1
INTRODUCERE – SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND
SITUAŢIA INSTAN ŢEI ÎN ANUL 2013
Justiţia este un pilon fundamental al societăţii democratice fondată pe
principiul statului de drept, caracterizat prin supremaţia legii şi egalitatea tuturor în
faţa ei. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului şi impune separaţia
puterilor in stat.
Ca şi celelalte instanţe judecătoreşti, Judecătoria Bistriţa funcţionează în
temeiul principiului separaţiei puterilor în stat, obiectivul instanţei fiind acela al
înfăptuirii justiţiei pe raza sa de activitate în scopul apărării şi realizării drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
Anul 2013 reprezintă o etapă importantă în activitatea judiciară, fiind anul în
care activitatea judecătorilor şi grefierilor secţiei civile a fost marcată de intrarea în
vigoare a noului Cod de procedură civilă. Este indubitabil că intrarea în vigoare a noii
legislaţii a presupus un efort suplimentar din partea personalului acestei secţii a
instanţei, impus nu doar de creşterea atribuţiilor, ci şi de acomodarea cu noile
dispoziţii legale.
Măsurile organizatorice luate de conducerea instanţei, dar mai ales efortul
personal al judecătorilor şi grefierilor de şedinţă au permis depăşirea unei perioade
deosebit de dificile, însă provocările nu s-au încheiat în condiţiile iminentei intrări în
vigoare a noii legislaţii în materie penală şi procesual-penală.
Din punct de vedere al capacităţii administrative, Judecătoria Bistriţa îşi
desfăşoară activitatea, alături de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, în sediul „Palatul de
Justiţie”, situat în Bistriţa, str. Alba Iulia, nr. 1, dat în folosinţă în anul 2001, ce
asigură în prezent spaţiile pentru desfăşurarea activităţii celor două instanţe la nivelul
de competenţe şi de organizare a activităţii de judecată. Cu toate acestea, urmare a
noilor reglementări începe să se resimtă nevoia unor spaţii pentru desfăşurarea tuturor
tipurilor de şedinţe de judecată prevăzute de noile coduri de procedură.
2
Sub aspectul volumului de activitate, Judecătoria Bistriţa se situează pe un
palier mediu dacă se ia ca reper numărul dosarelor înregistrate anual. În schimb, dacă
se are în vedere şi numărul de judecători ce deservesc instanţa, Judecătoria Bistriţa se
situează în eşalonul superior, evidenţiindu-se prin încărcătura mare de activitate ce
revine unui judecător, situată peste nivelul pe care exigenţele asociate unei justiţii de
calitate l-ar impune.
În privinţa resurselor umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2013, dintr-o
schemă de 20 posturi de judecători alocată Judecătoriei Bistriţa (în urma suplimentării
schemei de judecători cu 2 posturi, faţă de anul 2012) şi-au desfăşurat activitatea un
număr de 18 judecători, cu menţiunea că un judecător a fost delegat la Penitenciarul
Bistriţa, pentru executarea pedepselor privative de libertate, fiind degrevat în tot de
activitatea de judecată. Un post vacant de judecător a fost ocupat în luna decembrie
2013, în urma concursului de admitere în magistratură din perioada 25 iunie – 11
octombrie 2013 şi de la data de 01.01.2014 există vacant un post de conducere
(vicepreşedinte).
În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, la începutul anului 2013
şi-au desfăşurat activitatea un număr de 29 de grefieri (incluzându-se aici şi grefierii
arhivari, grefierul registrator), iar urmare a suplimentării statului de funcţii cu 3
posturi de personal auxiliar de specialitate, din a doua parte a anului 2013 au mai
funcţionat 3 grefieri, toţi angajaţi pe perioadă nedeterminată. Din luna decembrie
2013 a revenit la instanţă un grefier ce se afla în concediu de maternitate în perioada
anterioară, iar din 20.01.2014 va reveni şi celalalt grefier aflat în situaţie similară,
schema personalului auxiliar de specialitate fiind completă. De asemenea, şi-au
desfăşurat activitatea în cadrul instanţei personalul conex format din 2 agenţi
procedurali şi 1 şofer.
Relativ la schema de personal a Judecătoriei Bistriţa, se constată o revigorare
a resurselor umane, dar este de remarcat continua schimbare a domeniului legislativ
ceea ce impune o permanentă reajustare a schemei de personal, care să permită o
bună funcţionare a instanţei, pentru obţinerea unor rezultate conforme cu aşteptările
beneficiarilor actului de justiţie.
3
CAPITOLUL I –STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2013
I.1 – ACTIVITATEA INSTAN ŢEI
I.1.1.Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii
Deşi se constată o relativă scădere a volumului de activitate, în anul 2013
activitatea instanţei s-a menţinut la un nivel ridicat, sub aspectul dosarelor
înregistrate, rulate şi soluţionate.
Datele statistice ce urmează a fi prezentate relevă amploarea activităţii de
judecată şi implicit volumul mare de activitate desfăşurat, eforturile depuse de
personalul instanţei pentru obţinerea de performanţe profesionale individuale şi
colective.
În anul 2013 au fost înregistrate 12.594 dosare (12.527 dosare cu număr unic şi
67 dosare asociate şi versionate) la care s-a adăugat un stoc de 4.568 dosare, totalul
de soluţionat fiind de 17.162 dosare. În ceea ce priveşte hotărârile pronunţate, în
anul 2013 Judecătoria Bistriţa a soluţionat 12.839 cauze.
Raportat la anul 2012, când au fost înregistrate 14.574 dosare, volumul de
activitate judiciară a scăzut cu 13,6% în anul 2013.
În ceea ce priveşte secţia civilă, în cursul anului 2013 s-au înregistrat un număr
de 10.163 dosare (mai puţin faţă de anul 2012 cu 2.189 dosare), stocul la începutul
perioadei, fiind de 4.272 dosare. Volumul total de dosare se situează la nivelul cifrei
de 14.435 dosare, iar fără dosare suspendate 13.547, fiind soluţionate 10.404 dosare.
Totalul dosarelor rulate în secţia civilă a fost de 24.929, iar totalul şedinţelor de
judecată s-a ridicat la un număr de 720.
Referitor la secţia penală, la data de 31.12.2013 au rămas în stoc un număr de
296 dosare penale. În cursul anului 2013 au fost înregistrate un număr de 2.431
dosare penale, cu 209 dosare mai multe faţă de anul 2012, când numărul dosarelor
intrate a fost de 2.222 dosare.
Din totalul de 2.727 dosare penale (stoc la 31.12.2013 + număr dosare
înregistrate) au fost soluţionate 2.435 dosare, faţă de anul precedent, când numărul
dosarelor soluţionate a fost de 2.200, respectiv cu 235 mai multe.
