Download pdf - Managementul Public

Management public Conf.univ.dr.Armenia ANDRONICEANU Cuprinsul cărţii:

PARTEA INTAI CAPITOLUL 1 FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC 1.1. Necesitatea cunoasterii managementului public 1.2. Definirea managementului public si principalele caracteristici 1.2.1. Caracteristici ale managementului public 1.2.2. Evolutia managementului public pe plan mondial si in Romania 1.3. Abordari majore ale managementului public 1.3.1. Abordarea politica 1.3.2. Abordarea legala 1.3.3. Abordarea manageriala 1.4. Principiile managementului public 1.5. Functiile managementului public 1.6. Interdependentele managementului public cu alte domenii ale stiintei 1.7. Caracteristici ale domeniului managementului public 1.7.1. Interesul public 1.7.2. Serviciul public 1.7.3. Puterea publica PARTEA A DOUA CAPITOLUL 2 PARTICULARITATI ALE SUBSISTEMULUI ORGANIZATORIC AL MANAGEMENTULUI PUBLIC 2.1. Notiunea de organizare 2.2. Abordari fundamentale ale gandirii formaliste cu privire la organizarea institutiilor publice din administratie 2.1.2. Abordarea lui Max Weber 2.2.2. Abordarea lui Frederick Taylor 2.2.3. Abordarea lui Henry Fayol 2.3. Notiunea de structura administrativa 2.4. Tipuri de structuri in administratia de stat 2.4.1. Structura ierarhic – functionala 2.4.2. Structura teritoriala 2.5. Alte componente ale structurii organizatorice a sistemului administrativ CAPITOLUL 3 PARTICULARITATI ALE SUBSISTEMULUI INFORMATIONAL AL MANAGEMENTULUI PUBLIC 3.1. Conceptul de sistem informational 3.2. Tipologia componentelor 3.3. Functiile sistemului informational 3.4. Principiile sistemului informational 3.5. Tendinte ale sistemului informational CAPITOLUL 4 PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI DECIZIONAL ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC

4.1. Fundamentarea deciziilor administrative 4.2. Tipuri de decizii administrative 4.3. Participantii la decizia administrativa 4.4. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative 4.5. Abordari majore privind procesul de fundamentare a deciziilor administrative 4.5.1. Abordarea manageriala a procesului decizional 4.5.2. Modelul rational-comprehensiv de fundamentare a deciziilor administrative 4.5.3. Abordarea politica a procesului decizional 4.5.4. Abordarea legala a procesului decizional CAPITOLUL 5 METODE SI TEHNICI UTILIZATE IN MANAGEMENTUL PUBLIC 5.1. Notiunea de metoda 5.2. Tipologia metodelor utilizate in managementul public 5.2.1. Metodele de executare 5.2.1.1. Metoda constrangerii 5.2.1.2. Metoda convingerii 5.2.1.3. Metoda cointeresarii 5.2.2. Metodele de organizare si functionare 5.2.2.1. Metoda organizarii rationale a activitatilor administrative 5.2.2.2. Metoda sedintei 5.2.2.3. Metoda conducerii eficiente 5.2.2.4. Metoda valorificarii experientei in munca 5.2.2.5. Metoda structurarii corespunzatoare a programului functionarilor publici 5.2.3. Metodele de cercetare CAPITOLUL 6 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC IN DOMENIUL RESURSELOR UMANE 6.1. Functionarul public, concept, tipologie 6.2. Pregatirea profesionala a functionarilor publici 6.2.1. Pregatirea medie 6.2.2. Pregatirea universitara 6.2.3. Pregatirea posuniversitara 6.3. Recrutarea functionarilor publici 6.4. Selectia functionarilor publici 6.4.1. Convorbirea cu candidatii recrutati-interviul 6.4.2. Cercetarea referintelor si calificativelor candidatilor 6.4.3. Satisfacerea unor criterii formale de catre candidati 6.5. Consideratii privind tehnicile de selectie 6.6. Numirea functionarilor publici 6.7. Motivarea functionarilor publici 6.8. Evaluarea activitatii functionarilor publici 6.9. Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici CAPITOLUL 7 ANALIZA COMPARATIVA IN DOMENIUL MANAGEMENTULUI PUBLIC INTRE ROMANIA SI TARILE UNIUNII EUROPENE 7.1. Caracteristici generale 7.2. Structura colectivitatilor locale si regionale 7.3. Mutatii semnificative in managementul public pe plan mondial si in Romania 7.4. Reforma in administratia din Romania

PARTEA A TREIA CAPITOLUL 8 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN AUSTRIA 8.1. Statul 8.2. Structura autoritatii 8.2.1. Autoritatea juridica 8.2.2. Autoritatea legislativa 8.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 9 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN CANADA 9.1. Particularitati ale contextului canadian 9.1.1. Federalismul si globalizarea 9.1.2. Populatia aborigena si minoritatile 9.1.3. Posibilitatea separarii Quebec-ului de Canada 9.2. Structura autoritatii în administratia canadiana 9.2.1. Autoritatea juridica 9.2.2. Autoritatea legislativa 9.2.3. Autoritatea executiva 9.3. Procesul de luare a deciziilor administrative la nivelurile federal, provincial si local 9.4. Transferul de know-how în domeniul managementului public din Canada în Romania CAPITOLUL 10 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN GERMANIA 10.1. Statul 10.2. Structura autoritatii 10.2.1. Autoritatea juridica 10.2.2. Autoritatea legislativa 10.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 11 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN FRANTA 11.1. Statul 11.2. Structura autoritatii 11.2.1. Autoritatea juridica 11.2.2. Autoritatea legislativa 11.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 12 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN JAPONIA 12.1. Statul 12.2. Structura autoritatii 12.1.2. Autoritatea juridica 12.2.2. Autoritatea legislativa 12.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 13 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN SUEDIA 13.1. Statul 13.2. Reprezentarea autoritatii 13.2.1. Autoritatea juridica

13.2.2. Autoritatea legislativa 13.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 14 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN REGATUL UNIT AL MARII BRITANII 14.1. Statul 14.2. Reprezentarea autoritatii 14.2.1. Autoritatea juridica 14.2.2. Autoritatea legislativa 14.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 15 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN STATELE UNITE ALE AMERICII 15.1. Statul 15.2. Reprezentarea autoritatii 15.2.1. Autoritatea juridica 15.2.2. Autoritatea legislativa 15.2.3. Autoritatea executiva BIBLIOGRAFIE

Cuprinsul studiilor de caz: Studii de caz Teme de cercetare Cuprinsul testelor: Teste

PARTEA INTAI

CAPITOLUL 1: FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC

MOD DE LUCRU CUPRINS

1.1. Necesitatea cunoasterii managementului public 1.2. Definirea managementului public si principalele caracteristici

1.2.1.Caracteristici ale managementului public 1.2.2.Evolutia managementului public pe plan mondial si in Romania

1.3. Abordari majore ale managementului public 1.3.1.Abordarea politica 1.3.2.Abordarea legala 1.3.3.Abordarea manageriala 1.4. Principiile managementului public 1.5. Functiile managementului public 1.6. Interdependentele managementului public cu alte domenii ale stiintei 1.7. Caracteristici ale domeniului managementului public

1.7.1.Interesul public 1.7.2.Serviciul public 1.7.3.Puterea publica

REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMANTARA INTREBARI RECAPITULATIVE

CONCEPTE

Managementul public si caracteristicile sale Evolutia managementului public pe plan mondial si in Romania Abordari majore ale managementului public Principiile managementului public Functiile managementului public Interdependente cu alte domenii Caracteristici ale domeniului managementului public

MOD DE LUCRU

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie.

3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.

6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar.

7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in

cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

(1) Manual, notite

(2) Rezumat si cuvinte -cheie

(3) Consultare bibliografie suplimentara

(4) Intrebari

(5) Teste de autoevaluare

(6) Studii de caz , exercitii

(7) Seminar

Caiet de seminar

Capitolul 1

FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC

0DQDJHPHQWXO�SXEOLF�VH�GH]YROW �FD�GRPHQLX�GLVWLQFW�DO�úWLLQ HL�SRUQLQG�GH�OD�HOHPHQWHOH�VDOH�IXQGDPHQWDOH��ÌQ�FRQWLQXDUH�VXQW�SUH]HQWDWH�FkWHYD�FRQFHSWH��WHRULL��SULQFLSLL�GH�ED] ��FDUH�IDFLOLWHD] �FXQRDúWHUHD�� vQ HOHJHUHD� úL� XWLOL]DUHD� FRUHVSXQ] WRDUH� D� DERUG ULORU�� LQVWUXPHQWHORU�� PHWRGHORU� úL�tehnicilor dH�PDQDJHPHQW�SXEOLF�FX�FDUH�RSHUHD] �IXQF LRQDULL�GLQ�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH�

��1HFHVLWDWHD�FXQRDúWHULL�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF

7UDQ]L LD�VSUH�HFRQRPLD�GH�SLD �GHWHUPLQ �SURIXQGH�PXWD LL�vQ�WRDWH�GRPHQLLOH�YLH LL�VRFLDOH��HYLGHQW�úL�vQ�VHFWRUXO�SXEOLF��3ULQ�FRQ LQXWXO�V X��PDQDJHPHQWXO�SXEOLF�UHSUH]LQW �VXSRUWXO�WHRUHWLF�úL�

SUDFWLF�QHFHVDU�LPSOHPHQW ULL�VFKLPE ULORU�vQ�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH� Procesul de restructurare a sectorului public, in general, si a sistemului administrativ, in

special, necesita inalt profesionalism, respectiv functionari publici cu o pregatire corespunzatoare de specialitate si in domeniul managementului public.

Se contureaza din ce in ce mai mult tendinta de profesionalizare a functionarilor publici permanenti. Evident, aceasta mutatie semnificativa determina o foarte buna cunoastere a continutului managementului public.

Figura nr. 1. Continutul managementului public

1.2��'HILQLUHD�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�úL�SULQFLSDOHOH�FDUDFWHULVWLFL

0DQDJHPHQWXO� SXEOLF� UHSUH]LQW � DQVDPEOXO� SURFHVHORU� úL� UHOD LLORU� GH� PDQDJHPHQW�� ELQH�

determinate, existente între componente ale sistemului administrativ, prin care, în regim de putere publLF �� VH� DGXF� OD� vQGHSOLQLUH� OHJLOH� úL�VDX� VH� SODQLILF �� RUJDQL]HD] �� FRRUGRQHD] �� JHVWLRQHD] � úL�

FRQWUROHD] �DFWLYLW LOH�LPSOLFDWH�vQ�UHDOL]DUHD�VHUYLFLLORU�FDUH�VDWLVIDF�LQWHUHVXO�SXEOLF.

MANAGEMENTUL PUBLIC

3URFHVH�úL�UHOD LL�GH�PDQDJHPHQW

3ULQFLSLL�úL�OHJLW L

2UJDQL]DUHD�úL�IXQF LRQDUHD�LQVWLWX LLORU�

publice

Valorile economice, politice, sociale, culturale

Interesul public

studiaz

IRUPHD]

SHUIHF LRQHD]

HVWH�LQIOXHQ DW�GH úL�LQIOXHQ HD] �

XUP UHúWH�

Caracteristici ale managementului public

CARACTER

INTEGRATOR

CARACTER POLITIC

CARACTER DE

DIVERSITATE

CARACTER COMPLEX

CARACTER DE

SIN7(=

'LQ�GHILQL LH�GHVSULQGHP�XUP WRDUHOH�caracteristici: - managementXO�SXEOLF�UHXQHúWH�XQ�DQVDPEOX�GH�SURFHVH�úL�UHOD LL�GH management, care apar

între componentele sistemului administrativ; -�SURFHVHOH�GHVI úXUDWH�vQ�VHFWRUXO�SXEOLF�VXQW�DWkW�procese de management,�FkW�úL�GH�H[HFX LH;

1.2.1. Caracteristici ale managementului public

Multidimensionalitatea managementului public atrage, în mod evident, o serie de

FDUDFWHULVWLFL�� FDUH� FRQWULEXLH� OD� R� EXQ � vQ HOHJHUH� D� FRQ LQXWXOXL� DFHVWXLD� �YH]L� ILJXUD� QU�� Caracteristici ale managementului public).

