Transcript
  • ALEXANDRA EFRIM

    CLASA a IV-a

    Bucuregti - 2016

  • Toate drepturile asupra acestei versiuni in limba rom6niaparfin Editurii Steaua Nordului.

    Reproducerea integrali sau parfiali sub orice formi atextului din aceasti carte este posibili numai cu acordul

    prealabil al Editurii Steaua Nordului.

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiLecturile gcolarului : clasa a IV-a. - Bucuregti : Steaua Nordului, zot6

    ISBN 978-606-511-490-6

    82-822=t35.1

    EOITURASTEAUANORDULUI

    Pentru oferta editoriali completi:www. steauanordului. ro

    ISBN: 978'5()6'5rl'490'6

    Cogarul .........24

    Mamamea.........

    GEORGE TOPARGEANU

    ..........................40

    Rapsodii de toamni ......,,,.43Leuldeghizat ................51Bivolul gi cotofana........ 53

    Copertii:Redactor:

    Corecturi:Ilustra$e:

    Art Director:

    Boris StoilovAlexandra EfrimIonu! DumitruPixel ImageTitel Baldo

    40

    GRIGORE AI,EXANI'NESCU .......Dreptatea leului ...............Ciinele gi cifeluI................

    57

  • EMILGARLEANU

    ............120

    HECTORHENRTMALOT .................141

    osoaRwrLDE.........Printul fericit .................218

    PETREGHEI.MEZO poveste adevirati......... .................232Scrisoare invi{itorului meu ............235

    MIHAI EMINESGU..........Fit-Frumos din lacrimi.. ....240

    267

    ION fDFAN':A ...286MoglonRoati giVodiCuza .............287

    Amintiri din copilirie,Amintiri din copilirie,

    DA.I\IIELDEFOE

    PredaBuzescu ........... ...................................... 3852aaVASII,EAI,ECSANI'RI

    $TEFANOCTAVIANTOSIF

  • EDMONDO DE AMICIS

    Cunoscut scriitor gi publicist italian, Edmondo de Amiciss-a remarcat prin opere ca:' ,,Cinematograful cerebral",,,Romanul unui invil5tor", in care a abordat cAteva temesociale gi educative, reprezentative ale epocii in care a trf,it.

    Opera cea mai indrlgit[ de copii - ,,Cuore - inimd de copil"- este ilustrativi tocmai datoritf, povegtilor care prezintidragostea pirinteasci, pentru oamenii necijili, dar gi pentrucei care sunt aproape de suflet, la bine gi la greu - prieteniiadevirali.

    CUORE . INTJVTA DE COPIT- Prima zi de scoali -

    Luni,77

    zi este prima zi de gcoal5. Parci a fost un vis vacanla detrei luni petrecuti Ia 1arf,! Mama m-a luat de minf, dediminea!f,, sI mi inscrie la $coala Baretti in clasa a treia

    primarf,, dar pe mine nu prea mi trlgea inima si merg, cicigindul imi rimf,sese la vacan![. Pe strizi erau numai copii;cele douf, libririi din orag erau pline de pirinli care cumpirau

    EDMONDO DEAM'CIs

    ghiozdane, penare sau caiete, in timp ce in fala intririi gcoliirra at6.ta puhoi de lume, ci portarul gi jandarmul de-abiareu;eau se line lucrurile in buni orinduialf,.

    Chiar ldngl poarte, cineva m-a atins pe umdr: era fostulrneu inv5litor dintr-a doua, tot cu pf,rul lui rogcat, ciufulit,t'are mi-a zis, pe un ton vesel, ca de obicei:

    - Enrico, deci aga, n-o si ne mai vedem?Asta gtiam gi eu prea bine. insi acele cuvinte m-au durut.

