Download pdf - Invazia Irakului 2003

8/15/2019 Invazia Irakului 2003

1/8

Razboiul asimetric impotriva terorismului, declansat dupa evenimentele de la 11septembrie 2001, s-a transformat intr-un clasic razboi local, cu implicatii globale, faraprecedent in istorie. Statele Unite ale Americii impreuna cu un numar mic de aliati auatacat Iraul, desfasurand astfel o forta colosala, atat sub aspect cantitativ cat si din

punct de vedere te!nologic.

Situat in Asia de Sud-"est, Iraul are o suprafata de #$%.0%2 m& si o populatiede 2$.$$2.000 locuitori. 'ste impartit in 1( provincii, iar capitala este la )agdad, orasde #.*(+.000 locuitori. Se invecineaza cu urcia, Iran, uait, Arabia Saudita,Iordania, Siria, iar in partea de S' are desc!idere la /olful ersic.

eritoriul irauluieste prezinta patru regiuni naturale, intre care cea maiimportanta ca etindere si semnificatie economica se afla in partea centrala si anumecampia drenata de fluviile igru si 'ufrat. Aceasta campie antica 3esopotamie4

concentreaza 5 din terenurile cultivate ale tarii. 6elelalte trei regiuni sunt 3untiiurdistanului in 7', iemontul 7ordic cu bogate resurse de petrol si regiuneacolinara desertica, desfasurata la " de 'ufrat. Iraul are o clima subtropicala cu oariditate accentuata, vegetatie naturala care ocupa doar 1$8 din suprafata tarii si cuo fauna adaptata mediului.

6ei 2$.$$2.000 locuitori anul 20014 se impart in arabi *#,98, urzi 2$8,azerbaid:eni %,*8, ma:oritatea $;#4, concentrandu-se in campia igru-'ufrat, cu unprocent de 9*8 populatie urbana, +*8 dintre ei fiind de religie islamica.

Iraul dispune de mari rezerve de petrol, peste 1* miliarde de tone, ceea ce oplaseaza pe locul 2 sau $ pe glob conform diferitelor surse, si de gaze naturale, atatin 7 cat si in S. roductia acestor resurse a fost si este puternic influentata de factorietraeconomici< conflicte armate si embargoul international impus Iraului dupa1++0. Agricultura, care asigura 1%8 din I) antreneaza #08 din populatia activa sieste specilizata in cultura curmalului. 6resterea animalelor mai ales ovine4 ocupa unloc important, iar industria era diversificata, de la constructii de masini si petroc!imiela ciment, sticlarie, tetile si produse agro-alimentare. )alanta comerciala dominatain proportie de +%8 de eporturile de petrol a suferit enorm dupa embargoulinternational impus Iraului.

6unoscut din Antic!itate, sub numele de 3esopotamia, actualul teritoriu alIraului este leaganul unor stralucite civilizatii = aadiana, asiriana, babiloniana,caldeana etc. Iraul a devenit republica din anul 1+*$, cand la putere s-a aflatpartidul )ass, adept al liniei politice radicale, panislamice. A avut loc nationalizareabancilor si societatilor de asigurari, precum si a companiei Ira etroleum sidistantarea de politica eterna filooccidentala.

Saddam >ussein preia puterea in 1+9+, inasprind regimul intern si urmarind a seeri:a in lider al lumii arabe militante. 'l ataca in 1+(0 Iranul, sub pretetul vec!ii

dispute de frontiera. Indelungatul si epuizantul razboi, soldat cu grele pierderi umanesi mari distrugeri materiale, se inc!eie in 1+((. este doi ani, pe data de 02.0(.1++0