Figura nr. 2. Caracteristici ale managementului public

1.2.2. (YROX LD�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�SH�SODQ�PRQGLDO�úL�vQ�5RPkQLD

0DQDJHPHQWXO� SXEOLF�� FD� úWLLQ �� V-D� FRQVWLWXLW� vQ� GHFXUVXO� WLPSXOXL� GDWRULW � SUHRFXS ULORU�FRQWLQXH�DOH�VSHFLDOLúWLORU�SHQWUX�SHUIHF LRQDUHD�DFWLYLW LL�vQ�GRPHQLXO�DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH�� ÌQFHSXWXULOH� úWLLQ HL� DGPLQLVWUD LHL� VH� DIO � XQGHYD� vQ� VHFROXO� DO� ;9,,-lea. Germenii viitoarei úWLLQ H�D�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�DX�DS UXW�vQ�*HUPDQLD�úL�$XVWULD�� UL�vQ�FDUH�DX�IRVW�RUJDQL]DWH�cursuri GH� úWLLQ H� FDPHUDOH�� UHVSHFWLY� GH� DGPLQLVWUDUHD� ILQDQ HORU� SXEOLFH�� 8OWHULRU�� FHUFHW ULOH� DX� FXSULQV�vQWUHDJD�DGPLQLVWUD LH�GH�VWDW��

'DWRULW � DFWLYLW LL� FDPHUDOLúWLORU�� vQ� VHFROXO� DO� ;,;-lea, în Austro-Ungaria a fost creat un aparat administrativ� ELQH� RUJDQL]DW�� 'LQWUH� FDPHUDOLúWL� V-au remarcat Lorenz von Stein, profesor la XQLYHUVLW LOH� GLQ� .LHY� úL� 9LHQD� -1845-1885 –� úL L. Gumplovitz, profesor la Universitatea din Granz-1838-1909. �'XS � 'XQVLUH� �� vQWU-R� VRFLHWDWH� GHPRFUDWLF � FHW HQLL� DX� GUHSWXO� V � SDUWLFLSH� OD�SODQLILFDUHD�� LPSOHPHQWDUHD�� HYDOXDUHD� úL� UHIRUPD� VHUYLFLLORU� SXEOLFH�� 3ULQ� XUPDUH�� DFHúWLD� SRW� IL�LPSOLFD L�GLUHFW�vQ�SURFHVHOH�GH�PDQDJHPHQW�úL�GH�H[HFX LH�GLQ�VHFWRUXO�SXEOLF�� 'HúL�vQ�5RPkQLD�FRQFHSWXO�GH�PDQDJHPHQW�SXEOLF�D�IRVW�LQWURGXV�GXS ��GHYLQH�GLQ�FH�vQ�FH� PDL� HYLGHQW � QHFHVLWDWHD� GH]YROW ULL� FHUFHW ULORU� SHQWUX� GHPRQVWUDUHD� IDSWXOXL� F � managementul

SXEOLF� HVWH� XQ� GRPHQLX� GLVWLQFW�� FDUH� VH� GHOLPLWHD] � FODU� GH� DOWH� GRPHQLL, respectiv DGPLQLVWUD LH�

SXEOLF ��GUHSW�DGPinistrativ.

��$ERUG UL�DOH�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF

([LVW �WUHL�DERUG UL�FX�SULYLUH�OD�PDQDJHPHQWXO�SXEOLF�FXQRVFXWH�úL�vQ�OLWHUDWXUD�DPHULFDQ �GH�specialitate. 3UREOHPDWLFD� PDQDJHPHQWXOXL� SXEOLF� HVWH� DERUGDW � GLQ� WUHL� SHUVSHFWLYH�� SROLWLF �� OHJDO ��PDQDJHULDO ��3ULQ�XUPDUH��DX�UH]XOWDW�WUHL�DERUG UL�PDMRUH��

��$ERUGDUHD�SROLWLF � ��$ERUGDUHD�OHJDO � ��$ERUGDUHD�PDQDJHULDO �

��$ERUGDUHD�SROLWLF $�IRVW�H[SOLFDW �úL�VXV LQXW �GH�:DOODFH�6D\UH��FDUH�FRQVLGHUD�F �PDQDJHPHQWXO�SXEOLF�HVWH�vQ�

ultLPXO�UkQG�R�SUREOHP �GH�WHRULH�SROLWLF ��3UREOHPD�IXQGDPHQWDO �vQWU-R�GHPRFUD LH��DILUPD�HO��HVWH�responsabilitatea pentru un control total.

$ERUGDUHD� SROLWLF � D� PDQDJHPHQWXOXL� SXEOLF� SXQH� DFFHQW� SH� YDORUL� FD� reprezentativitate, sensibilitate, receptivitate.� 6H� FRQVLGHU � F � DFHVWHD� VXQW� HVHQ LDOH� SHQWUX� PHQ LQHUHD� GHPRFUD LHL�FRQVWLWX LRQDOH�úL�SRW�IL�LQWHJUDWH�vQ�PDQDJHPHQWXO�SXEOLF��

Structura managementului public devine una politizata de diferite grupuri care cauta permanent reprezentare. Se intampla frecvent ca unele organizatii sa creasca in timp, in principal ca un raspuns la cererea politica de a satisface interesele de reprezentare. Dar, asa cum afirma Seidman, aceste dispute vor continua intrucat organizatiile administrative sunt frecvent abordate ca fiind dominate de probleme politice, accentuand astfel rolul valorilor politice in domeniul managementului public.

��$ERUGDUHD�OHJDO �

$FHDVW �DERUGDUH�D�IRVW�XQHRUL�PLQLPL]DW �FD�LPSRUWDQ ��vQ�VSHFLDO�GH�UHSUH]HQWDQ LL�DERUG ULL�

PDQDJHULDOH��ÌQ�68$�vQV �HVWH�GHILQLW �FD�XQD�GLQWUH�FHOH�PDL�LPSRUWDQWH�SHQWUX�vQ HOHJHUHD�úL�GHILQLUHD�managementului public.

Abordarea legala a managementului public reuneste trei valori. Prima se refera la procedura folosita pentru a desfasura procesele administrative. Aceasta trebuie sa fie precis definita deoarece a fost recunoscuta mult timp ca valoare care nu poate fi limitata la un singur set de cerinte sau standarde.

A doua valoare se refera la drepturile individuale reale ale fiecarui functionar public. Acestea sunt mentionate intr-o Carta a drepturilor si in alte amendamente.

A treia valoare se refera la aspectele juridice care influenteaza rezultatele conflictelor aparute intre persoanele private si stat. Acestea definesc puterea de dispunere pe care o au curtile de a milita impotriva nedreptatilor, a abaterilor de la prevederile legii si a acorda protectie legala pentru toti cetatenii care au fost afectati de aplicarea unor decizii administrative.

1.3.3. Abordarea manageriala Intelegerea celei de a treia abordari, abordarea manageriala, este conditionata de cunoasterea

teoriei managementului stiintific si a abordarii birocratice care vor fi prezentate in continuare (vezi figura nr.3. Abordari majore ale managementului aplicabile in managementul public).

WEBER LEWIS GULICK/URWICK

ABORDAREA BIROCRATICA

ABORDAREA MANAGEMENTULUI

ù7,,1 ,),&

ABORDAREA 5$ ,21$/

− Compartimente specializate

− Diviziune a muncii − ,HUDUKLH�ELQH�GHWHUPLQDW − &RQGXFHUHD�DSDU LQH�XQHL�

persoane − PURPRYDUHD�DUH�OD�ED] �

UH]XOWDWHOH�RE LQXWH − Dimensiune mare a

RUJDQL]D LLORU − Caracterul formal al

VWUXFWXULL��FRPXQLF ULL�úL�managementului

− Dezumanizarea managementului ca urmare a formalismului accentuat

− 5LJLGLWDWHD�UHOD LLORU�manager public - subordonat

− Respectarea unor regulamente bine definite

− Rolul accentuat al leadershipului

− Managerul public trebuie V �DLE �FDOLW L��DSWLWXGLQL��FXQRúWLQ H

− ,QVWLWX LD�SXEOLF �UHSUH]LQW �XQ�FDGUX�vQ care sunt realizate obiectivele de grup

− ,QVWLWX LD�SXEOLF �SRDWH�determLQD�VFKLPE UL�vQ�structura politicului

− 2UJDQL]D LD�SXEOLF �DVLJXU �VWUXFWXUD�SHQWUX�exercitarea puterii politice

− $ERUGDUHD�VLWXD LRQDO �D�leadershipului

- Accentul se pune pe valori FD��HILFLHQ ��HILFDFLWDWH

− $WHQ LD�GHRVHELW �DFRU-GDW �SURFHVXOXL�Ge FRRUGRQDUH�úL�FRPXQLF ULL

− Preocuparea pentru YDORULILFDUHD�SRWHQ LDOXOXL�FUHDWLY�DO�DQJDMD LORU

− Managementul este realizat de un “maestru”

− ([LVWHQ D�PDL�PXOWRU�WLSXUL�GH�RUJDQL]D LL�SXEOLFH�vQ�IXQF LH�GH�DPSODVDPHQW�úL�RELHFWLYHOH�XUP ULWH

− Evaluarea angaMD LORU��vQ VHFWRUXO�SXEOLF�vQ�IXQF LH�de rezultatele muncii lor

Figura nr. 3.�$ERUG UL�PDMRUH�DOH�PDQDJHPHQWXOXL�DSOLFDELOH�vQ�PDQDJHPHQWXO�SXEOLF

1.4. Principiile managementului public

/D� ED]D� PDQDJHPHQWXOXL� SXEOLF� VH� DIO � XQ� DQVDPEOX� GH� SULQFLSLL�� IRUPXODWH� vQ� XUPD� XQRU�ULJXURDVH�úL�DSURIXQGDWH�FHUFHW UL��D�XQHL�vQGHOXQJDWH�H[SHULHQ H� Principiile managementului public au menirea de a asigura cadUXO� JHQHUDO� SHQWUX� R� EXQ �GHVI úXUDUH�D�DFWLYLW LL�DGPLQLVWUDWLYH��YH]L�ILJXUD�QU��3ULQFLSLLOH�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF��

Figura nr. 4. Principiile managementului public

Principiul Conducerii Unitare

Principiul Conducerii Autonome

Principiul FlexibiliW LL

3ULQFLSLXO�5HVWUXFWXU ULL

3ULQFLSLXO�3HUIHF LRQ ULL�&RQWLQXH

PRINCIPIUL

3ULQFLSLXO�OHJDOLW LL

��)XQF LLOH�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF Cunoasterea si exercitarea de catre functionarii publici a functiilor managementului public

constituie un element esential pentru eficienta institutiilor administrative. In opinia noastra (vezi figura nr.5. Functiile managementului public) functiile managementului public sunt: previziune, organizare-coordonare, motivare, administrare, control-evaluare.

