LEGISLATIE AERONAUTICA
CUPRINS
1. Scurt istoric…………………………………………………………… 2
2. Conventia de la Chicago.Anexele ICAO…………………………… 7
3. Codul aerian………………………………………………………….. 13
4. RACR.RA……………………………………………………………… 37
5. Reglementari de trafic aerian……………………………………….. 59
6. RACR- LTMO…………………………………………………………. 62
7. Statutul pers. navigant – Legea 223/2006…………………………. 73
8. MOZ – A.R. “Manualul operational “………………………………... 95
9. RACR –LPAN P………………………………………………………. 152
10. PIAC - LPAN P……………………………………………………… 205
11. Legea 319/2006 SSM……………………………………………….. 249
12. HG 1425 -Norme SSM………………………………………………. 262
13. Norme de tehnica a securitatii muncii PSI………………………… 265
14. Bibliografie……………………………………………………………. 269
1
LEGISLATIE AERONAUTICA
SCURT ISTORIC AL REGLEMETĂRILOR AERONAUTICE
În perioada postbelică, în condiţiile adâncirii interdependenţelor economice
internaţionale, reglementarea relaţiilor economice dintre state a devenit necesitate
obiectivă, urmărindu-se prin aceasta coordonarea modului de acţiune a statelor în
domeniul politicilor comerciale.
Datorită importanţei pe care o prezintă activitatea de transport aerian
internaţional, încă din perioada interbelică s-a pus problema codificării principiilor şi
regulilor după care să se desfăşoare această activitate. Acest fapt a impus ca
statele europene să încerce o organizare a zborurilor cu activităţi comerciale pe
bază de norme, de legi şi acorduri.
Venind în sprijinul politicii comerciale internaţionale, în cadrul activităţii cu
caracter aeronautic, încă din perioada interbelică au fost adoptate primele acorduri
şi convenţii între state. Astfel pentru efectuarea zborurilor între state, în anul 1919,
la Paris, s-a pus problema reglementării activităţii internaţionale, fapt care a dus la
adoptarea Convenţiei de la Paris din 13.10.1919.
Statele părţi la această convenţie au fost în număr de 27 şi Convenţia a fost
adoptată la data de 13 octombrie 1919. Statul Român, deşi participant şi semnatar
al acestei Convenţii, a ratificat-o în anul 1923. Aceasta Convenţie este primul
instrument juridic internaţional multilateral în domeniul dreptului aerian.1
Articolul 1 al Convenţiei de la Paris din 1919, introduce termenul de
suveranitatea statului asupra spaţiului atmosferic aflat deasupra teritoriului său.
Ulterior acest termen de suveranitate asupra spaţiului atmosferic a fost preluat
şi extins în convenţiile şi tratatele care privesc relaţiile internaţionale, precum şi în
tratatele care privesc drepturile de suveranitate ale unui stat. În alineatul 2 al
articolului 1 se defineşte teritoriul unui stat, care în înţelesul prezentei convenţii
reprezintă teritoriul naţional al metropolei şi coloniilor, precum şi apele teritoriale
adiacente cu zisul teritoriu.
Articolul 2 reglementează obligativitatea statelor contractante de a acorda pe
timp de pace libera trecere inofensivă a aeronavelor pe deasupra teritoriului său,
1 Ion Grecescu – Dreptul Aerian. Culegere de Convenţii şi acorduri internaţionale multilaterale în vigoare în domeniul transporturilor aeriene civile, la care România este parte. Editura RUM-Irina Bucureşti. pag. 6.
2
LEGISLATIE AERONAUTICA
cu obligaţia respectării regulilor stabilite de statul respectiv. Articolul 3
reglementează modalitatea stabilirii de către un stat a unor zone interzise trecerii
aeronavelor pe deasupra acestora, zone interzise din motive de ordin militar sau în
interesul siguranţei publice.
Toate aceste reglementări, prevăzute în Capitolul 1 al Convenţiei de la Paris
din 1919, au fost preluate şi dezvoltate de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale
în Anexa 2 “Regulile aerului”. Ulterior şi România a preluat reglementările
respective, reglementări care au fost introduse în legislaţia naţională prin Regimul
de zbor în România, precum şi în Regulamentul de zbor al Aviaţiei Civile, care la
rândul lor au fost abrogate şi înlocuite prin reglementarea RACR-RA “Regulile
aerului” puse în aplicare prin Ordinul Ministrului nr. 21/2007 publicat în MO
71/30.01.2007.
În Capitolul II, se introduce noţiunea de naţionalitatea aeronavelor, condiţiile în
care se acordă, modul cum pot fi înmatriculate aeronavele, obligativitatea ca
fiecare aeronavă să aibă o marcă de naţionalitate şi o marcă de înmatriculare,
precum şi numele şi domiciliul proprietarului.2
Aceste reglementări introduse de Capitolul 2 al Convenţiei de la Paris au fost
preluate de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale, actualizate şi dezvoltate în
Anexele 7 şi 8.
Capitolul III introduce obligativitatea existenţei la zborurile internaţionale a
certificatelor de navigabilitate pentru aeronave şi a brevetelor de aptitudine şi
licenţă pentru piloţi, mecanici şi ceilalţi membri ai echipajului de conducere a
aeronavei. Aceste certificate de navigabilitate şi brevete de aptitudine şi licenţă
sunt unificate pentru toate ţările semnatare ale convenţiei, fiind prezentate în
anexe. Prevederile respective vor fi preluate de Organizaţia Aviaţiei Civile
Internaţionale şi actualizate în Anexa 1 “Licenţa de personal”.
Capitolul IV reglementează modalitatea efectuării navigaţiei aeronavelor
deasupra statelor. Capitolul V reglementează necesitatea existenţei, în cadrul
transportului internaţional de pasageri şi marfă, la bordul aeronavei a listei
nominale a călătorilor, iar pentru marfă, conosamentele şi manifestele. În înţelesul
prezentei convenţii, prin manifeste se înteleg documentele (declaraţiile generale de
2 Articolele 5-10 Convenţiunea relativă la reglementarea navigaţiunei aeriene (13 octombrie 1919) Imprimeria statului 1921.
3
LEGISLATIE AERONAUTICA
încărcare) care sunt confirmate de comandantul aeronavei.3 Tot în acest capitol se
prevede obligativitatea statelor de a crea aceleaşi condiţii atât pentru aeronavele
proprii cât şi pentru aeronavele străine care aterizează pe teritoriul statului
respectiv.
În Capitolul VI se reglementează transportul de materiale periculoase
(explozibile şi muniţii). Practic prin această convenţie se crează prima
reglementare aeronautică la nivel internaţional prin care se interzice transportul
acestora cu aeronavele apartinând statelor contractante. Ulterior, Organizaţia
Aviaţiei Civile Internaţionale, în Anexa 18 denumită “Transportul în siguranţă a
mărfurilor periculoase”, va reglementa modalitatea şi condiţiile în care se pot
efectua astfel de zboruri.
Capitolul VII introduce noţiunea de aeronavă de stat, care în înţelesul
Convenţiei de la Paris din 1919 reprezintă aeronavele militare, aeronavele afectate
exclusiv pentru poştă, vamă, poliţie. Celelalte aeronave se consideră aeronave
private şi supuse dispoziţiilor acestei convenţii.4
Termenul de aeronavă privată reprezintă actualul termen de aeronavă civilă.
Această definiţie a fost utilizată deoarece la data respectivă societăţile (actualele
persoane juridice) de transport aerian nu luaseră încă fiinţă sau erau la început de
drum, activitatea civilă desfăşurându-se numai cu aeronave proprietatea unor
persoane fizice sau juridice civile.
Prin Capitolul VIII se instituie Comisia Internaţională de Navigaţie Aeriană5, cu
rol de a reglementa activitatea internaţională aeronautică. Convenţia de la Paris din
1919 în încheiere reglementează în cadrul anexelor unele probleme privitoare la
activitatea de navigaţie aeriană. Astfel în cadrul Anexei A se reglementează
semnele ce trebuiesc purtate de aeronave. În secţiunea a VIII a acestei anexe sunt
stabilite semnele de naţionalitate şi de înmatriculare a aeronavelor pentru fiecare
stat în parte.6 Aceste semne vor fi reglementate, în mod corespunzător cerinţelor
actuale, de către Anexa 7 a Organizatiei Aviaţiei Civile Internaţionale.
3 Termenul de conosamente este preluat în această Convenţie de la transportul mărfurilor pe apă fiind documentul prin care căpitanul vasului confirmă primirea mărfurilor pe care se obligă să le transporte. Acest termen va fi înlocuit în Convenţia de la Varşovia din 1929 cu termenul de scrisoare de transport.4 Înţelesul de aeronavă de stat folosit în acestă Convenţie va fi preluat şi de Convenţia relativă la transportul aerian internaţional de la Varşovia din 1929. Termenul de aeronave private va fi înlocuit cu termenul de aeronave civile.5 Comisia Internaţională de Navigaţie Aeriană va fi desfiinţată prin Convenţia de la Chicago din 1944 când s-a înfiinţat Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale.6 Pentru România s-a stabilit ca semn de naţionalitate litera C urmată de un grup de patru litere ca semn de înmatriculare, din care obligatoriu prima litera va fi litera R. Aceste semne se vor schimba pentru România odată cu înfiinţarea primei societăţi aeronautice mixte denumită Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană la 23.04.1920, când s-au schimbat însemnele de naţionalitate devenind pentru România grupul de litereYR, urmate de semnele de înmatriculare.
4
LEGISLATIE AERONAUTICA
Urmează în Anexele B – C, descrierea celorlalte documente obligatorii,
impuse la bordul aeronavei de către prezenta convenţie. În Anexa D vom întâlni
pentru prima dată reglementată la nivel internaţional, prin codificare, regulile de
zbor. La Capitolul definiţii este prezentată norma prin care se enunţă titulatura
aeronavei. Astfel “cuvântul aeronavă cuprinde în general baloanele, captive sau
libere, smeele, dirijabilele şi avioanele”.
Sunt definite în continuare baloanele, dirijabilele şi avioanele. “Cuvântul avion
arată orice aeroplan, hidroplan (cu flotoare sau cu cocă), sau orice altă aeronavă
mai grea decât aerul şi posedând mijloace proprii de propulsiune”.
Anexa D reglementează, în Secţiunea I, luminile ce se vor putea folosi
noaptea (de la apusul la răsăritul soarelui), precum şi modul de utilizare a acestora.
În Secţiunea a II-a sunt reglementate semnalele pe care le va emite o
aeronavă în zbor sau personalul de pe un aerodrom în cadrul schimburilor de
mesaje între acestea. Începând cu punctul 21 se prezintă un Cod al circulaţiei
aeriene. Practic acest cod este prima reglementare la nivel internaţional care
stipulează normele care trebuie respectate de aeronave în zbor, în cadrul circulaţiei
la sol, precum şi de personalul care participă la asigurarea securităţii zborului.
Aceste norme sunt prezentate pe categorii de zboruri: în vederea decolării, pe
traseu7, în vederea aterizării, la întâlnirea dintre două sau mai multe aeronave,
precum şi în situaţia efectuării activităţii de zbor ziua sau noaptea. Aceste
reglementări sunt preluate şi actualizate de Convenţia de la Chicago din 1944 prin
Anexa 2 “Regulile aerului”.
Secţiunea a V-a stabileşte regulile de circulaţie în zona de aerodrom, deci
modul cum se efectuează activitatea aeronautică. Pentru exemplificare menţionăm
că la punctul 38 sunt stabilite pentru prima dată zonele de aerodrom, ca fiind zone
în care este obligatorie efectuarea virajelor într-un anumit mod.
Fără să fie definite aceste zone de aerodrom, sunt date distanţele pe
orizontală şi pe verticală în cadrul cărora un avion este obligat să se conformeze
regulilor de aerodrom. Aceste reguli sunt preluate şi actualizate de Organizaţia
Aviaţiei Civile Internaţionale.
7 În cadrul anexei D paragraful 31 se foloseşte pentru prima dată termenul de cale aeriană oficial recunoscută, fără însă a o defini. Această noţiune va fi utilizată ulterior în cadrul reglementărilor internaţionale, când vor fi practic codificate. Actual se efectuează activitate de transport aerian internaţional numai pe aceste căi aeriene.
5
LEGISLATIE AERONAUTICA
La punctul 44 este reglementată ca organizare suprafaţa aerodromului, în o
zonă de aterizare, o zonă de decolare şi o zonă neutră8. Această organizare pe trei
culoare o reîntâlnim şi în reglementările actuale, reglementări în baza cărora se
efectuează zborul de pe terenuri înierbate9. În cadrul activităţii de pe pistele
betonate se utilizează decolarea şi aterizarea de pe acelaşi culoar, zborul fiind sub
o strictă coordonare.
Anexa E prezintă condiţiile minime cerute pentru ca piloţii să obţină brevetul
de aptitudine şi licenţă de personal navigant, condiţii care actualizate le vom
reîntâlni în cadrul Anexei 1 a Convenţiei de la Chicago din 1944 şi actual în
reglementarea de aeronautică civilă JAR-FCL1. În cadrul acestei reglementări,
regăsim pentru prima dată o împărţire a brevetelor funcţie de scopul zborului, astfel
întâlnim brevetul de avioane sau hidroavioane de turism, actual denumite brevete
de pilot particular, brevetul de pilot de avion şi hidroavion pentru transporturi
publice, actual denumite brevete de pilot de linie, respectiv brevete de pilot
comercial, precum şi brevetele de pilot de balon liber, pilot de dirijabil şi brevetul de
navigator. Acestea din urmă sunt denumite în continuare cu termenii folosiţi încă
din 1919.
Ultima parte a Anexei E stabileşte condiţiile cerute pentru ca un pilot sau
navigator să obţină aptitudine medicală în vederea practicării activităţilor
aeronautice. De menţionat că prin această convenţie s-a reglementat
obligativitatea controlului medical la fiecare şase luni10, în vederea constatării
menţinerii aptitudinii medicale, reglementare preluată şi de Convenţia de la
Chicago prin Anexa 1. Anexa F reglementează hărţile folosite în cadrul activităţii
aeronautice internaţionale.
8 Punctul 44 Convenţia de la Paris din 1919 “Orice aerodrom va fi virtualmente divizat în trei zone pentru un observator pus cu faţa în vânt. Zona din dreapta va fi zona de plecare şi cea din stânga cea de aterizare; între aceste două zone va fi o zonă neutră. Un avion care voeşte să aterizeze va trebui să ia loc cât mai aproape de zona neutră, dar aşezându-se la stânga oricărui alt avion care ar fi deja aterisat. Când a încetinit mersul sau când s-a oprit de tot pe pământ, avionul trebuie să fie dus imediat în zona neutră".9 A se vedea Anexa 1 pag. 171 din Regulamentul de zbor al aviaţiei civile ediţia 1983 şi Instrucţiunile de zbor ale aviaţiei sportive Anexa 2, pag. 93, ediţia 1975 amendată în anul 1991.10 Convenţia de la Paris din 1919, Anexa E punctul 5, secţiunea V “Certificat medical”. “În scopul de a se permite constatarea menţinerii aptitudinei sale pentru navigaţiunea aeriană, fiecare aviator sau aeronaut va fi examinat periodic cel puţin la saşe luni şi concluziunile acestui examen vor fi anexate la dosarul său”, pag. 25 Bucureşti editată de Imprimeria Statului în 1921.
6
LEGISLATIE AERONAUTICA
CONVENŢIA INTERNAŢIONALĂ PRIVIND AVIAŢIA CIVILĂ (ICAO)
Datorită insuficienţei reglementărilor existente în Convenţia de la Paris din
1919, Convenţia de la Varşovia din 1929 şi Comisia Internaţională de Navigaţie
Aeriană (C.I.N.A.), precum şi după adoptarea unor convenţii între state, guvernele
statelor reunite în decembrie 1944 la Chicago, au ajuns la concluzia, că, pentru a
se asigura dezvoltarea aviaţiei civile internaţionale într-un mod sigur şi ordonat şi
pentru ca serviciile internaţionale de transporturi aeriene să poată fi întemeiate pe
o bază de posibilităţi egale pentru toţi şi să fie exploatate într-un mod sănătos şi
economic, este necesar încheierea convenţiei prin care conform articolului 43 “se
instituie o organizaţie care va purta denumirea de Organizaţia Aviaţiei Civile
Internaţionale”.
Această convenţie a intrat în vigoare la 4 aprilie 1947, totodată hotărându-se
încetarea activităţii Comisiei Internaţionale de Navigaţie Aeriană (C.I.N.A.) care a
fost înlocuită cu Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (O.A.C.I.). România a
aderat la această convenţie în anul 1965.11 Ulterior transporturile aeriene civile
internaţionale s-au organizat şi se desfaşoară pe baza unor convenţii
guvernamentale internaţionale sub egida Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale.
În cadrul Convenţiei de la Chicago statele părţi au convenit ca aceasta să fie
formată din următoarele părţi:
Prima parte, denumită “Navigaţia aeriană” se constituie în o reglementare
tehnică pentru navigaţia aeriană, iar a doua parte este consacrată înfiinţării şi
funcţionării Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale.
În prima parte vom întâlni o reglementare cu caracter tehnic având rolul de a
stabili norme unitare pentru toate statele părţi în ce priveşte desfăşurarea activităţii
de zbor, atât internaţionale cât şi naţionale.
Astfel în această parte se reglementează, pe capitole, după cum urmează:
CAP. 1 Principii generale de aplicare a Convenţiei;
CAP. 2 Survolul teritoriului statelor contractante;
CAP. 3 Naţionalitatea aeronavelor;
CAP. 4 Măsuri destinate să înlesnească navigaţia aeriană;
CAP. 5 Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească aeronavele pentru a putea
11 Prof. univ. dr. Virgil Stanciu si Conf. univ. dr. Gheorghe Caraian - Transporturile şi expediţiile aeriene. Editura Lumina Lex 1997, pag. 292
7
LEGISLATIE AERONAUTICA
efectua activitate de zbor;
CAP. 6 Norme şi practici internaţionale recomandate.
În partea a doua a Convenţiei se reglementează înfiinţarea Organizaţiei
Aviaţiei Civile Internaţionale, ca un organism cu rol de a dezvolta principiile şi
tehnica navigaţiei aeriene internaţionale
În partea a treia, denunmită “Transportul aerian internaţional” prin
Convenţie se instituie dreptul statului contractant de a stabili reguli privind:
- Desemnarea rutelor şi aeroporturilor;
- Ameliorarea instalaţiilor şi serviciilor pentru navigaţia aeriană;
- Dobândirea de terenuri sau utilizarea lor;
- Înregistrarea acordurilor în vigoare;
- Abrogarea înţelegerilor incompatibile cu dispoziţiile prezentei Convenţii;
- Înregistrarea oricărui nou acord;
- Reglementarea litigiilor;
- Sancţiunile împotriva întreprinderii de transport aerian care nu se
conformează hotărârilor luate;
- Sancţiunile împotriva Statului care nu se conformează hotărârilor luate;
- Adoptarea şi modificarea anexelor;
În cadrul acestei părţi statele semnatare se obligă să trimită periodic la
Consiliu rapoarte asupra traficului, statistici cu privire la preţul de cost, precum şi
situaţii contabile indicând, între altele, suma şi provenienţa tuturor încasărilor lor,
pentru a se putea optimiza activitatea de zbor internaţională.
Ultima parte denumită “Dispoziţii finale” instituie modalitatea de adoptare
şi încorporare a acordurilor sau aranjamentelor aeronautice incheiate de statele
contractante ale convenţiei.
Consiliul a adoptat în baza Convenţiei un număr de 12 anexe tehnice, care
apoi şi-au mărit numărul la 18, prezentate după cum urmează:
- Anexa 1 Licenţe de personal;
- Anexa 2 Regulile aerului;
- Anexa 3 Meteorologie;
8
LEGISLATIE AERONAUTICA
- Anexa 4 Hărţi aeronautice;
- Anexa 5 Unităţi de măsură în telecomunicaţii;
- Anexa 6 Exploatarea operativă a aeronavelor;
- Anexa 7 Marca de naţionalitate şi însemnele de înmatriculare;
- Anexa 8 Certificatele de navigabilitate a aeronavelor;
- Anexa 9 Facilităţi;
- Anexa 10 Telecomunicaţii aeronautice;
- Anexa 11 Servicii de circulaţie aeronautică;
- Anexa 12 Căutare şi salvare;
- Anexa 13 Anchetarea accidentelor de aviaţie;
- Anexa 14 Aerodromuri;
- Anexa 15 Serviciile de informare aeronautică;
- Anexa 16 Protecţia mediului înconjurător;
- Anexa 17 Protecţia aviaţiei civile internaţionale contra actelor de intervenţie
ilicită;
- Anexa 18 Transportul în siguranţă al mărfurilor periculoase.
Tot prin Convenţia de la Chicago, şi anume prin Anexa 2, s-au reglementat
cele cinci libertăţi ale aerului care se concretizează astfel:
- Prima libertate – dreptul de a survola teritoriul altui stat fără escală;
- A doua libertate – dreptul de a face o escală tehnică pentru a lua
combustibil, etc, fără a încărca sau descărca;
- A treia libertate – dreptul de a transporta de pe teritoriul propriu, pe teritoriul
altui stat sau partener;
- A patra libertate – dreptul de a transporta de pe teritoriul unui stat partener
pe teritoriul propriului stat;
- A cincea libertate – dreptul de transporta între oricare puncte ale escalei
zborurilor dintre trei sau mai multe state partenere.
Ulterior, datorită dezvoltării economice şi a transportului aerian, cele cinci
libertăţi s-au dezvoltat după cum urmează:
- Ca rezultat al negocierilor se poate obţine a saşea libertate a aerului,
libertate ce nu a fost definită la Convenţia de la Chicago. Ea constă în dreptul
9
LEGISLATIE AERONAUTICA
companiei aeriene ce aparţine unei ţări de a se angaja în activitatea de transport
între alte două ţări, via ţara de provenienţă a companiei aeriene;
- În cazul celei de a şaptea libertăţi, unei companii i se permite în mod
exclusiv să efectueze curse numai în afara teritoriului său naţional, pe o rută dintre
două ţări;
- A opta libertate presupune dreptul acordat unei companii aeriene de a
transporta pasageri în interiorul unei ţări, pe o rută cu originea sau destinaţia în ţara
de resedinţă a companiei aeriene. Acest gen de transport poartă denumirea de
cabotaj.
- În prezent, dreptul de cabotaj poate fi acordat unei companii aeriene dintr-o
altă ţară, pentru a asigura transportul de cabotaj intern în statul donator, ceea ce
reprezintă a noua libertate a aerului 12 .
Menţionez că aceste libertăţi ce au apărut ulterior nu sunt recunoscute de
OACI.
Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI)
În partea a doua a Convenţiei se reglementează înfiinţarea Organizaţiei
Aviaţiei Civile Internaţionale, ca un organism cu rol de a dezvolta principiile şi
tehnica navigaţiei aeriene internaţionale, astfel ca în art. 44 se prevede ca:
Organizaţia are ca scop să dezvolte principiile şi tehnica navigaţiei aeriene
internaţionale, precum şi să favorizeze stabilirea şi dezvoltarea transporturilor
aeriene internaţionale, astfel ca:
a) să asigure dezvoltarea ordonată şi sigură a aviaţiei civile internaţionale în
lumea întreagă;
b) să încurajeze în scopuri paşnice tehnica construcţiei şi exploatării
aeronavelor;
c) să încurajeze dezvoltarea căilor aeriene, a aeroporturilor şi a instalaţiilor de
navigaţie aeriană pentru folosinţa aviaţiei civile internaţionale;
d) să pună la dispoziţia popoarelor lumii transporturile aeriene sigure, regulate,
eficace şi economice de care au nevoie;
e) să evite risipa economică provocată de concurenţa excesivă;
f) să asigure ca drepturile Statelor contractante să fie integral respectate şi ca
fiecare Stat contractant să aibă o posibiliate echilibrată de a exploata întreprinderi
12 Economia imaterialului – Cristiana Cristurescu pg. 162. Editura Beck, Editia 1999.
10
LEGISLATIE AERONAUTICA
de transport aerian internaţional;
g) să evite orice discriminare între statele contractante;
h) să amelioreze siguranţa zborului în navigaţia aeriană internaţională;
i) să favorizeze, în general, dezvoltarea aeronauticii civile internaţionale sub
toate aspectele sale.
Organizaţia astfel institiută este formată dintr-o Adunare, dintr-un Consiliu şi
din toate organismele care vor putea fi necesare. Prin adoptarea de către state a
acestei Convenţii, a fost abrogată Convenţia de la Paris din 1919.
Semnele de înmatriculare ale aeronavelor
Semnul de inmatriculare, sau semnul de naţionalitate / marca comună şi
marca de înregistrare (înmatriculare) constă dintr-un grup de caractere.
Naţionalitatea (însemnul de naţionalitate) va preceda marca de înmatriculare.
Semnul de naţionalitate Semnul de înmatriculare
YR - ACR
În acest caz, YR este semnul de naţionalitate (pentru România), iar ACR este
semnul de înmatriculare. Când primul caracter a semnului de înmatriculare este o
literă, ea va fi precedată de o liniuţă, însemnul de naţionalitate va fi selectat dintr-o
serie de simboluri naţionale incluse în indicativele radio alocate Statului de
înmatricuare de către Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii (ITU -
International Telecommunications Union). Însemnul de naţionalitate va fi comunicat
la ICAO. Marca de înregistrare (marca de ordine) poate consta în litere, numere
sau o combinaţie de litere şi numere, fiind astfel desemnată pentru StatuI de
înmatriculare.
Marca de înmatriculare comună.
Marca de înregistrare comună este un prefix de înregistrare când aeronava
este operată de o agenţie internaţională de operare. În acest caz, unul dintre
statele componente ale agenţiei îndeplineşte funcţia de Stat de înmatriculare.
Alocarea mărcii comune unei autorităţi de înmatriculare se va face de către ICAO,
iar respectiva autoritate este responsabilă cu înregistrarea aeronavei aparţinând
agenţiei internaţionale de operare. Aceeaşi înregistrare nu poate fi făcută pe baze
11
LEGISLATIE AERONAUTICA
naţionale. De exemplu, marca de înregistrare comuna 4 YB este alocata de ICAO
pentru lordania şi Iraq pentru aeronavele care operează pentr Arab air Cargo, iar
statul iordanian este cel care îndeplineşte funcţia de stat de înregistrare.
Excepţii. Anumite combinaţii de litere nu sunt pemise să fie utilizate ca semne
de înregistrare. Acestea sunt combinaţiile de litere utilizate pentru fazele specifice
de pericol a traticului prestabilite:
SOS (Pericol).
PAN (Urgenţă)
XXX (Urgenţă - morse)
TTT (Siguranţă / Securitate - morse)
Combinaţiile începând cu Q folosit în Codul Q şi combinaţia de 5 litere utilizată
în Codul de semnale sunt de asemenea interzise.
Nota 1. "Commnon mark registrering authority / Autoritatea care înregistrează
marca comună" - autoritatea care păstrează registrul multinaţional sau o parte a
acestuia în care aeronava unei agenţii de operare internaţională este înmatriculată.
Nota 2. Toate aeronavele unei Agenţii internaţionale de operare sunt
înnmatriculate cu aceeaşi marcă comună alocată de ICAO după alt sistem decât
cel naţional.
Nota 3. în legislaţia aeronautică română pentru marca de înmatriculare
(registration mark) se foloseşte termenul de “marcă de ordine".
Nota 4. Refereriri mai explicite despre aceste coduri (Codul 5. Codul de
semnale. Semnale de pericol se găsesc în Reglementările internaţionale de
telecomunicaţii în vigoare.
12
LEGISLATIE AERONAUTICA
CODUL AERIAN
ORDONANŢĂ Nr. 29 din 22 august 1997*** Republicată privind Codul
aerian civil
CAP. 1 Prevederi generale
SECŢIUNEA I Domeniul de aplicare
ART. 1
Prevederile prezentului cod aerian se aplică activităţilor aeronautice civile şi
persoanelor fizice sau juridice care desfăşoară aceste activităţi în spaţiul aerian
naţional şi pe teritoriul României, precum şi celor care, prin activităţile desfăşurate,
pot pune în pericol siguranţa zborurilor şi securitatea aeronautică.
ART. 2
(1) Activităţile aeronautice civile pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional sunt
reglementate prin prezentul cod aerian şi prin alte acte normative în materie, prin
Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie
1944, denumită în continuare Convenţia de la Chicago, precum şi prin tratatele bi-
şi multilaterale, la care România este parte.
(2) Aplicarea prezentului cod aerian se face fără a aduce atingere
suveranităţii depline şi exclusive asupra spaţiului aerian naţional, precum şi
reglementărilor specifice referitoare la apărare, ordine şi siguranţă naţională.
SECŢIUNEA a II-a Termeni şi definiţii
ART. 3
În sensul prezentului cod aerian, termenii şi definiţiile utilizate au următorul
înţeles:
3.1. accident - eveniment legat de operarea/utilizarea unei aeronave, care se
produce între momentul în care o persoană se îmbarcă la bordul acesteia, cu
intenţia şi cu dreptul legal de a efectua un zbor, şi momentul în care toate
persoanele aflate la bord sunt debarcate şi în cursul căruia:
a) o persoană este rănită grav sau mortal, datorită faptului că se găseşte:
- în aeronavă;
- în contact direct cu orice parte a aeronavei, inclusiv cu bucăţile care se
detaşează din aceasta;
- expusă direct jetului (aspiraţiei sau suflului motoarelor ori elicelor), cu
13
LEGISLATIE AERONAUTICA
excepţia cazurilor în care rănile se datorează unor cauze naturale, autorănirilor
sau sunt produse de altă persoană ori a cazurilor în care rănirile sunt produse în
afara zonei ce este în mod normal disponibilă pasagerilor sau membrilor
echipajului;
b) aeronava suferă deteriorări sau o cedare de structură, care alterează
caracteristicile de rezistenţă structurală, de performanţă şi de zbor şi care, în mod
normal, necesită o reparaţie importantă sau înlocuirea componentelor afectate, cu
excepţia defectării motorului ori deteriorării, când deteriorarea este limitată la
motor, capote sau la accesoriile sale ori când este vorba despre deteriorări limitate
la elice, la extremităţile aripii, pneuri, frâne, carenaje sau mici înfundări ori
perforaţii în înveliş;
c) aeronava a dispărut sau este total inaccesibilă;
3.2. act de intervenţie ilicită - act produs în mod ilicit, cu intenţie, constând în:
a) violenţă împotriva uneia sau mai multor persoane la bordul unei aeronave
la sol şi în zbor, dacă acel act poate să pericliteze siguranţa aeronavei
respective;
b) distrugere a unei aeronave în serviciu sau provocare de avarii unei astfel
de aeronave, care o fac indisponibilă pentru zbor ori care îi pot periclita
siguranţa în zbor;
c) amplasare sau favorizare a amplasării prin orice mijloace a unui dispozitiv
ori a unei substanţe care poate distruge o aeronavă aflată în serviciu sau îi
poate provoca avarii care să o facă indisponibilă pentru zbor ori care îi
poate periclita siguranţa în zbor;
d) distrugere sau avariere a mijloacelor de navigaţie aeriană ori de intervenţie
în funcţionarea lor, dacă un asemenea act poate periclita siguranţa
aeronavelor în zbor;
e) comunicare intenţionată a unor informaţii false, punând astfel în pericol
siguranţa unei aeronave în zbor;
f) folosirea ilegală a oricărui dispozitiv, substanţă sau armă pentru:
- producerea unui act de violenţă împotriva uneia sau mai multor persoane,
care provoacă rănirea gravă ori moartea acestora, pe un aeroport care
deserveşte aviaţia civilă;
- distrugerea sau avarierea gravă a facilităţilor care aparţin aviaţiei civile sau a
aeronavelor care nu sunt în serviciu, dar se află pe acel aeroport, ori
14
LEGISLATIE AERONAUTICA
pentru întreruperea serviciilor aeroportului, dacă un asemenea act pune în
pericol sau poate periclita siguranţa aeroportului;
3.3. activităţi aeronautice civile - totalitatea activităţilor legate de proiectarea,
construcţia, atestarea, reparaţia, întreţinerea şi operarea aeronavelor civile, a
aerodromurilor şi a altor obiective de infrastructură de aeronautică civilă, de
serviciile de navigaţie aeriană, de pregătirea personalului aeronautic civil, precum
şi a activităţilor aeronautice civile conexe acestora;
3.4. activităţi aeronautice civile conexe - totalitatea serviciilor care contribuie
direct la asigurarea desfăşurării activităţilor aeronautice civile;
3.5. administrator al aerodromului - persoana fizică sau juridică care conduce
şi gestionează un aerodrom aflat în proprietatea publică ori în proprietatea privată
a unor persoane fizice ori juridice;
3.6. aerodrom - suprafaţa delimitată pe pământ sau pe apă, care cuprinde,
eventual, clădiri, instalaţii şi echipamente, destinată să fie utilizată, în totalitate ori
în parte, pentru sosirea, plecarea şi manevrarea la sol a aeronavelor. Aerodromul
utilizat exclusiv pentru elicoptere se numeşte heliport;
3.7. aeronavă - aparatul care se poate menţine în atmosferă cu ajutorul altor
reacţii ale aerului decât cele asupra suprafeţei pământului;
3.8. aeronave de stat - aeronavele folosite pentru servicii militare, vamale sau
de poliţie;
3.9. aeroport - aerodromul certificat pentru operaţiuni de transport aerian
public;
3.10. aeroport internaţional - aeroportul nominalizat ca aeroport de intrare şi
de plecare, destinat traficului internaţional al aeronavelor, şi în care sunt asigurate
facilităţile de control pentru trecerea frontierei de stat, pentru controlul vamal, de
sănătate publică, pentru controlul veterinar şi fitosanitar, precum şi pentru alte
facilităţi similare;
3.11. agent aeronautic civil - orice persoană fizică sau juridică certificată să
desfăşoare activităţi aeronautice civile;
3.12. autorizare - confirmare oficială dată printr-un document eliberat în
conformitate cu prevederile reglementărilor aeronautice române, prin care se
atestă capacitatea deţinătorului de a desfăşura activităţile aeronautice civile
menţionate în acest document;
3.13. autorizaţie de operator aerian - documentul care certifică faptul că un
15
LEGISLATIE AERONAUTICA
operator aerian poate să efectueze activităţi de lucru aerian sau de aviaţie
generală;
3.14. bloc de spaţiu aerian - un volum de spaţiu aerian de dimensiuni definite
în spaţiu şi timp, în cadrul căruia se furnizează servicii de navigaţie aeriană;
3.15. bloc funcţional de spaţiu aerian - un bloc de spaţiu aerian care are la
bază cerinţe operaţionale şi care reflectă necesitatea asigurării unui management
al spaţiului aerian la un nivel mai integrat, fără a ţine seama de graniţele existente;
3.16. certificare - recunoaşterea faptului că un serviciu, un produs, o piesă
sau un echipament, o organizaţie sau o persoană se conformează cerinţelor
aplicabile, precum şi eliberarea unui certificat relevant care atestă această
conformare; certificarea poate avea ca rezultat şi conferirea unui drept, potrivit
reglementărilor în vigoare;
3.17. certificat - documentul emis ca rezultat al certificării în conformitate cu
reglementările specifice aplicabile;
3.18. certificat de operator aerian - documentul care certifică faptul că un
operator aerian are capacitatea de a efectua activităţile de transport aerian public
prevăzute în acesta;
3.19. certificat de navigabilitate/autorizaţie - document individual prin care se
atestă navigabilitatea unei aeronave;
3.20. certificat de înmatriculare/identificare - document individual care atestă
înregistrarea unei aeronave, conferindu-i acesteia naţionalitatea;
3.21. certificat de tip - documentul care defineşte proiectul de tip al unei
aeronave şi atestă faptul că acest proiect de tip se conformează cerinţelor de
navigabilitate aplicabile;
3.22. drept de trafic - dreptul unui operator aerian certificat de a transporta
pasageri, bagaje, mărfuri şi/sau poştă pe o rută aeriană care deserveşte două sau
mai multe aeroporturi interne ori internaţionale;
3.23. eveniment de aviaţie civilă - întrerupere operaţională, defect, greşeală
sau orice altă circumstanţă care are sau poate avea influenţă asupra siguranţei
zborului şi care nu are ca rezultat un accident sau un incident grav;
3.24. facilităţi - totalitatea serviciilor şi baza materială asociată acestora,
asigurate pe un aerodrom în legătură cu intrarea şi ieşirea aeronavelor,
persoanelor, bagajelor, mărfurilor şi altele asemenea, în traficul aerian intern şi
internaţional;
16
LEGISLATIE AERONAUTICA
3.25. forţă majoră - evenimentul de aviaţie civilă, incidentul sau orice
circumstanţă imprevizibilă şi inevitabilă care generează imposibilitatea temporară
sau definitivă de a respecta cerinţele autorizării acordate;
3.26. incident - eveniment, altul decât un accident, asociat cu exploatarea
unei aeronave, care afectează sau poate afecta siguranţa exploatării aeronavei;
3.27. incident grav - un incident ale cărui circumstanţe arată că un accident ar
fi fost pe cale să se producă;
3.28. investigaţie tehnică - activitatea concretă de identificare, de strângere şi
de analiză a informaţiilor pentru determinarea cauzelor unui incident sau accident
de aviaţie civilă, emiterea concluziilor şi, pe baza lor, stabilirea unor recomandări
privind siguranţa zborurilor, precum şi formularea unor propuneri şi recomandări
de îmbunătăţire a activităţilor în vederea prevenirii accidentelor şi incidentelor de
aviaţie;
3.29. licenţă de lucru în perimetrul infrastructurii aeroportuare - document
individual prin care se acordă unui agent economic dreptul de a desfăşura activităţi
în perimetrul infrastructurii aeroportuare;
3.30. *** Abrogat
3.31. misiune - activitatea unui membru al echipajului din momentul în care
acesta intră în serviciu, după o perioadă de odihnă corespunzătoare, dar înaintea
începerii unui zbor sau a unei serii de zboruri, până în momentul în care acel
membru al echipajului iese din serviciu după încheierea acelui zbor sau a seriei de
zboruri;
3.32. navigabilitate - caracteristica aeronavei pregătite pentru zbor, constând
în conformarea acesteia la reglementările de admisibilitate la zbor;
3.33. operator aerian - persoană fizică sau juridică angajată în operarea
aeronavelor;
3.34. reglementări specifice - acte normative, proceduri sau standarde
specifice unui domeniu de activitate;
3.35. securitate aeronautică - ansamblu de măsuri, resurse materiale şi forţe
umane, coordonate, mobilizate şi utilizate în scopul protecţiei aeronauticii civile
împotriva actelor de intervenţie ilicită;
3.36. serviciu de navigaţie aeriană - termen generic ce include serviciile de
trafic aerian, serviciile de comunicaţii aeronautice, navigaţie şi supraveghere în
domeniul aeronautic, serviciile meteorologice aeronautice şi serviciile de informare
17
LEGISLATIE AERONAUTICA
aeronautică, definite conform reglementărilor specifice aplicabile;
3.37. servicii de trafic aerian - serviciile de control al traficului aerian (serviciile
de control regional, de apropiere şi de aerodrom), serviciile de informare a
zborului, serviciile consultative de trafic aerian şi serviciile de alarmare, definite
conform reglementărilor specifice aplicabile;
3.38. servitute aeronautică - condiţii, restricţii, obligaţii impuse de
reglementările naţionale şi/sau internaţionale, în interesul siguranţei zborului;
3.39. siguranţa zborului - capacitate a activităţii aeronautice constând în
evitarea afectării sănătăţii sau pierderii de vieţi omeneşti, precum şi a producerii de
pagube materiale;
3.40. supervizarea siguranţei zborului - activitate constând în acordarea de
certificate, supravegherea continuă a menţinerii condiţiilor asociate certificatelor
respective, precum şi a îndeplinirii obiectivelor şi nivelurilor de siguranţă, potrivit
reglementărilor specifice aplicabile;
3.41. supraveghere continuă - procesele de verificare a îndeplinirii în mod
continuu şi sistematic a condiţiilor asociate acordării unui certificat pe parcursul
perioadei sale de valabilitate, precum şi de luare a măsurilor de siguranţă
necesare;
3.42. tehnică aeronautică - tehnică folosită în aeronautică, care intră sub
incidenţa normelor privind siguranţa zborului;
3.43. trafic aerian - ansamblu de aeronave care, la un moment dat, se află în
zbor într-un spaţiu aerian determinat sau operează pe suprafaţa de manevră a
unui aerodrom;
3.44. trafic aerian general - toate mişcările aeronavelor civile, precum şi toate
mişcările aeronavelor de stat, inclusiv cele ale aeronavelor militare, de vamă şi
poliţie, care se efectuează în conformitate cu procedurile Organizaţiei Aviaţiei
Civile Internaţionale;
3.45. trafic aerian operaţional - toate mişcările aeronavelor civile şi de stat
care se efectuează în conformitate cu reglementările naţionale, altele decât în
conformitate cu procedurile Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale;
3.46. transportator aerian - operator aerian deţinător al unui certificat de
operator aerian în termen de valabilitate şi, după caz, al unei licenţe de operare;
3.47. zbor V.F.R. - zbor efectuat după regulile zborului la vedere.
18
LEGISLATIE AERONAUTICA
CAP. 3 Spaţiul aerian naţional
SECŢIUNEA I Generalităţi
ART. 6
(1) Spaţiul aerian naţional reprezintă coloana de aer situată deasupra
teritoriului de suveranitate al României, până la limita inferioară a spaţiului
extraatmosferic.
(2) În spaţiul aerian naţional se desfăşoară atât trafic aerian general, cât şi
trafic aerian operaţional.
ART. 7
În spaţiul aerian naţional se pot stabili, în conformitate cu reglementările
specifice aplicabile:
a) spaţii aeriene rezervate, destinate unor activităţi aeronautice militare, de
şcoală, de sport aeronautic, de încercare şi omologare a aeronavelor, precum şi
altor activităţi stabilite prin reglementări specifice;
b) spaţii aeriene restricţionate, constituite din zone periculoase, zone
restricţionate sau zone interzise.
ART. 8
(1) Sunt asimilate din punct de vedere al furnizării serviciilor de navigaţie
aeriană cu spaţiul aerian naţional:
a) spaţiul aerian de deasupra zonei internaţionale a Mării Negre alocat
României de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale, în baza acordurilor
regionale de navigaţie aeriană;
b) spaţiul aerian al altor ţări, în care a fost delegată României, permanent sau
pe termen limitat, prin tratate internaţionale, furnizarea serviciilor de navigaţie
aeriană.
(2) Spaţiul aerian naţional poate fi integrat din punct de vedere al furnizării
serviciilor de navigaţie aeriană în unul sau mai multe blocuri funcţionale de spaţiu
aerian stabilite prin tratate încheiate de România cu alte state, în baza
reglementărilor specifice aplicabile.
ART. 9
Clasificarea spaţiului aerian naţional din punct de vedere al asigurării
serviciilor de trafic aerian se stabileşte în conformitate cu standardele elaborate de
organizaţiile internaţionale de aviaţie civilă la care România este parte
19
LEGISLATIE AERONAUTICA
contractantă.
ART. 10
În timp de pace Ministerul Transporturilor, împreună cu Ministerul Apărării
Naţionale, organizează spaţiul aerian naţional şi stabileşte principiile şi regulile de
folosire a acestuia pentru activităţile aeronautice civile sau militare, după caz.
SECŢIUNEA a II- Utilizarea spaţiului aerian naţional
ART. 11
(1) Orice zbor în spaţiul aerian naţional trebuie să fie autorizat. Procedura de
autorizare a zborurilor se reglementează prin hotărâre a Guvernului.
(2) Decolarea şi aterizarea aeronavelor civile se efectuează pe aerodromuri
certificate în acest scop, potrivit reglementărilor specifice, precum şi pe alte
terenuri sau suprafeţe de apă, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(3) Aeronavele de stat care operează într-o porţiune de spaţiu aerian aflată
sub controlul serviciilor de trafic aerian civile trebuie să opereze ca trafic aerian
general, respectând reglementările specifice aviaţiei civile, cu excepţia cazului în
care se prevede altfel, prin procedurile de coordonare stabilite între unităţile civile
şi militare ale serviciilor de trafic aerian, în conformitate cu prevederile art. 10 din
prezentul cod aerian.
(4) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, respectiv Ministerul
Apărării Naţionale, poate restricţiona sau interzice temporar desfăşurarea traficului
aerian general într-o porţiune ori în întreg spaţiul aerian naţional din motive privind
apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională, conform atribuţiilor ce le revin.
SECŢIUNEA a III-Serviciile de navigaţie aeriană
ART. 12
(1) Serviciile de navigaţie aeriană se furnizează traficului aerian numai de
către agenţi aeronautici certificaţi şi desemnaţi în acest scop, potrivit
reglementărilor specifice aplicabile.
(2) Porţiunile de spaţiu aerian naţional unde se furnizează servicii de trafic
aerian civile se stabilesc în conformitate cu prevederile prezentului cod aerian şi
cu reglementările specifice aplicabile.
(3) Furnizarea serviciilor de navigaţie aeriană într-un bloc funcţional de spaţiu
20
LEGISLATIE AERONAUTICA
aerian, care include şi spaţiul aerian naţional, parţial sau integral, se face în
conformitate cu prevederile tratatului internaţional referitor la acesta
ART. 13
(1) Toate aeronavele care operează în spaţiul aerian naţional au obligaţia
achitării unor tarife pentru utilizarea serviciilor de navigaţie aeriană.
(2) Tarifele prevăzute la alin. (1) sunt nediscriminatorii pentru aceleaşi
categorii de zboruri civile, indiferent de naţionalitatea operatorilor aerieni şi de
statul de înmatriculare a aeronavei utilizate.
(3) Sunt scutite de la plata tarifelor pentru servicii de navigaţie aeriană de rută
următoarele categorii de aeronave numai în cazul în care costurile acestor scutiri
nu sunt aplicate celorlalţi utilizatori care nu beneficiază de astfel de facilităţi:
a) aeronave care efectuează zboruri V.F.R.;
b) aeronave militare româneşti care efectuează zboruri militare, iar în cazul
aeronavelor militare străine care efectuează zboruri militare, pe bază de
reciprocitate;
c) aeronave utilizate pentru intervenţii în zone calamitate;
d) aeronave care efectuează zboruri exclusiv pentru transportul în misiune
oficială al monarhilor domnitori şi al membrilor apropiaţi ai familiei, al şefilor de
stat, al şefilor de guvern şi al miniştrilor. În toate cazurile misiunile oficiale vor fi
confirmate prin indicatorul de statut corespunzător pe planul de zbor;
e) aeronave care efectuează zboruri de căutare şi salvare autorizate de un
organ competent de căutare şi salvare (SAR);
f) aeronave care efectuează zboruri ce se termină la aerodromul de la care
aeronava a decolat şi în timpul cărora nu s-a efectuat nici o aterizare intermediară;
g) aeronave a căror masă maximă certificată la decolare este strict mai mică
de două tone;
h) aeronave care efectuează zboruri-şcoală executate exclusiv în cadrul
examinărilor în vederea obţinerii licenţei sau a unei calificări pentru echipajul de
comandă şi, pentru aceasta, este confirmată prin menţiunea corespunzătoare pe
planul de zbor;
i) aeronave care efectuează zboruri exclusiv în scopul verificării sau testării
echipamentelor folosite ori care se intenţionează să fie folosite ca mijloace de sol
pentru navigaţia aeriană;
j) alte categorii de aeronave prevăzute de lege.
21
LEGISLATIE AERONAUTICA
(4) Pot fi scutite, total sau parţial, de la plata tarifelor prevăzute la alin. (1) şi
alte categorii de aeronave, cu aprobarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor
şi Turismului.
(5) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului poate interzice
temporar accesul în spaţiul aerian naţional al aeronavelor operatorilor aerieni care
înregistrează restanţe la achitarea tarifelor pentru utilizarea serviciilor de navigaţie
aeriană.
ART. 14 *** Abrogat
ART. 15 *** Abrogat
SECŢIUNEA INaţionalitatea şi înmatricularea aeronavelor civile
ART. 17
(1) O aeronavă civilă poate opera în spaţiul aerian naţional numai dacă deţine
un certificat de înmatriculare în conformitate cu prevederile Convenţiei de la
Chicago.
(2) Certificatul de înmatriculare este document obligatoriu la bordul
aeronavelor.
(3) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului poate stabili, prin
reglementări specifice, categorii de aeronave civile care pot opera în spaţiul aerian
naţional fără a deţine un certificat de înmatriculare.
ART. 18
(1) O aeronavă civilă înmatriculată în România nu poate fi înmatriculată şi în
alt stat.
(2) Certificatul de înmatriculare emis de Ministerul Transporturilor va conţine
datele de identificare a aeronavei civile, însemnul de naţionalitate şi marca de
ordine, care vor fi inscripţionate în mod vizibil pe aeronava civilă, cât şi datele de
identificare a deţinătorului şi/sau a proprietarului.
ART. 19
(1) Prin înmatricularea în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile
din România, aeronava respectivă capătă naţionalitatea română.
(2) Înmatricularea unei aeronave civile în Registrul unic de înmatriculare a
aeronavelor civile şi certificatul de înmatriculare nu constituie dovada deţinerii
legale sau a proprietăţii asupra aeronavei civile în nici o acţiune juridică în care
deţinerea sau proprietatea aeronavei respective este în litigiu.
22
LEGISLATIE AERONAUTICA
ART. 20 *** Abrogat
CAP. 5 Aerodromurile civile
ART. 23
Aerodromurile civile pot fi proprietate publică sau proprietate privată, deschise
ori închise utilizării publice.
ART. 24
Înfiinţarea, funcţionarea şi dezafectarea aerodromurilor civile sunt supuse
reglementărilor specifice emise de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului, cu avizul ministerelor abilitate, prin care se stabilesc cerinţele tehnice,
operaţionale, de siguranţă a zborului, de securitate aeronautică şi de protecţie a
mediului.
ART. 25 *** Abrogat
ART. 26
(1) Un aerodrom este deschis pentru operarea aeronavelor civile numai dacă
este certificat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
(2) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului ţine registrul de
evidenţă a aerodromurilor civile certificate din România.
ART. 27
(1) Toate aeronavele civile care execută zboruri internaţionale cu
originea/destinaţia România sunt obligate să decoleze şi să aterizeze pe un
aeroport internaţional sau deschis traficului aerian internaţional.
(2) Condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau
deschise traficului aerian internaţional se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
ART. 28
(1) Administratorii aerodromurilor civile au obligaţia de a asigura condiţiile
prevăzute de reglementările specifice aplicabile privind aterizarea şi decolarea în
siguranţă a aeronavelor, securitatea aeronautică, serviciile necesare aeronavelor
la sol, precum şi cele privind lupta împotriva incendiilor.
(2) Administratorii aeroporturilor civile vor asigura şi existenţa facilităţilor de
ambulanţă şi prim ajutor pentru cazuri de urgenţă şi, după caz, a celor de vamă,
23
LEGISLATIE AERONAUTICA
graniţă, fitosanitare, sanitar-veterinare şi sanitar-umane.
CAP. 6 Personalul aeronautic civil
SECŢIUNEA I Prevederi generale
ART. 32
În aeronautica civilă funcţionează personal aeronautic civil, precum şi alte
categorii de personal.
ART. 33
(1) Personalul aeronautic civil cuprinde:
- personal aeronautic civil navigant;
- personal aeronautic civil nenavigant.
(2) Drepturile şi obligaţiile personalului aeronautic civil se stabilesc prin
reglementări specifice, în condiţiile legii.
ART. 34
Personalul aeronautic civil navigant cuprinde:
a) personalul care constituie echipajul de conducere de la bordul aeronavelor
civile: piloţi, navigatori, mecanici şi/sau ingineri de bord şi operatori radionaviganţi;
b) personalul de cabină, tehnic sau care îndeplineşte alte funcţii la bordul
aeronavelor civile, calificat pentru categoria respectivă de aeronavă civilă, care,
neparticipând la conducerea acestora, exercită la bord activităţi cu privire la
pasageri şi mărfuri, activităţi de control tehnic în vederea constatării stării de
navigabilitate, activităţi de verificare în zbor a funcţionării mijloacelor serviciilor de
comunicaţii, navigaţie şi supraveghere, precum şi alte activităţi aeronautice civile,
potrivit reglementărilor specifice aplicabile;
c) personalul de inspecţie în zbor a operaţiunilor aeriene;
d) paraşutiştii.
ART. 35
Personalul aeronautic civil nenavigant cuprinde:
a) personalul tehnic calificat care lucrează direct la planificarea şi pregătirea
operaţională a zborurilor, la proiectarea, certificarea, fabricaţia, inspecţia,
întreţinerea, reparaţia şi operarea tehnicii aeronautice;
b) personalul care furnizează şi/sau asigură serviciile de navigaţie aeriană;
c) inspectorii aeronautici care exercită activităţi de supervizare a siguranţei
24
LEGISLATIE AERONAUTICA
zborului;
d) personalul de aerodrom care execută activităţi specifice, cu impact asupra
siguranţei zborului.
CAP. 7 Operaţiuni aeriene civile
SECŢIUNEA I Generalităţi
ART. 44
Operaţiunile aeriene civile care pot fi efectuate pe teritoriul României se
clasifică astfel:
a) operaţiuni de transport aerian public;
b) operaţiuni de aviaţie generală;
c) operaţiuni de lucru aerian.
SECŢIUNEA a III-a
Operaţiuni de lucru aerian şi aviaţie generală
ART. 51
(1) Operaţiunile de aviaţie generală cuprind:
a) transporturile aeriene în interes propriu;
b) zborurile în interes propriu;
c) zborurile particulare;
d) zborurile şcoală.
(2) Transporturile aeriene în interes propriu reprezintă operaţiunile de aviaţie
generală executate de o persoană juridică, fără perceperea unui tarif sau a
echivalentului acestuia în bunuri ori servicii, utilizându-se aeronave civile proprii
sau închiriate, care constituie accesoriul unei alte activităţi economice executate
de persoana respectivă, beneficiarul transportului.
(3) Zborurile în interes propriu reprezintă operaţiunile de aviaţie generală,
altele decât transporturile în interes propriu, efectuate de persoane fizice sau
juridice, cu aeronave civile proprii sau închiriate, pentru şi în susţinerea nevoilor
activităţilor proprii, fără perceperea de tarife. Zborurile în interes propriu includ şi
zborurile efectuate exclusiv în scop sportiv.
(4) Zborurile particulare reprezintă operaţiunile de aviaţie generală efectuate
25
LEGISLATIE AERONAUTICA
de deţinătorii de aeronave civile, persoane fizice, exclusiv în scop necomercial.
(5) Zborurile şcoală reprezintă operaţiunile aeriene civile organizate de
persoane fizice sau juridice în scopul pregătirii personalului aeronautic civil
navigant.
ART. 52
Operaţiunile de lucru aerian sunt operaţiunile aeriene civile efectuate pentru
nevoile industriei, agriculturii, silviculturii, sănătăţii publice şi protecţiei mediului, de
căutare şi salvare, cercetare ştiinţifică, fotografiere, monitorizare, publicitate,
precum şi în alte scopuri de către operatori aerieni certificaţi de Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
ART. 53
Regimul răspunderii operatorilor aerieni care efectuează operaţiuni aeriene
de aviaţie generală sau de lucru aerian pe teritoriul României este reglementat în
conformitate cu prevederile dreptului comun, în măsura în care nu s-a stabilit altfel
printr-o lege specială sau printr-un tratat internaţional la care România este parte.
CAP. 9 Siguranţa zborului
SECŢIUNEA I Generalităţi
ART. 61
(1) Siguranţa zborului reprezintă o cerinţă obligatorie şi, totodată, un criteriu
de performanţă fundamental pentru orice activitate aeronautică civilă.
(2) Siguranţa zborului se realizează prin:
a) emiterea de reglementări specifice, inclusiv stabilirea obiectivelor de
siguranţă, precum şi a nivelurilor de siguranţă cerute sau minim acceptabile;
b) asigurarea cadrului de implementare a reglementărilor, obiectivelor şi
nivelurilor de siguranţă;
c) exercitarea funcţiei de supervizare a siguranţei zborului.
ART. 62
(1) Funcţia de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă la nivel
naţional se îndeplineşte prin desemnare şi delegare de competenţă din partea
Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în condiţiile art. 5, de către
un organism tehnic specializat care funcţionează separat de agenţii aeronautici
civili supuşi supervizării.
26
LEGISLATIE AERONAUTICA
(2) Organismul tehnic specializat prevăzut la alin. (1) are personalitate juridică
proprie, este autonom din punct de vedere administrativ şi financiar şi îşi exercită
în mod independent atribuţiile de natură tehnică stabilite.
(3) Până la 31 decembrie 2005, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului va desemna organismul tehnic specializat, prevăzut la alin. (1), şi va
stabili atribuţiile acestuia prin ordin.
ART. 62^1
(1) Organismul tehnic specializat prevăzut la art. 62 poate interzice temporar
sau poate restricţiona efectuarea de zboruri în spaţiul aerian naţional de către
aeronavele civile străine despre care sunt deţinute informaţii că operarea ori
întreţinerea acestora nu corespunde standardelor minime de siguranţă stabilite în
baza prevederilor Convenţiei de la Chicago.
(2) În cazul în care astfel de neconformităţi cu standardele minime de
siguranţă stabilite în baza prevederilor Convenţiei de la Chicago sunt sesizate cu
ocazia inspecţiilor la sol efectuate pe aerodromurile din România, conform
reglementărilor specifice aplicabile, iar măsurile corective subsecvente nu sunt
aplicate înaintea efectuării zborului următor sau sunt necorespunzătoare,
organismul tehnic specializat prevăzut la art. 62 poate decide reţinerea la sol a
aeronavei civile respective, până la remedierea deficienţelor semnalate, urmând a
informa imediat autorităţile competente române şi pe cele ale statului de
înmatriculare a aeronavei reţinute, precum şi operatorul implicat.
(3) Măsurile necesare pentru reţinerea la sol a aeronavei civile prevăzute la
alin. (2) vor fi luate de administratorul aerodromului, la solicitarea organismului
tehnic specializat prevăzut la art. 62 sau a reprezentantului său autorizat.
SECŢIUNEA a II-a Certificarea agenţilor aeronautici civili
ART. 63
În scopul realizării siguranţei zborului, următoarele categorii de agenţi
aeronautici civili sunt supuşi certificării şi supravegherii continue de către
organismul tehnic prevăzut la art. 62 alin. (1):
a) operatorii aerieni corespunzător cu operaţiunile aeriene civile pe care le
desfăşoară;
b) agenţii aeronautici civili care au ca obiect de activitate proiectarea,
fabricaţia şi întreţinerea aeronavelor, motoarelor, elicelor, pieselor şi
27
LEGISLATIE AERONAUTICA
echipamentelor asociate, precum şi cei care au ca obiect de activitate procesele
specializate, inclusiv încercările de tip, testările specializate şi distribuirea
produselor aeronautice;
c) agenţii aeronautici civili care desfăşoară activităţi de proiectare, construcţii,
montaj, reparaţii pentru elemente de infrastructură şi echipamente care concură
direct la siguranţa zborului;
d) agenţii aeronautici civili care au ca obiect de activitate furnizarea serviciilor
de navigaţie aeriană, precum şi activităţile aeroportuare;
e) agenţii aeronautici civili care se ocupă cu pregătirea personalului
aeronautic civil;
f) alte categorii de agenţi aeronautici civili, potrivit reglementărilor specifice
aplicabile.
ART. 64 *** Abrogat
ART. 65 *** Abrogat
SECŢIUNEA a III-a Certificarea personalului aeronautic civil
ART. 66
(1) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului stabileşte, prin
reglementări specifice, categoriile de personal aeronautic civil supus certificării,
precum şi documentele de certificare obligatorii pentru exercitarea activităţilor
aeronautice civile.
(2) Oricare persoană care face dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute în
reglementările specifice aplicabile poate solicita certificarea ca personal aeronautic
civil.
ART. 67
Certificatele personalului aeronautic civil sunt documente nominale
individuale, obligatorii pe întreaga durată a desfăşurării activităţii ca personal
aeronautic civil.
ART. 68 *** Abrogat
ART. 69
În condiţiile în care tratatele internaţionale la care România este parte nu
prevăd altfel, documentele de certificare emise de alte state pot fi recunoscute sau
validate în România numai dacă criteriile în baza cărora au fost eliberate se
situează cel puţin la nivelul standardelor şi practicilor recomandate de Organizaţia
28
LEGISLATIE AERONAUTICA
Aviaţiei Civile Internaţionale şi în condiţiile îndeplinirii cerinţelor reglementărilor
naţionale specifice aplicabile.
ART. 70
Examinarea medicală a candidaţilor care solicită certificarea ca personal
aeronautic civil poate fi efectuată numai de către o instituţie medicală autorizată,
potrivit reglementărilor specifice aplicabile.
CAP. 10 Securitatea aeronautică
ART. 79
Protecţia aviaţiei civile împotriva actelor de intervenţie ilicită se realizează pe
baza Programului Naţional de Securitate Aeronautică, elaborat de Ministerul
Transporturilor şi aprobat prin hotărâre a Guvernului.
ART. 80
Ministerul Transporturilor este autoritatea de stat responsabilă pentru
dezvoltarea, implementarea şi aplicarea programului prevăzut la art. 79.
CAP. 11 Facilităţi aeronautice
ART. 81
Facilităţile aeronautice se realizează în conformitate cu procedurile,
standardele şi practicile recomandate, emise de organizaţiile internaţionale de
aviaţie civilă la care România este parte, precum şi cu legislaţia europeană şi
naţională specifică în vigoare.
ART. 82
Administratorii aerodromurilor civile au obligaţia să asigure condiţiile pentru
implementarea şi asigurarea funcţionării sistemului de facilităţi aeronautice la
aerodromurile pe care le administrează.
CAP. 12 Căutarea şi salvarea aeronavelor civile
ART. 83
În spaţiul aerian naţional, precum şi pe teritoriul României operaţiunile de
căutare şi salvare a aeronavelor civile aflate în primejdie şi a supravieţuitorilor unui
accident de aviaţie se realizează în conformitate cu legislaţia naţională referitoare
la managementul situaţiilor de urgenţă.
ART. 84 *** Abrogat
29
LEGISLATIE AERONAUTICA
ART. 85
Asistenţa de căutare şi de salvare se acordă tuturor aeronavelor civile şi
supravieţuitorilor unui accident de aviaţie.
ART. 86
Toate autorităţile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice solicitate au
obligaţia de a acorda asistenţă în cazul operaţiunilor de căutare şi de salvare,
urmărindu-se prioritar salvarea vieţilor omeneşti, precum şi prevenirea amplificării
daunelor şi conservarea dovezilor esenţiale pentru anchetarea adecvată a
accidentelor.
CAP. 13
Investigaţia tehnică a incidentelor şi accidentelor de aviaţie
ART. 87
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului este autoritatea de stat
pentru reglementarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor privind investigaţia
tehnică a incidentelor şi a accidentelor din aviaţia civilă.
ART. 88
(1) Scopul investigaţiei tehnice îl reprezintă stabilirea faptelor, cauzelor şi
împrejurărilor care au condus la producerea incidentului sau a accidentului de
aviaţie civilă, precum şi identificarea măsurilor preventive corespunzătoare.
(2) Obiectivul investigaţiei tehnice îl reprezintă creşterea siguranţei zborului
prin emiterea de recomandări în vederea prevenirii producerii unor incidente sau
accidente similare în aviaţia civilă.
ART. 89
(1) Investigaţia tehnică este independentă de ancheta penală sau disciplinară.
(2) Stabilirea responsabilităţilor, a persoanelor vinovate, a gradului de
vinovăţie, precum şi aplicarea sancţiunilor sunt de competenţa organelor abilitate
prin lege.
ART. 90
(1) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului emite reglementări
specifice cu privire la raportarea, colectarea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor
referitoare la evenimentele de aviaţie civilă, în conformitate cu recomandările
organizaţiilor internaţionale de aviaţie civilă.
(2) Agenţii aeronautici civili au obligaţia să informeze Ministerul
30
LEGISLATIE AERONAUTICA
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului asupra producerii incidentelor şi
accidentelor de aviaţie civilă.
(3) Confidenţialitatea surselor de informare în timpul investigaţiei tehnice,
inclusiv raportările voluntare ale personalului aeronautic civil, care stau la baza
începerii sau desfăşurării unei investigaţii, este garantată în condiţiile legii.
ART. 91
Echipajele aeronavelor civile, precum şi orice persoană fizică sau juridică sunt
obligate să furnizeze, la cererea comisiei de investigare, pe durata investigaţiei
tehnice, toate informaţiile şi relaţiile care le sunt cunoscute.
CAP. 14 Sancţiuni
ART. 92
Încălcarea prevederilor prezentului Cod aerian atrage, după caz, răspunderea
disciplinară, civilă, contravenţională sau penală a persoanelor vinovate.
ART. 93
(1) Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât,
potrivit legii, să constituie infracţiuni, următoarele fapte:
a) lipsa de la bordul aeronavei a documentelor obligatorii prevăzute la art. 17
alin. (2), art. 36 alin. (2) şi la art. 73 alin. (2);
b) refuzul comandantului unei aeronave civile de a prezenta persoanelor
împuternicite, în condiţiile legii, documentele obligatorii prevăzute la art. 17 alin.
(2), art. 36 alin. (2) şi la art. 73 alin. (2);
c) neinformarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului cu
privire la producerea incidentelor şi accidentelor de aviaţie civilă, de către cei care
au această obligaţie în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (2);
d) desfăşurarea de activităţi în perimetrul infrastructurii aeroportuare fără
licenţa prevăzută la art. 29 alin. (3);
e) efectuarea activităţilor aeronautice civile prevăzute la art. 63, fără deţinerea
unui certificat valabil, de către persoane fizice sau juridice;
f) efectuarea de operaţiuni de transport aerian public fără deţinerea licenţei de
operare şi/sau a certificatului de operator prevăzute la art. 50 alin. (1);
g) amplasarea construcţiilor, instalaţiilor şi echipamentelor în zonele supuse
servituţilor de aeronautică civilă fără obţinerea avizului Ministerului Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului, prevăzut la art. 77;
31
LEGISLATIE AERONAUTICA
h) nerespectarea restricţiilor impuse prin reglementările specifice referitoare la
zonele supuse servituţilor aeronautice sau prin avizele emise de Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, de către persoanele fizice şi juridice
prevăzute la art. 78;
i) operarea unei aeronave civile cu nerespectarea condiţiilor şi limitărilor
înscrise în certificatul de navigabilitate conform prevederilor art. 73 alin. (2);
j) efectuarea serviciului de către personalul aeronautic civil sub influenţa
băuturilor alcoolice sau a altor substanţe interzise de autoritatea de reglementare.
Se consideră sub influenţa băuturilor alcoolice personalul care are o îmbibaţie
alcoolică în sânge de până la 0,8 la mie.