2/8

trupele iraiene acupa uaitul. Rezolutia ?7U din noiembrie 1++0 ii cere ultimativretragerea tuturor trupelor din uait pana la 1%.01.1++1. Ramas fara raspuns, eaare ca urmare initierea la 19.01.1++1 de operatiuni aeriene ale fortelor aliate grupatesub egida ?7U si conduse de SUA, apoi declansarea la 2#.02.1++1 a ofensiveitereste care inc!eie, in 2(.02.1++1, Razboiul din /olf, prin eliberarea uaitului si

infrangerea trupelor iraiene. In pofida pierderilor grele suferite in razboi si revoltelorinterne izbucnite in aceea perioada de urzi si siiti, a situatiei economice catastrofalesi a sanctiunilor impuse de ?7U, Saddam >ussein reuseste sa-si consolidezeputerea. In 1++%, ?7U accepta eportul unor cantitati de petrol iraian contraac!izitionarii de !rana si medicamnte pentru populatie. ana in noiembrie 1++9relatiile Ira = ?7U nu au cunoscut tensiuni ma:ore pana cand Saddam >ussein aepulzat inspectorii internationali, facand astfel primul pas catre ceea ce a fost si esteRazboiul din Ira.

Contextul Politico-Militar ( Etapa pre conflict armat)

ornind de la o infinitate de circumstante ca cele citate, care sunt doar o micamostra, si dupa analizarea @mi:loacelor de siguranta@ care au facilitat teroristilor Alaeda atentatele din 7e Bor, ziaristi de investigatie ca !ierrC 3eCssan - autor alcartii 3area Impostura - suspecteaza ca tot ceea ce s-a intDmplat in lume in ultimiiani este numai o punere in scena a unei false confruntari intre clanul )us! si )enEaden, care nu ar avea alt scop decDt sa reorienteze politica petroliera mondiala infavoarea intereselor sectorului energetic al SUA. Ea concluzii atDt de riscante ca celecitate se poate a:unge dupa ce s-a cunoscut ce s-a intDmplat intre # si 1# iulie 2001,numai cDteva luni inainte de atentatele care au incendiat planeta. In timpul acestor

zile, ?sama )en Eaden a avut o problema de sanatate legata de boala sa renalacronica. A stat internat in Spitalul American din Fubai... Fupa cum a putut constataec!ipa de investigatii a ziarului Ee Gigaro, in timpul acestor zile nu numai ca a fostvizitat de membrii familiei sale - teoretic, dupa surse oficiale, nici nu are relatii cu ei -ci si de agentul local al 6IA in 'miratele Arabe Unite, cu care a avut o lungaconvorbire. Gara indoiala, daca aceasta informatie este adevarata, tot ce s-a creat in :urul lui )en Eaden este @de acoperire@ -si voi reveni in final cu )en Eaden, dusmanintim. Ira< de la iubire la ura. Azi, presiunea asupra Iraului din partea SUA este :ustificata - spune )us! - de presupusele relatii eistente intre regimul dictatoruluiSaddam >ussein si organizatia terorista Al aeda.

lanurile americane pentru un Ira post-conflict tintesc repetarea proiectului dereconstructie a Haponiei dupa al doilea razboi mondial. Rezervele fabuloase de titei,de foarte buna calitate si eploatabile cu costuri incredibil de mici, precum si sansade a elimina dependenta relativa a pietei mondiale fata de ?'6 sunt cele maiconsistente mize ale disputei din :urul Iraului.6u investitii de zece miliarde de dolariin modernizarea infrastructurii, pe termen mediu, Iraul ar putea, cu o productie decinci-sase milioane barili, sa intre in topul primilor trei producatori mondiali. Rezerveleinsuficient eplorate din vestul Iraului ar putea rasturna raporturile de pe piataactuala a producatorilor de petrol, dominata de tarile din /olf.


3/8

Istoria dictaturii lui Saddam demonstreaza insa ca petrolul a devenit o arma cumult mai periculoasa decat a fost in mana ?'6 in 1+9$, in conditiile in Fintreaproape 20 de zacaminte, etrem de bogate, aflate in eploatare sau investigate, decare dispune Iraul, cele de la 3a:noun, est urna si 7a!r bin Umar sunt veritabileoceane subterane, insumand doar ele peste $0 de miliarde barili, adica tot atatea

rezerve cat poseda SUA.