Figura nr. 5.�)XQF LLOH�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF

��)XQF LD�GH�SUHYL]LXQH�FRQVW �vQ�ansamblul SURFHVHORU�GH�PXQF ��SULQ�LQWHUPHGLXO�F URUD�

VH� GHWHUPLQ � SULQFLSDOHOH� RELHFWLYH� DOH� LQVWLWX LLORU� SXEOLFH�� vQ� JHQHUDO�� PLMORDFHOH� úL� UHVXUVHOH�

necesaUH�UHDOL] ULL�ORU. �� )XQF LD� GH� RUJDQL]DUH-coordonare presupune un DQVDPEOX� GH� SURFHVH� GH� PXQF � SULQ�

LQWHUPHGLXO� F URUD� VH� DVLJXU � FDGUXO� LQVWLWX LRQDO� QHFHVDU� UHDOL] ULL� UD LRQDOH� úL� HILFLHQWH� D�

obiectivelor previzionate în domeniul managementului publiF�SULQ�DORFDUHD�UD LRQDO �D�UHVXUVHORU�� )XQF LD� GH� PRWLYDUH� UHXQHúWH� DQVDPEOXO� SURFHVHORU� GH� PXQF � SULQ� FDUH� VH� GHWHUPLQ �SHUVRQDOXO� LQVWLWX LHL� SXEOLFH� V � FRQWULEXLH� OD� LGHQWLILFDUHD� úL� VDWLVIDFHUHD� LQWHUHVXOXL�SXEOLF�� SH� ED]D�OX ULL�vQ�FRQVLGHUDUH�D�IDFWRULORU�FDUH�vO�PRWLYHD] �SHQWUX�UHDOL]DUHD�RELHFWLYHORU� �� )XQF LD� GH� DGPLQLVWUDUH� FRQVW � vQWU-un DQVDPEOX� GH� SURFHVH� GH� PXQF � SULQ� FDUH� VH�

DVLJXU � R� JHVWLRQDUH� ULJXURDV � D� WXWXURU� UHVXUVHORU� H[LVWHQWH� úL� DWUDVH� vQ� YHGHUHD� UHDOL] ULL�

obiectivelor sistemului administrativ, respectiv satisfacerea intereselor publice generale. �� )XQF LD� GH� FRQWURO-evaluare� UHSUH]LQW � XQ� DQVDPEOX� GH� SURFHVH� GH� PXQF � SULQ� FDUH� VH�

FRPSDU �UH]XOWDWHOH�FX�RELHFWLYHOH�LQL LDOH��VH�YHULILF �FRQIRUPLWDWHD�DF LXQLORU�LQVWLWX LLORU�SXEOLFH�FX�

UHJOHPHQW ULOH� MXULGLFH� vQ�YLJRDUH�úL�FX�PLVLXQHD�DQJDMD LORU�V L�GH�D�VDWLVIDFH� LQWHUHVXO�JHQHUDO�FX�

PREVIZIUNE

MOTIVAREA

CONTROL

EVALUARE

ORGANIZARE-COORDONARE

ADMINISTRARE

)81& ,,/( MANAGEMENTULU

PUBLIC

UHVSHFWDUHD�GUHSWXULORU�úL�OLEHUW LORU�IXQGDPHQWDOH�DOH�SHUVRDQHORU�úL�vQ�ILQDO�VH�GHWHUPLQ �DEDWHULOH�

GH�OD�VLWXD LLOH�QRUPDOH�vQ�YHGHUHD�HOLPLQ ULL�ORU�� Functionalitatea managementului public este determinata de modul in care functionarii publici permanenti si/sau alesi in functii publice inteleg sa exercite cu inalt profesionalism cele 5 functii prezentate. Eficacitatea managerilor publici este conditionata de abilitatile lor mangeriale manifestate in procesele de management cu ocazia exercitarii acestor functii. 1.6. ,QWHUGHSHQGHQ HOH�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�FX�DOWH GRPHQLL�DOH�úWLLQ HL

Multidimensionalitatea managementuluL� SXEOLF� UH]XOW � GLQ� QXPHURDVHOH� FRQH[LXQL� FX� DOWH�

domenii distincte. În continuare sunt abordate doar câteva dintre acestea.

Figura nr.6. Interdependentele managementului public cu alte domenii ale stiintei Management general Marketing Informatica social administrativa Alte domenii Stiinte politice MANAGEMENT Drept PUBLIC international Ergonomie Sociologie Demografie Psihologie Stiinte economice

Între PDQDJHPHQWXO�JHQHUDO�úL�PDQDJHPHQWXO�SXEOLF�H[LVW �VWUkQVH�LQWHUGHSHQGHQ H��vQ�VHQVXO�F � R� VHULH� vQWUHDJ � GH� SULQFLSLL� úL� OHJLW L� DOH� PDQDJHPHQWXOXL� vúL� J VHVF� DSOLFDELOLWDWH� vQ� LQVWLWX LLOH�SXEOLFH�� /HJ WXUD� vQWUH� FHOH� GRX � HVWH� GH� WLSXO� SDUWH-întreg în care managementul public este un domeniu de aplicabilitate a teoriei generale a managementului, desigur în forme specifice determinate GH�SDUWLFXODULW LOH�GRPHQLXOXL�úL�RULHQWDUHD�SH�VDWLVIDFHUHD�LQWHUHVXOXL�SXEOLF� ÌQ�FDGUXO�RUJDQL] ULL�VWDWDOH��WUHEXLH�V �H[LVWH�R�SHUPDQHQW �FRODERUDUH�vQWUH�PDQDJHULL�SXEOLFL�GLQ�DGPLQLVWUD LH�úL�LQVWLWX LLOH�SROLWLFH��vQWUXFkW�DGPLQLVWUD LD�FRQVWLWXLH�XQXO�GLQ�LQVWUXPHQWHOH�FHOH�PDL�LPSRUWDQWH� XWLOL]DWH� GH� LQVWLWX LLOH� SROLWLFH� SHQWUX� FRQGXFHUHD� VRFLHW LL�� &RODERUDUHD între factorii SROLWLFL�úL�DGPLQLVWUD LD�GH�VWDW�FRQVWLWXLH�R�JDUDQ LH�D�RE LQHULL�XQRU�UH]XOWDWH�VXSHULRDUH�vQ�FRQGXFHUHD�VRFLHW LL�� $OWH�LQWHUGHSHQGHQ H�H[LVW �vQWUH�PDQDJHPHQWXO�SXEOLF�úL�GUHSWXO�DGPLQLVWUDWLY. In cercetarea managementului public nu se poate face o separare intre aspectele juridice si cele manageriale, intrucat acestea nu pot fi tratate separat. $FHVWHL� FHULQ H� L-D� U VSXQV� PDQDJHPHQWXO� SXEOLF� GLQ� PXOWLSOH� SXQFWH� GH� YHGHUH�� I U � D�QHJOLMD�� vQV �� DVSHFWXO� MXULGLF� GHRVHELW� GH� LPSRUWDnt. În cercetarea managementului public nu se SRDWH� IDFH� R� VHSDUDUH� vQWUH� DVSHFWHOH� MXULGLFH� úL� FHOH� QHMXULGLFH�� vQWUXFkW� DFHVWHD� QX� SRW� IL� WUDWDWH�separat. Sistemul administrativ QX�SRDWH�IXQF LRQD�vQ�DIDUD�UHJXOLORU�MXULGLFH��,QWUHDJD�RUJDQL]DUH�úL�GHVI úXUDUH�D�SURFHVHORU�úL�UHOD LLORU�GH�PDQDJHPHQW�GLQ�DGPLQLVWUD LD�SXEOLF �VXQW�UHJOHPHQWDWH�GH�QRUPH� MXULGLFH�� 'H� DFHHD�� FHUFHWkQG� PDQDJHPHQWXO� SXEOLF�� DGPLQLVWUD LD�� úWLLQ D� DGPLQLVWUD LHL�WUHEXLH� vQGUHSWDW � úL� VSUH� FHUFHWDUHD� UHJOHPHQW ULORU� MXULGLFH�� I când apel la rezultatele oferite de úWLLQ D�GUHSWXOXL�DGPLQLVWUDWLY�� ,QWHUGHSHQGHQ H�H[LVW �úL�vQWUH�PDQDJHPHQWXO�SXEOLF�úL�VRFLRORJLH�� 'HVLJXU�F �SURFHVXO�úL�UHOD LLOH�GH�PDQDJHPHQW�VH�GHUXOHD] �vQWU-un mediu social organizat, în FDGUXO� F UXLD� VH� GHVI úRDU � DFWLYLW LOH� VWDELOLWH� SULQ� QRUPH� MXULGLFH�� 'H� DLFL� UH]XOW � QHFHVLWDWHD�DFFHQWX ULL� SUHRFXS ULORU� SHQWUX� FHUFHWDUHD� SUREOHPHORU� VRFLDOH�� FDUH� LQIOXHQ HD] � SURFHVHOH� GH�management. În acest sens, putem exemplifica LQWHUGHSHQGHQ HOH� PDQDJHPHQWXOXL� SXEOLF� FX� úWLLQ HOH� HFRQRPLFH, FDUH�VWXGLD] �vQ�GHWDOLX�WRDWH�DVSHFWHOH�DFWLYLW LL�HFRQRPLFR-financiare. ([LVW �R�VHULH�GH�LQWHUGHSHQGHQ H�vQWUH�PDQDJHPHQWXO�SXEOLF�úL�SVLKRORJLH. Managerii publici, úL� QX� QXPDL� HL�� DSHOHD] � OD� UH]XOWDWHOH� FHUFHW ULORU� SVLhologice, la instrumentarul specific acestui GRPHQLX� SHQWUX� D� YHULILFD� DSWLWXGLQLOH�� FDUDFWHUXO� HWF�� DO� FHORU� FDUH� XUPHD] � V � LQWUH� vQ� VLVWHPXO�DGPLQLVWUDWLY�� $VWIHO�� VXQW� XWLOL]DWH� WHVWH� YDULDWH� FDUH� V � HYLGHQ LH]H�� GH� SLOG �� FDSDFLWDWHD� GH�UD LRQDPHQW� ORJLF� DO� XQHL� SHUVRDQH�� FDSDFLWDWHD� GH� DQDOL] � úL� VLQWH] �� FUHDWLYLWDWHD� úL� LQYHQWLYLWDWHD��VWDUHD�HPR LRQDO �HWF��

8Q� DOW� GRPHQLX� GLVWLQFW�� FX� FDUH� VH� DIO � vQ� VWUkQV � OHJ WXU � managementul public, este ergonomia�� &HUFHW ULOH� vQ� DFHVW�GRPHQLX� DX�FD� VFRS� SULQFLSDO� DGRSWDUHD� GH�P VXUL�� SULQ� FDUH�V � ILH�FUHDWH� FRQGL LL� GH� PXQF � FRQIRUWDELOH�� SHQWUX� RE LQHUHD�XQHL� HILFLHQ H� PD[LPH�� )RORVLQG�FRQFOX]LLOH�HUJRQRPLHL�úL�FRQFOX]LLOH�SURSULLORU�LQYHVWLJD LL��FHUFHW WRULL�vQ�GRPHQLXO�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�RIHU �VROX LL�SHQWUX�FRQWLQXD�SHUIHF LRQDUH�D�SURFHVHORU�úL�UHOD LLORU�GH�PDQDJHPHQW��DF LRQkQGX-se, în acest VFRS��úL�DVXSUD�FRQGL LLORU�GH�PXQF �GLQ�DGPLQLVWUD LH�� 0DQDJHPHQWXO� SXEOLF� VH� DIO � vQ� LQWHUGHSHQGHQ � úL� FX� demografia�� 'HPRJUDILD� VWXGLD] �variate aspecte UHIHULWRDUH�OD�SRSXOD LH��$FHVWHD�LQWHUHVHD] �vQWU-R�DQXPLW �P VXU �úL�IXQF LRQDULL�GLQ�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH��$VWIHO��GHPRJUDILD�FHUFHWHD] �VWUXFWXUD�SRSXOD LHL�SH�JUXSH�GH�YkUVW ��SH�VH[H��DPSODVDUHD� SRSXOD LHL� vQ� GLIHULWHOH� ]RQH� DOH� ULL�� vQ� PHGLXO� UXUDO� VDX� XUEDQ�� SUHFXP� úL� WHQGLQ HOH�DPSODV ULL��GLIHULWH�SUREOHPH�VRFLRSURIHVLRQDOH��SHUVSHFWLYHOH�QDWDOLWD LL��PRUELGLW LL�úL�PRUWDOLW LL��QLYHOXO� FXOWXUDO� DO� SRSXOD LHL� HWF�� 'DWHOH� RE LQXWH� GLQ� FHUFHW ULOH� GHPRJUDILFH� VXQW� XWLOL]DWH� vQ�managementul publiF�vQ�VFRSXO�DGDSW ULL�DGPLQLVWUD LHL�OD�FRQGL LLOH�VSHFLILFH�GH�ORF�úL�WLPS��SHQWUX�satisfacerea într-XQ�JUDG�WRW�PDL�ULGLFDW�D�FHULQ HORU�VRFLDOH�� 'HVLJXU�F �H[LVW �úL�DOWH�GRPHQLL�DOH�úWLLQ HL�FDUH�VH�DIO �vQ�LQWHUGHSHQGHQ �FX�PDQDJHPHQWXO�public, noi�DP�VXSXV�DWHQ LHL�GRDU�FkWHYD�GLQWUH�DFHVWHD��

1.7. Caracteristici ale domeniului de aplicabilitate a managementului public

�) U � vQGRLDO �� vQ HOHJHUHD� DFHVWXL� GRPHQLX� GLVWLQFW� SUHVXSXQH� FXQRDúWHUHD� XQRU� DVSHFWH�SDUWLFXODUH�� PHQLWH� V � SHUPLW � R� SUH]HQWDUH� D� FDGUXOXL� JHQHUDO�� vQ� FDUH� VH� GHUXOHD] � SURFHVHOH� GH�management din adPLQLVWUD LD� SXEOLF � GLQ� 5RPkQLD� �YH]L� ILJXUD� QU�� (OHPHQWH� FDUDFWHULVWLFH�domeniului de aplicabilitate al managementului public).

