fi consultata pe www.tetarom.ro.
Planurile de viitor ale Tetarom SA prevad realizarea parcurilor
industriale Tetarom IV si Tetarom V.
Surse | Raportul de investitii | TETAROM | Ziarul Faclia
Consiliul Judetean Cluj intentioneaza sa
infiinteze 2 noi parcuri industriale: Tetarom IV si
Tetarom V, pe o suprafata totala de 185 hectare situate
in comuna Feleacu. Costurile totale estimate de realizare
a acestor proiecte se ridica la aproximativ 110 milioane
de euro.
Pentru Tetarom IV, comisia de urbanism a
Consiliului Judetean Cluj a aprobat PUZ-ul la inceputul
anului 2011. Viabilizarea terenului pe care urmeaza sa
fie desfasurat acest proiect este sustinuta prin fonduri
europene. Proiectul va fi dezvoltat impreuna cu
administratia comunei Feleacu, care s-a angajat sa
cedeze pentru Tetarom IV aproximativ 87 ha. Din acest
teren, 15 hectare vor fi folosite pentru realizarea unui
parc fotovoltaic.
Dinamica investitiilor din parcurile industriale
Tetarom este una remarcabila. Pe langa companiile deja
existente, Consiliul Judetean Cluj impreuna cu Tetarom
au dezvoltat in permanenta strategii de extindere si de
atragere de noi chiriasi. Conform raportuldeinvestitii.ro,
in ultimele 6 luni au fost anuntate 5 investitii:
InfoHALE | 31