(2) Prin hotărâre a Guvernului se pot stabili şi alte fapte contravenţionale din
domeniul aviaţiei civile.
ART. 94
Contravenţiile prevăzute la art. 93 alin. (1) se sancţionează după cum
urmează:
a) contravenţiile prevăzute la lit. a) - c), cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei;
b) contravenţiile prevăzute la lit. d) - f), cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei;
c) contravenţiile prevăzute la lit. g) - j), cu amendă de la 10.000 lei la 15.000
lei.
ART. 95 *** Abrogat
ART. 96 *** Abrogat
ART. 97
(1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 93, precum şi aplicarea
amenzilor se fac, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, de către
persoanele împuternicite în acest scop de ministrul transporturilor, construcţiilor şi
turismului.
(2) Contravenţiilor prevăzute la art. 93 le sunt aplicabile dispoziţiile
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările
ulterioare.
ART. 98
Încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau
neîndeplinirea lor, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa zborului,
se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
32
LEGISLATIE AERONAUTICA
ART. 99
(1) Încredinţarea comenzilor aeronavei civile de către pilotul comandant unei
persoane neautorizate se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi
interzicerea unor drepturi.
(2) Părăsirea fără aprobare a postului de către orice membru al echipajului de
conducere sau de către personalul ce asigură direct informarea, dirijarea şi
controlul traficului aerian, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa
zborului, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
ART. 100 *** Abrogat
ART. 101
(1) Săvârşirea faptei prevăzute la art. 93 alin. (1) lit. j), dacă aceasta este de
natură să pună în pericol siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la
unu la 5 ani.
(2) Efectuarea serviciului în stare de ebrietate de către personalul aeronautic
civil se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
(3) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de personalul aeronautic
navigant, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(4) Este considerat în stare de ebrietate personalul care are o îmbibaţie
alcoolică în sânge mai mare de 0,8 la mie.
ART. 102
(1) Pilotarea unei aeronave de către o persoană care nu deţine documentele
de certificare prevăzute de reglementările în vigoare pentru pilotarea aeronavei
respective se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Dacă prin fapta prevăzută la alin. (1) s-a pus în pericol siguranţa altor
zboruri, sănătatea publică sau protecţia mediului, pedeapsa este închisoarea de la
2 la 5 ani.
ART. 103
(1) Se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă
următoarele fapte:
a) exploatarea unei aeronave fără ca aceasta să posede un certificat de
înmatriculare/identificare şi un certificat/autorizaţie de navigabilitate ori documente
echivalente;
b) nerespectarea restricţiilor impuse prin reglementările specifice referitoare la
zonele supuse servituţilor aeronautice sau prin avizele emise de Ministerul
33
LEGISLATIE AERONAUTICA
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, de către persoanele fizice şi juridice
prevăzute la art. 78, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa
zborului;
c) efectuarea de operaţiuni de transport aerian public fără deţinerea licenţei
de operare şi/sau a certificatului de operator prevăzute la art. 50 alin. (1), dacă
fapta este de natură să pună în pericol siguranţa zborului;
d) inscripţionarea neconformă cu certificatul de înmatriculare/identificare sau
suprimarea mărcilor de inscripţionare.
(2) Fapta prevăzută la lit. a), săvârşită după refuzul eliberării certificatului de
înmatriculare sau a certificatului de navigabilitate, se pedepseşte cu închisoare de
la unu la 3 ani.
ART. 104
În înţelesul prevederilor prezentului capitol:
a) o aeronavă se consideră a fi în serviciu din momentul în care personalul de
la sol sau echipajul începe să o pregătească în vederea unui anumit zbor până la
expirarea unui termen de 24 de ore după orice aterizare; perioada de serviciu
cuprinde în orice caz întregul timp în care aeronava se află în zbor, în sensul
prevederilor lit. b);
b) o aeronavă se consideră a fi în zbor din momentul în care, îmbarcarea fiind
terminată, toate uşile exterioare au fost închise şi până în momentul în care una
dintre aceste uşi a fost deschisă în vederea debarcării; în caz de aterizare forţată
se consideră că zborul se continuă până când autoritatea competentă preia în
sarcină aeronava, persoanele şi bunurile de la bord.
ART. 105 *** Abrogat
ART. 106
Comunicarea de informaţii, ştiind că acestea sunt false, dacă prin acest fapt
se periclitează siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.
Dacă fapta se săvârşeşte în scopul devierii itinerarului de zbor, pedeapsa este de
la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
ART. 107
(1) Săvârşirea, cu ajutorul unui dispozitiv, al unei arme sau al unei substanţe,
a unui act de violenţă împotriva unei persoane aflate într-un aeroport civil, dacă
fapta pune în pericol sau este de natură a pune în pericol siguranţa şi securitatea
în acest aeroport, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
34
LEGISLATIE AERONAUTICA
(2) Săvârşirea oricărui act de violenţă fizică sau psihică asupra unei persoane
aflate la bordul unei aeronave civile în zbor sau în pregătire de zbor se pedepseşte
cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
ART. 108
(1) Distrugerea sau deteriorarea gravă, cu ajutorul unui dispozitiv, al unei
arme sau al unei substanţe, a instalaţiilor unui aeroport civil ori a unei aeronave
care nu este în serviciu, dar se află pe un aeroport, precum şi întreruperea
serviciilor de aeroport, dacă fapta compromite sau este de natură a compromite
siguranţa şi securitatea în acest aeroport, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la
10 ani.
(2) Distrugerea sau deteriorarea instalaţiilor ori a serviciilor de navigaţie
aeriană sau perturbarea funcţionării acestora, dacă fapta este de natură să pună
în pericol siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi
interzicerea unor drepturi.
(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (2) se sancţionează şi distrugerea unei
aeronave în serviciu sau cauzarea de deteriorări care o fac indisponibilă de zbor
ori care sunt de natură să îi pună în pericol siguranţa în zbor.
(4) Plasarea sau înlesnirea plasării pe o aeronavă civilă, prin orice mijloc, a
unui dispozitiv sau a unei substanţe capabile să distrugă acea aeronavă sau să îi
producă deteriorări care o fac inaptă de zbor ori care sunt de natură să pericliteze
siguranţa acesteia în zbor se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi
interzicerea unor drepturi.
ART. 109
Preluarea fără drept a unei aeronave, prin orice mijloace, precum şi
exercitarea fără drept a controlului asupra aeronavei se pedepsesc cu închisoare
de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
ART. 110
Dacă faptele prevăzute în prezentul capitol au avut ca urmare decesul uneia
sau al mai multor persoane, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea
de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
ART. 111
(1) Tentativa la infracţiunile prevăzute în prezentul capitol se pedepseşte.
(2) Se consideră tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor ori
instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea comiterii infracţiunilor
35
LEGISLATIE AERONAUTICA
prevăzute în prezentul capitol.
ART. 112
Cercetarea faptelor prevăzute la art. 98 - 111, precum şi punerea în mişcare a
acţiunii penale sunt de competenţa procurorului de pe lângă curtea de apel în a
cărei rază teritorială au fost săvârşite acestea.
CAP. 15 Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 113
Reglementările emise de Ministerul Transporturilor în aplicarea prevederilor
prezentului Cod aerian sunt obligatorii pentru toţi agenţii aeronautici civili.
ART. 113^1
Măsurile de natura ajutorului de stat prevăzute în prezenta lege vor fi
notificate potrivit Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicată, şi se vor
acorda numai după autorizarea acestora de către Consiliul Concurenţei.
ART. 114
La instituirea de către Preşedintele României a stării de asediu sau a stării de
urgenţă, precum şi la declararea mobilizării parţiale sau generale a Forţelor
Armate ori în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării aplicarea
prevederilor prezentului Cod aerian se suspendă în parte sau în întregime,
activitatea aeronautică în spaţiul aerian naţional urmând să se desfăşoare conform
normelor stabilite de autorităţile militare competente, potrivit legii.
ART. 115
Prezentul Cod aerian intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1998*).
*) A se vedea şi data intrării în vigoare a actului normativ modificator.
ART. 116
Se abrogă integral Codul aerian aprobat prin Decretul nr. 516/1953, publicat
în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 56 din 30 decembrie 1953, cu modificările
ulterioare
36
LEGISLATIE AERONAUTICA
RACR - RA
Definitii
RACR-RA 1.010. În textul acestei reglementări termenul “serviciu” este utilizat
ca o noţiune abstractă pentru a desemna funcţii sau un serviciu furnizat; termenul
“unitate” este utilizat pentru a desemna o entitate administrativă care asigură un
serviciu.
RACR-RA 1.020. Semnificaţia RR în aceste definiţii indică o definiţie extrasă
din Regulamentele de Radio ale Uniunii Internaţionale de telecomunicaţii (UIT)
(vezi Manualul Cerinţelor pentru Spectrul Frecvenţelor Radio pentru Aviaţia Civilă
incluzând declaraţia strategiilor aprobate ale ICAO (Doc 9718)).
RACR-RA 1.030. Termenii şi definiţiile utilizate în prezenta reglementare au
următorul înţeles:
1.Acord ADS. Un plan de raportare ADS care stabileşte condiţiile de
raportare a datelor ADS (de exemplu: datele solicitate de unitatea de trafic aerian
şi frecvenţa rapoartelor ADS care vor fi agreate înaintea furnizării serviciilor ADS).
Termenii acordului care se vor schimba între sistemul de la sol şi aeronavă se
stabilesc prin intermediul unui contract sau o serie de contracte. Vezi şi definiţia
Supraveghere automată dependentă (ADS)
2.Aerodrom. O suprafaţă delimitată pe pământ sau pe apă, inclusiv clădirile,
instalaţiile şi echipamentele, destinată să fie utilizată, în totalitate sau în parte,
pentru sosirea, plecarea şi manevrarea la sol a aeronavelor. Un aerodrom utilizat
exclusiv pentru elicoptere se numeşte heliport.
3.Aerodrom controlat. Un aerodrom la care se furnizează serviciu de control
al traficului aerian traficului de aerodrom. Termenul “aerodrom controlat” indică
faptul că se furnizează traficului de aerodrome serviciul de control al traficului
aerian, dar aceasta nu implică în mod necesar existenţa unei zone de control de
aerodrom.
37
LEGISLATIE AERONAUTICA
4.Aerodrom de rezervă. Un aerodrom la care o aeronavă se poate îndrepta
atunci când devine imposibil sau nerecomandabil să se îndrepte către sau să
aterizeze la aerodromul la care intenţiona să aterizeze. Aerodromurile de rezervă
include următoarele:
Aerodrom de rezervă la decolare. Un aerodrom de rezervă la care o
aeronavă poate ateriza în caz că acest lucru devine necesar la scurt timp după
decolare şi nu se poate utiliza aerodromul de plecare.
Aerodrom de rezerva pe ruta. Un aerodrom la care o aeronavă ar putea
ateriza în urma apariţiei unei situaţii anormale sau de urgenţă în timpul zborului pe
rută.
Aerodrom de rezervă pe rută ETOPS. Un aerodrom de rezervă convenabil
şi adecvat la care o aeronavă ar putea ateriza în urma cedării unui motor sau a
apariţiei unei alte situaţii anormale sau de urgenţă în timpul zborului pe rută într-o
operaţiune ETOPS (Extended-range twin-engine operations).
Aerodrom de rezervă la destinaţie. Un aerodrom de rezervă la care o
aeronavă se poate îndrepta atunci când devine imposibil sau nerecomandabil să
aterizeze la aerodromul la care intenţiona să aterizeze. Aerodromul de plecare
poate constitui, de asemenea, aerodrom de rezervă pe rută sau de rezervă la
destinaţie pentru acel zbor.
5.Aeronavă. Orice aparat care se poate menţine în atmosferă cu ajutorul
altor reacţii ale aerului decât cele asupra suprafeţei pământului.
6.Altitudine. – Distanţa verticală a unui nivel, punct sau obiect considerat ca
punct, măsurată de la nivelul mediu al mării (MSL - Mean Sea Level).
7.Altitudine barometrică. O presiune atmosferică exprimată în termeni de
altitudine care corespunde acelei presiuni din Atmosfera Standard (aşa cum este
definită în Anexa 8 OACI).
38
LEGISLATIE AERONAUTICA
8.Altitudine de tranziţie. Altitudinea la care sau sub care poziţia în plan
vertical a unei aeronave este controlată prin referinţă la altitudini.
9. Autoritatea ATS corespunzătoare. Autoritatea corespunzătoare,
desemnată de către statul român ca responsabilă în ceea ce priveşte furnizarea
serviciilor de trafic aerian în spaţiul aerian în cauză.
Notă: Utilizarea în prezenta reglementare a sintagmei „autoritate ATS
corespunzătoare” poate face referire, în funcţie de context, la organismele sau
organizaţiile care deţin responsabilităţi privind furnizarea serviciilor de trafic aerian
în FIR Bucureşti, precum autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile (conf.
Codului Aerian şi Legii Transporturilor), Administraţia Serviciilor de trafic aerian din
România (potrivit desemnării de competenţe prin Hotărâre a guvernului) sau, la
nivel de detaliu, o unitate de trafic aerian care furnizează efectiv servicii în spaţiul
aerian la care se face referire în textul respectiv, în baza unei autorizaţii/ certificări
corespunzătoare obţinută potrivit prevederilor regulamentare aplicabile (o unitate
de trafic aparţinând ROMATSA sau o unitate de trafic aerian pentru zborurile VFR
în spaţiile aeriene de clasă inferioară).
10. Autoritate competentă.
a) Pentru zborurile deasupra mării libere: Autoritatea relevantă a statului de
înmatriculare.
b) În alte cazuri decât cele deasupra mării libere: Autoritatea relevantă a
statului care are suveranitate asupra teritoriul survolat.
11. Autorizare ATC (Autorizare pentru controlul traficului aerian).
Autorizare acordată unei aeronave de a proceda potrivit condiţiilor specificate de o
unitate de control al traficului aerian.
Nota 1: Pentru simplificare, expresia “autorizare pentru controlul traficului
aerian” se abreviază în mod frecvent ca “autorizare” atunci când este folosită în
contextual corespunzător.
Nota 2: Termenul abreviat “autorizare” poate fi completat prin cuvintele “de
rulare”, “de decolare”, “de plecare”, “de rută”, “de apropiere” sau “de aterizare”
pentru a indica la care anume porţiune a zborului se referă autorizarea ATC.
39
LEGISLATIE AERONAUTICA
15. Avion. O aeronavă mai grea decât aerul, cu aripa fixă, propulsată de
motor, care se susţine în zbor datorită reacţiunilor dinamice ale aerului asupra
aripilor sale.
13. Balon liber nepilotat. O aeronavă mai uşoară decât aerul, nepilotată,
fără mijloc propriu de propulsie, aflată în zbor liber. Baloanele libere nepilotate
sunt clasificate în categoriile grea, medie sau uşoară în conformitate cu
specificaţiile cuprinse în Anexa 4 a prezentei reglementări.
14. Birou de raportare al serviciilor de trafic aerian (sau Birou de raportare
ATS). O unitate stabilită cu scopul de a primi rapoarte privind serviciile de trafic
aerian şi planuri de zbor depuse înainte de decolare.
Notă: Un birou de raportare ATS poate fi o unitate separată sau combinat cu
o altă unitate deja existentă, de exemplu cu o altă unitate de trafic aerian sau o
unitate a serviciilor de informare aeronautică.
15. Cale aeriană. Un spaţiu aerian controlat sau o porţiune din acesta definită
sub forma unui culoar aerian.
16. Cale de rulare.
Un drum definit pe suprafaţa unui aerodrom terestru destinat rulării
aeronavelor şi asigurării legăturii între părţi diferite ale aerodromului, incluzând:
a) Culoarul de rulare pentru parcare./Aircraft stand taxilane. O porţiune din
platformă desemnată ca o Cale de rulare şi destinată asigurării accesului numai
către locurile de parcare a aeronavelor.
b) Calea de rulare pe platformă./Apron taxiway. O porţiune din sistemul căilor
de rulaj situată pe o platformă şi destinată asigurării traversării suprafeţei
respective.
c) Calea de rulare pentru degajare rapidă./Rapid exit taxiway. O Cale de
rulare legată la o pistă sub un unghi ascuţit şi proiectată astfel încât să permit
avioanelor care au aterizat să degajeze pista cu viteze mai mari decât cele
permise de alte căi de rulaj pentru degajare, reducându-se astfel durata de
ocupare a pistei.
40
LEGISLATIE AERONAUTICA
17. Cap. Direcţia spre care este orientată axa longitudinală a unei aeronave,
exprimată de obicei în grade faţă de direcţia Nord (adevărat, magnetic, compass
sau grilă).
18. Centru regional de control (ACC). O unitate stabilită în scopul de a
furniza serviciul de control al traficului aerian zborurilor controlate în cuprinsul unor
regiuni de control aflate în responsabilitatea sa.
19. Centru de informare a zborurilor (FIC). O unitate stabilită în scopul de a
furniza serviciul de informare a zborurilor şi serviciul de alarmare.
20. Comunicaţii controlor-pilot prin data link (CPDLC). Un mijloc de
comunicaţie între controlor şi pilot care utilizează data link pentru comunicaţiile
ATC.
21. Comunicaţii prin data link. Formă de comunicaţii în care schimbul de
mesaje se realizează prin data link.
22. Condiţii meteorologice de zbor instrumental (IMC). Condiţii
meteorologice exprimate în termeni de vizibilitate, distanţă faţă de nori şi plafon,
inferioare minimelor specificate pentru condiţiile meteorologice de zbor la vedere
23. Condiţii meteorologice de zbor la vedere (VMC). Condiţii meteorologice
exprimate în termeni de vizibilitate, distanţă faţă de nori şi plafon, egale cu sau
superioare unor minime specificate.
24. Contract ADS. Un mijloc prin care termenii unui acord ADS vor fi
schimbaţi între sistemul de la sol şi aeronavă, specificând condiţiile în care
rapoartele ADS vor fi iniţiate şi datele pe care le vor conţine.
25. Drum. Proiecţia pe suprafaţa pământului a traiectoriei unei aeronave, a
cărei direcţie într-un punct oarecare este de obicei exprimată în grade faţă de Nord
(adevărat, magnetic sau grilă).
41
LEGISLATIE AERONAUTICA
26. Durata totală estimată. În cazul zborurilor IFR, timpul estimat necesar
unei aeronave de la decolare până la ajungerea la verticala unui punct, definit prin
referinţă la mijloace de navigaţie, de la care se intenţionează începerea unei
proceduri de apropiere instrumentală sau dacă la aerodromul de destinaţie nu
există nici un mijloc de navigaţie, timpul estimat necesar pentru a ajunge la
verticala aerodromului de destinaţie. În cazul zborurilor VFR, timpul estimate
necesar de la decolare pentru a ajunge la verticala aerodromului de destinaţie.
27. Folosirea substanţelor psihoactive. Folosirea uneia sau mai multor
substanţe psihoactive de către personalul aeronautic care să:
a) constituie un risc direct pentru consumator sau pune în pericol vieţile,
sănătatea sau bunăstarea altora; şi/sau
b) creează probleme, înrăutăţeşte sau împiedică desfăşurarea activităţilor
sociale, mentale sau fizice.
28. IFR. Abreviere folosită pentru a desemna regulile de zbor instrumental.
29. IMC. Abreviere folosită pentru a desemna condiţii meteorologice de zbor
instrumental.
30. Indicaţie de evitare a traficului. Indicaţie emisă de o unitate de control a
traficului aerian prin care se specifică manevre în scopul de a asista pilotul să evite
o coliziune.
31. Informare de trafic. Informaţie/ informaţii emise de o unitate a serviciilor
de trafic aerian în scopul alertării unui pilot despre alt trafic aerian cunoscut sau
observat, care poate fi în proximitatea poziţiei sale sau a rutei de zbor intenţionate,
precum şi ajutării pilotului să evite o coliziune.
32. Înălţime (H). Distanţa verticală a unui nivel, punct sau un obiect
considerat drept un punct, măsurată de la un punct de referinţă specificat.
33. Limita autorizării. Punctul până la care unei aeronave i-a fost acordată o
autorizare ATC.
42
LEGISLATIE AERONAUTICA
34. Membru al echipajului de zbor. Un membru al echipajului, posesor al
unei licenţe corespunzătoare, căruia îi revin sarcini esenţiale pentru operarea
aeronavei pe durata unei perioade de timp de serviciu în zbor.
35. Nivel. Termen generic referitor la poziţia pe verticală a unei aeronave în
zbor şi care înseamnă, după caz, înălţime, altitudine sau nivel de zbor.
36. Nivel de croazieră. Un nivel menţinut pe parcursul unei porţiuni
semnificative a zborului.
37. Nivel de zbor. O suprafaţă de presiune atmosferică constantă care este
raportată la o suprafaţă de referinţă de presiune specifică, 1013.2 hPa, şi care
este despărţită de alte asemenea suprafeţe prin intervale de presiune specifice.
Nota 1: Un altimetru barometric calibrat în conformitate cu Atmosfera
Standard:
a) va indica altitudinea atunci când este „calat pe QNH”;
b) va indica înălţimea deasupra unui element referit prin QFE atunci când
este „calat pe QFE”;
c) poate fi utilizat pentru a indica nivelurile de zbor atunci când este calat pe
presiunea standard 1013.2 hPa.
Nota 2: Termenii înălţime şi altitudine mai sus indică înălţimi şi altitudini
altimetrice, nu geometrice.
38. Ora prevăzută pentru apropiere (EAT). Ora la care serviciile de trafic
aerian prevăd că o aeronavă, care soseşte ca urmare a unei întârzieri, va părăsi
punctual de aşteptare pentru a efectua apropierea pentru aterizare. Ora reală de
părăsire a punctului de aşteptare va depinde de autorizarea ATC pentru apropiere.
39. Ora estimată de plecare de la locul de staţionare. Ora estimată la care
aeronava va începe să se deplaseze cu mijloace proprii în vederea plecării.
43
LEGISLATIE AERONAUTICA
40. Ora estimată de sosire (ETA). În cazul zborurilor IFR, ora la care se
estimează că aeronava va sosi la verticala unui punct desemnat, definit prin
referinţă la mijloace de navigaţie, de la care se intenţionează iniţierea unei
proceduri de apropiere instrumentale sau dacă aerodromul nu are mijloace de
navigaţie, ora la care aeronava va sosi la verticala aerodromului. În cazul
zborurilor VFR, ora la care se estimează că aeronava va sosi la verticala
aerodromului.
41. Personal critic pentru siguranţa zborului. Persoane care pot periclita
siguranţa zborului dacă execută în mod inadecvat îndatoririle şi funcţiile lor.
Această definiţie include atât membrii echipajelor cât şi personalul de întreţinere al
aeronavelor şi controlorii de trafic aerian.
42. Pilot comandant. Pilotul desemnat de către operator sau, în cazul
aviatiei generale, de către proprietarul aeronavei, ca fiind la comandă şi însărcinat
cu conducerea în siguranţă a aeronavei pe durata zborului.
43. Pistă. Suprafaţă dreptunghiulară definită, pe un aerodrom terestru,
pregătită pentru aterizarea şi decolarea aeronavelor.
44. Plafon. Înălţimea deasupra solului si a apei a bazei celui mai de jos strat
de nori sub 6000 m (20000 ft) care acoperă mai mult de jumătate din suprafaţa
cerului.
45. Plan de zbor. Informaţii specificate furnizate unităţilor serviciilor de trafic
aerian cu privire la zborul sau la o porţiune din zborul pe care o aeronavă
intenţionează să îl efectueze.
46. Plan de zbor curent (CPL). Planul de zbor, inclusiv modificările, dacă
există, aduse prin autorizări ulterioare.
Notă:Când este folosit cuvântul „mesaj” ca prefix la acest termen, denotă
conţinutul şi formatul datelor din planul de zbor curent, transmise de o unitate către
alta.
44
LEGISLATIE AERONAUTICA
47. Plan de zbor depus (FPL). Planul de zbor aşa cum a fost depus la o
unitate ATS de către pilot sau un reprezentant desemnat, fără nici o modificare
ulterioară.
Notă: Când este folosit cuvântul „mesaj” ca prefix la acest termen, el denotă
conţinutul şi formatul datelor din planul de zbor depus, aşa cum au fost transmise.
48. Plan de zbor repetitiv (RPL). Un plan de zbor referitor la o serie de
zboruri individuale operate regulat, repetate frecvent cu caracteristici de bază
identice, ce este depus de către un operator spre a fi reţinut şi utilizat repetat de
către unităţile ATS.
49. Platformă. Suprafaţă definită, pe un aerodrom terestru, destinată
aeronavelor în scopul îmbarcării sau debarcării pasagerilor, încărcării sau
descărcării mărfurilor şi poştei, alimentării cu combustibil, parcării sau lucrărilor de
întreţinere.
50. Poziţie de aşteptare la pistă. O poziţie marcată destinată să protejeze
pista, o suprafaţă în care există limitări de obstacolare sau o zonă critică/sensibilă
ILS/MLS la care aeronavele şi vehiculele care rulează trebuie să oprească şi să
aştepte, cu excepţia cazurilor când sunt autorizate altfel de către turnul de control
de aerodrom.
51. Procedură de apropiere instrumentală. O succesiune de manevre
predeterminate având ca referinţă indicaţiile instrumentelor de bord, cu o protecţie
minimă specificată faţă de obstacole, (Minimum Obstacle Clearance/MOC)
începând cu reperul apropierii iniţiale sau, acolo unde este aplicabil, începând cu
punctul iniţial al unei rute de sosire definite, până la un punct din care aterizarea
poate fi efectuată sau, în caz că aterizarea nu se efectuează, până la o poziţie în
care se pot aplica criteriile de trecere a obstacolelor în procedura de aşteptare sau
în zbor pe rută.
45
LEGISLATIE AERONAUTICA
52. Publicaţia de Informare Aeronautică a României (AIP). O publicaţie
emisă de către sau în numele statului şi care conţine informaţii aeronautice de
durată, esenţiale pentru navigaţia aeriană.
53. Punct de raport. O locaţie geografică precizată faţă de care poate fi
raportată poziţia unei aeronave.
54. Punct de schimbare a frecvenţei. Punctul la care o aeronavă care
navighează pe un segment de rută ATS definit prin referinţă la mijloace de
navigaţie VOR trebuie, în principiu, să transfere referinţa de navigaţie de la
mijlocul de navigaţie rămas în spatele aeronavei la următorul mijloc de navigaţie.
Notă: Punctele de schimbare a frecvenţei se stabilesc astfel încât să se
asigure echilibrul optim din punctul de vedere al intensităţii şi calităţii semnalelor
de la mijloacele de navigaţie, la toate nivelurile de zbor utilizate, precum şicu
scopul de a se asigura o sursă comună de orientare în azimut pentru toate
aeronavele ce evoluează în lungul aceleiaşi porţiuni de segment de rută.
55. Radiotelefonie. O formă de radiocomunicaţie prevăzută, în principal,
pentru schimbul de informaţii prin voce.
56. Regiune de control. Un spaţiu aerian controlat care se întinde în sus de
la o limită specificată deasupra pământului.
57. Regiune de control terminal. Regiune de control stabilită în mod normal
la intersecţia rutelor ATS din vecinătatea unuia sau mai multor aerodromuri
importante.
58. Regiunea de informare a zborurilor (FIR). Spaţiu aerian de dimensiuni
definite în cuprinsul căruia se furnizează serviciul de informare a zborurilor şi
serviciul de alarmare.
59. Rulare. Mişcarea unei aeronave pe suprafaţa unui aerodrom cu ajutorul
mijloacelor proprii, excluzând decolarea şi aterizarea.
46
LEGISLATIE AERONAUTICA
60. Rulare aeriană. Mişcarea unui elicopter sau a unei aeronave cu decolare
aterizare verticală (VTOL) deasupra suprafeţei unui aerodrom, efectuată în mod
normal în efect de sol şi cu o viteză faţă de sol mai mică decât 37 km/h (20 kt).
Notă: Înălţimea poate varia iar unele elicoptere pot necesita efectuarea rulării
aeriene la peste 8 m (25 ft) deasupra solului pentru a reduce turbulenţa datorată
efectului de sol sau pentru a asigura siguranţa unor sarcini suspendate.
61. Rută ATS. O rută specificată, proiectată în scopul direcţionării fluxului de
trafic după cum este necesar în furnizarea serviciilor de trafic aerian.
Nota 1: Termenul “rută ATS” se utilizează pentru a desemna, după caz, o
cale aeriană, o rută consultativă, o rută controlată sau necontrolată, o rută de
sosire sau de plecare, etc.
Nota 2: O rută ATS este definită prin specificaţii de rută care includ un
indicativ de rută ATS, drumul spre sau de la puncte semnificative (puncte de
drum), distanţa între puncte semnificative, cerinţe de raportare şi altitudinea de
siguranţă cea mai coborâtă, aşa cum a fost determinată de autoritatea ATS
corespunzătoare.
62. Rută consultativă. Rută identificată de-a lungul căreia este disponibil
serviciul consultativ de trafic aerian.
63. Serviciu de alarmare. Un serviciu furnizat în scopul înştiinţării unor
organizaţii desemnate cu privire la aeronave care necesită acţiuni de căutare şi
salvare, precum şi în scopul de a asista astfel de organizaţii potrivit necesităţilor.
64. Serviciu consultativ de trafic aerian. Serviciu furnizat în cuprinsul unui
spaţiu aerian consultativ în scopul asigurării eşalonării, în măsura posibilului, între
aeronavele care operează după planuri de zbor IFR.
47
LEGISLATIE AERONAUTICA
65. Serviciu de control de aerodrom. Serviciul de control al traficului aerian
furnizat traficului de aerodrom.
66. Serviciu de control de apropiere. Serviciul de control al traficului aerian
furnizat zborurilor controlate care sosesc sau care pleacă.
67. Serviciu de control regional. Serviciu de control al traficului aerian
furnizat zborurilor controlate în regiuni de control.
68. Serviciul de control al traficului aerian. Un serviciu furnizat în scopul:
a) de a preveni coliziunile:
1) între aeronave, şi
2) pe suprafaţa de manevră între aeronave şi obstacole; şi
b) de a grăbi şi a menţine un flux ordonat de trafic aerian.
69. Serviciu de informare a zborurilor (FIS). Un serviciu furnizat în scopul
de a da indicaţii şi informaţii care sunt utile pentru desfăşurarea în siguranţă şi cu
eficienţă a zborurilor.
70. Serviciu de trafic aerian (ATS). Un termen generic desemnând, după
caz, serviciul de informare a zborului, serviciul de alarmare, serviciul consultativ de
trafic aerian, serviciul de control al traficului aerian (serviciul de control regional,
serviciul de control de apropiere sau serviciul de control de aerodrom).
71. Sistem de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS). Un sistem al
aeronavei bazat pe semnalele de transponder SSR şi care operează independent
de echipamentele de la sol, cu scopul de a furniza pilotului indicaţii asupra
aeronavelor echipate cu transpondere SSR şi care pot intra în conflict cu aeronava
sa.
72. Slot de decolare. Ora planificată pentru decolarea aeronavei, emisă de
către autoritatea ATS competentă. Orei calculate de decolare îi este asociat un
interval de timp, necesar unităţii ATC pentru rezolvarea eventualelor aglomerări
create la aerodromul de plecare.
48
LEGISLATIE AERONAUTICA
73. Spaţii aeriene în care se furnizează servicii de trafic aerian (Spaţii
aeriene ATS). Spaţii aeriene de dimensiuni definite, desemnate alfabetic, în
cuprinsul cărora pot opera tipuri specifice de zboruri şi pentru care sunt specificate
servicii de trafic aerian şi reguli de operare.
Notă: Spaţiile aeriene ATS se clasifică, de la Clasa A până la Clasa G, potrivit
prevederilor Anexei 4 la RACR-ATS, în conformitate cu prevederile Anexei 11
OACI.
74. Spaţiu aerian consultativ. Un spaţiu aerian de dimensiuni definite sau o
rută desemnată în cuprinsul cărora este disponibil serviciul consultativ de trafic
aerian.
75. Spaţiu aerian controlat. Spaţiu aerian de dimensiuni definite în interiorul
căruia se furnizează serviciul de control al traficului aerian în conformitate cu clasa
spaţiului aerian respectiv.
Notă: Expresia generică „spaţiu aerian controlat” acoperă Clasele de spaţiu
aerian ATS A, B, C, D şi E, potrivit prevederilor reglementării RACR-ATS.
76. Statutul zborului. O indicaţie care specifică dacă o anumită aeronavă
necesită sau nu servicii speciale din partea unităţilor de trafic aerian.
77. Staţie aeronautică. O staţie terestră în serviciul mobil aeronautic. In
anumite cazuri, o staţie aeronautică poate fi amplasată, de exemplu, la bordul unui
vas sau pe o platformă marină.
78. Staţie radio de control aer-sol. O staţie radio de telecomunicaţii
aeronautice a cărei destinaţie principală este efectuarea comunicaţiilor aferente
operării aeronavelor precum şi a controlului acestora într-o anumită zonă.
79. Substanţe psih-oactive. Alcool, opioide, canabinoide, sedative şi
hipnotice, cocaina, alte psihostimulante, halucinogene şi solvenţi volatili; cafeaua
şi tutunul sunt excluse.
80. Suprafaţa de aterizare. Acea parte a suprafeţei de mişcare destinată aterizării
şi decolării aeronavelor.
49
LEGISLATIE AERONAUTICA
81. Suprafaţa de manevră. Acea parte a unui aerodrom a fi utilizată pentru
decolarea, aterizarea şi rularea aeronavelor, excluzând platformele.
82. Suprafaţa de mişcare. Acea parte a unui aerodrom destinată a fi utilizată
pentru decolarea, aterizarea şi rularea aeronavelor, constând din suprafaţa de
manevră şi platforma/platformele.
83. Supraveghere dependentă automată (ADS). Tehnică de supraveghere
în care aeronava furnizează automat, prin data link, date provenite de la sistemele
de bord pentru navigaţie şi determinare a poziţiei, inclusiv identitatea aeronavei,
poziţia sa cvadri-dimensională şi alte date suplimentare, după caz.
84. Trafic aerian. Toate aeronavele aflate în zbor sau care operează pe
suprafaţa de manevră a unui aerodrom.
85. Trafic de aerodrom. Tot traficul aflat pe suprafaţa de manevră a unui
aerodrom şi toate aeronavele care zboară în vecinătatea aerodromului.
Notă: Se consideră că o aeronavă este în vecinătatea aerodromului atunci
când ea este în tur de pistă ori când intră sau iese din tur de pistă.
86. Turn de control de aerodrom. O unitate stabilită pentru a furniza
serviciul de control al traficului aerian traficului de aerodrom.
87. Unitate de control de apropiere (unitate APP). O unitate stabilită pentru
a furniza serviciul de control al traficului aerian zborurilor controlate care sosesc la
sau pleacă de la unul sau mai multe aerodromuri.
88. Unitate de control al traficului aerian (Unitate ATC). Un termen generic
desemnând, după caz, centru de control regional, centru de control al apropierii
sau turn de control de aerodrom.
89. Unitate de trafic aerian (Unitate ATS). Un termen generic desemnând,
după caz, unitate de control al traficului aerian, centru de informare a zborului sau
birou de raportare al serviciilor de trafic aerian (ARO).
50
LEGISLATIE AERONAUTICA
90. Urcare de croazieră. O metodă de urcare în zborul de croazieră, care are
ca rezultat o creştere netă în altitudine pe măsură ce masa aeronavei scade.
91. VFR. Abrevierea utilizată pentru a se indica regulile zborului la vedere.
92. Vizibilitate.Vizibilitatea orizontală în domneniul aeronautic este cea mai
mare valoare dintre:
a) Distanţa maximă la care poate fi observat şi recunoscut un obiect negru de
dimensiuni potrivite, situat în apropierea solului, atunci când este observat pe un
fond luminos;
b) Distanţa maximă la care pot fi observate şi recunoscute lumini de
aproximativ 1000 de candele, atunci când sunt observate pe un fond întunecat.
Cele două distanţe au valori diferite pentru acelaşi coeficient de transmitere şi
cea de la lit. b) variază cu iluminarea fondului. Cea de la lit. a) reprezintă distanţa
optică meteorologică (MOR).
93. Vizibilitate la sol. Vizibilitatea la un aerodrom, aşa cum este raportată de
un observator autorizat.
94. Vizibilitate în zbor. Vizibilitatea spre înainte stabilită din cabina de pilotaj
a unei aeronave aflate în zbor.
95. VMC. Abrevierea utilizată pentru indicarea condiţiilor meteorologice de
zbor la vedere.
96. Zbor acrobatic. Manevre efectuate intenţionat de către o aeronavă,
implicând schimbarea bruscă a atitudinii, sau o variaţie anormală a vitezei.
97. Zbor controlat. Orice zbor care este supus unei autorizări pentru
controlul traficului aerian.
98. Zbor IFR. Un zbor desfăşurat în conformitate cu regulile zborului
instrumental.
51
LEGISLATIE AERONAUTICA
99. Zbor VFR. Un zbor desfăşurat în conformitate cu regulile zborului la
vedere.
100. Zbor VFR special. Un zbor VFR care este autorizat de controlul
traficului aerian să opereze într-o zonă de control în condiţii meteorologice
inferioare VMC.
101. Zbor VFR de operaţiuni speciale. Un zbor VFR autorizat în prealabil de
către AACR şi după caz de către MapN, pentru care s-a solicitat operarea la
înălţimi de siguranţă şi/sau vizibilităţi în afara limitelor stabilite de prezenta
reglementare, precum şi/sau în zone aglomerate.
102. Zonă de control. Spaţiu aerian controlat care se întinde de la suprafaţa
pământului în sus până la o limită superioară specificată.
103. Zonă interzisă. O porţiune de spaţiu aerian de dimensiuni definite,
deasupra teritoriului sau apelor teritoriale ale unui Stat, în interiorul căruia zborul
aeronavelor este interzis.
104. Zonă periculoasă. O porţiune de spaţiu aerian de dimensiuni definite în
care activităţi periculoase zborului aeronavelor pot exista în perioade de timp
specificate.
105. Zonă restricţionată. O porţiune de spaţiu aerian de dimensiuni definite,
deasupra teritoriului sau apelor teritoriale ale unui Stat, în interiorul căruia zborul
aeronavelor se poate efectua în condiţii specificate.
106. Zonă cu semnale. O suprafaţă pe un aerodrom pe care sunt dispuse
semnale de sol.
107. Zona de trafic de aerodrom. Un spaţiu aerian de dimensiuni definite
stabilit în jurul unui aerodrom pentru protecţia traficului de aerodrom.
52
LEGISLATIE AERONAUTICA
Domeniul de aplicare al Regulilor Aerului
RACR-RA 2.010. Aplicarea teritorială a regulilor aerului
1.Prevederile prezentei reglementări sunt obligatorii pentru toate aeronavele
civile şi militare care operează în spaţiul aerian naţional rezervat aviaţiei civile.
2.Aeronavele civile române se vor conforma, oriunde s-ar afla, regulilor şi
regulamentelor aplicabile zborului şi manevrării aeronavelor ale statului care are
jurisdicţie asupra teritoriului survolat
3.Deasupra mării libere, acolo unde nu există acorduri regionale, regulile
aplicabile sunt cele stabilite în Anexa 2 OACI.
4.Aeronavele civile române trebuie să respecte prevederile acordurilor
regionale de navigaţie aeriană, cu excepţia cazurilor în care există o notificare
contrară, adresată OACI, din partea statului pe care îl survolează sau pe al cărui
teritoriu se află. Pentru survolul acelor părţi din marea liberă unde un stat
contractant OACI a acceptat, în conformitate cu un acord regional de navigaţie
aeriană, responsabilitatea asigurării serviciilor de trafic aerian, “autoritatea ATS
corespunzătoare” la care se referă această reglementare este autoritatea
relevantă desemnată de către statul responsabil pentru asigurarea acestor servicii.
RACR-RA 2.020. Conformarea cu regulile aerului
Operarea unei aeronave fie în zbor, fie pe suprafaţa de mişcare a unui
aerodrom, se va conforma regulilor generale şi în plus, când este în zbor, cu:
− regulile de zbor la vedere; sau
− regulile de zbor instrumental.
Nota 1. – Tabelul 2-1 (Tabel conform RACR-ATS ediţia 2005) din acest
capitol conţine informaţii referitoare la serviciile asigurate operării aeronavelor în
conformitate cu regulile VFR şi IFR în cele şapte clase de spaţii aeriene ATS.
53
LEGISLATIE AERONAUTICA
Nota 2. – Pilotul poate să decidă să zboare în conformitate cu regulile de zbor
instrumental (IFR) în condiţii meteorologice de zbor la vedere (VMC), sau aceasta
poate să-i fie cerută de către unitatea ATS.
RACR-RA 2.030. Responsabilitatea conformării cu regulile aerului
1. Responsabilitatea pilotului comandant
Pilotul comandant, fie că manevrează comenzile de zbor sau nu, este
responsabil pentru operarea aeronavei în conformitate cu regulile aerului,
exceptând cazul în care, în interesul siguranţei zborului, pilotul comandant se
abate de la aceste reguli în circumstanţe care fac absolut necesară aceasta.
2. Pregătirea zborului
Înainte de începerea zborului, pilotul comandant se va familiariza cu toate
informaţiile disponibile corespunzătoare operării ce se intenţionează a fi efectuate.
Pentru zborurile în afara vecinătăţii unui aerodrom şi pentru toate zborurile IFR,
pregătirea preliminară a zborului va include un studiu atent al rapoartelor şi
prognozelor meteorologice curente disponibile, luând în considerare cerinţele
referitoare la combustibil şi o rută alternativă dacă zborul nu poate fi executat aşa
cum a fost planificat.
RACR-RA 2.040. Autoritatea pilotului comandant
Pilotul comandant, pe timpul cât are această responsabilitate, are autoritatea
finală de a decide în legătură cu aeronava.
RACR-RA 2.050. Folosirea substanţelor psiho-active
Toate persoanele care exercită funcţii de importanţă capitală din punctul de
vedere al siguranţei zborului (personal hotarâtor pentru siguranţa zborului) nu îşi
vor exercita acele funcţii în timpul cât sunt sub influenţa oricărei substanţe psiho-
active deoarece acestea afectează în mod negativ performanţele umane. Este
interzis acestor persoane să se implice în folosirea substanţelor psiho-active.
54
LEGISLATIE AERONAUTICA
Reguli generale
RACR-RA 3.010. Protecţia persoanelor şi a bunurilor
1. Operarea neglijentă sau nechibzuită a aeronavelor
O aeronavă va fi operată numai într-o manieră care să asigure siguranţa
acesteia, a persoanelor şi bunurilor aflate la bord. Operatorii aerieni sunt
răspunzători privind operarea aeronavelor în conformitate cu condiţiile şi cerinţele
aplicabile.
2. Înălţimi minime
Cu excepţia cazurilor când este necesar la decolare sau la aterizare sau a
cazurilor când există o autorizare din partea Autorităţii competente, aeronavele vor
zbura deasupra zonelor dens populate ale oraşelor sau ale altor aşezări sau
deasupra unor adunări de persoane în aer liber, la o asemenea înălţime care să le
permită, în caz de urgenţă, să aterizeze fără a pune în pericol persoanele sau
bunurile de la sol. Înălţimile minime pentru zborurile VFR sunt prezentate la
articolele RACR-RA 4.060 şi RACR-RA 4.070.
3. Niveluri de croazieră
3.1. Nivelurile de croazieră la care un zbor sau o porţiune a zborului se va
efectua vor fi exprimate în:
3.1.1. niveluri de zbor, pentru zborurile la sau deasupra celui mai jos nivel de
zbor utilizabil sau, după caz, deasupra altitudinii de tranziţie;
3.1.2. altitudini, pentru zborurile sub cel mai jos nivel de zbor utilizabil sau,
după caz, la sau sub altitudinea de tranziţie.
3.2. Nivelurile minime pentru zborurile IFR sunt prevăzute de articolul RACR-
RA 5.010.2.
3.3. Sistemul nivelurilor de zbor este prezentat în Anexa 3 din prezenta
reglementare.
55
LEGISLATIE AERONAUTICA
4. Largarea sau pulverizarea
Obiecte, substanţe, pulberi sau lichide pot fi largate sau pulverizate dintr-o
aeronavă aflată în zbor numai în condiţiile stabilite de către Autoritatea
competentă şi numai în conformitate cu informaţiile, indicaţiile şi/sau autorizările
primite de la unitatea ATS competentă.
5. Tractarea
O aeronavă sau un obiect va putea fi tractat de o altă aeronavă, numai în
condiţiile respectării cerinţelor A.A.C.R. şi numai în conformitate cu informaţiile,
indicaţiile şi/sau autorizările primite de la unitatea ATS competentă.
6. Salturile cu paraşuta
Salturile cu paraşuta, altele decât salturile de urgenţă, pot fi efectuate numai
în condiţiile precizate de către A.A.C.R. şi în conformitate cu informaţiile, indicaţiile
şi/sau autorizările relevante primite de la unitatea ATS competentă.
7. Zborul acrobatic
O aeronavă poate efectua zbor acrobatic numai în condiţiile precizate de
către A.A.C.R. şi în conformitate cu informaţiile, indicaţiile şi/sau autorizările
relevante primite de la unitatea ATS competentă.
8. Zborurile în formaţie
Aeronavele pot efectua zbor în formaţie numai dacă există o înţelegere
prealabilă între piloţii comandanţi ai aeronavelor care iau parte la zbor, iar pentru
zborurile în formaţie în spaţiul aerian controlat, zborul trebuie să fie în conformitate
cu condiţiile precizate de către autoritatea ATS competentă. Aceste condiţii trebuie
să includă următoarele:
8.1. formaţia operează ca o singură aeronavă în ce priveşte navigaţia şi
raportarea poziţiei;
8.2. separarea între aeronavele în zbor este în responsabilitatea
comandantului capului formaţiei şi a piloţilor comandanţi ai celorlalte aeronave
participante la zbor şi trebuie să includă perioade de tranziţie în timpul cărora
56
LEGISLATIE AERONAUTICA
aeronavele manevrează pentru a realiza eşalonarea proprie în cadrul formaţiei, pe
timpul strângerii şi degajării acesteia;
8.3. dacă nu este prevăzut altfel, fiecare aeronavă va menţine o distanţă
de maxim 1 km (0,5 NM) lateral şi longitudinal şi de 30 m (100 ft) pe vertical faţă
de capul formaţiei.
9. Baloane libere nepilotate
Un balon liber nepilotat trebuie să fie operat într-o asemenea manieră încât
să reducă riscul pentru persoane, bunuri sau alte aeronave şi va fi operat numai în
condiţiile specificate în Anexa 4 la prezenta reglementare.
10. Zonele interzise şi zonele restricţionate
Aeronavele nu vor zbura într-o zonă interzisă sau într-o zonă restricţionată,
ale căror detalii au fost în mod corespunzător publicate, decât în cazul respectării
condiţiilor de restricţionare sau cu permisiunea statului peste al cărui teritoriu au
fost stabilite zonele.
RACR-RA 3.050. Timp
1.Pe toată durata zborului şi în legătură cu zborul va fi folosit Timpul
Universal Coordonat (UTC) exprimat în ore şi minute, iar când se solicită, şi în
secunde (pentru ore se va folosi numerotarea de la 0 la 23 începând cu miezul
nopţii).
2.Înaintea operării oricărui zbor controlat şi ori de câte ori este necesar şi util
în timpul zborului, va fi făcută o verificare a orei (time check). Verificarea orei se va
face prin coordonarea ei cu o unitate ATS.
3. Ori de câte ori timpul este utilizat în aplicaţiile de comunicaţii prin legături
de date, el va fi exprimat în UTC cu precizia de o secundă.
57
LEGISLATIE AERONAUTICA
RACR-RA 3.090. Minimele VMC de vizibilitate şi distanţa faţă de nori
Minimele VMC de vizibilitate şi distanţa faţă de nori sunt conţinute în tabelul
de mai jos.
Zona de altitudineClasa spaţiului
aerianVizibilitatea Distanţa faţă de nori
La şi peste altitudinea de
3050 m
(10000 ft) AMSL
A***BCDEFG 8 km
1500 m orizontal
300 m (1000 ft)
vertical
Sub 3050 m (10000 ft) AMSL
şi peste cea mai mare
altitudine dintre 900 m (3000
ft) AMSL sau peste 300 m
(1000 ft) deasupra terenului
A***BCDEFG 5 km
1500 m orizontal
300 m (1000 ft)
vertical
La şi sub cea mai mare
altitudine dintre 900 m (3000
ft) AMSL sau 300 m (1000 ft)
deasupra terenului
A***BCDE 5 km
1500 m orizonta
300 m (1000 ft)
vertical
FG 5 kmÎn afara norilor şi cu
vederea solului
* Când valoarea altitudinii de tranziţie este mai mică decât 3050 m (10000 ft)
AMSL, FL 100
trebuie folosit în loc de 10000 ft.
** Când este specificat astfel de către autoritatea ATS competentă:
a) sunt permise vizibilităţi în zbor de cel puţin 1500 m pentru zborurile care
sunt efectuate:
1. la viteze care permit, ţinând cont de vizibilitate, să se observe la timp toate
celelalte aeronave sau orice obstacole, pentru a evita coliziunea; sau
2. în circumstanţe în care probabilitatea de a întâlni alte aeronave este în mod
normal redusă, de exemplu în zone cu volum de trafic scăzut şi pentru lucru aerian
la niveluri joase.
58
LEGISLATIE AERONAUTICA
b) elicopterele pot fi autorizate să opereze cu o vizibilitate în zbor mai mică de
1500 m, dar nu sub 800 m, dacă evoluează la o viteză care permite să se observe
la timp alte aeronave sau orice obstacole pentru a evita coliziunea.
*** Minimele VMC în spaţiul aerian de clasa A sunt date piloţilor cu titlu de
informaţie şi nu implică acceptarea zborurilor VFR în spaţiu aerian de clasă A.
REGLEMENTARI DE TRAFIC AERIAN
Clasificarea spaţiului aerian
Spatiul aerian ATS se clasifică, în concordanţă cu porţiunea de spaţiu aerian
în care se asigură anumite servicii de dirijare şi control sau informare pentru zborul
VFR şi/sau IFR, astfel:
- CLASA A – sunt permise zboruri IFR care au asigurată eşalonarea tuturor
aeronavelor; Spaţiul aerian Clasa A conţine:
- Toate rutele ATS din FIR Bucureşti;
- TMA Bucureşti.
- CLASA B – sunt permise zboruri IFR şi VFR cărora li se asigură serviciul de
dirijare şi control şi eşalonarea între toate aeronavele; în FIR Bucureşti nu există
spaţiu aerian desemnat cu Clasa B
- CLASA C – Sunt permise atât zborurile IFR, cât şi zborurile VFR, toate
zborurile sunt supuse serviciului de control al traficului aerian, se eşalonează
(separă) numai aeronavele care zboară IFR, între ele şi faţă de cele care zboară
VFR, iar zborurile VFR primesc informaţii despre traficul VFR;
Spaţiul aerian Clasa C conţine:
- toate Zonele de control de aerodrom (CTR) specificate în FIR Bucureşti;
- CLASA D - sunt permise zboruri IFR şi VFR cărora li se asigură serviciul de
dirijare şi control şi eşalonarea între toate aeronavele care zboară IFR şi primesc
informaţii despre zborurile VFR, iar zborurile VFR primesc informaţii despre toate
zborurile IFR şi VFR; Spaţiul aerian Clasa D conţine toate Zonele de control de
aerodrom ale aviaţiei utilitare şi sportive care nu sunt incluse în TMA Bucureşti;
- CLASA E – sunt permise zboruri IFR şi VFR, se aplică serviciul de dirijare şi
control al traficului aerian IFR şi li se asigură eşalonare între ele.
Nu sunt obligatorii comunicaţiile radio pentru zborurile VFR.
59
LEGISLATIE AERONAUTICA
Nu este obligatorie autorizarea ATC pentru zborurile VFR.
Toate zborurile primesc informaţii de trafic în măsura în care acest lucru este
posibil. În FIR Bucureşti nu există spaţiu aerian desemnat cu clasa E.
- CLASA F – sunt permise zboruri IFR şi VFR, este asigurat serviciul
consultativ de informaţii de trafic, iar la cerere, toate aeronavele pot beneficia de
serviciul de informare a zborurilor.
Nu sunt obligatorii comunicaţiile radio pentru zborurile VFR.
Nu este obligatorie autorizarea ATC pentru zborurile IFR şi VFR.
În FIR Bucureşti nu există spaţiu aerian desemnat cu clasa F.
- CLASA G – sunt permise zboruri IFR şi VFR şi se asigură, la cerere, pentru
toate aeronavele serviciul de informare a zborurilor.
Nu sunt obligatorii comunicaţiile radio pentru zborurile VFR.
Nu este obligatorie autorizarea ATC pentru zborurile IFR şi VFR.
Spaţiul aerian Clasa G conţine întregul spaţiu aerian din FIR Bucureşti care
nu este desemnat ca având o altă clasă. În acest spaţiu se includ şi zonele
restricţionate
Servicii de control al traficului aerian
Serviciul de trafic aerian: Air traffic service (ATS). Un termen generic
desemnând, după caz, serviciul de informare a zborului, serviciul de alarmare,
serviciul consultativ de trafic aerian, serviciul de control al traficului aerian
(serviciul de control regional, serviciul de control de apropiere sau serviciul de
control de aerodrom).
Servicii de informare a zborurilor:
Serviciul de informare a zborurilor constă în furnizarea de informaţii asupra
următoarelor elemente din cuprinsul regiunii de informare a zborurilor (FIR):
- condiţiile meteorologice semnificative pentru zbor pe rute şi la aerodromuri;
- modificarea stării aerodromurilor şi instalaţiilor acestora;
- oricare alte elemente interesând buna desfăşurare şi asigurare a securităţii
zborului.
60
LEGISLATIE AERONAUTICA
Servicii de alarmare:
Proceduri generale de asigurare a serviciului de alarmare:
Serviciul de alarmare se asigură de către:
a) organele de dirijare şi contol de aerodrom (APP, TWR sau APP/TWR)
pentru aeronavele aflate în dificultate pe suprafaţa, în zona respectivelor
aerodromuri şi, în cazul zborurilor VFR, în cuprinsul zonei de acoperire radio;
b) organul de trafic aerian însărcinat cu dirijarea şi controlul aeronavelor în
regiunea terminală de control Bucureşti (APP) pentru aeronavele aflate în
dificultate în porţiunea de spaţiu aerian respectivă;
61
LEGISLATIE AERONAUTICA
RACR – LTMO
Ministerul Transporturilor
Ordin nr. 1074/2008 din 29/08/2008 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.
650 din 12/09/2008 pentru aprobarea Reglementarii aeronautice civile romane
"Limitari privind timpul de munca si cerinte de odihna pentru personalul aeronautic
civil navigant -RACR-LTMO", editia 2/2008
Definitii
1.6. OPS - articole ale Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3.922/91, cu
modificarile si completarile ulterioare, in special Regulamentul Parlamentului si al
Consiliului (CE) nr. 1.899/2006, subpartea Q a anexei III, pentru care Romania a
adoptat sau a mentinut dispozitii proprii, pana la instituirea unor norme comunitare
bazate pe cunostinte stiintifice si pe cele mai bune practici;
1.7. pauza - o perioada de timp libera de orice sarcina, mai scurta decat un
timp de odihna si care se considera timp de serviciu;
Prevederi generale
2.1. Responsabilitatile operatorului
2.1.1. Operatorul trebuie sa desemneze o baza de resedinta pentru fiecare
membru de echipaj. Page 2 of 12 about:blank 19.09.2008
2.1.2. Orice operator trebuie sa stabileasca scheme privind timpul de serviciu,
timpul de serviciu pentru zbor, precum si timpul de odihna a membrilor de echipaj.
2.1.3. Orice operator trebuie sa se asigure ca in planificarea zborurilor sale:
a) sunt respectate limitarile privind timpul de serviciu, timpul de serviciu pentru
zbor, precum si timpul de odihna a personalului aeronautic civil navigant, stabilite
in conformitate cu prevederile acestei reglementari si cu oricare alte prevederi
suplimentare emise de Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila Romana"
pentru mentinerea sigurantei zborurilor;
b) zborurile sunt planificate astfel incat sa se incheie in interiorul perioadelor
de timp admise pentru timpul de serviciu pentru zbor, tinandu-se cont de timpul
necesar pregatirii zborului, zborul propriu-zis si perioada de timp necesara pentru
formalitatile de dupa incheierea zborului;
c) programul de serviciu al membrilor de echipaj sa fie intocmit si publicat cu
62
LEGISLATIE AERONAUTICA
suficient timp in avans pentru a permite acestora sa isi organizeze timpul de
odihna.
2.1.4. Operatorul trebuie sa considere un timp de notificare minim pentru
fiecare membru de echipaj pentru care va tine seama de timpul rezonabil necesar
pentru pregatirea plecarii la serviciu si de timpul necesar deplasarii membrului de
echipaj de la domiciliu sau de la locul unde membrul de echipaj se afla in perioada
de rezerva la locul unde trebuie sa se prezinte pentru serviciu.
2.1.5. La intocmirea planificarii privind timpul de serviciu pentru zbor si timpul
de odihna, operatorii trebuie sa tina cont de efectele suprasolicitarii/oboselii
cumulate prin executarea ciclica a timpului de serviciu pentru zbor maxim/timp de
odihna minim, prin alternarea perioadelor de timp de serviciu de zi cu cele de
noapte, precum si a frecventei acestora asupra membrilor echipajului.
2.1.6. Operatorul trebuie sa stabileasca zile libere si sa notifice despre
aceasta, in avans, membrii de echipaj.
2.1.7. Operatorul trebuie sa se asigure ca timpul de odihna alocat membrilor
de echipaj este suficient pentru a trece peste efectele serviciului anterior si pentru
a fi odihnit pana la inceperea urmatoarei perioade de serviciu, pentru a opera la un
nivel de eficienta si siguranta satisfacator, indiferent de circumstante.
2.1.8. Operatorul trebuie sa se asigure ca planificarea timpului de serviciu
pentru zbor este facuta astfel incat sa se evite starea de oboseala.
2.1.9. Exceptarile de la limitele stabilite in aceasta reglementare, solicitate de
operatorul aerian si aprobate de Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila
Romana", trebuie insotite de aplicarea unor masuri compensatorii
corespunzatoare pentru personalul aeronautic civil navigant.
2.2. Responsabilitatile membrilor de echipaj
2.2.1. Niciun membru de echipaj nu trebuie sa opereze o aeronava daca se
simte obosit sau daca este constient ca starea fizica sau psihica nu ii permite sa isi
indeplineasca atributiile la standardele cerute, prin aceasta putand pune in pericol
siguranta zborului.
2.2.2. Membrii de echipaj trebuie sa foloseasca facilitatile de odihna oferite,
sa isi planifice si sa foloseasca corespunzator timpul de odihna.
2.3. Responsabilitatile Regiei Autonome "Autoritatea Aeronautica Civila
Romana" Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila Romana" poate acorda
exceptari de la limitele stabilite in aceasta reglementare in conditiile in care se
63
LEGISLATIE AERONAUTICA
executa operatiuni speciale ori in scopul nevoilor operationale urgente specifice
ale operatorului, dar numai dupa ce partile participante la operatiune au stabilit de
comun acord conditiile de desfasurare a acestora. Astfel:
a) o exceptare se poate acorda pentru o perioada de maximum 3 luni si poate
fi prelungita o singura data;
b) o exceptare admisa de la prevederile prezente trebuie ca prin masurile
suplimentare luate de operator sa asigure un nivel echivalent de siguranta a
zborului;
c) orice operator care solicita o exceptare de la prevederile prezentei
reglementari trebuie sa
demonstreze Regiei Autonome "Autoritatea Aeronautica Civila Romana" ca
solicitarea de exceptare produce un nivel echivalent de siguranta a operarii.
Aceste exceptari vor fi insotite de masuri de diminuare a riscurilor, daca este
cazul;
c)in evaluarea unor astfel de solicitari, Regia Autonoma "Autoritatea
Aeronautica Civila Romana" are in vedere practicile si recomandarile general
agreate de organismele de aviatie civila.
CAPITOLUL 3
Limite ale timpului de serviciu pentru zbor
3.1. Prevederile prezentului capitol nu se aplica operatiunilor de zbor cu un
singur pilot, serviciilor medicale de urgenta, operatiunilor de lucru aerian si
zborurilor-scoala, care sunt tratate la cap. 11 si 12 ale prezentei reglementari.
3.2. Orice operator trebuie sa prevada inainte de inceperea zborului un timp
de pregatire suficient care sa asigure in mod realist timpul necesar pentru
pregatirea zborului si pentru indeplinirea indatoririlor privind siguranta zborului, asa
cum au fost aprobate de Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila
Romana".
3.3. Limite zilnice
3.3.1. Intr-o perioada de 24 de ore consecutive timpul de serviciu pentru zbor
este de maximum 13 ore.
3.3.2. Limita zilnica va fi redusa cu cate 30 de minute pentru fiecare sector,
incepand cu al treilea sector, dar nu mai mult de doua ore. Page 3 of 12
about:blank 19.09.2008
64
LEGISLATIE AERONAUTICA
3.3.3. Limite datorate ferestrei de reducere circadiana:
a) in situatia in care timpul de serviciu pentru zbor incepe in fereastra de
reducere circadiana sau contine in totalitate o fereastra de reducere circadiana,
limitele maxime prevazute la pct.
3.3.1 si, dupa caz, 3.3.2 vor fi reduse cu valoarea integrala din timpul de
serviciu pentru zbor cuprins in fereastra de reducere circadiana, reducerea fiind de
minimum o ora, dar nu mai mult de doua ore;
b) in situatia in care timpul de serviciu pentru zbor se termina intr-o fereastra
de reducere circadiana limitele maxime prevazute la pct. 3.3.1 si, dupa caz, 3.3.2
vor fi reduse cu 50% din timpul de serviciu pentru zbor cuprins in fereastra de
reducere circadiana.
3.4. Limite zilnice extinse
3.4.1. Limita maxima a timpului de serviciu pentru zbor, stabilita la pct. 3.3,
poate fi extinsa cu pana la o ora in conditiile impuse de nevoi operationale
ocazionale. Astfel:
a) nu sunt permise extinderi ale timpului de serviciu pentru zborurile care
includ 6 sectoare sau mai mult;
b) in situatia in care timpul de serviciu pentru zbor intersecteaza fereastra de
reducere circadiana cu pana la doua ore, este admisa extinderea pentru zborul
care include maximum 4 sectoare;
c) in situatia in care timpul de serviciu pentru zbor intersecteaza fereastra de
reducere circadiana cu mai mult de doua ore, este admisa extinderea pentru
zborul care include maximum doua sectoare;
d) in orice perioada de 7 zile consecutive, numarul maxim de extinderi este
limitat la doua;
e) daca timpul de serviciu pentru zbor este planificat sa includa o extindere,
timpii de odihna minimi de dinainte si de dupa zbor sunt majorati cu cate doua ore
sau, numai timpul de odihna dupa zbor, este majorat cu 4 ore. Daca extinderile
sunt folosite pentru timpi de serviciu pentru zbor consecutivi, suma timpilor de
odihna de dinainte si de dupa zbor intre cele doua operatiuni trebuie sa fie cel
putin egala cu suma celor 2 timpi de serviciu pentru zbor;
f) in situatia in care timpul de serviciu pentru zbor care include o extindere
incepe intre orele 22,00 si 4,59, operatorul va limita timpul de serviciu pentru zbor
la 11 ore si 45 de minute.
65
LEGISLATIE AERONAUTICA
3.4.2. Pentru echipajul de cabina insarcinat sa isi desfasoare activitatea la
bordul aeronavei pe intreaga durata a zborului sau pe timpul mai multor zboruri
consecutive, timpul de serviciu pentru zbor poate fi extins numai cu diferenta dintre
timpii de raportare ai echipajului de cabina si cei ai echipajului de zbor, dar nu mai
mult decat timpul de serviciu pentru zbor zilnic extins aplicabil.
3.5. Limite zilnice extinse cu serviciu intrerupt
3.5.1. Limita zilnica maxima a timpului de serviciu pentru zbor, stabilita la pct.
3.3, poate fi extinsa in cazul executarii unui serviciu intrerupt, astfel:
+---------------------+------------------------------------------------------------+
|Durata intreruperii |Perioada cu care se majoreaza timpul de serviciu pentru
zbor|
+---------------------+------------------------------------------------------------+
|0 ore-2 ore 59 minute| - |
+---------------------+------------------------------------------------------------+
|3 ore-6 ore 59 minute|1/2 din perioada de intrerupere |
+---------------------+------------------------------------------------------------+
|7 ore-9 ore 59 minute|2/3 din perioada de intrerupere |
+---------------------+------------------------------------------------------------+
3.5.2. Prevederile paragrafului de mai sus pot fi aplicate de un operator cu
urmatoarele conditii:
a) timpii de serviciu pentru zbor de dinainte si de dupa intrerupere/pauza nu
sunt mai mari de 10 ore, iar timpul total de serviciu pentru zbor extins conform
tabelului de mai sus nu depaseste 20 de ore;
b) extinderea timpului de serviciu pentru zbor prin serviciu intrerupt nu este
aplicata in cazul in care se utilizeaza un echipaj de conducere majorat;
c) se asigura conditii corespunzatoare de odihna daca pauza depaseste 3
ore;
d) intre orice perioada de 7 zile consecutive se folosesc maximum doua
extensii;
e) dupa perioada de intrerupere se admite efectuarea a maximum doua
sectoare;
66
LEGISLATIE AERONAUTICA
f) dupa ultimul sector executat, timpul minim de odihna prevazut la cap. 5 se
majoreaza cu 6 ore.
3.6. Eficacitatea operationala
Planificarea zborurilor trebuie sa permita realizarea zborurilor in conformitate
cu timpul de serviciu pentru zbor maxim permis. Pentru a realiza acest lucru,
operatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru a modifica programul zborurilor
sau planificarea echipajului cel putin acolo unde operarea efectiva conduce la
depasirea TSZ la mai mult de 33% din numarul de operari pe o ruta data intr-un
sezon.
3.7. Pozitionarea
3.7.1. Perioada de timp petrecuta pentru pozitionare este considerata ca fiind
timp de munca.
3.7.2. Daca o pozitionare este urmata de un timp de serviciu pentru zbor,
atunci pozitionarea se include in timpul de serviciu pentru zbor fara a fi considerata
un sector.
3.7.3. Un sector de pozitionare care urmeaza imediat dupa un sector
operational va fi luat in calcul pentru determinarea timpului minim de odihna, asa
cum este definit in cap. 5. Page 4 of 12 about:blank 19.09.2008
CAPITOLUL 4
Limite cumulative privind timpul de serviciu pentru zbor si timpul de serviciu
4.1. Limitari cumulative ale timpilor-bloc Orice operator trebuie sa se asigure
ca timpul-bloc total executat al zborurilor pentru care un membru de echipaj este
utilizat ca membru de echipaj operativ nu depaseste:
a) 900 de ore de zbor intr-un an calendaristic;
b) 100 de ore de zbor in oricare 28 de zile consecutive.