1.7.1. Interesul public

Astfel, scopuO� PDQDJHPHQWXOXL� SXEOLF� vQ� LQVWLWX LLOH� DGPLQLVWUD LHL� SXEOLFH� HVWH� satisfacerea interesului general,�I U �D�VH�DYHD�vQ�YHGHUH�XQ�SURILW��vQ�WLPS�FH�PDQDJHULL�GLQ�RUJDQL]D LLOH�SDUWLFXODUH�XUP UHVF�vQ�PRG�FRQVWDQW�XQ�FvúWLJ�PDWHULDO. Este foarte important�GH�SUHFL]DW�F �RELHFWLYXO�XQHL� LQVWLWX LL�SXEOLFH�HVWH�VHUYLUHD�LQWHUHVXOXL�SXEOLF��([LVW � vQV �FHULQ H�SH�FDUH� LQL LDWLYD�SDUWLFXODU �QX� OH-DU�SXWHD�VDWLVIDFH�úL�FDUH�VXQW�HVHQ LDOH�SHQWUX� VRFLHWDWH�� vQ� JHQHUDO�� úL� SHQWUX� ILHFDUH� PHPEUX� vQ� SDUWH�� $VHPHQHD� FHULQ H�� FDUH� DOF WXLHVF�LQWHUHVXO�SXEOLF��FRQVWLWXLH�GRPHQLXO�SURSULX�DO�PDQDJHPHQWXOXL�vQ�DGPLQLVWUD LD�SXEOLF �� &RQ LQXWXO� LQWHUHVXOXL� SXEOLF� YDULD] � vQ� UDSRUW� GH� SHULRDGHOH� LVWRULFH� DOH� VRFLHW LL�� IRUPHOH�sociale, tehnicile folosite în fiecare peULRDG �� 'HúL�FRQ LQXWXO�YDULD] ��RELHFWLYXO�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�U PkQH�DFHODVL�

Figura nr.7. Elemente caracteristice domeniului managementului public

ELEMENTELE

CARACTERISTICE MANAGEMENTULUI PUBLIC

INTERESUL PUBLIC SERVICIUL PUBLIC AUTORITATEA

1.7.2. Serviciul public

8Q�DOW�DVSHFW�GLQ�SUREOHPDWLFD�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF��DVXSUD�F UXLD�LQVLVW P�vQ�FRQWLQXDUH��HVWH� QR LXQHD� GH� VHUYLFLX� SXEOLF�� ÌQ� 5RPkQLD�� DFHDVW � QR LXQH� GH� ED] � HVWH� IRORVLW � DWkW� vQ�PDQDJHPHQWXO�SXEOLF��FkW�úL�vQ�GUHSWXO�DGPLQLVWUDWLY�� Corelat strâns cu conceptul prezentat anterior, serviciul public poate fi explicat ca un ansamblu GH� DFWLYLW L� RUJDQL]DWH� úL� DXWRUL]DWH� GH� DGPLQLVWUD LD� SXEOLF � SHQWUX� D� VDWLVIDFH� Qevoi sociale în interes public.

7UHEXLH�UH LQXW�IDSWXO�F �QX�RULFH�DFWLYLWDWH�GH�LQWHUHV�SXEOLF�HVWH�VHUYLFLX�SXEOLF��FL�QXPDL�

DFHOH�DFWLYLW L��FDUH��DúD�FXP�DP�PDL�SUHFL]DW��VXQW�QHFHVDUH�SHQWUX�VDWLVIDFHUHD�XQRU�QHYRL�VRFLDOH�

apreciate de puterea politLF �FD�ILLQG�GH�LQWHUHV�SXEOLF�� ÌQ�DFHVW�FRQWH[W�HVWH�LPSRUWDQW�GH�H[SOLFDW�FRQFHSWXO�GH�SXWHUH�SXEOLF ��UHVSHFWLY�vQ�FH�FRQVW �SXWHUHD�PDQDJHULORU�úL�D�DXWRULW LORU�DGPLQLVWUDWLYH�

��3XWHUHD�SXEOLF

3XWHUHD� SXEOLF � UHSUH]LQW � DQVDPEOXO� GUHSWXULORU� VSHFLDOH� SH� FDUH� OH� DUH� R� LQVWLWX LH�

DGPLQLVWUDWLY ��vQ�VHQV�GH�DXWRULWDWH�FH�UHSUH]LQW �úL�DS U �LQWHUHVXO�SXEOLF��FDUH��vQ�PRG�REOLJDWRULX��

WUHEXLH�V �VH�LPSXQ �FHOXL�SDUWLFXODU��DúD�FXP�UH]XOW �GLQ�&RQVWLWX LH�úL�OHJLOH�RUJDQLFH��

CAPITOLUL 1: REZUMAT

I. Definitia managementului public: Managementul public este o disciplina specializata care are ca obiect cunoasterea proceselor

si relatiilor de management din administratia publica in toata complexitatea lor in vederea formularii de principii si legitati pentru perfectionarea permanenta a organizarii si functionarii structurilor administrative, in functie de valorile puterii politice, de necesitatile economico-sociale, de gradul de inzestrare tehnica, de nivelul general, de cultura si civilizatie, cu scopul realizarii unor servicii publice eficiente, corespunzatoare nevoii sociale generale si satisfacerii interesului public.

Caracteristicile managementului public sunt: caracter integrator, caracter politic, caracter de diversitate, caracter complex, caracter de sinteza.

II. Abordari ale managementului public 1.Abordarea politica sustinuta de Wallace Sayre si Norton Long care pun accentul pe valori

ca: reprezentativitate, sensibilitate, receptivitate Conform acestei abordari structura managementului public devine una politizata de diferite

grupuri care cauta permanent reprezentare. 2.Abordarea legala sustinuta de Marschall Dimock si Kenneth Davis. Marschall Dimock scria ca, pentru administratorul publi, legea este ceva pozitiv si concret

care precizeaza autoritatea acestuia. Kenneth Davis argumenteaza ca organizatiile publice sunt cel mai bine definite in termenii

legii. 3.Abordarea manageriala premisele abordarii manageriale se afla in sec. al IX-lea cand realitatea a demonstrat ca dominatia politicului a condus la dezvoltarea la toate nivelurile a coruptiei, ineficientei si a permis formarea unei clase de politicieni incapabili, in fond sa conduca natiunea.

In concluzie, rolul politicului trebuie diminuat pentru ca produce ineficienta. III. Principiile managementului public: principiul conducerii autonome, principiul conducerii unitare, principiul flexibilitatii, principiul restructurarii, principiul perfectionarii continue, principiul legalitatii.

IV. Functiile managementului public: functia de previziune, functia de organizare-

coordonare, functia de motivare, functia de administrare, functia de control-evaluare. V. Caracteristici ale domeniului managementului public: interesul public, puterea

publica, autoritatea publica, serviciul public.

CUVINTE CHEIE

� Autoritate publica

� Interes public

� Putere publica

� Sreviciu public

� Stabiliment public

� Stabiliment de utilitate publica

� Institutie publica

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

� Armenia Androniceanu- Management Public, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.

� Alexandru I.-Structuri Mecanisme si Institutii Administrative, Ed. Sylvi, Bucuresti, 1996

� Taylor F.-The principles of Scientific Management, New York 1917

� Waldo D.-What is Public Administration, New York, 1978

� Laufer R-Management Public, Dalloz, Reading, 1980

� Garson D.-Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York, 1991

� Farnham D. New Public Managers in Europe, ICSA, Publishing Cambridge, 1996

� Herbert S.-Administrative Behavior, 3rd, Free Press, New York, 1976

INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Care sunt factorii care influenteaza continutul managementului public?

2. Enumerati caracteristicile managementului public

3. Ce interdependente exista intre managementul public si marketing?

4. Ce este interesul public?

5. Reprezentantii abordarii manageriale au contestat abordarea legala? Motivati raspunsul.

Capitolul 2

PARTICULARITATI ALE SUBSISTEMULUI ORGANIZATORIC AL MANAGEMENTULUI PUBLIC

,QVWLWX LLOH�GLQ�DGPLQLVWUD LD�SXEOLF �VH�FRQVWLWXLH�FD�VXEVLVWHP�DO�VLVWHPXOXL�VRFLDO�JOREDO�úL�DX�

FD� VFRS� VHUYLUHD� PHPEULORU� VRFLHW LL�� 3HQWUX� D� VHUYL� VRFLHWDWHD� HVWH� QHFHVDU � RUJDQL]DUHD� ILHF UHL�FRPSRQHQWH� D� VLVWHPXOXL�� ÌQ� FRQWLQXDUH� SUH]HQW P� QR LXQLOH� GH� ED] � UHIHULWRDUH� OD� DFHDVW �SUREOHPDWLF �� 2.1.�1R LXQHD�GH�RUJDQL]DUH 7HUPHQXO�³D�RUJDQL]D´�SURYLQH�GLQ�OLPED�IUDQFH] ��RUJDQLVHU��úL�vQVHDPQ �D�DF LRQD�PHWRGLF�SHQWUX�DVLJXUDUHD�GHVI úXU ULL�HILFLHQWH�D�XQRU�DFWLYLW L��

Figura nr. 8. CriterLL�úL�IRUPH�GH�RUJDQL]DUH

Organizarea in managementul public reprezinta un ansamblu de procese prin care potrivit

cadrului legislativ se delimiteaza elementele componente ale sistemului administrativ in ansamblu si ale fiecarei institutii publice in parte, se precizeaza atributiile, sarcinile si competentele care revin componentelor acestuia, precum si relatiile care se stabilesc intre ele in cadrul si in afara sistemului in vederea satisfacerii eficiente a interesului public.