    Am reugit sd intr5m pind la urmi. Domni, doamne, ferneiobisnuite, muncitori, ofl1eri, bunici, servitoare - flecare cuc'opiii de mdnl gi cu diplomele de promovare la ei - umpleaulrolul de la intrare gi scirile, ficdnd un tiriboi de parcf,se inghesuiau si vadi vreo piesi. Cu plf,cere am revizutacea sali mare de la parter gi ugile celor gapte clase, undeimi petrecusem cei trei ani de gcoal5. Era gloatd mare, iarirrvilf,toarele umblau de colo-colo. invSlitoarea mea din clasaintii m-a salutat din uga clasei sale gi mi-a zis:

    - Enrico, anul ista o sf, te duci la etaj; nici micar n-o si ternai vf,d in pauzS! - gi m-a privit cu tristete.

    Directorul avea in preajmS pe mamele ingrijorate dincauzi ci pentru copiii lor nu mai rimiseseri locuri gi mi s-aparut ci barba ii mai incirunfise pulin fate de anul trecut.Am recunoscut pe unii dintre copii, cale acum crescuseri sause ingrigaser5. La parter, unde se ficuseri repartiliile, uniir'opii de clasa intii nu voiau cu nici un chip si intre in clase;i se impingeau ca nigte mSgirugi, de era nevoie si f,e tragit:u for[a iniuntru; iar unii plecau din binci; altii, vezandu-selisa;i singuri, se puneau pe pl6ns, iar pirinlii trebuiau s6 seintoarci, si-i impace gi s[-i dojeneascf,. invildtoarele nu maiiitiau ce si se faci.

    Fratele meu mai mic a ajuns la clasa invdlitoarei Delcati;eu, la domnul Perboni, sus, la etajul intii. La ora 1o.oo, totir,levii erau in clase, cincizeci qi patru cu togii, dar doar weo 15sun L6 dintre colegii mei dintrra doua, printre care gi Derossi,('are nu luase decdt premiul intii pdni atunci. insi gcoala mis-a pirut atat de mic5, r5.mas cum eram cu gAndul la munliiirrrpadurili unde imi petrecusem toata vara! gi iarisi mi

  • LECTURT LE TCOLARULUI

    g6ndeam la invilf,torul meu dintr-a doua, care era aga bun cunoi, ne f[cea tot timpul si ridem. $i unde mai pui cf, era gi micde ind[ime, de ziceai ci este coleg cu noi. imi pirea tare riu cinu-l aveam atunci alituri, cu pdrul lui roqcat gi ciufulit.

    invilitorul nostru este inalt, are un pf,r grizonat lf,sat sf,creascl lung gi nu poart[ barb5, iar pe frunte i-a rimas o cutf,addncf,; are o voce groasi gi ne privegte fix, pe unul cdte unul,de parci wea sd nE citeaici sufletele; 9i nu rAde deloc. imispuneam in sinea mea: 'Asta e prima zi. Inci nou[ luni. Si vezicite teme, cdte examene, cAte bf,tf,i de cap!". imi ff,cea bine sivorbesc cu mama gi, bucuros cf, o v[d la ugd, am alergat sf,-isirut mAna. Ea mi-a zis:

    - Curaj, Enrico! O s[inv5!5m amdndoi.$i m-am iirtors acasi fericit. Dar nu-l mai aveam pe

    invf,litorul meu, cu surAsul lui blAnd gi vesel, 9i gcoala nu mise mai pf,rea aqa de frumoasi ca inainte.

    12 l3

    EDMONDO DEAM'CIs

    Se bucuri biiatul de inceperea noului an gcolar?Pe cine intilnegte la poarta gcolii Enrico?Ce-l intristeazi pe biiat?Cum il glsegte b[iatul pe dasc5lul cel nou?Cine l-a incurajat pe biiat?Explicali ce inlelegegi din declaratia bliatului:

    "$i m-am intors acasd fericit. Dar nu-l mai aveam petnvd[dtorul meu, cu sur2sul lui bl6nd gi vesel, gi gcoala nu mi semai p dre a a; a de frumo as d ca inainte " 7

    PlecAnd de la afirmalia,,invifitorul care ajuti pe copil siatingl obiectul dorin[elor sale, care-i procuri zilnic pl5cereabiruinfei, care il incurajeazd c0nd intdmpini unele greut5li,ii aratf, simpatie in momentul cind ob,tine o izbAndl va fineapirat privit cu plicere. $i daci prxtarea i-e pururea inraport cu principiile, va fi iubit", alcltuili o compunere in cares[ descrieli cum vede$ voi inv5ldtorul ideal.