4
Totalul cauzelor penale rulate de secţia penală în cursul anului 2013 este de
4.942, repartizate pe un număr de 172 şedinţe de judecată.
În ceea ce priveşte activitatea judecătorului delegat în Penitenciarul Bistriţa, în
cursul anului 2013 au fost înregistrate un număr de 591 dosare având ca obiect
schimbări de regim executare, plângeri în materie disciplinară, plângeri introduse în
baza art. 38 din Legea nr. 275/2006, din care au fost soluţionate un număr de 589
dosare. Totodată pe parcursul aceluiaşi an au fost înregistrate un număr de 13
refuzuri de hrană, iar în cadrul Comisiei de liberări condiţionate ale cărei lucrări sunt
conduse de judecătorul delegat în Penitenciarul Bistriţa au fost analizate un număr
de 861 de situaţii ale deţinuţilor.
I.1.2. Încărcătura pe judecător
La nivelul Judecătoriei Bistriţa, în anul 2013, un judecător a rulat în medie un
număr de 1.757 dosare din totalul de 29.871 dosare (rulate), a pronunţat în medie un
număr de 755 hotărâri şi a prezidat în medie un număr de 52 şedinţe de judecată.
În cadrul secţiei civile media cauzelor rulate de un judecător a fost de 1.918
dosare, media hotărârilor pronunţate a fost de 800, iar media participărilor în şedinţe
de judecată a fost de 56.
În cadrul secţiei penale media cauzelor rulate de un judecător a fost de 1.236
dosare, media hotărârilor pronunţate a fost de 609 dosare, iar media participărilor în
şedinţe de judecată a fost de 43.
În ceea ce priveşte încărcătura medie a şedinţelor de judecată la nivelul întregii
instanţe, aceasta s-a situat la un nivel de 34 dosare/şedinţă, în cadrul secţiei civile
fiind de 40 dosare/şedinţă, iar în cadrul secţiei penale, de 28 dosare/şedinţă. Volumul
mediu al dosarelor de soluţionat pe judecător a fost de 1.010, iar volumul mediu al
cauzelor soluţionate pe judecător a fost de 755.
5
I.1.3. Operativitatea pe instanţă, pe secţii, în diferite materii şi pe
judecător
La nivelul Judecătoriei Bistriţa indicele de operativitate a fost influenţat, în
principal, de dificultăţile majore în administrarea probei cu expertiza tehnico-
judiciară, în specialitatea topografie şi cadastru, în dosarele civile, precum şi de
greutăţile generate de insuficienţa resurselor umane.
Astfel, operativitatea obţinută pe instanţă în anul 2013 a fost de 78,90% în
scădere faţă de anul 2012, când indicele de operativitate de fost de 85,04% şi faţă de
anul 2011, când indicele a fost de 82,60%.
La nivelul secţiei civile indicele de operativitate obţinut în anul 2013 a fost de
76,80 % (faţă de 84,50% în anul 2012), iar la nivelul secţiei penale a fost de 89,30%
(faţă de 88,26% în anul 2012).
Pe materii, operativitatea a fost de 77,44% în civil, de 89,30% în penal, de
70,98% în cauzele cu minori şi de dreptul familiei şi de 76,56% în litigii între
profesionişti.
I.1.4. Managementul resurselor umane.
În anul 2013 a existat o anumită stabilitate în ceea ce priveşte echipa de
conducere a Judecătoriei Bistriţa, formată din d-nele judecător : Ordog Gabriela –
preşedinte, Moldovan Nicoleta Laura – vicepreşedinte, Tertiş Liliana Maria –
preşedinte al secţiei civile şi Joldeş Liliana – preşedinte al secţiei penale (al cărei
mandat a expirat la data de 25.11.2013, fiind numită în aceeaşi funcţie, pentru o
perioadă de 3 ani, începând cu data de 15.01.2014, conform Hotărârii CSM
nr.3/15.01.2014).
În activitatea de conducere a instanţei s-a manifestat, în limita competenţelor
legale, şi colegiul de conducere în componenţa căruia a intervenit o singură
modificare, urmare a transferului la Judecătoria Braşov a d-nului jud. Oprea Cătălin
Vasilică, a fost aleasă, în calitate de membru, în adunarea generală a judecătorilor
din data de 13.09.2013, d-na jud. Jîrghiuţă Anamaria.
6
Pentru a reliefa dimensiunile activităţii manageriale desfăşurate în timpul
anului 2013 arătăm că au fost adoptate un număr de 21 de hotărâri de către colegiul
de conducere al instanţei şi un număr de 3 hotărâri de către adunarea generală a
judecătorilor, fiind emise totodată un număr de 10 decizii de către preşedintele
judecătoriei, 5 decizii de către vicepreşedinte şi 1 decizie de către preşedintele secţiei
civile.
Ne îngăduim a spune că pe tot parcursul anului 2013 echipa de conducere a
Judecătoriei Bistriţa s-a preocupat permanent de organizarea corespunzătoare şi
funcţionarea optimă a compartimentelor instanţei, de distribuirea echitabilă a
resurselor materiale şi valorificarea cu maximum de eficienţă a potenţialului uman
de care dispune.
În ce priveşte schema de personal, la nivelul judecătorilor au fost
suplimentate 2 posturi, în baza Ordinului MJ nr. 501/c din 29.01.2013, astfel încât la
momentul de faţă există în schemă 20 posturi de judecători.
Din cele 20 posturi de judecători alocate Judecătoriei Bistriţa, au desfăşurat
activitate de judecată un număr de 17 judecători (cu menţiunea că 1 judecător este
stagiar, fiind repartizat la instanţă din luna iulie 2013), 1 judecător a fost delegat la
Penitenciarul Bistriţa, pentru executarea pedepselor privative de libertate (fiind
degrevat în tot de activitatea de judecată), 1 post vacant de judecător a fost ocupat
(de d-nul jud. Croitoriu Cătălin) abia la finele anului 2013 (27.12.2013), în urma
concursului de admitere în magistratură din perioada 25 iunie – 11 octombrie 2013 şi
de la data de 01.01.2014 există vacant un post de conducere (vicepreşedinte).
În privinţa completelor de judecată, în a doua parte a anului 2013 au existat
fluctuaţii determinate de transferul unor judecători (transferul jud. Oprea Cătălin
Vasilică la Judecătoria Braşov, concomitent cu transferul jud. Chichişan Artemis
Simona la Judecătoria Bistriţa, începând cu data de 15.06.2013, transferul jud.