2.2. $ERUG UL� IXQGDPHQWDOH� DOH� JkQGLULL� IRUPDOLVWH� FX� SULYLUH� OD�

RUJDQL]DUHD�LQVWLWX LLORU�SXEOLFH�GLQ�DGPLQLVWUD LH ([LVW �WUHL�DERUG UL�IXQGDPHQWDOH�DOH�JkQGLULL�IRUPDOLVWH�FX�SULYLUH�OD�RUJDQL]DUHD�LQVWLWX LLORU�SXEOLFH�GLQ�DGPLQLVWUD LH��

Organizarea compartimentelor

2UJDQL]DUHD�LQVWLWX LHL

Organizarea domeniului

Organizarea sistemului

NIVELUL

Organizarea structurii

Organizarea proceselor OBIECTUL

Criterii de organizare

2.2.1. Abordarea lui Max Weber (1864-1920) :HEHU�FRQVLGHUD�F �� în general, procesele administrative� HYROXHD] � vQ�SURJUHVLH�JHRPHWULF �

VSUH� UD LRQDOLVPXO� WHKQRORJLF��FHHD�FH� vQVHDPQ �F �SH�P VXUD�HYROX LHL�� LGHLOH�FkúWLJ � vQ�FRHUHQ �úL�devin sistematice. Prin urmare,�:HEHU�VXV LQHD�F �ELURFUD LD�HVWH�XQ�HOHPHQW�PDMRU�vQ�DFHDVW �HYROX LH�FRPSOH[ ��

2.2.2. Abordarea Frederick Taylor (1856-1915) 7D\ORU� úL-D� GHUXODW� FHUFHW ULOH� vQWU-R� SHULRDG � vQ� FDUH� LQHILFLHQ D�� LPRUDOLWDWHD� SROLWLF � úL�

exploatarea resurselor naturale DOH� $PHULFLL� GHVFULDX� R� ID] � SUHPHUJ WRDUH� SUREOHPHL� PDL� ODUJL� D�HILFLHQ HL�QD LRQDOH��

2.2.3. Abordarea lui Henry Fayol (1841-1925) �ÌQDLQWH�GH�D�IL�XQ�PDQDJHU�GH�VXFFHV�úL�XQ�VSHFLDOLVW�GH�VHDP �DO�PDQDJHPHQWXOXL��)D\RO�D�IRVW�

un bun inginer, care a reuúLW�V �UHGXF �ULVFXULOH�GH�LQFHQGLX�vQ�PLQHOH�GH�F UEXQL�GLQ�68$�� $SOLFDELOLWDWHD� LGHLORU� OXL� )D\RO� vQ� PDQDJHPHQWXO� SXEOLF� VH� ED]HD] � SH� FLQFL� HOHPHQWH��planificare-SUHYL]LXQH��RUJDQL]DUH��FRPXQLFDUH��FRRUGRQDUH�úL�FRQWURO��

2.3. 1R LXQHD�GH�VWUXFWXU �DGPLQLVWUDWLY

6WUXFWXUD� DGPLQLVWUD LHL� SXEOLFH UHSUH]LQW � FRQILJXUD LD� LQWHUQ � úL� UHOD LLOH� FDUH� VH� VWDELOHVF�

între componentele sistemului în procesul de realizare a obiectivelor sistemului administrativ. �2�EXQ �VWUXFWXUDUH�D�DGPLQLVWUD LHL�GH�VWDW�WUHEXLH�V �DVLJXUH��DWkW�HYLWDUHD�VXSUDGLPHQVLRQ ULL�DSDUDWXOXL� DGPLQLVWUDWLY�� VLWXD LH� FDUH� JHQHUHD] � DFWLYLW L� SDUDOHOH�� UH]ROY UL� JUHRDLH� úL� FKHOWXLHOL�EXJHWDUH� VXSOLPHQWDUH� LQXWLOH� úL� QHMXVWLILFDWH�� FkW� úL� VXEGLPHQVLRQDUHD� DSDUDWXOXL�� FDUH� SURYRDF � R�VXSUDDJORPHUDUH� FX� VDUFLQL� úL� DWULEX LL�� 3ULQ� XUPDUH�� DFHHDúL� LQVWLWX LH� HVWH� QHYRLW � V � GHVI úRDUH� XQ�QXP U� H[DJHUDW� GH� PDUH� GH� DFWLYLW L�� FHHD� FH� SRDWH� DYHD� FD� UH]XOWDW� R� UH]ROYDUH� VXSHUILFLDO � úL�VDX�SDU LDO �D�SUREOHPHORU�FX�FDUH�VH�FRQIUXQW �LQVWLWX LD�SXEOLF �úL�VRFLHWDWHD�vQ�DQVDPEOXO�HL��

2��7LSXUL�GH�VWUXFWXUL�vQ�DGPLQLVWUD LD�GH�VWDW

6WUXFWXUD�DGPLQLVWUD LHL�GH�VWDW�SRDWH�IL�DERUGDW �VXE�GRX �IRUPH��IXQF LRQDO�úL�teritorial. (vezi figura nr. 9��7LSXUL�GH�VWUXFWXUL�vQ�DGPLQLVWUD LD�SXEOLF �� 8Q�VLVWHP�DGPLQLVWUDWLY�VH�SRDWH�RUJDQL]D�VXE�IRUPD�XUP WRDUHORU�tipuri de structuri: - 6WUXFWXUD� LHUDUKLF -IXQF LRQDO � DVLJXU �� vQ� SULQFLSDO�� XQLWDWHD� GH� GHFL]LH� úL� DF LXQH� vQ�

FDGUXO� VLVWHPXOXL� úL� HVWH� GHWHUPLQDW � GH� YDULHWDWHD� GRPHQLLORU� GH� DFWLYLWDWH� reunite în DGPLQLVWUD LH�

- 6WUXFWXUD� WHULWRULDO � HVWH� GHWHUPLQDW � GH� GLVSXQHUHD� GLIHULWHORU� FRPSRQHQWH�DOH� VWUXFWXULL�VLVWHPXOXL�DGPLQLVWUDWLY�vQ�XQLW L�DGPLQLVWUDWLY-teritoriale distincte;

- Structura de tip mixt�vPELQ �WLSXULOH�SUHFHGHQWH�GH�VWUXFWXUi.

Figura nr. 9.�7LSXUL�GH�VWUXFWXUL�vQ�DGPLQLVWUD LD�SXEOLF

Structura

,HUDUKLF -)XQF LRQDO

7HULWRULDO Mixta

2.4.1. 6WUXFWXUD�LHUDUKLF -IXQF LRQDO 3UHVXSXQH�RUJDQL]DUHD�DGPLQLVWUD LHL�GH�VWDW�pe niveluri ierarhice��SH�FDWHJRULL�GH�LQVWLWX LL�vQ�IXQF LH�GH�domeniul vQ�FDUH�vúL�GHVI úRDU �DFWLYLWDWHD�� $VWIHO�� DX� IRVW� FUHDWH� LQVWLWX LL-RUJDQH� FX� FRPSHWHQ � PDWHULDO � JHQHUDO �� FDUH� vúL� GHVI úRDU �DFWLYLWDWHD�� SULQFLSLDO�� vQ� WRDWH� VIHUHOH� YLH LL� VRFLDOH�� 2� DVWIHO� GH� LQVWLWX LH� HVWH� JXYHUQXO�� 3ULQFLSLDO��GHRDUHFH�úL�vQWUH�DFHVWH�LQVWLWX LL�H[LVW �GLIHUHQ LHUL�vQ�FHHD�FH�SULYHúWH�YROXPXO�úL�QDWXUD�DWULEX LLORU��vQ�UDSRUW�FX�UROXO�LQVWLWX LHL�UHVSHFWLYH�vQ�FDGUXO�VLVWHPXOXL�LQVWLWX LLORU�DGPLQLVWUD LHL�GH�VWDW�� 2��6WUXFWXUD�WHULWRULDO 6WUXFWXUD�WHULWRULDO �GHVHPQHD] �RUJDQL]DUHD sistemului administrativ în raport cu teritoriul pe FDUH�vúL�GHVI úRDU �DFWLYLWDWHD�úL�vúL�H[HUFLW �FRPSHWHQ D�LQVWLWX LD��RUJDQXO��DGPLQLVWUD LHL�GH�VWDW�� ÌQ�FDGUXO�VWUXFWXULL�WHULWRULDOH��DGPLQLVWUD LD�GH�VWDW�FXSULQGH�LQVWLWX LL�FX�FRPSHWHQ �WHULWRULDO �

JHQHUDO �� GHQXPLWH� úL� LQVWLWX LL� FHQWUDOH� úL� RUJDQH� FX� FRPSHWHQ � WHULWRULDO � OLPLWDW � OD� XQLW LOH�administrativ-WHULWRULDOH��GHQXPLWH�úL�LQVWLWX LL�ORFDOH�DOH�DGPLQLVWUD LHL�GH�VWDW��

2.5. Alte componente ale structurii organizatorice a sistemului administrativ

)XQF LRQDUHD� VLVWHPXOXL� DGPLQLVWUDWLY� GLQ� 5RPkQLD� presupune luarea în considerare a unor componente structurale, respectiv: nivelul ierarhic, ponderea ierarhica, compartimentul, postul, functia publica, relatiile administrative si relatiile organizatorice.

NIVELUL IERARHIC� VH� GHILQHúWH� FD� DQVDPEOXO� FRPSRQHQWHORU� VWUXFWXULL� SODVDWH� SH� OLQLL�RUL]RQWDOH��OD�DFHHDúL�GLVWDQ �LHUDUKLF �ID �GH�PDQDJHPHQWXO�GH�YkUI�DO�DGPLQLVWUD LHL�GH�VWDW��

321'(5($� ,(5$5+,& � UHSUH]LQW � QXP UXO� SHUVRDQHORU� FRQGuse nemijlocit de un IXQF LRQDU�SXEOLF�FX�IXQF LH publica de conducere si/sau de un reprezentant ales.

COMPARTIMENTUL� HVWH� R� FRPSRQHQW � UH]XOWDW � GLQ� DJUHJDUHD� XQRU� SRVWXUL� úL� IXQF LL�SXEOLFH� FX� FRQ LQXW� VLPLODU� úL�VDX� FRPSOHPHQWDU�� &RPSDUWLPHQWXO� HVWH� GHfinit prin ansamblul SHUVRDQHORU� FDUH� GHVI úRDU � DFWLYLW L� UHODWLY� RPRJHQH�� FDUH� VROLFLW � FXQRúWLQ H� VSHFLDOL]DWH� GH� XQ�DQXPLW� WLS�� SUHFXP� úL� XQ� DQVDPEOX� GH� PHWRGH� úL� WHKQLFL� DGHFYDWH�� VLWXDWH� vQWU-XQ� DQXPLW� VSD LX� úL�subordonate nemijlocit unui singur fuQF LRQDU�SXEOLF�FX�IXQF LH publica de conducere.

POSTUL� HVWH� DOF WXLW� GLQ� DQVDPEOXO� RELHFWLYHORU�� VDUFLQLORU�� FRPSHWHQ HORU� úL�UHVSRQVDELOLW LORU�GHVHPQDWH��SH�DQXPLWH�SHULRDGH�GH�WLPS��XQRU�IXQF LRQDUL�SXEOLFL�SHUPDQHQ L�VL�VDX�reprezentantilor numiti sau alesi.

)81& ,$ PUBLICA� FRQVWLWXLH� IDFWRUXO� GH� JHQHUDOL]DUH� DO� XQRU� SRVWXUL� DVHP Q WRDUH� GLQ�SXQFWXO� GH� YHGHUH� DO� DULHL� GH� FXSULQGHUH� D� DXWRULW LL� úL� UHVSRQVDELOLW LL�� 'H� H[HPSOX�� IXQF LHL� GH�PLQLVWUX� vL� FRUHVSXQG� vQ� FDGUXO� XQHL� LQVWLWX Li publice un QXP U� GH� SRVWXUL�� vQ� IXQF LH� GH�GLPHQVLXQLOH�JXYHUQXOXL�úL�GH�YDULHWDWHD�GRPHQLLORU�� $WkW� vQ� DGPLQLVWUD LD� FHQWUDO �� FkW� úL� vQ� FHD� ORFDO � H[LVW � SRVWXUL�IXQF LL� GH� FRQGXFHUH� úL� GH�H[HFX LH��2�SDUWH�GLQWUH�DFHVWHD�VXQW�RFXSDWH�GH� IXQF LRQDUL�SXEOLFL�SHUPDQHQ L��DQJDMD L� vQ�VLVWHPXO�DGPLQLVWUDWLY�� vQ� WLPS� FH� DOW � SDUWH� HVWH� RFXSDW � GH reprezentanti QRL� YHQL L� vQ� VLVWHP� alesi si/sau numiti. Relatiile administrative si relatiile organizatorice Sistemul autoritatilor si institutiilor puterii executive intra, ca intreg si prin partile sale componente, in relatii cu alte autoritati sau institutii apartinand altor sisteme, precum si cu alte componente ale societatii civile. Aceste relatii sunt relatii administrative (vezi figura nr.10. Relatiile administrative stabilite intre componentele sistemului administrativ). Ele nu sunt uniforme, cunoscand diferentieri si avand particularitati in functie de componentele intre care se stabilesc. Consideram potrivita structurarea relatiilor administrative, dupa apartenenta lor in: relatii interne si relatii externe. Relatiile interne se stabilesc intre autoritati si in cadrul structurilor organizatorice ale institutiilor administrative. In ceea ce priveste relatiile autoritatii executive cu alte

autoritati ale statului, cele legislative sau judecatoresti, trebuie subliniat faptul ca acestea se bazeaza pe principiul separatiei puterilor, ceea ce exclude subordonarea. Relatiile interne intre institutii administrative reprezentative ale autoritatii:

1. Relatiile autoritatilor puterii legislative Reprezinta raporturile cu Parlamentul, in ansamblul sau, si/sau fie cu fiecare dintre cele doua

camere, Senatul si Camera Deputatilor, luate separat. Aceste relatii dau expresia dreptului de control parlamentar asupra executivului si se materializeaza in atributiile constitutionale ale Parlamentului in legatura cu organizarea si functionarea autoritatilor executive.

