5/27/2018 Lucrare de Diploma
1/57
CAP.I. DREPTUL DE PROPRIETATE.
1.1. Consacrare contitutionala.
Dreptul de proprietate este un drept fundamental de veche traditie in
catalogul drepturilor si libertatilor cetatenilor.Dreptul de proprietate este
garantat fiecarui cetatean.
In continutul acestui drept cuprindem dreptul persoanei fizice de adobandi o proprietate, de a se folosi si de a dispune liber in legatura cu
proprietatea sa si, de a putea transmite dreptul sau altuia.
Constitutia impune autoritatilor publice obligatia de respecta si ocroti
dreptul de proprietate, recunoscandu-se de fapt ca orice persoana fizica,
orice om are dreptul la proprietate.
Realizarea dreptului de proprietate presupune obligatia statului de a
garanta si apara proprietatea obtinuta pe cai licite.Autoritatile publice trebuie
sa ia toate masurile posibile si rezonabile pentru a ocroti dreptul de
proprietate.Prin eercitarea dreptului de proprietate, cetateanul nu trebuie sa
incalce drepturile altora, ordinea publica si, mai nou, sa nu aduca atingere,
prin actiunile sale, mediului incon!urator.
Constitutia Romaniei, in art."1, garanteaza dreptul de proprietate
precum si creantele asupra statului, ocrotind in mod egal proprietatea
privata, indiferent de proprietar.
#primand realitatea conform careia nu eista drepturi absolute,
Constitutia da legii posibilitatea de a stabili continutul si limitele dreptului
reglementat prin art."1 din Constitutie.
5/27/2018 Lucrare de Diploma
2/57
1.$. %ecesitatea ocrotirii dreptului prin mi!loace penale.
In sistematizarea normelor din partea speciala a Codului Penal roman
adoptat in 1&'(,legiuitorul a folosit criteriul obiectului !uridic sau astfel
spus, a valorii sociale orotite prin aceste norme si, implicit, lezate sau puse
in pericol prin savarsire faptelor incriminate.
Plecandu-se de la acest criteriu, normele partii speciale ale Codului
Penal au fost ierarhizate dupa importanta obiectului !uridic si grupate in
unsprezece titluri.
)iecare titlu reuneste in cuprinsul sau un numar de norme penale
speciale care incrimineaza fapte antisociale indreptate impotriva unei
anumite valori sociale.Astfel spus, fiecare titlu al partii speciale reunesteincriminari ce au un obiect !uridic generic comun.
*tudiile nomelor penale speciale se face, in primul rand, prin prisma
celor prevazute in normele penale generale, dar in elaborarea, interpretarea
si aplicarea lor trebuie avute in vedere foarte multe aspecte care tin de
specificul lor, cum ar fi valoarea sociala ocrotita prin intermediul normelor
de incriminare, natura, sfera de cuprindere, locul pe care-l ocupa in ierarhia
valorilor sociale.+rotirea relatiilor sociale devine, in acest mod, obiectul
reglementarii normelor penale specifice. De asemenea, ocrotirea acelorasi
relatii sociale poate forma obiectul reglementarii si a altor norme !uridiceapartinand dreptului constitutional, dreptului international, dreptului civil,
dreptului familiei. Din aceste norme de ocrotire !uridica a relatiilor sociale,
ocrotirea prin mi!loacirea dreptului penal este cea mai energica, mai
eficienta, in acelasi timp, ea fiind ultima ratio deoarece dreptul penal nu
intervine decat acolo unde alte mi!loace de ocrotire s-au dovedit ineficiente.
%ormele penale speciale coopereaza cu celelalte norme !uridice la
ocrotirea celor mai importante valori sociale considerate ca atare la un
moment dat.