Cristea Diana Ofelia la Judecătoria Huedin, începând cu data de 01.09.2013 şi
transferul jud. Mihai Elena Mihaela la Judecătoria Bistriţa, începând cu data de
15.10.2013, delegată ulterior la Judecătoria Beclean, pe perioada 15 octombrie 2013
– 01 aprilie 2014), iar de la data de 15.01.2014, jud. Marica Florinel Macidon a
promovat la Tribunalul Bistriţa-Năsăud.
7
În cadrul secţiei civile au activat în anul 2013, judecătorii: Birău Vladimir,
Boţu Mugurel Arin, Ciobanu Mioara, Costea Răzvan Rareş, Cristea Diana Ofelia –
urmare a transferului la Judecătoria Huedin, completul nr.2 civil a fost preluat de
jud. Moldovan Liana Cristina – Cristurean Ciprian, Jîrghiuţă Anamaria, Mitrofan
Iuliana Floarea, Moldovan Nicoleta Laura, Oprea Cătălin Vasilică – urmare a
transferului la Judecătoria Braşov, completul nr.3 civil a fost preluat de jud.
Chichişan Artemis Simona – Ordog Gabriela, Tertiş Liliana Maria şi Vrânceanu
Voichiţa.
În ce priveşte secţia penală, activitatea a fost desfăşurată, în primul semestru al
anului 2013 de judecătorii Joldeş Liliana, Moldovan Liana-Cristina, Nemet Doina
Monica, Stana Anca Cristina – jud. Marica Florinel Macidon fiind delegat în
Penitenciarul Bistriţa – iar în semestrul doi al anului 2013 de judecătorii Joldeş
Liliana, Marica Florinel Macidon, Nemet Doina Monica, Stana Anca Cristina – jud.
Laslea Diana fiind delegată în Penitenciarul Bistriţa.
În privinţa personalului auxiliar de specialitate, la începutul anului 2013 şi-
au desfăşurat activitatea un număr de 24 grefieri, 4 grefieri-arhivari şi 1 grefier
registrator, iar urmare a suplimentării statului de funcţii cu 3 posturi de personal
auxiliar de specialitate, în baza Ordinelor MJ nr. 501/c/29.01.2013 şi nr.
1268/c/4.04.2013, din a doua parte a anului 2013 au fost angajaţi la instanţă, pe
perioadă nedeterminată, încă 3 grefieri. Din luna decembrie 2013 a revenit la
instanţă un grefier ce se afla în concediu de maternitate în perioada anterioară, iar
din 20.01.2014 va reveni şi celalalt grefier aflat în situaţie similară, schema
personalului auxiliar de specialitate fiind completă. De asemenea, şi-au desfăşurat
activitatea în cadrul instanţei personalul conex format din 2 agenţi procedurali şi 1
şofer.
Din cei 29 grefieri ce compun grefa instanţei, au funcţionat în anul 2013, în
cadrul secţiei civile un număr de 19 grefieri (13 grefieri de şedinţă, 3 grefieri ce
desfăşoară activitatea de tehnoredactare a hotărârilor judecătoreşti, 1 grefier ce
desfăşoară activitatea de arhivare electronică a dosarelor şi 2 grefieri delegaţi la
biroul de executări civile şi contravenţionale şi la biroul de informare şi relaţii publice
– registratură) şi un număr de 8 grefieri la secţia penală (4 grefieri de şedinţă, 1
8
grefier ce desfăşoară activităţi de tehnoredactare a hotărârilor judecătoreşti, 2 grefieri
delegaţi la compartimentul executări penale, unul fiind desemnat şi grefier delegat la
Penitenciarul Bistriţa, pentru desfăşurarea atribuţiilor judiciare privitoare la
exercitarea pedepselor privative de libertate şi 1 grefier ce a revenit la instanţă din
luna decembrie 2013), activitatea acestora fiind coordonată de grefierul şef al
instanţei.
I.2 –INFRASTRUCTURA ŞI CAPACITATEA INSTITU ŢIONAL Ă A
INSTANŢEI
Sediul „Palatul de Justiţie” în care îşi desfăşoară activitatea Judecătoria
Bistriţa, alături de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, asigură, în mare parte, spaţiile
necesare desfăşurării activităţilor profesionale specifice celor două instanţe.
Judecătoria Bistriţa funcţionează la parterul şi etajul I al imobilului, iar
activitatea de judecată se desfăşoară în 3 săli de şedinţă spaţioase şi impunătoare, ce
asigură premisele necesare instituirii unui climat de sobrietate şi solemnitate, cu
menţiunea că una dintre ele este amenajată special pentru judecarea cauzelor penale,
fiind dotată cu aparatură tehnică de înregistrare audio a şedinţelor şi boxe pentru
persoanele aflate în stare de arest sau detenţie. Totodată, în aplicarea prevederilor
art. 13 din Legea 304/2004, modificată şi completată, începând cu data de 1 iulie
2013 a fost pus în funcţiune echipamentul de înregistrare audio a şedinţelor de
judecată şi în celelalte 2 săli de şedinţă.
Există un număr de 11 birouri pentru judecători, din care 6 sunt arondate
secţiei civile, 3 sunt afectate secţiei penale, 1 birou pentru preşedinte şi 1 birou
pentru vicepreşedintele instanţei. Grefa instanţei ocupă un număr de 8 birouri în
secţia civilă şi un număr de 4 birouri în secţia penală, 1 birou este alocat grefierului
şef şi 1 birou agenţilor procedurali, toate birourile fiind dotate cu piese de mobilier şi
calculatoare. Compartimentele comune ambelor secţii sunt registratura, arhiva şi
biroul de informare şi relaţii publice, situate la etajul I al clădirii, într-o zonă ce
permite accesul publicului.
9
Pe fondul creşterii exigenţelor profesionale şi a volumului de muncă, se face
resimţită tot mai acut necesitatea suplimentării schemei de personal, şi implicit
nevoia unor spaţii, atât pentru desfăşurarea activităţii judecătorilor, cât şi a
grefierilor, în prezent fiind ocupate toate birourile destinate judecătorilor şi
grefierilor, existând birouri în care muncesc mai mult de 2 grefieri.
În acelaşi timp, nevoia de spaţii apare şi din perspectiva noilor reglementări,
pentru desfăşurarea tuturor tipurilor de şedinţe de judecată prevăzute de noile coduri
de procedură.
Singura modalitate de gestionare corespunzătoare a activităţii este colaborarea
continuă şi eficientă cu conducerea Tribunalului Bistriţa-Năsăud, pentru obţinerea de
fonduri financiare corespunzătoare pentru amenajarea unor noi spaţii prin
recompartimentări în actualul sediu al Palatului de Justiţie.