America, in sc!imb, este un mare consumator de petrol, ing!itind 2%8 dinproductia mondiala, mai bine de :umatate din aceasta cantitate procurand-o dinimport. 6ererea interna de titei a SUA era acoperita acum trei decenii din productieproprie in proportie de 908, dar astazi mai reprezinta doar #28, iar perspectivele nusunt deloc incura:atoare< rezervele din eas sunt pe cale de epuizare, cele din/olful 3eic sunt costisitoare, iar cele din Alasa sunt practic blocate in urmacampaniilor ecologiste. ? criza ma:ora in aprovizionarea cu petrol a unei tari cuconsumul Americii ar putea sa dea peste cap toate ec!ilibrele ei interne si pe cele

globale. In 2020, cand rezervele de titei din /olf vor reprezenta 9%8 din totalulmondial, fata de *%8 in prezent, si dependenta SUA, ca si a tuturor celorlalticonsumatori fata de aceasta regiune, situatia va deveni critica. Fin aceastaperspectiva, sansa de a face din Ira o bresa de proportii in cartelul ?'6, unavanpost pentru controlul /olfului, si de a instala acolo un cap de pod pentru aeporta petrol pare sa merite toate sacrificiile si, oricum, mai mult de 200 de miliardede dolari. Fupa cum toate celelalte tari care vor avea de pierdut de pe urmasuccesului acestui proiect american Granta, /ermania, Rusia, 6!ina, ArabiaSaudita4 au dreptul sa se impotriveasca din toate puterile.

Desfasurarea razboiului

Strategii militari americani nu au dorit ca efortul principal sa fie dat pe directiacea mai scurta de apropiere dintre fluviile igru si 'ufrat. Aceasta directie deinaintare nu este doar cea mai evidenta si cea mai bine aparataJ in istorie toatearmatele care au folosit aceasta ruta au fost infrante. Fe asemeni, generaliiamericani s-au temut de posibilitatea ca Saddam >ussein sa inunde vaile celor douafluvii, limitand astfel mobilitatea fortelor aflate in ofensiva. Far, pentru a a:unge la

)agdad din toate directiile se impunea anga:area de forte in valea igrului si a'ufratului pentru a lansa un atac de-a lungul igrului, inaintand astfel spre )agdaddinspre est. Avansarea de-a lungul 'ufratului punea de asemeni o serie de probleme.Gortele care avansau dinspre sud trebuiau sa treaca prin mari centre urbane si, infinal, invadarea Iraului doar din uait va limita capacitatea de lupta a americanilordatorita porturilor si aerodromurilor insuficiente sau de capacitate mica. Frepturmare, strategii militari au analizat posibilitatea folosirii unor directii de inaintaredinspre sud-vest, din Iordania si dinspre nord, din urcia.Insa aceasta varianta nu afost pusa in practica, datorita faptului ca guvernele celor doua tari desi spri:ineauactiunea militara impotriva Iraului, au refuzat sa puna la dispozitia fortelor

americane teritoriul national al acestora.


4/8

In cele din urma in vara anului 2002, un plan de actiune incepuse sa prindacontur.'fortul principal urma sa fie un atac terestru lansat din uait pentru ainfrange fortele iraiene, in care un rol important il vor ocupa fortele speciale, folositein numar mult mai mare fata de ?peratiune Fesert Storm sau oricare alt razboi depana atunci, pentru izolarea regimului de la )agdad, inlaturarea acestuia de la putere