#ista, de asemenea, o legatura indisolubila intre normele penale
speciale si normele morale pentru ca orice infractiune, inainte de a fi omanifestare ilegala apare, de regula, ca o manifestare imorala. De astfel,
starea de imoralitate individuala si colectiva este o premisa a starii de
legalitate, in general, si a starii de legalitate in materie penala, in special1
Dreptul penal are, dupa cum rezulta din dispozitiile primului articol
din Codul Penal, un rol deosebit de important in ceea ce priveste apararea
5/27/2018 Lucrare de Diploma
3/57
valorilor fundamentale ale societatii. Acest rol al dreptului penal se
evidentiaza cu mare pregnanta in partea sa speciala, deoarece aceasta parte a
dreptului penal, reflectand interesele fundamentale ale societatii, stabileste in
normele pe care le cuprind, faptele prin care se incalca interesele precum sisanctiunile ce se aplica celor ce le savarsesc.
Codul Penal prevede si sanctioneaza cu severitate faptele indreptate
impotriva atributelor esentiale ale fiintei si personalitatii umane, ca si pe cele
indreptate impotriva celorlate drepturi si libertati ale omului, normele penale
apara dreptul persoanelor de proprietate, precum si viata, integritatea
corporala si sanatatea, libertatea si demnitatea persoanei.$
1./. Reglementari in materie in legislatia penala autohtona.
Retrospectiva.
Primele legi scrise aparute in spatiul Carpato0 Danubiano -Pontic au
apartinut geto- dacilor dar, din pacate, acestea nu s-au pastrat.arturii in
privinta eistentei acestor legi sunt amintite de Iordanes, care arata ca regele
dac 2urebista si-a luat ca a!utor pe Deceneu si a dat poporului legi
scrise.Insa, datorita faptului ca aceste legi nu s-au pastrat, nu avem prea
multe detalii despre cuprinsul lor./
+data cu infrangerea dacilor de catre armatele romane, regulile
dreptului roman sunt etinse si in noua provincie, acestea aplicandu-separtial, chiar si dupa retragerea armatei romane, in perioada navalirii
populatiilor barbare, migratoare, prioritate avand totusi obiceiul sau normele
!uridice proprii
Deoarece, in perioada de cristalizare si formare a statelor feudale
romanesti, continua sa aiba aplicare dreptul cutumiar, primele legiuiri intru
totul romanesti apar la mult timp dupa formarea acestor state, ele fiind
Cartea romaneasca de invatatura de la pravilele imparatesti3, aparuta la Iasi
in anul 1'"' si Indreptarea legii3 aparuta in anul 1'4$, la 5argoviste.
In perioada feudala se etinde treptat represiunea penala cuprinzand in
sfera sa toate faptele prin care se putea aduce atingere patrimoniului.)urturile marunte se pedepseau cu biciuirea, insa la al treilea furt se aplica
pedeapsa cu moartea. Daca furturile erau grave se aplica pedeapsa cu
moartea inca de la primul furt. Aceasta asprime a pedepselor arata frecventa
si gravitatea unfractiunilor.
5/27/2018 Lucrare de Diploma
4/57
In vechiul drept romanesc au eistat reglementari foarte detaliate
referitoare la infractiunile contra patrimoniului in lucrari, cum ar fi6
Pravilele lui 7asile 8upu , Codicele penal al lui Aleandru *turza in
oldova si al lui 2arbu *tirbei in untenia.
9ltima legiuire feudala, pe cuprinsul statelor romanesti, a fost8egiuirea lui Caragea , lege care a intrat in vigoare la 1septembrie 1(1( si
s-a aplicat pana la 1decembrie 1('4.In cadrul acestei legi se gasesc dispozitii
cu privire la infractiunile contra patrimoniului.