I.3. CALITATEA ACTULUI DE JUSTI ŢIE
I.3.1. Accesul la justiţie
Şi în cursul anului 2013 în cadrul Judecătoriei Bistriţa s-au luat măsurile ce se
impun pentru asigurarea liberului acces la justiţie şi pentru asigurarea transparenţei
actului de justiţie.
În acest sens, se poate aminti continuarea îmbunătăţirii sistemului informatic
de gestionare şi repartizare aleatorie a cauzelor, oferind informaţii din dosare,
accesibile pe internet, cât şi în sistem de telefonie.
S-au luat măsuri de completare integrală a soluţiilor în sistemul informatic
Ecris şi de completare a listelor de şedinţă cu orele
Pe portalul instanţei s-au publicat informaţii de interes public, s-a asigurat în
permanenţă actualizarea datelor şi informaţiilor.
O altă garanţie a asigurării accesului liber la justiţie o constituie şi
funcţionarea în cadrul instanţei a Biroului de informare şi relaţii publice, care s-a
implicat în oferirea diferitelor informaţii publice, soluţionarea în termen a petiţiilor,
în condiţiile legii.
În ceea ce priveşte aplicarea O.U.G. nr. 51/2008, în cursul anului 2013 au fost
soluţionate un număr de 202 cereri de acordare a ajutorului public judiciar sub forma
10
scutirii, reducerii, eşalonării sau amânării de la plata taxelor judiciare de timbru, din
care 107 cereri au fost admise (în întregime sau în parte), 89 cereri au fost respinse,
cu privire la 6 cereri s-a renunţat la judecată şi s-au formulat cereri de reexaminare
împotriva a 26 cereri.
În majoritatea situaţiilor de admitere a cererilor de acordare a ajutorului public
judiciar, s-a avut în vedere faptul că accesul la justiţie (expresie a principiilor
democratice într-un stat de drept şi a supremaţiei legii) trebuie să fie efectiv, iar
costurile unei proceduri judiciare nu trebuie să constituie o piedică în încercarea de a
apela la justiţie pentru realizarea sau apărarea unui drept, justificând, în anumite
situaţii şi condiţii, susţinerea din partea statului, din resurse financiare publice.
I.3.2. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hot ărârilor pronun ţate.
Indicele de desfiinţare.
Un act de justiţie de calitate justifică existenţa căilor de atac, astfel încât
instanţele superioare să poată îndrepta eventualele erori care se pot strecura în
hotărârile judecătoreşti pronunţate în primă instanţă.
La nivelul întregii instanţe, din totalul de 12.839 dosare soluţionate în cursul
anului 2013 au fost atacate un număr de 1.291 hotărâri, indicele general de
atacabilitate fiind de 10,06%.
În materie civilă, din cele 10.404 hotărâri pronunţate au fost atacate cu apel
sau recurs, după caz, un număr de 844 hotărâri, ponderea atacabilităţii fiind de
8,11%.
Din totalul de 2.435 dosare soluţionate în materie penală, au fost atacate cu
apel sau, după caz, recurs, un număr de 447 hotărâri, reprezentând astfel 18,36 % din
totalul hotărârilor pronunţate.
Raportat la procentele rezultate apreciem că ponderea atacabilităţii hotărârilor
este una normală în mediul juridic specific românesc, în care credibilitatea justiţiei
este frecvent subminată.
Din totalul de 12.839 hotărâri pronunţate în cursul anului 2013 au fost
reformate 260 hotărâri (din care 222 în materie civilă şi 38 în materie penală),
11
indicele de reformare fiind de 2,03% (în materie civilă indicele de reformare este de
2,13%, iar în materie penală, de 1,56%).
Raportat la anul 2012, când indicele de reformare a fost de 2,18% şi faţă de
anul 2011, când indicele de reformare a fost de 3,12%, se constată o diminuare a
procentajului hotărârilor judecătoreşti desfiinţate sau modificate în căile de atac,
aspect ce indică ridicarea nivelului de pregătire profesională, existenţa unei practici
unitare la nivelul instanţei.
I.3.3. Elemente statistice privind durata de soluţionare a cauzelor
Art. 6 din CEDO consacră principiul potrivit căruia orice persoană are dreptul
la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale,
de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî asupra
încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, principiu care se regăseşte
şi în prevederile Legii 304/2004 şi, respectiv, în art.5 alin. (2) lit. g din Hotărârea
CSM nr. 387/2005, text care dispune că judecătorii au îndatorirea să soluţioneze într-
un termen rezonabil cauzele deduse judecaţii.
În pofida dificultăţilor întâmpinate în cursul anului 2013, generate în principal
de noile modificări legislative, s-a reuşit menţinerea unor parametrii rezonabili de
soluţionare a cauzelor înregistrate la nivelul instanţei.
Pentru a ilustra durata de soluţionare a cauzelor pe materii, prezentăm
următoarea situaţie statistică:
Total cauze soluţio nate
Soluţionate
0–6 luni
Soluţionate 6-12 luni
Soluţionate
1-2 ani
Soluţionate
2-3 ani
Soluţionate
peste 3 ani
Cauze penale 2435 2357 57 18 3 - Cauze civile 6289 5767 222 174 63 63 Cauze minori şi familie 805 739 38 27 1 - Litigii între profesionişti 1153 1034 79 26 12 2 Cauze contencios 2156 1986 120 50 - - Cauze litigii de muncă şi asigurări sociale
1 - - 1 - -
12
Motivele de întârziere a judecării cauzelor în materie civilă sunt aceleaşi ca şi
în anii anteriori, şi anume neefectuarea la timp şi în mod corespunzător a lucrărilor de
expertiză tehnică, în special a celor topografice, dificultăţi în realizarea procedurii cu
străinătatea, necomunicarea sau comunicarea cu întârziere a relaţiilor solicitate unor
instituţii publice sau private, complexitatea ridicată a unor cauze, astfel încât stocul
dosarelor vechi se menţine la un nivel ridicat (723 dosare mai vechi de un an şi 410
mai vechi de 6 luni).
În materie penală, prelungirea judecăţii s-a datorat, în principal, lipsei
inculpaţilor, a martorilor, care trebuie citaţi cu mandat de aducere, dificultăţi în
realizarea procedurii cu străinătatea, neîntocmirea în termen a rapoartelor de expertiză
contabile, medico-legale şi tehnico-ştiinţifice, la finele anului 2013 existând pe rolul
secţiei penale 22 dosare mai vechi de un an şi 32 dosare mai vechi de şase luni.
I.3.4. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei
O legislaţie în permanentă schimbare cum este cea românească, deficitară sub
aspectul tehnicii legislative, conţinutului şi consecvenţei, poate să genereze, uneori,
o abordare nuanţată, neunitară sau chiar contradictorie.