si trecerea la operatiuni de securizare dupa inc!eierea luptelor propriu-zise.6a si incampaniile anterioare din Ira sau Afganistan, fortele coalitiei mizau pe controlul totalal spatiului aerian si pe eficacitatea loviturilor aeriene eecutate cu munitiiinteligente.6a o deosebire fata rimul Razboi din /olf in care ofensiva terestra a fostprecedata de o lunga peroioada de bombardamente aeriene, in ?peratiunea IraKiGreedom atacurile aeriene si cel terestru au fost eecutate aproape concomitent .Intotal au fost folosite 1(00 de aeronave, de la bomabrdiere )-2 care au operat de labaza !iteman, 3issouri pana la avioanele de lupta de pe portavioaneleamericane.6oncomitent cu patrunderea prin uait, doua mari operatiuni de suportvor fi lansate, astfel prima va consta in lansarea a aproimativ 2000 de parasutisti innord-estul Iraului care actionand cu trupele de g!erila urde active in aceastaregiune vor inainta spre sud, avand ca obiectiv izolarea orasul irit.A doua actiuneconsta in trimiterea de forte speciale in vestul Iraului, pentru a impedica lansarea derac!ete balistice impotriva Israelului sau Iordaniei. 6omponenta maritima aoperatiunii a oferit suport pentru componenta aeriana si terestra a conflictului si aasigurat tranzitul fara probleme in si dinspre zona de conflict a navelor de transport.3arina Americana a desfasurat in apele din apropierea Iraului % portavione cunavele de spri:in aferente, doua grupuri navale amfibii si 12 submarine.

Institutul pentru Studii strategice a estimat fortele iraiene la peste %$(000 de militari dintre care $9%000

din armata, marina 2000, aviatie 20000 si aprare antiaeriana 19000, paramilitarii GedaCeen ##000, gardarepublicana (0000 4 si rezerve in valoare de *%0000 de militari. Existau 13 divizii de infanterie, 10 mecanizate siblindate, precum si un numar considerabil de trupe speciale. Aviatia si marina irakiana au jucat un rol neglijabil in

conflict. Pe langa fortele irakiene, acestora li sau alaturat luptatori sirieni sub comanda !eda"een. #fiterii de

informatii ai diviziei 1 de Puscasi $arini au estimat ca %0 & din fortele luptaroare din centrul 'rakului erau straine.

In dimineata zilei de 1+ 3artie, 200$, fortele SUA au declansat un puternic atacaerian ca sa elimine tinte c!eie, sub informatia ca insusi Saddam >ussein s-ar afla invizita la fii si ficele sale de la ferma Fora din comunitatea al Fora de la marginea)agdadului. Ea ora 0%


5/8

/eorge .)us! anunta ca a ordonat Lun atac de oportunitateM asupra tintelor dinIra. Imediat dupa ce si-a terminat cuvantarea, fortele militare au trecut granita si auinvadat Iraul.

3ulti credeau o campanie lunga de bombardament inaintea interventiei terestre.

In practica, armata SUA a aplicat atacuri simultate atat aeriene cat si terestre pentrua decapita fortele iraiene cat mai repede cu putinta. S-a actionat pe eliminarea celor din conducerea armatei pentru ca fara un cap, armata ar fi cazut si fortele civile ar fiavut mai putin de suferit si razboiul ar fi fost mult scurtat. S-a trecut la lovireacentrelor de comanda si ocolirea aglomeratiileor urbane.

Fupa ce urcia a refuzat ca teritoriul sau sa fie folosit ca rampa de lansarepentru fortele coalitiei, s-a renuntat la planul de atac de a inainta simultan atat dinsud cat si din nornd si s-au bazat pe fortele cu baza de plecare din uait si /olfulersic.