Iesirea din vigoare a 8egiuirii Caragea3 coincide cu inceputul
dreptului penal roman modern, inceput marcat de aparitia Codului Penal de
la 1('4, Cod ce realizeaza unificarea legislatiei romane din Principate. Acest
Cod este copiat, in mare parte, dupa Codul Penal francez de la 1(1:, avand
insa si unele imprumuturi din Codul prusian de la 1(41. *pre deosebire de
modelul sau francez, Codul Penal de la 1('4, nu prevedea pedeapsa cu
moartea si nici confiscarea averii sau pedepse corporale, caracteristici careau condus pe unii autori sa-l aprecieze ca fiind cea mai blanda lege penala
din #uropa, la acea data."
In perioada de aplicare a acestui Cod, dupa area 9nire de la 1&1(,
au ramas in vigoare si unele dispozitii din Codul transivanean si bucovinean,
acestea aplicandu-se pana la unificarea legislatiei penale romane, unificare
ce s-a realizat abia in anul 1&/' prin aparitia Codului Penal Carol al-II-lea,
cod ce are meritul de a fi primul cod penal romanesc. Acest cod a realizat un
progres insemnat in evolutia dreptului penal, fiind elaborat pe baza
principiilor democratice si progresive confirmate de practica.Codul penal roman din 1&/' cuprinde materia infractiunilor contra
patrimoniului in Cartea II, 5itlul ;I7 0 Infractiuni contra patrimoniului3 0
sistematizat in cinci capitole, dupa cum urmeaza1&&",Curtea *uprema de =ustitie-
sectia penala- a respins recursul, motivand acest fapt prin aceea ca este
lipsita de relevanta impre!urarea ca unul dintre faptuitori a savarsit actele de
sustragere a bunurilor iar celalalt actele de constrangere sau violenta, de
vreme ce actiunile lor au fost concomitente si cooperante, in vederea
realizarii aceluiasi scop.
Conform opiniei anumitor autori$$ decizia Instantei *upreme este
corecta, iar in spri!inul acestei hotarari au fost aduse si alte argumente.
Astfel, activitatile celor doi faptuitori au fost indispensabile pentru atingereascopului urmarit.In speta, acestia au avut contributii cu caracter
complementar si indivizibil, actele comise de fiecare fiind determinante in
savarsirea infractiunii, chiar daca inculpatul a participat doar la luarea
bunurilor aflate asupra partilor vatamate, nu si la eercitarea actelor de
violenta, acestea fiind realizate de celalalt faptuitor.
In practica !udiciara s-a format un punct de vedere unitar in ceea ce
priveste coautoratul in cazul infractiunii de talharie, respectiv s-a retinut ca
pentru a eista talharie este suficient daca fiecare autor a realizat cel putin
unul din actele care se integreaza in ansamblul celor comise de ceilalti, dacaacestia au desfasurat,in mod concordant activitati materiale prin care s-a
realizat infractiunea, in baza unui plan conceput in comun.
In ceea ce priveste instigarea, aceasta este acea forma a participatiei
penale care consta in fapta de determinare,cu intentie, prin orice mi!loace, de
catre o persoana numita instigator, a altei persoane, numita instigat, sa
savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.Instigatorului ii apartine
hotararea de a savarsi infractiunea, hotarare pe care o trasmite persoanei ce o
va savarsi efectiv, instigatul.Datorita acestui motiv instigatorul este numit
autorul moral al infractiunii iar instigatul autorul material.
Deci, instigarea, ca forma a participatiei penale, este posibila in cazulinfractiunii de talharie, implicand indeplinirea cumulativa a doua conditii6
1 - sa se savarseasca un act intentionat si specific de determinare a
altei persoane la savarsirea infractiunii prevazuta de are.$11Cp,
$ - sa se produca trasferul, trasformarea psihica a instigatului, asa
incat acesta sa treaca la eecutarea faptei de talharie$/.
5/27/2018 Lucrare de Diploma
17/57
Pentru a ne afla in prezenta instigarii la infractiunea de talharie,
instigatorul trebuie sa-l fi determinat pe instigat sa savarseasca un furt prin
intrebuintare de violente sau alte mi!loace de constrangere.