Pentru analizarea şi implementarea unor măsuri eficiente în scopul remedierii
aspectelor de practică judiciară neunitară, care sunt de natură să exercite o influenţă
negativă asupra calităţii actului de justiţie şi a credibilităţii justiţiei, la nivelul
Judecătoriei Bistriţa au fost discutate, în cadrul întâlnirilor profesionale lunare,
problemele de drept care au fost rezolvate neunitar la instanţă, noile dispoziţii
procesuale interpretabile şi care ar putea să genereze o practică neunitară în viitor
fiind aduse la cunoştinţa Tribunalului Bistriţa-Năsăud şi Curţii de Apel Cluj pentru a
fi puse în discuţie în cadrul întâlnirilor trimestriale organizate la nivelul instanţelor
superioare, în vederea adoptării unui punct de vedere majoritar în privinţa lor.
Unificarea jurisprudenţei constituie un obiectiv important al planului de
acţiune pentru implementarea strategiei de reformă a sistemului judiciar. Printre
măsurile de realizare a obiectivului de unificare a practicii judiciare la nivelul
instanţei, amintim şi asigurarea accesului judecătorilor la legislaţia şi jurisprudenţa
13
internă, prin distribuirea Monitorului Oficial în format electronic, toţi judecătorii
având acces la internet, aducerea la cunoştinţa judecătorilor a practicii de casare a
Tribunalului şi Curţii de Apel Cluj, publicarea hotărârilor relevante pe portalul
instanţelor.
I.3.5. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului
auxiliar de specialitate
Pentru un judecător, în contextul reformei sistemului judiciar (deziderat în a
cărui îndeplinire suntem implicaţi toţi participanţii la actul de justiţie) o importanţă
deosebită o reprezintă formarea profesională continuă. Formarea profesională
continuă nu este numai o necesitate de îmbunătăţire a activităţii profesionale, este şi
o obligaţie prevăzută de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi
procurorilor, modificată şi republicată. Formarea profesională continuă constituie, de
asemenea, garanţia independenţei şi imparţialităţii magistraţilor în exercitarea
funcţiei, conform prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.
Formarea profesională cunoaşte o multitudine de forme, manifestată în plan
instituţional, extinsă în plan social (prin atitudine deontologică şi morală), în plan
colegial şi mai ales în plan individual.
La nivel instituţional formarea continuă a judecătorilor s-a desfăşurat în cursul
anului 2013 atât la nivel centralizat, prin participarea la seminarile organizate de
Institutul Naţional al Magistraturii, cât şi la nivelul instanţei, precum şi al instanţelor
de control judiciar, cu ocazia întâlnirilor periodice avute cu judecătorii sau
reprezentanţii acestora.
În anul 2013 fiecare judecător a optat pentru un număr de maxim 3 seminarii
organizate la nivel centralizat, în materia în care a fost interesat, în funcţie de aceste
opţiuni şi de numărul anterior de participări la seminarii, judecătorii fiind selectaţi la
diferite programe de pregătire.
La nivelul Curţii de apel Cluj şi a Tribunalului Bistriţa-Năsăud au avut loc
întâlniri trimestriale având ca scop unificarea practicii judiciare la care au fost
prezenţi şi judecători din cadrul acestei instanţe, cu consecinţe şi asupra formării
profesionale continue a magistraţilor participanţi.
14
De asemenea, în cadrul întâlnirilor lunare pe programe de practică judiciară
neunitară organizate la nivelul instanţei, judecătorii au prezentat materiale de
învăţământ profesional având ca obiect teme din materia dreptului procesual civil şi
respectiv, dreptului procesual penal, fiind discutate instituţiile prevăzute în noile
norme legale, cu incidenţă asupra activităţii de judecată.
La nivelul personalului personalul auxiliar de specialitate, formarea
profesională s-a realizat în anul 2013 atât la nivel centralizat, prin participarea
grefierilor la seminarile organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, cât şi la nivel
descentralizat prin participarea la seminarile organizate de Curtea de Apel Cluj şi în
cadrul activităţii de trimestriale de pregătire, circumscrise unei tematici prestabilite
la începutul anului, coordonată de vicepreşedintele instanţei.
CAPITOLUL II – PRINCIPALELE MODIFIC ĂRI LEGISLATIVE, CU
IMPACT ASUPRA ACTIVIT ĂŢII INSTAN ŢEI ÎN CURSUL ANULUI 2013
Şi în anul 2013 activitatea legislativă a fost destul de bogată, fiind adoptate un
număr de 379 legi, 32 ordonanţe de guvern, 117 ordonanţe de urgenţă şi 1165
hotărâri de guvern.
În ceea ce priveşte activitatea secţiei civile, cel mai important act normativ
adoptat în anul 2013 îl reprezintă O.U.G. nr. 4 din 30 ianuarie 2013 privind
modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010
privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor
acte normative conexe, şi care a stabilit data finală de intrare în vigoare a noului Cod
de procedură civilă pentru 15 februarie 2013.
Intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă a avut un impact
semnificativ asupra sistemului judiciar în ansamblul său, faţă de modificările
substanţiale ale unor instituţii fundamentale, dar şi faţă de introducerea unor
instituţii noi, menite să răspundă exigenţelor simplificării şi accelerării procedurilor
judiciare.
15
La nivelul Secţiei civile a Judecătoriei Bistriţa intrarea în vigoare a noului cod
a condus la scăderea numărului de dosare nou intrate (ca efect al rezervei
justiţiabililor faţă de noile reglementari, a necunoaşterii acestora), dublată însă de o
creştere a calităţii actului de justiţie.
Judecătorii secţiei civile au aplicat cu meticulozitate noile dispoziţii
procedurale prin rezoluţiile întocmite în etapa administrativă a procesului, astfel
încât la primul termen de judecată să poată exista la dosar toate înscrisurile necesare,
toate datele necesare stabilirii cadrului procesual.
Pe de altă parte, noul Cod de procedură civilă a generat o bulversare a
activităţii judiciare, pentru că la momentul intrării sale în vigoare nu a încetat să
funcţioneze cel vechi. Se judecă în continuare pe vechiul cod, pentru litigiile intrate
în instanţă până în data de 15 februarie 2013 şi se aplică noul cod pentru litigiile de
după 15 februarie 2013. Procedura fiind relativ diferită, este mai greu să judeci pe
ambele coduri. Bulversarea se produce şi la nivel de avocat, de consilier juridic, de
părţi care nu mai ştiu exact ce dispoziţii legale să invoce.