    1.

    2.

    3.4.5.6-

  • LECTURILE

    'COLARULUI

    Virgilius Justin Capri a fost un inventator, profesor 9iinginer romAn care a inventat mai multe vehicule cu consumredus de combustibil.

    A primit diferite distinclii gi premii de anverguri precum:Premiul Arca, Premiul Ifla Eco pentru cea mai buni invenlieecologici (triciclu electric sau hibrid, impreuni cu MarianVelcea), diploma Eureca Gold Medal pentru acelagi aparat,diploma Salonului Internalional de Invenlii de la Geneva gimulte altele.

    incl de mic copil preocupirile legate de gtiinli au inceputsi se contureze. in timpul gcolii primare igi cioplegte singurnigte pipugi de lemn, le plaseazi pe un disc, pundpdu-lein migcare cu ajutorul rolilor dinlate de la un ceas stricat.Numegte lucrarea "Hora pipugilor de lemn". Principalaocupalie era si construiasci tractorage, cisule din nisip,avioane din lemn, diferite maginute cu motorage de ceas gi iipl5cea si stea de vorbi cu bdtrAni 9i oameni marginalizagi.

    Mai tdrziu, flind elev de liceu, in primul ciclu, meqtereqteun motor care pornea la o simplf, comandd ver6aH. incurajatde reacgia profesorilor, tAn5rul va concretiza aceasti idee intr-un dispozitiv simplu, ce permitea deschiderea unui garaj de ladistanli. in 1956, dupi o idee nistrugnicd din timpul stagiuluimilitar, concepe primul aparat individual de zbor: renumitul,,rucsac zbur5tor". ldeea se materializeaz[, f,ind transmisf,tocmai in SUA, unde va fi brevetati gapte ani mai tArziu decitre americanii Wendell Moore, Cecil Martin gi RobertCumings.

    14

    EDMONDO DEAMICIS

    A. Tema de gnrp implicd participarea tuturor elevilor saucopiilor, sub indrumarea invilitorului sau pdrinteluiB. Dezbateri gi transfer de cunogtinle intre elevi.

    ixvAlAroBul NorrBUMarfl t8

    ffitX I diminegti mi-a pl[cut gi de noul nostru invdfitor.NIPA? AgteptAndu-ne pe toli s[ intrim, el se agezase dejar*ir*x la catedri, iar din cdnd in cdnd in pragul ugii apireavreunul dintre elevii lui de anul trecut, pentru a_l siluta.in trecere, se aritau in cadrul ugii 9i spuneau: ,,Bunt ziua,ciomnule invdlitor!" sau,,Buni ziua, domnule perboni!,,; uniiintrau, ii strdngeau mdna, apoi plecau in grabf,.. - Se -vedea

    cI lineau la el gi cE ar fi wut sf, le mai fle inv[1dtor.

    intindeau, dar nu igi ridica ochii citre nici unul gi de flecaredati rimdnea serios.

    Cuta de pe frunte ii iegea in evidenli aga cum stf,tea, cufala indreptati spre fereastrE, privind acoperigul .as"i d"peste drum, gi pirea cf,, in loc sd se bucure de acele saluturi,ele ii provocau suferinld

    Dupi aceea s-a uitat la noi cu atenfie, ludndu-ne pe fiecarein parte. Cind a inceput sE dicteze, a coborAt de li catedr5pcntru a se plimba printre bdnci gi, vf,zind un biiat cu fataplini de bigicufe mici, rogii, s-a oprit din dictat, l-a luat deh{rbie gi l-a privit, apoi l-a intrebat ce are gi i-a pus palma pef runte, sd vadl dacd are temperaturi.

    in- acel timp, un biiat Je suise pe banci gi incepuse sise strimbe la el. invilitorul s-a intors firi veite, iaibeiatulti-a agezat la loc jos gi a rf,mas aga, cu capul plecat, a;teptdn_tlu-gi pedeapsa. Dar invilitorul doar i-a pui o mdnd'pe cap,zlcandu-i:


Recommended