In acest sens s-a pronuntat si Curtea *uprema de =ustitie, sectia penala
prin decizia nr.1'&& din /iulie1&&@$", care considera ca determinarea uneialte persoane sa deposedeze partea vatamata de o suma de bani dandu-i
acelei persoane si un spra lacrimogen pentru a infrange eventuala opunere a
partii vatamate, care a fost urmata de agresarea partii vatamate prin folosirea
spraului si aplicarea de lovituri care au avut ca urmare producerea de
vatamari corporale, constituie infractiunea de instigare la infractiunea de
talharie si nu aceea de instigare la infraciunea de furt, inculpatul fiind
constient ca a determinat pe autor la savarsirea unui furt prin intrebuintare de
violente.
Cu privire la complicitate, potrivit dispozitiilor art.$' Cp complice
este persoana care, cu intentie, inlesneste sau a!uta, in orice mod, lasavarsirea unei fapte prevazute de legea penala.#ste, de asemenea, complice
persoana care promite, inainte sau in timpul savarsirii faptei ca va tainui
bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca
dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita.3
Pentru eistenta complicitatii este indiferent daca autorul a savarsit
furtul in modalitatea avuta in vedere de complice 0 de eemplu, prin punerea
victimei in stare de inconstienta 0 sau in alta modalitate de realizare a laturii
obiective a infractiunii de talharie 0 de eemplu, prin intrebuintare de
violente-, deoarece ,si in acest caz, complicele a stiut ca autorul va comite otalharie si a vrut sa contribuie, prin acte de a!utor, la savarsirea acestei
infractiuni.$4
Pentru sanctionarea participatiei penale, Codul Penal, a consacrat prin
dispozitiile art.$@ 0 /1, sistemul parificarii pedepselor, cu corectivul
diferentierii sanctiunilor in functie de contibutiile aduse de fiecare
participant la savarsirea infractiunii. 8uarea in considerare a contributiilor
tuturor participantilorla savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, cu
ocazia stabilirii unei pedepse concrete de catre instanta de !udecata, nu apare
numai ca o consecinta a individualizarii pedepselor ci si ca o obligatie
epresa stabilita de [email protected] sanctionarea participantilor la savarsirea unei infractiuni de
talharie, cu aceeasi forma de vinovatie, potrivit art.$@Cp, acestea vor fi
sanctionate cu pedeapsa pre vazuta de lege pentru infractiunea la a carei
savarsire au contribuit. %ecunoasterea, de catre un participant, a unei
circumstante reale are drept efect, potrivit art.$(Cp, neproducerea agravarii
raspunderii penale ca urmare a acelei circumstante.
5/27/2018 Lucrare de Diploma
18/57
Daca autorul savarseste o infractiune mai grava decat cea la care a fost
instigat sau spri!init, raspunderea penala a instigatorului sau complicelui va
putea fi atrasa numai in masura in care acestia au prevazut producerea
rezultatului mai grav.
In situatia in care autorul savarseste o infractiune mai putin gravadecat cea de talharie la care a fost instigat sau spri!init de catre un complice,
aceasta impre!urare nu se rasfrange asupra participantilor deoarece nu s-a
realizat, de fapt, o participatie,instigatul putand raspunde in acest caz de
instigare neurmata de eecutare$'.
3. 3. 2. SUBIECTUL PASIV
*ubiectul pasiv al infractiunii de talharie nu este circumstantiat detet,poate fi orice persoana pre!udiciata fizic, psihic sau material in urma
infractiunii.Pot fi subiecti pasivi ai infractiunii de talharie atat persoanele ale
caror bunuri au fost sustrase prin savarsirea talhariei, cat si persoanele fata
de care s-au comis faptele de violenta, amenintare sau celelalte constrangeri.