Efectele noului cod s-au făcut resimţite şi la nivel organizatoric întrucât a
generat modificări în structura nomenclatoarelor folosite pentru înregistrarea
electronică a cauzelor, prin apariţia unor cauze cu denumiri noi, precum contestaţia
privind tergiversarea procesului, cererile de valoare redusă, evacuarea din imobilele
folosite sau ocupate fără drept – art. 1033 CPC, ş.a.
Un impact relativ pozitiv în materie civilă, prin scăderea numărului de
plângeri contravenţionale înregistrate la Judecătoria Bistriţa l-a avut şi Legea
nr.2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum
şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de
procedură civilă. Prin art. III din Secţiunea a 2-a intitulată „Modificarea şi
completarea unor acte normative în materie contravenţională şi în materia
contenciosului administrativ şi fiscal” a fost introdus în Ordonanţa Guvernului nr.
15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de
drumuri naţionale din România, art. 101 care, prin derogare de la dispoziţiile
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, stabileşte competenţa teritorială de soluţionare a
plângerilor formulate împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor, în
16
favoarea judecătoriei în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul
contravenientul.
În materie penală, cel mai mare impact asupra activităţii secţiei a avut-o
Hotărârea CSM nr.711/22.06.2013 publicată în M.O.nr.468/29.07.2013, prin care s-
a introdus în Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, art. 95/1,
care instituie regula continuităţii completului de judecată şi în materia arestărilor
preventive în cursul urmăririi penale. Efectele acestui act normativ s-au resimţit atât
la nivel organizatoric, cât şi în activitatea judecătorilor secţiei penale, în condiţiile în
care judecătorul care a luat măsura arestării într-un dosar de urmărire penală este cel
care trebuie să soluţioneze toate cererile de arestare formulate ulterior în acel dosar,
dar şi eventualele cereri de prelungire a măsurii arestului preventiv, chiar dacă nu
figurează în planificarea de permanenţă pe linia măsurilor preventive la data
sesizării instanţei.
Tot în materie penală, un alt act normativ important îl reprezintă H.G.
836/30.10.2013 privind constituirea şi atribuţiile comisiilor de evaluare a incidenţei
aplicării legii penale mai favorabile în cazul persoanelor aflate în executarea
pedepselor şi măsurilor educative privative de libertate din perspectiva noilor
reglementări penale şi procesual penale, publicată în Monitorul Oficial
nr.669/31.10.2013. În vederea punerii în aplicare a acestui act normativ, la nivelul
Penitenciarului Bistriţa s-a constituit Comisia de evaluare a incidenţei aplicării legii
penale mai favorabile din care face parte judecătorul delegat pentru executarea
pedepselor privative de libertate în Penitenciarul Bistriţa (şi un judecător locţiitor).
Având în vedere atribuţiile acestei comisii de analizare a tuturor dosarelor
persoanelor care se află în executarea pedepselor privative de libertate şi ale
persoanelor condamnate aflate în centrele de reţinere şi arestare preventivă, în
scopul sesizării instanţei competente pentru aplicarea legii penale mai favorabile,
volumul de activitate a judecătorului delegat s-a dublat.
Amplul proces de reformă va culmina cu adoptarea noii legislaţii penale şi
procesual penale, ce se preconizează a avea loc la data de 1 februarie 2014.
17
Aşa cum se poate constata, noul Cod de procedură penală reformează din
temelii procesul penal, introducând instituţii care nu au corespondent în legislaţia
actuală sau aducând modificări esenţiale celor existente şi în prezent.
Punerea în aplicare efectivă şi eficientă a noului Cod de procedură penală
impune o pregătire adecvată a sistemului judiciar, atât din punct de vedere logistic,
cât şi din cel al resurselor umane, implicând chestiuni ce ţin de organizarea
personalului, a spaţiilor necesare desfăşurării activităţii, în paralel cu însuşirea şi
aprofundarea instituţiilor prevăzute în noile norme legale.
Pentru judecătorii Secţiei penale a Judecătoriei Bistriţa, intrarea în vigoare a
noului Cod de procedură penală va însemna o creştere şi diversificare a activităţii, de
aceea, trebuie asigurate resursele umane necesare, în acord cu noile competenţe.
CAPITOLUL III –INDEPENDEN ŢĂ ŞI RĂSPUNDERE, INTEGRITATE ŞI
TRANSPARENŢĂ
III.1. Independenţa judecătorilor instan ţei în cursul anului 2013
Principiul independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, este regula
potrivit căreia în activitatea de judecată judecătorii sunt independenţi faţă de alte
organe ale statului şi chiar faţă de organele lor ierarhic superioare, fiind supuşi
numai legii, ale cărei dispoziţii sunt chemaţi să le respecte. Constituţia României,
republicată, a consacrat acest principiu în art. 124 alin. (3), potrivit căruia judecătorii
sunt independenţi şi se supun numai legii, iar Legea nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor, republicată, în art. 2 alin. (3), care prevede că
judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali.
Independenţa judecătorului implică cerinţa soluţionării litigiilor f ără nicio ingerinţă
din partea vreunui organ de stat sau din partea vreunei persoane. Independenţa este
necesară pentru a asigura şi imparţialitatea judecătorului faţă de părţile din proces.
De aceea, atitudinea judecătorului în cadrul procedurii judiciare trebuie să fie neutră
faţă de poziţia şi interesele părţilor litigante.
18
În conformitate cu acest principiu, nimeni nu poate să dea dispoziţii, să facă
sugestii sau să impună judecătorului cum să soluţioneze un anumit litigiu, atât
aprecierea stării de fapt, cât şi opţiunea privind modul de aplicare a legii în fiecare
caz concret sunt şi trebuie să rămână expresia convingerii intime a judecătorului, pe
care acesta trebuie să şi-o formeze fără niciun fel de influenţă exterioară.
În ceea ce priveşte aplicarea acestui principiu, la Judecătoria Bistriţa nu a fost
identificată în anul 2013 nicio situaţie de natură să afecteze libertatea de judecată a
judecătorilor, conducerea instanţei asigurând colectivului de magistraţi desfăşurarea
activităţii într-un climat adecvat, cu respectarea deplinei independenţe a
judecătorilor în pronunţarea soluţiilor, fără ingerinţe de nicio natură.
III.2. Aspecte privind răspunderea personalului instanţei
Sub aspectul răspunderii personalului se poate aprecia că situaţia este foarte
bună, în cursul anului 2013 nu s-au constatat abateri disciplinare ori de altă natură,
nefiind aplicate sancţiuni de niciun fel, sarcinile de serviciu ce revin personalului
instanţei fiind îndeplinite la timp şi în mod corespunzător.