4.2. Cumularea timpului de serviciu
Orice operator trebuie sa se asigure ca timpul total de serviciu efectuat de un
membru de echipaj nu depaseste:
a) 60 de ore in oricare 7 zile consecutive;
b) 190 de ore in oricare 28 de zile consecutive, iar timpul total de munca
anual executat al membrilor de echipaj nu depaseste 2.000 de ore intr-un an
calendaristic.
67
LEGISLATIE AERONAUTICA
CAPITOLUL 5
Timpul de odihna
5.1. Timpul de odihna minim
5.1.1. Timpul de odihna minim care trebuie sa i se acorde unui membru de
echipaj inainte de inceperea unui timp de serviciu pentru zbor de la baza de
resedinta trebuie sa fie cel putin la fel de lung ca timpul de serviciu pentru zbor
anterior sau de 12 ore, oricare este mai mare.
5.1.2. Timpul de odihna minim care trebuie sa i se acorde unui membru de
echipaj inainte de inceperea unui serviciu pentru zbor dintr-o locatie diferita de
baza de resedinta trebuie sa fie cel putin la fel de lung cu timpul de serviciu pentru
zbor anterior sau de 10 ore, oricare este mai mare, cu conditia ca operatorul sa
asigure membrului de echipaj minimum 8 ore de somn neintrerupt, luand in
considerare timpul de deplasare, precum si timpul necesar pentru alte necesitati
fiziologice; responsabilitatea privind folosirea timpului de odihna revine membrului
de echipaj.
5.1.3. Timpul de odihna minim stabilit la pct. 5.1.1 si 5.1.2 trebuie sa cuprinda
cel putin 8 ore in intervalul 22,00-8,00, ora locala, daca diferenta dintre locul unde
a fost efectuat timpul de odihna anterior si timpul de odihna actual este mai mare
de 3 fuse orare.
5.1.4. Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila Romana" poate sa
acorde exceptari privind reducerea timpului de odihna minim.
5.1.5. In sustinerea solicitarii pentru exceptare, operatorii aerieni vor
demonstra Regiei Autonome "Autoritatea Aeronautica Civila Romana", prin
experienta operationala proprie si rezultate stiintifice in domeniu, ca reducerea
timpului de odihna minim nu va aduce prejudicii sigurantei zborului.
5.2. Timpi de odihna
5.2.1. Intr-un interval de 7 zile consecutive, operatorul trebuie sa asigure un
timp de odihna saptamanal minim de 36 de ore, care sa includa doua nopti locale;
intre doua inceputuri succesive a 2 timpi de odihna nu trebuie sa treaca mai mult
de 168 de ore
5.2.2. Orice operator trebuie sa se asigure ca membrii de echipaj beneficiaza
in fiecare an calendaristic de cel putin 96 de zile locale libere de orice sarcini.
Perioada de rezerva si concediul de odihna minim legal nu pot fi luate in calculul
68
LEGISLATIE AERONAUTICA
acestor 96 de zile.
CAPITOLUL 11
Limite speciale ale timpului de serviciu pentru zbor si ale timpului-bloc, pentru
serviciul medical de urgenta, operatiuni de lucru aerian si zboruri-scoala cu
avioane
11.1. Timpul de serviciu pentru zbor si timpul-bloc zilnic maxim admis pentru
echipajul care executa operatiuni de lucru aerian, servicii medicale de urgenta si
zboruri-scoala cu avioane sunt limitati, in functie de ora locala la care incepe
operatiunea, dupa cum urmeaza:
15.2. Membrii de echipaj care efectueaza zboruri repetate de scurta
durata/sectoare reduse, zborurinaveta, zboruri-scoala cu o medie de 10 sau mai
multe aterizari pe ora - si zboruri in misiuni aviochimice, indiferent de numarul de
aterizari pe ora, trebuie sa faca o pauza la sol, in exteriorul avionului, de minimum
60 de minute la fiecare 3 ore de zbor.Page 7 of 12 about:blank 19.09.2008
15.3. In cazul in care anumite operatiuni sunt executate in conditii de
activitate intrerupta, fara a se asigura facilitati corespunzatoare pentru odihna,
limitarile de timp de serviciu pentru zbor si, respectiv, de timp bloc aplicabile sunt
cele corespunzatoare conditiilor mai restrictive
15.4. Limitele admise nu trebuie sa depaseasca limitele prevazute la pct.
11.1, dar, in functie de conditiile specifice de operare, operatorul poate stabili
restrictii suplimentare.
11.5. In interesul cresterii sigurantei si eficientei operatiunilor de zbor,
operatorul aerian va putea utiliza timpul de serviciu pentru zbor intrerupt daca
dispune la baza de operare de conditiile necesare asigurarii odihnei echipajului.
Durata intreruperii timpului de serviciu pentru zbor nu va fi mai mica de 3 ore. In
aceste conditii, timpul de serviciu pentru zbor va putea fi majorat cu maximum 3
ore si timpul de zbor cu doua ore, intr-o zi.
CAPITOLUL 12
Limite speciale ale timpului de serviciu pentru zbor si ale timpului-bloc,
operatiuni de lucru aerian si zboruri scoala cu elicoptere
12.1. Timpul de serviciu pentru zbor si timpul-bloc zilnic maxim admis pentru
echipajul care executa operatiuni de lucru aerian si zboruri-scoala cu elicoptere
sunt limitati, in functie de ora locala la care incepe operatiunea .
69
LEGISLATIE AERONAUTICA
12.2. Membrii de echipaj care efectueaza zboruri repetate de scurta
durata/sectoare reduse, zboruri la platforme de foraj, zboruri-naveta, zboruri-
scoala - cu o medie de 10 sau mai multe aterizari pe ora – si zboruri in misiuni
aviochimice indiferent de numarul de aterizari pe ora - trebuie sa faca o pauza la
sol, in exteriorul elicopterului, de minimum 60 de minute la fiecare 3 ore de zbor.
12.3. In conditiile executarii unor misiuni complexe transport de incarcaturi
suspendate, operatiuni cu macaraua etc. - operatorul va preciza perioada maxima
continua a operatiunii.
12.4. Limitele admise nu vor depasi limitele prevazute la pct. 12.1, dar in
functie de natura si conditiile specifice de operare, operatorul poate stabili restrictii
suplimentare.
12.5. Dupa fiecare 3 ore de operare la platformele de foraj, in conditii meteo
combinate -
vizuale/instrumentale - sau numai instrumentale, operatorul va asigura
echipajului un timp de odihna de 60 de minute, liber de orice sarcini de serviciu.
12.6. In interesul cresterii sigurantei si eficientei operatiunilor de zbor,
operatorul aerian va putea utiliza timpul de serviciu pentru zbor intrerupt daca
dispune la baza de operare de conditiile necesare asigurarii odihnei echipajului.
Durata intreruperii timpului de serviciu pentru zbor nu va fi mai mica de 3 ore. In
aceste conditii, timpul de serviciu pentru zbor va putea fi majorat cu maximum
doua ore si timpul de zbor cu o ora, intr-o zi.
CAPITOLUL 13
13.1. Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila Romana" autorizeaza o
operatiune pe baza timpului de serviciu pentru zbor zilnic extins prin includerea
unei pauze, la cererea operatorilor aerieni, numai cu respectarea urmatoarelor
cerinte specifice:
13.1.1. Limita zilnica maxima a timpului de serviciu pentru zbor stabilita la
OPS 1.1105 (1.3), (1.4) si (1.5)
poate fi extinsa in cazul executarii unui serviciu intrerupt, astfel:
70
LEGISLATIE AERONAUTICA
+-------------------------------------+----------------------------------------+
| Durata intreruperii | Perioada cu care se majoreaza timpul |
| | de serviciu pentru zbor zilnic |
+-------------------------------------+----------------------------------------+
|0 ore-2 ore 59 minute | - |
+-------------------------------------+----------------------------------------+
|3 ore-6 ore 59 minute |1/2 din perioada de intrerupere |
+-------------------------------------+----------------------------------------+
|7 ore-9 ore 59 minute |2/3 din perioada de intrerupere |
+-------------------------------------+----------------------------------------+
13.1.2. Prevederile paragrafului de mai sus pot fi aplicate de un operator cu
urmatoarele conditii:
a) timpii de serviciu pentru zbor de dinainte si de dupa intrerupere/pauza nu
sunt mai mari de 10 ore iar timpul total de serviciu pentru zbor extins conform
tabelului de mai sus nu depaseste 20 de ore;
b) extinderea timpului de serviciu pentru zbor prin serviciu intrerupt nu este
aplicata in cazul in care se utilizeaza un echipaj majorat;
c) se asigura conditii corespunzatoare de odihna si cazare daca pauza
depaseste 3 ore;
d) in orice perioada de 7 zile consecutive se folosesc maximum doua extensii;
e) dupa perioada de intrerupere pot fi executate maximum 2 sectoare;
f) dupa ultimul sector executat, timpul minim de odihna prevazut la OPS
1.1110 se majoreaza cu 6 ore.
13.2. La solicitarea unui operator aerian, in conditiile respectarii prevederilor
din OPS 1.1090 (5.1), Regia
Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila Romana" poate acorda exceptari
de la prevederile acestui articol. Pentru a obtine extinderi, in alte conditii decat cele
stabilite de Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila Romana" prin cerinte
specifice, operatorii trebuie sa demonstreze acesteia, folosind experienta
operationala si tinand cont de alti factori relevanti, cum ar fi cunostintele stiintifice
actuale, ca cererea lor de extindere a timpului de serviciu pentru zbor zilnic
permite asigurarea unui nivel echivalent de siguranta.
71
LEGISLATIE AERONAUTICA
CAPITOLUL 14
Cerinte nationale emise in conformitate cu art. 8(4) din Regulamentul
Consiliului (CEE) nr. 3.922/91 privind armonizarea cerintelor tehnice si a
procedurilor administrative in domeniul aviatiei civile pentru
OPS 1.1110 - Timpul de odihna
14.1. Timpul de odihna minim stabilit la paragrafele OPS 1.1110 (1.1) si (1.2)
trebuie sa cuprinda cel putin 8 ore in intervalul 22,00-8,00 ora locala, daca
diferenta dintre locul unde a fost efectuat timpul de odihna anterior si timpul de
odihna actual este mai mare de 3 fuse orare.
14.2. Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila Romana" poate sa
acorde exceptari privind reducerea timpului de odihna.
72
LEGISLATIE AERONAUTICA
STATUTUL PERSONALULUI NAVIGANT
L E G E NR. 223 / 2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant
profesionist din aviaţia civilă din România Parlamentul României adoptă prezenta
lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – Prezenta lege reglementează Statutul personalului aeronautic civil
navigant profesionist, activităţile aeronautice civile îndeplinite de categoriile de
personal aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România,
precum şi drepturile şi îndatoririle acestora.
Art. 2. – Prevederile prezentei legi se aplică personalului aeronautic civil
navigant profesionist din România, care posedă documente nominale individuale
de certificare, licenţă, atestate, autorizări şi altele asemenea, eliberate sau
recunoscute de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
Art. 3. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist este categoria
profesională din aviaţia civilă care, după absolvirea unei forme de învăţământ
recunoscute şi certificate de către instituţiile abilitate ale statului, obţine licenţă şi
calificare pe tip/clasă de aeronavă civilă, emise sau recunoscute de Autoritatea
Aeronautică Civilă Română, având atribuţii la bordul unei aeronave civile în timpul
zborului şi este remunerat pentru executarea de activităţi aeronautice civile, în
baza unui contract individual de muncă încheiat cu un angajator având sediul sau
filială în România.
Art. 4. – În sensul prezentei legi, categoriile de personal aeronautic civil
navigant profesionist din aviaţia civilă din România sunt următoarele:
a) piloţi – membrii unui echipaj de zbor, calificaţi pe tip sau clasă de aeronavă
civilă, care deţin o licenţă obţinută în urma absolvirii unei forme de învăţământ
recunoscute şi certificate de către instituţiile abilitate ale statului şi care le permite
să piloteze o aeronavă civilă în operaţiuni de zbor. La comanda aeronavei civile
pot fi:
1. pilotul comandant este pilotul prim, membru al echipajului de conducere la
bordul unei aeronave civile, care răspunde de îndeplinirea misiunii de zbor în
deplină siguranţă şi îşi exercită dreptul de comandă asupra întregului echipaj, în
conformitate cu reglementările aeronautice specifice în vigoare;
73
LEGISLATIE AERONAUTICA
2. copilotul este pilotul secund, altul decât pilotul comandant, membru al
echipajului de conducere, care operează la bordul unei aeronave civile pentru care
este necesar mai mult de un pilot, conform tipului de aeronavă civilă certificat sau
regulilor de operare, în conformitate cu reglementările aeronautice specifice în
vigoare;
b) navigatori, mecanici şi/sau ingineri de bord naviganţi şi operatori
radionaviganţi – membrii unui echipaj de zbor, care deţin o licenţă obţinută în urma
absolvirii unei forme de învăţământ recunoscute şi certificate de către instituţiile
abilitate ale statului şi care execută, la bordul unei aeronave civile, activităţi de
exploatare tehnică în zbor, ce ajută la conducerea tehnică a aeronavei în
operaţiuni de zbor;
c) însoţitori de bord – membrii unui echipaj de zbor, calificaţi pe tip de
aeronavă civilă, cu licenţă, în conformitate cu reglementările aeronautice specifice
în vigoare, care execută la bordul unei aeronave civile activităţi cu privire la
siguranţa pasagerilor şi aeronavei, fără a participa la conducerea acesteia;
d) paraşutişti – personalul aeronautic civil calificat pe tip de paraşută, cu
licenţă, în conformitate cu reglementările aeronautice specifice în vigoare, care
execută salturi cu paraşuta şi este responsabil de pregătirea operaţională,
planificarea, comanda şi dirijarea salturilor şi a zborurilor cu paraşuta;
e) ingineri de recepţie şi control aeronave – personalul tehnic calificat pe tip
de aeronavă civilă, cu licenţă, în conformitate cu reglementările aeronautice
specifice în vigoare, care execută activităţi de control tehnic în zbor, în vederea
constatării stării de navigabilitate a unei aeronave civile;
f) ingineri de recepţie şi control mijloace PNA-TC – personalul tehnic calificat,
cu licenţă, în conformitate cu reglementările aeronautice specifice în vigoare, care
execută activităţi de verificare în zbor a funcţionării mijloacelor de comunicaţii,
navigaţie şi supraveghere aflate la sol;
g) personal de inspecţie în zbor – personalul aeronautic civil navigant, cu
licenţă, care execută activităţi de inspecţie, supraveghere şi control în zbor a
operaţiunilor aeriene, de examinare a personalului aeronautic civil navigant, în
scopul supervizării siguranţei zborului, certificării agenţilor aeronautici civili,
personalului aeronautic civil navigant şi a tehnicii aeronautice, precum şi inspecţia
de siguranţă a zborului.
74
LEGISLATIE AERONAUTICA
Art. 5. – Orice altă persoană aflată la bordul unei aeronave civile care nu are
atribuţii la bord în timpul zborului, conform calificării şi licenţei deţinute, este
considerată pasager şi nu are calitatea de personal aeronautic civil navigant.
Art. 6. – (1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă
desfăşoară activităţile prevăzute la
art. 7. (2) Condiţiile de muncă în care îşi desfăşoară activitatea personalul
aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă sunt condiţii speciale de
muncă.
Art. 7. – (1) Activităţile aeronautice civile executate de personalul aeronautic
civil navigant profesionist cuprind:
a) operaţiuni de transport aerian public de pasageri, bagaje, mărfuri şi/sau
poştă;
b) pregătirea şi executarea zborurilor cu aeronave civile şi a paraşutărilor în
scopuri civile;
c) controlul aeronavei înainte de executarea zborurilor cu aeronave civile şi
asigurarea tehnică a paraşutărilor în scopuri civile;
d) planificarea, organizarea şi executarea zborurilor tehnice, de recepţie şi
control şi a zborurilor de licenţiere a tehnicii de zbor aeronautice civile;
e) operaţiuni de lucru aerian, efectuate pentru nevoile industriei, agriculturii,
silviculturii, sănătăţii publice şi protecţiei mediului;
f) pregătirea şi executarea zborurilor de acrobaţie şi de antrenament, precum
şi a zborurilor în cadrul mitingurilor de aviaţie;
g) zboruri de căutare, salvare, cercetare ştiinţifică, fotografiere, monitorizare şi
publicitate;
h) zboruri de verificare şi calibrare a mijloacelor de protecţie a navigaţiei
aeriene aflate la sol;
i) zboruri de şcoală şi de antrenament;
j) zboruri de agrement şi turism;
k) executarea zborurilor, în scopul colectării şi analizei informaţiilor meteo şi a
prognozelor meteorologice pentru rutele de zbor, zonele aeroporturilor civile,
terenurilor şi platformelor de
decolare-aterizare folosite de aeronavele civile;
l) executarea misiunilor de căutare şi salvare a aeronavelor aflate în
dificultate;
75
LEGISLATIE AERONAUTICA
m) zboruri de urgenţă, sanitare, de stingere a incendiilor şi intervenţie la
calamităţi;
n) zboruri de supraveghere a conductelor de petrol sau gaze naturale, a
liniilor de înaltă tensiune, a traficului rutier şi altele asemenea;
o) zboruri speciale şi zboruri efectuate în alte scopuri, aprobate de Ministerul
Transporturilor;
p) executarea activităţilor de instruire, examinare şi control al personalului
aeronautic civil navigant profesionist, în vederea obţinerii calificărilor şi autorizărilor
iniţiale şi suplimentare, precum şi acordării, reînnoirii şi revalidării licenţei de zbor;
q) executarea activităţilor de control, supraveghere, inspecţie şi autorizare a
operatorilor aerieni şi a operaţiunilor aeronautice civile de zbor desfăşurate de
aceştia;
r) orice alte activităţi legate de atestarea şi operarea aeronavelor civile,
precum şi de pregătirea, certificarea şi licenţierea personalului aeronautic civil
profesionist.
(2) Activităţile aeronautice civile executate de personalul aeronautic civil
navigant profesionist, reglementate prin prezentul Statut, se completează cu
prevederile cuprinse în Codul aerian civil.
Art. 8. – Controlul, supravegherea şi inspecţia activităţilor aeronautice civile
efectuate de toate categoriile de personal aeronautic civil navigant profesionist din
aviaţia civilă din România se execută de către Autoritatea Aeronautică Civilă
Română.
CAPITOLUL II
Personalul aeronautic civil navigant profesionist
Art. 9. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din
România se încadrează pe funcţii îndeplinite la bordul aeronavei civile,
corespunzător pregătirii, licenţei şi calificărilor deţinute, aşa cum este prevăzut în
prezentul Statut şi în reglementările aeronautice în vigoare.
Art. 10. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă,
prin natura atribuţiilor funcţionale specifice profesiei îndeplineşte sarcini sau
misiuni privind programarea,
organizarea, desfăşurarea, pregătirea şi efectuarea zborului, controlul,
inspectarea şi supravegherea activităţilor de zbor, instruirea şi examinarea
76
LEGISLATIE AERONAUTICA
personalului aeronautic civil navigant, exploatarea tehnică la sol şi în zbor a
aeronavelor civile, folosirea corespunzătoare a echipamentelor aeronavelor civile
şi a mijloacelor pentru protecţia navigaţiei aeriene, precum şi analiza situaţiei
meteorologice, în vederea executării zborului în deplină siguranţă.
Art. 11. – Pentru a-şi îndeplini sarcinile specifice la bordul unei aeronave
civile, personalul aeronautic civil navigant profesionist trebuie să posede
documente nominale individuale de certificare, licenţă, atestate şi/sau autorizări în
termen de valabilitate, eliberate sau recunoscute de către Autoritatea Aeronautică
Civilă Română.
Art. 12. – Constituirea piloţilor în echipaj de conducere a unei aeronave civile
se face prin ordin de misiune, pe baza manualului de operare în zbor al acesteia,
funcţiile îndeplinite la bord fiind cele de pilot comandant şi de copilot. În cazul în
care manualul de operare în zbor al unei aeronave civile prevede un singur pilot,
acesta este şi comandantul aeronavei respective.
Art. 13. – Membrii unui echipaj care execută o misiune de zbor la bordul unei
aeronave civile sunt nominalizaţi de către angajator/operator aerian, prin planul de
zbor, ţinând cont de calificarea deţinută de fiecare dintre aceştia pentru categoria,
clasa şi tipul de aeronavă civilă respectivă, având licenţa de zbor termen de
valabilitate.
Art. 14. – Funcţia de comandant de aeronavă civilă este îndeplinită de pilotul
comandant, desemnat de către angajatorul/operatorul aerian pentru fiecare zbor în
parte, cu excepţia cazurilor când, prin reglementări speciale, se prevede altfel.
Calitatea de comandant de aeronavă civilă se exercită din momentul începerii
misiunii de zbor şi până la terminarea acesteia.
Art. 15. – (1) În cazul remorcării altei aeronave civile, comandantul aeronavei
civile care remorchează este comandantul acestora până la declanşarea lor.
(2) Când în echipajul unei aeronave civile se află doi piloţi comandanţi, unul
dintre ei va fi nominalizat în funcţia de comandant al aeronavei, iar celălalt pilot
comandant va fi responsabil de pilotarea aeronavei.
(3) Dacă în echipajul unei aeronave civile se află un pilot comandant
instructor şi un pilot comandant, în funcţia de comandant al aeronavei va fi
desemnat pilotul commandant instructor, iar pilotul comandant va fi responsabil de
conducerea aeronavei.
77
LEGISLATIE AERONAUTICA
Art. 16. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă se
încadrează şi promovează pe categorii şi pe funcţii, conform pregătirii
profesionale, calificării deţinute şi aptitudinilor specifice necesare şi dovedite,
potrivit competenţei profesionale a fiecăruia.
Art. 17. - Drepturile de salarizare ale personalului aeronautic civil navigant
profesionist din aviaţia civilă din România, cuprinzând salarii, indemnizaţii de zbor,
sporuri şi alte adaosuri, precum şi drepturile specifice privind concediul de odihnă
suplimentar, concediul de recuperare, diurnă de deplasare, condiţii de cazare,
alimentaţie de întărire şi protecţie a organismului, asigurare de sănătate, asigurare
de viaţă, asigurare de accidente pe durata executării misiunilor de zbor şi alte
drepturi specifice se acordă de către angajator, diferenţiat, pe categorii de
personal, în funcţie de: calificările şi licenţele deţinute, activităţile şi misiunile
executate, condiţiile de muncă specifice, nivelul de pregătire profesională, funcţia
deţinută la bordul aeronavei civile, responsabilităţile acordate şi riscul asumat.
CAPITOLUL III
Pregătirea şi certificarea personalului aeronautic civil navigant profesionist
Art. 18. – Categoriile de personal aeronautic civil navigant profesionist supuse
certificării, precum şi documentele de certificare obligatorii pentru exercitarea
activităţilor aeronautice civile sunt stabilite prin reglementări emise de către
Ministerul Transporturilor sau de organizaţiile internaţionale de aviaţie civilă la care
România este parte.
Art. 19. – (1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă
se pregăteşte în ţară sau în străinătate, în şcoli şi institute de specialitate, centre
de instruire sau perfecţionare şi institute de învăţământ superior acreditate,
autorizate sau recunoscute în acest sens de autorităţile competente, potrivit legii.
(2) Pentru personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă
care a obţinut documente nominale de certificare, licenţă, atestare sau autorizări în
străinătate, este necesar ca aceste documente să fie recunoscute şi acceptate de
către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în baza reglementărilor
internaţionale aplicabile în România.
Art. 20. – Specialităţile, criteriile de selecţionare, durata de şcolarizare şi
formele concrete de pregătire sunt stabilite şi/sau recunoscute de către Ministerul
Transporturilor, prin Autoritatea
78
LEGISLATIE AERONAUTICA
Aeronautică Civilă Română, conform reglementărilor internaţionale aplicabile
în România.
Art. 21. – Programele de pregătire sunt avizate sau, după caz, aprobate de
către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, care stabileşte şi procedurile de
echivalare şi criteriile de 9 certificare a pregătirii, calificării, perfecţionării şi
licenţierii acestei categorii de personal, prin cursuri efectuate în ţară sau în
străinătate, în unităţi care funcţionează pe baza unei autorizări sau echivalări
emise de către aceasta.
Art. 22. – Procedurile de echivalare a studiilor piloţilor profesionişti, absolvenţi
ai instituţiilor de învăţământ militare sau civile se stabilesc prin reglementări emise
de către Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării şi Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului.
Art. 23. – Autoritatea Aeronautică Civilă Română este organul unic care
eliberează, revalidează, echivalează, reînnoieşte, preschimbă,
recunoaşte/acceptă, suspendă sau revocă documentele de certificare şi licenţiere
pentru personalul aeronautic civil navigant profesionist.
Art. 24. – Calificările personalului aeronautic civil navigant profesionist, din
punct de vedere al licenţei de zbor, sunt:
a) pilot de transport de linie – ATPL;
b) pilot comercial aeronave – CPL şi/sau planoare – SPL;
c) navigator aerian;
d) mecanic navigant;
e) operator radionavigant;
f) însoţitor de bord;
g) paraşutist;
h) inginer de recepţie şi control aeronave;
i) inginer de recepţie şi control mijloace PNA-TC.
Art. 25. – În funcţie de calificările de tip, piloţii profesionişti pot opera:
a) avioane pentru care echipajul minim de conducere este mai mare de un
pilot – MPA;
b) avioane multimotor – ME;
c) avioane cu masa maximă de decolare mai mare de 2300 kg;
d) avioane cu tracţiune cu turbine – JET/T;
e) elicoptere.
79
LEGISLATIE AERONAUTICA
Art. 26. – Calificările de clasă ale piloţilor se stabilesc numai pentru avioane
monomotor cu piston SEP(L), cu greutate maximă la decolare de 2300 kg,
certificate pentru a opera cu un
singur pilot.
Art. 27. – Calificările superioare şi autorizările, care se înscriu în documentul
de licenţă pentru zbor, sunt:
A. calificări superioare:
a) pilot-instructor de zbor;
b) pilot de încercare, recepţie şi control;
c) pilot-instructor de antrenament pe rută şi/sau instructor de simulator –
TRI/SFI;
d) instructor pentru categoriile de personal aeronautic civil navigant, altele
decât piloţi;
e) paraşutist-recepţie şi control şi/sau încercător.
B. autorizări pentru operaţiuni speciale:
a) zbor instrumental – IR, care include şi minima autorizată;
b) lucru agricol;
c) aerofotogrametrie;
d) remorcaj;
e) lansare paraşutişti;
f) lansare planor cu automosorul;
g) zbor cu elicopterul în condiţii meteo instrumentale;
h) operare elicopter pe mare – off shore operations;
i) operare elicopter cu încărcătură suspendată.
C. autorizări speciale:
a) zboruri de antrenament special;
b) zboruri de testare a aeronavelor, motoarelor sau echipamentelor;
c) zboruri cu scop nelucrativ;
d) zboruri în care nu se transportă pasageri sau mărfuri.
D. autorizare de control tehnic-aeronave, pentru piloţi şi mecanici naviganţi, în
scopul executării zborurilor tehnice de verificare, ca urmare a efectuării unor
programe de întreţinere a aeronavelor civile.
E. autorizare de examinator, pentru toate categoriile de personal aeronautic
civil navigant profesionist, în scopul conducerii examinărilor practice în zbor.
80
LEGISLATIE AERONAUTICA
Art. 28. – Certificarea licenţei de zbor, a calificărilor şi autorizărilor
personalului aeronautic civil navigant profesionist se face de către Autoritatea
Aeronautică Civilă Română, prin următoarele documente cu termen de valabilitate:
a) licenţă de pilot de transport de linie – ATPL;
b) licenţă de pilot comercial aeronave – CPL şi/sau planoare – SPL;
c) licenţă de navigator aerian;
d) licenţă de mecanic navigant;
e) licenţă de operator radionavigant;
f) licenţă de însoţitor de bord;
g) licenţă de paraşutist;
h) licenţă de inginer de recepţie şi control aeronave;
i) licenţă de inginer de recepţie şi control mijloace PNA-TC;
j) certificat de calificare de tip şi clasă;
k) certificat medical clasa 1 pentru piloţi, navigatori şi mecanici naviganţi;
l) certificat medical clasa a 2-a pentru operatori radionaviganţi, însoţitori de
bord, paraşutişti, ingineri de recepţie şi control aeronave şi ingineri de recepţie şi
control mijloace PNA-TC;
m) certificat general de operatori radiotelefonist;
n) certificat pentru calificări superioare şi autorizări.
Art. 29. – Admiterea la zbor a personalului aeronautic civil navigant
profesionist, în vederea exercitării profesiei, este permisă numai după efectuarea
pregătirii, examinării şi certificării corespunzătoare de către Autoritatea
Aeronautică Civilă Română. Certificatele personalului aeronautic civil navigant
profesionist sunt documente nominale individuale, obligatorii pe întreaga durată a
desfăşurării activităţii ca personal aeronautic civil navigant profesionist.
Art. 30. – (1) Conform reglementărilor emise de organizaţiile internaţionale la
care România este parte, documentele nominale individuale de calificare şi licenţă
pentru piloţi conţin, în mod obligatoriu, următoarele elemente:
a) cu majuscule: numele statului şi al autorităţii aeronautice civile;
b) cu majuscule accentuate: denumirea documentului nominal de calificare;
c) cu cifre arabe: numărul curent al licenţei acordate de autoritatea
aeronautică civilă;
d) cu caractere romane: numele integral al deţinătorului;
e) adresa deţinătorului;
81
LEGISLATIE AERONAUTICA
f) cetăţenia deţinătorului;
g) semnătura deţinătorului;
h) autoritatea şi, acolo unde este necesar, condiţiile în care licenţa este
emisă;
i) certificarea valabilităţii licenţei şi a drepturilor conferite de deţinerea
respectivei calificări;
j) semnătura funcţionarului care a emis licenţa şi data emiterii acesteia;
k) sigiliul sau ştampila autorităţii care a emis licenţa;
l) tipuri de calificări;
m) specificaţii referitoare la limitări ale aplicabilităţii calificării respective,
validări, echivalări, restricţii şi altele asemenea;
n) alte detalii necesare.
(2) Pentru celelalte categorii de personal aeronautic civil navigant
profesionist, elementele înscrise în documentele nominale individuale de
certificare şi licenţiere se stabilesc prin reglementări emise de către Ministerul
Transporturilor.
Art. 31. – (1) Documentele nominale individuale de certificare şi licenţiere,
înregistrările întocmite de angajator privind evidenţa activităţii de zbor şi carnetul
individual de zbor ale personalului aeronautic civil navigant profesionist sunt
documente care atestă calitatea de personal aeronautic civil navigant profesionist
şi vor fi luate în considerare la stabilirea vechimii în muncă şi încadrării în grupa de
muncă.
(2) Activitatea desfăşurată ca personal aeronautic civil navigant profesionist
se încadrează în grupă specială de muncă.
Art. 32. – Suspendarea documentelor nominale individuale de certificare şi
licenţiere ale personalului aeronautic civil navigant profesionist se poate aplica, pe
o durată de până la 6 luni, de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, atunci
când se constată, în urma unei examinări pe baza reglementărilor aeronautice
specifice, lipsuri majore în pregătirea profesională sau abateri de la reglementările
aeronautice civile. Pe durata inaptitudinii medicale temporare sau la expirarea
termenului de valabilitate a licenţei, documentele nominale individuale de
certificare şi licenţiere sunt suspendate de drept.
82
LEGISLATIE AERONAUTICA
Art. 33. – Revocarea documentelor nominale individuale de certificare şi
licenţiere a personalului aeronautic civil navigant profesionist se poate face numai
de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, pentru următoarele motive:
a) inaptitudine psiho-fizică definitivă;
b) incompetenţă profesională, dovedită pe baza procedurilor cuprinse în
reglementările aeronautice specifice;
c) abateri grave de la reglementările aeronautice, cu efecte majore în
siguranţa zborului sau circulaţiei aeriene, dovedite pe baza procedurilor cuprinse
în reglementările aeronautice specifice.
Art. 34. – Documentele nominale individuale de certificare, licenţiere, atestare
şi autorizare ale personalului aeronautic civil navigant profesionist se emit de către
Autoritatea Aeronautică 14 Civilă Română, pe baza reglementărilor specifice de
aviaţie civilă propuse de Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi aprobate de
către Ministerul Transporturilor, în funcţie de necesităţile impuse de evoluţia
tehnicii aeronautice şi a concepţiei de exploatare la sol şi în zbor a aeronavelor
civile.
CAPITOLUL IV
Îndatoririle personalului aeronautic civil navigant profesionist
Art. 35. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din
România are următoarele îndatoriri:
a) să dovedească o înaltă competenţă şi etică profesională;
b) să dobândească o temeinică pregătire profesională şi să prezinte un
interes continuu în perfecţionarea cunoştinţelor impuse de evoluţia tehnicii
aeronautice şi a concepţiilor noi de exploatare la sol şi în zbor a aeronavelor civile;
c) să cunoască şi să respecte Codul aerian civil şi toate reglementările
aeronautice specifice în vigoare, astfel încât activităţile aeronautice să se
desfăşoare cu eficienţă şi în deplină siguranţă a zborului;
d) să dea dovadă de disciplină în îndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor de
serviciu.
Art. 36. – În timpul pregătirii şi desfăşurării activităţii de zbor, personalul
aeronautic civil navigant profesionist are următoarele obligaţii principale:
a) să-şi însuşească temeinic cunoştinţele şi să-şi formeze deprinderile
practice necesare, pentru a fi în măsură să asigure un grad ridicat de siguranţă a
83
LEGISLATIE AERONAUTICA
zborului şi calitate a acţiunilor sale, în concordanţă cu licenţa de zbor, calificările şi
autorizările dobândite şi înscrise în documentele nominale individuale de
certificare şi licenţiere;
b) să execute, prompt şi sigur, sarcinile ce decurg din funcţia pe care o
îndeplineşte la bordul aeronavei civile;
c) să cunoască şi să aplice corect legislaţia aeronautică internă şi
internaţională, reglementările, normele şi instrucţiunile specifice activităţii de zbor
din aviaţia civilă;
d) să cunoască tehnica aeronautică din dotare şi să respecte procedurile
tehnice de exploatare, cerinţele de siguranţă şi de calitate stabilite pentru
activitatea pe care o desfăşoară;
e) să respecte normele specifice de securitate şi sănătate în muncă, de
apărare împotriva incendiilor şi pentru situaţii de urgenţă şi să acţioneze pentru
prevenirea accidentelor de muncă;
f) să se prezinte la examenele medicale periodice şi să comunice şefilor
ierarhici, în timp util, despre inaptitudinea medicală temporară;
g) să prevină orice faptă care ar putea pune în pericol siguranţa transportului
aerian, viaţa personalului, a călătorilor sau securitatea aeronavei civile;
h) să aducă la cunoştinţa conducătorilor ierarhici orice nereguli, abateri sau
lipsuri în exploatarea la sol şi în zbor a aeronavei civile, echipamentelor şi
instalaţiilor aeroportuare, precum şi abaterile de la regulile stabilite pentru buna
funcţionare a activităţii de zbor;
i) să se prezinte la serviciu la solicitarea organelor competente, în cel mai
scurt timp, pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor unor calamităţi, avarii sau
grave defecţiuni;
j) să contribuie la îmbunătăţirea continuă a procesului de instruire, la
creşterea eficienţei şi calităţii învăţământului şi pregătirii specifice activităţii de
zbor, pentru formarea unui înalt standard profesional, în limita competenţelor
acordate;
k) să execute toate atribuţiile ce le revin conform fişei postului, în temeiul
reglementărilor aeronautice specifice în vigoare şi prevederilor regulamentelor de
ordine interioară pentru locurile specifice de muncă;
84
LEGISLATIE AERONAUTICA
l) să aplice, la locul de muncă, regulile stabilite privind normele de pază şi
securitate în aviaţia civilă, precum şi regulile de acces în zonele cu acces limitat,
condiţionat sau interzis;
m) să poarte, cu demnitate, uniforma cu toate însemnele companiei/instituţiei
sau echipamentul de lucru stabilit pe timpul executării misiunilor de zbor;
n) să nu consume băuturi alcoolice în timpul serviciului sau substanţe
psihoactive;
o) să nu execute misiuni de zbor, atunci când se simte oboist sau starea sa
de sănătate nu îi permite să desfăşoare activităţi de zbor în deplină siguranţă sau
când se află sub influenţa băuturilor alcoolice;
p) să păstreze asupra sa, pe perioada executării misiunilor de zbor,
documentele nominale individuale de certificare şi licenţiere, precum şi certificatele
medicale valabile.
Art. 37. – Faţă de obligaţiile generale şi cele specifice desfăşurării activităţii
de zbor în deplină siguranţă, comandantul aeronavei civile răspunde de pregătirea
şi executarea în siguranţă a fiecărei misiuni de zbor, având următoarele drepturi,
obligaţii şi răspunderi:
A. Să refuze decolarea aeronavei civile, dacă constată:
a) nereguli cu privire la starea tehnică a aeronavei, motoarelor, instalaţiilor şi
aparaturii de bord;
b) lipsa documentelor obligatorii ale aeronavei, valide, la bordul acesteia;
c) starea psiho-fizică necorespunzătoare executării misiunii de zbor sau
pregătirea necorespunzătoare a membrilor echipajului;
d) lipsa alimentării corespunzătoare şi suficiente a aeronavei cu carburanţi şi
lubrifianţi, pentru misiunea de zbor stabilită;
e) neîndeplinirea condiţiilor cerute de manualul de operare în zbor a
aeronavei şi reglementările aeronautice specifice, cu privire la încărcătură şi
corecta ei repartizare la bord;
f) orice alte nereguli care ar putea să pună în pericol siguranţa zborului.
B. În timpul misiunii de zbor, răspunde faţă de entitatea care i-a încredinţat
aeronava şi misiunea, de executarea acesteia în 17 bune condiţii, de respectarea
strictă a dispoziţiilor Codului aerian civil, de comportarea şi disciplina echipajului în
zbor şi la sol, precum şi de exploatarea şi păstrarea aeronavei civile în bune
condiţii de zbor.
85
LEGISLATIE AERONAUTICA
C. În timpul zborului, are jurisdicţie asupra întregului personal aeronautic civil
aflat la bord, iar dispoziţiile date de acesta în timpul zborului trebuie executate
întocmai de toate persoanele îmbarcate la bordul aeronavei civile.
D. În caz de pericol, să ia toate măsurile pentru salvarea pasagerilor,
echipajului, încărcăturii şi aeronavei civile, iar în cazul unui accident de zbor îşi
menţine toate îndatoririle, până când autoritatea în drept îl eliberează de atribuţiile
ce îi revin în legătură cu misiunea pe care o îndeplineşte cu acea aeronavă.
E. Să întreprindă toate demersurile necesare, la sol, în cazul unei reţineri a
aeronavei civile sau în cazul unor măsuri luate cu privire la echipaj, pasageri sau
încărcătură.
F. În lipsa unei împuterniciri speciale, comandantul aeronavei civile nu poate,
sub nici o formă, să înstrăineze aeronava, părţi din aeronavă sau orice alte bunuri
din inventarul ei.
G. În timpul executării misiunilor de zbor, poate delega atribuţii membrilor de
echipaj, dar nu poate să îşi delege responsabilităţile. Dacă, din orice cauză, la sol
sau în zbor, este împiedicat sau se află în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia,
în lipsa desemnării prealabile a unei alte persoane pentru a-l înlocui, funcţia de
comandant al aeronavei civile va fi exercitată de către un alt pilot comandant
membru al echipajului sau de către copilot.
H. În timpul escalelor sau al oricăror alte aterizări pe durata misiunii,
răspunderea comandantului aeronavei civile cu privire la pasageri şi la încărcătură
încetează în momentul predării aeronavei persoanelor abilitate în acest sens, după
coborârea persoanelor îmbarcate şi a întregului echipaj. Responsabilitatea
comandantului aeronavei este angajată din nou, în momentul reluării în primire a
aeronavei civile.
Art. 38. – În cazul în care, pe baza reglementărilor speciale, în funcţia de
comandant de aeronavă civilă este desemnată o altă persoană decât pilotul
comandant, obligaţiile şi răspunderile privind executarea misiunii de zbor se împart
între aceştia, astfel:
a) pilotul comandant răspunde, de la începerea şi până la terminarea
operaţiunii de zbor, de conducerea tehnică şi de operarea în siguranţă a aeronavei
civile, putând lua orice măsuri pentru realizarea siguranţei zborului;
86
LEGISLATIE AERONAUTICA
b) comandantul de aeronavă răspunde de executarea misiunii în bune
condiţii, pentru toate celelalte aspecte care nu privesc conducerea tehnică şi
operarea în siguranţă a aeronavei civile.
CAPITOLUL V
Drepturile personalului aeronautic civil navigant profesionist
Art. 39. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist se încadrează în
funcţii la bordul aeronavei civile, în conformitate cu calificarea deţinută, înscrisă în
documentele nominale individuale de certificare şi licenţiere aflate în termen de
valabilitate.
Art. 40. – Orice persoană care face dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute în
reglementările aeronautice specifice aplicabile poate solicita certificarea ca
personal aeronautic civil navigant.
Art. 41. - Autoritatea Aeronautică Civilă Română poate acorda licenţă, fără
restricţii, personalului aeronautic civil navigant profesionist până la vârsta maximă
de 60 de ani, declarat apt medical de către Institutul Naţional de Medicină
Aeronautică şi Spaţială sau de alte instituţii medicale abilitate în acest sens de
către Ministerul Transporturilor şi Ministerul Sănătăţii Publice.
Art. 42. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă
beneficiază de următoarele drepturi:
a) salarizare specială, cu încadrare într-o grupă distinctă de salarizare,
stabilită prin contractele colective şi/sau individuale de muncă pentru societăţile
comerciale şi prin grile de salarizare pentru unităţile bugetare, în funcţie de nivelul
pregătirii profesionale, licenţa de zbor, calificările obţinute, funcţia deţinută la
bordul aeronavei civile, complexitatea activităţii desfăşurate, responsabilităţile
acordate şi riscul asumat;
b) sporuri specifice activităţii de zbor, datorate condiţiilor speciale de muncă
existente în mediul aerian, suprasolicitării psihice şi nervoase, stresului,
zgomotului intens şi de lungă durată, pericolului, nocivităţilor, radiaţiilor şi radiaţiilor
cosmice, substanţelor chimice toxice, acceleraţiilor şi vibraţiilor, după cum
urmează: spor de aviaţie; spor pentru condiţii speciale de muncă; spor pentru
87
LEGISLATIE AERONAUTICA
condiţii deosebite de muncă; spor pentru condiţii grele de muncă; spor de
periculozitate; spor de radiaţii şi radiaţii cosmice; spor de stres; spor de cască
radio; spor de condiţii nocive; spor de ecran, spor pentru zborul la joasă înălţime;
spor de tratamente aviochimice; spor de acrobaţie. Aceste sporuri se aplică,
diferenţiat, în funcţie de specificul activităţii de zbor pentru fiecare categorie de
personal aeronautic civil navigant profesionist şi pot fi incluse în salariul de bază
sau aşa cum va fi convenit în contractele colective şi/sau individuale de muncă
încheiate cu angajatorul;
c) sporul de vechime în muncă stabilit conform legii;
d) concediu de odihnă suplimentar plătit, cu durata de 12 zile, necesar pentru
refacerea capacităţii de zbor şi pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale, într-o
staţiune balneoclimaterică de tratament, asigurat de către angajator, inclusiv
transportul;
e) indemnizaţie orară de zbor sau indemnizaţie pe ora de serviciu pentru
zbor, stabilită pe categorii de personal aeronautic civil navigant profesionist, pe
funcţii îndeplinite la bordul aeronavei şi pe tipuri de aeronave civile. Cuantumul
acesteia este stabilit prin contractele colective şi/sau individuale de muncă pentru
societăţile comerciale şi prin grile de salarizare pentru unităţile bugetare;
f) asistenţă medicală gratuită, în ţară conform legislaţiei în vigoare şi în
străinătate prin încheierea de poliţe de asigurare de către angajator;
g) alimentaţie de întărire şi protecţie a organismului, pentru activitatea
desfăşurată în mediul aerian, la nivel de 5.500 cal./zi;
h) diurnă în valută, în cazul deplasării în afara graniţelor ţării, în scopul
executării misiunilor de zbor şi/sau misiunilor de zbor de antrenament şi control pe
simulator;
i) uniforme şi accesorii gratuite, suportate de către angajator, portul acestora
fiind obligatoriu pe perioada executării misiunii de zbor, iar însemnele specifice
calificării deţinute la
bordul aeronavei civile sunt:
1. pentru pilot comandant, patru trese orizontale aplicate pe mâneca de la
veston şi patru trese aplicate pe gradele purtate pe epoleţi;
2. pentru copilot, trei trese orizontale aplicate pe mâneca de la veston şi trei
trese aplicate pe gradele purtate pe epoleţi.
88
LEGISLATIE AERONAUTICA
Art. 43. – (1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist beneficiază de
pensie de serviciu, potrivit categoriei profesionale din care face parte, dacă
îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii de pensionare:
a) piloţi, însoţitori de bord, paraşutişti şi personalul de inspecţie în zbor care
au vârsta de minimum 50 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de
activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist;
b) navigatori, mecanici şi/sau ingineri de bord naviganţi, operatori
radionaviganţi, ingineri de recepţie şi control aeronave şi ingineri de recepţie şi
control mijloace PNA-TC, care au vârsta de minimum 52 de ani şi au realizat o
vechime de cel puţin 25 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant
profesionist.
(2) Limita maximă privind vârsta de pensionare pentru personalul aeronautic
civil navigant profesionist este cea stabilită de Legea nr. 19/2000 privind sistemul
public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările
ulterioare.
(3) Dreptul de a ieşi la pensie se acordă începând cu data menţionată de
solicitant în cererea sa de pensionare, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
Art. 44. – (1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist, care
îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 43 alin. (1), are dreptul la o pensie de
serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 3
luni de activitate, anterioare lunii în care are loc pensionarea.
(2) Venitul total brut realizat într-o lună, care stă la baza calculului pensiei de
serviciu de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale,
reprezintă suma veniturilor prevăzute la art. 42 lit. a), b), c) şi e) şi va fi menţionat
în documentul emis de către angajator, pe răspunderea acestuia.
(3) Pentru fiecare an complet care depăşeşte vechimea minimă în activitate
prevăzută la art. 43 alin. (1), se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% .
Art. 45. – Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 43 şi
care la data cererii de pensionare nu mai deţin calitatea de personal aeronautic
civil navigant profesionist, procentul prevăzut la art. 44 se aplică la media
veniturilor totale brute realizate, în ultimele 3 luni anterioare lunii în care s-a
solicitat pensionarea, de către tot personalul aeronautic civil navigant profesionist
aflat în activitate corespunzător ultimei funcţii la bord deţinută de persoana în
cauză pe tipul respectiv de aeronavă civilă. Această medie va fi menţionată în
89
LEGISLATIE AERONAUTICA
documentul emis de către angajator, pe răspunderea acestuia, potrivit art. 44 alin.
(2).
Art. 46. – (1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabileşte
şi pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, acordată personalului
aeronautic civil navigant profesionist conform Legii nr.19/2000, cu modificările şi
completările ulterioare, considerându-se îndeplinite condiţiile necesare deschiderii
dreptului de pensie. La determinarea punctajului mediu anual se are în vedere
stagiul complet de cotizare corespunzător anului, respectiv lunii în care se
deschide dreptul de pensie, prevăzut de legislaţia în vigoare privind sistemul public
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. (2) În cazul în care cuantumul pensiei
de serviciu calculate conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din
sistemul public, se acordă cuantumul cel mai avantajos.
(3) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul
public se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi
Egalităţii de Şanse.
Art. 47. – Pensia de serviciu se actualizează în luna martie a fiecărui an, prin
indexare cu procentul care să acopere integral rata inflaţiei din anul precedent.
Art. 48. – La decesul titularului pensiei de serviciu, soţul/soţia şi copiii
acestuia beneficiază de pensie de urmaş, în condiţiile prevăzute de legislaţia
privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iar aceasta se
calculează din pensia de serviciu a titularului, aflată în plată sau la care ar fi avut
dreptul în condiţiile prezentei legi, dacă aceasta este mai
avantajoasă decât pensia stabilită sau cuvenită în sistemul public.
Art. 49. – De prevederile art. 43 – 48 beneficiază, după caz, şi următoarele
categorii de persoane:
a) personalul aeronautic civil navigant profesionist care, după data intrării în
vigoare a prezentei legi, îşi pierde total capacitatea de muncă din cauza unui
incident sau accident de aviaţie, unei boli profesionale sau unei afecţiuni medicale
dobândite ca urmare a activităţii de zbor, fără a se ţine cont de 23 vârsta şi
vechimea în muncă a acestuia, pensia fiind acordată de la data pierderii capacităţii
de muncă;
b) personalul aeronautic civil navigant profesionist care, înainte de data intrării
în vigoare a prezentei legi, şi-a pierdut total capacitatea de muncă din cauza unui
incident sau accident de aviaţie, unei boli profesionale sau unei afecţiuni medicale
90
LEGISLATIE AERONAUTICA
dobândite ca urmare a activităţii de zbor, fără a se ţine cont de vârsta şi vechimea
în muncă a acestuia, pensia fiind acordată de la data intrării în vigoare a prezentei
legi;
c) persoanele care au realizat o vechime de cel puţin 10 ani de activitate ca
personal aeronautic civil navigant profesionist şi care la data pensionării deţin
această calitate, cuantumul pensiei de serviciu calculat conform art. 44 alin. (1) şi
(2) fiind diminuat cu câte 2% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea minimă
în activitate prevăzută la art. 43 alin. (1);
d) persoanele care au realizat o vechime de cel puţin 10 ani de activitate ca
personal aeronautic civil navigant profesionist şi care la data pensionării nu mai
deţin această calitate, cuantumul pensiei de serviciu prevăzut la art. 44 alin. (1)
fiind diminuat cu câte 2% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea minimă în
activitate prevăzută la art. 43 alin. (1) şi va fi aplicat la media veniturilor totale brute
realizate, în ultimele 3 luni anterioare lunii în care s-a solicitat pensionarea, de
către tot personalul aeronautic civil navigant profesionist aflat în activitate
corespunzător ultimei funcţii la bord deţinută de persoana în cauză pe tipul
respectiv de aeronavă civilă. Această medie va fi menţionată în documentul emis
de către angajator, pe răspunderea acestuia, potrivit art. 44 alin. (2).
Art. 50. – (1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist care, la data
intrării în vigoare a prezentei legi, este pensionat pentru limită de vârstă sau pentru
pierderea totală a capacităţii de muncă, are dreptul la pensie de serviciu care se
stabileşte corespunzător prevederilor prezentei legi, respectiv în conformitate cu
prevederile art. 43 - 49.
(2) Stabilirea cuantumului pensiei de serviciu pentru personalul prevăzut la
alin. (1) se realizează aplicând corespunzător prevederile art. 45.
(3) La stabilirea cuantumului pensiei de serviciu pentru piloţii al căror tip de
aeronavă civilă nu se mai află în exploatare, se va lua în calcul funcţia la bord
echivalentă pe un alt tip de aeronavă civilă aflată în exploatare, cu greutatea
maximă la decolare cea mai apropiată de aeronava civilă pe care persoana în
cauză a deţinut ultima calificare şi licenţă.
Art. 51. – Pentru categoriile de personal aeronautic civil navigant profesionist
din cadrul aviaţiei civile de transport aerian prevăzute la art. 4 lit. b) care, la data
intrării în vigoare a prezentei legi, nu mai există datorită evoluţiei tehnicii
aeronautice şi a concepţiei de exploatare la sol şi în zbor a aeronavelor civile,
91
LEGISLATIE AERONAUTICA
cuantumul pensiei de serviciu va fi în procent de 50% din cuantumul calculat în
condiţiile prezentei legi pentru pilotul comandant, în aceleaşi condiţii de vârstă şi
vechime, corespunzător tipului de aeronavă civilă aflată în exploatare, cu
greutatea maximă la decolare cea mai apropiată de aeronava civilă pe care
persoana în cauză a deţinut ultima calificare şi licenţă.
Art. 52. – În cazul decesului unei persoane din categoria personalului
aeronautic civil navigant profesionist înainte de vârsta prevăzută la art. 43 alin. (1),
aflată în activitate, din cauza unui incident sau accident de aviaţie, soţul/soţia şi
copiii acestuia beneficiază de pensie de urmaş, în condiţiile prevăzute de legislaţia
privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iar aceasta se
calculează din pensia de serviciu la care ar fi avut dreptul persoana decedată,
calculată potrivit prevederilor art. 49 lit. a) sau b), după caz, dacă aceasta este mai
avantajoasă decât pensia cuvenită în sistemul public.
Art. 53. – În cazul pierderii capacităţii/aptitudinii medicale de zbor, necesară
desfăşurării activităţii aeronautice specifice 25 categoriei, ca urmare a unui
eveniment de aviaţie, unei boli profesionale sau unei afecţiuni medicale dobândite
ca urmare a exercitării funcţiei respective, personalul aeronautic civil navigant
profesionist beneficiază:
a) pe timpul recuperării capacităţii de zbor:
1) de asistenţă medicală, tratamente medicale şi medicamentele necesare, în
mod gratuit, prin grija angajatorului;
2) de toate drepturile salariale prevăzute pentru categoria respectivă de
personal aeronautic civil navigant profesionist aflat în activitate, acordate de către
angajator, până la stabilirea definitivă a situaţiei sale medicale, fără a se putea
depăşi durata de 2 an
b) în cazul pierderii definitive a capacităţii/aptitudinii medicale de zbor, de o
compensaţie bănească, acordată lunar, până la pensionare, care să acopere
diferenţa dintre media veniturilor realizate în ultimele 3 luni de activitate ca
personal aeronautic civil navigant profesionist şi venitul lunar obţinut ca urmare a
imposibilităţii continuării activităţii de zbor, aceasta fiind suportată de către
angajator.
Art. 54. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist care se
pensionează din cauza pierderii totale a capacităţii de muncă, necesitând îngrijire
sau supraveghere permanentă din partea altei persoane, are dreptul la o
92
LEGISLATIE AERONAUTICA
indemnizaţie de însoţitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit în sistemul public
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
Art. 55. – (1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist se asigură de
drept, de către angajator, pentru risc profesional şi pentru cazurile de producere a
unor accidente urmate de deces, invaliditate totală sau parţială, cât şi pentru
pierderea capacităţii/aptitudinii medicale de zbor permanentă sau temporară.
(2) Condiţiile de asigurare a personalului aeronautic civil navigant profesionist
sunt cele prevăzute de lege şi/sau prin contractele colective de muncă.
(3) Compensaţia bănească acordată în urma decesului nu poate fi mai mică
decât cea stabilită la nivel internaţional pentru pasagerii unei aeronave civile, şi
anume 100.000 DST.
Art. 56. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist beneficiază, în mod
gratuit, de toate condiţiile şi facilităţile pentru perfecţionarea şi completarea
pregătirii profesionale în institute sau forme şi programe de învăţământ, în ţară şi
în străinătate, în conformitate cu posibilităţile şi aptitudinile individuale, pe baza
planurilor elaborate în acest scop de instituţiile autorizate sau susţinute de către
angajator.
Art. 57. – Pilotul profesionist care a dobândit calitatea de pilot comandant pe
un tip de aeronavă civilă şi este trecut pe un alt tip de aeronavă civilă, din motive
neimputabile acestuia, indiferent de funcţia pe care a fost trecut, nu poate avea
salariul lunar de încadrare mai mic decât salariul lunar de încadrare avut anterior
trecerii sau mai mic decât cel actualizat, acordat unui pilot comandant pe aeronava
civilă pe care pilotul transferat a avut calitatea de pilot comandant.
Dacă tipul respectiv de aeronavă civilă nu mai există în exploatare, se ia în
calcul funcţia de pilot comandant pe tipul de aeronavă civilă aflată în exploatare,
cu greutatea maximă la decolare cea mai apropiată de aeronava civilă pe care
persoana în cauză a deţinut ultima calificare şi licenţă.
Art. 58. – Este interzisă exercitarea oricărei forme de constrângere fizică
şi/sau psihică, a oricărei presiuni sau acţiuni de intimidare asupra personalului
aeronautic civil navigant profesionist, care se află în situaţia unei inaptitudini
psihomedicale temporare de zbor, pentru a i se impune executarea unei misiuni de
zbor.
Art. 59. – În scopul evitării acumulării oboselii excesive şi afectării siguranţei
zborului, limitele maxime ale timpului de muncă şi limitele minime ale timpului de
93
LEGISLATIE AERONAUTICA
odihnă pentru personalul aeronautic civil navigant profesionist se stabilesc prin
reglementări specifice, emise de către Ministerul Transporturilor, cu avizul
Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi cu consultarea sindicatelor
reprezentative şi/sau asociaţiilor profesionale, angajatorii fiind obligaţi să ia toate
măsurile pentru asigurarea respectării acestor limitări.
Art. 60. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist are dreptul de a
călători gratuit la bordul aeronavelor civile de transport pasageri, în limita locurilor
disponibile, cu acceptul operatorului aerian.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 61. – (1) Dovada activităţii de zbor pentru personalul aeronautic civil
navigant profesionist se face, pe baza înregistrării şi evidenţei acesteia, de către
angajator.
(2) Reglementările specifice care stabilesc, printre altele, forma, conţinutul,
modul de întocmire şi completare, precum şi certificarea tuturor documentelor de
înregistrare şi evidenţă a activităţii de zbor a personalului aeronautic civil navigant
profesionist, inclusiv a carnetului individual de zbor, sunt emise de către Ministerul
Transporturilor.
(3) Dovada privind vechimea în activitate în calitate de personal aeronautic
civil navigant profesionist se face cu documentele eliberate, la solicitare, în acest
sens de către angajatorii la care şi-a desfăşurat activitatea persoana în cauză.
Art. 62. – (1) Dispoziţiile prezentului Statut se aplică personalului aeronautic
civil navigant profesionist care exercită activităţi aeronautice civile, iar autorităţile
de stat civile şi militare române sunt obligate să acorde, la cerere, sprijinul necesar
deţinătorilor documentelor nominale individuale de certificare şi licenţiere ca
personal aeronautic civil navigant, cu licenţă în termen de valabilitate, aflat în
misiune.
(2) Actele administrative emise în condiţiile prezentei legi pot fi atacate de
persoanele vătămate, la instanţele de contencios administrativ, în condiţiile Legii
contenciosului administrative nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.
Art. 63. – Prezenta lege intră în vigoare la 45 de zile de la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
94
LEGISLATIE AERONAUTICA
Art. 64. – Până la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul
Transporturilor va emite norme metodologice de aplicare a acesteia.
MOZ 2009
0.1. INTRODUCERE
Declaratia de Conformitate a conducerii Aeroclubului Romaniei
0.1.1. Manualul Operational a fost intocmit in conformitate cu cerintele
Regulamentului de autorizare a operatorilor aerieni – RACR OPS LAAG, Directivei
Operationale D.O.-OPS1P/99 si JAR FCL 1 sectiunea 1.
Prevederile prezentului Manual Operational nu absolva comandantul
aeronavei si celalalt personal implicat in desfasurarea zborului de a rezolva
situatiile de zbor dificile, anormale sau de avarie pentru care in Manualul
Operational nu exista proceduri si instructiuni exprese.
Reglementarile nationale precum si prevederile din manualul de zbor al
fiecarei aeronave, sunt prioritare fata de prevederile prezentului Manual, iar
personalul operational este obligat sa le respectea si sa aduca imediat la
cunostinta discrepantele pentru a se lua masurile corective necesare.
Conducerea Aeroclubului Romaniei se angajaza sa modifice continutul
prezentului Manual Operational la termenele stabilite de reglementarile AACR care
intra in vigoare dupa aprobarea acestuia si in cazul schimbarilor in organigrama si
nominalizarea functiilor din sistemul operatiunilor de zbor.
0.1.2. Manualul Operational se va afla la bordul aeronavelor pe toata durata
executarii misiunilor de zbor atunci cand se paraseste aerodromul de baza si vor
opera pe alt aerodrom decat cel al Aeroclubului Romaniei (manualul Operational
de la bordul aeronavei va fi o copie dupa Manualul Operational in vigoare).
Partile care privesc desfasurarea zborului propriu-zis sunt usor accesibile si
sunt editate sub forma de liste de verificare (Check List) separate, usor de utilizat
in timpul zborului.
Intreg personalul operational va avea acces la acest manual in intregime
sau numai in partile din acesta pentru care au atributiuni.
Intreg personalul navigant si operational de sol este obligat sa cunoasca si
sa aplice intocmai prevederile acestui manual.
95
LEGISLATIE AERONAUTICA
0.1.3. Conform prevederilor OMTI 301/2009, publicat in Monitorul Oficial in
data de 19.03.2009, a Directivei Operationale D.O.-OPS1P/99 si JAR FCL 1
sectiunea 1, prezentul Manual Operational este constituit din patru parti.
Partea A - Manualul Operational.
Aceasta parte contine prevederi generale care nu au legatura cu tipul
aeronavelor operate, dar care impun politica operationala, precum si procedurile si
instructiunile necesare desfasurarii in siguranta a zborurilor; Manualul Operational
detaliaza atributiunile si responsabilitatile personalului operational navigant si de
sol, implicat in desfasurarea activitatii de zbor si cooperarea dintre acestea
Partea B - Operarea aeronavelor.
Aceasta parte contine proceduri si instructiuni privind desfasurarea
operatiunilor de zbor in siguranta, tinand cont de specificul fiecarei aeronave
utilizate;partea B, face trimiteri la manualele de zbor ale tipurilor de aeronave
utilizate si stabileste proceduri si instructiuni de coordonare intre personalul
operational de sol si cel navigant precum si de completare, acceptare si circulatie
a documentelor specifice.
Partea C - Instructiuni si informatii de ruta si aerodrom.
Aceasta parte contine instructiunile si informatiile de radiocomunicatii,
navigatie si minime de aerodrom specifice rutelor si aerodromurilor din zona de
operare, procedurile de analiza si planificare a zborurilor precum si modul de
intocmire si prezentare a documentelor necesare la bord pentru executarea
zborurilor.
Partea D - Pregatirea si antrenamentul personalului.
Aceasta parte cuprinde instructiunile si programele analitice pentru
pregatirea si mentinerea antrenamentului personalului navigant si operational
(echipajul de comanda, echipajul de cabina, personalul operational de sol etc.).
Director General, George ROTARU
0.2. Sistemul de amendare si revizie a Manualului
0.2.1. Amendamentele si reviziile Manualului Operational sunt emise si
publicate de Directorul Operatiuni Zbor al Aeroclubului Romaniei. Directorul
96
LEGISLATIE AERONAUTICA
Operatiuni Zbor al Aeroclubului Romaniei este responsabil pentru continutul
manualului si pentru pastrarea la zi a informatiilor si instructiunilor; Este obligat, de
asemenea, sa transmita in timp util spre aprobare Autoritatii Aeronautice Civile
Romane amendamentele si reviziile la prezentul Manual Operational.
Orice amendament devine operativ numai dupa aprobarea lui de catre
Autoritatea Aeronautica Civila Romana; Exceptie fac acele amendamente ori
revizii provizorii introduse prin Circulare ale Directorului Operatiuni Zbor al
Aeroclubului Romaniei, a caror aplicare imediata este necesara pentru siguranta
zborului, cu conditia trimiterii in acelasi timp a acestora spre aprobare catre
Autoritatea Aeronautica Civila Romana.
0.2.2. Toti detinatorii prezentului Manual Operational din lista de distributie au
obligatia sa revizuiasca imediat exemplarul pe care-l gestioneaza.
0.2.3. Amendamentele scrise de mana sunt permise numai in situatii care
reclama o interventie urgenta in interesul sigurantei zborurilor; amendamentul va fi
initiat si va intra in vigoare printr-un document emis de Directorul General al
Aeroclubului Romaniei care are obligatia de a anunta operativ Autoritatea
Aeronautica Civila Romana. De asemenea, pentru operarea unor aeronave de alt
tip decat cele prevazute in manual, se va produce un amendament corespunzator
la Manualul Operational. La fiecare amendare, inclusiv amendare provizorie, se
schimba obligatoriu lista paginilor in vigoare.
0.2.4. Manualul Operational este impartit in capitole, subcapitole, puncte si
aliniate.
Pe fiecare pagina se afla,
a) Antetul manualului consta dintr-o caseta cuprinzand:
in stanga - numele si sigla institutiei;
in dreapta - numele partii din Manualul Operational;
pe randul doi - numarul si numele capitolului.
b) Subsolul paginii
in stanga - editia fiecarei pagini;
in dreapta - nr. curent al paginii din respectivul capitol si numarul total al
paginilor capitolului.
0.2.5. Pentru identificarea reviziilor / modificarilor, paragraful modificat va fi
97
LEGISLATIE AERONAUTICA
marcat cu o linie verticala pe marginea stanga iar editia paginii va fi, de asemenea,
modificata. De la aceasta regula face exceptie revizia / modificarea integrala a
continutului unui capitol sau a intregului Manual Operational.
0.2.6. Pentru reviziile temporare se vor aplica prevederile de la punctele
0.2.1. si 0.2.3. de mai sus.
DEFINITII SI ABREVIERI
Autoritate - Autoritatea Aeronautica Civila Romana (A.A.C.R).
Asteptare - Perioada determinata de timp în cursul careia un membru de
echipaj nu este planificat la zbor dar caruia operatorul i-a cerut sa fie disponibil si
contactabil în vederea executarii unei misiuni de zbor fara o perioada de odihna
prealabila.
AR - Aeroclubul Romaniei
AIP - Publicaţie de Informare Aeronautica (aeroporturi)
Baza principala de operare - Locul nominalizat de operator pentru un
membru de echipaj, de unde in mod normal acesta incepe si incheie o perioada
sau o serie de perioade de serviciu si pentru care, in conditii normale, operatorul
nu are raspunderi privind cazarea membrului de echipaj respectiv. Definitia se
aplica si pentru locul nominalizat de operator pentru echipajele inchiriate, cu sau
fara aeronave.
CPL - Licenta de pilot comercial
Cazare corespunzatoare - Punerea la dispozitie a unei incaperi dotata
corespunzator pentru odihna, pentru un singur ocupant daca aceasta este
solicitata de membrul echipajului si in orice caz nu pentru mai mult de doi
ocupanti, expusa minimului de zgomot, bine ventilata si cu posibilitatea de reglare
a luminozitatii si temperaturii.
Deplasare (calatorie) - Timpul planificat judicios necesar unui membru de
echipaj pentru a se deplasa de la locul de odihna asigurat de operator sau de la
domiciliu la locul de serviciu sau invers, folosind mijloace de transport in comun
sau individuale.