Infractiunea de talharie fiind o infractiune complea, in continutul ei
intra doua actiuni 0 o actiune principala, de furt si o actiune adiacenta, de
violenta, amenintare sau alte constrangeri.Cele doua actiuni pot avea acelasi
subiect pasiv sau subiecti pasivi diferiti.*e pote, astfel, ca aceeasi persoana
sa fie, in acelasi timp, si victima violentelor si subiect pasiv al furtului, darse poate ca violentele sa fie eercitate asupra unei anumite persoane iar
furtul, spri!init de aceste violente, sa fie savarsit in paguba altei
persoane$@.
Cu privire la orice infractiune complea, unitatea sau pluralitatea
infractionala se stabileste dupa numarul actiunilor principale, numarul
actiunilor adiacente ne-avand nici o relevanta.Deci, indiferent de numarul de
parsoane asupra carora s-au eercitat violentele, daca ne gasim in fata unei
singure actiuni principale de furt, talharie astfel savarsita constituie o
infractiune unica, si nu un concurs de infractiuni.In cazul cand avem o
pluralitate de subiecti pasivi deposedati de bunuri printr-o actiune unica deviolenta sau de amenintare, vor eista tot atatea infractiuni de talharie, in
concurs ideal, cate persoane au fost vatamate fizic sau psihic$(.
Cu privire la acest aspect, se poate eemplifica fapta inculpatului care
in ziua de 1@ ianuarie 1&&1, a comis o infractiune asupra a doua parti
vatamate iar in data de $/ ianuarie 1&&1,a comis o alta talharie asupra altor
trei parti vatamate.Prima instanta a condamnat pe inculpat pentru comiterea
5/27/2018 Lucrare de Diploma
19/57
a doua infractiuni de talharie.Prin recursul etraordinar, declarat in cauza,s-a
sustinut ca inculpatul nu a savarsit cate o infractiune de talharie la datele
mentionate, ci doua si respectiv trei infractiuni.Astfel, Curtea *uprema de
=ustitie, sectia penala prin decizia nr.@(" din ' mai 1&&/ a considerat ca
recursul este intemeiat deoarece fapta inculpatului de a fi constransconcomitent doua sau trei persoane, printr-o actiune unica de amenintare cu
bataia,sa-i dea banii si alte bunuri pe care le aveau asupra lor, constituie,
datorita pluralitatii subiectilor pasivi si a rezultatelor produse, tot atatea
infractiuni de talharie,in concurs ideal,nu una singura,chiar daca victimele au
remis sumele de bani sau bunurile in acelasi timp.
In cazul cand persoana vatamata fizic sau psihic printr-o amenintare
sau violenta este un functionar care indeplineste o functie ce implica
eercitiul autoritatii de stat, aflat in eercitiul functiunii, atunci ne vom afla
in prezenta unui concurs de infractiuni intre infractiunea de talharie si
infractiunea de ultra!.
3.4.LATURA OBIECTIVA A INFRACTIUNII.
Cercetarea laturii obiective, care desemneaza totalitatea conditiilor
cerute de norma de incriminare, privitor la actul de conduita necesar pentru
eistenta infractiunii, se realizeaza prin eaminarea componentelor sale6
A. #lementul material
5/27/2018 Lucrare de Diploma
20/57
Actiunea de luare,desi este o actiune unica,se realizeaza prin doua
acte6 a deposedarea,respectiv scoaterea bunului din sfera de stapanire a
posesorului sau detentorului si
b imposedarea,respectiv trecerea acelui bun in sfera de stapanire a
faptuitorului$&.De regula,aceste acte se succed, in asa fel incat este destul de greu sa
fie delimitate
Actiunea de luare produce o mutatie efectiva,obiectiva in realitatea
patrimoniului lezat, in sensul ca sunt scoase din acesta bunuri care sunt
trecute in stapanirea faptuitorului care, astfel,intra in stapanirea de fapt a
bunului
Prin a lua3 se intelege a scoate bunul din sfera de stapanire a
persoanei in posesia sau detentia careia se gasesc sau trebuia sa se
gaseasca,astfel incat aceea persoana va inceta de a mai avea la dispozitia sa
bunul luat.Deci, luarea este o actiune de sustragere prin care se schimbastarea de fapt a bunlui sub raportul pozitiei sale in sfera de stapanire in care
se afla anterior savarsirii actiunii de luare.