III.3. Aspecte privind integritatea personalului şi asigurarea
transparenţei la nivelul instanţei
Judecătoria Bistriţa, prin Biroul de informare şi relaţii publice, asigură
legăturile cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în scopul garantării
transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile prevăzute de lege, precum şi asigurării
accesului la informaţiile de interes public.
Biroul de informare şi relaţii publice este organizat şi funcţionează potrivit
dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public,
precum şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de
soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 233/2002, fiind condus
de un judecător desemnat de preşedinte prin ordin de serviciu – d-nul Oprea Cătălin
Vasilică, în prima parte a anului 2013 şi d-nul Costea Răzvan Rareş, în a doua parte
19
a aceluiaşi an – care îndeplineşte şi atribuţii de purtător de cuvânt al instanţei, fiind
ajutat de un grefier cu studii superioare – d-na Bajko Adina.
În anul 2013 la Biroul de informare şi relaţii publice s-au înregistrat 1 petiţie şi
13 solicitări întemeiate pe Legea nr. 544/2001. Cererile au fost soluţionate
corespunzător, cu respectarea termenelor prescrise de lege, iar răspunsurile întocmite
au fost înaintate cu promptitudine solicitanţilor, astfel că nu a fost înregistrată nici o
reclamaţie administrativă şi nici o plângere faţă de modul de rezolvare a cererilor
privitoare la informaţiile de interes public.
Pornind de la premisa că actul de justiţie nu este suficient să fie doar bine
înfăptuit, ci şi văzut, înţeles şi acceptat de societate, în cursul anului 2013, la nivelul
Judecătoriei Bistriţa, a existat preocuparea permanentă de a permite justiţiabililor şi
profesioniştilor din sistemul judiciar să obţină informaţii cu privire la dosarele aflate
pe rol, termenele acestora şi soluţiile adoptate, într-un mod facil, prin intermediul
portalului instanţei şi al infochioşcurilor amplasate la sediul instanţei.
Totodată, au fost postate la avizier anunţuri cu privire la drepturile şi
obligaţiile generale ale cetăţenilor referitoare la accesul la justiţie, precum afişe
despre condiţiile ce trebuie îndeplinite de o cerere adresată instanţei, informaţii cu
privire la taxele judiciare de timbru, mediere, elementele de noutate aduse de noul
Cod de procedură civilă, precum şi despre procedura şi formularele necesare pentru
cererile de valoare redusă.
S-a asigurat difuzarea pe aceeaşi cale a informaţiilor despre mediatori, din
datele deţinute până în prezent constatându-se reticenţa justiţiabililor de a recurge la
procedura medierii ca metodă alternativă de soluţionare a litigiilor, ca de altfel şi la
procedura administrării probelor de către avocaţi, existentă în legislaţie de mai mulţi
ani, dar neutilizată până în prezent, ceea ce a condus în mod automat la aglomerarea
instanţei de judecată cu tipuri de cauze fără importanţă deosebită, dar mari
consumatoare de resurse, precum şi cu proceduri de comunicare, de înscrisuri cu
toate părţile, care presupun, de regulă, amânarea soluţionării cauzelor.
De asemenea, au fost publicate pe portalul instanţelor de judecată informaţii
de interes public, informaţii privitoare la organizarea instanţei, programul de
20
activitate al birourilor şi compartimentelor, hotărâri judecătoreşti considerate
relevante.
CAPITOLUL IV – ROLUL INSTAN ŢEI ÎN CONSOLIDAREA SPA ŢIULUI
DE LIBERTATE, SECURITATE ŞI JUSTIŢIE AL UNIUNII EUROPENE
Realizarea unui spaţiu european comun în care persoanele să circule liber şi să
beneficieze de o protecţie juridică eficientă constituie un deziderat pentru
consolidarea căruia instanţelor le revine un rol important.
Cooperarea judiciară în materie civilă şi penală sunt instrumentele instanţei în
exercitarea acestei responsabilităţi.
În cadrul activităţii de cooperare judiciară în materie civilă, la nivelul
Judecătoriei Bistriţa s-a procedat la efectuarea notificărilor sau a comunicărilor
actelor de procedură, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr.
1393/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 noiembrie 2007, în
cursul anului 2013 fiind înregistrate 19 cereri de comunicare/notificare acte emise de
autorităţile judiciare competente din alte ţări. De asemenea, completele specializate
pentru minori şi familie din cadrul secţiei civile au dispus efectuarea a 9 anchete
sociale în străinătate, pentru soluţionarea dosarelor aflate pe rol.
În ceea ce priveşte cooperarea judiciară în materie penală, la nivelul
compartimentului de executări penale au fost emise un număr de 12 mandate
europene de arestare şi 12 mandate de urmărire internaţională în limba română (toate
fiind comunicate IPJ Bistriţa-Năsăud, Ministerului Justiţiei – Direcţia Drept
Internaţional şi Tratate şi Ministerului Administraţiei şi Internelor, Centrul de
Cooperare Poliţienească Internaţională – Biroul Central Naţional Interpol), au fost
traduse în limba ţării respective un număr de 8 mandate europene de arestare.
Totodată, în cursul anului 2013 au fost extrădaţi şi predaţi autorităţilor române un
număr de 8 condamnaţi.
21
CAPITOLUL V – RAPORTURILE DINTRE INSTAN ŢĂ ŞI CELELALTE
INSTITU ŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVIL Ă
Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii
În anul 2013, ca şi în anii precedenţi, raporturile cu Consiliul Superior al
Magistraturii s-au derulat în condiţii corespunzătoare, în limitele competenţelor
legale.
Colaborarea a vizat în principal măsurile luate de Consiliul Superior al
Magistraturii cu privire la activitatea instanţei, cariera judecătorilor, concursurile de
admitere în magistratură, de promovare în funcţii de execuţie şi pentru numire în
funcţii de conducere, verificarea sesizărilor primite de la justiţiabili, activitatea de
inspecţie judiciară.
La toate solicitările Consiliului Superior al Magistraturii, conducerea instanţei
a răspuns în termen şi s-a preocupat de punerea în aplicare a hotărârilor Consiliului.
Raporturile cu Ministerul Justi ţiei
În ceea ce priveşte raporturile cu Ministerul Justiţiei, în condiţiile în care
judecătoriile nu deţin autonomie administrativă, inclusiv financiară, relaţia cu
ordonatorul principal de credite nu a fost una directă şi permanentă, ci una mediată şi
preponderent limitată la aplicarea şi respectiv, actualizarea programului informatic
Ecris 4.0
Raporturile dintre instan ţă şi parchetul corespunzător în grad
Raporturile instanţei cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa s-au derulat
în cadrul statornicit de dispoziţiile legale şi regulamentare, fiecare dintre instituţii
căutând, cât mai bine şi pe cât posibil, să îşi îndeplinească rolul şi rostul ce i-a fost
conferit în procesul de înfăptuire a justiţiei.
