-
Inv. LUcicaBUZENCHI
COPILANIET'
. CTASAAII-A
-
roN CREANGA (1837-13S9)..... .....18
LEGENDE POPULARE .................. 182Baba Dochia (folclor)
......... 182Legenda privighetorii................ ...........
184Legenda ghioceilor. ............189
JEAII DE LA FONTAINE .............. ..........196Greierele gi
furnica .:...........196
JACOB LUDWTG GRrMM (1785-1863)................... 199WTLHELM
KARL GRIMM (1 786-1 8s9).................. 1 99
-589-
-
Prinful fermecat ..................214Prietegugul dintre $oarece
qi pisicd.... ...222Regina albinelor .................227
HANS CHRTSTTAN ANDERSEN (1 S0s- I S7s) ...... ... 231Dege(ica...
.........231,Crdiasa Zdpezii ...................248Prima poveste,
care descrie o oglind5gi cioburile ei.............. ........248A
doua poveste: Un bdielel qi o [email protected] treia
poveste: Grddina cu flori a vrdjitoarei ........258Apatra poveste:
Prin{ul gi prin{esa. ......270A cincea poveste: Mica hoa![
...............280A gasea poveste: Femeia lapond gifemeia
finlandez[. ...............287A qaptea poveste: Despre
palatulCrliesei Zdpezii qi ce s-a mai int0mplat acolo
.......292Mica Siren5........ .................300Lebedele
.................. ...........::0
LEWrS CARROLL (1832-1898)............................,.....
361Alice in fara Minunilor. .....361Capitolul I Prin vintina
iepuragului ......361Capitolul II O baltd de lacrimi.
.......,.....370Capitolul IX Povestea falsei broaqte
(estoase......... 3 80
Capitolul XllAlice depune m[rturie ....400L. FRANK BAUM
(18s6-1919) ......
2l.Leul devine Regele animalelor .......46722. lara
quadlingilor................ ............47123. Glinda,Zdna cea
Bund, indeplineqtedorinla Dorotheei. ...............47524.Din nou
acas[ ...............481
JOSEPH RUDYARD KrpLrNG (1 865-1 936)............ 482Legenda
Balenei: ................482De ce are Balena gdtul mic..
.................482Puiul de elefant...... .............488De ce
are elefantul tromp5.... ................488Vdndtoarea lui Kaa
.............500
WILHELM HAUFF ................540Muc cel Mic...........
.............540Povestea prin(ului cel
neadevdrat........................... 5 5 8
ROBERT BROWNING........... .................. s84Fluierarul
Pestri{ din Hamelin ................................ 5 84
410Vrdjitorul din Oz Ciclonul.... ................410Cum a
salvat-o Dorothea pe Sperietoare............ .... 416
Oragul Smaraldelor din finutul lui Oz
....................435Acum descoperim cine e Oz cel Cumplit....
...........452
-590- -59L-
-
EMIL GARLEANU( 1878- ter4l
Scriitorul Emil Gdrleanu s-a niscut la Iaqi inanul 1878
Devine cunoscut in literaturl datoriti schigelorqi povestirilor
sale, pe care le cuprinde in volumul,,Din lumea celor care nu
cuvAnti". Acesteainfiqigeazi intimpl[ri dramatice ori pline de
hazdin via{a gizelor, pis[rilor sau animalelor.
Profund observator al viefii, Emil GArleanuumanizeazfl ,,[umea
celor care nu cuvAntfl",tratind-o cu infelegere, blAndefe qi
delicatefe.
A$a, o poveste...
dat[, intr-un sat, i-am uitat numele, tr[iaun om, nici pe al
[stuia nu il fin minte,un om sirac. Ia, acolo, un bordei, o
capri
qi-o palm[ de loc. DecAt, in ogr[joara asta, ling[gard, avea un
m[r domnesc, rotat, de linea umbrila o turm[-qi flcea niqte mere de
s[ le pui pe tavlla mesele implrltegti. E o bog[fie s[ ai aqa
pom!$i bietul om implr[ea din mere oriqicui. Dar tot iifura peste
noapte. ,,Bre - iqi zicea in gAnd stflpAnul-, de ce imi fur[ daci
eu le dau aqa?". Pas[mite,omul ii om! Pizma rlsare in sufletul rlu
ca loboda
-
in gridina neplivitl. Mai ales vecinul ii purtasimbetele pomului
istuia vestit. C-avea gi el un m[r,da'de domnesc n-avea incotro.