Ceea ce apare ca specific infractiunii de talharie, este ca luarea
bunului de catre faptuitor ia, deseori, forma remiterii silite facute acestuia,de
catre insasi victima./:Intr-un asemenea caz, talharia se deosebeste de
infractiunea de santa! prin aceea ca victima,satisfacand pretentia
faptuitorului,isi redobandeste, de indata,libertatea care i-a fost incalcata,
ceea ce inseamna ca prin savarsirea faptei s-a incalcat,in principal,avutul
acesteia, si numai in secundar dreptul ei la libertate/1Pentru a forma elementul material al infractiunii de talharie,actiunea
de sustragere trebuie sa indeplineasca anumite cerinte esentiale6
- lucrul sustras sa fie un bun mobil deoarece infractiunea de talharie
nu poate avea ca obiect material principal decat un bun mobil1&&' (', privind regimul armelor de foc si al
munitiilor, prin arme de foc se intelege acele arme a caror functionare
determina aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substante aprinse sau
luminoase ori imprastierea de gaze nocive, iritante sau de
neutralizare3.Conform art.141, alin.$ 0 sunt asimilate armelor orice alte
obiecte de natura a putea fi folosite ca arme si care au fost intrebuintate
pentru atac3.
Conceptul substante narcotice3 este precis definit si consta in acele
substante care actioneaza asupra centrilor nervosi, producand pierdereacunostiintei, relaare musculara, diminuarea sensibilitatii si a refleelor3.
7a eista aceasta agravanta la infractiunea de talharie, in cazul cand
faptuitorul foloseste arma sau substanta narcotica asupra victimei deoarece
atunci cand acesta doar poarta, detine o asemenea arma sau substanta
narcotica asupra sa fara sa o foloseasca, ne vom afla in prezenta infractiunii
de furt calificat prevazuta de art.$:&, lit.b, Cp.(@
Conform unor opinii eprimate in literatura de specialitate((, ne
aflam in prezenta infractiunii de talharie in forma agravata prevazuta in
art.$11,alin.$, lit.b si atunci cand armele sunt la vedere, simpla lor eibare,etalare, reprezentand un act implicit de amenintare.Intr-o alta opinie (&, s-a
eprimat ideea ca, indiferent daca armele sau substantele narcotice se afla la
vedere, ne vom afla in prezenta infractiunii de furt calificat prevazuta de
art.$:&, lit.b.
Pentru incidenta acestei agravante este irelevant daca faptuitorul s-a
inarmat special in vederea comiterii faptei sau daca acesta era inarmat
intamplator la momentul savarsirii infractiunii.5otusi, pentru eistenta
acestei agravante, este necesar ca faptuitorul sa fi stiut ca are asupra sa arma
sau substanta narcotica, avand, astfel, posibilitatea de a o folosi la nevoie.
&:In cazul in care faptuitorul care savarseste talharia are asupra sa o
arma sau substanta narcotica, nu poseda permisul legal de a o purta, talharia
5/27/2018 Lucrare de Diploma
41/57
prevazuta de art.$11, alin.$, lit.b intra in concurs cu infractiunea prevazuta in
art.$@& Cp 0 nerespectarea regimului armelor si a munitiilor.
Aceasta circumstanta, la fel ca circumstanta analizata la alin.$, lit.a,
este o circumstanta de fapt si, astfel, ea se resfrange asupra tuturor
participantilor nepurtatori de arme sau substante narcotice, cu conditia caacestia sa cunoasca impre!urarea ca faptuitorul detinea asemenea mi!loace in
momentul comiterii faptei.