Totodata, Presedintele are anumite prerogative vizavi de Parlament, printre care dreptul ca in anumite conditii sa il dizolve.

2. Relatiile autoritatilor puterii judecatoresti sunt relatii de colaborare si au in vedere, pe de o parte, obligatiile executivului de a asigura conditiile functionarii justitiei, iar, pe de alta parte, au dreptul de a participa la constituirea autoritatilor puterii judecatoresti.

3. Relatiile autoritatilor puterii executive prin care se stabilesc si aplica prevederile proprii si ale celorlalte autoritati. In cadrul sistemului administrativ exista o serie de particularitati care se regasesc in

urmatoarele categorii de relatii administrative, exemple: relatiile de autoritate stabilite in cadrul legislativ, relatiile functionale, relatiile de colaborare, relatiile de reprezentare-intre titularul de posturi si/sau functii de conducere care intra in legatura cu alte persoane din afara sau din interiorul propriului sistem administrativ, dar si din strainatate.

Relatiile externe se stabilesc intre diferite componente ale structurii sistemului administrativ si alte categorii de organizatii publice sau private si/sau persoane fizice.

Acestea pot fi: - relatii cu autoritatile autonome; - relatiile cu organizatiile neguvernamentale; - relatiile cu agentii economici; - relatiile cu persoanele fizice.

In cadrul subsistemului organizatoric al managementului public exista relatiile organizatorice reprezentate de ansamblul legaturilor dintre componentele structurii lor organizatorice. Acestea reflecta complexitatea raporturilor care se stabilesc intre componentele primare posturi/functii publice de conducere si executie si autoritati, institutii, compartimente ale structurii lor organizatorice. Relatiile organizatorice din institutiile publice se pot divide in functie de continutul lor in:

1. Relatii de autoritate instituite prin intermediul unor acte normative, exercitarea lor fiind deci obligatorie. In aceasta categorie se includ urmatoarele trei tipuri:

- Relatii ierarhice - Relatii functionale; - Relatiile de stat major. 2. Relatii de cooperare 3. Relatii de control 4. Relatii de reprezentare Relatiile nu sunt uniforme si cunosc diferentieri avand particularitati in functie de

componentele intre care se stabilesc. Componentele prezentate mai sus pot fi influentate considerabil atat ca numar, cat si ca

structura de catre noii functionari publici intrati in sistem. Ei au misiunea de a pune in aplicare programele administrative, economice si politice ale partidelor care i-au propulsat sau i-au numit in postul sau functia publica respectiva. Prin urmare, influenta politicului este considerabila daca se are in vedere faptul ca posturile si functiile cheie din sistemul administrativ sunt supuse unui proces continuu de schimbare, generat de mutatiile in viata politica a unei tari. Din pacate, astfel de situatii sunt

frecvente in tarile in curs de dezvoltare si slab dezvoltate si au consecinte negative asupra functionalitatii sistemului administrativ, economic si social.

ÌQ� FRQVHFLQ �� GHYLQH� GLQ� FH� vQ� FH� PDL� HYLGHQW � LQWURGXFHUHD� XQRU� FULWHULL� QRL� SHQWUX�SURPRYDUHD� úL� QXPLUHD� IXQF LRQDULORU� SXEOLFL� vQ� IXQF LL�SRVWXUL�SXEOLFH� vQ� IXQF LH�GH�FRPSHWHQ D� ORU�SURIHVLRQDO � úL� PDQDJHULDO �� 'RPLQDUHD� XQXL� VLVWHP� GH� PDQDJHPHQW� GH� ODWXUD� SROLWLF � RULHQWDW �QHFRUHVSXQ] WRU�DUH��GHVLJXU��FRQVHFLQ H�GLQWUH�FHOH�PDL�QHSO FXWH�SH�WHUPHQ�OXQJ��LDU�SH�WHUPHQ�VFXUW�vQVHDPQ �VDWLVIDFHUHD�XQRU�LQWHUHVH�P UXQWH��GH�JUXS�VRFLDO�VDX�ILH�FKLDU�úL�GRDU�GH�SDUWLG�SROLWLF��

CAPITOLUL 2 REZUMAT

I. Definitie: Organizarea in managementul public reprezinta un ansamblu de procese prin care se delimiteaza elementele componente ale sistemului, se precizeaza sarcinile si competentele care revin componentelor acestuia, precum si relatiile care se stabilesc intre ele in cadrul si in afara sistemului.

II. Abordari fundamentale ale gandirii formaliste cu privire la organizarea institutiilor publice din administratie.

Exista trei abordari: 1)Abordarea lui Max Weber – Weber considera ca, procesele administrative evolueaza in

progresie geometrica spre rationalismul tehnologic; ceea ce inseamna ca pe masura evolutiei, ideile castiga in coerenta si devin sistematice; sustine ca birocratia este un element major in aceasta evolutie complexa.

2)Abordarea lui Frederich Taylor – Taylor si-a derulat cercetarile intr-o perioada in care ineficienta, imoralitatea politica si exploatarea resurselor naturale ale Americii descriau o faza premergatoare problemei mai largi a eficientei nationale.

3)Abordarea lui Henry Fayol – Aplicabilitatea ideilor lui Fayol in managementul public se bazeaza pe 5 elemente: planificare-previziune, organizare, comunicare, coordonare si control.

III. Structura administratiei publice – reprezinta configuratia interna si relatiile care se stabilesc intre componentele sistemului in procesul de realizare a obiectivelor sistemului administrativ. Poate fi abordata sub doua forme: functional si teritorial.

Un sistem administrativ se poate organiza sub forma urmatoarelor tipuri de structuri: structura ierarhic-functionala, structura teritoriala, structura de tip mixt.

Alte componente ale structurii organizatorice a sistemului administrativ: nivelul ierarhic, ponderea ierarhica, compartimentul, postul, functia publica.

Relatiile administrative si relatiile organizatorice: Relatiile interne intre institutii administrative reprezentative ale autoritatii: 1. Relatiile autoritatilor puterii legislative; 2. Relatiile autoritatilor puterii judecatoresti; 3. Relatiile autoritatii executive prin care se stabilesc si aplica prevederile proprii si ale

celorlalte autoritati. Relatiile externe, care pot fi: 1. Relatii de autoritate – ierarhice, functionale, de stat major; 2. Relatii de cooperare; 3. Relatii de control; 4. Relatii de reprezentare.

CUVINTE CHEIE

Structura administrativa

Nivel ierarhic

Pondere ierarhica

Compartiment

Post

Fuctie

Relatii administrative

Relatii organizatorice

Autoritate

Cooperare

Control

Reprezentare


Management public- Armenia Androniceanu, ed. Economica, Bucuresti,1999.

Burland A, Laufer R-Public Management, Dalloz, London, 1990.

Braybrooke D.- A Strategy of Decision, Free Press, New York, 1980.

Breton R- Multiculturalism and Canadian Nation-Buiding in Politics of Gender, Ethnicity

and Language in Canada, sous la dir de Alan Cairns et Cynthia Williams, Toronto University

Press, nr.34, 1986.

Brock J.- Managing People in Public Agencies, Brown Press, Boston, 1984

Decretul nr.115/1938

Legea nr.1/1970

Legea nr.30/1990

Constitutia Romaniei/1991

Legea nr.10/1991

Legea nr.40/1991

Legea nr.69/1991

Legea nr.70/1991

H.G.nr.281/1992

Ordonanta nr.69/1994

Legea nr.83/1995

ÎNTREB RI RECAPITULATIVE

1. Ce se intelege prin organizarea managementului public?

2. Care sunt criteriile de organizare ale managementului public?

3. Care sunt reprezentantii gandirii formaliste cu privire la organizarea institutiilor publice din

administratie?

4. Ce reprezinta structura administrativa?

5. Cate tipuri de structuri exista in administratia de stat?

6. Ce tipuri de relatii interne cunoasteti?

7. De cate feluri pot fi relatiile de autoritate?

CAPITOLUL 3 PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI INFORMATIONAL AL MANAGEMENTLUI PUBLIC

MOD DE LUCRU CUPRINS 3.1.Conceptul de sistem informational 3.2.Tipologia componentelor 3.3.Functiile sistemului informational 3.4.Principiile sistemului informational 3.5.Tendinte ale sistemului informational REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA INTREBARI RECAPITULATIVE CONCEPTE Sistem informational Tipologia informatiilor in managementul public Functiile sistemului informational Principiile sistemului informational Tendinte

MOD DE LUCRU









(1) Manual, notite


(3) Consultare bibliografie

suplimentara

(4) Intrebari



(7) Seminar

Caiet de seminar

COMPONENTELE SISTEMULUI

INFORMATIONAL

DATE

FLUXURI INFORMA-

,21$/(

INFORMA-,,

MIJLOACE DE TRATARE A

,1)250$ ,,-LOR

CIRCUITE INFORMA-

,21$/( PROCEDU- RILE INFORMA-

,2NALE

Capitolul 3

PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI�,1)250$ ,21$/ AL MANAGEMENTULUI PUBLIC

6LVWHPXO� LQIRUPD LRQDO� vQ� DGPLQLVWUD LD� SXEOLF � DUH� R� VHULH� GH� SDUWLFXODULW L�� FDUH� VXQW�determinate de specificul domeniului studiat.

3��&RQFHSWXO�GH�VLVWHP�LQIRUPD LRQDO

'DWHOH�� LQIRUPD LLOH��PLMORDFHOH�GH� WUDWDUH�D� LQIRUPD LLORU�FD�GH�DOWIHO� úL�FLUFXLWHOH�úL� IOX[XULOH�LQIRUPD LRQDOH� VXQW� LQIOXHQ DWH� GH� UHOD LLOH� FDUH� H[LVW � vQWUH� LQVWLWX LLOH� FRPSRQHQWH� DOH� VLVtemului DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH�GDU�VL�LQ�FDGUXO�DFHVWRUD� ([HUFLWDUHD�DXWRULW LL� OHJLVODWLYH�� MXULGLFH�úL�H[HFXWLYH�GH�F WUH institutiile abilitate determina H[LVWHQ D� XQRU� FLUFXLWH� LQIRUPD LRQDOH�� FDUH� SHUPLW� YHKLFXODUHD� DQXPLWRU� FDWHJRULL� GH� LQIRUPD LL, generale si/sau clasificate. 6LVWHPXO� LQIRUPD LRQDO� FXSULQGH� DQVDPEOXO� GH� GDWH�� LQIRUPD LL� FRQ LQXWH� vQ� GRFXPHQWH��FLUFXLWH� LQIRUPD LRQDOH�� IOX[XUL� LQIRUPD LRQDOH� úL� PLMORDFH� GH� WUDWDUH� D� LQIRUPD LLORU�� LPSOLFDWH� vQ�procesul de fundamentare a deciziilor administrative elaborate in institutii care fac parte din sistemul DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH�úL�FDUH�FRQWULEXLH��SULQ�FRQ LQXWXO�ORU��OD�VDWLVIDFHUHD�QHFHVLW LORU�JHQHUDOH�DOH�SRSXOD LHL��(vezi figura nr. 10��6LVWHPXO�LQIRUPD LRQDO�GLQ�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH�� )LHFDUH� FRPSRQHQW � D� VLVWHPXOXL� DGPLQLVWUD LHL� SXEOLFH� HVWH� DWkW� XQ� HPL WRU�� FkW� úL� XQ�beneficiar�GH�LQIRUPD LL��FDUH�GHVHUYHúWH�VLVWHPXO�vQ�DQVDPEOXO�OXL�� Figura nr. 10.�6LVWHPXO�LQIRUPD LRQDO�GLQ�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH

3.2. Tipologia componentelor

([LVW �R�FODVLILFDUH�D�LQIRUPD LLORU (vezi figura nr. 11. Tipologia�LQIRUPD LLORU��FDUH�FLUFXO �vQ�

VIHUD�DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH�OXkQGX-se în considerare mai multe criterii:

1. Modul de exprimare:

- Orale,

- Scrise,

- Audiovizuale.