Aceste raporturi au fost guvernate şi în cursul anului 2013 de respect reciproc,
înţelegere şi de o constantă colaborare în plan organizatoric, menite să conducă la
optimizarea activităţii judiciare desfăşurate în materie penală. Problemele privind
cauzele penale ce impun soluţionare urgenţă au fost rezolvate operativ, activitatea
22
procurorilor de şedinţă desemnaţi să participe în cauzele civile desfăşurându-se în
bune condiţii.
Raporturile cu avocaţii şi cu experţii judiciari
Raporturile instanţei cu avocaţii din cadrul Baroului Bistriţa-Năsăud au fost în
general bune, ele desfăşurându-se în limitele deontologiei profesionale.
Colaborarea cu experţii judiciari a comportat în cursul anului 2013, la fel ca şi
în anii anteriori, deficienţe, în special în privinţa experţilor de specialitate topometrie
– cadastru, ştiut fiind că întârzierea în depunerea rapoartelor de expertiză dispuse în
cauzele aflate pe rol constituie unul din principalele motive ce împiedică
soluţionarea acestora în termen rezonabil, şi totodată, că mai mult de 80% din
dosarele civile aflate pe rol, mai vechi de un an, sunt cauze în care s-au dispus
expertize topografice, nefinalizate sau neefectuate, ori care trebuie refăcute.
De remarcat este faptul că în acest an a fost suplimentată lista experţilor
judiciari, prin includerea în urma promovării unor examene de specialitate a unui
număr mai mare de experţi topografi, ceea ce va conduce la îmbunătăţirea actului de
justiţie şi la scăderea duratei de soluţionare a cauzelor complexe.
Raporturile cu mass-media
Raporturile cu mass-media s-au desfăşurat prin intermediul Biroului de
informare şi relaţii publice, respectiv conducătorul acestuia şi purtătorul de cuvânt al
instanţei, în cursul anului 2013 fiind acreditaţi un număr de 3 ziarişti.
Reprezentanţilor diferitelor publicaţii care s-au interesat de derularea unor
anumite cauze li s-a asigurat accesul neîngrădit la informaţiile sau documentele care
nu fac obiectul cerinţelor legitime de confidenţialitate.
Raporturile cu justi ţiabilii .
Raporturile cu justiţiabilii s-au circumscris cadrului procesual, instanţa oferind
condiţii optime pentru depunerea cererilor de chemare în judecată, pentru studiul
dosarelor, pentru participarea la activitatea efectivă de judecată.
23
Compartimentul de arhivă şi registratură îşi desfăşoară zilnic activitatea
conform programului stabilit şi afişat pe portalul instanţei, oferind informaţiile
solicitate şi asigurând punerea dosarelor la dispoziţia justiţiabililor.
În incinta instanţei, în locuri vizibile pentru public, sunt afişate regulile de
conduită, programul şedinţelor de judecată, îndrumări către birourile de relaţii cu
publicul.
Prin intermediul infochioşcurilor puse la dispoziţia justiţiabililor s-a deschis
posibilitatea cunoaşterii informaţiilor legate de dosarele instanţei.
Raporturile cu asociaţiile profesionale, societatea civilă, instituţiile şi
organismele internaţionale
Raporturile cu asociaţiile profesionale şi cu societatea civilă s-au limitat la
solicitarea de date statistice de către diferite asociaţii şi fundaţii, la organizarea de
acţiuni prilejuite de „Ziua Porţilor Deschise”, la publicarea informaţiilor de interes
public pe portalul instanţei.
CAPITOLUL VI–CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTR ATE,
VULNERABILIT ĂŢILE IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE SAU
PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA
Din analiza prezentată în capitolele precedente, se poate conchide că
activitatea desfăşurată de colectivul Judecătoriei Bistriţa în cursul anului 2013 a fost
foarte bună, fiind lăudabile eforturile susţinute de întreg corpul de judecători şi
personal auxiliar de specialitate pentru depăşirea dificultăţilor şi îndeplinirea
obiectivelor instanţei.
Pentru instanţa noastră, intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă a
însemnat o scădere a volumului de activitate faţă de anul 2012 (ca efect al rezervei
justiţiabililor faţă de noile reglementări, a necunoaşterii acestora, ş.a.), dublată însă
de o creştere a calităţii actului de justiţie.
Sunt de apreciat eforturile depuse de judecătorii secţiei civile pentru însuşirea
şi aprofundarea noilor norme legale, pentru studierea şi regularizarea cererilor în
24
cadrul termenelor de recomandare, pentru fixarea termenelor de judecată, în
conformitate cu art. 201 alin. 4 şi 5 din NCPC, pentru judecarea cauzelor noi în
paralel cu cele vechi.
La nivelul secţiei penale, în pofida creşterii volumului de activitate (cu 8,6 %
faţă de anul 2012) se constată şi o creştere a operativităţii de soluţionare a cauzelor
(cu 1,04% faţă de anul 2013), aspect ce denotă preocuparea magistraţilor pentru
respectarea cerinţelor de soluţionare a cauzelor într-un termen rezonabil.
În privinţa personalului auxiliar de specialitate, se remarcă interesul pentru
întocmirea corectă şi la timp a tuturor lucrărilor ce le revin (inclusiv adresele de
comunicare cu părţile cuprinzând măsurile dispuse de judecători prin rezoluţiile
întocmite în etapa administrativă a procesului, pentru dosarele civile înregistrate
după data de 15 februarie 2013), în scopul creşterii continue a calităţii actului de
justiţie.
Pe tot parcursul anului 2013, eforturile au fost orientate în direcţia
eficientizării activităţii la nivel colectiv şi individual, cu atenţie sporită asupra
respectării repartizării aleatorii şi continuităţii completelor, îmbunătăţirii pregătirii
profesionale şi creşterii operativităţii, dar, în acelaşi timp, s-au făcut remarcate
vulnerabilităţi ale sistemului judiciar, principalul neajuns fiind insuficienţa schemei
de personal (judecători şi personal auxiliar de specialitate), care se impune a fi
redimensionată în raport cu exigenţele profesionale actuale, ţinându-se seama şi de
previzibila intrare în vigoare a noii legislaţii penale şi procesual-penale. Pe fondul
intrării în vigoare a noilor coduri se impune totodată şi realizarea climatului juridic,
informaţional şi logistic pentru aplicarea lor.
PREŞEDINTE,
ORDOG GABRIELA
Recommended