Deci, daca participantii 0 instigatorii, complicii anteriori 0 n-au
cunoscut aceasta impre!urare, ei vor raspunde doar pentru instigare sau
complicitate la infractiunea de talharie simpla.
c 5alharia a fost savarsita de catre o persoana mascata, deghizata
sau travestita.
Aceasta circumstanta agravanta consta in folosirea de catre faptuitor a
unui anumit procedeu pentru a nu putea fi recunoscut.)olosirea acestui
procedeu este sanctionata mai sever, inrtru-cat folosirea acestor procedee
releva periculozitatea aparte a faptuitorului, care chibzuie asupra modului de
comitere a talhariei, adopta si foloseste mi!loace ce asigura eficienta actiunii
iar, totodata, prin practicarea lor este ascunsa infatisarea faptuitorului,
ingreunand astfel identificarea autorului iar procedeul mascarii este, cel maiadesea, de natura a panica victima sau persoanele intalnite la locul faptei ori
in impre!urimi, diminuand ori anuland capacitatea acestora de riposta.
Prin mascare3&1 se intelege acoperirea integrala sau partiala a fetei
cu un obiect sau cu un material, astfel incat individului sa nu i se poata
vedea trasaturile.Cel mai intalnit procedeu de mascare, in cazuistica penala,
interna si eterna, este asezarea pe cap a unui ciorap de matase de culoare
inchisa care, datorita plasticitatii materialului, deformeaza partile
proeminente ale fetei si permite celui mascat o vizibilitate si respiratie buna.
Deghizarea3&1 implica un proces mai comple de ascundere a
identitatii, in cadrul caruia faptuitorul isi poate modifica parametriitrunchiului 0 atasarea unei cocoase sau unui abdomen fals - ,ori a aspectelor
faciale 0 atasarea unei barbi false - , vopsirea parului ori purtarea unei
peruci, modificarea mersului.
5/27/2018 Lucrare de Diploma
42/57
In acelasi procedeu se include si prezentarea intr-o tinuta sau insemne
proprii unei profesii 0 purtarea uniformei de gardian, pompier, postas,
anga!at C.).R. In cazul cand deghizarea are loc prin folosirea unui astfel de
procedeu, ne vom afla in prezenta unui concurs de infractiuni intreinfractiunea prevazuta de art.$11, alin.$, lit.c si infractiunea prevazuta de
art.$"1, alin.$ 0 portul ilegal de decoratii sau semne distincte.
Prin travestire3 se intelege aparitia faptuitorului sub un alt se decat
cel pe care il are, ceea ce necesita folosirea recuzitei si a altor procedee
trebuincioase.
Aceasta fiind o circumstanta de fapt , se va resfrange asupra tuturor
participantilor care au cunoscut-o.Astfel, persoana care instiga o alta
persoana la savarsirea unei talharii in aceasta forma va raspunde pentru
instigare la infractiunea de talharie prevazuta de art.$11,alin.$, lit.c iar
persoana care a a!utat sau inlesnit savarsirea unei astfel de talharii varaspunde pentru complicitate la infractiunea de talharie in aceasta forma
agravata.
d 5alharia a fost savarsita in timpul noptii.