Diferenta de timp (de fus orar) - Numarul intreg de ore care separa orele
standard locale intre doua localitati (numarul intreg de fuse orare dintre cele doua
localitati).
98
LEGISLATIE AERONAUTICA
Echipaj marit (intarit) de zbor - Echipaj de zbor compus din personal mai
numeros decat echipajul minim admis, organizat astfel din nevoi operationale, in
care fiecare membru al echipajului isi poate parasi postul si poate fi inlocuit de un
altul calificat corespunzator.
Facilitati pentru odihna corespunzatoare (adecvate) - Loc confortabil si
linistit destinat odihnei membrilor echipajului in care nu au acces pasagerii.
FCL - Licentierea personalului navigant
FL - Nivel de zbor
Incepere timpurie/Incheiere (terminare) tarzie - Orice serviciu desfasurat in
intervalul 0100 - 0659 al orei locale la locul de raportare.
IFR - Reguli de zbor instrumental
JAR - Cerinte de Aviatie Reunite (Joint Aviation Requirements)
JAA - Autoritatile de Aviatie Reunite (Joint Aviation Authorities)
Membru de echipaj - personalul aeronautic navigant care detine o calificare
aeronautica pe tip / tipuri de aeronava si executa misiuni de zbor.
Membru operativ (activ) al echipajului - Orice membru al echipajului care
isi desfasoara activitatea intr-o aeronava pe toata durata sau intr-o etapa
determinata a zborului.
Misiuni distincte/separate - Orice perioada de timp de zbor sau de serviciu
pentru zbor compusa din doua servicii intrerupte de o pauza.
Operator - Operator Aerian Roman, posesor al unui Certificat sau al unei
Autorizatii de Operator Aerian.
Optiune a Autoritatii - Dreptul Autoritatii de a alege, pe baze
nediscriminatorii, pentru un anume operator, o alternativa prevazuta intr-o
reglementare general valabila la scara nationala.
Ora de prezentare - Ora la care operatorul cere unui membru de echipaj sa
se prezinte si sa raporteze ca este gata pentru misiune sau serviciu.
Pauza (de serviciu) - Perioada de timp mai mica decat perioada de odihna,
in care echipajul este eliberat de orice activitate dar care conteaza ca perioada de
serviciu.
Pozitionare - Transferarea unui echipaj dintr-un loc in altul, conform
programarii si necesitatilor operatorului. Pozitionarea nu include deplasarea,
definita mai sus.
PPL - Licenta de pilot particular
99
LEGISLATIE AERONAUTICA
QNH - Presiunea barometrica la nivelul marii
QFE - Presiune barometrica la nivelul cotei pistei
RACR - Reglementari Aeronautice Civile Române
Serviciu - Orice sarcina care ii este atribuita spre executare unui membru de
echipaj in conformitate cu calificarea detinuta de acesta si legata de obiectul de
activitate al operatorului.
STD - Standard (presiune)
Timp bloc - Perioada de timp care incepe in momentul in care aeronava
incepe pentru prima data deplasarea prin mijloace proprii sau tractata de un
vehicul de sol sau de o alta aeronava in vederea decolarii si se incheie in
momentul opririi tuturor motoarelor la locul de parcare destinat.
Timp (perioada) de prezentare - Perioada de timp admisa de un operator
aerian a se scurge pentru executarea unei misiuni si momentul in care acesta
trebuie sa se prezinte la serviciu si sa raporteze ca este gata pentru executarea
misiunii.
Timp (perioada) de odihna - Perioada definita si neintrerupta de timp
destinata refacerii capacitatii de munca, in care un membru de echipaj este
eliberat de toate sarcinile de serviciu pentru zbor sau rezerva.
Timp (perioada) de serviciu - Perioada de timp care incepe cand un
membru de echipaj este solicitat de catre operator sa se prezinte la serviciu si se
incheie odata cu eliberarea sa de toate sarcinile de serviciu.
Timp (perioada) de serviciu intrerupt - Orice perioada de serviciu sau de
serviciu pentru zbor compusa din doua servicii intrerupte de o pauza.
Timp (perioada) de serviciu pentru zbor (TSZ) - Perioada de timp ce
incepe cand un membru de echipaj este solicitat sa se prezinte pentru efectuarea
unei perioade de serviciu care include un zbor sau o serie de zboruri si care se
termina atunci cand acesta a finalizat si incheiat toate insarcinarile sale in legatura
cu aeronava sau misiunea executata ca membru de echipaj operativ.
Va - Viteza de manevra
Vfe - Viteza maxima cu flaps scos
VFR – Reguli de zbor la vedere
Vne - Viteza care nu poate fi depasita
Vno -Viteza maxima de croaziera
100
LEGISLATIE AERONAUTICA
Zi (zi calendaristica) - Perioada de 24 de ore care începe la 0000 UTC (Timp
Universal Coordonat).
Zi locala - Perioada de 24 de ore care incepe la orele 0000 ora locala oficiala
– LT (ora fusului orar in cuprinsul careia se afla localitatea respectiva).
1.4. RESPONSABILITATILE SI SARCINILE FUNCTIILOR
MANAGEMENTULUI OPERATIONAL
In Aeroclubul Romaniei conducerea operatiunilor de zbor revine Directiei de
Zbor, iar in cadrul aerocluburilor teritoriale conducerea este atribuita
comandantului adjunct (loctiitorului pentru zbor).
Personalul aeronautic civil navigant si de Control Trafic Aerian calificat cu
licente valide se compune din:
- piloti si parasutisti instructori;
- piloti comandanti;
- copiloti;
- mecanici naviganti instructori;
- mecanici naviganti;
- controlori trafic, tehnician meteo.
Activitatea de supraveghere a personalului navigant se efectueaza sub
conducerea nemijlocita a Directorului de Zbor.
Personalul navigant de inspectie interna si supraveghere efectueaza
activitatile de control in baza unor planificari lunare si trimestriale ale Directorului
de Zbor.
Fiecare inspectie/control are ca rezultat atat fise de control teoretic la sol si
control practic in zbor a personalului navigant verificat cat si rapoarte privind
situatia operationala a aeroclubul teritorial controlat.
Personalul de trafic este verificat teoretic si practic de catre Seful Serviciului
de Navigatie din cadrul Aeroclubului Romaniei care este coordonatorul acestei
activitati.
Pentru analiza starii sigurantei zborului si adoptarea masurilor corective
inclusiv de modificarea a prevederilor prezentului Manual Operational,
functioneaza Biroul Siguranta
101
LEGISLATIE AERONAUTICA
Zborurilor aflat in directa subordine a Directorului General, iar ca organ
consultativ, Consiliul de Metodica si Siguranta Zborurilor care se intruneste de cel
putin 2 ori pe an.
Consiliul de Metodica si Siguranta Zborurilor este organ consultativ al
Directorului General in probleme ce privesc:
- modul de aplicare a documentelor ce reglementeaza activitatile de zbor;
- metodica dupa care se pregateste personalul navigant;
- cauzele care au determinat accidente, incidente si abateri grave de la
disciplina de zbor, precum si masurile ce se impun;
- cresterea competentei si responsabilitatii organelor de conducere a Directiei
de Zbor.
- Presedintele Consiliului de Metodica si Siguranta Zborurilor este Directorul
de Zbor, iar membrii consiliului sunt stabiliti prin Decizia Directorului General si
cuprind:
- sefii de detasamente;
- seful Serviciului de Navigatie;
- piloti inspectori;
- Director Tehnic;
- Sef Serviciu Certificare Personal Aeronautic.
1.4.1. Atributiile Directorului Operatiuni Zbor
- Coordonează activitatea compartimentelor subordonate si, prin intermediul
acestora, a personalului navigant si a dispecerilor operatiuni zbor din cadrul
Aeroclubului României;
- Asigură aplicarea reglementărilor si instrucţiunilor privind activitatea de
zbor de către tot personalul navigant din unitate;
- Coordonează activitatea de elaborare a metodologiei de pregătire
profesională a personalului navigant si a dispecerilor operatiuni zbor;
- Coordonează elaborarea planurilor tematice pe linie de specialitate pentru
perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului navigant si a dispecerilor
operatiuni zbor;
- Organizează convocările anuale ale personalului navigant şi ale dispecerilor
operaţiuni zbor în vederea susţinerii examenelor de licenţă;
- Coordonează activităţile de cunoaştere profesională, a aptitudinilor de zbor
şi a perspectivelor de perfecţionare profesională a personalului navigant şi sportiv;
102
LEGISLATIE AERONAUTICA
- Face propuneri pentru acordarea de calificări superioare personalului
navigant sau pentru retragerea calificărilor deţinute;
- Avizează programele de trecere pe noi tipuri de aeronave, conform
metodologiei de pregătire si calificare a personalului navigant;
- Face propuneri de imbunătăţire a activităţii de zbor în scopul creşterii
siguranţei zborurilor şi a eficientizării activităţilor de prestări servicii aeronautice;
- Monitorizează permanent disponibilitatea personalului navigant pe tipuri de
aeronave şi a materialului volant, în vederea executării misiunilor de zbor;
- Face propuneri pentru dotarea Aeroclubului României cu tehnică
aeronautică în vederea dezvoltării activităţii;
- Coordonează şi controlează elaborarea documentelor de planificare şi
evidenţă a întregii activităţi de zbor;
- Coordonează activitatea de trafic şi de dispecerat, activitatea de asigurare
meteorologică a zborurilor, activitatea de omologare şi asigurare a disponibilităţii
terenurilor de zbor, în conformitate cu reglementările in vigoare;
- Coordonează activitatea de însuşire de către personalul navigant a
reglementărilor pe linie de protecţie a muncii, P.S.I.;
- Controlează activitatea de zbor în aerocluburi teritoriale şi ia măsuri pentru
eliminarea deficienţelor şi executarea misiunilor de zbor în deplină siguranţă;
- Participă la ancheta evenimentelor de zbor din cadrul Aeroclubului
României, la solicitarea Directorului General Adjunct sau a instituţiilor abilitate;
- Indeplineşte dispoziţiile şi sarcinile de serviciu trasate de Directorul General
Adjunct;
- Propune planuri de pregătire teoretică şi practică de zbor pentru personalul
navigant, trecerea pe alte tipuri de aeronave, documentaţiile de pregătire a
personalului navigant şi de trafic, planificarea personalului navigant pentru
efectuarea examenului medical;
- Răspunde de organizarea, conducerea si desfaşurarea activităţii de zbor
conform reglementărilor şi de executarea zborurilor în deplină siguranţă;
- Monitorizează eficienţa personalului navigant în executarea misiunilor
pentru asigurarea rentabilităţii activităţii de zbor în aerocluburile teritoriale;
- Avizează documentele de pregătire a misiunilor de zbor speciale, după
verificarea pregătirii echipajelor, pentru misiuni demonstrative şi de transport
pasageri în regim de agrement ;
103
LEGISLATIE AERONAUTICA
- Propune reprezentarea şi participarea României la competiţiile sportive
internaţionale de acrobaţie aeriană / planorism / paraşutism;
- Avizează participarea la demonstraţii aeriene organizate de către alte
organizaţii sau instituţii.
- Avizeaza zborurile demonstrative la manifestări aeronautice interne şi
internaţionale, în scopul promovării imaginii Aeroclubului României ca instituţie
sportivă naţională şi a României ca ţară cu tradiţii în aviaţie
- Propune strategia de pregătire a sportivilor legitimati la Aeroclubul
Romaniei, componenti ai Loturilor Naţionale, funcţie de obiectivele anuale ale
acestora;
- Propune strategia de pregătire a Loturilor Judeţene funcţie de obiectivele
anuale ale acestora;
- Coordonează selecţionarea elementelor talentate (sportivi) pentru Loturille
Judeţene, în baza criteriilor de selecţie, a normelor şi probelor de control pe
specialităţi;
- Solicita si centralizeaza pana la data de 31 martie a fiecarui an propunerile
aerocluburilor teritoriale privind sportivii componenti ai loturilor judetene de zbor cu
motor, planorism, parasutism si aeronave ultrausoare si aerostate, si ia masuri de
validare a acestor loturi pana cel tarziu la data de 30 aprilie a aceluiasi an.
Loturile nationale de zbor cu motor,planorism, parasutism si aeronave
ultrausoare si aerostate sunt stabilite anual de catre comisiile de specialitate din
cadrul Federatiei Aeronautice Romane. Sportivii componenti ai acestor loturi,
legitimati la Aeroclubul Romaniei si stabiliti de comisiile de specialitate ale Federatiei
Aeronautice Romane, vor fi validati prin decizie a Directorului General alAeroclubului
Romaniei
Loturile judetene de zbor cu motor, planorism, parasutism si aeronave
ultrausoare si aerostate, vor fi stabilite in baza urmatoarelor criterii de selectie a
sportivilor :
- sa detina licenta de zbor in termen de valabilitate ;
- sa detina licenta medicala in termen de valabilitate ;
- sa fi achitat cotizatia anuala ;
- sa prezinte aptitudini pentru activitatea de performanta conform caracterizarii
de zbor intocmita de instructorul din aeroclubul teritorial, iar pentru sportivii din loturile
judetene de aeronave ultrausoare si aerostate, conform caracterizarii intocmite de un
104
LEGISLATIE AERONAUTICA
instructor examinator autorizat de Aroclubul Romaniei conform R.A.C.R. A.P.A.N.-
U.L.M. si R.A.C.R. A.P.A.N.- A.U.N.
Validarea acestor loturi se va face prin decizie a Directorului General al
Aeroclubului Romaniei, pentru o perioada de un an calendaristic, incepand cu data
de 01 Mai a fiecarui an.
In cazul expirarii licentei de zbor sau a celei medicale a sportivului component al
lotului national/judetean legitimat la Aeroclubul Romaniei, la recomandarea
comandantului de aeroclub teritorial, acestia isi pastreaza calitatea de componenti ai
lotului respectiv, pana la reinnoirea acestor licente.
Atributiile Comandantului adjunct (loctiitorului pentru zbor)
- Are competenţe, autoritate şi răspunde în domeniul organizării, conducerii,
desfăşurării şi asigurării zborului în deplină siguranţă, în cadrul aeroclubului territorial;
- Comandantul adjunct/Seful sectorului zbor urmăreşte şi răspunde de ducerea
la îndeplinire, a programelor de pregătire profesională, de menţinere a
antrenamentului pentru personalul navigant, conform planificărilor şi aprobărilor
Directorului General al Aeroclubului Romaniei;
- Comandantul adjunct/Seful sectorului zbor urmăreşte, transmite şi răspunde
de înscrierea, legitimarea, desfăşurarea activităţilor teoretice, practice şi de zbor a
sportivilor din cadrul aeroclubului territorial;
- Pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţiei sale, Comandantul adjunct/Seful
sectorului zbor trasează sarcini de serviciu pentru personalul din subordine;
- Comandantul adjunct/Seful sectorului zbor poate fi înlocuit, in cazul absentei
din subunitate pe o perioada de cel mult 10 zile, de către unul din pilotii instructori din
aeroclubul teritorial prin dispoziţie scrisă a Comandantului.
Atributiile principale ale Consiliului de Metodica si Siguranta Zborurilor
sunt:
- analizeaza semestrial si ori de cate ori este nevoie activitatea de zbor din
Aeroclubului Romaniei;
- analizeaza activitate de zbor la sfarsitul anului si propune indicatorii de plan
ce revin pentru anul urmator;
- analizeaza fiecare dosar de ancheta in urma eventualelor accidente sau
incidente de zbor;
avizeaza programele de invatamant ale cursurilor de pregatire si
perfectionare a personalului navigant.
105
LEGISLATIE AERONAUTICA
2.1. Supravegherea proprie a operatiunilor de zbor
Conducerea operatiunilor de zbor se realizeaza nemijlocit de catre Directorul
Operatiuni Zbor si Sefii Detasamentelor care efectueaza si supravegherea proprie
a operatiunilor;
Personalul navigant si de trafic aerian calificat si cu licentele valide al
institutiei se compune din:
piloti comandanti;
piloti /parasutisti instructori;
piloti / parasutisti instructori incercatori;
controlori trafic aerian.
2.1.6. Verificarea valabilitatii licentelor si admisibilitatea la zbor este
responsabilitatea Sefului Serviciului de Certificare Personal Aeronautic. Personalul
navigant este obligat sa incunostinteze in timp util conducerea institutiei privind
expirarea valabilitatii licentei de zbor, inclusiv a celei medicale precum si
schimbarile de calificari intervenite.
2.2. Manipularea, analiza si pastrarea inregistrarilor
2.2.2. Termenele de pastrare a documentelor si inregistrarilor dupa ultima
completare sunt:
1. registrul cu planificarile de ( zbor) Instruire (trafic): 12 luni
2. documente de informare aeronautica: 3 luni
3. documente de informare meteo: 3 luni
4. carnetul de drum al aeonavei (dupa completare): 6 luni
5. planificarile de (zbor) instruire zilnice: 12 luni
6. plan de zbor operational (fisa de navigatie): 3 luni
7. autorizatiile de survol pentru zonelor dens populate: 3 luni
8. ordinele de misiune si rapoartele acestora: 12 luni
9. rapoarte de verificare periodica in zbor personal navigant: 15 luni
10. carnete de zbor permanent
11. jurnalul de bord tehnic (dupa completare) 24 luni
2.2.3 Carnetele, registrele si jurnalele vor fi numerotate, snuruite si sigilate.
Acestea vor fi inregistrate in registrul de intrare-iesire a documentelor
institutiei.
106
LEGISLATIE AERONAUTICA
2.3. SISTEMUL DE APROBARE AL INSTRUCTIUNILOR SI INFORMATIILOR
OPERATIONALE SUPLIMENTARE
Aprobarea si introducerea in vigoare a unor documente operationale, in
scopul sporirii sigurantei operatiunilor de zbor, nu trebuie sa afecteze negativ
prevederile Manualului Operational. Daca necesitatile impun masuri mai restrictive
decat cele aprobate prin Manualul Operational, ele vor fi introduse prin DECIZII
(Ordine) ale Directorului General al AEROCLUBUL ROMANIEI la propunerea
Consiliului de Metodica si Siguranta Zborului, si cu consulatarea Biroului Siguranta
Zborului. Aceste Directive (Ordine) vor avea caracter intern si obligatoriu pentru
intreg personalul AEROCLUBULUI ROMANIEI la care se face trimitere. Daca
analize ulterioare impun pastrarea lor cu caracter definitiv, aceste Directive
(Ordine) vor face obiectul unui amendament la Manualul Operational, conform
procedurii de amendare descrisa in acest Manual Operational.
2.4. PREVENIREA ACCIDENTELOR SI PROGRAMUL DE SIGURANTA AL
ZBORURILOR
Prevenirea accidentelor si programul de siguranta a zborurilor reprezinta cea
mai importanta latura a activitatii managementului AEROCLUBUL ROMANIEI.
AEROCLUBUL ROMANIEI dezvolta si implementeaza urmatoarele:
a) „Programul de asimilare si mentinere a mentalitatii evitarii riscurilor” este in
prezent fundamentat prin:
activitate de supraveghere nemijlocita cu inspectarea de catre cei care au
asemenea atributii din cadrul Directiei de Zbor si Seful Biroului Siguranta
Zborurilor privind modul de organizare si desfasurare a instruirii la sol si in zbor;
indoctrinarea personalului navigant cu prevederile reglementarilor in vigoare
din Aviatia Civila si cu prevederile Manualului Operational, Manualului de Instruire
si a Manualului de exploatare in zbor (Pilot’s Operating Hand Book);
b) Evaluarea evenimentelor de zbor se efectueaza in cadrul „Consiliului de
Metodica si Siguranta a Zborurilor”, care se compune din: Director Operatiuni
Zbor, Seful Detasamentului Zbor cu Motor, Seful Detasamentului Planor, Seful
107
LEGISLATIE AERONAUTICA
Detasamentului Parasutism, Seful Detasamentului AUU, Seful Serviciului
Navigatie, Directorul Tehnic, Sefulul Biroului Siguranta Zborurilor. Informarea
personalului navigant si tehnic de sol, de trafic si tuturor celor interesati se face
prin Dispozitia (Ordinul) Directorului General. Consiliul de Metodica si Siguranta
Zborurilor este un organism consultativ al Directorului General;
c) „Programul de actiune pentru siguranta zborului” are ca obiectiv
incurajarea raportarii voluntare a tuturor problemelor care au legatura cu siguranta
zborului si, respectiv, a evenimentelor complementare care sunt observate de
catre angajati. Acest Program presupune colectarea, analiza si pastrarea datelor
legate de siguranta zborurilor care altfel nu ar putea fi obtinute. In final cu datele
colectate si analizate se vor dezvolta actiuni corective si programele educationale
pentru prevenirea reaparitiei unor altor evenimente similare. Informatiile obtinute
vor permite realizarea actiunilor corective necesare pentru a remedia defectele
sau deficientele prin programe complexe corespunzatoare.
Este de asteptat ca rapoartele obtinute vor oferi date suplimentare pentru ca
remedirea defectelor sau deficientelor sa fie cit mai efectiva pentru activitatea
prezenta si care sa conduca la imbunatatirea sistemului actual si planificarea
argumentata a unui sistem viitor.
Pentru incurajarea raportarii defectelor sau deficientelor se va pastra
confidentialitatea privind persoana care face raportul.
2.5. CONTROLUL OPERATIONAL SI DREPTURILE AUTORITATII
AERONAUTICE CIVILE ROMÂNE
Responsabilitatea organizarii controlului desfasurarii activitatilor de zbor
conform reglementarilor în vigoare revine Directorului Operatiuni Zbor al
Aeroclubului Romaniei.
În desfasurarea activitatii de organizare si control, el va fi ajutat de Sefii
Detasamentelor si inspectorii de zbor.
Controlul în zbor se executa în conformitate cu Regulamentul de Zbor al
Aviatiei Civile dupa cum urmeaza:
a)controlul în zbor în vederea acordarii calificarilor initiale si superioare se
efectueaza de catre examinatorii de zbor ai Autoritatii Aeronautice Civile Române
sau de catre instructorii de zbor abilitati de aceasta;
108
LEGISLATIE AERONAUTICA
b)controlul în zbor în vederea prelungirii valabilitatii documentelor nominale
de calificare precum si controlul în vederea licentierii pilotilor / parasutistilor sportivi
se efectueaza de catre examinatorii de zbor ai Aeroclubului Romaniei;
c)controalele curente în zbor se efectueaza cel putin de doua ori pe an si la o
întrerupere a activitatii de zbor mai mare de 90 zile de catre inspectorii de zbor ai
Aeroclubului Romaniei.
Toate controalele executate în zbor se consemneaza în fisele de examinare
în zbor si în carnetul individual de evidenta a zborului.
3.2. SISTEMUL DE ASIGURARE A CALITATII SI SIGURANTA
ZBORURILOR
Include trei aspecte principale:
a)Reglarea sistemului prin interventia directa a Directorului General, in baza
consilierii asigurate de Biroul de Asigurare a Calitatii si Biroul de Siguranta
Zborurilor.
Directorul General numeste prin Decizie un Sef Birou de Asigurarea Calitatii
si un Sef de Birou Siguranta Zborurilor cu rolul de a asigura o consiliere neutra
profesionala in legatura cu activitatea operationala, de instruire. Seful Biroului
Asigurarea Calitatii si Seful Biroului Siguranta Zborurilor sunt persoane desemnate
sa contribuie la realizarea unui management efectiv al riscului in ceea ce priveste
siguranta zborurilor (safety). Acesta se subordoneaza si colaboreaza direct cu
Directorul General si intocmeste “Programul de siguranta a zborurilor”.
Responsabilitatea asigurarii resurselor financiare/umane necesare
implementarii “Programului de siguranta a zborurilor” revine, prin virtutea
organizarii, conducerii Aeroclubului Romaniei. “Programul de siguranta a
zborurilor” este o consecinta a auditurilor planificate sau neplanificate.
Acest Program urmareste implementarea masurilor corective necesare
stabilite prin Decizia Directorului General. In vederea indeplinirii atributiilor sale,
Seful Serviciului Asigurarea Calitatii si Siguranta Zborurilor este imputernicit sa
colaboreze cu toate organizatiile nationale si internationale care au un rol in
definirea si implementarea principiilor de siguranta a zborurilor (safety).
Seful Serviciului Asigurarea Calitatii si Siguranta Zborurilor este obligat sa
participe la cursuri de specialitate in probleme de safety, cum si la toate cursurile
109
LEGISLATIE AERONAUTICA
organizate cu personalul din Directia Operatiuni Zbor cu ocazia achizitionarii de
tehnica noua (aeronave, simulatoare, etc.).
Atributiile Sefului Biroului Siguranta Zborurilor sunt, in principal, urmatoarele:
definirea, impreuna cu conducerea Aeroclubului Romaniei, a conceptului de
baza in ceea ce priveste siguranta zborurilor, a politicii de safety functie de
reglementarile in vigoare si politica proprie;
definirea termenilor de safety ;
intocmirea Programului de safety si urmarirea implementarii acestuia;
stabilirea, impreuna cu/si prin Decizia Directorului General, a Consiliului de
Metodica si Siguranta Zborurilor;
stabilirea, impreuna cu Directorul General, a Programului de audituri si
inspectii pe linie de safety/calitate;
stabilirea, impreuna cu factorii responsabili, a Programului de
instruire/educatie pe linie de safety/calitate;
participarea activa/consultativa in Comisia de ancheta pentru investigarea
incidentelor/accidentelor de zbor.
b)Analizele si propunerile Consiliului de Metodica si Siguranta a Zborurilor
care constituie una din sursele principale de informatii pentru dispunerea de
masuri corective.
c)Sistemul de audit si asigurare a calitatii lucrarilor de intretinere tehnica a
aeronavelor, conform Manualelor si Programelor specifice activitatii de
maintenance.
Asigurarea calitatii zborurilor se face in conformitate cu Manualul de
Management al Calitatii – Aeroclubul Romaniei (MMC-AR) si este in
responsabilitatea directa a Sefului Biroului Asigurarea Calitatii de a efectua feed-
back-ul cu Directorul General al Aerolcubului Romaniei in vederea eliminarii
neconformitatilor constatate, printr-un sistem de audituri interne.
4.1. COMPUNEREA ECHIPAJELOR
4.1.1. Componenta minima a echipajelor pe tipuri de aeronave, in functie de tipul,
particularitatile si dificultatile misiunii precum si de experienta de zbor si
autorizarile interne ale personalului navigant disponibil este urmatoarea:
110
LEGISLATIE AERONAUTICA
a) Pentru toate misiunile cu exceptia celor de scoala-instruire:
AN-2 - 1 comandant pe postul din stânga
- 1 mecanic navigant
ZLIN-142 - 1 comandant pe postul din stanga
PZL-104 - 1 comandant pe postul din stanga
IAR-46S - 1 comandant pe postul din stanga
Zlin 526 - 1 comandant postul din spate
Zlin 726 - 1 comndant postul din fata
Extra 300L - 1 comandant postul din spate
GA – 8 - 1 comandant pe postul din stanga
b) Pentru misiunile de scoala si instruire:
dreapta instructor / stanga elev pentru zborurile de navigatie pe ruta (AN-2, Zlin
142, PZL 104, IAR 46, GA - 8);
dreapta instructor/stanga elev pentru zborurile in zona de lucru a
aerodromului(AN-2, Zlin 142, PZL 104, IAR 46, GA - 8);
stanga instructor/dreapta elev pentru pregatire pilot instructor;
cabina fata instructor / cabina spate elev in zbor instructie (Zlin 526, Extra
300L)
cabina fata elev / cabina spate instructor in zbor de instructie (Zlin 726,
Planor)
c) Pentru misiunile de lucru aerian sau aviatie generala echipajul va fi cel
prevazut in Manualul de zbor al aeronavei;
4.3. ACCESUL LA BORD A SPECIALISTILOR
SPECIALIST - o persoana, alta decat membru al aechipajului, care are
indatoriri directe, asociate cu activitatea de lucru aerian.
Procedura de acces al specialistilor la bordul aeronavelor si instructajui
acestora
Procedura de imbarcare a specialistilor cuprinde:
-un scurt briefing despre conditiile de zbor si siguranta zborului;
-comunicarea locurilor pe care le vor ocupa in functie de greutatea acestora;
-completarea listei de persoane cu datele de rigoare;
-instiintarea acestora despre procedura ce trebuie urmata in cazul unei
aterizari fortate;
111
LEGISLATIE AERONAUTICA
-reguli despre fumatul la bord sau in zonele de escale;
-folosirea centurilor de siguranta;
-restrictii in privinta folosirii dispozitivelor electronice;
-depozitarea bagajelor de mana.
Comandantul aeronavei se va asigura ca echipamentul de urgenta ramane
usor accesibil pentru uzul imediat.
5.1. PRECIZAREA LICENTELOR, CALIFICARILOR,
ANTRENAMENTULUI, CERINTELOR
Personalul navigant al Aeroclubului Romaniei trebuie sa detina cel putin
licenta si calificarea pentru care asigura instruirea si trebuie sa aiba dreptul de a
zbura ca pilot comandant pe aeronava respectiva în timpul instruirii, cu conditia
indeplinirii cerintelor de experienta recenta prevazuta de JAR FCL-1; RACR-
LPAN-2; RACR-APAN-ULM; RACR-APAN-AUN.
Instructorii de zbor vor fi controlati de cel putin doua ori pe an, in conformitate
cu prevederile prezentului Manual Operational, capitolul 2, punctul 2.1.3., Partea
A.
În conditiile în care instructorii îndeplinesc cerintele privind calificarea si
experienta pentru fiecare rol îndeplinit, acestia nu sunt restrictionati la îndeplinirea
unui singur rol ca instructor de zbor, instructor pentru calificare de tip, instructor
pentru calificare de clasa, sau instructor de zbor instrumental.
5.1.1. Echivalari în vederea obtinerii altor calificari
Solicitantilor pentru obtinerea unor alte calificari de instructor li se va
recunoaste aptitudinea de a preda (metodologia instruirii) deja demonstrate pentru
calificarea de instructor detinuta.
5.2. ECHIPAJUL DE CONDUCERE
Pentru a fi admis la bordul aeronavelor Aeroclubului Romaniei, personalul
navigant trebuie sa corespunda cerintelor prevazute in Regulamentul de licentiere
al personalului aeronautic civil navigant.
5.2.2. Brevete si licente
a) Personalul navigant al Aeroclubului Romaniei este detinator al licentei si
calificarii de pilot / parasutist obtinuta in conformitate cu prevederile
Regulamentelor de licentiere a personalului aeronautic civil navigant.
112
LEGISLATIE AERONAUTICA
Licenta, impreuna cu documentul de aptitudine medicala, se va afla
permanent asupra detinatorului, pe tot timpul cat acesta se afla in misiune.
Nici o persoana nu va fi autorizata sa detina o functie la bordul unei aeronave
daca nu detine un document valabil pentru functia respectiva.
Comandantul aeronavei are obligatia sa vegheze la respectarea acestei
conditii, pentru tot echipajul din subordinea sa.
b) Evidenta documentelor de calificare ale personalului aeronautic civil
navigant din Aeroclubul Romaniei precum si evidenta activitatii personale a
acestora, va fi tinuta de catre Serviciul Certificare Personal Aeronautic si va fi
controlata periodic de catre Directorul de Zbor.
c) La sediul Aeroclubului Teritorial se vor gasi permanent si actualizat:
carnetul de zbor individual al personalului aeronautic civil navigant
(instructori zbor, piloti comandanti si elevi-piloti);
evidenta zilnica, saptamanala, lunara si anuala a timpului de zbor;
evidenta zilnica, saptamanala, lunara si anuala a timpului de serviciu pentru
zbor;
planificarile si ordinele de misiune;
dosare personale.
Nota: Dosarul personal trebuie sa cuprinda documentele in copie care atesta
cursurile de calificare si fisele de control la sol si in zbor.
Termenele de pastrare a documentelor enumerate mai sus sunt cele
specificate in Partea A, capitolul 2 punctul 2.2.2. din prezentul Manual Operational.
5.2.3. Cursuri de conversie
Cursuri de calificare (trecere pe alte tipuri de aeronave) se vor efectua in baza
programelor de pregatire teoretica si practica in zbor cuprinse in Partea D a
prezentului manual. Programele vor tine cont de experienta de zbor acumulata
anterior de catre personalul aeronautic civil navigant care face trecerea pe alt tip
de aeronava si de prevederile Regulamentului de licentiere a personalului
navigant.
5.2.4. Antrenamentul de mentinere a capacitatii
Intregului personalul navigant al institutiei i se va asigura, functie de
calificarile si autorizarile detinite, cel putin:
lucru aerian – 25 ore de zbor/an;
113
LEGISLATIE AERONAUTICA
remorcaj planoare – 5 ore si 10 remorcaje/an;
lansare parasutisti – 5 ore si 10 lansari/an;
1 zbor la fiecare 90 de zile pentru asigurarea continuitatii la zbor;
5.2.5. Intreruperi de la zbor si controlul periodic
a)Pentru mentinerea valabilitatii licentei de zbor, personalul navigant va
efectua un zbor de control intern dupa o intrerupere mai mare de 45 de zile (regula
celor 45 de zile), dar care sa nu depaseasca 90 de zile pentru fiecare tip de
aeronava. Dupa intreruperi de zbor pe un tip de aeronava mai mari de 45 de zile
dar mai mici de 90 de zile, activitatea se reia numai dupa efectuarea cu rezultate
corespunzatoare a unui zbor de control cu minimum 2 (doua) aterizari. Dupa
intreruperi de zbor pe un tip de aeronava mai mari de 90 de zile, dar mai mici de
180 de zile, activitatea se reia numai dupa efectuarea cu rezultate
corespunzatoare a unei antrenament in zbor necomercial de minimum 1 (una) ora
cu cel putin 5 aterizari si a unui zbor de control cu minim 2 (doua) aterizari. Dupa
intreruperi de zbor pe un tip de aeronava mai mari de 180 de zile dar mai mici de
365 de zile, activitatea se reia numai dupa efectuarea cu rezultate
corespunzatoare a unui curs teoretic de reimprospatare a cunostintelor privind
exploatarea la sol si in zbor a aeronavei, cu durata de 5 zile (30 ore de clasa), a
unui program antrenament de zbor in zona (necomercial) de minimum 1 (una) ora
si pe ruta (comercial) de minim 5 ore. Pentru intreruperi in activitatea de zbor pe
un tip de aeronava mai mari de 365 de zile se va efectua un program in volum de
jumatate din programul de calificare aprobat.
b)Controlul periodic intern al intregului personal navigant se efectueaza de
catre Seful Detasamentului (inspector) al Aeroclubului Romaniei de cel putin doua
ori pe an, nedepasindu-se termenul de 6 luni.
Rezultatele examinării in zbor vor fi obligatoriu inregistrate in Carnetul de zbor
personal.
Scopul controlului periodic este testarea in conditii specifice a cunostintelor
teoretice si a deprinderilor practice privind efectuarea misiunilor de zbor in conditii
normale si rezolvarea cazurilor speciale.
6.1. PRECAUTII PRIVIND SANATATEA ECHIPAJULUI
Pentru a fi admis la zbor, personalul navigant trebuie sa detina licenta
medicala în termen de valabilitate.
114
LEGISLATIE AERONAUTICA
Controlul starii psihofizice zilnice nu se executa, deoarece se iau in
consideratie declaratiile personale ale membrilor echipajului precum si controlul
subiectiv al personalului de conducere al Aeroclubului Romaniei.
La solicitarea personalului navigant, sau a conducerii Institutiei, chiar si atunci
când nu sunt suspiciuni, se poate solicita efectuarea unui control medical sumar
de catre personal calificat.
Urmatoarele aspecte legate de starea de sanatate a echipajului vor fi
supravegheate:
a) consumul de alcool;
niciun membru al echipajului nu poate fi planificat la zbor, daca a
consumat orice fel de alcool, cu 12 ore mai devreme de misiune;
niciun membru al echipajului nu poate fi planificat la zbor, daca se
afla, evident sau aparent sub influenta alcoolului;
la cererea comandantului, a unei persoane din conducerea AR, a
unui inspector al Autoritatii Aeronautice Civile Romane, sau a altei autoritati
abilitate care supravegheaza aplicarea legii, o persoana nu poate refuza controlul
alcoolscopic, refuzul insemnand recunoastere implicita;
b) consumul de narcotice este cu desavarsire interzis;
c) consumul de droguri este cu desavarsire interzis;
d) consumul de tablete pentru somn, este permis cu acordul si sub
supravegherea medicului curant; planificarea la zbor se va face tinand cont de
efectul remanent al acestora;
e) consumul de preparate farmaceutice diverse se va face sub
supravegherea unui medic specialist, mai ales in perioada de zbor; specialistul
trebuie sa fie capabil sa prevada eventuale influente asupra organismului care ar
putea influenta negativ siguranta zborului. Automedicatia nu este recomandata;
f) imunizarile trebuie sa fie anuntate si monitorizate;
g) folosirea aparatelor de scufundare (scafandru) trebuie anuntata,
pentru a se asigura compensarea;
h) donarea de sange nu se face fara anuntarea, in prealabil, a
conducerii operationale a AR;
115
LEGISLATIE AERONAUTICA
i) consumarea hranei de catre echipaj in timpul zborului nu este
permisa. Consumarea hranei in aeronava se poate face numai pe locurile
rezervate exclusiv pasagerilor;
Nota: Se recomanda evitarea consumarii alimentelor care ar putea conduce la
discomfort (alimente care fermenteaza);
j) somnul si odihna vor fi asigurate in conditii care sa respecte normele
de igiena muncii si in cuantumul recomandat de legislatia in vigoare.
7.1. TIMPUL BLOC, TIMPUL DE SERVICIU PENTRU ZBOR SI TIMPUL
TOTAL DE MUNCA
Timp bloc - timpul scurs din momentul în care o aeronavă se pune în mişcare
pentru prima dată din locul de parcare în vederea decolării până în momentul în
care aceasta se opreşte în poziţia desemnată pentru parcare şi are toate
motoarele oprite.
Timp de serviciu - o perioadă de timp care începe în momentul în care un
membru de echipaj, solicitat de operator, începe un serviciu şi se încheie în
momentul în care membrul de echipaj este liber de orice sarcină de serviciu.
Timp de serviciu pentru zbor (TSZ) - perioada de timp în care o persoană
operează într-o aeronavă ca membru de echipaj. TSZ începe în momentul în care
un membru de echipaj se prezintă în vederea începerii unui serviciu care cuprinde
un zbor sau o serie de zboruri; aceasta se termină la sfârşitul ultimului zbor unde
el este membru de echipaj operativ.
Timpul bloc si timpul de serviciu pentru zbor (TSZ) se stabilesc pentru fiecare
tip de misiune in parte, functie de complexitate, dar in conformitate cu prevederile
si definitiile din RACR-LTMO Ed. 2 - 2008 emis de MINISTERUL
TRANSPORTURILOR .
Limitări cumulative ale timpilor-bloc
Orice operator trebuie să se asigure că timpul-bloc total executat al zborurilor
pentru care un membru de echipaj este utilizat ca membru de echipaj operativ nu
depăşeşte:
a) 900 de ore de zbor într-un an calendaristic;
b) 100 de ore de zbor în oricare 28 de zile consecutive.
Cumularea timpului de serviciu
Orice operator trebuie să se asigure că timpul total de serviciu efectuat de un
116
LEGISLATIE AERONAUTICA
membru de echipaj nu depăşeşte:
a) 60 de ore în oricare 7 zile consecutive;
b) 190 de ore în oricare 28 de zile consecutive, iar timpul total de muncă
anual executat al membrilor de echipaj nu depăşeşte 2.000 de ore într-un an
calendaristic.
Timpul bloc si timpul de serviciu pentru zbor zilnic maxim admis pentru
echipajele care executa operaţiuni de lucru aerian, servicii medicale de urgenţă şi
zboruri-şcoală cu avioane sunt limitaţi, în funcţie de ora locală la care începe
operaţiunea, după cum urmează:
Ora locala la
care incepe
operatiunea
Avion cu un singur pilot Avion cu 2 piloti
TSZ (ore) Timp bloc (ore) TSZ (ore) Timp bloc (ore)
06:00-06:59 9 6 10 7
07:00-07:59 10 7 11 8
08:00-13:59 10 7 12 8
14:00-01:59 9 6 10 7
02:00-05:59 8 5 9 6
Membrii de echipaj care efectueaza zboruri repetate de scurta durata /
sectoare reduse, zboruri scoal in tur de pista – cu o medie de 10 sau mai multe
aterizari pe ora – trebuie sa faca o pauza la sol, in exteriorul avionului, de minim
60 de minute la fiecare 3 ore de zbor.
În cazul în care anumite operaţiuni sunt executate în condiţii de activitate
întreruptă, fără a se asigura facilităţi corespunzătoare pentru odihnă, limitările de
timp de serviciu pentru zbor şi, respectiv, de timp bloc aplicabile sunt cele
corespunzătoare condiţiilor mai restrictive.
Limitele admise nu trebuie să depăşească limitele prevăzute in tabelul de mai
sus, dar, în funcţie de condiţiile specifice de operare, operatorul poate stabili
restricţii suplimentare.
În interesul creşterii siguranţei şi eficienţei operaţiunilor de zbor, operatorul
aerian va putea utiliza timpul de serviciu pentru zbor întrerupt dacă dispune la
baza de operare de condiţiile necesare asigurării odihnei echipajului. Durata
întreruperii timpului de serviciu pentru zbor nu va fi mai mică de 3 ore. În aceste
117
LEGISLATIE AERONAUTICA
condiţii, timpul de serviciu pentru zbor va putea fi majorat cu maximum 3 ore şi
timpul de zbor cu două ore, într-o zi.
Timpul total de munca pentru un membru al echipajului va fi, dupa cum
urmeaza, de maxim:
- 60 de ore - la fiecare 7 de zile consecutive;
- 190 de ore - la fiecare 28 de zile consecutive;
- 2000 de ore - pe parcursul unui an calendaristic.
7.2. TIMPUL DE ODIHNA
7.2.1. Timpul de odihnă minim care trebuie să i se acorde unui membru de
echipaj înainte de începerea unui timp de serviciu pentru zbor de la baza de
reşedinţă trebuie să fie cel puţin la fel de lung ca timpul de serviciu pentru zbor
anterior sau de 12 ore, oricare este mai mare.
7.2.2. Timpul de odihnă minim care trebuie să i se acorde unui membru de
echipaj înainte de începerea unui serviciu pentru zbor dintr-o locaţie diferită de
baza de reşedinţă trebuie să fie cel puţin la fel de lung cu timpul de serviciu pentru
zbor anterior sau de 10 ore, oricare este mai mare, cu condiţia ca operatorul să
asigure membrului de echipaj minimum 8 ore de somn neîntrerupt, luând în
considerare timpul de deplasare, precum şi timpul necesar pentru alte necesităţi
fiziologice; responsabilitatea privind folosirea timpului de odihnă revine membrului
de echipaj.
7.2.3. Timpul de odihnă minim stabilit la pct. 7.2.1 şi 7.2.2 trebuie să cuprindă
cel puţin 8 ore în intervalul 22,00-8,00, ora locală, dacă diferenţa dintre locul unde
a fost efectuat timpul de odihnă anterior şi timpul de odihnă actual este mai mare
de 3 fuse orare.
7.2.4. Regia Autonomă "Autoritatea Aeronautică Civilă Română" poate să
acorde exceptări privind reducerea timpului de odihnă minim.
7.2.5. În susţinerea solicitării pentru exceptare, operatorii aerieni vor
demonstra Regiei Autonome "Autoritatea Aeronautică Civilă Română", prin
experienţă operaţională proprie şi rezultate ştiinţifice în domeniu, că reducerea
timpului de odihnă minim nu va aduce prejudicii siguranţei zborului.
7.2.6 Timpi de odihnă
7.2.6.1. Într-un interval de 7 zile consecutive, operatorul trebuie să asigure un
118
LEGISLATIE AERONAUTICA
timp de odihnă săptămânal minim de 36 de ore, care să includă două nopţi locale;
între două începuturi succesive a 2 timpi de odihnă nu trebuie să treacă mai mult
de 168 de ore.
7.2.6.2. Orice operator trebuie să se asigure că membrii de echipaj
beneficiază în fiecare an calendaristic de cel puţin 96 de zile locale libere de orice
sarcini. Perioada de rezervă şi concediul de odihnă minim legal nu pot fi luate în
calculul acestor 96 de zile.
7.4 ALIMENTATIA
7.4.1. Membrii de echipaj şi operatorii trebuie să fie conştienţi de faptul că
lipsa unei alimentaţii adecvate poate determina diminuarea performanţei unui
membru de echipaj, precum şi nivelul său de concentrare.
7.4.2. În situaţia în care timpul de serviciu pentru zbor depăşeşte 6 ore,
pentru a evita diminuarea performanţei membrilor de echipaj, operatorul trebuie să
asigure alimentaţia corespunzătoare a acestora.
7.5 INREGISTRARI PRIVIND TIMPUL DE SERVICIU PENTRU ZBOR,
TIMPUL DE MUNCA SI TIMPUL DE ODIHNA
7.4.1 Aeroclubul României trebuie să înregistreze şi să păstreze pentru o
perioada de minim 15 luni evidenţe suficient de detaliate şi exacte ale membrilor
de echipaj cu privire la:
a) timpii bloc; şi
b) timpii de serviciu pentru zbor, cu menţionarea începutului, terminării şi
duratei fiecărui serviciu pentru zbor, şi
c) timpii de muncă zilnic şi lunar cumulat; şi
d) timpii de odihnă şi numărul de zile libere de orice sarcini de serviciu.
Copii ale acestor înregistrări pot fi puse la dispoziţia membrilor de echipaj
interesaţi, la cerere.
7.4.2 Fiecare membru de echipaj trebuie să păstreze înregistrări individuale şi
evidenţe corespunzătoare cu privire la:
a) timpi bloc;
b) timpi de serviciu pentru zbor;
c) timpi de serviciu;
d) timpi de odihnă şi zile libere de orice sarcini de serviciu.
119
LEGISLATIE AERONAUTICA
Aceste înregistrări trebuie să fie prezentate oricărui alt operator la care
urmează să lucreze, înainte de planificarea unui serviciu pentru zbor.
7.4.3 Înregistrările trebuie să fie păstrate pentru întreaga activitate
desfăşurată în ultimele 15 luni sau mai mult, dacă acest lucru este cerut de acte
normative aplicabile.
7.4.4 Orice operator trebuie să păstreze pentru cel puţin o durată de 6 luni
toate rapoartele de extindere a timpilor de serviciu pentru zbor, timpilor bloc şi
timpilor de odihnă, întocmite de piloţii comandanţi.
7.4.5. Formularul la care fac referire punctele 7.4.1. si 7.4.2 este Anexa 9 din
prezentul MOZ.
8. PROCEDURI OPERATIONALE
Zborul zilnic se desfasoara sub conducerea unui instructor (conducator de zbor),
numit de catre Loctiitorul de zbor si aprobat de catre Comandantul Aeroclubului Teritorial.
Zborul se executa dupa un plan operational de zbor întocmit de catre Loctiitorul de zbor,
conform Anexei 2. În timpul startului toate persoanele care participa la zbor sunt
subordonate direct conducatorului de zbor. Acesta conlucreaza cu controlorul de trafic, cel
din urma având obligatia sa-i ofere informatii de orice natura în legatura cu zborul si sa
obtina de la organele de trafic civile si militare aprobarile necesare pentru efectuarea
zborului din ziua respectiva. Instructorul de zbor care are la zbor elevi in simpla comanda,
pe timpul cand elevul zboara in simpla comanda, va indeplini functia de ajutor conducator
de zbor.
8.1. INSTRUCTIUNI PENTRU PREGATIREA ZBORURILOR
8.1.1. Înaltimile minime de siguranta de operare sunt:
1.Un zbor VFR nu trebuie efectuat:
a)deasupra zonelor dens populate ale metropolelor, oraselor sau ale altor
asezari sau peste o adunare de persoane in aer liber la o inaltime mai mica decat
300 m (1000 ft) peste cel mai inalt obstacol aflat intr-o suprafata cu raza de 600 m
masurata de la aeronava;
b)in alte locuri decat cele specificate la punctul a) de mai sus, la o inaltime
mai mica decat 150 m (500 ft) deasupra solului sau apei.
2. Nivelele de zbor vor fi folosite respectându-se regulile IFR, utilizându-se cel
120
LEGISLATIE AERONAUTICA
mai de jos nivel al caii aeriene.
8.1.4. Minime de operare pe ruta
- vizibilitate minima 5000 m;
- distanta minima pe orizontala pâna la nori 1500 m;
- distanta minima pe verticala pana la nori 300 m;
8.1.5. Interpretarea informatiilor meteorologice
Informarea meteorologica se face “in clar” de catre meteorolog, fara a fi nevoie de
decodificarea mesajelor. Daca situatia o impune, personalul aeronautic civil navigant fiind
la curent cu OMT nr. 181 privind RACR-ASMET, poate decodifica mesajele meteorologice
(METAR, SIGMET, TAF, SPECI, etc.) la bordul aeronavei fiind si un formular de
decodificare.
Conditiile minime meteorologice trebuie verificate pe toata perioada zborului.
Daca in timpul zborului aceste conditii sunt sub minime, este obligatorie
intoarcerea la aerodromul de plecare sau aterizarea pe aerodromul de rezerva cel
mai apropiat. In mod exceptional, daca exista informatii certe ca inrautatirea
conditiilor meteorologice este locala, iar la destinatie conditiile meteorologice sunt
peste minimile stabilite, pilotul comandant poate decide continuarea zborului.
8.3.5. Conditii atmosferice adverse si potential periculoase
a)Oraje
Este interzisa intrarea în norii orajosi, ocolirea acestora la distante mai mici de
10 km sau trecerea sub acestia. Zborul între doua fronturi de nori orajosi se admite
numai daca distanta între acestea este de minim 25 km.
În cazul zborului IFR, schimbarea nivelului sau rutei de zbor pentru evitarea
zonelor orajoase se face cu autorizarea organului de trafic aerian sub a carui
dirijare se afla aeronava.
b)Conditii de givraj
La aeronavele Aeroclubului Romaniei, zborul în conditii de givraj este interzis.
Daca în timpul zborului apar conditii de givraj, se va schimba imediat nivelul de
zbor cu aprobarea organului de trafic cu care aeronava este în legatura si se va
ateriza pe cel mai apropiat aeroport (aerodrom).
În cazul givrajului la sol, se interzice decolarea.
c)Turbulenta
În cazul zborului în conditii de turbulenta, se va micsora viteza avionului
121
LEGISLATIE AERONAUTICA
conform instructiunilor din Manualul de Zbor al Aeronavei.
d)Vânt de forfecare
La aparitia vântului de forfecare, se va monitoriza puterea motorului,
atitudinea avionului, viteza verticala si viteza de zbor si se va interveni prompt
pentru obtinerea celor mai bune efecte de contracarare a vântului de forfecare.
e) Precipitatii puternice
Zborul în precipitatii este periculos, deoarece poate apare turbulenta
puternica si de asemenea vizibilitatea este foarte redusa. Daca vizibilitatea
orizontala este sub 4 km sau plafonul este sub 200 m, zborul VFR în precipitatii
este interzis.
f) Unda (montana)
În timpul zborului în apropierea zonele muntoase, trebuie sa se cunoasca
directia vântului pentru a se cunoaste pe care parte a versantului se întâlnesc
curenti ascendenti si pe care parte cei descendenti si, de asemeni, zonele
specifice de turbulenta. Astfel, pe versantul din partea care bate vântul se
întâlnesc curenti ascendenti, iar în cealalta parte cei descendenti. Acestia sunt cu
atât mai puternici, cu cât intensitatea vântului este mai mare
g )Inversiuni semnificative de temperatura
Inversiunile termice pot produce vânt de forfecare la sol. Ele apar de regula
iarna, în prima parte a zilei. De asemenea, puterea motorului scade odata cu
cresterea înaltimii
8.4. ZBORURI NONPROFIT – PROCEDURI SI LIMITARI
a) Zborurile de antrenament se efectueaza în conformitate cu programele
aprobate de catre Directia Operatiuni Zbor.
b) Zborurile tehnice interne se efectueaza la începutul fiecarei zile de zbor
sau ori de câte ori este nevoie, dupa efectuarea unor lucrari tehnice. Aceste
zboruri se pot efectua împreuna cu personalul tehnic abilitat care a efectuat
lucrarea.
c) Zborurile tehnice oficiale vor fi executate de catre personalul abilitat de
catre Autoritatea Aeronautica Civila Româna în conformitate cu reglementarile în
vigoare.
d) Zborurile de transport avion se vor executa ori de câte ori este nevoie, de
catre personalul AR, putând fi asimilate ca exercitii din programul de instruire.
122
LEGISLATIE AERONAUTICA
e) Zborurile demonstrative se vor executa la cererea unor terte parti cu
aprobarea Autoritatii Aeronautice Civile Române si a Directorului General al
Aeroclubului Romaniei.
8b.1 GENERALITATI
8b.1.1. Procedurile operationale specifice parasutelor stabilesc modul de
organizare, pregatire si executie a zborurilor/salturilor efectuate cu parasute
in portiunile de spatiu aerian (zonele), repartizate pe perioade de timp
determinate sau nedeterminate pentru activitatea aeronautica sportiva. Ele
sunt intocmite in baza prevederilor Codului Aerian al Romaniei, RACR –
Regulile Aerului, Regimului de Zbor in spatiul Aerian al Romaniei precum si a
altor reglementari privind aviatia civila, adoptate pe plan national si/sau
international (RACR LPAN P).
8b.1.2. Pentru organizarea, pregatirea si executarea zborurilor/salturilor,
altele decat cele de instruire, antrenament si control al pregatirii personalului
navigant, precum si pentru cele efectuate cu parasute in afara zonelor
repartizate pentru activitatea aeronautica sportiva, se vor respecta si
prevederile urmatoarelor documente de reglementare, dupa caz:
a) pentru zborurile/salturile competitionale precum si pentru cele
executate in cadrul manifestatiilor demonstrative, programul de desfasurare
al acestora va fi intocmit pentru fiecare caz in parte, astfel:
- pentru cele organizate si desfasurate de aerocluburile teritoriale pe
baza planului trimestrial de manifestari si competitii aprobat;
- pentru cele organizate si desfasurate prin grija sau sub coordonarea
Aeroclubului Romaniei, programul va fi avizat de A.A.C.R.;
b) pentru zborurile/salturile tehnice interne si oficiale, conform
Procedurilor pentru Controlul Tehnic Oficial al Parasutelor - PCTO-134 EP si
PCTO 135 EP aprobate de AACR.
8b.1.3. Respectarea prevederilor prezentelor Proceduri operationale
specifice parasutelor este obligatorie pentru toate echipajele care executa
salturi cu parasute in portiunile de spatiu aerian repartizate pentru activitatea
aeronautica sportiva, precum si pentru intregul personal care concura la
planificarea, organizarea, asigurarea, executarea, dirijarea si controlul
activitatii aeronautice sportive.
123
LEGISLATIE AERONAUTICA
8b.2. PARASUTE
8b.2.1. Loturile de parasute folosite de Aeroclubul Romaniei sunt:
- de formare si antrenament (MANTA 230; MANTA 290; PARAFOIL, etc);
- de antrenament si performanta (MANTA 230; MANTA 290; PARAFOIL,
etc);
- de performanta (PARAFOIL, etc);
8b.2.2. COMPONENTA LOTURILOR DE PARASUTE ALE AEROCLUBULUI ROMANIEI
PARASUTE MANTA 290
- YR 96136
- YR 96137
- YR 96138
- YR 96139
- YR 96140
- YR 96142
- YR 96143
- YR 96144
- YR 96145
- YR 96146
- YR 96147
- YR 96148
- YR 96149
- YR 96150
- YR 96163
- YR 96164
- YR 96165
- YR 96166
- YR 96167
- YR 96168
YR 96169
YR 96170
YR 96171
YR 96172
YR 96173
YR 96174
YR 96175
YR 96176
YR 96177
YR 96178
YR 96179
YR 96180
YR 96181
YR 96182
YR 96183
YR 96184
YR 96185
YR 96186
YR 96187
124
LEGISLATIE AERONAUTICA
PARASUTE MANTA 230
- YR 96233
- YR 96234
- YR 96235
- YR 96236
- YR 96237
YR 96238
YR 96239
YR 96240
YR 96241
YR 96242
8b.3. TERENURI PENTRU DESFASURAREA ACTIVITATII DE
PARASUTISM - ZBOR / SALT / SALTURI CU PARASUTA FOLOSITE IN
AEROCLUBUL ROMANIEI
8b.3.1. Activitatea de parasutism se desfasoara pe terenurile Aerocluburilor
Teritoriale ale Aeroclubului Romaniei.
8b.3.2. Prin derogare de la prevederile art. 8b.3.1. parasutistii pot ateriza
si pe alte terenuri decat aerodromurile Aeroclubului Romaniei, fie in cazul
executarii unor misiuni specifice (concursuri sau cantonamente de
parasutism, zbor/salturi de performanta, aterizari pe terenuri neomologate,
mitinguri, demonstratii aeronautice, etc.), fie in cazul aterizarilor in afara
aerodromului executate in alte conditii decat cele prevazute in ordinul de
misiune, datorita conditiilor meteorologice nefavorabile sau periculoase
saltului cu parasuta (schimbarea directiei vantului, intensificarea acestuia,
125
PARASUTE PARAFOIL
- YR 96151
- YR 96152
- YR 96153
- YR 96154
- YR 96155
- YR 96156
- YR 96157
- YR 96158
- YR 96159
- YR 96160
YR 96201
YR 96202
YR 96203
YR 96204
YR 96205
YR 96206
YR 96207
YR 96208
YR 96209
YR 96210
LEGISLATIE AERONAUTICA
etc.).
8b.3.3. Aerodromurile Aeroclubului Romaniei pe care se opereaza cu
parasute sunt cele ale Aerocluburilor Teritoriale, dupa cum urmeaza:
- Aeroclubul Teritorial – ‘’Traian Vuia’’ Arad , tel. 0257-281306
- Aeroclubul Teritorial - ‘’Alexandru Papana’’- sectia Baia Mare , tel. 0262-293427
- ‘’Alexandru Papana’’ -sectia Satu Mare , tel. 0261-750702
- Aeroclubul Teritorial - Iosif Silimon’’ -sectia Ghimbav , tel. 0268-477507
- ‘’Iosif Silimon’’-sectia Sanpetru , tel. 0268-360222
-.Aeroclubul Teritorial – ‘’Aurel Vlaicu’’ Bucuresti , tel. 021-4230363
-.Aeroclubul Teritorial – ‘’Traian Darjan’’ Cluj-Napoca , tel. 0264-590767
-.Aeroclubul Teritorial – ‘’George Valentin Bibescu’’ Craiova , tel. 0251-426461
- Aeroclubul Teritorial – ‘’Constantin Manolache’’ Deva , tel. 0254-236910
- Aeroclubul Teritorial – ‘’Alexandru Matei’’ Iasi , tel. 0230-272784
-.Aeroclubul Teritorial – ‘’Smaranda Braescu’’ Oradea , tel. 0259-412708
-.Aeroclubul Teritorial – ‘’Henri Coanda’’ Pitesti , tel. 0248-218666
- Aeroclubul Teritorial – ‘’Gheorghe Banciulescu’’ Ploiesti , tel. 0244-482224
- Aeroclubul Teritorial – ‘’Hermann Oberth’’ Sibiu , tel. 0269-229240
- Aeroclubul Teritorial – ‘’Grigore Bastan’’ Suceava , tel. 0230-529913
- Aeroclubul Teritorial – ‘’Elie Carafoli’’ Targu-Mures , tel. 0265-269394
8b.4. OBLIGATIILE SI RASPUNDERILE PERSONALULUI
AERONAUTIC CIVIL NAVIGANT ANGAJAT AL AEROCLUBUL ROMANIEI
8b.4.1. Instructorul de zbor/salt
8b.4.1.1. Instructorul de zbor/salt din Aerocluburile Teritoriale este
subordonat nemijlocit comandantului aeroclubului de care apartine. Pe
timpul stationarii pe un alt aerodrom decat cel de baza, instructorul de
zbor/salt este subordonat comandantului aeroclubului respectiv, din
punct de vedere al oricarei activitati legate direct de zbor/salt si de
securitatea zborului/saltului.
8b.4.1.2. Instructorul de zbor/salt organizeaza si conduce executarea
in bune conditiuni a misiunilor de zbor/salt primite, vegheaza la
respectarea tuturor dispozitiilor, precum si la indeplinirea operatiilor
legate de executarea misiunii, asigura disciplina si ordinea la sol si in
zbor/salt a elevilor parasutisti si parasutistilor amatori.
126
LEGISLATIE AERONAUTICA
8b.4.1.3. Instructorul de zbor/salt trebuie:
- sa stabileasca si sa aplice metode optime de instruire la sol si in
zbor/salt a elevilor parasutisti si parasutistilor amatori, impunand acestora
autodisciplina, precum si formarea unei culturi pentru aviatie si atasamentul
pentru aeroclubul in care isi desfasoara activitatea;
- sa imbunatateasca permanent nivelul de pregatire al elevilor
parasutisti si parasutistilor amatori;
- sa stie sa analizeze corect situatia meteorologica inaintea si in timpul
zborului / saltului;
- sa cunoasca si sa aplice toate documentele in vigoare care
reglementeaza activitatea sa la sol si in zbor/salt;
- sa stapaneasca si sa aplice metoda cea mai eficienta de instruire a
elevilor parasutisti si parasutistilor amatori la sol si in zbor/salt;
- pe timpul circulatiei aeronavelor la sol si al zborului/saltului, sa mentina
legatura permanenta radio cu organul de dirijare si control, pentru a executa
in siguranta activitatile la sol si in zbor/salt. Totodata, el va supraveghea
necontenit spatiul inconjurator pentru a preveni abordajele cu alte aeronave
sau ciocnirile cu obstacolele de pe sol;
- sa consemneze in Registrul de pregatire la analiza zborului/saltului si sa
raporteze comandantului sau nemijlocit toate faptele care survin pe timpul
executarii misiunii si care prezinta interes pentru indeplinirea acesteia si a
zborului/saltului in general;
- sa fie exemplu personal de disciplina pentru elevii parasutisti si
parasutistii amatori si sa se impuna printr-o inalta competenta profesionala
si conduita morala;
- sa ridice permanent nivelul de calificare al elevilor parasutisti si
parasutistilor amatori, sa-i educe in spiritul respectului reciproc si sa-i
stimuleze in indeplinirea cu simt de raspundere a activitatii;
- sa paraseasca ultimul aeronava in caz de forta majora.
8b.4.1.4. Instructorul de zbor/salt poarta raspunderea pentru:
- respectarea prevederilor reglementarilor referitoare la executarea
zborurilor/salturilor in zonele alocate activitatii aeronautice precum si in afara
acestora (dupa caz);
- pregatirea corespunzatoare a grupei (elevilor parasutisti si
127
LEGISLATIE AERONAUTICA
parasutistilor amatori ce i-au fost repartizati) pentru executarea misiunii
primite;
- executarea in perfecte conditii a misiunii primite;
8b.4.1.5. Instructorul de zbor/salt trebuie:
- sa amane sau sa anuleze decolarea aeronavei sau salturile daca
constata nereguli in pregatirea misiunii;
- sa pretinda elevilor parasutisti si parasutistilor amatori ce i-au fost
repartizati sa indeplineasca intocmai si la timp dispozitiile date in sensul
prevederilor documentelor ce reglementeaza activitatea de pregatire in
zbor/salt;
- sa ia masurile necesare pentru restabilirea ordinei la bord si la sol in
toate cazurile in care constata incalcarea normelor ce reglementeaza
activitatea aeronautica.
8b.4.1.6. Pe timpul cat elevii parasutisti de la categoria "formare" ce i-
au fost repartizati, executa zbor/salt comandat, instructorul de zbor/salt
(conducatorul de lansari) se va gasi in mod obligatoriu la organul de dirijare
si control si va indeplini sarcinile ce revin acestui organ, in scopul indrumarii
elevilor, in special la parasirea aeronavei si la aterizare.
8b.4.2. OBLIGATIILE SI RASPUNDERILE ELEVULUI / PARASUTISTULUI
SI ALE PARASUTISTULUI AMATOR
8b.4.2.1.Elevii parasutisti si parasutistii amatori
8b.4.2.1.1. Elevul parasutist este cursantul declarat admis in urma unui
concurs pentru ocuparea locurilor de pregatire gratuita sau cursantul care a
incheiat un contract de pregatire cu Aeroclubul Romaniei, si care este legitimat
la Aeroclubul Romaniei. Parasutistul amator este parasutistul posesor de
licenta de zbor in termen de valabilitate care desfasoara activitate de zbor in
cadrul Aeroclubului Romaniei si care este legitimat la Aeroclubul Romaniei.
Elevul parasutist sau parasutistul amator este subordonat nemijlocit
instructorului de parasutism la care a fost repartizat. Pe timpul stationarii pe
alt aerodrom decat cel de baza, elevul parasutist sau parasutistul amator
este subordonat comandantului aerodromului respectiv din punctul de vedere
al oricarei activitati legata direct de zbor sau de exploatarea aeronavei pe
care executa pregatirea.
8b.4.2.1.2. Elevul parasutist sau parasutistul amator este obligat sa
128
LEGISLATIE AERONAUTICA
execute in bune conditii misiunea primita, sa respecte toate dispozitiile
primite la sol si in zbor.
8b.4.2.1.3. Elevul parasutist sau parasutistul amator trebuie:
-sa cunoasca functionarea tehnica a parasutei precum si instructiunile de
exploatare a acesteia la sol si in zbor/salt;
- sa stapaneasca tehnica de pilotare;
- sa stie sa analizeze corect situatia meteorologica inaintea si in timpul
zbor/saltului;
- sa poata sa aprecieze corect posibilitatea de a ateriza fara pericol cu
parasuta pe terenuri alese din aer;
- sa raporteze instructorului de zbor/salt toate datele care survin pe timpul
executarii misiunii si care prezinta interes pentru indeplinirea in siguranta a
acesteia si a zborului/saltului in general.
8b.4.2.1.4. Elevul parasutist sau parasutistul amator, atunci cand
executa zboruri/salturi, poarta raspunderea pentru:
- buna pregatire si executare a misiunii primite;
- respectarea prevederilor reglementarilor referitoare la executarea
zborurilor/salturilor in zonele alocate activitatii aeronautice precum si in afara
acestora;
- respectarea regimului propriu de odihna si hrana inainte de zbor/salt.