Era un mir p[dure[.$i azi rupe-i o craci mirului domnesc, miine
alta,pAn[ ce intr-o buni zi, cdnd stipAnul bordeiului qial pomului
se dusese la tArg, pizmagul chemi pe algidoi-trei, sar in ograda
omului gi-i riteazl omuluimlrul de Ia plmAnt, iar in trunchiul
rlmas scobesco gauri qi-i dau foc, si-i ardl qi r[dlcinile. Unii
spunci Dumnezeu nu vede; ba vede el bine. Cum t[iauddngii m[rul cel
domnesc, cade din crengile lui,dincolo de gard, singurul mir ce mai
rlm[sese inpom. Un copil il vede - cici lumea se strinsese cala urs
gi rAdea -, s aqazi pe marginea ganlului qi-ncepe si mlnAnce, cu
l[comie, din rodul minunat.Un simbure cizu jos, in [[rini. Cine s[
bage deseaml la un sAmbure! Vorba-i, cAnd se-ntoarsea doua zi omul,
trecu cu carul pe lAngl casa Iui,inainte. Nu qi-o recunogtea. Nu
mai era mlrul cucrengile lui rotate! A aflat bietul pigubaq, in
urm6,vestea, s-a plins la to[i, da'degeaba. ,Cete pui, m[,pentru un
pom?", ii ziceau sitenii. La anul, ins6, dinsAmburele cel cdzut in
qan[, crescu un coplcel ginorocul il feri qi crescu coplcelul pdnl
ce se ficucopac rotat: $i intr-o primivari se acoperi de floareqi
vara dldu rod. $i ce mere! $i ce umbri pentrudrumefii ostenifi! Se
uitau oamenii din sat la el cala un odor. Dar pizmagul sim{i din
nou fiorul cel
-8-
rlu la inim[. Trecuser[ ani, imbltrinise, qi dAnsultot nu se
licuise. C[ riul din om n-are moartedecAt cAnd moare omul. $i
iar[qi chemi intr-o zipeoameni qi le spuse: ,,Mii, ia hai de-om
t[ih pomulista, c[ incurcl drumul". Dar oamenii s-au uitat lael
chiorig qi unul ii rlspunse: ,,I3 caut[-fi de treab[;ci atunci cAnd
l-ai tliat, era al unuia din noi, darazi e al nostru, al tuturora.
$i s[ nu te atingi de el,c[ te cotonogim!". $i a inghiqit in sec
pizmagul, iarfostul pigubaq se uita cu drag la pom, c[ parcfl total
lui era.
intrebiri:a) Ce fel de om era flranul pe care autorul il
prezint[ in text?b) in ce condigii tr[ia el?c) De ce pizmagul
dorea si taie mirul rotat?d) Ce pirere ave[i despre fapta lui? Dar
despre
s[teni?
3 Alcfltuifi propozifii cu ajutorul cuvintelor:
crengll6comiepigubag
-9-
-
3Dafi exemple de pomi fructiferi. Scriefi apoinumele fructelor
acestora:
pir - pere
3 G[si{i insuqiri potrivite urm[toarelorcuvinte:
prlmavara
floare
copac3 Explicali cum a luat naqtere noul mir rotat.
Cat un fir de neghinlu trebuie s[ fii cAt un munte de mare ca
s[pofi judeca. Ci de-ai fi cit o neghin6, ori cAtun fir de colb,
daci ai in clpgorul t[u scinteia
dumnezeiascl ce cuprinde lumea, ti-i de ajuns: qtiice eqti, de
unde vii qi-ncotro trebuie s[ te indrepfi".GAndirea aceasta i-o
spusese gAnganiei o furnic[. $ispusa muncitoarei ii intrase atunci
pe o ureche qi-iiegise pe alta. De-abia vizuse de citeva zile
luminasoarelui, pimAntul, florite! in iarb[ i-au pirut toateun raii
dar, cAnd a intins aripioarele qi-a zburat,mirAndu-se c[ poate s[
str[bati aerul, cAnd apoi a
-10-
clzut istovit[ de oboseal6, pe-o frunz6,, atunci intAiaqidati a
cunoscut greul. $i spusele furnicii i-au venitin minte... Ce era? O
ginganie mic[, f[r[ strilucire,rotund[, ca o slminfi. De unde
venea? Din iarbi;{inea minte c[ se trezise sub o
rochifa-rAndunicii.Dar incotro avea si se indrepte? Ei, asta era
greul!
S-a scoborAt de pe frunzi qi-a purces s[ cautedin nou furnica. A
umblat incoace, incolo - furnicaniciieri. Altele a intAlnit, dar
grlbite. Furnicile nuprea stau de vorbl. A mers mult gi bine; altl
gindiren-a mai auzit. ,,infelepciunea e rar5.", se gindea
biatagAnganie. $i acesta a fost al doilea necaz al ei. E
greuinceputul! intr-o zi o prinse ploaia; din nebigarede seami,
cizu intr-un quvoi. De-abia sc[p[, pe-unpai. Iar alt[ dat[, ce
spaim[, Doamne! Stltu o clipi,fir[ suflare, sub talpa cizmei
gridinarului. Avusesenoroc de-o pietricici ce llsase lingi dinsa un
gol.De ce-[i atArnl viafa in ziua de azi! Dar trebuia s[se
plzeascfl de acum cu tot dinadinsul. Trai e acelacAnd eqti nevoit
si-l curnp[ne]ti in fiecare clipi?Umbla numai pe dibuitele:
cercetAnd, ocolind,ispitind. Colo e ap[, dincolo oameni, mai la o
parteun clrucior cu copii.
,,Lace m-al[sat Dumnezeu dac6 n-am pirticicamea de plmAnt? se
intreba gingania. Unde s[ mia$ez ca s[ r[mAn liniqtit6?". Atunci ln
fa