Aceasta situatie este de natura a agrava fapta deoarece, pe de o parte,faptuitorul, stiindu-se la adapostul intunericului, va actiona cu un plus de
aplomb iar, pe de alta parte, victima se va impotrivi mai putin cura!os
actiunii ilicite a faptuitorului.*e considera ca talharia savarsita in timpul
noptii este mai grava deoarece noaptea ofera impre!urari deosebit de
favorabile pentru savarsirea acestei infractiuni.Astfel, noaptea, datorita
intunericului, a scaderii atentiei si vigilentei oamenilor, care in marea lor
ma!oritate se retrag pentru odihna, faptuitorul se poate apropia mai usor si cu
mai putine riscuri de a fi descoperit, de bunul pe care urmareste sa-l
sustraga. De asemenea, cel ce intelege sa se foloseasca de toate aceste
impre!urari se dovedeste mai periculos, ceea ce impune o mai mareseveritate din partea legii penale.&$
*-a pus problema determinarii momentului cand incepe noaptea,
precum si a momentului cand aceasta inceteaza.Cu privire la solutionarea
5/27/2018 Lucrare de Diploma
43/57
acestei probleme au fost emise mai multe opinii &/, sustinandu-se ca
noaptea incepe de la apusul soarelui si dureaza pana cand acesta rasare din
nou, ca noaptea incepe din momentul cand locuitorii se retrag pentru
odihna.Intru-cat legiuitorul a folosit epresia in timpul noptii3 in sensul pecare il are in vorbirea obisnuita, respectiv in sensul de fenomen natural care
se manifesta prin lasarea intunericului cu toate consecintele pe care le atrage
in mod obiectiv acest fenomen 0 reducerea vizibilitatii 0 atunci se considera
ca noaptea incepe in momentul cand se creaza aceasta ambianta si dureaza
pana in momentul cand, ziua aparand din nou, se ridica intunericul si
inceteaza conditiile create de timpul noptii.&"
5impul noptii3 nu poate fi predeterminat prin lege, intru-cat el difera
de la anotimp la anotimp, difera in functie de pozitia geografica, de ora la
care se comite fapta. #sential pentru stabilirea acestei situatii de fapt este
instalarea intunericului.*tabilirea impre!urarii daca a eistat sau nu, in momentul savarsirii
faptei, aceasta ambianta generala pe care o presupune noaptea, revine in
fiecare caz concret instantei de !udecata.
Cu privire la aceasta agravanta, au eistat divergente, considerandu-se
ca, in unele cazuri, trebuie sa se stabileasca, in afara impre!urarii ca talharia
a fost savarsita in timpul noptii, si eistenta altor impre!urari, cum ar fi6
impre!urarea ca afost intuneric la locul faptei sau in apropierea acestui
loc.Acest punct de vedere, adauga legii conditii pe care legiuitorul nu le-a
prevazut, restrangand astfel, in mod ne!ustificat, sfera de aplicare aagravantei.&4 8egiuitorul, prevazand ca o circumstanta agravanta a
talhariei, savarsirea faptei in timpul noptii, nu a avut in vedere o anumita
impre!urare prielnica savarsirii talhariei oferita de timpul noptii, ci ambianta
generala pe care o creaza noaptea.Chiar daca la locul savarsirii talhariei, a
fost lumina artificiala, chiar daca faptuitorul nu s-a folosit de intuneric
pentru a se apropia de bun, circumstanta agravanta eista deoarece, intr-un
fel sau altul, ambianta generala creata de timpul noptii i-a usurat savarsirea
faptei.
Caracterul agravant al acestei infractiuni de talharie si, deci,
raspunderea penala agravata fata de talharia savarsita in timpul zilei deriva,eclusiv, din impre!urarea de fapt ca infractorul a sustras bunul prin violente,
amenintari sau alte mi!loace de constrangere noaptea, astfel incat instantele
5/27/2018 Lucrare de Diploma
44/57
nu pot modifica prevederile eprese ale legii, conditionand aplicarea
acestora si de dovedirea altor impre!urari.&'
Agravarea prevazuta in art.$11,alin.$, lit.d, Cp se aplica si atunci cand
numai o parte din actele de eecutare a talhariei au fost savarsite in timpul
noptii.*i aceasta agravanta, fiind o agravata de fapt, se rasfrange asupratutror participantilor care au cunoscut-o.
e 5alharia savarsita intr-un loc public sau intr-un mi!loc de trasport.
Potrivit art.14$ Cp, fapta se considera savarsita in public atunci
cand a fost comisa6
1 0 intr-un loc care prin natura sau destinatia lui este
totdeauna accesibil publicului, chiar daca nu este prezenta nici o persoana.