8b.4.2.2. ELEVUL PARASUTIST SAU PARASUTISTUL AMATOR
8b.4.2.2.1. Elevul parasutist sau parasutistul amator trebuie:
- sa-si insuseasca in cel mai inalt grad cunostintele teoretice ce i se
predau de catre instructor;
- sa depuna interes in formarea deprinderilor practice pe timpul
zborului/saltului automat si comandat;
- sa cunoasca si sa aplice toate documentele care reglementeaza
activitatea sa la sol si in zbor/salt;
- sa stie sa analizeze corect situatia meteorologica inaintea si in timpul
zborului/saltului;
- sa raporteze instructorului sau de zbor/salt toate faptele care survin pe
timpul zborului/saltului si care prezinta interes pentru executarea acestuia si a
129
LEGISLATIE AERONAUTICA
zborului/saltului in general;
- sa raporteze instructorlui de zbor/salt daca, constata ca nu indeplineste
conditiile de pregatire sau psiho-fizice pentru zbor/salt.
8b.5. ADMITEREA LA ZBOR/SALT A PERSONALULUI AERONAUTIC CIVIL
NAVIGANT PRECUM Sl A ELEVILOR PARASUTISTI / PARASUTISTILOR
AMATORI
8b.5.1. Personalul aeronautic civil navigant profesionist al Aeroclubului
Romaniei va fi admis la zbor/salt astfel:
- la inceputul perioadei intense de zbor/salt a fiecarui an de catre
comandantul detasamentului de specialitate sau de catre un inspector din
cadrul Aeroclubului Romaniei, ca urmare a controlului periodic in zbor/salt (la
maxim 6 luni);
- la intreruperi de la zbor/salt mai mari de 30 de zile, in urma controlului
practic in zbor/salt executat de catre un inspector de zbor/salt abilitat.
8b.5.2. Elevii parasutisti sau parasutistii amatori vor fi admisi la
zbor/salt astfel:
- anual, prin decizia Directorului General al Aeroclubului Romaniei, ca
urmare a aprobarii de zbor/salt sau a selectionarii in loturile judetene sau
nationale ale Aeroclubului Romaniei;
- la intreruperi mai mari de 30 zile de la zbor/salt, in urma unui control
practic in zbor/salt executat de catre un instructor de zbor/salt abilitat;
- zilnic, de catre instructorul de zbor/salt la care a fost repartizat, pe
baza rezultatului obtinut in cadrul controlului pregatirii pentru zbor/salt
(short briefing), precum si a starii psiho-fizice inainte de zbor/salt.
8b.5.3. Pe timpul zborului/saltului de control de verificare a pregatirii
personalului navigant profesionist si amator, executat cu parasute,
responsabilitatea pentru indeplinirea misiunii revine persoanei care
executa controlul.
8b.5.4. Rezultatele tuturor controalelor teoretice si practice
executate asupra pregatirii personalului navigant se vor inscrie in mod
obligatoriu in fisele de control si in carnetele individuale de zbor/salt.
8b.6. OPRIREA DE LA ZBOR/SALT A PERSONALULUI AERONAUTIC
CIVIL NAVIGANT DIN AEROCLUBUL ROMANIEI.
130
LEGISLATIE AERONAUTICA
8b.6.1. Personalul aeronautic civil navigant profesionist si amator din
aviatia sportiva poate fi oprit de la exercitarea functiilor sale la bordul
aeronavelor de sport in cazul:
a) neprezentarii sau nereusitei la examenul anual de licenta;
b) nereusitei la controlul periodic in zbor/salt executat in cadrul
Aeroclubului Romaniei;
c) neprezentarii sau nereusitei la examinarile medicale periodice;
d) nereusitei la controlul zilnic asupra pregatirii in vederea
zborului/saltului (short briefing);
e) comiterii unor abateri grave de la regulile de zbor/salt sau de la
cele de conduita.
In cazurile de la literele a, b, c si d oprirea de la zbor/salt va avea
durata necesara inlaturarii cauzelor care au produs-o.
In cazul de la litera e, oprirea va putea avea o durata de:
a) pentru parasutistii amatori si pentru elevii parasutisti:
- pana la o zi, daca sanctiunea este data de instructorul de zbor/salt;
- pana la 5 zile, daca este data de comandantul Aeroclubului
Teritorial;
- pana la 15 zile, daca este data de comandantul detasamentului
respectiv din cadrul Aeroclubului Romaniei;
- pana la 30 zile, nelimitat pana la definitiv, daca este data de
Directorul General al Aeroclubului Romaniei.
b) pentru instructorii de zbor/salt si parasutistii profesionisti:
- pana la o zi, daca este data de comandantul de aeroclub;
- pana la 5 zile daca este data de comandantul de detasament
respectiv din cadrul Aeroclubului Romaniei;
- pana la 15 zile daca este data de Directorul pentru Zbor al
Aeroclubului Romaniei;
- pana la 30 zile nelimitata pana la definitiva, daca este data de
Directorul General al Aeroclubului Romaniei;
8b.7. PREGATIREA ECHIPAJULUI PENTRU ZBOR/SALT
8b.7.1. Fiecare zbor/salt trebuie sa fie precedat de o pregatire
minutioasa si temeinica a misiunii. Pregatirea pentru zbor/salt (short briefing)
131
LEGISLATIE AERONAUTICA
se organizeaza si se executa astfel incat sa usureze munca echipajului in
aer si la sol, si sa asigure securitatea, precizia si economicitatea misiunii
respective.
8b.7.2. Personalul navigant, indiferent de calificare sau grad de
antrenament, va fi autorizat sa execute o misiune de zbor/salt daca este
apt din punct de vedere medical si numai dupa ce s-a pregatit
corespunzator pentru misiunea respectiva.
8b.7.3. Pentru organizarea unei misiuni precise si coordonate,
pregatirea pentru zbor/salt se face cu participarea intregului echipaj
(tuturor elevior parasutisti si/sau parasutistilor amatori repartizati) sub
conducerea instructorul de zbor/salt desemnat ca si conducator de
lansari.
8b.7.4. Pregatirea pentru zbor/salt se desfasoara, de regula, in doua
etape : pregatirea preliminara (long briefing) si pregatirea nemijlocita (short
briefing) inainte de efectuarea unei/unor misiuni de zbor/salturi cu
parasuta:
8b.7.4.1. Pregatirea preliminara (long briefing) se efectueaza pentru o
perioada de maxim 30 de zile calendaristice avand durata stabilita de
comandantul de aeroclub functie de specificul activitatii de zbor/salturi
planificate. Ea se efectueaza in prima faza cu personalul navigant
profesionist si factorii de conducere din aeroclub; pregatirea este
continuata pe grupe de instruire de catre instructorii de zbor/salturi.
Pregatirea preliminara se poate executa si cumulat cu pregatirea
nemijlocita dar numai pentru elevii parasutisti sau parasutistii amatori.
8b.7.4.2. Pregatirea nemijlocita a zbor/saltului (short briefing) se
efectueaza unitar cu tot personalul care participa la activitate in perioada
imediat urmatoare a zilei si de catre fiecare instructor de zbor/salt cu grupa
sa. Pentru misiunile de zbor/salt izolate (speciale, etc.), pregatirea
nemijlocita se efectueaza de catre conducatorul de lansari sau de catre
un instructor de zbor/salt ce participa la sau supervizeaza acel
zbor/salt.
8b.7.5. Consemnarea activitatii de pregatire pentru zbor/salt se
face in registrele de pregatire si organizare a zborului/saltului prin grija
132
LEGISLATIE AERONAUTICA
fiecarui comandant de aeroclub.
Pregatirea preliminara se consemneaza obligatoriu de catre elevii
parasutisti sau parasutistii amatori si personalul navigant profesionist
angajat sau voluntar care executa misiunile cuprinse in programul propriu
de calificare initiala sau superioara, in caietul de pregatire personala.
Pregatirea nemijlocita (short briefing) se consemneaza in mod
obligatoriu de catre elevii parasutisti sau parasutistii amatori, prin grija
instructorului de zbor/salt al fiecarei grupe de pregatire in caietul de
pregatire personala. Succesiunea si continutul datelor inscrise in
registrele de pregatire si organizare a zborului/saltului si in caietele de
pregatire personala se stabilesc de catre Directorul General al Aeroclubului
Romaniei prin decizie, si contin, in principal, informatiile specificate la
punctul urmator.
8b.7.6. De regula, pregatirea pentru zbor/salt se executa in ajunul
fiecarei zile de zbor/salt, revazandu-se inaintea zborului/saltului in scopul
actualizarii elementelor variabile. Trecerea la o noua tema de instruire in
zbor/salt va fi precedata, in mod obligatoriu, de o pregatire
corespunzatoare a echipajelor.
8b.7.7. Cu ocazia pregatirii preliminare si/sau nemijlocite pentru
zbor/salt, se procedeaza si la analiza activitatii anterioare.
8b.7.8. Controlul pregatirii pentru zbor/salt se executa :
- de catre comandantul adjunct, seful sectorului de zbor/salt sau de un
instructor de zbor/salt desemnat in acest sens, pentru personalul
navigant profesionist;
- de catre instructorul de zbor/salt, pentru elevii parasutisti sau
parasutisti amatori si personalul navigant profesionist ce ii este repartizat in
grupa, se instruieste sau este examinat in zbor/salt, in baza unui program
aprobat.
8b.8. ORGANIZAREA Sl INSTALAREA STARTULUI
8b.8.1. Startul se va organiza si instala in fiecare zi de zbor/salt, cu cel
putin 30 minute inainte de ora prevazuta pentru primul zbor/salt.
8b.8.1.1. Organizarea si instalarea startului se vor efectua in conformitate
cu prevederile reglementarilor in vigoare (CPS/2003 pct.11.8.1. Organizarea
133
LEGISLATIE AERONAUTICA
locului pentru aterizarea si stationarea parasutistilor), in functie de directia
vantului si activitatea de zbor/salturi din ziua respectiva.
8b.8.1.2. Controlul organizarii si instalarii startului se executa de catre
conducatorul de lansari. Activitatea de zbor/salt nu va putea fi declansata
daca in prealabil nu a fost executat controlul asupra instalarii startului.
8b.8.1.3. Planificarea si desfasurarea simultana a mai multor activitati
de zbor diferite pe acelasi teren in acelasi start se executa sub conducerea
unui singur conducator de zbor si cu respectarea procedurilor stabilite de
comandantul de aeroclub.
8b.8.1.4. Se interzic la start activitati care pot sustrage atentia de la
salturi a instructorului, a elevilor parasutisti si parasutistilor amatori, cum ar
fi ascultarea aparatelor portative de radio, jocuri cu mingea, citirea de ziare,
reviste, carti, discutii pe alte teme decat cele legate de executarea
zborurilor/salturilor respective.
8b.9. DIRIJAREA Sl CONTROLUL ZBORULUI/SALTURILOR
8b.9.1. Conducerea activitatii de zbor/salt este obligatorie si se asigura
de catre personalul autorizat in acest sens stabilit prin decizia Directorului
General al Aeroclubului Romaniei.
8b.9.2. Conducerea activitatii de zbor/salt se asigura prin legatura radio
bilaterala. In cadrul activitatilor competitionale unde regulamentul de
desfasurare interzice sau limiteaza folosirea statiilor radio de la bord, precum
si in cazuri exceptionale (defectarea statiei radio, etc.) conducerea
zborului/salturilor se efectueaza cu ajutorul semnelor si semnalelor specifice.
8b.9.3. Echipajele aeronavelor sunt obligate sa mentina legatura radio
bilaterala cu conducatorul de zbor/lansari sau organele de dirijare si control
dand rapoarte si primind autorizari:
- pe timpui rulajului pentru decolare si dupa aterizare;
- pe timpui zborului/saltului in zona de aerodrom, pentru parasirea acesteia
si pentru traversarea unei zone a unui aerodrom (la zborurile/salturile din afara
acestuia) cu minim 5 minute inaintea atingerii limitelor acestei zone.
Pe timpui zborurilor/salturilor in afara zonei de aerodrom, legatura radio se
va pastra cu organele de trafic ce au in jurisdictie portiunile de spatiu aerian
survolate pentru a da rapoartele si a primi autorizarile necesare, precum si
pentru darea si primirea de informatii asupra traficului si conditiilor de
134
LEGISLATIE AERONAUTICA
zbor/salt si meteo de pe traiect. Expresiile ce trebuiesc folosite in convorbirile
radio sunt cele specifice comunicatiilor radio de aviatie, conform
reglementarilor in vigoare.
8b.10. ASIGURAREA METEOROLOGICA A ZBORULUI / SALTURILOR
8b.10.1. Asigurarea meteorologica a zborurilor/salturilor se realizeaza prin
informarea prompta si permanenta a echipajelor si organului de dirijare si
control al zborului/salturilor asupra elementelor meteorologice reale si
prevazute, cum sunt:
- directia si intensitatea vantului;
- vizibilitatea;
- inaltimea plafonului de nori;
- nebulozitatea;
- umiditatea atmosferica;
- prognoze pe termen scurt (1-3 ore);
- posibile fenomene meteo periculoase zborului/saltului.
8b.10.2. Asigurarea meteorologica a zborurilor/salturilor se realizeaza cu
ajutorul aparaturii meteorologice din dotarea aerodromurilor, prin legatura
existenta intre aerocluburi si organele (statii, centre) meteorologice existente
pe aerodromuri sau aeroporturi sau in apropierea acestora precum si prin
informatiile furnizate de echipajul care a executat sondajul metorologic si de
toate celelalte echipaje, imediat dupa aterizare.
8b.10.3. Asigurarea meteorologica a zborului/salturilor se efectueaza
potrivit normelor elaborate de A.A.C.R (RACR – ASMET).
8b.11. ASIGURAREA MEDICALA DE ZBOR/SALT
8b.11.1. Asigurarea medicala de zbor/salt este obligatorie si se
realizeaza:
a) pentru personalul navigant profesionist prin controlul asupra
capacitatii psihofizice de zbor/salt la termenele reglementate de catre unitati
medicale autorizate conform PINAC – MED / PIAC – RACR – LPAN P).
b) pentru elevi / parasutisti sau parasutisti amatori, prin controlul asupra
capacitatii psihofizice de zbor/salt executat de catre policilnicile teritoriale ce
va fi efectuat conform normativelor A.A.C.R, si avizat de catre o unitate
medicala agreata, avizata sau autorizata de catre A.A.C.R.
135
LEGISLATIE AERONAUTICA
8b.11.2. Controlul medical este obligatoriu pentru personalul care a
produs sau a suferit un accident sau incident de aviatie. Acest control se
executa de catre o unitate medicala autorizata PINAC - MED.
8b.12. ACTIVITATEA ELEVULUI / PARASUTISTULUI DUPA ATERIZARE
8b.12.1. Dupa aterizare, la terminarea misiunii de zbor/salt primite,
elevul / parasutistul este obligat:
- sa se prezinte la instructorul de zbor care a ordonat misiunea, raportand
executarea acesteia;
- sa raporteze conducatorului de lansari conditiile meteorologice intalnite
pe timpul zborului/saltului si alte elemente semnificative;
- sa predea, la terminarea zilei de zbor/salt, parasuta instructorului tehnic
la sol specificand in documontele stabilite felul cum a functional aceasta si
componentele.
- situatiile deosebite aparute pe parcursul desfasurarii misiunii de
zbor/salt se vor specifica in registrul de pregatire, imediat dupa zbor/salt la
analiza zborului si se va instiinta comandantul de aeroclub.
8b.13. ANALIZA ZBORULUI / SALTURILOR
8b.13.1. Comandantii de aerocluburi sunt obligati sa organizeze cu
personalul navigant subordonat, dupa fiecare zi de zbor/salt sedinte de
analiza a modului de desfasurare si asigurare a activitatii de zbor/salt.
In cadrul sedintelor de analiza se vor urmari in mod consecvent ridicarea
nivelului de disciplina a echipajelor si inlaturarea tuturor cauzelor ce pot duce
la scaderea indicelui de securitate si precizie a zborului/salturilor.
8b.13.2. Analiza trebuie sa scoata in evidenta nu numai lipsurile in
organizarea, asigurarea, conducerea si desfasurarea zborului/salturilor, si
trebuie totodata sa sublinieze si sa generalizeze experienta pozitiva pe linia
indeplinirii indatoririlor de serviciu si a respectarii prevederilor
reglementarilor aeronautice in vigoare.
8b.13.3. Analiza zborului/salturilor va urmari evidentierea tuturor
corectiilor ce trebuiesc aduse elementelor de executare a misiunilor de
zbor/salt, pentru fiecare parasutist in parte, evitandu-se in mod categoric
generalizarile.
8b.13.4. Analiza unei zile de zbor/salt trebuie facute fie in aceasi zi, fie cel
136
LEGISLATIE AERONAUTICA
tarziu a doua zi, pentru ca elementele sa fie cat mai exacte si cat mai recente in
memoria personalului.
8b.14. PROCEDURI OPERATIONALE SPECIFICE PARASUTELOR
8b.14.1. Conditii si echipamentul necesar pentru executarea saltului cu
parasuta
8b.14.2. Condiţii de executare
Condiţiile meteorologice regulamentare pentru executarea salturilor:
- viteza vântului să nu depăşească:
- 6 m/s pentru categoria elevi si parasutisti incepatori;
- 7 m/s pentru categoria antrenament si performanta la precizia aterizarii;
- 8 m/s pentru categoria antrenament si performanta la acrobatie.
- plafonul norilor să fie cu 100 m mai sus faţă de înălţimea de la care se
execută saltul şi fără precipitaţii în atmosferă.
8b.14.3. Echipamentul necesar pentru executarea saltului cu parasuta
Echipamentul obligatoriu necesar pentru salt:
- complet de parasuta prevazut cu dispozitiv automat de deschidere a
parasutei de rezerva, pentru executarea salturilor de initiere cu elevii incepatori si
parasutistii de la categoria antrenament care au executat salturile din Programul
nr.3 pana la exercitiul 19 inclusiv.
- complet de parasuta pentru categoria antrenament si performanta;
- casca de salt;
- altimetru;
- ochelari de salt;
- trening sau combinezon de zbor;
- incaltaminte gheata tip sport, care sa inglobeze si fixeze glezna;
8b.14.4. Echipamentul paraşutiştilor pentru saltul de noapte:
- parasutistii vor fi echipaţi ca pentru salturile de zi: cască salt, costum
(trening), încălţăminte; dacă salturile se execută în apropierea unor întinderi de
apă vor avea vestă de salvare, lanterne, de preferinta frontale, pentru executarea
controlului paraşutei după deschidere, a semnalizărilor în aer stabilite la pregătire
şi pentru iluminarea locului de aterizare atunci când acesta nu se produce în zona
punctului de aterizare.
- complet de parasuta;
Executarea salturilor necesită o pregătire minuţioasă în care se include şi
137
LEGISLATIE AERONAUTICA
asigurarea mijloacelor de iluminat a locului de aterizare, a locului de echipare si
control precum şi a balizării aerodromului şi a obstacolelor mai mari din jur.
8b.14.5. Echipamentul paraşutiştilor pentru saltul pe apa:
- costum de baie sau un combinezon uşor;
- cască de baie din plastic sau pânză;
- vestă de salvare pneumatică sau din materiale care plutesc, fără forme
rigide;
-complet de parasuta;
Pe timpul executării salturilor pe apă în apropierea punctului sau zonei de
amerizare vor fi asigurate:
- bărci cu motor sau cu vâsle în măsură să îmbarce şi să transporte la
mal paraşutiştii şi materialul de salt.
- discul de punct fix care să plutească pe suprafaţa apei care va fi marcat
prin prezenţa unui balon sau cameră auto vopsită de culoare orange, alb sau
galben care va fi fixat prin ancore.
- Indicator de direcţie a vântului ce poate indica locul de aterizare cu
ajutorul lumânărilor fumigene si pe mal cu ajutorul mânecii de vânt, fum şi
săgeată.
- Indicator de intensitate a vântului la sol ce poate fi facuta cu ajutorul
panourilor de semnalizare.
-statie radio cu legătură bilaterala .
8b.14.6. Echipamentul paraşutiştilor pentru saltul de altitudine
Parasutistii care executa salturi de la înălţimi mai mari de 5000 m vor fi
dotati cu măşti de oxigen. Daca aeronavele sunt echipate cu instalaţii individuale
de oxigen, paraşutiştii vor folosi, până ajung la înălţimea de salt, oxigen de la
instalaţia aeronavei, iar înainte de părăsirea acesteia se vor cupla la butelia
individuală de oxigen. Măştile de oxigen vor fi deconectate şi scoase din funcţiune
numai după ce se ajunge sub înălţimea de 3000 m.
Peste înălţimea de 6000 m, parasutistii vor fi echipaţi cu costume speciale
de protecţie împotriva temperaturilor scazute si in plus:
- complet de parasuta prevazut cu dispozitiv automat de deschidere a
parasutei de rezerva;
- altimetru şi cronometru.
138
LEGISLATIE AERONAUTICA
In zona cu întinderi mari de apă vor fi echipaţi şi cu vestă de salvare.
8b.14.7. Echipamentul paraşutiştilor pentru salturile demostrative
Echipamentul parasutistilor este acelasi ca la un salt obisnuit;
- complet de parasuta prevazut cu dispozitiv automat de deschidere a
parasutei de rezerva – salturi de Lucru Relativ in Cadere Libera (LRCL) si
altitudine, etc.;
- altimetru şi cronometru;
- material de reclama (fumigene, bannere, esarfe, drapele, etc.).
In zona cu întinderi mari de apă vor fi echipaţi şi cu vestă de salvare.
8b.15 EXECUTAREA SALTULUI
8b.15. 1. Pregatirea parasutei pentru salt
8b.15. 2. Plierea paraşutei
In situatia timpului nefavorabil plierea paraşutei se execută în încăperi special
amenajate în acest scop.
Plierea paraşutei pe câmp se execută numai pe mese de pliaj si doar atunci
când condiţiile atmosferice sunt corespunzătoare, respectiv:
- intensitatea vântului nu depăşeşte 7 m/s;
- umiditatea nu afectează starea paraşutei.
Se interzice plierea parasutei pe camp atunci cand:
- masa de pliaj este asezata pe suprafaţă frământată sau înclinată a
terenului sau pe porţiuni ude a acestuia (apă, ulei, substante chimice, etc.).
- pliajul se executa pe alte suprafeţe decat mesele de pliaj din doc;
- parasuta prezintă o stare necorespunzătoare (este udă sau umedă, are
pete de grăsime, rosături, etc.).
Paraşutele ude sau umede vor fi uscate prin agăţarea lor în încăperi special
amenajate în acest scop, sau pe camp.
Plierea paraşutelor pentru elevii care au executat mai puţin de 25 salturi, se
execută numai de către instructorii de paraşutism;
Inainte de plierea parasutei de rezerva, se monteaza dispozitivul automat de
deschidere a parasutei de rezerva ;
Verificarea modului de pliere a paraşutelor se efectuează de instructorul de
paraşutism numit pentru efectuarea controlului tehnic la sol.
La terminarea operaţiei de pliere, cel care a efectuat pliajul va înscrie în
139
LEGISLATIE AERONAUTICA
mod obligatoriu data plierii şi va semna în carnetul de pliaj al paraşutei atestând
prin aceasta nu numai calitatea operaţiei făcute, ci şi buna stare a paraşutei.
Se interzice saltul cu paraşuta a cărei pliere s-a făcut cu mai mult de 30 zile
înainte.
8b.15. 3. Depozitarea şi transportul paraşutei
Depozitarea şi transportul paraşutei se execută numai cu paraşuta introdusă
în sacul de protecţie,
La start, paraşutele vor fi păstrate în saci, iar sacii vor fi aşezaţi pe o pânză
special destinată sau o masă de pliaj. Se interzice ca pe timpul staţionării pe
camp, paraşutele să fie utilizate pentru odihna personalului sau în alte scopuri.
Depozitarea paraşutei se face în încăperi special destinate, prevăzute cu
dulapuri sau rafturi de depozitare, cu perdele de protecţie la ferestre (geamuri
vopsite de culoare albastră). Temperatura în cameră trebuie să fie de 16º- 18º C.
Se interzice depozitarea în aceste încăperi a altor materiale şi mai ales a celor
inflamabile, a acizilor, grăsimilor etc. care prin prezenţa lor pot deteriora
paraşutele.
Autovehiculul cu care se execută transportul paraşutelor trebuie să fie bine
curăţat, descărcat de alte materiale şi să nu prezinte pete de grăsimi, ulei etc.
Depozitarea paraşutelor în maşină se va face cu grijă, pentru a nu se produce
deteriorarea sau deplierea lor.
În caz de ploaie pe timpul transportului sau depozitării pe câmp, paraşutele
vor fi acoperite cu prelate.
8b.16. FAZELE SALTULUI CU PARASUTA
8b.16.1. Stabilirea echipajului de parasutisti
Conducatorul de lansari stabileste echipajul si intocmeste ordinul de misiune.
Instructorul de aeronava preia echipajul de parasutisti si stabileste grupurile.
8b.16.2. Echiparea cu parasuta
Inainte de echipare, parasutistul va verifica la parasuta:
- starea tehnica a sistemului de largare al chingilor portsuspante;
- ca hamul sã fie ajustat pe mãrimea fiecãrui parasutist;
- ca in momentul clansarii carabinelor de inelele metalice sa se aranjeze
pernitele de protectie între corp si reperele metalice care sa nu jeneze nici o parte
a corpului;
140
LEGISLATIE AERONAUTICA
- ca echiparea trebuie sa fie cat mai corecta, ca parasutistul sã nu fie
incomodat în miscãri, iar dupã deschiderea parasutei sã poatã sta comod în
sistemul de suspensie;
- ca echipamentul (treining, combinezon) sa fie comod si sa nu impiedice
accesul la comanda de largare, a parasutei de rezerva sau de deschidere a
parasutei principale.
Se va anunta orice modificare survenita pe timpul manevrarii parasutei la sol.
Se va executa echiparea numai sub directa supraveghere şi îndrumare a
instructorului de paraşutism şi în locul special destinat pentru această operaţie.
După echipare, parasutistul isi va face autocontrolul echiparii.
Se va astepta pana cand instructorul de paraşutism va executa controlul
fiecărui elev paraşutist în parte, pentru a constata dacă echiparea s-a făcut corect
şi dacă paraşutele respective nu prezintă deteriorări care să reducă indicele de
securitate a saltului.
8b.16.3. Punctele de control dupã echipare
Dupa echiparea parasutistului se vor verifica urmatoarele:
- corectitudinea prinderii carabinelor; fixarea altimetrului si cronometrului;
- inchiderea corecta a capotelor parasutei principale si de rezerva;
- traseul cablului automat, comanda rezervei, sistemul de largare;
- extragerea usoara a comenzii manuale sau a parasutei extractoare in
sistem TOP/BOC;
- sistemul de largare al parasutei principale;
- dispozitivele de deschidere ale parasutei de rezerva (Cypres, RSL, etc.);
Deplaseze spre aeronavă pentru salt se va face numai dupa ce a primit
comanda instructorului de aeronava.
8b.16.4. Imbarcarea parasutistilor si zborul in aeronava
Îmbarcarea în aeronavă se execută numai după ce instructorul de aeronavă
mai face un control asupra echipamentului şi a echiparii, reaminteşte fazele
saltului, stabileşte grupurile şi ordinea părăsirii aeronavei. Pentru imbarcarea in
aeronava elevul / parasutistul trebuie:
- sa se deplaseze la aeronava numai in grup si prin spatele acesteia;
- sa urce in aeronava pentru a executa saltul numai sub supravegherea
instructorului;
141
LEGISLATIE AERONAUTICA
- sa urce cand motorul aeronavei nu este în funcţiune; se admit excepţii
numai când suflul elicei nu produce dificultăţi la îmbarcare sau nu degradează
echipamentul paraşutistului.
Dacă pe timpul îmbarcării instructorul observă producerea unei defecţiuni sau
deteriorări în echipamentul paraşutistului, el îl va opri de la salt, dispunând
debarcarea lui.
In situatia deplierii accidentale a paraşutei in aeronava, se interzice plierea
acesteia;
Elevii/parasutistii se urcă în aeronavă în ordinea inversă părăsirii, in functie de
greutate. La salturile cu categoria elevilor/parasutistilor incepatori, in timpul luării
înălţimii (intre 150 – 200 m) instructorul de aeronavă prinde cablurile automate pe
cablul central al aeronavei. La 500-600 m înălţime instructorul lansează si
urmăreşte paraşuta sondă până la aterizare pentru a efectua corecţia necesară
lansarii echipajului de parasutisti. Daca aceasta nu este posibil, instructorul va
cere ajutorul conducatorului de lansari prin statia radio.
8b.16.4. In timpul zborului in aeronavasă elevul/parasutistul incepator
trebuie:
- sa se aşeze pe locul destinat;
- să supravegheze terenul pentru a fi orientat asupra locului unde se află;
- să supravegheze spaţiul pentru a urmări situatia meteorologica şi să asculte
sau să ceară detalii despre aceasta de la instructorul de paraşutism;
- să nu facă mişcări bruşte sau dezordonate sau să nu-şi părăsească locul
fără aprobarea instructorului;
- sa nu execute alte activităţi care ii pot sustrage atenţia de la executarea
misiunii lui.
In situatia in care pe timpul zborului apar schimbări de ordin psihologic sau
tehnic în cadrul echipajelor, instructorul ia măsuri de remediere sau decide oprirea
de la salt.
După intrarea aeronavei pe direcţia de lansare, la comanda instructorului de
aeronava, paraşutiştii desemnati se ridică în picioare, îşi aduce fiecare cablul
automat al paraşutei până când acesta este preluat de instructor la aproximativ 1
m faţă de uşa aeronavei.
Instructorul pozitionat pe partea dreaptă, verifică vizual echipamentul şi
poziţia cablului care trebuie sa fie liber si sa nu fie agăţat de corpului
142
LEGISLATIE AERONAUTICA
parasutistului.
Daca apar situatii deosebite se vor lua măsuri de remediere.
8b.16.5. Pãrãsirea aeronavei de catre elevi / parasutisti
La parasirea aeronavei elevii/parasutistii trebuie:
- sa execute parasirea aeronavei numai la comanda şi sub
supravegherea instructorului de paraşutism;
- sa respecte si sa-si mentina pozitia stabila pe directia de zbor functie de
gradul de pregatire al fiecaruia;
Exceptie fac salturile executate in competitii, cand parasirea aeronavei poate
fi stabilita de catre paraşutist/concurent.
8b.16.5.1. Pãrãsirea aeronavei de catre elevii parasutisti
Parasirea se va efectua în grupuri de cate 3 sau 4 parasutisti, la un interval
de 4-5 secunde între membrii grupului, pentru evitarea abordajelor.
Pãrãsirea aeronavei se executa numai la comanda instructorului parasutist de
la bordul aeronavei folosind procedeul “vizãrii” din aeronava, dar poate fi datã si
prin radio de la sol de cãtre conducãtorul lansãrilor.
Pentru executarea saltului, elevul inainteazã spre usa deschisã, ia pozitia de
parasire cu bratele pe langa corp, picioarele usor departate si privirea spre sol. La
comanda instructorului de aeronava, elevul va efectua desprinderea de aeronava
printr-un salt spre inainte, corpul orientat cu fata catre sol si privirea inainte
conform prevederilor din Cursul de Pregatire in Saltul cu parasuta (CPS/2003).
Deschiderea parasutei si controlul deschiderii:
Dupa desprinderea de aeronava urmeaza deplierea cablului comenzii
automate in spatiul parcurs de parasutist de la pãrãsire si pânã la deschiderea
parasutei, deschiderea parasutei automate, desfãsurarea cablului, tragerea
comenzii, desfãsurarea parasutei, voalurã - suspante, umplerea voalurii cu aer
pânã la primirea socului de deschidere. Se vor observa deschiderea corecta,
aparitia eventualelor incidente si rezolvarea acestora.
Se va insista ca fiecare paraşutist să aprecieze timpul de cădere liberă prin
numărare, până ce se produce şocul la deschiderea paraşutei. Deschiderea
completă a paraşutei se produce în 2-3 secunde de la desprinderea de aeronavă,
iar parasutistul numără până la 5 secunde; după primirea şocului de deschidere,
paraşutistul verifică deschiderea paraşutei, întinderea suspantelor, deblocarea
143
LEGISLATIE AERONAUTICA
comenzilor şi coborârea slider-ului.
In situatia in care nu primeşte şocul de deschidere în acest timp, acţionează
asupra paraşutei de rezerva.
8b.16.5.2. Pãrãsirea aeronavei de catre parasutistii incepatori se va efectua
în grupuri de cate 3 sau 4 la un interval de 4 - 5 secunde între membrii grupului,
pentru evitarea abordajelor.
La deschiderea parasutei se va adopta o pozitie usor ridicata a capului si in
timpul si imediat dupa deschiderea parasutei extractoare. In timpul deschiderii se
va incerca pe cat posibil mentinerea umerilor la acelasi nivel pentru a putea pastra
o incarcare egala pe grupurile de suspante stanga si dreapta.
8b.16.5.3. Pãrãsirea aeronavei de catre parasutisti de la categoria
antrenament, performanta si profesionisti se va efectua individual sau în grupuri de
2 la 10 parasutisti la un interval de 3 – 4 secunde între membrii grupului, pentru
evitarea abordajelor.
Instructorul de zbor/salt de avion este obligat să observe modul fiecărui
parasutist de a părăsi aeronava. Dacă observă că apar elemente de viciu în
tehnica părăsirii aeronavei, parasutistii pot fi opriţi la sol până la remedierea şi
însuşirea corectă a tehnicii de părăsire.
8b.16.6. Deschiderea parasutei si controlul deschiderii.
Dupa desprinderea de aeronava urmeaza spatiul parcurs de parasutist în
cãdere liberã pânã la actionarea comenzii manuale pentru deschiderea parasutei.
Dupa primirea socului in momentul deschiderii voalurii principale, parasutistul
este obligat:
- sa execute controlul vizual al voalurii principale, umplerea celulelor cu
aer si deschiderea completa a acesteia;
- sa execute deblocarea comenzilor.
- sa aprecieze localizarea si pozitia sa fata de ceilalti parasutisti aflati in
aer;
- ca in situatia aparitiei eventualelor incidente/cazuri speciale, sa le
rezolve aplicand procedurile de urgenta prevazute in manualul parasutelor si
CPS/2003 pag. 72;
- sa respecte esalonarea in aer;
- sa piloteze parasuta pentru evitarea abordajelor.
144
LEGISLATIE AERONAUTICA
8b.16.7. Pilotarea parasutei
Dupa deblocarea comenzilor, parasutistul incepe pilotarea parasutei si va
studia efectul comenzilor de pilotare a parasutei prin viraje de 900, 1800 si 3600
stinga – dreapta, pentru invatarea tehnicii de pilotare, privind viteza de rotire,
pierderea de inaltime, franari de 25 %, 50 % si 100 %, care trebuie invatate si
folosite in timpul saltului.
Pe timpul coborarii cu parasuta deschisa, se interzic executarea
consecutiva a peste 3 viraje de 3600, sub inaltimea de 400 m., sau orice alte
manevre de pierdere a inaltimii, existand pericolul declansarii dispozitivului de
deschidere a parasutei de rezerva, tip CYPRES – Student.
8b.16.7.1. Paraşutistul pilotează paraşuta prin intermediul celor două
comenzi de pilotare. Prin actionarea acestora, se poate modifica viteza de
deplasare a paraşutei înainte si, de asemenea, se pot efectua rotiri. Toate acestea
sunt indicate a se efectua în axul vântului (± aprox. 200 m stânga-dreapta). Axul
vântului este linia imaginară, paralelă cu direcţia vântului care trece prin centrul
punctului fix, marcat cu sageata.
Cantitatea de comenzi cu care trebuie lucrat, se stabileşte în funcţie de
înălţimea intrării în priză directă şi de intensitatea vântului. În general este cuprinsă
între 50 – 75 % comenzi pentru a putea ţine sub control permanent paraşuta.
8b.16.7.2. Pentru pierderea inaltimii si apropierea de cercul de 100 m se pot
folosi urmatoarele procedee:
- pilotarea parasutei in zig – zag;
- viraje 90, 180, 3600.
Cantitatea de comanda pentru efectuarea acestor procedee nu trebuie sa
depaseasca 75%.
Pierderea de înălţime în zona de aşteptare prin procedeele zig-zag, rotiri sau
trepte se va executa dupa cum urmeaza:
- apropierea de cercul de 100 m se va face cu vânt de spate şi
executarea primului tronson cu vânt lateral;
- executarea celui de-al doilea tronson se va face cu vânt de spate;
- executarea celui de-al treilea tronson se va face cu vânt lateral;
- se va executa intrarea şi pilotarea în priză directă pentru aterizarea de
precizie.
145
LEGISLATIE AERONAUTICA
Este indicat ca virajele ce se execută pentru intrarea pe tronsoane să se
facă cu comenzile trase 50% pentru a se executa virajul în ax şi a nu fi
aruncaţi în afara schemei schemei de pilotare prevazute in CPS / 2003.
8b.16.7.3. Intrarea în priză directă
La intrarea în priză directă, parasutistul trebuie să fie perfect axat în vânt (ca
reper de orientare este mâneca de vânt de la platforma de aterizare) să aiba
comenzile 50 % trase şi să înceapă pilotarea paraşutei pentru aterizarea de
precizie care trebuie să se facă pe o pantă constantă.
Unghiul prizei directe variaza in functie de intensitatea vantului conform
schemelor de pilotare din Manualul Parasutistului Cap.7.
8b.16.8. Coborârea cu paraşuta deschisă
Dacă în timpul coborârii cu paraşuta, apar zone de curenţi ascendenţi sau
descendenti care modifica viteza de coborâre a paraşutei, paraşutistul are
obligaţia să paraseasca imediat zona, pilotand cu viteza maxima.
Elevii parasutisti sunt obligati sa observe reperele de pe sol, (locul de
aterizare, mâneca de vânt, zonele obstaculate, etc.) si de la inaltimea de 300 m
vor urmari indicatorul de vant, sageata alba de la sol care le indica directia de
aterizare (cu vant de fata).
8b.16 .8.1 . Manevre interzise pe timpul saltului cu parasuta aripa:
- executarea de infundari si viraje repetate sub inaltimea de 400 m;
- executarea de viraje de 360 0 sub inaltimea de 150 m;
- aterizarea cu vant de spate;
- aterizarea cu comenzile infundate mai mult de 100%;
- bruscarea comenzilor.
8b.16.8.2. Pregătirea pentru aterizare
De la înălţimea de 100 m faţă de sol, paraşutistul se pregăteşte pentru
aterizare. Elevii parasutisti vor pilota parasuta pentru aterizarea in zona platformei
de nisip, aplicand schema clasica de pilotare a parasutei aripa, si de la inaltimea
de 100 m vor observa permanent instructorul parasutist aflat la sol si vor executa
manevrele efectuate de acesta cu paletele de dirijare pentru asigurarea aterizarii şi
indicaţiile transmise prin amplificatorul de voce de către conducătorul lansărilor
sau un instructor desemnat în acest sens (semnalele conventionale sunt conform
prevederilor CPS / 2003 pct.11.5.1. pag. 63).
146
LEGISLATIE AERONAUTICA
8b.16.9. Aterizarea
Aterizarea se va face cu fata in vant, cu tragerea usoara a comenzilor de
pilotare pana in pozitia de franare 100% ( pozitia de franare 100% este de obicei
cu comenzile chiar desupra punctului de infundare) exact inainte de aterizare. Cu
fata in vant si in planare totala (comenzile sus), se incepe franarea atunci cand
picioarele sunt la aprox. 3 – 3,5 m de sol (functie de viteza vantului) se aduc
comenzile pana la pozitia de franare 100%.
Contactul cu solul se face cu picioarele apropiate, parasutistul fiind pregatit sa
mai execute cativa pasi pe directia de aterizare pentru amortizarea şocului la
contactul cu solul.
Pe panta de aterizare in priza directă se vor face doar mici corecturi,
aterizarea se face cu vânt de faţă şi nu se iau mâinile de pe comenzi decat dupa
aterizare si culcarea completa a voalurii pe sol.
8b.16.9.1. În situaţii de vânt puternic, la aterizare, parasutistul, dupa luarea
contactului cu solul, imediat va trage la maxim de una din comenzile de pilotare
(peste 100%), pana la culcarea completa a voalurii pe sol.
Dacă aterizarea se produce pe banda de zbor a aerodromului, paraşutistul va
acţiona rapid la strângerea paraşutei, avand grija sa nu tarasca voalura pe sol,
dupa care va degaja rapid, cu atenţie la trafic, eliberând pista.
După prezentarea la start a parasutistilor care au executat saltul, se va face
o analiză amănunţită de către instructorul de aeronavă şi conducătorul de lansări a
modului de comportare a acestora pe durata zborului in aeronava si a saltului.
11.1. PROCEDURI PRIVIND TRATAREA, NOTIFICAREA SI RAPORTAREA
ACCIDENTELOR SI INCIDENTELOR DE ZBOR
11.1.1. În cazul producerii unor incidente sau accidente în timpul desfasurarii
activitatilor de zbor se vor lua toate masurile necesare pentru salvarea
personalului navigant implicat si acordarea primului ajutor, conservarea probelor
relevante privind cauzele producerii accidentului, asigurarea pazei la locul
producerii evenimentului, comunicarea producerii evenimentului conducerii
Aeroclubului Romaniei si celorlalte organe în conformitate cu procedurile în
vigoare.
11.1.3. În cazul producerii unor evenimente de zbor conducerea Aeroclubului
Romaniei este obligata sa anunte operativ Autoritatea Aeronautica Civila Româna
147
LEGISLATIE AERONAUTICA
si Inspectoratul de Stat din Aviatiei Civile.
11.1.4. Comisiile de ancheta vor întocmi un raport de ancheta administrativa
care va fi adus la cunostinta conducerii Aeroclubului Romaniei în vederea analizei,
a informarii si instruirii personalului 11.4. Raportarea accidentelor şi incidentelor
grave de aviaţie civilă
Raportarea se face de către persoana care a constatat sau a fost informată
despre producerea accidentului, direct la IAvCşi AACR. Raportarea se face:
a) telefonic cât mai curând posibil, la telefoanele operaţionale ale IAvC şi
AACR; şi
b) în scris în maxim 6 ore, prin orice mijloace de comunicare la IAvC şi AACR.
Raportarea va conţine, pe cât posibil, informaţiile prevăzute la art. 7 din OG
nr. 51/1999, aprobată şi completată prin Legea nr. 794/2001. Raportarea se poate
face utilizând formularul anexat.
Incidentele grave sau care sunt apreciate de raportor ca fiind grave se
raportează similar cu accidentele (conform pct. de mai sus).
11.5 Raportarea incidentelor de aviaţie civilă
Incidentele se raportează intern de către persoana care a constatat sau a fost
informată despre producerea incidentului.
Rapoartele se vor transmite la IAvC si AACR, in termen de 72 de ore de la
constatarea incidentului.
11.6 Raportarea voluntară a evenimentelor de aviaţie civilă
Angajatii AR sunt încurajati să raporteze voluntar orice eveniment în care a
fost implicat, la care a fost martor sau a fost informată şi pe care îl percepe ca o
ameninţare reală sau potenţială pentru siguranţa zborului. Raportul voluntar va
conţine, pe cat posibil, informaţiile relevante asupra evenimentului şi datele de
identificare şi contact ale raportorului;
AR, în cazul raportării voluntare a unui eveniment de aviaţie civilă, asigură
confidenţialitatea informaţiilor şi utilizarea lor doar cu acordul raportorului;
Dacă persoana care raportează voluntar un eveniment de aviaţie civilă nu
doreşte ca identitatea sa să fie publică, va transmiterii raportare direct către
Inspectorul Şef al Aviaţiei Civile, cu menţiunea „CONFIDENŢIAL”, în plic închis şi
sigilat; raportorul va fi contactat de Inspectorul Şef sau adjunctul său pentru a
discuta evenimentul raportat şi a fi stabilită desfăşurarea ulterioară a acţiunilor;
148
LEGISLATIE AERONAUTICA
1. PREGATIREA SI ANTRENAMENTUL PERSONALULUI AERONAUTIC
CIVIL NAVIGANT
1.1. PROGRAMELE ANALITICE DE ANTRENAMENT SI PROGRAMELE DE
CONTROL PENTRU PERSONALUL OPERATIONAL
Pregatirea teoretica a personalului care desfasoara activitatea de zbor se
realizeaza in cadrul AEROCLUBULUI ROMANIEI prin cursurile de pregatire
teoretica (reciclari) aprobate de AACR, urmata de examenele de licenta sustinute
cu examinatori ai AACR.
De asemenea, cu ocazia controlului de competenta efectuat la 6 luni, intreg
personalul navigant va sustine o lucrare scrisa privind efectuarea misiunilor de
zbor in conditii normale si anormale (cazuri speciale).
Pregatirea practica va fi verificata intr-unul din urmatoarele cazuri:
control pentru acordarea, modificarea sau prelungirea licentei de zbor;
trecerea de la un invelis la altul;
ori de cate ori este nevoie, conform JAR-FCL1
1.3. PROCEDURI
1.3.1. Proceduri de pregatire si control
Pregatirea si controlul personalului navigant si dispecerat se executa conform
planurilor trimestriale si anuale elaborate in cadrul compartimentului zbor si
conform planurilor de pregatire care nu se gasesc in Partea D a prezentului
Manual Operational,dar care sunt supuse aprobarii AACR.
1.3.2. Proceduri pentru cazuri in care personalul nu atinge sau nu se
mentine la standardul cerut
se va suplimenta programul initial cu maximum 20%;
se va executa un zbor de control cu un instructor din cadrul Aeroclubului
Romaniei.
Daca nici după aceste proceduri persoana in cauza, nu va atinge sau nu se
va mentine la standardul cerut atât de instructorii Aeroclubului Romanei cat si de
inspectorii AACR, se va proceda in funcţie de decizia inspectorului AACR sau
autorizat de catre AACR.
149
LEGISLATIE AERONAUTICA
150
LEGISLATIE AERONAUTICA
AEROCLUBUL ROMANIEIAEROCLUBUL…………………
ORDIN DE MISIUNE
Data ……………………………… Teren de decolare …………………
Tip aeronava…………………….. Teren de aterizare …………………
Inmatriculare ……………………. naltimea de lansare ……………..…
Timp de zbor ……………………. Instructor de aeronava ……………
COMANDANTUL AEROCLUBULUI COMANDANT DE AERONAVA
L.S. …………………………………… ……………………………………
Nr
.
crt
.
Numele si prenumele Exercitiu
Timp
cad. lib.
Tip
parasuta
Serie
parasuta Mentiuni
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
11
12
Conducatorul lansarilor I.C.T.S . Instructor aeronava
………………………… ……………………….. ……………………
(semnatura) (semnatura) (semnatura)
151
LEGISLATIE AERONAUTICA
Reglementări Aeronautice Civile Române RACR – LPAN P
Licenţierea personalului aeronautic navigant paraşutist
Ediţia 01/2006
CUPRINS
RACR – LPAN P
LICENŢIEREA PERSONALULUI AERONAUTIC NAVIGANT PARAŞUTIST
Capitol / Paragraf pagina
Secţiunea Generală i
Cuprins i
Preambul viii
Reguli de amendare IX
Indexul amendamentelor x
Lista paginilor în vigoare xi
Capitolul 1. Definiţii şi Abrevieri 1-1
RACR-LPAN P.1005 Definiţii 1-1
RACR-LPAN P.1010 Abrevieri 1-2
Capitolul 2. Licenţierea paraşutiştilor 2-1
I. Generalităţi 2-1
RACR-LPAN P.2000 Aplicabilitate 2-1
RACR-LPAN P.2005 Certificare 2-1
RACR-LPAN P.2010 Condiţii de conformare 2-2
RACR-LPAN P.2015 Licenţe naţionale de paraşutist 2-2
RACR-LPAN P.2020 Licenţe de paraşutist străine 2-3
RACR-LPAN P.2025 Calificări şi autorizări specifice licenţei de paraşutist
2-3
RACR-LPAN P.2030 Valabilitate 2-4
RACR-LPAN P.2035 Privilegii 2-5
RACR-LPAN P.2040 Coerciţie 2-5
II. Obţinerea, revalidarea si reînnoirea licenţei de paraşutist şi calificărilor de
clasă 2-6
A. Obţinerea licenţei de paraşutist şi calificărilor de clasă 2-6
152
LEGISLATIE AERONAUTICA
RACR-LPAN P.2045 Condiţii generale 2-6
RACR-LPAN P.2050 Condiţii specifice 2-6
RACR-LPAN P.2055 Examinarea teoretică şi examinarea practică – Licenţa
de paraşutist şi calificarea de clasă 2-7
RACR-LPAN P.2060 Pregătirea teoretică specifică 2-7
RACR-LPAN P.2065 Pregătirea practică specifică 2-9
RACR-LPAN P.2070 Credite acordate 2-10
RACR-LPAN P.2075 Abilităţi 2-11
RACR-LPAN P.2080 Privilegii 2-11
RACR-LPAN P.2085 Valabilitate 2-11
B. Revalidarea licenţei de paraşutist şi a calificărilor de clasă 2-12
RACR-LPAN P.2090 Condiţii generale 2-12
RACR-LPAN P.2095 Condiţii specifice 2-12
RACR-LPAN P.2100 Condiţii echivalente de revalidare a licenţei de
paraşutist şi calificărilor de clasă 2-12
C. Reînnoirea licenţei de paraşutist şi a calificărilor de clasă 2-13
RACR-LPAN P.2105 Condiţii generale 2-13
RACR-LPAN P.2110 Condiţii specifice 2-13
RACR-LPAN P.2115 Cursul (programul) pentru reînnoirea licenţei de
paraşutist şi calificărilor de clasă – Durată şi conţinut
2-13
III. Obţinerea, revalidarea şi reînnoirea calificării de instructor pentru
paraşutişti 2-15
A. Obţinerea calificării de instructor 2-15
RACR-LPAN P.2120 Condiţii generale 2-15
RACR-LPAN P.2125 Condiţii specifice 2-15
RACR-LPAN P.2130 Examinarea teoretică şi examinarea practică
– Calificarea de instructor 2-16
RACR-LPAN P.2135 Pregătirea teoretică specifică 2-16
RACR-LPAN P.2140 Pregătirea practică specifică 2-17
RACR-LPAN P.2145 Credite acordate 2-17
RACR-LPAN P.2150 Abilităţi 2-18
RACR-LPAN P.2155 Privilegii 2-18
RACR-LPAN P.2160 Valabilitate 2-18
153
LEGISLATIE AERONAUTICA
B. Revalidarea calificării de instructor 2-19
RACR-LPAN P.2165 Condiţii generale 2-19
RACR-LPAN P.2170 Condiţii specifice 2-19
RACR-LPAN P.2175 Condiţii echivalente de revalidare a calificării de
instructor 2-19
C. Reînnoirea calificării de instructor 2-20
RACR-LPAN P.2180 Condiţii generale 2-20
RACR-LPAN P.2185 Condiţii specifice 2-20
RACR-LPAN P.2190 Cursul (programul) pentru reînnoirea calificării de
instructor – Durată şi conţinut 2-21
IV. Obţinerea revalidarea şi reînnoirea calificării de paraşutist
recepţie şi control 2-22
A. Obţinerea calificării de paraşutist recepţie si control 2-22
RACR-LPAN P.2195 Condiţii generale 2-22
RACR-LPAN P.2200 Condiţii specifice 2-22
RACR-LPAN P.2205 Examinarea teoretică şi examinarea practică
-calificarea de paraşutist recepţie şi control 2-23
RACR-LPAN P.2210 Pregătirea teoretică specifică 2-23
RACR-LPAN P.2215 Pregătirea practică specifică 2-24
RACR-LPAN P.2220 Credite acordate 2-24
RACR-LPAN P.2225 Abilităţi 2-25
RACR-LPAN P.2230 Privilegii 2-25
RACR-LPAN P.2235 Valabilitate 2-25
B. Revalidarea calificării de recepţie şi control 2-26
RACR-LPAN P.2240 Condiţii generale 2-26
RACR-LPAN P.2245 Condiţii specifice 2-26
RACR-LPAN P.2250 Condiţii echivalente de revalidare a calificării de
recepţie şi control 2-26
C. Reînnoirea calificării de recepţie şi control 2-27
RACR-LPAN P.2255 Condiţii generale 2-27
RACR-LPAN P.2260 Condiţii specifice 2-27
RACR-LPAN P.2265 Cursul (programul) pentru reînnoirea calificării de
recepţie şi control - Durată şi conţinut 2-27
V. Obţinerea, revalidarea şi reînnoirea calificării de paraşutist încercător
154
LEGISLATIE AERONAUTICA
2-29
A. Obţinerea calificării de paraşutist încercător 2-29
RACR-LPAN P.2270 Condiţii generale 2-29
RACR-LPAN P.2275 Condiţii specifice 2-29
RACR-LPAN P.2280 Examinarea teoretică şi examinarea practică
– calificarea de paraşutist încercător 2-30
RACR-LPAN P.2285 Pregătirea teoretică specifică 2-30
RACR-LPAN P.2290 Pregătirea practică specifică 2-31
RACR-LPAN P.2295 Credite acordate 2-31
RACR-LPAN P.2300 Abilităţi 2-32
RACR-LPAN P.2305 Privilegii 2-32
RACR-LPAN P.2310 Valabilitate 2-32
B. Revalidarea calificării de încercător
RACR-LPAN P.2315 Condiţii generale 2-33
RACR-LPAN P.2320 Condiţii specifice 2-33
RACR-LPAN P.2325 Condiţii echivalente de revalidare a calificării de
încercător 2-33
C. Reînnoirea calificării de încercător
RACR-LPAN P.2330 Condiţii generale 2-34
RACR-LPAN P.2335 Condiţii specifice 2-34
RACR-LPAN P.2340 Cursul (programul) pentru reînnoirea calificării de
încercător - Durată şi conţinut 2-34
VI. Obţinerea şi menţinerea autorizărilor speciale specifice licenţei de
paraşutist
A. Obţinerea autorizărilor speciale specifice licenţei de paraşutist
RACR-LPAN P.2345 Condiţii generale 2-35
RACR-LPAN P.2350 Condiţii specifice 2-35
RACR-LPAN P.2355 Abilităţi 2-36
RACR-LPAN P.2360 Privilegii 2-36
RACR-LPAN P.2365 Valabilitate 2-36
B. Menţinerea valabilităţii autorizărilor speciale specifice licenţei de paraşutist
2-37
RACR-LPAN P.2370 Condiţii generale 2-37
155
LEGISLATIE AERONAUTICA
RACR-LPAN P.2375 Condiţii specifice 2-37
RACR-LPAN P.2380 Condiţii echivalente menţinere a autorizărilor speciale
2-38
VII. Autorizarea examinatorilor care efectuează examinările teoretice şi
practice, la sol şi în zbor / salt, în vederea obţinerii / revalidării / reînnoirii
/ validării licenţelor de paraşutist şi a calificărilor / autorizărilor specifice
2-39
RACR-LPAN P.2385 Condiţii generale 2-39
RACR-LPAN P.2390 Condiţii specifice 2-39
RACR-LPAN P.2395 Abilităţi 2-40
RACR-LPAN P.2400 Privilegii 2-40
RACR-LPAN P.2405 Valabilitatea autorizării de examinator 2-40
RACR-LPAN P.2410 Restricţionarea privilegiilor 2-40
VIII. Obţinerea altor calificări / autorizări / certificate / atestate
suplimentare specifice licenţei de paraşutist 2-41
RACR-LPAN P.2415 Alte calificări / autorizări / certificate / atestate
suplimentare 2-41
IX. Validarea licenţelor de paraşutist şi a calificărilor / autorizărilor specifice
emise de alte autorităţi naţionale competente străine 2-42
RACR-LPAN P.2420 Condiţii de validare 2-42
RACR-LPAN P.2425 Valabilitatea certificatului de validare 2-42
X. Recunoaşterea licenţelor de paraşutist şi a calificărilor /
autorizărilor specifice emise de alte autorităţi naţionale
competente străine 2-43
RACR-LPAN P.2430 Condiţii generale 2-43
RACR-LPAN P.2435 Valabilitate 2-43
XI. Organizaţii de pregătire 2-44
RACR-LPAN P.2440 Generalităţi 2-44
RACR-LPAN P.2445 Condiţii de autorizare 2-44
RACR-LPAN P.2450 Tipuri de organizaţii de pregătire autorizate 2-44
RACR-LPAN P.2455 Valabilitatea autorizaţiei 2-44
P R E A M B U L
156
LEGISLATIE AERONAUTICA
(1) Activitatea aeronautică civilă pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional este
reglementată prin Codul Aerian, prin actele normative interne din domeniu, precum
şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională,
semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, ale altor convenţii şi acorduri
internaţionale la care România este parte.
(2) Reglementările aeronautice civile române sunt elaborate, emise sau
adoptate în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă
internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, cu standardele şi
practicile recomandate în anexele la aceasta precum şi cu prevederile convenţiilor
şi acordurilor internaţionale la care România este parte, astfel încât să se asigure
un caracter unitar, coerent şi modern procesului de elaborare şi dezvoltare a
sistemului naţional de reglementări aeronautice civile.
(3) În conformitate cu prevederile Codului Aerian şi în scopul reglementării
domeniului aviaţiei civile, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în
calitatea sa de autoritate de stat, emite sau asigură prin autorităţi delegate
elaborarea şi/sau emiterea reglementărilor aeronautice civile române, care au un
caracter obligatoriu pentru toţi participanţii la activităţile aeronautice civile şi
conexe.
REGULI DE AMENDARE / MODIFICARE
Prevederile prezentei reglementări se pot modifica prin amendare sau prin
emiterea unei ediţii noi.
Următoarele reguli sunt aplicabile:
(1) Amendamentul / ediţia nouă se aprobă numai prin Ordin al
Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului; şi
(2) După primirea amendamentului aprobat corespunzător, fiecare
deţinător al reglementării va introduce noile pagini emise şi va distruge paginile
înlocuite; sau
După primirea ediţiei noi aprobate corespunzător, deţinătorul reglementării va
asigura retragerea din uz a ediţiei anterioare.
157
LEGISLATIE AERONAUTICA
INDEXUL AMENDAMENTELOR
Nr.
crt.
Numărul
amendamentului
Data intrării în
vigoare
Numele persoanei
care a introdus
amendamentul
Semnătura
158
LEGISLATIE AERONAUTICA
LISTA PAGINILOR ÎN VIGOARE
PAGINA EDIŢIA / DATA
Coperta 01 / 2006
Contracoperta 01 / 2006
i 01 / 2006
ii 01 / 2006
iii 01 / 2006
iv 01 / 2006
v 01 / 2006
vi 01 / 2006
vii 01 / 2006
viii 01 / 2006
ix 01 / 2006
x 01 / 2006
xi 01 / 2006
xii 01 / 2006
1-1 01 / 2006
1-2 01 / 2006
2-1 01 / 2006
2-2 01 / 2006
2-3 01 / 2006
2-4 01 / 2006
2-5 01 / 2006
2-6 01 / 2006
2-7 01 / 2006
159
LEGISLATIE AERONAUTICA
2-8 01 / 2006
2-9 01 / 2006
2-10 01 / 2006
2-11 01 / 2006
2-12 01 / 2006
2-13 01 / 2006
2-14 01 / 2006
2-15 01 / 2006
2-16 01 / 2006
2-17 01 / 2006
2-18 01 / 2006
2-19 01 / 2006
2-20 01 / 2006
2-21 01 / 2006
2-22 01 / 2006
2-23 01 / 2006
2-24 01 / 2006
2-25 01 / 2006
2-26 01 / 2006
2-27 01 / 2006
2-28 01 / 2006
2-29 01 / 2006
2-30 01 / 2006
2-31 01 / 2006
2-32 01 / 2006
2-33 01 / 2006
2-34 01 / 2006
2-35 01 / 2006
2-36 01 / 2006
2-37 01 / 2006
2-38 01 / 2006
2-39 01 / 2006
160
LEGISLATIE AERONAUTICA
2-40 01 / 2006
2-41 01 / 2006
2-42 01 / 2006
2-43 01 / 2006
2-44 01 / 2006
CAPITOLUL 1. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI
RACR-LPAN P.1005 Definiţii
Atunci când următorii termeni sunt folosiţi în prezenta reglementare referitoare la
licenţierea personalului aeronautic navigant paraşutist, ei vor avea următorul
înţeles:
1. Autoritate de
Stat:
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în calitate de
autoritate de stat în domeniul transporturilor.
2. Autoritate
decertificare:
Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
3. Aprobat
corespunzător:
aprobat de Autoritatea de certificare
4. Certificare: recunoaşterea faptului că un serviciu, un produs, o piesă sau un
echipament, o organizaţie sau o persoană se conformează cerinţelor
aplicabile, precum şi eliberarea unui certificat relevant care atestă
această conformare; certificarea poate avea ca rezultat şi conferirea
unui drept, potrivit reglementarilor în vigoare.
5. Certificat
medical
corespunzător:
certificat sau fişă medicală tip pe care s-au consemnat rezultatele
unei vizite medicale efectuată la unităţile sanitare teritoriale, cu
precizarea aptitudinii de zbor de către un medic examinator autorizat.
6. Organism
recunoscut:Persoană juridică care efectuează activităţi de licenţiere în numele
autorităţii de certificare conform Codului Aerian
7. Revalidare: procedeu administrativ, efectuat în interiorul perioadei de valabilitate
a unei calificări / autorizări, prin care se permite deţinătorului
161
LEGISLATIE AERONAUTICA
continuarea exercitării privilegiilor calificării / autorizării respective
pentru o perioadă specificată, în urma îndeplinirii cerinţelor din
reglementările aplicabile.
8. Reînnoire: procedeu administrativ, efectuat după ce o calificare / autorizare a
expirat, prin care se reînnoiesc privilegiile calificării / autorizării
respective pentru o perioadă specificată, în urma îndeplinirii
cerinţelor din reglementările aplicabile.
9. Validare: recunoaşterea unei licenţe emisă de un alt stat, prin emiterea unui
document specific, ca urmare a constatării de către Autoritatea
decertificare a îndeplinirii tuturor condiţiilor impuse de prezenta
reglementare, în vederea alinierii la privilegiile acordate de o licenţă
similară emisă în România.
Notă: Sunt acceptate ca „certificat medical corespunzător” următoarele
documente: un Certificat Medical Clasa 1 sau Clasa 2, emis în conformitate cu
standardele şi practicile OACI specifice aplicabile sau echivalente, precum şi
certificate medicale recunoscute/echivalate de către un medic examinator
autorizat.
Definiţiile utilizate în prezenta reglementare, suplimentar faţă de cele
menţionate mai sus, sunt specificate în Anexa 1 la Convenţia privind aviaţia civilă
internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, ediţia 9, iulie 2001.
RACR-LPAN P.1010 Abrevieri
Atunci când următoarele abrevieri sunt folosite în prezenta reglementare
referitoare la licenţierea personalului aeronautic navigant paraşutist, ele vor avea
următorul înţeles:
OACI – Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale
CMO – Conţinut Minim Obligatoriu
TPR – Timp de Pregătire Recomandat
LRCL _ Lucru Relativ în Cădere Liberă
LRC _ Lucru Relativ pe Cupolă
IAD/SL _ Instructor pentru Deschidere Asistată/Deschidere
Automată
162
LEGISLATIE AERONAUTICA
AFF _ Cădere Liberă Accelerată
FAI _ Federaţia Aeronautică Internaţională
CAPITOLUL 2. LICENŢIEREA PARAŞUTIŞTILOR
Generalităţi
RACR-LPAN P.2000 Aplicabilitate
(a) Prevederile prezentului capitol se aplică personalului aeronautic
navigant care desfăşoară activităţi de paraşutism (zboruri / salturi);
(b) Prezentul capitol conţine cerinţele specifice aplicabile pentru:
(i) obţinerea, revalidarea şi reînnoirea licenţei de paraşutist şi calificărilor
de clasă;
(ii)obţinerea, revalidarea şi reînnoirea calificării de instructor;
(iii) obţinerea, revalidarea şi reînnoirea calificării de recepţie şi control;
(iv) obţinerea, revalidarea şi reînnoirea calificării de încercător;
(v) obţinerea şi menţinerea autorizărilor speciale specifice licenţei de
paraşutist;
(vi) autorizarea examinatorilor care organizează şi efectuează
examinările teoretice şi practice, la sol şi în zbor / salt;
(vii) obţinerea altor calificări / autorizări / certificate / atestate
suplimentare specifice licenţei de paraşutist ;
(viii) validarea licenţelor de paraşutist şi a calificărilor / autorizărilor
specifice emise de alte autorităţi străine competente, în vederea desfăşurării
activităţilor de paraşutism;
163
LEGISLATIE AERONAUTICA
(ix) recunoaşterea licenţelor de paraşutist şi a calificărilor / autorizărilor
specifice emise de autorităţi competente din alte state;
RACR-LPAN P.2005 Certificare
a) Autoritatea de certificare poate exercita direct sau prin intermediul
unor organisme recunoscute atribuţiile ce îi revin în aplicarea prevederilor
prezentei reglementări;
b) Organismele recunoscute care efectuează în numele autorităţii de
certificare activităţi în scopul aplicarii prezentei reglementări trebuie să
îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:
(i) să existe separare distinctă, la nivel funcţional, între componenta
organizatorică care efectueaza activităţile mai sus menţionate şi componenta
organizatorică care este implicată în pregătirea paraşutiştilor;
(ii) personalul implicat în această activitate trebuie să deţină sau să
fi deţinut
licenţă şi calificare corespunzătoare.
RACR-LPAN P.2010 Condiţii de conformare
Toate activităţile menţionate în RACR-LPAN P.2000 se desfăşoară numai
cu respectarea strictă a prevederilor specifice aplicabile cuprinse în prezenta
reglementare.
RACR-LPAN P.2015 Licenţe naţionale de paraşutist
(a) O persoană este autorizată să acţioneze ca paraşutist în România,
numai dacă deţine o licenţă în termen de valabilitate, emisă de autoritatea de
certificare în conformitate cu cerinţele specificate în prezenta reglementare şi
corespunzătoare atribuţiilor pe care persoana în cauză trebuie să le îndeplinească;
(b) Deţinătorul unei licenţe de paraşutist este obligat să poarte asupra
sa licenţa şi certificatul medical asociat ori de câte ori se află la locul desfăşurării
unei activităţi de paraşutism în scopul îndeplinirii atribuţiilor specifice care-i revin;
(c) Până la obţinerea licenţei de paraşutist, elevul este autorizat să
acţioneze ca paraşutist numai sub autoritatea şi supravegherea paraşutistului
instructor cu care îşi desfăşoară pregătirea practică de zbor / salt conform
164
LEGISLATIE AERONAUTICA
prevederilor RACR-LPAN P.2065, dacă:
(i) are vârsta de 18 ani împliniţi, sau
(ii) are vârsta de 16 ani împliniţi cu consimţământul părinţilor sau
al tutorilor;
(iii) este deţinătorul unui certificat medical corespunzător, în termen
de valabilitate;
(iv) salturile / zborurile le desfăşoară astfel încât acestea să nu
constituie un factor de risc asupra traficului aerian.