Invazia a fost rapida, ducand la prabusirea guvernului si armatei iraiene in doar$ saptamani. Infrastructura petrolului a fost capturata imediat si asigurata cu pagubeminime. Securizand infrastructura petrolului era considerata de o mare importantapentru reconstructia ulterioara a Iraului dupa sfarsitul razboiului. Gortele 6oalitiei aulansat un desant amfibiu asupra peninsulei AE-Ge peninsulei, spri:init de nave delupta din marina britanica, poloneza si cea australiana. 6orpul puscasilor mariniprecum si corpul epeditionar 1%, comandouri poloneze au atacat portul Umm asr,unde au intalnit rezistenta puternica din partea inamicului. )rigada 1* de assaltaerian a 3arii )ritanii a ocupat campurile de petrol din sudul Iraului din locuri

precum Rumalia in timp ce comandourile poloneze au capturat platformele din zonaportului, prevenind distrugerea lor. In ciuda avansarii rapide a fortelor de invazie,circa ## de puturi de petrol au fost distruse sau incendiate de armata iraiana. 6utoate acestea, puturile au fost repede capturate si au fost stinse, prevenind pagubeecologice si pierderi semnificative de petrol.

3entinand ritmul alert de inaintare, divizia $ infanterie s-a miscat spre vest prindesert spre )ag!dad, in timp ce 6orpul 1 epeditionar al uscasilor 3arini a inaintatde-a lungul autostradei 1, prin centrul tarii, iar divizia 1 blindata a 3arii )ritanii aavansat spre nord prin partea de est. Unitatile spaniole au inaintat spre sud pana la

granita dintre Arabia Saudita si Ira, apoi s-au alaturat fortelor SUA in inaintarea lorspre nord. rupele poloneze au insotit puscasii marini, iar soldatii danezi au luptatalaturi de cei englezi si australieni in sudul iraului.

Initial, 6orpul 1 de puscasi marini a luptat prin campurile de petrol din Rumalia siapoi s-au indreptat spre nord spreNasiriyah, un obiectiv strategic de mareimportanta, fiind un mare nod rutier si este in apropiere de aeroportul alil, precum side unul din podurile de importanta strategica peste 'ufrat. Fivizia $ de infanterie ainfrant inamicul care se pregatise in teren si in :urul orasului si a ocolit inamicul sprevest. e date de 2$ martie, un convoi al diviziei $ infanterie, a fost prin sintr-o

ambuscada luand un drum porst c!iar spre oras. Au pierit 11 soldati si 9 au fost


6/8

capturati. rintre victime s-a numarat si femeia militar iestea, prima femeie militaroriginara din SUA care a murit in lupta intr-un razboi strain.

In aceeasi zi, puscasii marini au intrat in forta in 7asiriCa!, intampinandrezistenta puternica pentru a ocupa doua poduri din oras. Au eistat pierderi de

ambele parti. Un avion A-10 distrugator de tancuri a produs pierderi trupelor proprii,omorand * puscasi marini, atacand un transportor blindat propriu.

Fupa ce 7asiriCa! si aeroportul allil au fost ocupate, fortele 6oalitiei au obtinutastfel un important centru logistic in sudul Iraului si au organizat o baza inaintata deobservare la 1* ilometri in afara 7asiriCei. rupe aditionale si provizii au fost aduseprin intermediul acestei baze. Fivizia 101 aeroprutata si-a continuat atacul spre nordin spri:inul diviziei $ de infanterie. arasutistii spanioli, britanici si australieni au a:unsla tallil. e data de 29 martie, o puternica furtuna de nisip a oprit inaintarea diviziei $infaterie care s-a oprit la :umateatea distantei dintre 7a:af si arbala. In urma ploilor

puternice care au urmat futunii de nisip, terenul a devenit mocirlos. ?peratiile cuelicoptere de a aduce soldati din divizia 101 au fost oprite pentru $ zile. S-au purtatlupte grele in :urul podului care ducea la ufl.