RACR-LPAN P.2020 Licenţe străine de paraşutist
(a) O persoană, deţinătoare a unei licenţe de paraşutist emisă de
autoritatea naţională competentă dintr-un alt stat, este autorizată să desfăşoare
activităţi de paraşutism în România, dacă este îndeplinită una din următoarele
condiţii:
(i) existenţa unei înţelegeri între autorităţile responsabile ale celor doua
state sau
(ii) licenţa este recunoscută de autoritatea de certificare
(iii) persoana deţine un certificat de validare emis de autoritatea de
certificare, în termen de valabilitate, care este corespunzător atribuţiilor pe care
trebuie să le îndeplinească.
(b) Deţinătorul certificatului de validare specificat în RACR-LPAN P.2020
(a) este obligat să îl poarte asupra sa împreună cu licenţa de bază şi certificatul
medical asociat, la locul unde desfăşoară activităţi de paraşutism în România.
RACR-LPAN P.2025 Calificări şi autorizări specifice licenţei de
paraşutist
(a) Pentru a avea privilegiul de a opera una din clasele categoriei
paraşută, deţinătorul unei licenţe de paraşutist este obligat să fie calificat pentru
clasa respectivă de paraşută. Aceste calificări asociate se obţin odată cu licenţa
de paraşutist şi sunt următoarele:
165
LEGISLATIE AERONAUTICA
(i) Calificări de clasă:
- paraşută rotundă;
- paraşută aripă;
(b) În plus faţă de calificările de clasă, se pot acorda calificări
superioare, precum şi autorizări speciale, după cum urmează:
(i) Calificări superioare:
- instructor;
- recepţie şi control;
- încercător;
(ii) Autorizări speciale:
- lucru relativ în cădere liberă;
- lucru relativ pe cupolă;
- instructor IAD/SL (instructor-assisted deployment/static line);
- instructor TANDEM;
- instructor AFF (accelerated freefall);
- instructor turn;
- lansare din turnul de paraşutism;
- plior paraşute;
(c) Autoritatea de certificare poate emite şi alte calificări / autorizări /
certificate / atestate suplimentare specifice licenţei de paraşutist, acordate conform
RACR-LPAN P.2415 şi procedurii dezvoltătoare a prezentei reglementări;
(d) Deţinătorul unei licenţe de paraşutist îşi poate exercita privilegiile
conferite de calificările / autorizările / certificatele / atestatele deţinute numai în
cazul în care acestea sunt în termen de valabilitate.
RACR-LPAN P.2030 Valabilitate
166
LEGISLATIE AERONAUTICA
(a) Valabilitatea licenţei de paraşutist şi a calificărilor specifice
menţionate în RACR-LPAN P.2025 este de 36 luni de la data examinării teoretice
sau de la data expirării dacă au fost revalidate în perioada de valabilitate, sub
rezerva deţinerii unui certificat medical corespunzător în termen de valabilitate;
(b) Valabilitatea certificatului de validare sau a recunoaşterii
efectuate, emis de autoritatea de certificare, pentru licenţa / calificarea /
autorizarea eliberată de o autoritate străină competentă, nu poate depăşi termenul
de valabilitate a licenţei / calificării / autorizării de bază şi este condiţionată de
perioada de valabilitate a certificatului medical deţinut;
(c) Valabilitatea examinărilor teoretice şi a testelor de îndemânare şi
competenţă în zbor / salt este de 12 luni de la data susţinerii acestora, dacă nu
este specificat altfel în cuprinsul prezentei reglementări;
(d) Autoritatea de certificare poate acorda prelungirea cu 90 zile a
termenului de valabilitate a licenţelor / calificărilor / autorizărilor / certificatelor /
atestatelor emise în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.
RACR-LPAN P.2035 Privilegii
Deţinătorul licenţei de paraşutist, certificatului de validare sau a
recunoaşterii efectuate, emis în conformitate cu prevederile prezentei reglementări
are dreptul să exercite privilegiile specifice în limita calificărilor şi a autorizărilor
deţinute.
RACR-LPAN P.2040 Coerciţie
Autoritatea de certificare poate, în orice moment, să limiteze privilegiile
acordate, să suspende sau să revoce orice licenţă de paraşutist, calificare /
autorizare / certificare / atestare specifică, orice validare sau recunoaştere
efectuată în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, dacă se constată
că solicitantul sau deţinătorul:
- nu a îndeplinit sau nu mai îndeplineşte condiţiile relevante menţionate în
prezenta reglementare;
- a încălcat prevederile legale specifice aplicabile sau
- a fost implicat în acţiuni de natură a afecta siguranţa zborului / saltului.
167
LEGISLATIE AERONAUTICA
II. Obţinerea, revalidarea şi reînnoirea licenţei de paraşutist şi
calificărilor de clasă
A. Obţinerea licenţei de paraşutist şi calificărilor de clasă
RACR-LPAN P.2045 Condiţii generale
Pentru obţinerea licenţei de paraşutist / calificării de clasă, solicitantul trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii generale:
(a) să aibă vârsta de 18 ani împliniţi sa
(b) să aibă vârsta de 16 ani împliniţi la data începerii pregătirii practice
în zbor / salt, cu consimţământul părinţilor sau tutorelui;
(c) să fie deţinător al unui certificat medical corespunzător, în termen de
valabilitate;
RACR-LPAN P.2050 Condiţii specifice
Pentru obţinerea licenţei de paraşutist / calificării de clasă, suplimentar
faţă de condiţiile generale specificate în RACR-LPAN P.2045, solicitantul trebuie
să:
(a) demonstreze că a absolvit, în ultimele 24 luni faţă de data
înregistrării cererii de obţinere, un curs (program) de pregătire teoretică specifică,
aprobat corespunzător, desfăşurat sub conducerea şi supravegherea unui
paraşutist deţinător al calificării de instructor;
(b) demonstreze că a absolvit, în ultimele 12 luni faţă de data
înregistrării cererii de obţinere, un curs (program) de pregătire practică specifică, la
sol şi în zbor / salt, aprobat corespunzător, desfăşurat sub conducerea şi
supravegherea unui paraşutist deţinător al calificării de instructor;
(c) obţină minim 75% la examinarea teoretică scrisă la fiecare din
disciplinele menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a), susţinută cu un examinator
autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII;
(d) fie declarat „ADMIS” în urma testului de îndemânare practică, la sol
şi în zbor / salt, de către un examinator autorizat conform RACR-LPAN P,
Capitolul 2, VII.
RACR-LPAN P.2055 Examinarea teoretică şi examinarea practică –
168
LEGISLATIE AERONAUTICA
licenţa de paraşutist şi calificarea de clasă
(a) Examinarea teoretică şi examinarea practică în vederea obţinerii
licenţei de paraşutist şi a calificării de clasă este organizată de autoritatea de
certificare ulterior îndeplinirii cerinţelor specificate în RACR-LPAN P.2050,
respectiv punctele (a) şi (b);
(b) Examinarea teoretică se desfăşoară înaintea examinării practice, la
sol şi în zbor / salt;
(c) Promovarea examinării teoretice condiţionează desfăşurarea
examinării practice, la sol şi în zbor / salt.
RACR-LPAN P.2060 Pregătirea teoretică specifică
(a) Cursul (programul) de pregătire teoretică specifică în vederea
obţinerii licenţei de paraşutist cuprinde următoarele discipline corespunzătoare
clasei considerate:
(i) Legislaţie aeronautică şi Reglementări
CMO :
(1) reguli şi reglementări relevante pentru deţinătorul unei licenţe de
paraşutist;
TPR : 5 ore;
(ii) Cunoaşterea paraşutei
CMO :
(1) principii de funcţionare şi operare a instalaţiilor, sistemelor,
echipamentelor, instrumentelor şi aparatelor anexă ale unei paraşute;
(2) limitări operaţionale pentru paraşute;
(3) informaţii operaţionale relevante din manualele de zbor / salt (utilizare
şi întreţinere) sau alte documente similare;
(4) operaţiuni de verificare, întreţinere şi reparaţii curente, periodice şi
generale ale paraşutelor;
TPR : 11 ore;
(iii) Performanţe de zbor / salt şi planificarea zborului / saltului
169
LEGISLATIE AERONAUTICA
CMO :
(1) efectele încărcăturii şi distribuţiei maselor asupra caracteristicilor de
zbor ale paraşutei;
(2) aplicarea practică a parametrilor privind lansarea, aterizarea şi alte
performanţe specifice ale paraşutei;
(3) planificarea zborului / saltului;
(4) operaţiuni în zone cu trafic intens;
TPR : 5 ore;
(iv) Performanţe umane
CMO :
(1) performanţe şi limitări umane relevante pentru paraşutist ;
TPR : 2 ore;
(v) Meteorologie
CMO :
(1) elemente de meteorologie aeronautică;
(2) proceduri de obţinere şi utilizare a informaţiilor meteorologice;
TPR : 4 ore;
(vi) Proceduri operaţionale
CMO :
(1) diferite metode de lansare şi proceduri asociate;
(2) proceduri de urgenţă inclusiv măsuri ce trebuie luate pentru a evita
condiţiile meteorologice defavorabile, zonele cu turbulenţă ridicată precum şi alte
situaţii de hazard operaţional;
TPR : 10 ore;
(vii) Principii de zbor / salt
CMO :
(1) principiile zborului / saltului aplicabile paraşutelor;
170
LEGISLATIE AERONAUTICA
(2) teoria şi tehnica zborului / saltului;
TPR : 5 ore;
(b) Cursul (programul) de pregătire teoretică specifică în vederea
obţinerii licenţei de paraşutist, are o durată minimă recomandată de 42 de ore;
(c) Absolvenţii cursului (programului) de pregătire teoretică specifică
primesc un certificat / atestat corespunzător, într-o formă stabilită de autoritatea de
certificare prin procedura dezvoltătoare a prezentei reglementări.
RACR-LPAN P.2065 Pregătirea practică specifică
(a) Cursul (programul) de pregătire practică specifică, la sol şi în zbor /
salt, în vederea obţinerii licenţei de paraşutist / calificării de clasă asociate,
cuprinde minimum 25 de salturi din care:
(i) minimum 10 salturi executate prin una din metodele:
- automată
- IAD
- AFF (inclusiv TANDEM);
(ii) minimum 15 salturi cu cădere liberă;
(b) Pe parcursul desfăşurării cursului (programului), solicitantul trebuie să
acumuleze experienţă în operarea paraşutei cel puţin în următoarele domenii:
(i) operaţiuni de verificare a stării tehnice a paraşutelor;
(ii)operaţiuni premergătoare zborului / saltului, inclusiv plierea şi controlul
paraşutei;
(iii) tehnici şi proceduri specifice metodei de lansare utilizate, inclusiv
limitări corespunzătoare ale vitezelor de zbor / salt şi semnale utilizate;
(iv) tehnici şi stiluri de cădere liberă;
(v) tehnici şi proceduri de deschidere a paraşutelor;
(vi) pilotarea paraşutei folosind repere vizuale;
(vii) pilotarea paraşutei în limitele specifice de operare;
171
LEGISLATIE AERONAUTICA
(viii) lansări şi aterizări in condiţii deosebite;
(ix) proceduri de urgenţă;
(c) Absolvenţii cursului (programului) de pregătire practică specifică, la sol
şi în zbor / salt, primesc un certificat / atestat corespunzător, într-o formă stabilită
de autoritatea de certificare în procedura dezvoltătoare a prezentei reglementări.
RACR-LPAN P.2070 Credite acordate
(a) Pregătire teoretică
(i) pentru un solicitant care deţine o licenţă de paraşutist militar în
termen de valabilitate, autoritatea de certificare poate credita până la 100% din
pregătirea teoretică specifică în vederea obţinerii licenţei de paraşutist;
(ii) pentru un solicitant care deţine o licenţă de paraşutist în termen
de valabilitate pentru altă clasă de paraşută, autoritatea de certificare poate credita
până la 100% din pregătirea teoretică specifică în vederea obţinerii licenţei de
paraşutist. Solicitantul trebuie să fie examinat teoretic, în scris, la disciplinele
menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a), punctele (ii), (iii), (vi), (vii), iar baremul de
promovare este de 75 %, pentru fiecare disciplină;
(iii) pentru un solicitant care deţine o licenţă de paraşutist eliberată de
o autoritate străină competentă, autoritatea de certificare poate credita până la
100% din pregătirea teoretică specifică în vederea obţinerii licenţei de paraşutist.
Solicitantul trebuie să fie examinat teoretic, în scris, în limba română sau engleză,
la disciplinele stabilite de autoritatea de certificare funcţie de documentele
prezentate privind pregătirea teoretică şi practică deţinută, iar baremul de
promovare este 75% pentru fiecare disciplină;
(b) Pregătire practică în zbor / salt
(i) pentru un solicitant care deţine o licenţă de paraşutist militar în termen
de valabilitate, autoritatea de certificare poate credita până la 100% din pregătirea
practică la sol şi în zbor / salt specifică în vederea obţinerii licenţei de paraşutist.
(ii)un solicitant care deţine o licenţă de paraşutist în termen de valabilitate
pentru altă clasă de paraşută, trebuie să efectueze un curs (program) de pregătire
practică în zbor / salt după cum urmează:
- pentru trecerea de la paraşuta rotundă la paraşuta aripă, programul
de pregătire este stabilit de autoritatea de certificare, funcţie de experienţa
172
LEGISLATIE AERONAUTICA
personală dovedită şi cuprinde minim 10 salturi;
- pentru trecerea de la paraşuta aripă la paraşuta rotundă, programul de
pregătire este stabilit de autoritatea de certificare, funcţie de experienţa personală
dovedită şi cuprinde minim 5 salturi;
(iii)pentru un solicitant care deţine o licenţă de paraşutist eliberată de o
autoritate străină competentă, autoritatea de certificare poate credita până la
100% din pregătirea practică specifică, funcţie de experienţa deţinută, în vederea
eliberării licenţei de paraşutist.
RACR-LPAN P.2075 Abilităţi
Solicitantul, pentru obţinerea licenţei de paraşutist / calificării de clasă,
trebuie să demonstreze abilitatea de a efectua toate procedurile şi manevrele
specificate în RACR-LPAN P.2065 (b) cu un grad de competenţă corespunzător
privilegiilor acordate deţinătorului acestei licenţe / calificări, operând paraşuta în
limitele impuse şi menţinându-i controlul în orice moment, astfel încât să nu existe
dubii asupra finalizării cu succes a procedurilor sau manevrelor executate.
RACR-LPAN P.2080 Privilegii
Deţinătorul licenţei de paraşutist are dreptul să exercite, în limita
calificărilor şi a autorizărilor deţinute, funcţia de paraşutist comandant al oricărei
paraşute.
RACR-LPAN P.2085 Valabilitate
Valabilitatea licenţei de paraşutist şi a calificărilor de clasă este de 36 luni,
cu condiţia respectării prevederilor RACR-LPAN P.2030.
B. Revalidarea licenţei de paraşutist şi a calificărilor de clasă
RACR-LPAN P.2090 Condiţii generale
Pentru revalidarea licenţei de paraşutist / calificării de clasă,
solicitantul trebuie să deţină certificatul medical corespunzător în termen de
valabilitate.
RACR-LPAN P.2095 Condiţii specifice
Revalidarea licenţei de paraşutist / calificării de clasă se face pentru o
perioadă de maxim 36 de luni, cu respectarea prevederilor RACR-LPAN P.2030 şi
P.2090, dacă solicitantul demonstrează autorităţii de certificare, conform procedurii
173
LEGISLATIE AERONAUTICA
dezvoltătoare a prezentei reglementări, că:
(a) a efectuat, în ultimele 12 luni faţă de data expirării valabilităţii licenţei,
minimum 6 salturi cu paraşuta din clasa pentru care se solicită revalidarea;
(b) a promovat, în ultimele 12 luni faţă de data expirării valabilităţii licenţei,
examinarea teoretică scrisă la disciplinele menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a)
punctele (i) şi (vi), susţinută cu un examinator autorizat conform RACR-LPAN P,
Capitolul 2, VII. Baremul de promovare este de 75%, pentru fiecare disciplină;
(c) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2095 (b), un
test de verificare a competenţei în zbor / salt cu un examinator autorizat conform
RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII.
RACR-LPAN P.2100 Condiţii echivalente de revalidare a licenţei de
paraşutist şi calificărilor de clasă
(a) Dacă solicitantul nu îndeplineşte cerinţele RACR-LPAN P.2095 (a),
pentru revalidarea licenţei de paraşutist, este necesar să efectueze, sub
supravegherea unui paraşutist deţinător al calificării de instructor, un program de
reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt, aprobat corespunzător, care trebuie să
cuprindă cel puţin 6 salturi cu paraşuta;
(b) Paraşutistul, deţinător al calificării de instructor, sub a cărui
supraveghere s-a finalizat programul de reantrenare practică pentru revalidarea
licenţei de paraşutist, eliberează absolvenţilor un certificat / atestat corespunzător,
într-o formă stabilită prin procedura dezvoltătoare a prezentei reglementări;
(c) Testul de verificare a competenţei în zbor / salt specificat în RACR-
LPAN P.2095 (c) se desfăşoară numai după finalizarea programului de
reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt.
C. Reînnoirea licenţei de paraşutist şi a calificărilor de clasă
RACR-LPAN P.2105 Condiţii generale
Pentru reînnoirea licenţei de paraşutist / calificării de clasă, solicitantul
trebuie să deţină certificatul medical corespunzător în termen de valabilitate.
RACR-LPAN P.2110 Condiţii specifice
Reînnoirea licenţei de paraşutist / calificării de clasă solicitate se face
174
LEGISLATIE AERONAUTICA
pentru o perioadă de maximum 36 de luni, cu respectarea prevederilor RACR-
LPAN P.2030 şi P.2105, dacă solicitantul demonstrează autorităţii de certificare,
conform procedurii dezvoltătoare a prezentei reglementări, că:
(a) a parcurs, cu cel mult 12 luni înainte de data înregistrării cererii de
reînnoire, cu un paraşutist, deţinător al calificării de instructor, un curs (program)
de pregătire teoretică pentru reîmprospătarea cunoştinţelor, aprobat
corespunzător;
(b) a parcurs, cu cel mult 12 luni înainte de data înregistrării cererii de
reînnoire, cu un paraşutist, deţinător al calificării de instructor, un curs (program)
de reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt, aprobat corespunzător;
(c) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2110 (a),
examinarea teoretică scrisă la disciplinele menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a)
punctele (i), (vi) şi (vii), susţinută cu un examinator autorizat conform RACR-LPAN
P, Capitolul 2, VII. Baremul de promovare este de 75%, pentru fiecare disciplină;
(d) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2110 (b) şi
(c), un test de verificare a competenţei în zbor / salt cu un examinator autorizat
conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII.
RACR-LPAN P.2115 Cursul (programul) pentru reînnoirea licenţei
de paraşutist şi calificărilor de clasă. Durată şi conţinut
(a) Durata şi conţinutul cursului (programului) de
reîmprospătare a cunoştinţelor, pentru reînnoirea licenţei de paraşutist / calificării
de clasă, sunt stabilite de autoritatea de certificare, de la caz la caz, funcţie de
perioada de întrerupere, fără a depăşi însă durata şi conţinutul cursului
(programului) de pregătire teoretică specifică pentru obţinerea acestora, conform
cerinţelor RACR-LPAN P.2060;
(b) Durata şi conţinutul cursului (programului) de
reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt, pentru reînnoirea licenţei de
paraşutist / calificării de clasă sunt stabilite de autoritatea de certificare, de la caz
la caz, funcţie de perioada de întrerupere şi experienţa în zbor / salt, cuprinzând
minim 3, maxim 6 salturi cu paraşuta;
(c) Paraşutistul, deţinător al calificării de
175
LEGISLATIE AERONAUTICA
instructor, sub a cărui supraveghere s-a finalizat cursul (programul) de
reîmprospătare a cunoştinţelor sau cel de reantrenare practică, pentru reînnoirea
licenţei de paraşutist / calificării de clasă, eliberează absolvenţilor un certificat /
atestat corespunzător, într-o formă stabilită prin procedura dezvoltătoare a
prezentei reglementări.
III. Obţinerea, revalidarea şi reînnoirea calificării de instructor
pentru paraşutişti
A. Obţinerea calificării de instructor
RACR-LPAN P.2120 Condiţii generale
Pentru obţinerea calificării de instructor, solicitantul trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii generale:
(a) să aibă vârsta de 22 ani împliniţi;
(b) să fie deţinător al unui Certificat Medical Clasa 1 sau 2, în termen de
valabilitate, emis în conformitate cu standardele şi practicile OACI specifice
aplicabile.
RACR-LPAN P.2125 Condiţii specifice
Pentru obţinerea calificării de instructor pentru o clasă de paraşută,
suplimentar faţă de condiţiile generale specificate în RACR-LPAN P.2120,
solicitantul trebuie să:
(a) deţină licenţă de paraşutist pentru clasa solicitată, în termen de
valabilitate;
(b) aibă o experienţă minimă de 500 salturi în care să fi realizat minim 1
oră de cădere liberă, să execute complexul de figuri acrobatice, să fie deţinătorul
autorizaţiei de plior şi a uneia din autorizaţiile de LRC sau LRCL;
(c) demonstreze că a absolvit, în ultimele 24 luni faţă de data
înregistrării cererii de obţinere a calificării de instructor, un curs (program) de
pregătire teoretică, aprobat corespunzător, specific pentru calificarea de instructor,
organizat de autoritatea de certificare sau de o persoană fizică sau juridică română
care desfăşoară activităţi de paraşutism şi efectuat sub supravegherea unui
instructor stabilit prin documentele de aprobare a cursului (programului) respectiv;
176
LEGISLATIE AERONAUTICA
(d) demonstreze că a absolvit, în ultimele 12 luni faţă de data
înregistrării cererii de obţinere a calificării de instructor, un curs (program) de
pregătire practică, la sol şi în zbor / salt, aprobat corespunzător, specific pentru
calificarea de instructor, organizat de autoritatea de certificare sau de o
persoană fizică sau juridică română care desfăşoară activităţi de paraşutism şi
efectuat sub supravegherea unui instructor stabilit prin documentele de aprobare a
cursului (programului) respectiv;
(e) obţină minim 75% la examinarea teoretică scrisă la disciplinele
menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a) punctele (i), (ii), (iii), (vi) şi (vii), la care se
adaugă disciplina “Metodologia instruirii la sol şi în zbor / salt”, susţinută cu un
examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII;
(f) fie declarat „ADMIS” în urma testului de îndemânare practică, la sol şi în
zbor/salt, de către un examinator autorizat conform RACR-LPAN P,Capitolul 2, VII.
RACR-LPAN P.2130 Examinarea teoretică şi examinarea practică -
Calificarea de instructor
(a) Examinarea teoretică şi examinarea practică, în vederea obţinerii
calificării de instructor, este organizată de autoritatea de certificare ulterior
îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2125 (c) şi (d);
(b) Examinarea teoretică se desfăşoară înaintea examinării practice, la
sol şi în zbor / salt;
(c) Promovarea examinării teoretice condiţionează desfăşurarea
examinării practice, la sol şi în zbor / salt;
RACR-LPAN P.2135 Pregătirea teoretică specifică
(a) Cursul (programul) de pregătire teoretică specifică în vederea
obţinerii calificării de instructor cuprinde:
(i) toate disciplinele, corespunzătoare clasei considerate, specificate în
RACR-LPAN P.2060 (a), având pentru fiecare disciplină acelaşi CMO aprofundat
corespunzător calificării de instructor şi TPR mărit cu 40%;
(ii)disciplina “Metodologia instruirii la sol şi în zbor / salt”
CMO:
177
LEGISLATIE AERONAUTICA
(1) tehnici în instruirea aplicată;
(2) conceptele antrenării;
(3) procesul de învăţare;
(4) procesul de predare;
(5) evaluarea şi testarea elevilor;
(6) conducerea şi derularea programului de antrenament;
(7) performanţe şi limite umane relevante în procesul de instruire în zbor /
salt;
(8) riscuri existente în cazul cedării sistemelor şi funcţionării defectuoase
a paraşutei în zbor / salt;
TPR: 30 ore;
(b) Cursul (programul) de pregătire teoretică specifică în vederea
obţinerii calificării de instructor are o durată minimă de 90 de ore
(c) Absolvenţii cursului (programului) de pregătire teoretică specifică în
vederea obţinerii calificării de instructor primesc un certificat / atestat
corespunzător, într-o formă stabilită prin procedura dezvoltătoare a prezentei
reglementări.
RACR-LPAN P.2140 Pregătirea practică specifică
(a) Cursul (programul) de pregătire practică specifică, la sol şi în zbor /
salt, în vederea obţinerii calificării de instructor, cuprinde un număr minim de 25 de
salturi;
(b) Pe parcursul desfăşurării cursului (programului) de pregătire practică
specifică, la sol şi în zbor / salt, în vederea obţinerii calificării de instructor
solicitantul trebuie să acumuleze experienţă cel puţin în următoarele domenii:
(i) practicarea tehnicilor specifice de instruire la sol şi în zbor / salt, inclusiv
recunoaşterea şi corectarea greşelilor comune ale elevilor paraşutişti;
(ii)practicarea tehnicilor de instruire în timpul executării manevrelor şi
procedurilor pentru învăţarea cărora se intenţionează acordarea instruirii în zbor /
salt;
178
LEGISLATIE AERONAUTICA
(c) Absolvenţii cursului (programului) de pregătire practică specifică, la
sol şi în zbor / salt, în vederea obţinerii calificării de instructor primesc un
certificat / atestat corespunzător, într-o formă stabilită prin procedura dezvoltătoare
a prezentei reglementări.
RACR-LPAN P.2145 Credite acordate
(a) Pregătirea teoretică
(i) pentru un solicitant care deţine o calificare de instructor pentru alte clase
de paraşută sau categorii de aeronave, autoritatea de certificare poate credita
pregătirea teoretică specifică în vederea obţinerii calificării de instructor paraşutist;
(ii)un solicitant care deţine o calificare de instructor pentru alte clase de
paraşută sau categorii de aeronave trebuie să fie examinat teoretic, în scris, la
disciplinele menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a) punctele (i), (ii), (iii), (vi), (vii) şi
RACR-LPAN P.2135 (a) punctul (ii) sau numai la cele specificate la punctele (ii),
(iii), (vi), (vii) din RACR-LPAN P.2060 (a) şi punctul (ii) din RACR-LPAN P.2135
(a), dacă calificarea de instructor deţinută este în termen de valabilitate. Baremul
de promovare este de 75%, pentru fiecare disciplină;
(b) Pregătirea practică la sol şi în zbor / salt
Un solicitant care deţine o calificare de instructor pentru alte clase de
paraşută sau categorii de aeronave trebuie să îndeplinească cerinţele de la
RACR-LPAN P.2125 (b) şi să efectueze un curs (program) de pregătire practică, la
sol şi în zbor / salt, pe clasa de paraşută solicitată, aprobat corespunzător, care
cuprinde un număr minim de 6 salturi;
RACR-LPAN P.2150 Abilităţi
Solicitantul pentru obţinerea calificării de instructor trebuie să demonstreze
abilitatea de a organiza şi desfăşura instruirea teoretică şi practică, la sol şi în zbor
/ salt, în toate etapele conexe procesului de instruire.
RACR-LPAN P.2155 Privilegii
Deţinătorul calificării de instructor are dreptul de a organiza şi desfăşura
instruirea teoretică şi practică, la sol şi în zbor / salt, a personalului navigant în
vederea obţinerii / revalidării / reînnoirii / validării licenţelor de paraşutist şi a
calificărilor / autorizărilor specifice până la nivelul deţinut de el însuşi.
179
LEGISLATIE AERONAUTICA
RACR-LPAN P.2160 Valabilitate
Valabilitatea calificării de instructor este de 36 luni cu condiţia respectării
prevederilor RACR-LPAN P.2030 şi condiţia ca licenţa de paraşutist şi calificările /
autorizările necesare să fie în termen de valabilitate.
B. Revalidarea calificării de instructor
RACR-LPAN P.2165 Condiţii generale
Pentru revalidarea calificării de instructor, solicitantul trebuie să deţină
Certificatul Medical Clasa 1 sau 2, emis în conformitate cu standardele şi practicile
specifice aplicabile OACI, în termen de valabilitate.
RACR-LPAN P.2170 Condiţii specifice
Revalidarea calificării de instructor pentru clasa de paraşută solicitată se
face pentru o perioadă de maximum 36 de luni, cu respectarea prevederilor
RACR-LPAN P.2030 şi P.2165, dacă solicitantul demonstrează autorităţii de
certificare, conform procedurii dezvoltătoare a prezentei reglementări, că:
(a) a efectuat, în ultimele 12 luni faţă de data expirării valabilităţii
calificării, minimum 10 salturi în calitate de instructor paraşutist, din care minimum
5 salturi în calitate de instructor pe clasa solicitată;
(b) a promovat, în ultimele 12 luni faţă de data expirării valabilităţii
licenţei, examinarea teoretică scrisă la disciplinele menţionate în RACR-LPAN
P.2060 (a) punctele (i) şi (vi), susţinută cu un examinator autorizat conform RACR-
LPAN P, Capitolul 2, VII. Baremul de promovare este de 75%, pentru fiecare
disciplină;
(c) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2170 (b), un
test de verificare a competenţei în zbor / salt cu un examinator autorizat conform
RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII.
RACR-LPAN P.2175 Condiţii echivalente de revalidare a calificării de
instructor
(a) Dacă solicitantul nu îndeplineşte condiţia specificată în RACR-LPAN
P.2170 (a), pentru revalidarea calificării de instructor este necesar să efectueze,
sub supravegherea unui paraşutist, deţinător al calificării de instructor, un curs
180
LEGISLATIE AERONAUTICA
(program) de pregătire teoretică pentru reîmprospătarea cunoştinţelor, de minim
10 ore, aprobat corespunzător şi un program de reantrenare practică, la sol şi în
zbor / salt, care cuprinde cel puţin 4 salturi cu paraşuta din clasa pentru care
solicită revalidarea;
(b) Paraşutistul, deţinător al calificării de instructor, sub a cărui
supraveghere s-a finalizat programul de pregătire teoretică şi de reantrenare
practică pentru validarea calificării de instructor, eliberează absolvenţilor un
certificat / atestat corespunzător, într-o formă stabilită prin procedura dezvoltătoare
a prezentei reglementări;
(c) Testul de verificare a competenţei în zbor / salt specificat în RACR-
LPAN P.2170 (c) trebuie să se desfăşoare numai după îndeplinirea cerinţelor
specificate în RACR-LPAN P.2175 (a).
C. Reînnoirea calificării de instructor
RACR-LPAN P.2180 Condiţii generale
Pentru reînnoirea calificării de instructor, solicitantul trebuie să deţină un
Certificat Medical Clasa 1 sau 2, în termen de valabilitate, emis în conformitate cu
standardele şi practicile specifice aplicabile OACI.
RACR-LPAN P.2185 Condiţii specifice
Reînnoirea calificării de instructor pentru clasa de paraşută solicitată se
face pentru o perioadă de maximum 36 de luni, cu respectarea prevederilor
RACR-LPAN P.2030 şi P.2180, dacă solicitantul demonstrează autorităţii de
certificare, conform procedurii dezvoltătoare a prezentei reglementări, că:
(a) a parcurs, cu cel mult 12 luni înainte de data înregistrării cererii de
reînnoire, cu un paraşutist, deţinător al calificării de instructor, un curs (program)
de pregătire teoretică pentru reîmprospătarea cunoştinţelor, aprobat
corespunzător;
(b) a parcurs, cu cel mult 12 luni înainte de data înregistrării cererii de
reînnoire, cu un paraşutist, deţinător al calificării de instructor, un curs (program)
de reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt, aprobat corespunzător;
181
LEGISLATIE AERONAUTICA
(c) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2185 (a),
examinarea teoretică scrisă la disciplinele menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a)
punctele (i), (vi) şi (vii), la care se adaugă şi punctul (ii) în cazul în care perioada
de întrerupere a fost mai mare de 36 de luni, susţinută cu un examinator autorizat
conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII. Baremul de promovare este de 75%,
pentru fiecare disciplină;
(d) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2185 (b) şi (c),
un test de verificare a competenţei în zbor / salt cu un examinator autorizat
conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII.
182
LEGISLATIE AERONAUTICA
RACR-LPAN P.2190 Cursul (programul) pentru reînnoirea
calificării de instructor- Durată şi conţinut
(a) Durata şi conţinutul cursului (programului) de
reîmprospătare a cunoştinţelor pentru reînnoirea calificării de instructor sunt
stabilite de către autoritatea de certificare, de la caz la caz, funcţie de perioada de
întrerupere, dar nu mai puţin de 30 ore şi fără a depăşi durata şi conţinutul
cursului (programului) de pregătire teoretică specifică pentru obţinerea calificării de
instructor conform cerinţelor RACR-LPAN P.2135 (a);
(b) Durata şi conţinutul cursului (programului) de reantrenare practică, la
sol şi în zbor / salt, pentru reînnoirea calificării de instructor sunt stabilite de către
autoritatea de certificare, de la caz la caz, funcţie de perioada de întrerupere şi
cuprind minimum 4 salturi, incluzând minim 2 salturi pentru fiecare clasă solicitată
pentru reînnoire;
(c) Paraşutistul, deţinător al calificării de instructor, sub a cărui
supraveghere s-a finalizat cursul (programul) de reîmprospătare a cunoştinţelor
sau cel de reantrenare practică, pentru reînnoirea calificării de instructor,
eliberează absolvenţilor un certificat / atestat corespunzător, într-o formă stabilită
prin procedura dezvoltătoare a prezentei reglementări.
SPAŢIU LĂSAT INTENŢIONAT LIBER
183
LEGISLATIE AERONAUTICA
IV.Obţinerea, revalidarea şi reînnoirea calificării de paraşutist recepţie şi
control
A. Obţinerea calificării de paraşutist recepţie şi control
RACR-LPAN P.2195 Condiţii generale
Pentru obţinerea calificării de paraşutist recepţie şi control, solicitantul trebuie
să îndeplinească următoarele condiţii generale:
(a) să aibă vârsta de 25 ani împliniţi;
(b) să fie deţinător al unui Certificat Medical Clasa 1 sau 2, în termen de
valabilitate, emis în conformitate cu standardele şi practicile OACI specifice
aplicabile.
RACR-LPAN P.2200 Condiţii specifice
Pentru obţinerea calificării de paraşutist recepţie şi control, suplimentar faţă
de condiţiile generale specificate în RACR-LPAN P.2195, solicitantul trebuie să:
(a) deţină licenţa de paraşutist pentru clasa de paraşută solicitată, în
termen de valabilitate, autorizarea de plior şi una din autorizările de LRC sau
LRCL;
(b) aibă o experienţă minimă totală de 1000 salturi;
(c) demonstreze că a absolvit , în ultimele 24 luni faţă de data
înregistrării cererii de obţinere a calificării de recepţie şi control, un curs (program)
de pregătire teoretică, aprobat corespunzător, specific pentru calificarea de
paraşutist recepţie şi control, organizat de autoritatea de certificare sau de o
persoană fizică sau juridică română, care desfăşoară activităţi de paraşutism şi
efectuat sub supravegherea unui paraşutist instructor, deţinător al calificării de
recepţie şi control, stabilit prin documentele de aprobare a cursului (programului)
respectiv;
(d) demonstreze că a absolvit, în ultimele 12 luni faţă de data
înregistrării cererii de obţinere a calificării de recepţie şi control, un curs (program)
de pregătire practică, la sol şi în zbor / salt, aprobat corespunzător, specific pentru
calificarea de paraşutist recepţie şi control, organizat de autoritatea de certificare
sau de o persoană fizică sau juridică română care desfăşoară activităţi de
paraşutism şi efectuat sub supravegherea unui paraşutist instructor, deţinător al
184
LEGISLATIE AERONAUTICA
calificării de recepţie şi control, stabilit prin documentele de aprobare a cursului
(programului) respectiv;
(e) obţină minim 75% la examinarea teoretică scrisă la disciplinele
menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a) punctele (i), (ii), (iii), (v), (vi) şi (vii), la care
se adaugă disciplina ,,Metode şi proceduri de recepţie şi control’’, susţinută cu un
examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII;
(f) fie declarat ,,ADMIS’’ în urma testului de îndemânare practică, la sol
şi în zbor / salt, de către un examinator autorizat conform RACR-LPAN P,Capitolul
2, VII.
RACR-LPAN P.2205 Examinarea teoretică şi examinarea practică –
calificarea de paraşutist recepţie şi control
(a) Examinarea teoretică şi examinarea practică, în vederea obţinerii
calificării de paraşutist recepţie şi control, este organizată de autoritatea de
certificare ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2200 (c) şi (d);
(b) Examinarea teoretică se desfăşoară înaintea examinării practice, la
sol şi în zbor / salt;
(c) Promovarea examinării teoretice condiţionează desfăşurarea
examinării practice, la sol şi în zbor / salt;
RACR-LPAN P.2210 Pregătirea teoretică specifică
(a) Cursul (programul) de pregătire teoretică specifică în vederea
obţinerii calificării de paraşutist recepţie şi control cuprinde:
(i)toate disciplinele, corespunzătoare clasei considerate, specificate în
RACR-LPAN P.2060 (a), având pentru fiecare disciplină acelaşi CMO aprofundat
corespunzător calificării de recepţie si control şi acelaşi TPR, exceptând disciplina
(v) ‘’meteorologie’’ al cărei TPR este mărit cu 3 ore;
(ii) disciplina ,,Metode şi proceduri de recepţie şi control’’
CMO:
(1) proceduri de organizare şi desfăşurare a controalelor tehnice;
(2) tehnici de pregătire şi verificare la sol;
(3) utilizarea instrumentelor şi echipamentelor necesare zborurilor / salturilor
de control tehnic intern şi oficial;
(4) programe de control tehnic oficial;
185
LEGISLATIE AERONAUTICA
(5) metode şi proceduri de recepţie şi control;
(6) tehnici de evaluare a parametrilor în zbor/salt;
(7) simulare proceduri de urgenţă în procesul de recepţie şi control;
(8) performanţe şi limite umane în procesul de recepţie şi control;
TPR: 15 ore;
(b) Cursul (programul) de pregătire teoretică specifică în vederea obţinerii
calificării de recepţie şi control are o durată minimă de 60 ore;
(c) Absolvenţii cursului (programului) de pregătire teoretică specifică in
vederea obţinerii calificării de recepţie şi control primesc un certificat / atestat
corespunzător, intr-o formă stabilită prin procedura dezvoltătoare prezentei
reglementări.
RACR-LPAN P.2215 Pregătirea practică specifică
(a) Cursul (programul) de pregătire practică specifică, la sol şi în zbor / salt, in
vederea obţinerii calificării de paraşutist recepţie şi control, cuprinde un număr
minim de 10 salturi;
(b) Pe parcursul desfăşurării cursului (programului) de pregătire practică
specifică, la sol şi în zbor / salt, în vederea obţinerii calificării de paraşutist recepţie
şi control solicitantul trebuie să acumuleze experienţă cel puţin în următoarele
domenii:
(i) practicarea tehnicilor specifice de verificare şi pregătire la sol a
echipamentului şiaparaturii anexe saltului de recepţie şi control;
(ii)practicarea tehnicilor specifice de evaluare / verificare / constatare în zbor
/ salt a caracteristicilor şi parametrilor paraşutelor;
(c) Absolvenţii cursului (programului) de pregătire practică specifică, la sol şi
în zbor / salt, în vederea obţinerii calificării de recepţie şi control primesc un
certificat / atestat corespunzător, într-o formă stabilită prin procedura
dezvoltătoare a prezentei reglementări.
RACR-LPAN P.2220 Credite acordate
(a) Pregătirea teoretică
(i)Pentru un solicitant care deţine o calificare de recepţie şi control pentru
186
LEGISLATIE AERONAUTICA
altă clasăde paraşută, autoritatea de certificare poate credita până la 100% din
pregătirea teoretică specifică în vederea obţinerii calificării de paraşutist recepţie şi
control;
(ii)Un solicitant care deţine o calificare de recepţie şi control pentru altă clasă
de paraşută trebuie să fie examinat teoretic, în scris, la disciplinele menţionate în
RACR-LPAN P.2060 (a) punctele (ii), (vi), (vii) şi în RACR-LPAN P.2210 (a)
punctul (ii) dacă calificarea de recepţie şi control deţinută este în termen de
valabilitate, de către un examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2,
VII. Baremul de promovare este de 75%, pentru fiecare disciplină;
(b) Pregătirea practică la sol şi în zbor / salt
Un solicitant care deţine o calificare de recepţie şi control pentru altă clasă de
paraşută trebuie să efectueze un curs (program) de pregătire practică, la sol şi în
zbor / salt, pe clasa de paraşută solicitată, aprobat corespunzător, care cuprinde
un număr minim de 6 salturi;
RACR-LPAN P.2225 Abilităţi
Solicitantul pentru obţinerea calificării de recepţie şi control trebuie să
demonstreze abilitatea de organizare şi desfăşurare a procedurilor de control şi
verificare, pentru paraşutele din clasa solicitată, la sol şi în zbor / salt, în toate
etapele conexe acestora.
RACR-LPAN P.2230 Privilegii
Deţinătorul calificării de recepţie şi control are dreptul de a efectua,
paraşutelor din clasa pentru care deţine calificarea, operaţiunile de control /
verificare, la sol şi în zbor / salt în vederea eliberării / prelungirii valabilităţii /
validării / recunoaşterii documentelor legate de admisibilitatea la zbor / salt şi
navigabilitatea acestora.
RACR-LPAN P.2235 Valabilitate
Valabilitatea calificării de recepţie şi control este de 36 luni cu condiţia
respectării prevederilor RACR - LPAN P.2030 şi condiţia ca licenţa de paraşutist şi
calificările / autorizările necesare să fie în termen de valabilitate.
187
LEGISLATIE AERONAUTICA
B. Revalidarea calificării de recepţie şi control
RACR-LPAN P.2240 Condiţii generale
Pentru revalidarea calificării de recepţie şi control, solicitantul trebuie să
deţină un Certificat Medical Clasa 1 sau 2, în termen de valabilitate, emis în
conformitate cu standardele şi practicile OACI specifice aplicabile.
RACR-LPAN P.2245 Condiţii specifice
Revalidarea calificării de recepţie şi control pentru clasa de paraşută
solicitată se face pentru o perioadă de maximum 36 luni, cu respectarea
prevederilor RACR-LPAN P.2240, dacă solicitantul demonstrează autorităţii de
certificare, conform procedurii dezvoltătoare a prezentei reglementări, că:
(a) a efectuat, în ultimele 12 luni faţă de data expirării valabilităţii licenţei,
minimum 5 salturide recepţie şi control;
(b) a promovat, în ultimele 12 luni faţă de data expirării valabilităţii licenţei,
examinarea teoretică scrisă, la disciplinele menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a)
punctele (i), (vi) şi RACR-LPAN P.2210 (a), punctul (ii), cu un examinator autorizat
conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII. Baremul de promovare este de 75%
pentru fiecare disciplină;
(c) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2245 (b), un test
de verificare a competenţei în zbor / salt cu un examinator autorizat conform
RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII.
RACR-LPAN P.2250 Condiţii echivalente de revalidare a calificării de
recepţie şi control
(a) Dacă solicitantul nu îndeplineşte condiţia specificată în RACR-LPAN
P.2245 (a), pentru revalidarea calificării de paraşutist recepţie şi control este
necesar să efectueze cu un paraşutist instructor, deţinător al calificării de recepţie
şi control, un program de reantrenare practică, la sol şi în zbor/salt, care cuprinde
cel puţin 5 salturi cu paraşuta din clasa pentru care solicită revalidarea;
(b) Paraşutistul instructor, deţinător al calificării de recepţie şi control, sub a
cărui supraveghere s-a finalizat programul de reantrenare practică pentru
revalidarea calificării de recepţie şi control, eliberează absolvenţilor un certificat /
atestat corespunzător, într-o formă stabilită prin procedura dezvoltătoare a
188
LEGISLATIE AERONAUTICA
prezentei reglementări;
(c) Testul de verificare a competenţei în zbor / salt specificat în RACR-LPAN
P.2245 (c) trebuie să se desfăşoare numai după finalizarea programului de
reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt.
C. Reînnoirea calificării de recepţie şi control
RACR-LPAN P.2255 Condiţii generale
Pentru reînnoirea calificării de recepţie şi control, solicitantul trebuie să deţină
un Certificat Medical Clasa 1 sau 2, în termen de valabilitate, emis în conformitate
cu standardele şi practicile OACI specifice aplicabile.
RACR-LPAN P.2260 Condiţii specifice
Reînnoirea calificării de recepţie şi control se face pentru o perioadă de
maximum 36 de luni, cu respectarea prevederilor RACR-LPAN P.2030 şi P.2255,
dacă solicitantul demonstrează autorităţii de certificare, conform procedurii
dezvoltătoare a prezentei reglementări, că: (a) a parcurs, cu cel mult 12 luni
înainte de data înregistrării cererii de reînnoire, cu un paraşutist instructor,
deţinător al calificării de recepţie şi control, un curs (program) de pregătire
teoretică pentru reîmprospătarea cunoştinţelor, aprobat corespunzător;
(b) a parcurs, cu cel mult 12 luni înainte de data înregistrării cererii de
reînnoire, cu un paraşutist instructor, deţinător al calificării de recepţie şi control,
un program de reantrenare practică , la sol şi în zbor/salt, aprobat corespunzător;
(c) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2260 (a),
examinarea teoretică scrisă la disciplinele menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a)
punctele (i), (ii), (vi), la care se adaugă punctul (vii) în cazul în care perioada de
întrerupere a fost mai mare de 36 de luni şi punctul (ii) din RACR-LPAN P.2210
(a), susţinută cu un examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII.
Baremul de promovare este de 75%, pentru fiecare disciplină;
(d) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2260 (b) şi (c), un
test de verificare a competenţei în zbor / salt cu un examinator autorizat conform
RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII.
189
LEGISLATIE AERONAUTICA
RACR-LPAN P.2265 Cursul (programul) pentru reînnoirea calificării de
recepţie şi control – Durata şi conţinut
(a) Durata şi conţinutul cursului (programului) de reîmprospătare a
cunoştinţelor pentru reînnoirea calificării de recepţie şi control sunt stabilite de
către autoritatea de certificare, de la caz la caz, funcţie de perioada de întrerupere,
fără a depăşi însă durata şi conţinutul cursului (programului) de pregătire teoretică
specifică pentru obţinerea calificării de recepţie şi control, conform cerinţelor
RACR-LPAN P.2210 (a);
(b) Durata şi conţinutul cursului (programului) de reantrenare practică, la sol şi
în zbor / salt, pentru reînnoirea calificării de paraşutist recepţie şi control sunt
stabilite de către autoritatea de certificare, de la caz la caz, funcţie de perioada de
întrerupere şi cuprinde minim 5 salturi pentru clasa solicitată;
(c) Paraşutistul instructor, deţinător al calificării de recepţie şi control sub a
cărui supraveghere s-a finalizat cursul (programul) de reîmprospătare a
cunoştinţelor sau cel de reantrenare practică, pentru reînnoirea calificării de
recepţie şi control, eliberează absolvenţilor un certificat / atestat corespunzător,
într-o formă stabilită prin procedura dezvoltătoare a prezentei reglementări.
V. Obţinerea, revalidarea şi reînnoirea calificării de paraşutist încercător
A. Obţinerea calificării de paraşutist încercător
RACR-LPAN P.2270 Condiţii generale
Pentru obţinerea calificării de paraşutist încercător, solicitantul trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii generale:
(a) să aibă vârsta de 27 ani împliniţi;
(b) să fie deţinător al unui Certificat Medical Clasa 1 sau 2, în termen de
valabilitate, emis în conformitate cu standardele şi practicile OACI specifice
aplicabile.
RACR-LPAN P.2275 Condiţii specifice
Pentru obţinerea calificării de paraşutist încercător, suplimentar faţă de
condiţiile generale specificate în RACR-LPAN P.2270, solicitantul trebuie să:
(a) deţină licenţa de paraşutist şi calificarea de recepţie şi control pentru clasa
190
LEGISLATIE AERONAUTICA
solicitată în termen de valabilitate;
(b) aibă o experienţă minimă totală de 1500 salturi;
(c) demonstreze că a absolvit, în ultimele 24 luni faţă de data înregistrării
cererii de obţinere a calificării de încercător, un curs (program) de pregătire
teoretică, aprobat corespunzător, specific pentru calificarea de paraşutist
încercător, organizat de autoritatea de certificare sau de o persoană fizică sau
juridică română care desfăşoară activităţi de paraşutism şi efectuat sub
supravegherea unui paraşutist instructor deţinător al calificării de încercător,
stabilit prin documentele de aprobare a cursului (programului) respectiv;
(d) demonstreze că a absolvit, în ultimele 12 luni faţă de data înregistrării
cererii de obţinere a calificării de încercător, un curs (program) de pregătire
practică, la sol şi în zbor/salt, aprobat corespunzător, specific pentru calificarea de
paraşutist încercător, organizat de autoritatea de certificare sau de o persoană
fizică sau juridică română care desfăşoară activităţi de paraşutism şi efectuat sub
supravegherea unui paraşutist instructor deţinător al calificării de încercător,
stabilit prin documentele de aprobare a cursului (programului) respectiv;
(e) obţină minim 75% la examinarea teoretică scrisă la disciplinele menţionate
în RACR-LPAN P.2060 (a) punctele (i), (ii), (iii), (vi) şi (vii), la care se adaugă
disciplina ,,Metode şi proceduri de încercare’’, susţinută cu un examinator autorizat
conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII;
(f) fie declarat ,,ADMIS’’ în urma testului de îndemânare practică, la sol şi în
zbor / salt, de către un examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2,
VII.
RACR-LPAN P.2280 Examinarea teoretică şi examinarea practică –
calificarea deparaşutist încercător
(a) Examinarea teoretică şi examinarea practică, în vederea obţinerii calificării
de paraşutist încercător, este organizată de autoritatea de certificare ulterior
îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2275 (c) şi (d);
(b) Examinarea teoretică se desfăşoară înaintea examinării practice, la sol şi
în zbor / salt;
(c) Promovarea examinării teoretice condiţionează desfăşurarea examinării
practice, la sol şi în zbor / salt;
191
LEGISLATIE AERONAUTICA
RACR-LPAN P.2285 Pregătirea teoretică specifică
(a) Cursul (programul) de pregătire teoretică specifică în
vederea obţinerii calificării de paraşutist încercător cuprinde:
(i)toate disciplinele, corespunzătoare clasei / claselor considerate, specificate
în RACR-LPAN P.2060 (a), având pentru fiecare disciplină acelaşi CMO
aprofundat corespunzător calificării de încercător şi TPR redus cu 50%;
(ii) disciplina ,,Metode şi proceduri de încercare’’ CMO:
(1) proceduri de organizare şi desfăşurare a controalelor tehnice;
(2) tehnici de pregătire şi verificare la sol;
(3) utilizarea instrumentelor şi echipamentelor necesare zborurilor / salturilor
de încercare;
(4) programe de control tehnic oficial;
(5) metode şi proceduri de încercare;
(6) tehnici de evaluare a testărilor în zbor / salt;
(7) simulare proceduri de urgenţă în procesul de încercare;
(8) performanţe şi limite umane în procesul de încercare;
TPR: 10 ore
(b) Cursul (programul) de pregătire teoretică specifică în vederea obţinerii
calificării de încercător are o durată minimă de 30 ore;
(c) Absolvenţii cursului (programului) de pregătire teoretică specifică in
vederea obţinerii calificării de încercător primesc un certificat / atestat
corespunzător, într-o formă stabilită prin procedura dezvoltătoare a prezentei
reglementări.
RACR-LPAN P.2290 Pregătirea practică specifică
(a) Cursul (programul) de pregătire practică specifică, la sol şi în zbor / salt, în
vederea obţinerii calificării de paraşutist încercător, cuprinde un număr minim
recomandat de 6 salturi;
(b) Pe parcursul desfăşurării cursului (programului) de pregătire practică
specifică, la sol şi în zbor / salt, în vederea obţinerii calificării de paraşutist
încercător solicitantul trebuie să acumuleze experienţă cel puţin în următoarele
domenii:
192
LEGISLATIE AERONAUTICA
i) practicarea tehnicilor specifice de verificare şi pregătire la sol a
echipamentului şi aparaturii anexe saltului de încercare;
(ii) practicarea tehnicilor specifice de testare / verificare în zbor / salt a
caracteristicilor şi parametrilor paraşutelor;
(c) Absolvenţii cursului (programului) de pregătire practică specifică, la sol şi
în zbor / salt, în vederea obţinerii calificării de încercător primesc un certificat /
atestat corespunzător, într-o formă stabilită prin procedura dezvoltătoare a
prezentei reglementări.
RACR-LPAN P.2295 Credite acordate
(a) Pregătirea teoretică
(i) pentru un solicitant care deţine o calificare de încercător pentru altă clasă
de paraşută, autoritatea de certificare poate credita până la 100% din pregătirea
teoretică specifică în vederea obţinerii calificării de paraşutist încercător;
(ii) un solicitant care deţine o calificare de încercător pentru altă clasă de
paraşută trebuie să fie examinat teoretic, în scris, la disciplinele menţionate în
RACR-LPAN P.2060 (a) punctele (ii), (vi), (vii) şi în RACR-LPAN P.2285 (a)
punctul (ii), dacă calificarea de încercător deţinută este în termen de valabilitate,
de către un examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII. Baremul
de promovare este de 75%, pentru fiecare disciplină;
(b) Pregătirea practică la sol şi în zbor / salt
Un solicitant care deţine o calificare de încercător pentru altă clasă de
paraşută trebuie să efectueze un curs (program) de pregătire practică, la sol şi în
zbor / salt, pe clasa de paraşută solicitată, aprobat corespunzător, care cuprinde
un număr minim de salturi;
RACR-LPAN P.2300 Abilităţi
Solicitantul pentru obţinerea calificării de încercător trebuie să demonstreze
abilitatea de organizare şi desfăşurare a procedurilor de testare / verificare /
control / încercare, pentru paraşutele din clasa solicitată, la sol şi în zbor / salt, în
toate etapele conexe acestora.
193
LEGISLATIE AERONAUTICA
RACR-LPAN P.2305 Privilegii
Deţinătorul calificării de încercător are dreptul de a efectua, paraşutelor din
clasa pentru care deţine calificarea, operaţiunile de testare / verificare / control /
încercare, la sol şi în zbor / salt, în vederea omologării / eliberării / prelungirii
valabilităţii / validării / recunoaşterii documentelor legate de admisibilitatea la zbor /
salt şi navigabilitatea acestora.
RACR-LPAN P.2310 Valabilitate
Valabilitatea calificării de încercător este de 36 luni cu condiţia respectării
prevederilor RACR - LPAN.2030 şi condiţia ca licenţa de paraşutist şi calificările /
autorizările necesare să fie în termen de valabilitate.
B. Revalidarea calificării de încercător
RACR-LPAN P.2315 Condiţii generale
Pentru revalidarea calificării de încercător, solicitantul trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii generale:
(a) să fie deţinător al unui Certificat Medical Clasa 1 sau 2 , în termen de
valabilitate, emis în conformitate cu standardele şi practicile OACI specifice
aplicabile.
RACR-LPAN P.2320 Condiţii specifice
Revalidarea calificării de încercător pentru clasa de paraşută solicitată se face
pentru o perioadă de maximum 36 luni, cu respectarea prevederilor RACR-LPAN
P.2315, dacă solicitantul demonstrează autorităţii de certificare, conform
procedurii dezvoltătoare a prezentei reglementări, că:
(a) a efectuat, în ultimele 12 luni faţă de data expirării valabilităţii licenţei,
minimum 5 salturi de testare / verificare / control / încercare;
(b) a promovat, în ultimele 12 luni faţă de data expirării valabilităţii licenţei,
examinarea teoretică scrisă, la disciplinele menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a)
punctele (i), (vi) şi RACR-LPAN P.2285 (a), punctul (ii), susţinută cu un
examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII. Baremul de
promovare este de 75% pentru fiecare disciplină;
(c) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2320 (b), un test
194
LEGISLATIE AERONAUTICA
de verificare a competenţei în zbor / salt cu un examinator autorizat conform
RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII.
RACR-LPAN P.2325 Condiţii echivalente de revalidare a calificării de
încercător
(a) Dacă solicitantul nu îndeplineşte condiţia specificată în RACR-LPAN
P.2320 (a), pentru revalidarea calificării de încercător este necesar să efectueze
un program de reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt, cu un paraşutist
instructor, deţinător al calificării de încercător, care cuprinde cel puţin 5 salturi cu
paraşuta din clasa pentru care solicită revalidarea;
(b) Paraşutistul instructor, deţinător al calificării de încercător, sub a cărui
supraveghere s-a finalizat programul de reantrenare practică pentru revalidarea
calificării de încercător, eliberează absolvenţilor un certificat / atestat
corespunzător, într-o formă stabilită prin procedura dezvoltătoare a prezentei
reglementări.
(c) Testul de verificare a competenţei în zbor / salt specificat în RACR-LPAN
P.2320 (c) trebuie să se desfăşoare numai după finalizarea programului de
reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt.
C. Reînnoirea calificării de încercător
RACR-LPAN P.2330 Condiţii generale
Pentru reînnoirea calificării de încercător, solicitantul trebuie să deţină un
Certificat Medical Clasa 1 sau 2, în termen de valabilitate, emis în conformitate cu
standardele şi practicile specifice aplicabile OACI.
RACR-LPAN P.2335 Condiţii specifice
Reînnoirea calificării de încercător se face pentru o perioadă de maximum 36
de luni, cu respectarea prevederilor RACR-LPAN P.2030 şi P.2330, dacă
solicitantul demonstrează, autorităţii de certificare, conform procedurii
dezvoltătoare a prezentei reglementări, că:
(a) a parcurs, cu cel mult 12 luni înainte de data înregistrării cererii de
reînnoire, cu un paraşutist instructor, deţinător al calificării de încercător, un curs
(program) de pregătire teoretică pentru reîmprospătarea cunoştinţelor, aprobat
corespunzător;
195
LEGISLATIE AERONAUTICA
(b) a parcurs, cu cel mult 12 luni înainte de data înregistrării cererii de
reînnoire, cu un paraşutist instructor, deţinător al calificării de încercător, un
program de reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt, aprobat corespunzător;
(c) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2335 (a),
examinarea teoretică scrisă la disciplinele menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a)
punctele (i), (ii), (vi), (vii) şi RACR-LPAN P.2285 (a) punctul (ii), susţinută cu un
examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII. Baremul de
promovare este de 75%, pentru fiecare disciplină;
(d) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2335 (b) şi
(c), un test de verificare a competenţei în zbor / salt cu un examinator autorizat
conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII.
RACR-LPAN P.2340 Cursul (programul) pentru reînnoirea calificării de
încercător – Durată şi conţinut
(a) Durata şi conţinutul cursului (programului) de reîmprospătare a
cunoştinţelor pentru reînnoirea calificării de încercător sunt stabilite de către
autoritatea de certificare, de la caz la caz, funcţie de perioada de întrerupere, fără
a depăşi însă durata şi conţinutul cursului (programului) de pregătire teoretică
specifică pentru obţinerea calificării de încercător, conform cerinţelor RACR-LPAN
P.2285 (a);
(b) Durata şi conţinutul cursului (programului) de reantrenare practică, la sol şi
în zbor / salt, pentru reînnoirea calificării de paraşutist încercător sunt stabilite de
către autoritatea de certificare, de la caz la caz, funcţie de perioada de întrerupere
şi cuprind minim 5 salturi pentru clasa solicitată;
(c) Paraşutistul instructor, deţinător al calificării de încercător, sub a cărui
supraveghere s-a finalizat cursul (programul) de reîmprospătare a cunoştinţelor
sau cel de reantrenare practică, pentru reînnoirea calificării de încercător,
eliberează absolvenţilor un certificat / atestat corespunzător, într-o formă stabilită
prin procedura dezvoltătoare a prezentei reglementări.
196
LEGISLATIE AERONAUTICA
VI.Obţinerea şi menţinerea autorizărilor speciale specifice licenţei de
paraşutist
A. Obţinerea autorizărilor speciale specifice licenţei de paraşutist
RACR-LPAN P.2345 Condiţii generale
Pentru obţinerea autorizărilor speciale, solicitantul trebuie să deţină un
Certificat Medical Clasa 1 sau 2, în termen de valabilitate, emis în conformitate cu
standardele şi practicile specifice aplicabile OACI.
RACR-LPAN P.2350 Condiţii specifice
Pentru obţinerea autorizărilor speciale, suplimentar faţă de condiţiile generale
specificate în RACR-LPAN P.2345, solicitantul trebuie să:
(a)deţină licenţă de paraşutist în termen de valabilitate;
(b)efectueze sub supravegherea unui paraşutist deţinător al calificării de
instructor şi autorizat LRCL, o pregătire specifică teoretică şi practică, la sol şi în
zbor / salt, în care să realizeze exerciţii de lucru relativ acumulând minim 40
minute timp de cădere liberă şi să participe la formaţie de cel puţin doi paraşutişti,
dacă privilegiile licenţei de paraşutist urmează a fi exercitate în cursul salturilor de
lucru relativ în cădere liberă (LRCL);
(c)efectueze sub supravegherea unui paraşutist deţinător al calificării de
instructor şi autorizat LRC, o pregătire specifică teoretică şi practică, la sol şi în
zbor / salt, care să cuprindă cel puţin 40 salturi de exerciţii de lucru relativ pe
cupolă, dacă privilegiile licenţei de paraşutist urmează a fi exercitate pe timpul
salturilor de lucru relativ pe cupolă (LRC);
(d) efectueze sub supravegherea unui paraşutist deţinător al calificării de
instructor şi autorizat IAD/SL (INSTRUCTOR-ASSISTED DEPLOYMENT /
STATIC LINE) o pregătire specifică teoretică de minim 10 ore şi practică, la sol şi
în zbor / salt, care să cuprindă minim 10 salturi pentru deschidere
asistată/deschidere automată (static / line) şi să deţină calificarea de instructor cu
o vechime practică de instruire de 2 ani, dacă privilegiile licenţei de paraşutist
instructor urmează a fi exercitate în cursul salturilor de instruire IAD/SL;
(e) efectueze sub supravegherea unui paraşutist deţinător al calificării de
instructor şi autorizat TANDEM, o pregătire specifică teoretică de minim 15 ore şi
197
LEGISLATIE AERONAUTICA
practică, la sol şi în zbor / salt, care să cuprindă minim 25 salturi, să deţină
calificarea de instructor, să fie posesorul licenţei internaţionale FAI ‘’D’’ sau
echivalent şi să fi executat 500 salturi cu paraşuta aripă, dacă privilegiile licenţei
de paraşutist instructor urmează a fi exercitate în cursul salturilor în TANDEM;
(f) efectueze sub supravegherea unui paraşutist deţinător al calificării de
instructor şi autorizat AFF (ACCELERATED FREEFALL), o pregătire specifică
teoretică de minim 15 ore şi practică, la sol şi în zbor / salt, care să cuprindă minim
20 salturi, să deţină calificarea de instructor, să fie posesorul licenţei internaţionale
FAI ‘’D’’ sau echivalent şi să fi realizat minim 6 ore timp de cădere liberă, dacă
privilegiile licenţei de paraşutist instructor urmează a fi exercitate în cursul
salturilor AFF;
(g) efectueze sub supravegherea unui paraşutist, deţinător al calificării de
instructor şi autorizat pentru TURNUL de paraşutism, o pregătire specifică
teoretică de minim 10 ore şi practică, la sol şi în salt, care să cuprindă minim 5
salturi din turn şi să deţină calificarea de instructor pe clasa de paraşută
respectivă, dacă privilegiile licenţei de paraşutist urmează a fi exercitate în cursul
activităţii de instruire la TURN;
(h) efectueze, pentru trecerea la o altă metodă de lansare, sub
supravegherea unui paraşutist, deţinător al calificării de instructor şi autorizat
pentru TURNUL de paraşutism, un curs (program) specific teoretic de minim 15
ore şi practic, la sol şi în salt, care să cuprindă minim 10 salturi din turnul de
paraşutism, dacă privilegiile licenţei de paraşutist urmează a fi exercitate pentru
executarea de salturi din turnul de paraşutism;
(i) efectueze sub supravegherea unui paraşutist, deţinător al calificării de
instructor, autorizat plior, un curs (program) specific, care să cuprindă 70 ore de
pregătire teoretică şi practică (pliaje), dacă privilegiile autorizării de plior urmează
a fi exercitate numai pentru pliajele paraşutelor principale şi să deţină cel puţin una
din calificările superioare de instructor, recepţie şi control sau încercător, dacă
privilegiile autorizării de plior urmează a fi exercitate şi pentru pliajele paraşutelor
de rezervă şi de salvare;
(j) fie deţinătorul unui certificat / atestat corespunzător, eliberat într-o formă
stabilită prin procedura dezvoltătoare a prezentei reglementări, de către
paraşutistul deţinător al calificării de instructor, autorizat corespunzător, sub
198
LEGISLATIE AERONAUTICA
îndrumarea căruia au fost finalizate cursurile (programele) de pregătire specificate
în RACR-LPAN P.2350 (b), (c), (d), (e), (f), (g), (h) şi (i);
(k) fie declarat „ADMIS” în urma testului de îndemânare practică, la sol şi în
zbor / salt, de către un examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2,
VII, moment din care este considerat autorizat corespunzător.
RACR-LPAN P.2355 Abilităţi
Solicitantul pentru obţinerea autorizărilor speciale trebuie să demonstreze
abilitatea de a executa toate manevrele / procedurile / tehnicile de lucru specific şi,
acolo unde este cazul şi de a organiza şi desfăşura instruirea specifică teoretică şi
practică, la sol şi în zbor / salt, în toate etapele conexe acesteia.
RACR-LPAN P.2360 Privilegii
Deţinătorul autorizărilor speciale are dreptul de a efectua toate activităţile
specifice şi acolo unde este cazul, de a organiza şi desfăşura instruirea specifică
teoretică şi practică, la sol şi în zbor / salt, până la nivelul calificării / autorizării
deţinute de el însuşi.
RACR-LPAN P.2365 Valabilitate
Valabilitatea autorizărilor speciale este condiţionată de valabilitatea licenţei şi
de îndeplinirea cerinţelor specifice menţionate în RACR-LPAN P.2375 (b).
B. Menţinerea valabilităţii autorizărilor speciale specifice licenţei de
paraşutist
RACR-LPAN P.2370 Condiţii generale
Pentru menţinerea autorizărilor speciale, solicitantul trebuie să deţină un
Certificat Medical Clasa 1 sau 2, în termen de valabilitate, emis în conformitate cu
standardele şi practicile specifice aplicabile OACI.
RACR-LPAN P.2375 Condiţii specifice
Suplimentar faţă de condiţiile generale specificate în RACR-LPAN P.2370,
autorizările speciale specifice licenţei de paraşutist îşi menţin valabilitatea dacă:
(a) licenţa de paraşutist este în termen de valabilitate;
(b) deţinătorul autorizării speciale a efectuat, în cadrul perioadei de
valabilitate a licenţei, un minimum de activitate care constă în:
199
LEGISLATIE AERONAUTICA
(i) un număr de 4 salturi specifice în ultimele 24 luni faţă de data expirării
valabilităţii licenţei, pentru autorizările menţionate în RACR-LPAN P.2350 (b) şi (c);
(ii) un număr de 10 salturi anual, în calitate de instructor IAD/SL, pentru
autorizarea menţionată în RACR-LPAN P.2350 (d);
(iii) un număr de 15 salturi în calitate de instructor TANDEM, anual, din care
cel puţin unul în ultimele 90 zile, pentru autorizarea menţionată în RACR-LPAN
P.2350 (e);
(iv) un număr de 15 salturi cu elevi, anual, în calitate de instructor AFF, pentru
autorizarea menţionată în RACR-LPAN P.2350 (f);
(v) un număr de 5 salturi specifice, în ultimele 36 de luni faţă de data expirării
valabilităţii licenţei, pentru autorizarea menţionată în RACR-LPAN P.2350 (g) şi
(h);
(vi) un număr de 10 pliaje ale paraşutelor principale şi respectiv 5 pliaje ale
paraşutelor principale, de rezervă şi de salvare, în ultimele 24 de luni faţă de data
expirării valabilităţii licenţei, pentru autorizările menţionate în RACR-LPAN P.2350
(i);
RACR-LPAN P.2380 Condiţii echivalente de menţinere a autorizărilor
speciale
(a) Dacă deţinătorul autorizărilor speciale menţionate in RACR-LPAN
P.2375(b) - (i),(ii),(v) şi (vi) nu îndeplineşte cerinţele specifice pentru menţinerea
valabilităţii, este necesar să efectueze, cu un paraşutist deţinător al calificării de
instructor, autorizat corespunzător, un program de reantrenare practică, la sol şi
în zbor / salt, care trebuie să cuprindă cel puţin 50% din activitatea specifică
minimă conform RACR-LPAN P.2375 (b). Deţinătorul autorizărilor speciale care nu
a efectuat minim 50% din cerinţele specifice de menţinere a valabilităţii, va efectua
un program de reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt, de 100% din cerinţele
specifice menţionate.
(b) Dacă deţinătorul autorizărilor de instructor TANDEM sau instructor AFF,
menţionate în RACR-LPAN P.2375 (b) – (iii) şi (iv), nu îndeplineşte cerinţele
specifice pentru menţinerea valabilităţii, este necesar să efectueze un curs
(program) de reîmprospătare a cunoştinţelor teoretice, aprobat corespunzător, de
minim 15 ore şi un program de reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt, stabilit
200
LEGISLATIE AERONAUTICA
de către Aeroclubul României, funcţie de perioada de întrerupere şi care cuprinde
minim 3 salturi specifice;
(c) Paraşutistul, deţinător al calificării de instructor, autorizat corespunzător,
sub a cărui supraveghere s-a finalizat programul de reantrenare practică pentru
menţinerea valabilităţii autorizării speciale, eliberează absolvenţilor un certificat /
atestat corespunzător, într-o formă stabilită prin procedura dezvoltătoare a
prezentei reglementări.
VII.Autorizarea examinatorilor care efectuează examinările teoretice şi
practice, la sol şi în zbor / salt, în vederea obţinerii / revalidării / reînnoirii /
validării licenţelor de paraşutist şi a calificărilor / autorizărilor speciale
RACR-LPAN P.2385 Condiţii generale
Pentru autorizarea ca examinator, solicitantul trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii generale:
(a) să aibă vârsta de 25 ani împliniţi;
(b) să fie deţinător al unui Certificat Medical Clasa 1 sau 2, în termen de
valabilitate, emis în conformitate cu standardele şi practicile OACI specifice
aplicabile;
RACR-LPAN P.2390 Condiţii specifice
Pentru autorizarea ca examinator, suplimentar faţă de condiţiile generale
specificate în RACR-LPAN P.2385, solicitantul trebuie să:
(a) deţină licenţă de paraşutist în termen de valabilitate;
(b) deţină calificarea de instructor în termen de valabilitate şi să-şi fi exercitat
privilegiile aferente acesteia în ultimele 36 de luni fără întrerupere;
(c) deţină o experienţă practică totală de minim 800 salturi;
(d) deţină autorizarea de instructor Tandem de cel puţin 3 ani, să fi executat
minim 100 de salturi în calitate de instructor Tandem şi să deţină acordul fabricii
producătoare a echipamentului tandem utilizat, dacă privilegiile autorizării de
examinator urmează a fi exercitate pentru examinarea instructorilor Tandem;
(e) deţină autorizarea de instructor Tandem de cel puţin 3 ani şi să fi executat
minim 300 salturi în calitate de instructor AFF, din care 50 executate în ultimele
12 luni, dacă privilegiile autorizării de examinator urmează a fi exercitate pentru
201
LEGISLATIE AERONAUTICA
examinarea instructorilor AFF;
(f) să fie nominalizat, de către autoritatea de certificare sau de către
organismul recunoscut cu avizul autorităţii de certificare, pe lista examinatorilor
autorizaţi, funcţie de pregătirea şi experienţa individuală, gradul de respectare a
reglementărilor aeronautice şi operarea paraşutei în siguranţă, disponibilitatea
îndeplinirii atribuţiilor specifice, etc.
RACR-LPAN P.2395 Abilităţi
Solicitantul pentru obţinerea autorizării de examinator trebuie să demonstreze
abilitatea de a organiza şi desfăşura examinarea teoretică şi practică, la sol şi în
zbor / salt, în toate etapele conexe procesului de examinare.
RACR-LPAN P.2400 Privilegii
Deţinătorul autorizării de examinator are dreptul de a organiza şi desfăşura
examinarea teoretică şi practică, la sol şi în zbor / salt, a personalului navigant în
vederea obţinerii / revalidării / reînnoirii / validării licenţelor / calificărilor /
autorizărilor până la nivelul deţinut de el însuşi, cu excepţia cazului când este altfel
împuternicit de autoritatea de certificare.
RACR-LPAN P.2405 Valabilitatea autorizării de examinator
Autorizarea de examinator este valabilă de la data aprobării listei cu
examinatori de către autoritatea de certificare, cu condiţia ca licenţa de paraşutist
şi calificările / autorizările corespunzătoare să fie în termen de valabilitate conform
prevederilor RACR-LPAN P.2030 şi RACR LPAN P.2390. Lista cu examinatori se
actualizează de autoritatea de certificare în funcţie de necesităţi, recomandat
anual.
RACR-LPAN P.2410 Restricţionarea privilegiilor
Deţinătorul autorizării de examinator nu poate efectua examinarea teoretică /
practică, la sol şi în zbor / salt, a unui solicitant cu care a efectuat instruirea, cu
excepţia cazului în care este împuternicit special de autoritatea de certificare, în
acest sens.
202
LEGISLATIE AERONAUTICA
VIII. Obţinerea altor calificări / autorizări / certificate / atestate
suplimentare specifice licenţei de paraşutist
RACR-LPAN P.2415 Alte calificări / autorizări / certificate / atestate
suplimentare
Autoritatea de certificare poate stabili şi acorda, în funcţie de necesităţi şi alte
calificări / autorizări / certificate / atestate suplimentare specifice licenţei de
paraşutist. Aceste calificări / autorizări / certificate / atestate suplimentare, precum
şi cerinţele specifice de obţinere, sunt precizate în procedura dezvoltătoare a
prezentei reglementări
IX. Validarea licenţelor de paraşutist şi a calificărilor /
autorizărilor specifice emise de autorităţi străine competente
RACR-LPAN P.2420 Condiţii de validare
Pentru ca autoritatea de certificare să valideze, conform procedurii
dezvoltătoare a prezentei reglementări, o licenţă de paraşutist sau o calificare /
autorizare specifică, emisă de o autoritate străină competentă, solicitantul trebuie
să:
(a) deţină licenţa / calificarea / autorizarea de bază în termen de valabilitate;
(b) promoveze examinarea teoretică scrisă, susţinută în limba română sau
engleză, organizată de un examinator autorizat conform RACR-LPAN.P, Capitol 2,
VII. Disciplinele de examinare sunt stabilite de către autoritatea de certificare, de la
caz la caz, funcţie de documentele privind pregătirea teoretică, prezentate de
solicitant şi experienţa deţinută, iar baremul de promovare este 75% pentru fiecare
disciplină;
(c) promoveze examinarea practică, la sol şi în zbor / salt, desfăşurată cu un
examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII, funcţie de
experienţa în zbor / salt deţinută;
(d) deţină un certificat medical corespunzător, în termen de valabilitate;
203
LEGISLATIE AERONAUTICA
RACR-LPAN P.2425 Valabilitatea certificatului de validare
Valabilitatea certificatului de validare, emis de autoritatea de certificare,
pentru licenţa de paraşutist sau pentru o calificare / autorizare specifică, emisă de
o autoritate străină competentă, nu poate depăşi termenul de valabilitate al licenţei
/ calificării / autorizării de bază şi este condiţionată de perioada de valabilitate a
certificatului medical.
X. Recunoaşterea licenţelor de paraşutist şi a calificărilor /
autorizărilor specifice emise de autorităţi străine competente
RACR-LPAN P.2430 Condiţii generale
a)Autoritatea de certificare poate recunoaşte licenţe de paraşutist şi calificări /
autorizări specifice, aflate în termen de valabilitate, emise de autorităţi străine
competente, dacă:
(i) există o înţelegere în acest sens cu autorităţile respective, sau
(ii) cerinţele în baza cărora acestea au fost obţinute se situează, cel
puţin, la nivelul celor din prezenta reglementare.
b)Verificarea acestor licenţe în vederea recunoaşterii conform procedurii
dezvoltătoare a prezentei reglementări, se efectuează de către un instructor
paraşutist abilitat corespunzător.
RACR-LPAN P.2435 Valabilitate
Deţinătorul licenţei, calificării / autorizării recunoscute de autoritatea de
certificare îşi poate exercita privilegiile în termenul de valabilitate al licenţei
calificării / autorizării şi certificatului medical deţinut.
XI.Organizaţii de pregătire
RACR-LPAN P.2440 Generalităţi
Organizaţia de pregătire este o persoană fizică sau juridică, autorizată de
către autoritatea de certificare, care operează într-un mediu corespunzător şi care
oferă instruire teoretică şi practică, la sol şi în zbor, după caz, pe baza unor
programe specifice în scopul obţinerii, revalidării şi reînnoirii licenţelor de
paraşutist şi a calificărilor sau autorizărilor corespunzătoare.
204
LEGISLATIE AERONAUTICA
RACR-LPAN P.2445 Condiţii de autorizare
Organizaţia de pregătire care solicită autorizarea va prezenta autorităţii de
certificare, spre aprobare, următoarele documente, după caz:
(a) Manualul operaţional/Procedurile operaţionale corespunzătoare;
(b) Programele de instruire (teoretică şi practică); şi
(c) Sistemul de calitate.aferente autorizării solicitate.
RACR-LPAN P.2450 Tipuri de organizaţii de pregătire autorizate
Organizaţiile de pregătire pot fi autorizate de către autoritatea de certificare
pentru:
(a) pregătire teoretică şi practică, la sol şi în zbor;
(b) pregătire teoretică;
(c) pregătire practică, la sol şi în zbor.
RACR- LPAN P.2455 Valabilitatea autorizaţiei
(a) Autorizarea iniţială se acordă pentru o perioadă de 12 luni;
(b) Autorizările ulterioare se acordă pentru o perioadă de maxim 36 de
luni;
(c) Autorizarea va fi modificată, suspendată sau revocată de către autoritatea
de certificare dacă oricare din cerinţele de autorizare sau standardele impuse
încetează să mai fie menţinute la nivelul minim aprobat.
205
LEGISLATIE AERONAUTICA
Proceduri şi Instrucţiuni de Aeronautică Civilă PIAC – LPAN P
Licenţierea personalului aeronautic navigant paraşutist
CUPRINS
LICENŢIEREA PERSONALULUI AERONAUTIC NAVIGANT PARAŞUTIST
Capitol / Paragraf pagina
Secţiunea Generală i
Cuprins i
Reguli de amendare vii
Indexul amendamentelor vii
Lista paginilor în vigoare viii
Capitolul 1. Generalităţi 1-1
PIAC - LPAN P.1000 Statut, bază şi aplicabilitate 1-1
PIAC - LPAN P.1005 Certificat medical corespunzător 1-1
Capitolul 2. Licenţierea paraşutiştilor 2-1
PIAC -LPAN P.2000 Aplicabilitate 2-1
PIAC -LPAN P.2005 Certificare 2-1
PIAC -LPAN P.2010 Condiţii de conformare 2-1
PIAC -LPAN P.2015 Licenţe naţionale de paraşutist 2-1
PIAC -LPAN P.2020 Licenţe străine de paraşutist 2-2
PIAC -LPAN P.2025 Calificări şi autorizări specifice licenţei de paraşutist
2-3
PIAC -LPAN P.2030 Valabilitate 2-4
PIAC -LPAN P.2040 Coerciţie 2-4
PIAC -LPAN P.2050 Condiţii specifice - cursul (programul) de pregătire
teoretică şi practică pentru obţinerea licenţei de paraşutist şi a calificărilor de
clasă 2-4
PIAC -LPAN P.2055 Examinarea teoretică şi examinarea practică – obţinerea
licenţei de paraşutist şi a calificărilor de clasă 2-5
PIAC -LPAN P.2070 Credite acordate pregătirii teoretice şi practice la sol şi în
zbor/salt în vederea obţinerii licenţei de paraşutist şi calificărilor de clasă
2-5
206
LEGISLATIE AERONAUTICA
PIAC -LPAN P.2095 Condiţii specifice pentru revalidarea licenţei de
paraşutist şi a calificărilor de clasă 2-5
PIAC -LPAN P.2100 Condiţii echivalente de revalidare a licenţei de paraşutist
şi calificărilor de clasă – certificat/atestat corespunzător pentru reantrenarea
în zbor/salt 2-6
PIAC -LPAN P.2110 Condiţii specifice pentru reînnoirea licenţei de paraşutist
şi a calificărilor de clasă 2-6
PIAC -LPAN P.2115 Cursul (programul) de pregătire pentru reînnoirea
licenţei de paraşutist şi a calificărilor de clasă. Durată şi conţinut 2-6
PIAC -LPAN P.2125 Condiţii specifice - cursul (programul) de pregătire
teoretică şi practică pentru obţinerea calificării de instructor 2-7
PIAC -LPAN P.2130 Examinarea teoretică şi examinarea practică –
Calificarea de instructor 2-8
PIAC -LPAN P.2145 Credite acordate pregătirii teoretice şi practice la sol
şi în zbor/salt în vederea obţinerii calificării de instructor2-8
PIAC -LPAN P.2170 Condiţii specifice pentru revalidarea calificării de
instructor 2-9
PIAC -LPAN P.2175 Condiţii echivalente de revalidare a calificării de
instructor 2-9
PIAC -LPAN P.2185 Condiţii specifice pentru reînnoirea calificării de instructor
2-9
PIAC -LPAN P.2190 Cursul (programul) pentru reînnoirea calificării de
instructor. Durată şi conţinut 2-10
PIAC -LPAN P.2200 Condiţii specifice pentru obţinerea calificării de paraşutist
recepţie şi control 2-10
PIAC -LPAN P.2205 Examinarea teoretică şi examinarea practică –
calificarea de paraşutist recepţie şi control2-11
PIAC -LPAN P.2220 Credite acordate pregătirii teoretice şi practice la
sol şi în zbor/salt în vederea obţinerii calificării de paraşutist recepţie şi
control 2-12
PIAC -LPAN P.2245 Condiţii specifice pentru revalidarea calificării de
paraşutist recepţie şi control 2-12
PIAC -LPAN P.2250 Condiţii echivalente de revalidare a calificării de
paraşutist recepţie şi control 2-12
207
LEGISLATIE AERONAUTICA
PIAC -LPAN P.2260 Condiţii specifice pentru reînnoirea calificării de
paraşutist recepţie şi control 2-13
PIAC -LPAN P.2265 Cursul (programul) de pregătire pentru reînnoirea
calificării de paraşutist recepţie şi control. Durată şi conţinut 2-13
PIAC -LPAN P.2275 Condiţii specifice pentru obţinerea calificării de
paraşutist încercător 2-14
PIAC -LPAN P.2280 Examinarea teoretică şi examinarea practică –
calificarea de paraşutist încercător 2-15
PIAC -LPAN P.2295 Credite acordate pregătirii teoretice şi practice la sol şi
în zbor/salt în vederea obţinerii calificării de paraşutist încercător 2-15
PIAC -LPAN P.2320 Condiţii specifice pentru revalidarea calificării de
paraşutist încercător 2-16
PIAC -LPAN P.2325 Condiţii echivalente de revalidare a calificării de
paraşutist încercător 2-16
PIAC -LPAN P.2335 Condiţii specifice pentru reînnoirea calificării de
paraşutist încercător 2-16
PIAC -LPAN P.2340 Cursul (programul) pentru reînnoirea calificării de
paraşutist încercător. Durată şi conţinut 2-17
PIAC -LPAN P.2350 Condiţii specifice pentru obţinerea autorizărilor speciale
specifice licenţei de paraşutist 2-17
PIAC -LPAN P.2375 Condiţii specifice pentru menţinerea valabilităţii
autorizărilor speciale specifice licenţei de paraşutist 2-18
PIAC -LPAN P.2380 Condiţii echivalente de menţinere a autorizărilor
speciale 2-19
PIAC -LPAN P.2390 Condiţii specifice pentru autorizarea examinatorilor
2-19
PIAC -LPAN P.2415 Alte calificări / autorizări / certificate / atestate
suplimentare 2-19
PIAC -LPAN P.2420 Condiţii de validare a licenţelor de paraşutist emise de
autorităţi străine competente 2-20
Capitolul 3. Autorizarea organizaţiilor de pregătire 3-1
PIAC-LPAN P.3000 Condiţii de autorizare a organizaţiilor de pregătire3-1
PIAC-LPAN P.3005 Resurse financiare 3-2
PIAC-LPAN P.3010 Conducerea şi personalul 3-2
208
LEGISLATIE AERONAUTICA
PIAC-LPAN P.3015 Instructorii de zbor/salt 3-3
PIAC-LPAN P.3020 Instructorii de sol 3-3
PIAC-LPAN P.3025 Înregistrări 3-3
PIAC-LPAN P.3030 Programa de instruire 3-3
PIAC-LPAN P.3035 Aeronave pentru zbor / paraşute pentru salt 3-4
PIAC-LPAN P.3040 Aerodromuri 3-4
PIAC-LPAN P.3045 Infrastructura pentru operaţiuni de zbor 3-4
PIAC-LPAN P.3050 Manualele organizaţiei de pregătire 3-5
PIAC-LPAN P.3055 Facilităti pentru instruirea teoretică şi practică la sol 3-5
PIAC-LPAN P.3060 Cerinţe de admitere la cursuri 3-5
Capitolul 4. Dispoziţii finale 4-1
PIAC-LPAN P.4000 Examinările teoretice 4-1
PIAC-LPAN P.4005 Baremuri de trecere a examenelor teoretice 4-2
PIAC-LPAN P.4010 Examinările practice 4-2
PIAC-LPAN P.4015 Rezultatele examinării teoretice şi practice şi
perioada de valabilitate 4-4
PIAC-LPAN P.4020 Examinatori la probele teoretice şi practice 4-4
PIAC-LPAN P.4025 Responsabilităţile examinaţilor 4-4
PIAC-LPAN P.4030 Procesul verbal 4-5
PIAC-LPAN P.4035 Dosarul paraşutistului 4-5
PIAC-LPAN P.4040 Aptitudinea medicală 4-6
PIAC-LPAN P.4045 Condiţii privind eliberarea licenţelor 4-6
PIAC-LPAN P.4050 Eliberarea de duplicate 4-7
PIAC-LPAN P.4055 Controlul, inspecţia şi supravegherea activităţii
de zbor/salt a paraşutiştilor 4-7
PIAC-LPAN P.4060 Alte dispoziţii 4-7
PIAC-LPAN P.4065 Intrarea în vigoare a prezentelor proceduri 4-7
ANEXE
ANEXA 1 - Fişa medicală
ANEXA 2 - Coperta 1 şi coperta 2 licenţă paraşutist
ANEXA 3 - Anexa licenţei de paraşutist
ANEXA 4 - Carnet de zbor/salt
ANEXA 5 - Certificat de absolvire - pregătire teoretică
ANEXA 6 - Certificat de absolvire - pregătire practică
209
LEGISLATIE AERONAUTICA
ANEXA 7 - Certificat pentru pregătire teoretică (reîmprospătare)
ANEXA 8 - Certificat pentru pregătire practică (reantrenare)
ANEXA 9 - Certificat pentru turn/pliaje
ANEXA 10 - Cerere validare paraşutist
ANEXA 11 - Certificat validare
ANEXA 12 - Raport de inspecţie (audit)
ANEXA 13 - Formular autorizaţie organizaţie de pregătire
ANEXA 14 - Cerere examinare paraşutist
ANEXA 15 - Test de verificarea competenţei în zbor/salt
ANEXA 16 - Test de verificarea îndemânării în zbor/salt
ANEXA 17 - Raport examinare teoretică şi practică
REGULI DE AMENDARE
1.Modificarea prevederilor prezentei proceduri se poate face numai prin
amendament.
2.Amendamentul se aprobă prin Decizie a Directorului General al AACR.
3.După primirea amendamentului aprobat, fiecare deţinător va introduce noile
pagini emise şi vor distruge paginile înlocuite.
INDEXUL AMENDAMENTELOR
Nr.
crt.
Numărul
amendamentului
Data intrării în
vigoare
Numele persoanei care
a introdus
amendamentul
Semnătura
210
LEGISLATIE AERONAUTICA
LISTA DE CONTROL A PAGINILOR ÎN VIGOARE
PAGINA EDIŢIA/DATA PAGINA EDIŢIA/DATA
Copertă 01/ 2007 3-5 01/ 2007
Contracopertă 01/ 2007 3-6 01/ 2007
i 01/ 2007 4-1 01/ 2007
ii 01/ 2007 4-2 01/ 2007
iii 01/ 2007 4-3 01/ 2007
iv 01/ 2007 4-4 01/ 2007
v 01/ 2007 4-5 01/ 2007
vi 01/ 2007 4-6 01/ 2007
vii 01/ 2007 4-7 01/ 2007
viii 01/ 2007 4-8 01/ 2007
1-1 01/ 2007 Anexa 1 01/ 2007
1-2 01/ 2007 Anexa 2 01/ 2007
2-1 01/ 2007 Anexa 3 01/ 2007
2-2 01/ 2007 Anexa 4 01/ 2007
2-3 01/ 2007 Anexa 5 01/ 2007
2-4 01/ 2007 Anexa 6 01/ 2007
2-5 01/ 2007 Anexa 7 01/ 2007
2-6 01/ 2007 Anexa 8 01/ 2007
2-7 01/ 2007 Anexa 9 01/ 2007
2-8 01/ 2007 Anexa 10 01/ 2007
2-9 01/ 2007 Anexa 11 01/ 2007
2-10 01/ 2007 Anexa 12 01/ 2007
2-11 01/ 2007 Anexa 13 01/ 2007
2-12 01/ 2007 Anexa 14 01/ 2007
2-13 01/ 2007 Anexa 15 01/ 2007
211
LEGISLATIE AERONAUTICA
2-14 01/ 2007 Anexa 16 01/ 2007
2-15 01/ 2007 Anexa 17 01/ 2007
2-16 01/ 2007
2-17 01/ 2007
2-18 01/ 2007
2-19 01/ 2007
2-20 01/ 2007
3-1 01/ 2007
3-2 01/ 2007
3-3 01/ 2007
3-4 01/ 2007
CAPITOLUL 1. GENERALITĂŢI
PIAC – LPAN P. 1000 Statut, bază şi aplicabilitate
(a) Prezentele proceduri stabilesc modul de aplicare a reglementării
(b) RACR – LPAN P, referitoare la licenţierea personalului aeronautic
navigant paraşutist.
(c) Pentru o mai uşoară aplicare a prezentelor proceduri, numerotarea
acestora este corespunzătoare numerotării punctelor/paragrafelor din
reglementare pe care le dezvoltă.
PIAC – LPAN P.1005 Certificat medical corespunzător
(a) Fişa medicală tip, prevăzută în RACR – LPAN P.1005, este completată prin
grija solicitantului licenţei de paraşutist, având consemnate pe aceasta, la fiecare
rubrică, rezultatele examinării efectuate, de către un medic specialist, la unităţile
sanitare teritoriale, cu precizarea aptitudinii medicale de zbor de către un medic
autorizat corespunzator.
(b) Valabilitatea aptitudinii medicale este, funcţie de vârsta candidatului, cea
prevăzută pentru Certificatul Medical Clasa 2, emis în conformitate cu standardele
şi practicile OACI specifice aplicabile şi începe de la data semnării şi parafării fişei
de către medicul autorizat corespunzator precizat la (a).
(c) Modelul fişei medicale tip este prezentat în Anexa 1.
212
LEGISLATIE AERONAUTICA
(d) Certificatul Medical Clasa 1 sau Clasa 2, emis în conformitate cu
standardele şi practicile OACI specifice aplicabile sau echivalente, este
documentul eliberat de o unitate medicală autorizată corespunzator.
PIAC-LPAN P. CAPITOLUL 2 - LICENŢIEREA PARAŞUTIŞTILOR
PIAC – LPAN P.2000 Aplicabilitate
Prevederile prezentei reglementări sunt aplicabile pentru:
(a) obţinerea, revalidarea sau reînnoirea licenţei de paraşutist şi a calificărilor
asociate;
(b) obţinerea şi menţinerea autorizărilor speciale asociate;
(c) obţinerea altor calificări / autorizări / certificate / atestate suplimentare
specifice licenţei de paraşutist;
(d) autorizarea examinatorilor care organizează şi efectuează examinările
teoretice şi practice, la sol şi în zbor / salt;
(e) validarea sau recunoaşterea licenţelor de paraşutist şi a calificărilor /
autorizărilor specifice emise de alte autorităţi străine competente.
PIAC - LPAN P.2005 Certificare
In vederea autorizării organismelor care efectuează în numele ei activităţi pentru
aplicarea prezentei reglementări, autoritatea de certificare trebuie să efectueze un
audit conform cerinţelor specificate în formularul prezentat în Anexa 12.
PIAC - LPAN P.2010 Condiţii de conformare
(a) Toate activităţile menţionate în PIAC - LPAN P.2000 se desfăşoară numai
cu respectarea strictă a prevederilor specifice aplicabile cuprinse în prezenta
reglementare.
(b) Licenţele personalului navigant paraşutist, eliberate anterior intrării în
vigoare a prezentei reglementări, se preschimbă cu noul format odată cu
revalidarea/reînnoirea licenţei respective sau cu obţinerea unor calificări /
autorizări speciale noi.
PIAC – LPAN P.2015 Licenţe naţionale de paraşutist
Autoritatea de certificare emite, direct sau prin intermediul unor organisme
autorizate, licenţe de paraşutist conform cerinţelor specificate în RACR – LPAN P
şi corespunzător atribuţiilor pe care deţinătorul trebuie să le îndeplinească.
Modelul licenţei de paraşutist este prezentat în Anexa 2, iar cel al anexei la
licenţă în Anexa 3.
213
LEGISLATIE AERONAUTICA
(c) Experienţa de zbor/salt a personalului aeronautic navigant este recunoscută
în baza carnetului de zbor/salt completat la zi şi certificat de persoana fizică sau
juridică unde şi-a desfăşurat activitatea şi de instructorul de zbor/salt atunci când
este cazul.
(d) Modelul carnetului de zbor/salt este prezentat în Anexa 4. Acest carnet de
zbor/salt intră în vigoare cel mai târziu la sfârşitul anului 2007 sau după
completarea în totalitate a celui actual.
(e) Persoanele care se află în proces de pregătire teoretică şi practică în
zbor/salt sau de susţinere a testelor de îndemânare practică în zbor/salt în
vederea obţinerii licenţei de paraşutist, în conformitate cu prevederile RACR -
LPAN P. şi PIAC - LPAN P., se consideră personal aeronautic navigant având
calitatea de elev paraşutist.
(f) Vârsta minimă de la care o persoană poate avea calitatea de elev
paraşutist este de 16 ani împliniţi. Pentru a putea desfăşura activitate de zbor/salt
în calitate de personal navigant paraşutist până la împlinirea vârstei de 18 ani, o
persoană are nevoie de acordul scris al părinţilor legali (consimţământ).
(g) Consimţământul părinţilor sau al tutorilor reprezintă o declaraţie notarială
autentificată, din care reiese acordul acestora ca minorul să desfăşoare activitate
de zbor/salt cu paraşuta. Până la obţinerea licenţei de paraşutist, un exemplar al
declaraţiei se păstrează de către instructor, exemplarul original introducându-se în
dosarul paraşutistului respectiv.
(h) Până la obţinerea licenţei de paraşutist, elevul paraşutist poate desfăşura
activitate de zbor/salt numai sub supravegherera instructorului. În procesul de
supraveghere instructorul dă indicaţii elevului, acesta având obligaţia de a le
respecta.
(i) Existenţa unui certificat medical corespunzător şi a unui carnet de zbor este
obligatorie elevului paraşutist şi pe perioada în care acesta desfăşoară activitate
de zbor/salt în dublă comandă cu un instructor (TANDEM).
PIAC – LPAN P.2020 Licenţe străine de paraşutist
(a) Licenţele de paraşutist emise de autorităţi competente din alte state pot fi
recunoscute sau validate de autoritatea de certificare, direct sau prin intermediul
unor organisme autorizate, conform prevederilor RACR/PIAC -LPAN P 2420 şi
214
LEGISLATIE AERONAUTICA
2430.
(b) În cazul în care o persoană deţinătoare a unei licenţe de paraşutist emisă de
către autoritatea competentă din alt stat, desfăşoară activitate de zbor/salt în
spaţiul aerian al României într-un cadru organizat, sub responsabilitatea, controlul
şi supravegherea unui instructor abilitat ca examinator/inspector de zbor/salt,
existenţa certificatului de validare nu este necesară. Pentru a putea desfăşura
activitatea precizată anterior este necesar ca licenţa străină respectivă şi
certificatul medical corespunzator să fie în termen de valabilitate, fapt care se
constată prin verificarea acestor documente de către un examinator/inspector de
zbor/salt.
PIAC – LPAN P.2025 Calificări şi autorizări specifice licenţei de paraşutist
(a) Calificările de clasă pentru deţinătorii licenţei de paraşutist sunt obligatorii
pentru a avea privilegiul de a opera categoria respectivă.
(i) Calificările de clasă pentru paraşută sunt:
- paraşuta rotundă
- paraşuta aripă
(b) În plus faţă de calificările de clasă, se pot acorda calificări superioare,
precum şi autorizări speciale, după cum urmează:
(i) Calificări superioare:
- instructor
- recepţie şi control
- încercător
(ii) Autorizări speciale:
- lucru relativ în cădere liberă
- lucru relativ pe cupolă
- instructor IAD/SL (instructor-assisted deployment/static line)
- instructor TANDEM
- instructor AFF (accelerated freefall)
- instructor turn
- lansare din turnul de paraşutism
- plior paraşute
(c) Eliberarea unei licenţe de paraşutist de către autoritatea de certificare se
215
LEGISLATIE AERONAUTICA
efectuează numai dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru cel puţin o calificare de
clasă de paraşută, pentru care se probează cunoştinţele teoretice şi îndemânarea
corespunzătoare cerinţelor din prezenta procedură.
(d) Obţinerea unei calificări/autorizări pe o clasă de paraşută este condiţionată
de parcurgerea integrală, pentru clasa respectivă, a programului de pregătire
teoretică şi practică în zbor/salt, cel puţin în limitele minime prevăzute de
programul aprobat pe acel tip constructiv de paraşută.
(e) Examinarea teoretică şi practică în zbor/salt se efectuează pe clasa şi tipul
constructiv de paraşută pe care s-a efectuat pregătirea.
PIAC - LPAN P.2030 Valabilitate
Valabilitatea unei calificări de clasă, superioare sau autorizări speciale obţinute
în termenul de valabilitate al licenţei de paraşutist se poate acorda până la
revalidarea licenţei respective.
PIAC - LPAN P.2040 Coerciţie
(a) In cazul în care autoritatea de certificare a limitat privilegiile acordate, a
suspendat sau a revocat o licenţă de paraşutist, calificare / autorizare / certificare /
atestare specifică, un certificat de validare sau o recunoaştere, emise în
conformitate cu prevederile prezentei reglementări, solicitantul sau deţinătorul
poate depune o contestaţie în termen de zece zile de la primirea înştiinţării scrise.
(b) Contestaţiile legate de modul de aplicare a RACR/PIAC – LPAN P se
adresează în scris, în primul rând organismului care efectuează în numele şi sub
supravegherea autorităţii de certificare activităţile specifice prevăzute în
reglementările respective şi, dacă soluţia dată nu este acceptată de către
contestatar, acesta se poate adresa direct autorităţii de certificare.
(c) Termenul de rezolvare a contestaţiei este de 30 zile de la data înregistrării
depunerii acesteia.
PIAC – LPAN P.2050 Condiţii specifice - cursul (programul) de pregătire
teoretică şi practică pentru obţinerea licenţei de paraşutist şi a calificărilor
de clasă
(a) Pregătirea teoretică şi practică specifică este recunoscută numai dacă este
efectuată în cadrul organizaţiilor de pregătire autorizate de catre autoritatea de
216
LEGISLATIE AERONAUTICA
certificare conform prevederilor RACR-LPAN P XI.
(b) Solicitantul demonstrează că a absolvit un curs (program) de pregătire
teoretică şi practică specifică, la sol şi în zbor/salt, printr-un certificat / atestat
corespunzător, completat şi semnat de către paraşutistul deţinător al calificării de
instructor sub supravegherea căruia a fost finalizat cursul (programul) respectiv
(teoretic şi practic). Modelele certificatelor/atestatelor de absolvire a cursului
(programului) de pregătire teoretică şi practică specifică în zbor/salt sunt
prezentate respectiv în Anexele 5 şi 6.
(c) La cererea examinatorului autorizat, solicitantul demonstrează că a absolvit
un curs (program) specific de pregătire practică în zbor/salt şi prin carnetul de
zbor/salt în care a fost consemnată corespunzător activitatea specifică necesară.
(d) Pregătirea teoretică şi practică specifică se efectuează conform
programelor aprobate de autoritatea de certificare.
PIAC – LPAN P.2055 Examinarea teoretică şi examinarea practică -
obţinerea licenţei de paraşutist şi a calificărilor de clasă
Examinările teoretice şi practice, în vederea obţinerii licenţei de paraşutist şi a
calificării de clasă, sunt organizate de autoritatea de certificare conform
prevederilor PIAC – LPAN P.Cap. 4, cu examinatori autorizaţi conform
prevederilor PIAC – LPAN P.2390.
PIAC – LPAN P.2070 Credite acordate pregătirii teoretice şi practice la sol
şi înzbor/salt în vederea obţinerii licenţei de paraşutist şicalificărilor de clasă
(a) Pentru un solicitant care deţine o licenţă în termen de valabilitate, de
paraşutist militar sau paraşutist pe o altă clasă de paraşută, autoritatea de
certificare poate credita până la 100% din pregătirea teoretică specifică pe care a
efectuat-o la disciplinele prevăzute în RACR-LPAN P.2060 (a) pentru obţinerea
acestei licenţe.
În cazul în care solicitantul nu deţine pregătire sau pregătirea nu este suficientă,
la una sau mai multe discipline, trebuie să efectueze pentru disciplinele respective
o pregătire conform RACR-LPAN P.2060 (a).
Paraşutistul instructor pe clasa de paraşută respectivă, sub supravegherea
căruia s-a finalizat această pregătire, eliberează solicitantului un certificat/atestat
corespunzător, conform Anexei 7.
217
LEGISLATIE AERONAUTICA
(b) Un solicitant care deţine o licenţă în termen de valabilitate, de paraşutist
sau paraşutist militar, pe o altă clasă de paraşută, trebuie să efectueze un curs
(program) de pregătire practică, la sol şi în zbor/salt, pe clasa de paraşută
solicitată, cu un conţinut minim conform prevederilor RACR-LPAN P.2070 (b).
Paraşutistul instructor deţinător al calificării pe clasa de paraşută respectivă, sub
supravegherea căruia s-a finalizat această pregătire, eliberează solicitantului un
certificat/atestat corespunzător, conform Anexei 8.
PIAC – LPAN P.2095 Condiţii specifice pentru revalidarea licenţei de
paraşutist şi a calificărilor de clasă
(a) Demonstrarea de către solicitant, într-o manieră acceptabilă autorităţii de
certificare, a îndeplinirii condiţiilor specifice prevăzute în RACR-LPAN P.2095 (a),
se face prin prezentarea spre verificare a carnetului de zbor/salt examinatorului
autorizat cu care acesta efectuează testul de verificare a competenţei în zbor/salt.
(b) Examinarea teoretică scrisă, prevăzută în RACR-LPAN P.2095 (b) şi
examinarea practică în zbor/salt, prevăzută în RACR-LPAN P.2095 (c), se
desfăşoară conform prevederilor Cap. 4 din PIAC – LPAN P, cu examinatori
autorizaţi conform PIAC – LPAN P.2390.
PIAC – LPAN P.2100 Condiţii echivalente de revalidare a licenţei de
paraşutist şi calificărilor de clasă - certificat/atestat corespunzător pentru
reantrenarea în zbor/salt
Certificatul/atestatul corespunzător, agreat de autoritatea de certificare şi eliberat
conform prevederilor RACR-LPAN P.2100 (b) este prezentat în Anexa 8.
PIAC – LPAN P.2110 Condiţii specifice pentru reînnoirea licenţei de
paraşutist şi a calificărilor de clasă
(a) Pregătirea teoretică şi practică specifică este recunoscută numai dacă este
efectuată în cadrul organizaţiilor de pregătire autorizate de către autoritatea de
certificare conform prevederilor RACR-LPAN P XI.
(b) Solicitantul demonstrează că a absolvit un curs (program) de pregătire
teoretică şi practică specifică, la sol şi în zbor/salt, printr-un certificat / atestat
corespunzător, completat şi semnat de către paraşutistul deţinător al calificării de
instructor sub supravegherea căruia a fost finalizat cursul (programul) respectiv
(teoretic şi practic). Modelele certificatelor/atestatelor de absolvire a cursului
218
LEGISLATIE AERONAUTICA
(programului) de pregătire teoretică şi practică specifică în zbor/salt sunt
prezentate respectiv în Anexele 7 şi 8.
(c) La cererea examinatorului autorizat, solicitantul demonstrează că a absolvit
un curs (program) specific de pregătire practică în zbor/salt şi prin carnetul de
zbor/salt în care a fost consemnată corespunzător activitatea specifică necesară.
(d) Pregătirea teoretică şi practică specifică se efectuează conform
programelor aprobate de autoritatea de certificare.
(e) Examinarea teoretică scrisă, prevăzută în RACR-LPAN P.2110 (c) şi
examinarea practică în zbor/salt, prevăzută în RACR-LPAN P.2110 (d), se
desfăşoară conform prevederilor Cap. 4 din PIAC – LPAN P, cu examinatori
autorizaţi conform PIAC – LPAN P.2390.
PIAC – LPAN P.2115 Cursul (programul) de pregătire pentru reînnoirea
licenţei de paraşutist şi a calificărilor de clasă. Durată şi conţinut
(a) Durata cursului (programului) de reîmprospătare a cunoştinţelor, prevăzut în
RACR–LPAN P.2115 (a), este proporţională cu perioada de întrerupere de la data
expirării valabilităţii licenţei, astfel:
(i) minim 10 ore pentru întrerupere mai mică de 5 ani;
(ii) minim 30 de ore pentru întrerupere mai mare de 5 ani.
Conţinutul cursului (programului) este stabilit de autoritatea de certificare şi se
va parcurge cu un paraşutist deţinător al calificării de instructor, desemnat de
aceasta.
(b) Numarul de salturi care trebuiesc efectuate pe parcursul cursului
(programului) de reantrenare practică la sol şi în zbor/salt, prevăzut în RACR–
LPAN P.2115 (b), este funcţie de perioada de întrerupere şi experienţa de
zbor/salt, astfel:
(i) 3 salturi cu paraşuta pentru întrerupere mai mică de 5 ani şi experienţă în
zbor/salt mai mare de 75 salturi;
(ii) 4 salturi cu paraşuta pentru întrerupere mai mică de 5 ani şi experienţă în
zbor/salt mai mică de 75 salturi;
(iii) 5 salturi cu paraşuta pentru întrerupere mai mare de 5 ani şi experienţă în
zbor/salt mai mare de 75 salturi;
219
LEGISLATIE AERONAUTICA
(iv) 6 salturi cu paraşuta pentru întrerupere mai mare de 5 ani şi experienţă în
zbor/salt mai mică de 75 salturi;
Conţinutul cursului (programului) este stabilit de autoritatea de certificare şi se va
parcurge cu un paraşutist deţinător al calificării de instructor, desemnat de
aceasta.
(c) Certificatul/atestatul corespunzător agreat de autoritatea de certificare,
prevăzut în RACR-LPAN P.2115 (c) pentru absolvenţii cursului (programului) de
pregătire teoretică specifică, este prezentat în Anexa 7.
(d) Certificatul/atestatul corespunzător agreat de autoritatea de certificare,
prevăzut în RACR-LPAN P.2115 (c) pentru absolvenţii cursului (programului) de
pregătire practică specifică, este prezentat în Anexa 8.
PIAC – LPAN P.2125 Condiţii specifice - cursul (programul) de pregătire
teoretică şi practică pentru obţinerea calificării de instructor
(a) Solicitantul obţinerii calificării de instructor face dovada îndeplinirii cerinţelor
specificate în RACR-LPAN P.2125 (b) cu carnetul de zbor/salt şi printr-o
recomandare eliberată de un paraşutist deţinător al calificării de instructor sau de
către organizaţia de pregătire în cadrul căreia a activat.
(b) Pregătirea teoretică şi practică specifică este recunoscută numai dacă este
efectuată în cadrul organizaţiilor de pregătire autorizate de către autoritatea de
certificare conform prevederilor RACR-LPAN P XI.
(c) Organizatorul elaborează şi prezintă spre aprobare autorităţii de certificare
cursul (programul) de pregătire teoretică şi practică, prevăzut în RACR-LPAN
P.2125 (c) şi (d), care conţine cel puţin următoarele date:
- numele şi datele organizatorului;
- locul şi perioada desfăşurării;
- lista cursanţilor cu specificarea activităţii practice în zbor/salt deţinute;
- lista lectorilor (instructori, recepţioneri sau încercători);
- numele instructorului care supraveghează desfăşurarea cursului (programului);
- programa de pregătire teoretică cu specificarea numărului de ore de pregătire
pe
220
LEGISLATIE AERONAUTICA
discipline;
- conţinutul cursului (programului) de pregătire practică;
- numele examinatorilor, locul şi perioada examinărilor de absolvire.
Notă: Autoritatea de certificare poate efectua controale şi inspecţii asupra
organizării, desfăşurării cursului (programului) şi susţinerii examinărilor de
absolvire, prin intermediul persoanelor autorizate ca examinatori conform RACR –
LPAN P, Capitolul 2, VII, altele decât cele aprobate ca examinatori în cadrul
cursului (programului).
(d) Solicitantul demonstrează că a absolvit cursul (programul) de pregătire
teoretică şi practică specifică, la sol şi în zbor/salt, printr-un certificat / atestat
corespunzător, completat şi semnat de către paraşutistul deţinător al calificării de
instructor sub supravegherea căruia a fost finalizat cursul (programul) respectiv
(teoretic şi practic). Modelele certificatelor / atestatelor de absolvire a cursului
(programului) de pregătire teoretică şi practică specifică în zbor/salt sunt
prezentate respectiv în Anexele 5 şi 6.
PIAC – LPAN P.2130 Examinarea teoretică şi examinarea practică -
Calificarea de instructor
Examinările teoretice şi practice, în vederea obţinerii calificării de instructor, sunt
organizate de autoritatea de certificare conform prevederilor PIAC – LPAN P.Cap.
4, cu examinatori autorizaţi conform prevederilor PIAC – LPAN P.2390.
PIAC – LPAN P. 2145 Credite acordate pregătirii teoretice şi practice la sol
şi în zbor/salt în vederea obţinerii calificării de instructor
(a)Pentru un solicitant care deţine o calificare de paraşutist instructor pentru altă
clasă de paraşută sau categorie de aeronave, autoritatea de certificare poate
credita până la 100 % din pregătirea teoretică specifică pe care a efectuat-o la
disciplinele prevăzute în RACR-LPAN P.2060 (a) şi RACR-LPAN P.2135 (a)
pentru obţinerea acestei calificări.
În cazul în care solicitantul nu deţine pregătire, sau pregătirea nu este suficientă,
la una sau mai multe discipline, trebuie să efectueze pentru disciplinele respective
o pregătire conform RACR-LPAN P.2060 (a) şi/sau RACR-LPAN P.2135 (a).
Paraşutistul deţinător al calificării de instructor pe clasa de paraşută respectivă,
221
LEGISLATIE AERONAUTICA
sub supravegherea căruia s-a finalizat această pregătire, eliberează solicitantului
un certificat/atestat corespunzător, conform Anexei 7.
(b) Un solicitant care deţine o calificare de instructor pentru altă clasă de
paraşută sau categorie de aeronave, trebuie să efectueze un curs (program) de
pregătire practică, la sol şi în zbor/salt, pe clasa de paraşută solicitată, cu un
conţinut minim conform prevederilor RACR-LPAN P.2145 (b).
Paraşutistul deţinător al calificării de instructor pe clasa de paraşută respectivă,
sub supravegherea căruia s-a finalizat această pregătire, eliberează solicitantului
un certificat/atestat corespunzător, conform Anexei 8.
PIAC – LPAN P.2170 Condiţii specifice pentru revalidarea calificării de
instructor
(a) Demonstrarea de către solicitant, într-o manieră acceptabilă autorităţii de
certificare, a îndeplinirii condiţiilor specifice prevăzute în RACR-LPAN P.2170 (a)
se face prin prezentarea, spre verificare, a carnetului de zbor/salt examinatorului
autorizat cu care acesta efectuează examinarea teoretică şi testul de verificare a
competenţei în zbor/salt.
(b) Examinarea teoretică scrisă, prevăzută în RACR-LPAN P.2170 (b) şi
examinarea practică în zbor/salt, prevăzută în RACR-LPAN P.2170 (c), se
desfăşoară conform prevederilor Cap. 4 din PIAC – LPAN P, cu examinatori
autorizaţi conform PIAC – LPAN P.2390.
PIAC – LPAN P.2175 Condiţii echivalente de revalidare a calificării de
instructor
Certificatul/atestatul corespunzător agreat de autoritatea de certificare, prevăzut
în RACR-LPAN P.2175 (b) pentru absolvenţii cursului (programului) de pregătire
teoretică specifică, este prezentat în Anexa 7.
(b) Certificatul/atestatul corespunzător agreat de autoritatea de certificare,
prevăzut în RACR-LPAN P.2175 (b) pentru absolvenţii cursului (programului) de
pregătire practică specifică, este prezentat în Anexa 8.
PIAC – LPAN P.2185 Condiţii specifice pentru reînnoirea calificării de
instructor
(a) Pregătirea teoretică şi practică specifică este recunoscută numai dacă este
222
LEGISLATIE AERONAUTICA
efectuată în cadrul organizaţiilor de pregătire autorizate de către autoritatea de
certificare conform prevederilor RACR-LPAN P XI.
(b) Solicitantul demonstrează că a absolvit un curs (program) de pregătire
teoretică şi practică specifică, la sol şi în zbor/salt, printr-un certificat / atestat
corespunzător, completat şi semnat de către paraşutistul deţinător al calificării de
instructor sub supravegherea căruia a fost finalizat cursul (programul) respectiv
(teoretic şi practic). Modelele certificatelor/atestatelor de absolvire a cursului
(programului) de pregătire teoretică şi practică specifică în zbor/salt sunt
prezentate respectiv în Anexele 7 şi 8.
(c) La cererea examinatorului autorizat, solicitantul demonstrează că a absolvit
un curs (program) specific de pregătire practică în zbor/salt şi prin carnetul de
zbor/salt în care a fost consemnată corespunzător activitatea specifică necesară.
(d) Pregătirea teoretică şi practică specifică se efectuează conform
programelor aprobate de autoritatea de certificare.
(e) Examinarea teoretică scrisă, prevăzută în RACR-LPAN P.2185 (c) şi
examinarea practică în zbor/salt, prevăzută în RACR-LPAN P.2185 (d), se
desfăşoară conform prevederilor Cap. 4 din PIAC – LPAN P, cu examinatori
autorizaţi conform PIAC – LPAN P.2390.
PIAC – LPAN P.2190 Cursul (programul) de pregătire pentru reînnoirea
calificării de instructor. Durată şi conţinut
(a) Durata cursului (programului) de pregătire teoretică specifică, prevăzut în
RACR– LPAN P.2190 (a), este proporţională cu perioada de întrerupere de la data
expirării valabilităţii calificării/autorizaţiei, astfel:
(i) minim 15 ore pentru întrerupere mai mică de 5 ani;
(ii) minim 30 ore pentru întrerupere mai mare de 5 ani.
Conţinutul cursului (programului) este stabilit de autoritatea de certificare şi se va
parcurge cu un paraşutist deţinător al calificării de instructor, desemnat de
aceasta.
(b) Numarul de salturi care trebuiesc efectuate pe parcursul cursului
(programului) de reantrenare practică la sol şi în zbor/salt, prevăzut în RACR–
LPAN P.2190 (b), este proporţional cu perioada de întrerupere de la data expirării
223
LEGISLATIE AERONAUTICA
valabilităţii calificării, astfel:
(i) minim 4 salturi cu paraşuta pentru întrerupere mai mică de 5 ani, cu minim
2 salturi pentru fiecare clasă solicitată;
(ii) minim 10 salturi cu paraşuta pentru întrerupere mai mare de 5 ani,
cu minim 5 salturi pentru fiecare clasă solicitată.
Conţinutul cursului (programului) este stabilit de autoritatea de certificare şi se va
parcurge cu un paraşutist deţinător al calificării de instructor, desemnat de
aceasta.
(c) Certificatul/atestatul corespunzător agreat de autoritatea de certificare,
prevăzut în RACR-LPAN P.2190 (c) pentru absolvenţii cursului (programului) de
pregătire teoretică specifică, este prezentat în Anexa 7.
(d) Certificatul/atestatul corespunzător agreat de autoritatea de certificare,
prevăzut în RACR-LPAN P.2190 (c) pentru absolvenţii cursului (programului) de
pregătire practică specifică, este prezentat în Anexa 8.
PIAC – LPAN P.2200 Condiţii specifice pentru obţinerea calificării de
paraşutist recepţie şi control
(a) Solicitantul obţinerii calificării de paraşutist recepţie şi control face dovada
îndeplinirii cerinţelor specificate în RACR-LPAN P.2200 (b) cu carnetul de zbor/salt
şi printr-o recomandare eliberată de un paraşutist instructor, deţinător al calificării
de recepţie şi control, sau de către organizaţia de pregătire în cadrul căreia a
activat.
(b) Pregătirea teoretică şi practică specifică este recunoscută numai dacă este
efectuată în cadrul organizaţiilor de pregătire autorizate de catre autoritatea de
certificare conform prevederilor RACR-LPAN P XI.
(c) Organizatorul elaborează şi prezintă spre aprobare autorităţii de certificare
cursul (programul) de pregătire teoretică şi practică, prevăzut în RACR-LPAN
P.2200 (c) şi (d), care conţine cel puţin următoarele date:
- numele şi datele organizatorului;
- locul şi perioada desfăşurării;
- lista cursanţilor cu specificarea activităţii practice în zbor/salt deţinute;
224
LEGISLATIE AERONAUTICA
- lista lectorilor (instructori, recepţioneri sau încercători);
- numele instructorului care supraveghează desfăşurarea cursului (programului);
- programa de pregătire teoretică cu specificarea numărului de ore de pregătire
pe discipline;
- conţinutul cursului (programului) de pregătire practică;
- numele examinatorilor, locul şi perioada examinărilor de absolvire.
Notă: Autoritatea de certificare poate efectua controale şi inspecţii asupra
organizării, desfăşurării cursului (programului) şi susţinerii examinărilor de
absolvire, prin intermediul persoanelor autorizate ca examinatori conform RACR –
LPAN P, Capitolul 2, VII, altele decât cele aprobate ca examinatori în cadrul
cursului (programului).
(d) Solicitantul demonstrează că a absolvit cursul (programul) de pregătire
teoretică şi practică specifică, la sol şi în zbor/salt, printr-un certificat/atestat
corespunzător, completat şi semnat de către paraşutistul instructor, deţinător al
calificării de recepţie şi control, sub supravegherea căruia a fost finalizat cursul
(programul) respectiv (teoretic şi practic). Modelele certificatelor/atestatelor de
absolvire a cursului (programului) de pregătire teoretică şi practică specifică în
zbor/salt sunt prezentate respectiv în Anexele 5 şi 6.
PIAC – LPAN P. 2205 Examinarea teoretică şi examinarea practică -
Calificarea de paraşutist recepţie şi control
Examinările teoretice şi practice, în vederea obţinerii calificării de paraşutist
recepţie şi control, sunt organizate de autoritatea de certificare conform
prevederilor PIAC – LPAN P.Cap. 4, cu examinatori autorizaţi conform
prevederilor PIAC – LPAN P.2390.
PIAC – LPAN P.2220 Credite acordate pregătirii teoretice şi practice la sol
şi în zbor/salt în vederea obţinerii calificării de paraşutist recepţie şi
control
(a)Pentru un solicitant care deţine o calificare de paraşutist recepţie şi control
pentru altă clasă de paraşută, autoritatea de certificare poate credita până la 100
% din pregătirea teoretică specifică pe care a efectuat-o la disciplinele prevăzute
225
LEGISLATIE AERONAUTICA
în RACR-LPAN P.2060 (a) şi RACR-LPAN P.2210 (a) pentru obţinerea acestei
calificări.
În cazul în care solicitantul nu deţine pregătire, sau pregătirea nu este suficientă,
la una sau mai multe discipline, trebuie să efectueze pentru disciplinele respective
o pregătire conform RACR-LPAN P.2060 (a) şi/sau RACR-LPAN P.2210 (a).
Paraşutistul instructor deţinător al calificării de recepţie şi control pe clasa de
paraşută respectivă, sub supravegherea căruia s-a finalizat această pregătire,
eliberează solicitantului un certificat/atestat corespunzător, conform Anexei 7.
b) Un solicitant care deţine o calificare de paraşutist recepţie şi control pe o altă
clasă de paraşută, trebuie să efectueze un curs (program) de pregătire practică, la
sol şi în zbor/salt, pe clasa de paraşută solicitată, cu un conţinut minim conform
prevederilor RACR-LPAN P.2220 (b).
Paraşutistul instructor deţinător al calificării de recepţie şi control pe clasa de
paraşută respectivă, sub supravegherea căruia s-a finalizat această pregătire,
eliberează solicitantului un certificat/atestat corespunzător, conform Anexei 8.
PIAC – LPAN P.2245 Condiţii specifice pentru revalidarea calificării de
paraşutist recepţie şi control
(a) Demonstrarea de către solicitant, într-o manieră acceptabilă autorităţii de
certificare a îndeplinirii condiţiilor specifice prevăzute în RACR-LPAN P.2245 (a)
se face prin prezentarea, spre verificare, a carnetului de zbor/salt examinatorului
autorizat cu care acesta efectuează examinarea teoretică şi testul de verificare a
competenţei în zbor/salt.
(b) Examinarea teoretică scrisă prevăzută în RACR-LPAN P.2245 (b), şi
examinarea practică în zbor/salt prevăzută în RACR-LPAN P.2245 (c), se
desfăşoară conform prevederilor Cap. 4 din PIAC – LPAN P, cu examinatori
autorizaţi conform PIAC – LPAN P.2390.
PIAC – LPAN P.2250 Condiţii echivalente de revalidare a calificării de
paraşutist recepţie şi control
Certificatul/atestatul corespunzător, agreat de autoritatea de certificare şi eliberat
conform prevederilor RACR-LPAN P.2250 (b) este prezentat în Anexa 8.
PIAC – LPAN P.2260 Condiţii specifice pentru reînnoirea calificării de
226
LEGISLATIE AERONAUTICA
paraşutist recepţie şi control
(a) Pregătirea teoretică şi practică specifică este recunoscută numai dacă este
efectuată în cadrul organizaţiilor de pregătire autorizate de către autoritatea de
certificare conform prevederilor RACR-LPAN P XI.
(b) Solicitantul demonstrează că a absolvit un curs (program) de pregătire
teoretică şi practică specifică, la sol şi în zbor/salt, printr-un certificat / atestat
corespunzător, completat şi semnat de către paraşutistul instructor, deţinător al
calificării de recepţie şi control, sub supravegherea căruia a fost finalizat cursul
(programul) respectiv (teoretic şi practic). Modelele certificatelor/atestatelor de
absolvire a cursului (programului) de pregătire teoretică şi practică specifică în
zbor/salt sunt prezentate respectiv în Anexele 7 şi 8.
(c) La cererea examinatorului autorizat, solicitantul demonstrează că a absolvit
un curs (program) specific de pregătire practică în zbor/salt şi prin carnetul de
zbor/salt în care a fost consemnată corespunzător activitatea specifică necesară.
(d) Pregătirea teoretică şi practică specifică se efectuează conform
programelor aprobate de autoritatea de certificare.
(e) Examinarea teoretică scrisă, prevăzută în RACR-LPAN P.2260 (c) şi
examinarea practică în zbor/salt, prevăzută în RACR-LPAN P.2260 (d), se
desfăşoară conform prevederilor Cap. 4 din PIAC – LPAN P, cu examinatori
autorizaţi conform PIAC – LPAN P.2390.
PIAC – LPAN P.2265 Cursul (programul) de pregătire pentru reînnoirea
calificării de paraşutist recepţie şi control. Durată şi conţinut
(a) Durata cursului (programului) de pregătire teoretică specifică, prevăzut în
RACR– LPAN P.2265 (a), este proporţională cu perioada de întrerupere de la data
expirării valabilităţii calificării, astfel:
(i) minim 10 ore pentru întrerupere mai mică de 5 ani;
(ii) minim 20 de ore pentru întrerupere mai mare de 5 ani.
Conţinutul cursului (programului) este stabilit de autoritatea de certificare şi se va
parcurge cu un paraşutist instructor, deţinător al calificării de recepţie şi control
sau încercător, desemnat de aceasta.
(b) Numarul de salturi care trebuiesc efectuate pe parcursul cursului
227
LEGISLATIE AERONAUTICA
(programului) de reantrenare practică la sol şi în zbor/salt prevăzut în RACR–
LPAN P.2265 (b), este proporţională cu perioada de întrerupere de la data expirării
valabilităţii calificării, astfel:
(i) minim 5 salturi cu paraşuta pentru fiecare clasă solicitată, pentru
întrerupere mai mică de 5 ani;
(ii) minim 8 salturi cu paraşuta pentru fiecare clasă solicitată, pentru
întrerupere mai mare de 5 ani.
Conţinutul cursului (programului) este stabilit de autoritatea de certificare şi se
va parcurge cu un paraşutist instructor, deţinător al calificării de recepţie şi control
sau încercător, desemnat de aceasta.
(c) Certificatul/atestatul corespunzător agreat de autoritatea de certificare,
prevăzut în RACR-LPAN P.2265 (c) pentru absolvenţii cursului (programului) de
pregătire teoretică specifică, este prezentat în Anexa 7 .
(d) Certificatul/atestatul corespunzător agreat de autoritatea de certificare,
prevăzut în RACR-LPAN P.2265 (c) pentru absolvenţii cursului (programului) de
pregătire practică specifică, este prezentat în Anexa 8.
PIAC - LPAN P.2275 Condiţii specifice pentru obţinerea calificării de
paraşutist încercător
(a) Solicitantul obţinerii calificării de paraşutist încercător face dovada
îndeplinirii cerinţelor specificate în RACR-LPAN P.2275 (b) cu carnetul de zbor/salt
şi printr-o recomandare eliberată de un paraşutist instructor, deţinător al calificării
de încercător, sau de către organizaţia de pregătire în cadrul căreia a activat.
(b) Pregătirea teoretică şi practică specifică este recunoscută numai dacă este
efectuată în cadrul organizaţiilor de pregătire autorizate de către autoritatea de
certificare conform prevederilor RACR-LPAN P XI.
(c) Organizatorul elaborează şi prezintă spre aprobare autorităţii de certificare
cursul (programul) de pregătire teoretică şi practică, prevăzut în RACR-LPAN
P.2275 (c) şi (d), care conţine cel puţin următoarele date:
- numele şi datele organizatorului;
- locul şi perioada desfăşurării;
228
LEGISLATIE AERONAUTICA
- lista cursanţilor cu specificarea activităţii practice în zbor/salt deţinute;
- lista lectorilor (instructori, recepţioneri sau încercători);
- numele instructorului care supraveghează desfăşurarea cursului (programului);
- programa de pregătire teoretică cu specificarea numărului de ore de pregătire
pe discipline;
- conţinutul cursului (programului) de pregătire practică;
- numele examinatorilor, locul şi perioada examinărilor de absolvire.
Notă: Autoritatea de certificare poate efectua controale şi inspecţii asupra
organizării, desfăşurării cursului (programului) şi susţinerii examinărilor de
absolvire, prin intermediul persoanelor autorizate ca examinatori conform RACR –
LPAN P, Capitolul 2, VII, altele decât cele aprobate ca examinatori în cadrul
cursului (programului).
(d) Solicitantul demonstrează că a absolvit cursul (programul) de pregătire
teoretică şi practică specifică, la sol şi în zbor/salt, printr-un certificat/atestat
corespunzător, completat şi semnat de către paraşutistul instructor, deţinător al
calificării de încercător, sub supravegherea căruia a fost finalizat cursul
(programul) respectiv (teoretic şi practic). Modelele certificatelor/atestatelor de
absolvire a cursului (programului) de pregătire teoretică şi practică specifică în
zbor/salt sunt prezentate respectiv în Anexele 5 şi 6.
PIAC – LPAN P. 2280 Examinarea teoretică şi examinarea practică -
Calificarea de paraşutist încercător
Examinările teoretice şi practice, în vederea obţinerii calificării de încercător,
sunt organizate de autoritatea de certificare conform prevederilor PIAC – LPAN
P.Cap. 4, cu examinatori autorizaţi conform prevederilor PIAC – LPAN P. 2390.
PIAC – LPAN P.2295 Credite acordate pregătirii teoretice şi practice la sol
şi în zbor/salt în vederea obţinerii calificării de paraşutist încercător
(a) Pentru un solicitant care deţine o calificare de paraşutist încercător pentru
altă clasă de paraşută, autoritatea de certificare poate credita până la 100 % din
pregătirea teoretică specifică pe care a efectuat-o la disciplinele prevăzute în
RACR-LPAN P.2060 (a) şi RACR-LPAN P.2285 (a) pentru obţinerea acestei
229
LEGISLATIE AERONAUTICA
calificări.
În cazul în care solicitantul nu deţine pregătire, sau pregătirea nu este suficientă,
la una sau mai multe discipline, trebuie să efectueze pentru disciplinele respective
o pregătire conform RACR-LPAN P.2060 (a) şi/sau RACR-LPAN P.2285 (a).
Paraşutistul instructor deţinător al calificării de încercător pe clasa de paraşută
respectivă, sub supravegherea căruia s-a finalizat această pregătire, eliberează
solicitantului un certificat/atestat corespunzător, conform Anexei 7.
(b) Un solicitant care deţine o calificare de paraşutist încercător pe o altă clasă
de paraşută, trebuie să efectueze un curs (program) de pregătire practică, la sol şi
în zbor/salt, pe clasa de paraşută solicitată, cu un conţinut minim conform
prevederilor RACR-LPAN P.2295 (b).
Paraşutistul instructor deţinător al calificării de încercător pe clasa de paraşută
respectivă, sub supravegherea căruia s-a finalizat această pregătire, eliberează
solicitantului un certificat/atestat corespunzător, conform Anexei 8.
PIAC – LPAN P.2320 Condiţii specifice pentru revalidarea calificării de
paraşutist încercător
(a) Demonstrarea de către solicitant, într-o manieră acceptabilă autorităţii de
certificare, a îndeplinirii condiţiilor specifice prevăzute în RACR-LPAN P.2320 (a),
se face prin prezentarea, spre verificare, a carnetului de zbor/salt examinatorului
autorizat cu care acesta efectuează examinarea teoretică şi testul de verificare a
competenţei în zbor/salt.
(b) Examinarea teoretică scrisă, prevăzută în RACR-LPAN P.2320 (b) şi
examinarea practică în zbor/salt, prevăzută în RACR-LPAN P.2320 (c), se
desfăşoară conform prevederilor Cap. 4 din PIAC – LPAN P, cu examinatori
autorizaţi conform PIAC – LPAN P.2390.
PIAC – LPAN P.2325 Condiţii echivalente de revalidare a calificării de
paraşutist încercător
Certificatul/atestatul corespunzător, agreat de autoritatea de certificare şi eliberat
conform prevederilor RACR-LPAN P.2325 (b) este prezentat în Anexa 8.
PIAC – LPAN P.2335 Condiţii specifice pentru reînnoirea calificării de
paraşutist încercător
230
LEGISLATIE AERONAUTICA
(a) Pregătirea teoretică şi practică specifică este recunoscută numai dacă este
efectuată în cadrul organizaţiilor de pregătire autorizate de catre autoritatea de
certificare conform prevederilor RACR-LPAN P XI.
b) Solicitantul demonstrează că a absolvit un curs (program) de pregătire
teoretică şi practică specifică, la sol şi în zbor/salt, printr-un certificat / atestat
corespunzător, completat şi semnat de către paraşutistul instructor, deţinător al
calificării de încercător, sub supravegherea căruia a fost finalizat cursul
(programul) respectiv (teoretic şi practic). Modelele certificatelor/atestatelor de
absolvire a cursului (programului) de pregătire teoretică şi practică specifică în
zbor/salt sunt prezentate respectiv în Anexele 7 şi 8.
(c) La cererea examinatorului autorizat, solicitantul demonstrează că a absolvit
un curs (program) specific de pregătire practică în zbor şi prin carnetul de
zbor/salt în care a fost consemnată corespunzător activitatea specifică necesară.
(d) Pregătirea teoretică şi practică specifică se efectuează conform
programelor aprobate de autoritatea de certificare.
(e) Examinarea teoretică scrisă, prevăzută în RACR-LPAN P.2335 (c) şi
examinarea practică în zbor/salt, prevăzută în RACR-LPAN P.2335 (d), se
desfăşoară conform prevederilor Cap. 4 din PIAC – LPAN P, cu examinatori
autorizaţi conform PIAC – LPAN P.2390.