Basrah - rimul obstacol al britanicilor a fost portul Umm asr. ? fortaintrunita din soldati polonezi, britanici si americani a intampinat o rezistenta puternicasi a durat cateva zile pana cand sa fie eliberat de inamic. Euptele au dus la pierdereaa 1# soldati ai 6oalitiei si a $0 de soldati iraieni. 3ai spre nord, unitatile britanice si-au croit drum, luptand pentru orasul al doilea ca marime din Ira, )asra. e data de *aprilie, Ldiavolii rosiiM- parasutistii britanici au eliberat cardietul vec!i al orasului,

acesta fiind inaccesibil ve!iculelor. Intrarea in orasul )asra s-a realizat dupa 2saptamani de lupte grele. 'lemente ale diviziei 1 blindate au inceput inaintarea sprefortele SUA mai spre nord, in :urul Al Amara!. In timp ce fortele 6oalitiei incepuserasa colaboreze cu politia iraiana pentru a instaura ordinea. ? ec!ipa intrunita dingenisti si logisticieni ai armatei britanice au reparat instalatiile din port si au permisastfel aducerea a:utoarelor umanitare pe calea apei in protul Umm asr.

Fupa o inaintare rapida, o alta pauza s-a produs in apropierea orasului arbala. Acolo fortele SUA au intampinat o puternica rezistenta din partea trupelor iariene. Incele din urma trupele diviziei 101 aeroprutate au incercuit aceste forte si le-au

impiedicat sa eecute orice fel de riposta sau contraatac asupra divizie $ infateriecare le-a ocolit si si-a continuat inaintarea spre )ag!dad.

Fupa $ saptamani de la invazie, trupele de lance ale 6oalitiei au intratin Bagha. lanul initial a fost ca fortele 6oalitiei sa incon:oare orasul si sa fortezetrupele blindate sa se retraga ca intr-o punga spre centrul orasului si apoi sa le atacecu aviatia si cu artileria. Acest plan nu a fost necesar intrucat bataliile dintre blindatedin sudul orasului au distrus marea parte din fortele /arzii Republicane. e date de %aprilei , o forta de interventie rapida a diviziei $ infanterie, formata din 2$ de tancuri si1# transportoare )radleC au eecutat un raid in oras, numit Lraidului tunetuluuiM,

pentru a testa defensiva iraiana. Au a:uns la aeroportul din )ag!dad unde auintapinat rezistenta puternica si s-au retrat, dar, in cele din urma, au cucerit


7/8

aeroportul. In urmatoarea zi, o alta brigada a diviziei $ infanterie a atacat in )ag!dadsi a ocupat unul din palatele lui Saddam >ussein prin lupta apriga. uscasii marini autrecut pirntr-un bara: de artilerie incercand sa treaca unul din podurile din oras. Unproiectil a omorat # dintre ei.?cupanda televiziunea si centrul )ag!dad-ului, forteleSUA au cerut ca trupele iraiene sa se predea sau orasul va fi supus unui asalt

general. e data de + aprilie, )ag!dad a fost in mod oficial ocupat de fortele 6oalitieisi puterea lui Saddam >ussein s-a terminat. Saddam a disparut si nu au fost gasitenicio urma. Euptele de strada au urmat cu mult dupa ocuparea orasului. 3ulti diniraieni au sarbatorit prabusirea lui Saddam, vandalizand multe din picturile si statuilelui, impreuna cu alte obiecte ce tineau de cultul sau de personalitate.

/eneralul ommC Grans a luat comanda Iraului in functia de comandantsuprem al fortelor de ocupatie. Gortele 6oalitiei au inceput apoi sa caute oameniic!eie al guvernului lui Saddam. e data de 22 iulie, 200$, in timpul unui raid aldiviziei 101 aeropurtate si ai oamenilor fortei de interventie 20, fiii lui Saddam

>ussein, UdaC si usaC, si unul din nepotii sai au fost ucisi intr-un mare sc!imb defocuri.

Saddam >ussein a fost capturat la date de 1$ decembrie,200$ de catre soldatiidiviziei # de infanterie si ai membrilor grupului de interventie 21 in timpul ?peratieiLRed FanMapusul rosu4.