PIAC – LPAN P.2340 Cursul (programul) de pregătire pentru reînnoirea
calificării de paraşutist încercător. Durată şi conţinut
(a) Durata cursului (programului) de pregătire teoretică specifică, prevăzut în
RACR– LPAN P.2340 (a), este proporţională cu perioada de întrerupere de la data
expirării valabilităţii calificării, astfel:
(i) minim 15 de ore pentru întrerupere mai mică de 5 ani;
(ii) minim 30 de ore pentru întrerupere mai mare de 5 ani.
Conţinutul cursului (programului) este stabilit de autoritatea de certificare şi se va
parcurge cu un paraşutist instructor, deţinător al calificării de încercător pe clasa
solicitată, desemnat de aceasta.
(b) Numarul de salturi care trebuiesc efectuate pe parcursul cursului
(programului) de reantrenare practică la sol şi în zbor/salt, prevăzut în RACR–
231
LEGISLATIE AERONAUTICA
LPAN P.2340 (b), este proporţional cu perioada de întrerupere de la data expirării
valabilităţii calificării, astfel:
(i) minim 5 salturi cu paraşuta pentru fiecare clasă solicitată, pentru
întrerupere mai mică de 5 ani;
(ii) minim 8 salturi cu paraşuta pentru fiecare clasă solicitată, pentru
întrerupere mai mare de 5 ani.
Conţinutul cursului (programului) este stabilit de autoritatea de certificare şi se va
parcurge cu un paraşutist instructor, deţinător al calificării de încercător pe clasa
solicitată, desemnat de aceasta.
(c) Certificatul/atestatul corespunzător agreat de autoritatea de certificare,
prevăzut în RACR-LPAN P.2340 (c) pentru absolvenţii cursului (programului) de
pregătire teoretică specifică, este prezentat în Anexa 7.
(d)Certificatul/atestatul corespunzător agreat de autoritatea de certificare,
prevăzut în RACR-LPAN P.2340 (c) pentru absolvenţii cursului (programului) de
pregătire practică specifică, este prezentat în Anexa 8.
PIAC – LPAN P.2350 Condiţii specifice pentru obţinerea autorizărilor
speciale specifice licenţei de paraşutist
(a) Solicitantul obţinerii autorizărilor speciale face dovada îndeplinirii cerinţelor
specifice de pregătire practică în zbor/salt, menţionate în RACR-LPAN P.2350 (b),
(c), (d), (e) şi (f) cu carnetul de zbor/salt.
(b) Pregătirea teoretică si practică specifică este recunoscută numai dacă este
efectuată în cadrul organizaţiilor de pregătire autorizate de către autoritatea de
certificare conform prevederilor RACR-LPAN P XI.
(c) Paraşutistul instructor, deţinător al autorizărilor speciale specificate în
RACR – LPAN P.2350 (d), (e) şi (f), sub supravegherea căruia se efectuează
pregătirea specifică de obţinere a autorizărilor respective, elaborează şi trimite
spre aprobare autorităţii de certificare programul de pregătire teoretică specifică şi
practică, la sol şi în zbor/salt, sub forma unui document de aprobare care conţine
cel puţin următoarele date:
- numele şi datele organizatorului;
232
LEGISLATIE AERONAUTICA
- locul şi perioada desfăşurării;
- lista cursanţilor cu specificarea activităţii practice în zbor/salt deţinute;
- lista lectorilor (instructori, recepţioneri sau încercători);
- numele instructorului care supraveghează desfăşurarea cursului (programului);
- programa de pregătire teoretică cu specificarea numărului de ore de pregătire
pe discipline;
- conţinutul cursului (programului) de pregătire practică;
- numele examinatorilor, locul şi perioada examinărilor de absolvire.
Notă: Autoritatea de certificare poate efectua controale şi inspecţii asupra
organizării, desfăşurării cursului (programului) şi susţinerii examinărilor aferente,
prin intermediul persoanelor autorizate ca examinatori conform RACR – LPAN P,
Capitolul 2, VII, altele decât cele aprobate ca examinatori în cadrul cursului
(programului).
(d) Solicitantul demonstrează că a absolvit cursul (programul) de pregătire
teoretică şi practică specifică, la sol şi în zbor/salt, printr-un certificat/atestat
corespunzător completat şi semnat de către paraşutistul deţinător al calificării de
instructor sub supravegherea căruia a fost finalizat cursul (programul) respectiv
(teoretic şi practic). Modelele certificatelor/atestatelor de absolvire a cursului
(programului) de pregătire teoretică şi practică specifică în zbor/salt sunt
prezentate respectiv în Anexele 7şi 8.
(e) Testul de îndemânare practică, la sol şi în zbor/salt specificat în RACR-LPAN
P.2350 (k) se desfăşoară conform prevederilor Capitolului 4 din PIAC – LPAN P.
PIAC – LPAN P.2375 Condiţii specifice pentru menţinerea valabilităţii
autorizărilor speciale specifice licenţei de paraşutist
Demonstrarea de către deţinător, într-o manieră acceptabilă autorităţii de
certificare, a îndeplinirii condiţiilor prevăzute în RACR-LPAN P.2375 (b), în
vederea menţinerii valabilităţii autorizaţiilor speciale specifice licenţei de paraşutist,
se face prin prezentarea, spre verificare, a carnetului de zbor/salt în care s-a
consemnat corespunzător activitatea desfăşurată şi prin certificatul de menţinere a
autorizărilor speciale de instructor turn / lansare turn / plior paraşute, al cărui
233
LEGISLATIE AERONAUTICA
model este prezentat în Anexa 9.
PIAC – LPAN P.2380 Condiţii echivalente de menţinere a autorizărilor
speciale
(a) Certificatul/atestatul corespunzător, agreat de autoritatea de certificare şi
eliberat conform prevederilor RACR-LPAN P.2380 (c) la finalizarea programelor de
reantrenare practică specificate în RACR-LPAN P.2380 (a) şi (b), este prezentat
în Anexa 8.
(b) Certificatul/atestatul corespunzător, agreat de autoritatea de certificare şi
eliberat conform prevederilor RACR-LPAN P.2380 (c) la finalizarea cursului
(programului) de reîmprospătare a cunoştinţelor teoretice, specificat în RACR-
LPAN P.2380 (b), este prezentat în Anexa 7.
PIAC – LPAN P.2390 Condiţii specifice pentru autorizarea examinatorilor
(a) Autoritatea de certificare primeşte, la cerere, propuneri pentru examinatorii
delegaţi şi acordă autorizări în limita locurilor stabilite de aceasta, funcţie de
necesităţi, solicitanţilor :
(i) care îndeplinesc cerinţele RACR-LPAN P.2385 şi 2390;
(ii) care au promovat testarea susţinută în urma efectuării unei pregătiri
specifice organizate de autoritatea de certificare;
(b) Solicitantul pentru obţinerea autorizării de examinator demonstrează
îndeplinirea cerinţelor specificate în RACR-LPAN P.2390 (b), (c), (d) şi (e) prin
prezentarea carnetului de zbor/salt serviciului de specialitate al autorităţii de
certificare în vederea verificării existenţei experienţei specifice necesare.
c) În urma susţinerii testării specificate în PIAC – LPAN P.2390 (a), serviciul
cu atribuţiuni specifice în domeniul certificării personalului aeronautic întocmeşte şi
înaintează conducerii autorităţii de certificare lista cu persoanele propuse a fi
autorizate ca examinatori.
PIAC – LPAN P.2415 Alte calificări/autorizări/certificate/atestate
suplimentare specifice licenţei de paraşutist
(a) Autoritatea de certificare, funcţie de necesităţi, datorate progresului şi/sau
dezvoltării activităţii de paraşutism pe plan mondial, poate acorda şi alte autorizaţii
specifice (speciale) aferente licenţei de paraşutist.
234
LEGISLATIE AERONAUTICA
(b) Autorizaţiile speciale se acordă în urma efectuării unei pregătiri teoretice şi
practice la sol şi în zbor/salt cu un paraşutist instructor deţinător al autorizărilor
respective.
Durata şi conţinutul acestei pregătiri sunt stabilite de către instructorul
respectiv.
(c) Paraşutistul instructor, sub supravegherea căruia s-a efectuat pregătirea
specificată la punctul (b) de mai înainte, eliberează solicitantului un
certificat/atestat corespunzător conform PIAC – LPAN P.2350 (d).
PIAC – LPAN P. 2420 Condiţii de validare a licenţelor de paraşutist emise
de autorităţi străine competente
(a) Licenţele de paraşutist emise de autorităţi competente din alte state pot fi
validate de autoritatea de certificare, conform prevederilor RACR/PIAC-LPAN
P.2420, în baza unei cereri adresate acesteia de către deţinătorul licenţei sau
persoana fizică/juridică care va folosi serviciile sale. Cererea trebuie să conţină în
mod explicit scopul folosirii acestui personal aeronautic navigant şi aria de
competenţă solicitată.
(b) La cerere se ataşează, în copie, toate documentele din care să reiasă
experienţa de zbor/salt şi pregătirea teoretică deţinută, valabilitatea licenţei, a
calificărilor/autorizărilor deţinute şi a certificatului medical.
(c) Pregătirea teoretică trebuie să se situeze cel puţin la nivelul cerinţelor
menţionate în RACR - LPAN P.2060 (a) şi funcţie de aceasta, autoritatea de
certificare stabileşte disciplinele de examinare ce se susţin în limba română sau
engleză.
(d) Examinarea teoretică şi practică, la sol şi în zbor/salt, se desfăşoară cu un
examinator desemnat de autoritatea de certificare, conform RACR – LPAN P,
Capitol 2, VII.
Modelul cererii pentru obţinerea certificatului de validare este prezentat în
Anexa 10, iar cel al certificatului de validare, corespunzător atribuţiilor pe care
deţinătorul trebuie să le îndeplinească, este prezentat în Anexa 11.
(f) Valabilitatea certificatului de validare nu poate depăşi termenul de valabilitate
al licenţei de bază şi al certificatului medical şi se emite pentru o perioadă limitată
de maxim 30 zile.
235
LEGISLATIE AERONAUTICA
PIAC – LPAN P. CAPITOLUL 3 – AUTORIZAREA ORGANIZAŢIILOR DE
PREGĂTIRE
PIAC – LPAN P. 3000 Condiţii de autorizare a organizaţiilor de pregătire
(a) O organizaţie care doreşte să fie autorizată ca organizaţie de pregătire
pentru paraşutişti trebuie să satisfacă toate cerinţele RACR – LPAN P, cap. 2,
partea XI, pentru a obţine aprobarea autorităţii de certificare în acest sens.
(b) O organizaţie care doreşte să fie autorizată ca organizaţie de pregătire
pentru paraşutişti trebuie să trimită la autoritatea de certificare manualul
operaţional/procedurile operaţionale corespunzătoare, manualul de pregătire/
programele de instruire (teoretică şi practică) şi manualul/sistemul de calitate,
prevăzute în RACR – LPAN P. 2445.
Organizaţia trebuie să stabilească proceduri, acceptate de autoritatea de
certificare, care să garanteze conformarea cu toate cerinţele RACR – LPAN P
relevante. Procedurile trebuie să includă un sistem de calitate în organizaţie, care
să detecteze rapid orice deficienţe şi să le înlăture ea însăşi.
După luarea în considerare a cererii, organizaţia va fi auditată în vederea
asigurării că aceasta satisface cerinţele stabilite. Dacă rezultatele auditului sunt
satisfăcătoare, autorizarea va fi acordată iniţial pe o perioadă de 12 luni,
revalidarea autorizării putând fi acordată în continuare pe perioade până la 36
luni.
(c) Manualul operaţional/procedurile operaţionale corespunzătoare şi manualul
de pregătire / programele de instruire (teoretică şi practică) trebuie să fie aprobate
de autoritatea de certificare, fiind aprobate implicit atunci când organizaţia
primeşte autorizarea.
(d) Autoritatea de certificare va monitoriza standardele cursurilor teoretice şi ale
zborurilor/salturilor cu elevi cursanţi. În timpul acestor inspecţii, organizaţia de
pregătire va asigura accesul la infrastructura cu toate dotările specifice pregătirii
paraşutiştilor la sol şi în zbor/salt, la toate înregistrările şi documentele referitoare
la respectarea metodologiei de instruire, la desfăşurarea cursurilor de pregătire
teoretică, pregătire fizică generală şi specifică, practică la sol şi în zbor/salt, la
dosarele personale ale cursanţilor, fişele individuale, graficele cu evidenţa
236
LEGISLATIE AERONAUTICA
activităţii şi consemnarea pregătirii efectuate înaintea începerii zborului/salturilor şi
la orice alte materiale relevante.
O copie a raportului rezultat ca urmare a auditului va fi pus la dispoziţia
organizaţiei de pregătire respective de către autoritatea de certificare.
(e) Autorizarea poate fi modificată, suspendată sau revocată de către autoritatea
de certificare, dacă oricare din cerinţele sau standardele aprobate încetează a fi
menţinute la nivelul minim corespunzător.
Dacă organizaţia de pregătire doreşte să facă modificări în cursurile, manualele
de pregătire, programele de zbor/salt sau manualele de operaţiuni aprobate,
trebuie să obţină aprobarea pentru acestea înainte ca modificările să fie efectuate.
Organizaţia de pregătire nu trebuie să anunţe autoritatea de certificare privind
schimbările minore în operaţiunile de zi-cu-zi.
(f) Organizaţia de pregătire poate să aibă colaborări în activităţile de pregătire
cu alte organizaţii sau să folosească aerodromuri de bază alternative ca parte a
procesului ei general de instruire, în funcţie de aprobarea dată de autoritatea de
certificare.
(g) Modelul autorizaţiei de organizaţie de pregătire este prezentat în Anexa 13.
PIAC – LPAN P. 3005 Resurse financiare
Organizaţia de pregătire trebuie să convingă autoritatea de certificare că poate
să dispună de suficiente fonduri care să-i permită să efectueze pregătirea teoretică
şi practică, la sol şi în zbor/salt, la standardele aprobate.
PIAC – LPAN P. 3010 Conducerea şi personalul
(a) Structura de conducere trebuie să asigure supravegherea tuturor categoriilor
de personal prin persoane cu experienţă şi calităţi necesare pentru asigurarea
menţinerii unor standarde ridicate. Detaliile structurii de conducere, cu indicarea
responsabilităţilor individuale, trebuie incluse în Manualul Operaţional al
organizaţiei de pregătire.
237
LEGISLATIE AERONAUTICA
Organizaţia de pregătire trebuie să convingă autoritatea de certificare că un
număr adecvat de personal calificat şi competent este întrebuinţat. Pentru
cursurile desfăşurate în cadrul organizaţiei trebuie angajate:
(i) cu normă întreagă minim două persoane care acoperă următoarele posturi:
- Şeful activităţilor de pregătire - are responsabilitatea globală pentru
asigurarea integrării satisfacătoare a pregătirii în zbor/salt şi a pregătirii teoretice şi
pentru supravegherea progresului individual al cursanţilor. Această persoană
trebuie să aibă o experienţă vastă în pregătire ca instructor de zbor, să posede o
evidentă capacitate de conducere şi să deţină sau să fi deţinut, în ultimii doi ani,
numiri ca şef al unor activităţi de pregătire, licenţa de personal navigant
profesionist şi calificarea de instructor în termen de valabilitate;
- Instructor de zbor/salt - are responsabilitatea îndrumării şi supravegherii
activităţii de instruire în zbor/salt şi standardizării acesteia. Trebuie să deţină
calificările corespunzătoare cursurilor de instruire în zbor/salt pe care le conduce,
să deţină experienţă practică de cel puţin 600 salturi cu paraşuta şi adiţional,
minimum 50 salturi având responsabilităţi în zborul/saltul de instrucţie
corespunzătoare cursurilor de instruire în zbor/salt pe care le conduce.
(ii)cu normă întreagă, parţială sau voluntar minim o persoană care acoperă
următorul post:
-Instructor de sol - are responsabilitatea îndrumării şi supravegherii activităţii
de instruire la sol şi standardizării acesteia. Instructorul de sol trebuie să aibă
experienţa practică în domeniul paraşutismului, a exploatării şi întreţinerii
paraşutelor şi să fi avut experienţă anterioară în instruirea teoretică.
PIAC-LPAN P.3015 INSTRUCTORII DE ZBOR/SALT
Instructorii trebuie să deţină licenţă de paraşutist şi calificările corespunzătoare
cursurilor de pregătire în zbor/salt pe care sunt numiţi să le conducă.
PIAC-LPAN P.3020 INSTRUCTORII DE SOL
Instructorii de sol trebuie să aibă experienţa necesară în domeniul
paraşutismului şi să deţină sau să fi deţinut licenţă de paraşutist şi calificările
corespunzătoare cursurilor de pregătire pe care sunt numiţi să le conducă.
PIAC-LPAN P.3025 ÎNREGISTRĂRI
238
LEGISLATIE AERONAUTICA
(a) Organizaţia de pregătire trebuie să păstreze şi să arhiveze urmatoarele
categorii de înregistrări pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, folosind metode şi
personal administrativ corespunzător:
(i) detalii individuale ale cursanţilor, despre instruirea la sol şi în zbor;
(ii) fişe de evoluţie ale cursanţilor, incluzând evaluările şi rezultatele
obţinute la testele de zbor şi examinările de sol;
(iii) date personale (spre exemplu datele de expirare ale certificatelor
medicale, ale licenţelor, calificările, etc.);
(b) Formularele de înregistrare referitoare la instruirea cursanţilor pot fi incluse în
Manualul de Instruire.
PIAC-LPAN P.3030 PROGRAMA DE INSTRUIRE
Câte o programă de instruire trebuie dezvoltată pentru fiecare tip de curs oferit.
Această programă trebuie să includă o defalcare a instruirii teoretice şi de
zbor/salt, pe faze, o listă a exerciţiilor standard şi un sumar al programei.
Pregătirea sintetică de zbor/salt (acolo unde poate fi realizată) şi instruirea
teoretică trebuie să fie structurate de aşa manieră încât să asigure cursanţilor
abilitatea de a folosi această pregătire asimilată la sol pe parcursul efectuării
exerciţiilor de zbor/salt.
Programa trebuie întocmită de aşa natură încât să conducă la rezolvarea tuturor
problemelor apărute pe parcursul instruirii. Conţinutul şi succesiunea fazelor de
instruire ale programei trebuie să fie acceptate de către autoritatea de certificare.
PIAC-LPAN P.3035 AERONAVE PENTRU ZBOR/ PARAŞUTE PENTRU
SALT
(a) Structura flotei de aeronave/paraşute trebuie să fie corespunzătoare
cu scopul propus.
(b) Vor fi folosite doar aeronavele aprobate de către autoritatea de
certificare pentru salturi cu paraşuta.
(c) Paraşutele trebuie să fie în stare de navigabilitate şi cu documentele
în termen de valabilitate.
239
LEGISLATIE AERONAUTICA
PIAC-LPAN P.3040 AERODROMURI
Aerodromul de bază cât şi orice aerodrom alternativ pe care se desfăşoară
instruirea în zbor/salt trebuie să fie dotate cu cel puţin următoarele facilităţi:
(a) o pistă sau o suprafaţă de decolare care să permită avioanelor
pentru zbor/salt să efectueze decolări sau aterizări normale la masele maxime
admisibile pentru decolare sau aterizare;
(b) zonă de aterizare paraşutişti (delimitată, platformă de nisip sau saltea de
burete);
(c)indicatorul de direcţie a vântului la sol trebuie să fie vizibil de la orice capăt
al pistei;
(d) baza sportivă cu un minim de dotări pentru instruirea practică la sol;
(e) iluminarea electrică permanentă a pistei pentru cazurile de instruire de
noapte;
(f) un serviciu de control al traficului aerian, exceptând cazul când,
urmare a unei aprobări a autorităţii de certificare, cerinţele de instruire pot fi
satisfăcute în condiţii de siguranţă a zborului prin alte mijloace de comunicare
sol/aer.
PIAC-LPAN P.3045 INFRASTRUCTURA PENTRU OPERAŢIUNI DE ZBOR
Pentru operaţiunile de zbor sunt necesare următoarele:
(a) O încăpere destinată planificarii zborului/salturilor având următoarele
facilităţi:
- hărţi geografice şi de navigaţie actualizate;
- hărţi cuprinzând zonele interzise, periculoase şi restricţionate;
- informaţii AIS actualizate;
- informaţii meteorologice actualizate;
- sistem de comunicaţii cu serviciile de control al traficului aerian şi
operaţional;
- orice alte materiale referitoare la siguranţa zborului.
(b) Birouri/camere mobilate pentru instructorii de zbor şi cursanţi.
240
LEGISLATIE AERONAUTICA
PIAC-LPAN P.3050 MANUALELE ORGANIZAŢIEI DE PREGĂTIRE
O organizaţie de pregătire trebuie să întocmească şi să menţină la zi un
manual operaţional/proceduri operaţionale corespunzătoare, un manual de
pregătire/ programe de instruire (teoretică şi practică) şi manualul/sistemul de
calitate conţinând informaţiile şi instrucţiunile care să permită personalului să-şi
îndeplinească corespunzător sarcinile şi să ofere cursanţilor un ghid util pentru
îndeplinirea cerinţelor de instruire. Organizaţia de pregătire trebuie să pună la
dispoziţia personalului şi, dacă este necesar cursanţilor, informaţiile conţinute în
aceste manuale, aprobate în prealabil de autoritatea de certificare, precum şi în
orice altă documentaţie aprobată a sa. Procedurile de amendare şi aducere la zi
trebuie să fie controlate şi precizate în mod adecvat.
PIAC-LPAN P.3055 FACILITĂŢI PENTRU INSTRUIREA TEORETICĂ ŞI
PRACTICĂ LA SOL
Pentru instruirea la sol sunt necesare a fi accesibile următoarele facilităţi:
(a) sală de clasă adecvat dotată pentru instruirea cursanţilor înscrişi;
(b) echipament şi materiale de ajutor pentru instruirea teoretică;
(c) echipament şi dotări pentru instruirea practică la sol;
(d) sală pentru pliajul şi depozitarea paraşutelor;
(e) bibliografie de referinţă acoperitoare pentru programa oferită;
(f) birouri pentru personalul de instruire.
PIAC-LPAN P.3060 CERINŢE DE ADMITERE LA CURSURI
Un cursant acceptat pentru instruire trebuie să posede un certificat medical
adecvat şi trebuie să satisfacă cerinţele de admitere stabilite de către organizaţia
de pregătire, aşa cum au fost aprobate de către autoritatea de certificare.
CAPITOLUL 4. DISPOZIŢII FINALE
PIAC-LPAN P.4000 Examinările teoretice
(a) Autoritatea de certificare organizează sesiuni de examinare teoretică
în funcţie de cererile tip care îi sunt depuse în acest scop de cei interesaţi.
În cazul cererilor de revalidare, acestea trebuie să fie depuse cu cel puţin
241
LEGISLATIE AERONAUTICA
30 de zile înaintea datei de expirare a valabilităţii licenţei.
Modelul formularului cererii de examinare teoretică şi practică este
prezentat în Anexa 14.
(b) Comisia de examinare, locul desfăşurării examinării şi perioada
necesară examinărilor teoretice sunt stabilite de către autoritatea de certificare
înaintea fiecărei sesiuni de examinare.
(c) Participarea la examinările teoretice se face după înregistrarea
cererilor completate, semnate de cei în drept şi însoţite, după caz, de
documentele care atestă plata tarifelor legale corespunzătoare şi de
documentele care atestă îndeplinirea cerinţelor specifice aplicabile în vigoare,
referitoare la studii şi pregătire de specialitate, instruire teoretică, instruire în
zbor/salt, identitate etc..
(d) Subiectele pentru probele scrise la examenele teoretice se elaborează de
către specialiştii autorităţii de certificare, folosind baza de date şi se verifică
înaintea fiecărei sesiuni de examene de către preşedintele comisiei de examinare.
Această bază de date va fi întocmită de către autoritatea de certificare prin
intermediul examinatorilor autorizaţi. Baza de date poate fi pusă la dispoziţia celor
interesaţi la cerere.
(e) Subiectele de examinare la probele scrise sunt, de regulă, sub formă
de chestionar cuprinzând întrebări cu unul sau mai multe răspunsuri posibile sau
probleme la care se cere rezolvarea prin desene sau schiţe. Testele grilă, pentru
fiecare materie, conţin minim 10 întrebări.
(f) Conţinutul acestor grile este diferit funcţie de nivelul
calificării/autorizaţiilor pentru care se solicită certificarea.
(g) Formularele pentru testele grilă au obligatoriu o rubrică specială în care
persoana examinată înscrie numele, semnătura şi data examinării.
(h) Pentru unele discipline de examinare, autoritatea de certificare poate
stabili subiecte de examinare cu caracter descriptiv. In situaţia în care toate
subiectele au caracter descriptiv se recomandă ca identificarea lucrării respective
să rămână secretă, prin sigilare corespunzătoare, până în momentul înregistrării
notărilor în fişele de examinare.
242
LEGISLATIE AERONAUTICA
(i) În situaţia în care examinatul a încercuit iniţial un răspuns incorect
al unei întrebări a chestionarului, după care îl anulează şi încercuieşte
răspunsul corect, este notat numai cu jumătate din punctajul atribuit întrebării
respective.
(h) Examinatorul poate aprecia adăugarea/scăderea unui procent de
până la 5 % la nota finală obţinută prin adunarea punctajului fiecărei întrebări
conţinute de o lucrare de examinare.
PIAC-LPAN P.4005 Baremuri de trecere a examenelor teoretice
(a) Baremul general de trecere a examenelor teoretice pentru
paraşutişti, prevăzut în RACR – LPAN P, este 75%.
(b) Dacă candidatul obţine la cel mult două discipline notări sub
baremul de trecere, este declarat respins şi trebuie să susţină o reexaminare
la disciplinele respective, în cadrul aceleiaşi sesiuni sau va fi programat
pentru o sesiune de reexaminare.
(c) Dacă candidatul obţine o notare sub baremul de trecere şi la a
doua reexaminare la o disciplină, este declarat respins pentru întreaga
sesiune. Pentru a putea participa la o nouă sesiune de examinare, în cadrul
căreia trebuie să fie examinat la toate disciplinele, candidatul trebuie să
efectueze un stagiu de pregătire teoretică şi să plătească integral tariful de
examinare teoretică.
(d) Dacă candidatul obţine la mai mult de două discipline notări sub
baremul de trecere, este declarat respins pentru întreaga sesiune.
Pentru a putea participa la o nouă sesiune de examinare, în cadrul căreia
trebuie să fie examinat la toate disciplinele, candidatul trebuie să efectueze un
stagiu de pregătire teoretică şi să plătească integral tariful de examinare
teoretică.
PIAC-LPAN P.4010 Examinările practice
(a) Autoritatea de certificare organizează sesiuni de examinare practică
în funcţie de cererile tip care îi sunt depuse în acest scop de cei interesaţi.
243
LEGISLATIE AERONAUTICA
(b) Comisia de examinare, locul desfăşurării examinării şi perioada
necesară examinărilor practice sunt stabilite de către autoritatea de certificare
înaintea fiecărei sesiuni de examinare.
(c) Participarea la examinările practice se face după înregistrarea
cererilor completate, semnate de cei în drept şi însoţite, după caz, de
documentele care atestă plata tarifelor legale corespunzătoare şi de
documentele care atestă îndeplinirea cerinţelor specifice aplicabile în vigoare,
referitoare la studii şi pregătire de specialitate, instruire teoretică, instruire în
zbor/salt, identitate etc..
(d) Examinarea practică se planifică şi se efectuează numai după
obţinerea calificativului “ADMIS” la examinarea teoretică şi verificarea existenţei
aptitudinii medicale în termen de valabilitate.
(e) Examinarea practică constă dintr-un test de îndemânare sau competenţă,
la sol şi în zbor/salt, respectiv pregătirea şi efectuarea a 1-3 salturi (pliaje-după
caz) cu paraşuta din clasa pentru care se solicită certificarea, în timpul căruia
solicitantul va demonstra abilitatea de a efectua corespunzător toate procedurile
şi manevrele specifice licenţei/calificării/ autorizării solicitate.
(f) Examinarea practică în zbor/salt în vederea revalidării sau reînnoirii
licenţei/calificărilor deţinute se efectuează numai pentru calificarea superioară.
(g) Solicitanţii care deţin ambele calificări de clasă de paraşută, în
vederea revalidării sau reînnoirii calificării de clasă, pot susţine examinarea
practică (testul de competenţă la sol şi în zbor/salt) numai pentru clasa de
paraşută superioară - paraşuta aripă.
(h) Solicitanţii care deţin ambele calificări de clasă de paraşută în
termen de valabilitate, în vederea obţinerii unor calificări superioare sau autorizări
pentru ambele clase de paraşută, pot susţine examinarea practică (testul de
îndemânare la sol şi în zbor/salt) numai pentru clasa de paraşută superioară -
paraşuta aripă.
(i)Solicitanţii care deţin calificările de paraşutist recepţie şi control şi
încercător, în vederea revalidării sau reînnoirii calificărilor respective, pot susţine
examinarea practică (testul de competenţă la sol şi în zbor/salt) numai pentru
244
LEGISLATIE AERONAUTICA
calificarea superioară de încercător.
(j) Dacă cerinţele specifice de menţinere a autorizărilor speciale nu sunt
îndeplinite, dar s-au efectuat programele de reantrenare practică, la sol şi în
zbor/salt, pentru condiţii echivalente de menţinere, prevăzute în RACR – LPAN
P.2380 şi perioada de întrerupere a menţinerii autorizărilor deţinute este mai mare
de 5 ani, solicitantul poate fi supus unui test de competenţă practică, specific
autorizărilor respective.
(k) Dacă solicitantul nu promovează una sau mai multe secţiuni ale testului
de examinare practică, se aplică prevederile punctului 7 al testelor de verificarea
competenţei/îndemânării în zbor/salt pentru paraşutist, prezentate în Anexele 15 şi
16 ale PIAC-LPAN P.
(l)Dacă examinatorul nu este edificat asupra îndemânării/competenţei
practice a celui examinat, poate solicita executarea unor salturi suplimentare.
PIAC-LPAN P.4015 Rezultatele examinării teoretice şi practice şi
perioada de valabilitate
(a) Rezultatele examinărilor teoretice şi practice la sol şi în zbor/salt se
înscriu în raportul de examinare teoretică şi practică, al cărui model este prezentat
în Anexa 17.
(b) Raportul de examinare teoretică şi practică, după înregistrarea
rezultatelor la fiecare disciplină şi semnarea lor de către examinatorii
respectivi, se completează cu rezultatul “ADMIS” sau “RESPINS”, se
semnează de preşedintele de comisie şi se avizează de Şeful Serviciului
Certificare Personal Aeronautic.
(c) Comunicarea rezultatelor examinărilor teoretice şi practice se va face în
termen de cel mult 7 zile de la data susţinerii examinării.
(d) Valabilitatea examenului teoretic şi practic este de 12 luni.
(e) Programarea reexaminărilor se face, de regulă, nu mai devreme de
două săptămâni de la susţinerea examenului respectiv.
PIAC-LPAN P.4020 Examinatori la probele teoretice şi practice
245
LEGISLATIE AERONAUTICA
(a) Examinarea teoretică şi practică în zbor/salt, în vederea certificării
personalului navigant paraşutist se efectuează de către examinatori autorizaţi
corespunzător.
(b) Examinarea practică în zbor/salt în vederea certificării personalului
navigant paraşutist se efectuează de către examinatori ai autorităţii de certificare
sau de către examinatorii delegaţi prin autorizaţii eliberate de aceasta.
(c) Examinatorul la proba practică în zbor/salt trebuie să deţină o licenţă
valabilă şi nivel de calificare cel puţin egal cu nivelul de calificare al celui examinat.
Dacă din motive deosebite nivelul de calificare al examinatorului nu este cel
puţin egal cu nivelul de calificare al celui examinat, trebuie să existe aprobarea
autorităţii de certificare pentru ca examinarea să se poată desfăşura în aceste
condiţii.
PIAC-LPAN P.4025 Responsabilităţile examinaţilor
Personalul aeronautic navigant paraşutist examinat are următoarele
obligaţii:
(a) să se prezinte la sesiunea de examene programată la ora şi în
locul stabilit pentru aceasta;
să se identifice în faţa comisiei printr-un act de identitate;
(c) să prezinte comisiei documentele nominale de calificare, precum
şi alte documente cerute în mod expres de comisia de examinare şi care au
fost comunicate în timp util acestuia;
(d) să aibă instrumentele de scris şi după caz, instrumentele de desen
necesare;
(e) să fie echipat corespunzător activităţii desfăşurate.
PIAC-LPAN P.4030 Procesul verbal
(a) Rezultatele examinărilor teoretice şi a testelor de verificare în
zbor/salt, licenţa / calificările / autorizările
obţinute/validate/revalidate/reînnoite/menţinute şi perioada de valabilitate a
acestora se consemnează într-un proces verbal de certificare în baza căruia se
eliberează documentele/certificatele/atestatele de calificare aeronautică.
246
LEGISLATIE AERONAUTICA
(b) Procesul verbal poate înlocui documentele/certificatele/atestatele
corespunzătoare până la eliberarea acestora sau în cazul pierderii. La cerere, un
exemplar de proces verbal poate fi eliberat solicitantului.
Numerotarea proceselor verbale se face funcţie de data la care sunt depuse
la autoritatea de certificare toate documentele specifice necesare, conform
cerinţelor PIAC-LPAN P, completate corespunzător.
(d) Procesul verbal se introduce într-un registru de procese verbale, iar
o copie a acestuia în dosarul paraşutistului pentru care s-a încheiat.
PIAC – LPAN P.4035 Dosarul paraşutistului
(a) Toate documentele legate de certificarea unui paraşutist se
păstrează la sediul autorităţii de certificare, adunate în dosarul unic al
paraşutistului respectiv, dosar păstrat într-un mod corespunzător.
(b) Verificarea documentelor din dosarele paraşutiştilor, efectuată din punct
de vedere al îndeplinirii cerinţelor specifice prevăzute în prezentele proceduri, se
face numai de către personalul serviciului de specialitate al autorităţii de certificare
sau persoane autorizate ca examinatori, conform RACR - LPAN P. Cap. VII.
(c) Dosarul personalului aeronautic navigant paraşutist trebuie să cuprindă ur-
mătoarele documente:
- cerere tip (Anexa 14)
- certificatele corespunzătoare efectuării programelor de pregătire
teoretică şi/sau practică (Anexa 5, 6, 7, 8) şi pentru turn/pliaje (Anexa 9)
- chestionarele de examinare teoretică
- teste de verificare în zbor/salt (Anexele 15 şi 16)
- raport de examinare teoretică/practică (Anexa 17)
- certificatul medical corespunzător
- dovada achitării obligaţiilor financiare corespunzătoare obţinerii/
validării/ revalidării/ reinnoirii licenţei/calificării/autorizării respective
- copie B.I./C.I.
- după caz, declaraţie notarială conform celor precizate în PIAC – LPAN
P.2015 (g)
- trei fotografii color 2/3 cm.
- alte documente relevante, solicitate, după caz, de autoritatea de
certificare
247
LEGISLATIE AERONAUTICA
- proces verbal de certificare aeronautică
(d) Dosarele se păstrează de către autoritatea de certificare, cel puţin atâta
timp cât documentele emise în baza acestora sunt în termene de valabilitate şi, în
cazul în care aceste documente nu mai sunt valabile, cel puţin până la termenul le-
gal la care acestea pot fi arhivate.
(e) Dosarele paraşutiştilor pot conţine şi alte documente faţă de cele
prevăzute în prezentele proceduri, documente care sunt legate de activitatea de
zbor/salt a paraşutistului respectiv.
PIAC-LPAN P.4040 Aptitudinea medicală
Nici o persoană nu poate exercita funcţia de paraşutist sau orice altă funcţie
la bordul aeronavelor civile române ca membru al echipajului, dacă nu posedă un
certificat medical în termen de valabilitate. Clasa certificatului de aptitudine
medicală este prevăzută în prezentul regulament la capitolele specifice fiecărei
calificări.
PIAC-LPAN P.4045 Condiţii privind eliberarea licenţelor.
(a) Pentru certificarea aeronautică a personalului navigant paraşutist, se
percep tarife conform normativelor elaborate de Ministerul Transporturilor la
propunerea autorităţii de certificare.
(b) Plata tarifelor legale corespunzătoare se face, de regulă, la depunerea
cererii de examinare teoretică şi/sau practică, dar nu mai târziu de data primei
examinări. Cererile pentru care nu s-au depus la timp şi complet tarifele legale
corespunzătoare nu se iau în considerare.
(c) În cazul în care se solicită examinare teoretică şi/sau practică, pentru
deţinătorul unei licenţe conţinând calificări/autorizări multiple, se vor percepe
numai tarifele corespunzătoare unei calificări/autorizări “superioare”.
PIAC – LPAN P.4050 Eliberarea de duplicate
În vederea emiterii de duplicate în cazul furtului, pierderii sau deteriorării
documentelor/certificatelor/atestatelor eliberate de autoritatea de certificare, titularii
vor anunţa acest fapt într-o publicaţie (ziar) de largă circulaţie, dovada anunţului
fiind înaintată autorităţii de certificare împreună cu o cerere în acest sens.
248
LEGISLATIE AERONAUTICA
PIAC – LPAN P.4055 Controlul, inspecţia şi supravegherea activităţii de
zbor/salt a paraşutiştilor
(a) Controlul, inspecţia şi supravegherea activitătii de zbor/salt a
paraşutiştilor, din punctul de vedere al respectării cerinţelor RACR şi PIAC – LPAN
P, se realizează de către autoritatea de certificare prin persoanele autorizate ca
examinatori care au calitatea şi privilegiile de inspectori de zbor/salt pentru
paraşutişti.
(b) In procesul de control, inspecţie şi supraveghere, inspectorii de
zbor/salt verifică modul de respectare a reglementărilor specifice aplicabile şi
documentele paraşutiştilor.
c) Refuzul de a se supune controlului, inspecţiei şi supravegherii din partea
inspectorilor de zbor/salt poate atrage suspendarea sau retragerea licenţei de
paraşutist celor vinovaţi.
(d) În cazul constatării de nereguli privind activitatea de zbor/salt
inspectorii de zbor/salt pot emite recomandări, pot impune oprirea activităţii de
zbor/salt a persoanelor implicate în neregulile respective, de asemenea pot
propune autorităţii de certificare luarea de măsuri corective.
PIAC – LPAN P.4060 Alte dispoziţii
Organizarea cursurilor (programelor) specifice de pregătire teoretică şi
practică la sol şi în zbor/salt se face publică de către organizator.
În vederea parcurgerii acestor cursuri (programe), solicitanţii care îndeplinesc
condiţiile de participare trebuie să contacteze organizatorii şi să depună cererile şi
celelalte documente solicitate în intervalul de timp anunţat pentru înscrieri.
PIAC – LPAN P.4065 Intrarea în vigoare a prezentelor proceduri
Prezentele proceduri intră în vigoare prin Decizie a Directorului General al
autorităţii de certificare.
249
LEGISLATIE AERONAUTICA
LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. II Domeniu de aplicare
ART. 3
(1) Prezenta lege se aplica în toate sectoarele de activitate, atât publice, cat
şi private.
(2) Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucrătorilor şi
reprezentanţilor lucrătorilor.
ART. 4
(1) Fac excepţie de la prevederile art. 3 alin. (1) cazurile în care
particularităţile inerente ale anumitor activităţi specifice din serviciile publice, cum
ar fi forţele armate sau poliţia, precum şi cazurile de dezastre, inundatii şi pentru
realizarea măsurilor de protecţie civilă, vin în contradictie cu prezenta lege.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) trebuie sa se asigure securitatea şi
sănătatea lucrătorilor, ţinându-se seama de principiile stabilite prin prezenta lege.
ART. 5
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:
250
LEGISLATIE AERONAUTICA
a) lucrator - persoana angajata de către un angajator, potrivit legii, inclusiv
studenţii, elevii în perioada efectuării stagiului de practica, precum şi ucenicii şi alţi
participanţi la procesul de munca, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi
casnice;
b) angajator - persoana fizica sau juridică ce se afla în raporturi de munca ori
de serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau
unităţii;
c) alţi participanţi la procesul de munca - persoane aflate în întreprindere
şi/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a
aptitudinilor profesionale în vederea angajării, persoane care prestează activităţi în
folosul comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat, precum şi someri pe durata
participării la o forma de pregătire profesională şi persoane care nu au contract
individual de munca încheiat în forma scrisă şi pentru care se poate face dovada
prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba;
d) reprezentant al lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor - persoana aleasă, selectata sau desemnată
de lucrători, în conformitate cu prevederile legale, sa îi reprezinte pe aceştia în
ceea ce priveşte problemele referitoare la protecţia securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor în munca;
e) prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate
etapele procesului de munca, în scopul evitării sau diminuării riscurilor
profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale
organismului, produs în timpul procesului de munca ori în îndeplinirea îndatoririlor
de serviciu, situaţia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de
circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul
periculos, precum şi cazul susceptibil de boala profesională sau legată de
profesiune;
g) accident de munca - vătămarea violenta a organismului, precum şi
intoxicatia acuta profesională, care au loc în timpul procesului de munca sau în
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de
munca de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
h) boala profesională - afectiunea care se produce ca urmare a exercitării
unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici
251
LEGISLATIE AERONAUTICA
caracteristici locului de munca, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau
sisteme ale organismului, în procesul de munca;
i) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie
folosită în munca;
j) echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat
sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri
care ar putea sa îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de munca,
precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;
k) loc de munca - locul destinat sa cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile
întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii
la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii;
l) pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuala
căreia îi lipseşte doar prilejul declansator pentru a produce un accident în orice
moment;
m) stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau
specialitatii în care se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi somerii în
perioada de reconversie profesională;
n) securitate şi sănătate în munca - ansamblul de activităţi instituţionalizate
având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de
munca, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor
persoane participante la procesul de munca;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul,
avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea
unei activităţi sau a unui echipament de munca sau/şi din comportamentul
neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil sa
aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa producă pagube
materiale;
p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afară
întreprinderii/unităţii, abilitate sa presteze servicii de protecţie şi prevenire în
domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, conform legii;
q) accident uşor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale
care necesita numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate
de munca cu o durata mai mica de 3 zile;
r) boala legată de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care
252
LEGISLATIE AERONAUTICA
unii factori determinanţi sunt de natura profesională.
SECŢIUNEA a 3-a
Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrătorilor, pericol grav
şi iminent
ART. 10
(1) Angajatorul are următoarele obligaţii:
a) sa ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor şi evacuarea lucrătorilor, adaptate naturii activităţilor şi mărimii
întreprinderii şi/sau unităţii, ţinând seama de alte persoane prezente;
b) sa stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în
ceea ce priveşte primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare şi pompieri.
(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie sa
desemneze lucrătorii care aplica măsurile de prim ajutor, de stingere a
incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor.
(3) Numărul lucrătorilor mentionati la alin. (2), instruirea lor şi
echipamentul pus la dispoziţia acestora trebuie sa fie adecvate mărimii
şi/sau riscurilor specifice întreprinderii şi/sau unităţii.
ART. 11
(1) Angajatorul are următoarele obligaţii:
a) sa informeze, cat mai curând posibil, toţi lucrătorii care sunt sau pot fi
expusi unui pericol grav şi iminent despre riscurile implicate de acest pericol,
precum şi despre măsurile luate ori care trebuie sa fie luate pentru protecţia lor;
b) sa ia măsuri şi sa furnize instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea sa
oprească lucrul şi/sau sa părăsească imediat locul de munca şi sa se îndrepte
spre o zona sigura, în caz de pericol grav şi iminent;
c) sa nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situaţia în care încă exista un
pericol grav şi iminent, în afară cazurilor excepţionale şi pentru motive justificate.
(2) Lucrătorii care, în cazul unui pericol grav şi iminent, părăsesc locul de
munca şi/sau o zona periculoasa nu trebuie sa fie prejudiciati şi trebuie sa fie
protejati impotriva oricăror consecinţe negative şi nejustificate pentru aceştia.
(3) Angajatorul trebuie sa se asigure ca, în cazul unui pericol grav şi
iminent pentru propria securitate sau a altor persoane, atunci când şeful ierarhic
imediat superior nu poate fi contactat, toţi lucrătorii sunt apţi sa aplice măsurile
corespunzătoare, în conformitate cu cunoştinţele lor şi cu mijloacele tehnice de
253
LEGISLATIE AERONAUTICA
care dispun, pentru a evita consecinţele unui astfel de pericol.
(4) Lucrătorii nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile prevăzute la alin. (3),
cu excepţia situaţiilor în care aceştia acţionează imprudent sau dau dovada de
neglijenţa grava.
CAP. IV Obligaţiile lucrătorilor
ART. 22
Fiecare lucrator trebuie sa isi desfăşoare activitatea, în conformitate cu
pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea
angajatorului, astfel încât sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire
profesională atât propria persoana, cat şi alte persoane care pot fi afectate de
acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munca.
ART. 23
(1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22,
lucrătorii au următoarele obligaţii:
a) sa utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase,
echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după
utilizare, sa îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea
sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale
maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi sa utilizeze corect
aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice
situaţie de munca despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol
pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienta a sistemelor
de protecţie;
e) sa aducă la cunostinta conducatorului locului de munca şi/sau
angajatorului accidentele suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cat
este necesar, pentru a face posibila realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse
de către inspectorii de munca şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi
securităţii lucrătorilor;
g) sa coopereze, atât timp cat este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii
254
LEGISLATIE AERONAUTICA
desemnaţi, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi
condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în
domeniul sau de activitate;
h) sa isi însuşească şi sa respecte prevederile legislaţiei din domeniul
securităţii şi sănătăţii în munca şi măsurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relaţiile solicitate de către inspectorii de munca şi inspectorii sanitari.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se aplica, după caz, şi celorlalţi
participanţi la procesul de munca, potrivit activităţilor pe care aceştia le
desfăşoară.
CAP VI Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi raportarea
evenimentelor
SECŢIUNEA 1
Evenimente
ART. 26
Orice eveniment, asa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de
îndată angajatorului, de către conducătorul locului de munca sau de orice
alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.
ART. 27
(1) Angajatorul are obligaţia sa comunice evenimentele, de îndată, după
cum urmează:
a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele asa cum sunt
definite la art. 5 lit. f);
b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru
accidente de munca şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare,
evenimentele urmate de incapacitate temporară de munca, invaliditate sau deces,
la confirmarea acestora;
c) organelor de urmărire penală, după caz.
(2) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat într-o relatie
contractuală cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu
suspiciunea de boala profesională sau legată de profesiune, depistata cu
prilejul prestaţiilor medicale.
(3) Semnalarea prevăzută la alin. (2) se efectuează către autoritatea de
sănătate publica teritorială sau a municipiului Bucuresti, de îndată, la
constatarea cazului.
255
LEGISLATIE AERONAUTICA
ART. 28
În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice, în care
printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu,
organele de poliţie rutiera competente vor trimite instituţiilor şi/sau persoanelor
fizice/juridice prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a) şi b), în termen de 5 zile de la
data solicitării, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului.
ART. 29
(1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie şi se efectuează după cum
urmează:
a) de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate
temporară de munca;
b) de către inspectoratele teritoriale de munca, în cazul evenimentelor care
au produs invaliditate evidenta sau confirmată, deces, accidente colective,
incidente periculoase, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate
temporară de munca lucrătorilor la angajatorii persoane fizice, precum şi în
situaţiile cu persoane date dispărute;
c) de către Inspecţia Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de
unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;
d) de către autorităţile de sănătate publica teritoriale, respectiv a
municipiului Bucureşti, în cazul suspiciunilor de boala profesională şi a bolilor
legate de profesiune.
(2) Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-
verbal.
(3) În caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment,
instituţia medico-legală competenta este obligată sa înainteze inspectoratului
teritorial de munca, în termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de
constatare medico-legală.
SECŢIUNEA a 2-a Accidente de munca
ART. 30
(1) În sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de
munca:
a) accidentul suferit de persoane aflate în vizita în întreprindere şi/sau unitate,
cu permisiunea angajatorului;
256
LEGISLATIE AERONAUTICA
b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de
interes public, inclusiv în cadrul unor activităţi culturale, sportive, în ţara sau în
afară graniţelor tarii, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural-sportive organizate, în
timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei acţiuni întreprinse
din proprie initiativa pentru salvarea de vieţi omeneşti;
e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei acţiuni întreprinse
din proprie initiativa pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninta
avutul public şi privat;
f) accidentul cauzat de activităţi care nu au legatura cu procesul muncii, dacă
se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate
de angajator, ori în alt loc de munca organizat de aceştia, în timpul programului de
munca, şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul
normal de la domiciliul lucrătorului la locul de munca organizat de angajator şi
invers;
h) accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de
la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul,
pentru îndeplinirea unei sarcini de munca;
i) accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de
la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de
munca organizat de acestea, la o alta persoana juridică sau fizica, pentru
îndeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normală de deplasare;
j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua
sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, dacă schimba
îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecţie sau orice alt
echipament pus la dispoziţie de angajator, dacă se afla în baie ori în spalator sau
dacă se deplasa de la locul de munca la ieşirea din întreprindere sau unitate şi
invers;
k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc
în locuri organizate de angajator, precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi
de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor romani sau de persoane fizice
257
LEGISLATIE AERONAUTICA
romane, delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afară graniţelor tarii,
pe durata şi traseul prevăzute în documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul roman care efectuează lucrări şi servicii pe
teritoriul altor tari, în baza unor contracte, convenţii sau în alte condiţii prevăzute
de lege, încheiate de persoane juridice romane cu parteneri străini, în timpul şi din
cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau
perfecţionare a pregătirii profesionale, în timpul şi din cauza efectuării activităţilor
aferente stagiului de practica;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi
furtuna, viscol, cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trasnet (electrocutare),
dacă victima se afla în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor
de serviciu;
p) disparitia unei persoane, în condiţiile unui accident de munca şi în
împrejurări care indreptatesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoana aflată în îndeplinirea atribuţiilor de
serviciu, ca urmare a unei agresiuni.
(2) În situaţiile menţionate la alin. (1) lit. g), h), i) şi l), deplasarea trebuie sa se
facă fără abateri nejustificate de la traseul normal şi, de asemenea, transportul sa
se facă în condiţiile prevăzute de reglementările de securitate şi sănătate în
munca sau de circulaţie în vigoare.
ART. 31
Accidentele de munca se clasifica, în raport cu urmările produse şi cu
numărul persoanelor accidentate, în:
a) accidente care produc incapacitate temporară de munca de cel puţin 3
zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi
timp şi din aceeaşi cauza.
ART. 32
(1) Înregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-
verbal de cercetare.
(2) Accidentul de munca înregistrat de angajator se raportează de către
258
LEGISLATIE AERONAUTICA
acesta la inspectoratul teritorial de munca, precum şi la asigurator, potrivit legii.
CAP. VIII Infracţiuni
ART. 37
(1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în
munca de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se
creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de munca sau
de imbolnavire profesională, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare
de la un an la 2 ani sau cu amenda.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs consecinţe deosebite, pedeapsa
este închisoarea de la un an la 3 ani sau amenda.
(3) Fapta prevăzută la alin. (1) săvârşită din culpa se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, iar fapta prevăzută la alin. (2)
săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu
amenda.
ART. 38
(1) Nerespectarea de către orice persoana a obligaţiilor şi a măsurilor
stabilite cu privire la securitatea şi sănătatea în munca, dacă prin aceasta se
creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de munca sau
de imbolnavire profesională, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare
de la un an la 2 ani sau cu amenda.
(2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) a produs consecinţe deosebite, pedeapsa
este închisoarea de la un an la 3 ani sau amenda.
(3) Dacă nerespectarea consta în repunerea în funcţiune a instalaţiilor,
maşinilor şi utilajelor, anterior eliminării tuturor deficienţelor pentru care s-a
luat măsura opririi lor, pedeapsa este închisoarea de la un an la 2 ani sau
amenda.
(4) Faptele prevăzute la alin. (1) şi (3) săvârşite din culpa se pedepsesc cu
închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, iar fapta prevăzută la alin. (2)
săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu
amenda.
CAP. IX Contravenţii
ART. 39
(1) Constituie contravenţii faptele săvârşite de angajatorii aflaţi în una
259
LEGISLATIE AERONAUTICA
dintre situaţiile prevăzute de prezenta lege.
(2) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 5.000 lei la
10.000 lei încălcarea dispoziţiilor art. 13 lit. b), c), p) şi r).
(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 3.000 lei la
10.000 lei încălcarea dispoziţiilor art. 13 lit. n).
(4) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 4.000 lei la
8.000 lei încălcarea dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. a) şi b), art. 13 lit. a), d)-f), h)-
m) şi o), art. 20, art. 29 alin. (1) lit. a) şi ale art. 32 alin. (2).
(5) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 3.500 lei la
7.000 lei încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 11 alin. (1) şi (3),
art. 13 lit. q) şi s) şi ale art. 27 alin. (1) lit. a) şi b).
(6) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda de la 3.000 lei la
6.000 lei următoarele fapte:
a) încălcarea dispoziţiilor art. 9 alin. (1), ale art. 10 şi 16;
b) încălcarea dispoziţiilor art. 14, 15 şi ale art. 34 alin. (1).
(7) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 2.500 lei la
5.000 lei încălcarea dispoziţiilor art. 11 alin. (2) şi (4), ale art. 17, 19 şi 21.
(8) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda de la 2.000 lei la
4.000 lei următoarele fapte:
a) încălcarea dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. c) şi d), art. 13 lit. g), art. 18
alin. (5) şi (6) şi ale art. 36;
b) încălcarea dispoziţiilor art. 34 alin. (5).
(9) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 5.000 lei la
10.000 lei nerespectarea reglementărilor de securitate şi sănătate în munca
privind:
a) fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea
substanţelor ori preparatelor chimice periculoase şi a deşeurilor rezultate;
b) prevenirea prezentei peste limitele maxime admise a agenţilor chimici, fizici
sau biologici, precum şi suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului uman;
c) darea în exploatare sau repunerea în funcţiune, parţială ori totală, a
construcţiilor, echipamentelor de munca noi sau reparate, precum şi pentru
aplicarea proceselor tehnologice;
d) întocmirea şi respectarea documentaţiilor tehnice pentru executarea
260
LEGISLATIE AERONAUTICA
lucrărilor care necesita măsuri speciale de siguranta;
e) folosirea surselor de foc deschis şi fumatul la locurile de munca unde
acestea sunt interzise;
f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea,
întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi a echipamentelor electrice, precum şi pentru
prevenirea efectelor electricitatii statice şi ale descarcarilor atmosferice;
g) asigurarea şi folosirea instalaţiilor electrice de construcţie adecvate la
locurile de munca unde exista pericole de incendiu sau de explozie;
h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrica a
echipamentelor de munca;
i) transportul, manipularea şi depozitarea echipamentelor de munca,
materialelor şi produselor;
j) delimitarea, îngrădirea şi semnalizarea zonelor periculoase;
k) semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de munca;
l) asigurarea exploatării fără pericole a recipientelor-butelii cu gaze
comprimate sau lichefiate, a instalaţiilor mecanice sub presiune şi a celor de
ridicat, a conductelor prin care circula fluide sub presiune şi a altor asemenea
echipamente de munca;
m) utilizarea, întreţinerea, revizia şi repararea periodică a echipamentelor de
munca;
n) asigurarea, marcarea şi întreţinerea căilor de acces şi de circulaţie;
o) asigurarea iluminatului de siguranta;
p) organizarea activităţii de păstrare, întreţinere şi denocivizare a
echipamentului individual de protecţie;
q) întocmirea documentelor de urmărire a parametrilor funcţionali ai
echipamentelor de munca şi a rapoartelor de serviciu pentru instalaţiile cu regim
special de exploatare;
r) aplicarea metodelor de exploatare miniera, execuţia, exploatarea şi
întreţinerea lucrărilor miniere, realizarea şi funcţionarea sistemului de aeraj,
corespunzător clasificarii minelor din punctul de vedere al emanatiilor de gaze;
s) amenajarea locurilor de munca pentru lucrul la înălţime, în spaţii închise şi
în condiţii de izolare.
ART. 40
Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 5.000 lei la
261
LEGISLATIE AERONAUTICA
10.000 lei neprezentarea de către serviciile externe a raportului semestrial de
activitate.
ART. 41
Sancţiunile contravenţionale prevăzute la art. 39 alin. (2)-(9) şi la art. 40
se aplica angajatorilor.
ART. 42
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute la art. 39
alin. (2)-(9) şi la art. 40 se fac de către inspectorii de munca.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute la art. 39 alin.
(6) lit. b) şi alin. (8) lit. b) se fac şi de către inspectorii sanitari din cadrul
Ministerului Sănătăţii Publice şi al unităţilor subordonate.
(3) În caz de constatare a unei situaţii care se încadrează în prevederile art.
37 şi 38, inspectorii prevăzuţi la alin. (1) şi (2) vor sesiza de îndată organele de
urmărire penală competente, potrivit legii.
ART. 43
(1) Prevederile art. 39 alin. (2)-(9) şi ale art. 40 se completează cu dispoziţiile
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările
ulterioare.
(2) Contravenientul poate achită pe loc sau în termen de cel mult 48 de
ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data
comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege,
corespunzător faptei pentru care a fost sancţionat, inspectorul de munca
făcând menţiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.
ART. 44
Angajatorii răspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate
victimelor accidentelor de munca sau bolilor profesionale, în măsura în care
daunele nu sunt acoperite integral prin prestaţiile asigurărilor sociale de stat.
262
LEGISLATIE AERONAUTICA
HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca
nr. 319/2006
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 30 octombrie 2006
ARTICOL UNIC
Se aproba Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi
sănătăţii în munca nr. 319/2006, prevăzute în anexa care face parte integrantă din
prezenta hotărâre.
Bucureşti, 11 octombrie 2006.
Nr. 1.425.
CAP. I Dispoziţii generale
ART. 1
Prezentele norme metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor
Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006, denumita în continuare lege.
ART. 2
În înţelesul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile folosite au
următoarea semnificatie:
1. autorizare a functionarii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii
263
LEGISLATIE AERONAUTICA
în munca - asumarea de către angajator a responsabilităţii privind legalitatea
desfăşurării activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în munca;
2. serviciu intern de prevenire şi protecţie - totalitatea resurselor materiale
şi umane alocate pentru efectuarea activităţilor de prevenire şi protecţie în
întreprindere şi/sau unitate;
3. comitet de securitate şi sănătate în munca - organul paritar constituit la
nivelul angajatorului, în vederea participării şi consultării periodice în domeniul
securităţii şi sănătăţii în munca, în conformitate cu art. 18 alin. (1)-(3) din lege;
4. zone cu risc ridicat şi specific - acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau
unităţii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli
profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
5. accident care produce incapacitate temporară de munca (ITM) -
accident care produce incapacitate temporară de munca de cel puţin 3 zile
calendaristice consecutive, confirmată prin certificat medical;
6. accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce
invaliditate confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă
de organele medicale în drept;
7. accident mortal (D) - accident în urma căruia se produce decesul
accidentatului, confirmat imediat sau după un interval de timp, în baza unui act
medico-legal;
8. accident colectiv - accidentul în care au fost accidentate cel puţin 3
persoane, în acelaşi timp şi din aceleaşi cauze, în cadrul aceluiaşi eveniment;
9. accident de munca de circulaţie - accident survenit în timpul circulaţiei pe
drumurile publice sau generat de traficul rutier, dacă persoana vătămată se afla în
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
10. accident de munca de traseu:
a) accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasarii de la locul de
munca la domiciliu şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul;
b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masa în locuri
organizate de angajator, pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la
locul unde ia masa şi invers, şi care a antrenat vătămarea sau decesul;
c) accident survenit pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la
locul unde isi încasează salariul şi invers şi care a antrenat vătămarea sau
decesul;
264
LEGISLATIE AERONAUTICA
11. accident în afară muncii - accident care nu îndeplineşte condiţiile
prevăzute la art. 5 lit. g) şi la art. 30 din lege;
12. invaliditate - pierdere parţială sau totală a capacităţii de munca,
confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele
medicale în drept;
13. invaliditate evidenta - pierdere a capacităţii de munca datorată unor
vătămări evidente, cum ar fi un braţ smuls din umar, produse în urma unui
eveniment, pana la emiterea deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate de
către organele medicale în drept;
14. intoxicatie acuta profesională - stare patologica aparuta brusc, ca
urmare a expunerii organismului la noxe existente la locul de munca;
15. îndatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite în: contractul
individual de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi
funcţionare, fişa postului, deciziile scrise, dispoziţiile scrise ori verbale ale
conducatorului direct sau ale sefilor ierarhici ai acestuia;
16. comunicare - procedura prin care angajatorul comunica producerea unui
eveniment, de îndată, autorităţilor prevăzute la art. 27 alin. (1) din lege;
17. evidenta - mijloacele şi modalităţile de păstrare a informaţiilor referitoare
la evenimentele produse;
18. cercetare a bolilor profesionale - procedura efectuată în mod
sistematic, cu scopul de a stabili caracterul de profesionalitate a bolii semnalate;
19. semnalare a bolilor profesionale - procedura prin care se indica pentru
prima oara faptul ca o boala ar putea fi profesională;
20. raportare a bolilor profesionale - procedura prin care se transmit
informaţii referitoare la bolile profesionale declarate potrivit legii la Centrul naţional
de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale şi la Centrul
Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în
Domeniul Sănătăţii Bucureşti.
265
LEGISLATIE AERONAUTICA
NORME DE TEHNICA SECURITATII SI DE PROTECTIE IMPOTRIVA
INCENDIILOR - 1995
Capitolul XVII
Masuri tehnice preventive cu privire la pregatirea si efectuarea salturilor din
aeronave , turnuri de parasutare si in pregatirea fizica la sol a parasutistilor
A.Generalitati
Art. 523 / 524 / 525 / 526 / 527 / 528 / 529 /
B. Masuri de securitate privind pregatirea fizica la sol a parasutistilor
Art.530 /531 / 532 / 533 /534 / 535 / 534 / 537 / 538 /
C. Masuri de securitate in lansarile cu parasuta din aeronave
Art. 539 / 540 / 541 / 542 /543 /544 / 545 / 546 / 5547 / 548 / 549 / 550 / 551 /
552 / 553 / 554 / 555 / 556 / 557 558 / 559 / 560 / 561 / 562 / 563 / 564 / 565 /566 /
567 / 568 /
D. Masuri de securitate in lansarile cu parasuta din turnurile cu parasutare
Art. 570 / 571 / 572 / 573 / 574 / 575 / 576 / 577 / 578 / 579 / 580 / 581 / 582 /
583 / 584 / 585 / 586 / 587 / 588 / 589 / 590 / 591 / 592 / 593 / 594 /
E. Masuri de securitate in salturile ghidate
266
LEGISLATIE AERONAUTICA
Art. 595
F. Masuri de securitate in salturile de la platforma
Art. 596
G. Masuri de securitate in salturile declansate cu parasuta clasica
Art. 597 / 598 / 599 /
G. Masuri de securitate in salturile declansatte cu parasuta aripa
Art . 600 / 601 / 602 /
CAPITOLUL XVIII
MASURI TEHNICE PREVENTIVE CU PRIVIRE LA PREGATIREA
ZBORULUI CU AERONAVE FOARTE USOARE SI ULTRAUSOARE
D. Masuri de securitate privind conditiile psiho – fizice ale sportivilor si ale
instructorilor de zbor ( antrenori )
Art. 620 / 621 / 622 / 623 / 624 / 625 / 626 / 627 / 628 /
E. Echipamentul de protectie si de salvare
Art. 629 / 630 /
F. Masuri de securitate la sol si in aer.
Art. 631./ 632 / 633 / 634 / 635 /
G. Masuri de securitate privind conditiile meteorologice de zbor
Art 636 / 637 / 638 / 639 / 640 /
PARTEA A SASEA
Norme de igena in aviatia sportiva
Capitolul I
Masuri igenico – sanitare
A Iluminatul
Art.996 – 1001
B. Incalzirea
Art. 1002 -1005
C.Ventilatia
Art. 1006 – 1008
D. Atenuarea si eliminarea zgomotelor si vibratiilor
Art. 1009 – 1011
E. Curateinea
267
LEGISLATIE AERONAUTICA
Art. 1012 – 1016
F. Aprovizionarea cu apa potabila
Art. 1017 – 1020
G. Instalatii igienico – sanitare
a) Vestiare
Art. 1021
b) Spalarea
Art. 1022
c )Bai cu dusuri
Art 1023
d )W.C.-uri
Art. 1024
CAPITOLUL II
MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT
A Consideratii generale asupra primului ajutor ce trebuie det in caz de
accidente
Art. 1025 – 1027
B. Primul ajutor in caz de accident prin electrocutare
a ) Scoaterea victimei de sub curent
Art. 1028
b) Primul ajutor
Art.1029
C. Metodica de respiratie artificiala
Art. 1030 – 1033
D.Primul ajutor in caz de ranire
Art. 1034
E.Masuri de prim ajutor in caz de hemoragie
Art. 1035 -1036
F.Prim ajutor in caz de arsuri
Art. 1037 – 1038
G. Prim ajutor la degeraturi
Art. 1039 – 1040
H. Prim ajutor in caz de fracturi , luxatii tumefieri si extinderea tendoanelor
Art. 1041
268
LEGISLATIE AERONAUTICA
I.Fractura cutiei craniene
Art.1043
J.Fractura coloanei vertebrale
Art. 1043
K.Fracturi si luxatii la clavicula
Art. 1044
L.Fracturi la oasele bratelor
Art. 1045
M.Fractuei la membrele inferioare
Art. 1046
N.Fractura coastelor
Art. 1047
C.Primul ajutor in caz de lesin , insolatie , soc caloric si intoxicatie cu oxid de
carbon
Art. 1048 – 1050
NORME SPECIFICE DE PROTECTIA MUNCII PENTRU TRANSPORTURILE
AERIENE 1997
6.Aviatia sportiva
6.1.Zboruri sportive
Art. 206 - 232
6.2. Lansarile din turnurile de parasutism
Art. 233 - 256
8.Activitatea aeroportuara si vde aerodrom
8.1. Generalitati
Art. 316338
269
LEGISLATIE AERONAUTICA
BIBLIOGRAFIE
Scurt istoricConventia de la Chicago Anexele ICAOCodul aerianRACR.RAReguli de trafic aerianRACR- LTMOStatutul pers navigant – Legea 223/2006 /Norme metodologice de aplicare a Legi 319 / 206 in H.G. 1425MOZ – A.R. “Manualul operational “RACR si PIAC - LPAN – PNorme SSM \ Norme de tehnica a securitatii muncii in aviatia sportiva
270