Etapa post conflict armat

'plicatia cea mai probabila pentru ivazia Iraului este anga:amentul regimului neoconservator al lui )us!pentru apararea epansiunii teritoriale israliene. 7u eista neoconservatori care sa nu fie aliati cu Israelul. Israelulspera sa fure toata 6isiordania si intrega parte sudica a Eibanului in epansiunea sa teritoriala. Un regim colonialin Ira nu numai ca prote:eaza israelul de atacuri, dar poate c!iar sa faca presiuni asupra Siriei si Iranului pentru anu-i mai sustine pe palestinieni si libanezi. Razboiul iraian este un razboi pentru epansiunea teritoriala aIsraelului. Americanii mor si sangereaza pana la moartea financiara pentru Israel. @Razboiul contra terorii@ al lui)us! este o farsa care are ca scop sa acopere interventia americana in ?rient de partea LIsraelului 3areM.

3odalitatea in care s-ar realiza reconstructia Iraului nu este lamurita. aradispune de mi:loace modeste pentru a realiza aceasta. ? posibila Ltaa dereconstructieM platita de populatia iraiana nu ar fi suficienta si nici veniturile din

petrol. Suportul financiar american !otarator. 'l este privit insa, cu rezerva, mai alesde Rusia, caci gestionarea de catre SUA a reconstructiei economice a Iraului arconsolida prezenta militara in zona. In plus, tentativa de a edifica o tara democraticasi stabila in ?rient,racordata valorilor occidentale, e dificil de realizat in conditiile incare statele din :ur au o alta evolutie economic-politica. ? apropiere prea mare aIraului de ?ccident ar crea o riposta fie din partea minorotatilor religioase sau enticedin Ira, fie din partea unor vecini, ca de pilda Iranul. Iar un plan de sustinere pentruintreaga zona, un fel de nou lan 3ars!all, ar fi riscant, prin dezvoltarea unei zone aicarei locuitori mai au inca in subconstient freamatul Hi!ad-ului islamic.

6a urmare a NnfrDngere a lui Saddam >ussein, Oi )aPat!ist regim, douQ sarcini auconfruntat de americani Oi iraieni care Nn prezent deine puterea. Unul este de a


8/8

stabiliza araJ celelalte este de a liberaliza-l din punct de vedere economic, politic Oisocial. FeOi cerinele de stabilizare au mQsura umbritQ progrese spre liberalizare,importante au fost luate mQsuri Nn tranziia de la totalitarism la democraie de piaQliberQ.

Iraieni au rQspuns cu entuziasm la nefound libertatea lor de a se anga:a Nndezbateri politice, crearea de noi numeroase organisme Oi ziare. Feci dinamic estesituaia actualQ, cQ este imposibil sQ se prevadQ care a forelor sociale Oiinstituionale vor supravieui Oi de modul Nn care se va dezvolta. Fe:a, NnsQ, acestefore sunt polarizat lungul mai multe rDnduri< pro-versus anti-coaliie, islamist, faQ delaic, federalist versus centralist, liberalQ versus statistician, tradiional versus modern,Oi aOa mai departe.

"iitorul direcie de tranziie va depinde Nn mare mQsurQ de metoda aleasQ pentrua stabili Iraului urmQtorul guvern Oi de drafters sale nouQ 6onstituie. Imediat alegeri

directe ar fi aproape sigur un randament S!iPi islamice ma:oritate, ceea ce ar distrugesperantele de a asigura un reprezentant pe deplin Oi stabil sistem democratic. rintrealtele, cele mai promiQtoare sunt promovarea unui liberal-moderatQ, Nn bloc, Oi prinadoptarea unui sistem de reprezentare proporionalQ provinciale. n data de $0 iuniepentru transferul de autoritate la un guvern iraian interimar are o mare valoaresimbolicQ Oi ar trebui sQ fie onorate. resupunDnd cQ aceasta este, urmQtorul pas vafi de negociere, de statutul de forele de coaliie. FeliberQri rQmDne de asemenea, cuprivire la natura guvern de tranziie, rolul de a ?rganizaiei 7aiunilor Unite, Oi direciapoliticilor faQ de SUA Nn regiune.