2. Gradul de prelucrare:

- Primare,

- Intermediare,

- Finale.

��'LUHF LD�YHKLFXO ULL�

- Descendente,

- Ascendente,

- Orizontale.

��'HVWLQD LH�

- Interne,

- Externe.

5. Obligativitatea pentru beneficiar:

- Imperative,

- Nonimperative.

6. Natura proceselor reflectate:

- Financiare,

- Comerciale,

- Culturale,

- Turistice,

- Sportive.

��0RGXO�GH�HYLGHQ �D�LQIRUPD LLORU�

- (YLGHQ �FXUHQW ,

- Statistice.

Figura nr. 11.�7LSRORJLD�LQIRUPD LLORU�vQ�PDQDJHPHQWXO�SXEOLF

MODUL DE EXPRIMARE

GRADUL DE PRELUCRARE

',5(& ,$�9(+,&8/ 5,,

'(67,1$ ,(

OBLIGATIVITA-TEA PENTRU BENEFICIAR

NATURA PROCESELOR REFLECTATE

MODUL DE (9,'(1

ORALE

SCRISE

AUDIOVIZUALE

PRIMARE

INTERMEDIARE

FINALE

DESCENDENTE

ASCENDENTE

ORIZONTALE

INTERNE

EXTERNE

IMPERATIVE

NONIMPERATIVE

FINANCIARE

COMERCIALE

CULTURALE

TURISTICE

SPORTIVE

ALTELE

'(�(9,'(1 �&85(17

STATISTICE

CRITERIUL

TIPUL

8WLOL]DUHD�LQIRUPD LHL�vQ�SURFHVXO�GH�HODERUDUH�D�DFWHORU�QRUPDWLYH�úL�WUDQVPLWHUHD�DFHVWRUD�GLQ�

XUP �F WUH�DXWRULW LOH�DGPLQLVWUDWLYH�ORFDOH��VSUH�H[HFX LH�LPSOLF �XQ�FLUFXLW�úL�VDX�IOX[�LQIRUPD LRQDO (vezi figura nr. 12��&DUDFWHULVWLFL�DOH�IOX[XOXL�LQIRUPD LRQDO��

Figura nr. 12.�&DUDFWHULVWLFL�DOH�IOX[XOXL�úL�FLUFXLWXOXL�LQIRUPD LRQDO

'H� IDSW�� FLUFXLWXO� LQIRUPD LRQDO� GHVHPQHD] � WUDLHFWXO� SH� FDUH� vO� SDUFXUJH� LQIRUPD LD� GH la HPL WRU� SkQ � OD� EHQHILFLDUXO� GH� LQIRUPD LH (vezi figura nr. 13. Tipologia circuitelor fluxurilor LQIRUPD LRQDOH��

Figura nr. 13. Tipologia circuitelor/fluxurilor iQIRUPD LRQDOH

Fiabilitate

&,5&8,78/�,1)250$ ,21$/

��

Cost

Lungime

Vite] �GH�GHSODVDUH

*UDG�GH�vQF UFDUH

',5(& ,$�VEHICU-

/ 5,,

)5(&9(1 $

PRODUCERII

ORIZONTALE

VERTICALE OBLICE OCAZIONALE PERIODICE

8Q� DOW� FRPSRQHQW� DO� VLVWHPXOXL� LQIRUPD LRQDO� HVWH� IOX[XO� LQIRUPD LRQDO, care UHSUH]LQW �

FDQWLWDWHD�GH�LQIRUPD LH�YHKLFXODW �vQWUH�HPL WRU�úL�EHQHILFLDUXO�GH�LQIRUPD LH. Acesta este caracterizat de OXQJLPH��YLWH] �GH�GHSOasare, fiabilitate, cost etc. 7LSRORJLD�FLUFXLWHORU�LQIRUPD LRQDOH�HVWH�VWUXFWXUDW �GXS �XUP WRDUHOH�FULWHULL� ��'LUHF LD� GH�YHKLFXODUH��FDUDFWHULVWLFLOH� HPL WRUXOXL� úL�� UHVSHFWLY�� DOH�beneficiarului de

LQIRUPD LL� verticale, orizontale, oblice. 2. FrecYHQ D�SURGXFHULL� periodice, ocazionale. 3URFHGXULOH� LQIRUPD LRQDOH� GHVHPQHD] �� vQ� HVHQ �� un ansamblu de elemente prin care se

VWDELOHVF� PRGDOLW LOH� GH� FXOHJHUH�� vQUHJLVWUDUH�� WUDQVPLWHUH� úL� SUHOXFUDUH� D� XQHL� FDWHJRULL� GH�

LQIRUPD LL� FX� SUHFL]DUHD� RSHUD LLORU� GH� HIHFWXDW� úL� VXFFHVLXQHD� ORU�� D� VXSRU LORU� úL� PLMORDFHORU� GH�

WUDWDUH�D�LQIRUPD LLORU�� 'RFXPHQWDUHD� vQ� VLVWHPXO� DGPLQLVWUD LHL� SXEOLFH� HVWH� R� DFWLYLWDWH� FHO� SX LQ� OD� IHO� GH�

LPSRUWDQW � FD� úL� FHOHODOWH� DFWLYLW L� GH� vQUHJLVWUDUH�� WUDQVPLWHUH� úL� SUHOXFUDUH� D� LQIRUPD LLORU�� FDUH�FRQVWLWXLH�XQ�VXSRUW�SHQWUX�HODERUDUHD�GLIHULWHORU�UDSRDUWH��G UL�GH�VHDP ��VWDWLVWLFL�úL��QX�vQ�XOWLPXO�rând, acte normative. ÌQ� FDGUXO� VLVWHPXOXL� LQIRUPD LRQDO� DO� DGPLQLVWUD LHL� SXEOLFH� H[LVW � R� VHULH� GH� mijloace de culegere D�LQIRUPD LLORU� de înregistrare a acestora, de transmitere�úL�prelucrare a lor. Aceste PLMORDFH�GH�WUDWDUH�D�LQIRUPD LLORU�XWLOL]DWH�úL�vQ�VLVWHPXO�DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH�VXQW�de trei tipuri: - Manuale��PDúLQD�GH�VFULV��PDúLQL�GH�FDOFXO��LQVWUXPHQWH�Flasice; - Mecanizate: minicalculatoare; - Automatizate��FRPSXWHUH��WHUPLQDOH��UH HOH�GH�FDOFXODWRDUH�HWF��

3��)XQF LLOH�VLVWHPXOXL�LQIRUPD LRQDO ÌQ�YHGHUHD�VDWLVIDFHULL�QHYRLORU�VRFLDOH�DOH�PHPEULORU�VRFLHW LL��D�IXUQL] ULL�GH�VHUYLFLL�SXEOLFH�îQ� DQXPLWH� FRQGL LL� QX� VXQW� VXILFLHQWH� GRDU� UHVXUVHOH� XPDQH�� PDWHULDOH� úL� WHKQLFH�� HVWH� QHFHVDU�� GH�asemenea, un permanent contact cu realitatea� GLQ� PHGLXO� VRFLDO�� SH� FDUH� vO� VHUYHúWH� PDQDJHPHQWXO�public. Prin urmare, VLVWHPXO� LQIRUPD LRQDO� DO� LQVWLWX LLORU� SXEOLFH� vQGHSOLQHúWH� XUP WRDUHOH� IXQF LL��

(vezi figura nr. 14��)XQF LLOH�VLVWHPXOXL�LQIRUPD LRQDO�� Figura nr. 14��)XQF LLOH�VLVWHPXOXL�LQIRUPD LRQDO ��)XQFWLD�GHFL]LRQDO �FRQVW �vQ�DFHHD�F �VLVWHPXO�LQIRUPD LRQDO�WUHEXLH�V �DVLJXUH�HOHmentele LQIRUPD LRQDOH� QHFHVDUH� IXQGDPHQW ULL� DFWHORU� DGPLQLVWUDWLYH� úL� WXWXURU� FDWHJRULLORU� GH� GHFL]LL�administrative. �ÌQ� IRQG�� GHFL]LD� DGPLQLVWUDWLY � HVWH� UH]XOWDWXO� XQXL� SURFHV� DPSOX� GH� FXOHJHUH�� vQUHJLVWUDUH��WUDQVPLWHUH�� SUHOXFUDUH� D� LQIRUPD LLORU�� ) U � LQIRUPD LL�� PLMORDFH� GH� WUDWDUH� D� LQIRUPD LLORU�� I U �IOX[XULOH�úL�FLUFXLWHOH�LQIRUPD LRQDOH�GHVFULVH�GH�FLUFXOD LD�LQIRUPD LLORU�vQ�VLVWHPXO�DGPLQLVWUDWLY�QX�VH�SRDWH�YRUEL�GH�FRQGL LL�PLQLPH�SHQWUX� IXQGDPHQWDUHD�XQRU�GHFL]LL�DGPLQLVWUDWLYH�HILFLHQWH�úL�D�XQRU�

23(5$ ,21$/

DE DOCUMENTARE

'(&,=,21$/

)81& ,,/(�6,67(08/8,�,1)250$ ,21$/

DFWH�QRUPDWLYH�FDUH�V �FRQWULEXLH�OD�FUHDUHD�XQXL�FDGUX�FRUHVSXQ] WRU�DSOLF ULL�GHFL]LLORU��GHVI úXU ULL�DFWLYLW LL�vQ�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH�úL�vQ�VRFLHWDWHD�URPkQHDVF ��vQ�JHQHUDO�� )XQF LD� RSHUD LRQDO � HVWH� FHD� SULQ� FDUH� VLVWHPXO� LQIRUPD LRQDO� DVLJXU � RSHUD LRQDOL]DUHD�DFWHORU�DGPLQLVWUDWLYH��OHJL��GHFUHWH��KRW UkUL si a tuturor deciziilor administrative etc. 3ULQ� XUPDUH�� WRWDOLWDWHD� GDWHORU�� LQIRUPD LLORU� FDUH� FLUFXO � vQ� VLVWHPXO� LQIRUPD LRQDO� DO�DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH��FLUFXLWHOH�úL�IOX[XULOH�LQIRUPD LRQDOH�H[LVWHQWH�FRQWULEXLH�vQ�PRG�GHFLVLY�DWkW�OD�vQ HOHJHUHD�FRUHFW �D�FRQ LQXWXOXL�XQXL�DFW�QRUPDWLY�VDX�DO�XQHL�GHFL]LL�DGPLQLVWUDWLYH��FkW�PDL�DOHV�OD�DSOLFDUHD�DFHVWRUD��'LQ�SXQFW�GH�YHGHUH�SUDFWLF�� VLVWHPXO� LQIRUPD LRQDO� LQIOXHQ HD] � vQ�PDUH�P VXU �GHVI úXUDUHD�DFWLYLW LORU�LPSOLFDWH�vQ�H[HFXWDUHD�VDUFLQLORU�FX�FDUH�DX�IRVW�LQYHVWL L�IXQF LRQDULL�SXEOLFL�úL�vQ�DSOLFDUHD�XQRU�DFWH�QRUPDWLYH�úL�VDX�GHFL]LL�DGPLQLVWUDWLYH�� )XQF LD�GH�GRFXPHQWDUH�D�VLVWHPXOXL� LQIRUPD LRQDO�H[SULP �Penirea acestui sistem de a vQUHJLVWUD� LQIRUPD LL� QHFHVDUH� SHUVRQDOXOXL� DQJDMDW� vQ� VLVWHP� SHQWUX�D�IXQGDPHQWD�VLVWHPXO�GH�RELHFWLYH�úL�LPSOLFLW�GHFL]LLOH administrative derivate din acesta. $VWIHO�� SXQFWXO� GH� YHGHUH� VXV LQXW� GH� PDMRULWDWHD� VSHFLDOLúWLORU� vQ� GRPHQLX� SRWULYLW� F UXLD�VLVWHPXO�LQIRUPD LRQDO�DO�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�VH�UHGXFH�OD�DFWLYLWDWHD�GH�GRFXPHQWDUH�UHSUH]LQW ��vQ�DFFHS LXQHD�QRDVWU ��XQD�GLQ�FHOH�PDL�LPSRUWDQWH�IXQF LL�D�VLVWHPXOXL�LQIRUPD LRQDO�� PDUWLFXODULW L�DOH�GRFXPHQW ULL în siVWHPXO�DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH�� ([LVW �GLIHULWH�criterii de clasificare a documentelor: D��&RQ LQXW� E��)RUP � F��'DW � d. Alfabet; H��/LPE �HWF�� Din punct de vedere pragmatic, GRFXPHQWHOH�DGPLQLVWUDWLYH�SRW�IL�JUXSDWH�vQ�GRX �FDWHJRULL�� PriPD� FDWHJRULH� HVWH� DOF WXLW � GLQ� GRFXPHQWHOH� IRORVLWH� H[FOXVLY� GH� IXQF LRQDULL� SXEOLFL�LQWHUHVD L�� $� GRXD� FDWHJRULH� FXSULQGH� DFHOH� GRFXPHQWH� IRORVLWH� PDL� UDU� úL� FDUH� U PkQ� OD� GLVSR]L LD�IXQF LRQDULORU�GLQ�FRPSDUWLPHQWXO�GH�GRFXPHQWDUH�DO�LQVWLWX LLORU�SXElice. &D� úL� DFWLYLWDWH� FDUH� SHUPLWH� H[HUFLWDUHD� XQHLD� GLQ� IXQF LLOH� VLVWHPXOXL� LQIRUPD LRQDO� GLQ�DGPLQLVWUD LD� SXEOLF �� GRFXPHQWDUHD� DGPLQLVWUDWLY � HVWH� LQWHJUDW � � vQ� VLVWHPXO� QD LRQDO� GH�

documentare. ÌQ�DFHVW� VHQV�� vQ�5RPkQLD�H[LVW �XQ�&RQVLOLX�/HJLVOativ, care a preluat sarcina de a organiza HYLGHQ D� RILFLDO � D� OHJLVOD LHL� úL� GH� D� SXEOLFD� FROHF LL� úL� UHSHUWRDUH� OHJLVODWLYH�� SUHFXP� úL� EXOHWLQH�SHULRGLFH�GH�LQIRUPDUH�OHJLVODWLY �� &RQVLOLXO� /HJLVODWLY� D� LQWURGXV�� vQ� VLVWHPXO� GH� HYLGHQ � D� OHJLVOD LHL�� metode moderne de vQUHJLVWUDUH�úL�DSHODUH�D�LQIRUPD LLORU�UHXQLWH�vQWU-R�ED] �GH�GDWH�� 6DUFLQL�FRQFUHWH��vQ�DFHVW�VHQV��DUH�'LUHF LD�GH�'RFXPHQWDUH�úL�,QIRUPDUH�/HJLVODWLY �� ÌQWUH� FHOH� WUHL� IXQF LL� DOH� VLVWHPXOXL� LQIRUPD LRQDO� H[LVW � VWUkQVH� LQWHUGHSHQGHQ H�� %XQD�IXQF LRQDUH�D�DFHVWXLD�HVWH�GHWHUPLQDW �GH�XWLOL]DUHD�FX�SURIHVLRQDOLVP�GH�F WUH�PDQDJHULL�SXEOLFL�D�WXWXURU�FRPSRQHQWHORU�VLVWHPXOXL�LQIRUPD LRQDO�úL�GH�UHYDORULILFDUHD�IXQF LLORU�DFHVWXLD�

3��3ULQFLSLLOH�VLVWHPXOXL�LQIRUPD LRQDO SistemuO� LQIRUPD LRQDO� vQ� LQVWLWX LLOH� SXEOLFH� VH� IXQGDPHQWHD] � SH� XQ� DQVDPEOX� GH�principii care permit reali]DUHD�IXQF LLORU�VDOH�VSHFLILFH.

�� 3ULQFLSLXO� FRQFHSHULL� úL� UHVWUXFWXU ULL� VLVWHPXOXL� LQIRUPD LRQDO� SRWULYLW� FHULQ HORU�

PDQDJHPHQWXOXL�XQHL�LQVWLWX LL�Sublice

&RQFHSHUHD� úL� UD LRQDOL]DUHD� VLVWHPXOXL� LQIRUPD LRQDO� VH� IXQGDPHQWHD] �� vQ� PRG� H[SUHV�� SH�FHULQ HOH�VSHFLILFH�DOH�PDQDJHPHQWXOXL�XQHL�LQVWLWX LL�SXEOLFH�FDUH�VXQW�VWUkQV�FRUHODWH�FX�VLVWHPHOH�GH�QHYRL�� UHVSHFWLY� GH� LQWHUHVH� DOH� VRFLHW LL�� 5D LXQHD� H[LVWHQ HL� VLVWHPXOXL� LQIRUPD LRQDO� R� UHSUH]LQW �DVLJXUDUHD�ED]HL�LQIRUPD LRQDOH�QHFHVDUH�SHQWUX�GHUXODUHD�HILFLHQW �DWkW�D�SURFHVHORU�GH�PDQDJHPHQW��FkW�úL�GH�H[HFX LH�vQ�FDGUXO�XQHL�LQVWLWX LL�SXEOLFH�VDX�D�VLVWHPXOXL�DGPLQLVWUDWLY�vQ�DQVDPEOXO�OXL�� 3ULQFLSLXO�FRUHO ULL�VWUkQVH�D�VLVWHPXOXL�LQIRUPD LRQDO�FX�RUJDQL]DUHD�VWUXFWXUDO �úL�FX�

VLVWHPXO�GHFL]LRQDO�GLQ�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH�FDUH�FRPSXQ�VLVWHPXO�DGPLQLVWUDWLY�úL�QX�QXPDL�� ÌQ�SURLHFWDUHD�VWUXFWXULORU�RUJDQL]DWRULFH�VSHFLILFH�LQVWLWX LLORU�SXEOLFH�GLQ� DUD�QRDVWU ��WUHEXLH�V �VH� LQ �VHDPD�GH�IDSWXO�F �ILHFDUH�FRPSRQHQW �D�VLVWHPXOXL�UHSUH]LQW �úL�XQ�HPL WRU�úL�XQ�EHQHILFLDU�GH� LQIRUPD LL��F � WLSXULOH�GH� UHOD LL�RUJDQL]DWRULFH��FDUH�DSDU� vQWUH�SRVWXUL�� vQWUH�FRPSDUWLPHQWH�� vQWUH�LQVWLWX LL�úL�VDX�DXWRULW L�DOH�DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH�GHVFULX�FLUFXLWH�LQIRUPD LRQDOH�� )LHFDUH�FRPSRQHQW �D�VLVWHPXOXL�GLVSXQH��SHQWUX�UHDOL]DUHD�RELHFWLYHORU�DWULEXLWH��GH�DQXPLWH�PLMORDFH�GH�WUDWDUH�D�LQIRUPD LLORU�úL�WUHEXLH�V �IRORVHDVF �DQXPLWH�SURFHGXUL�LQIRUPD LRQDOH�� 3ULQFLSLXO�XQLW LL�PHWRGRORJLFH�D�WUDW ULL�LQIRUPD LLORU ÌQ� YHGHUHD� DVLJXU ULL� FRPSDWLELOLW LL� vQWUH� WRDWH� FRPSRQHQWHOH� VLVWHPXOXL� LQIRUPD LRQDO� DO�DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH�HVWH�QHFHVDU�FD�PRGXO�GH�FXOHJHUH�úL�SUHOXFUDUH�D�LQIRUPD LLORU�V �ILH�XQLWDU�GLQ�punct de vedere metodologic. 2� DVHPHQHD� DERUGDUH� DVLJXU � VLVWHPXOXL� LQIRUPD LRQDO� XQ� SOXV� GH� ULJXUR]LWDWH� úL� IDFLOLWHD] �IXQF LRQDOLWDWHD�VD�� 7UDWDUHD�XQLWDU �D�LQIRUPD LLORU�SHUPLWH�WUHFHUHD�OD�SUHOXFUDUHD�DXWRPDW �D�GDWHORU�� $SOLFDUHD� DFHVWXL� SULQFLSLX� DWUDJH� DSHODUHD� OD� IXQF LRQDULL� SXEOLFL� VSHFLDOL]D L� vQ� GRPHQLXO�informatic. Respectarea principiului�FRQIHU �VLVWHPXOXL�LQIRUPD LRQDO�XQ�SOXV�GH�ULJXUR]LWDWH�úL�IDFLOLWHD] �DWkW� FRQWUROXO� FRQGXFHULL� DVXSUD� IXQF LRQ ULL� VDOH�� VFKLPE ULOH� vQ� VWUXFWXUD� úL� IXQF LRQDUHD� VD�� FkW� úL�H[WLQGHUHD�XWLOL] ULL�VLVWHPHORU�DXWRPDWH�GH�SUHOXFUDUH�D�GDWHORU��vQ�VLVWHPXO�administrativ.

��3ULQFLSLXO�FRQFHQWU ULL�DVXSUD�LQIRUPD LLORU�HVHQ LDOH 3RWULYLW� DFHVWXL� SULQFLSLX�� LQIRUPD LLOH� WUHEXLH� WUDQVPLVH�� RUL� GH� FkWH�RUL� HVWH�SRVLELO�� VHOHFWLY�vQWUXFkW�DFHDVWD� vQVHDPQ �HFRQRPLH�GH� WLPS�� UHVXUVH�úL� LPSOLFLW�RSHUDWLYLWDWH� vQ�fundamentarea unor GHFL]LL� úL�VDX� HODERUDUHD� XQRU� GRFXPHQWH� DGPLQLVWUDWLYH�� 0DL� PXOW� GHFkW� DWkW�� SULQ� WUDQVPLWHUHD�LQIRUPD LLORU�HVHQ LDOH�VH�DVLJXU �GHJUHYDUHD�VLVWHPXOXL�LQIRUPD LRQDO�GH�LQIRUPD LL�QHUHOHYDQWH��FDUH�DIHFWHD] �FDOLWDWHD�SURFHVHORU�GH�vQUHJLVWUDUH��WUDQVPLWHUH�úL�SUHOXFUDUH�D�LQIRUPD LLORU�HVHQ LDOH��

��3ULQFLSLXO�DVLJXU ULL�XQXL�WLPS�FRUHVSXQ] WRU�GH�UHDF LH�FRPSRQHQWHORU�VLVWHPXOXL�

DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH 3RUQLQG�GH�OD�SUHPLVD�F �GHVI úXUDUHD�GLYHUVHORU�SURFHVH�GH�PXQF �GLQ�VLVWHPXO�DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH� SUH]LQW � FDUDFWHULVWLFL� WHPSRUDOH�� HVWH� QHFHVDU� FD� úL� YLWH]D� GH� UHDF LH� D� FRPSRQHQWHORU�VLVWHPXOXL�V �ILH�GLIHULW ��3ULQ�XUPDUH��úL�WLPSLL�GH�FXOHJHUH��YHKLFXODUH��SUHOXFUDUH�D�LQIRUPD LLORU�úL�GH�fundamentare a documentelor administUDWLYH�WUHEXLH�GLIHUHQ LD L�� $FHDVWD�VH�UHDOL]HD] ��vQ�PRG�H[SUHV��SULQ�XWLOL]DUHD�XQRU�SURFHGXUL�úL�PLMORDFH�YDULDWH�SHQWUX�WUDWDUHD�LQIRUPD LLORU��

�� 3ULQFLSLXO� DVLJXU ULL� GH� PD[LPXP� GH� LQIRUPD LL� ILQDOH� GLQWU-un fond limitat de LQIRUPD LL�SULPDUH (VWH� FXQRVFXW� IDSWXO� F � FHOH� PDL� LPSRUWDQWH� GRFXPHQWH� DGPLQLVWUDWLYH� VH� IXQGDPHQWHD] �SH�LQIRUPD LL�ILQDOH��'H�DFHHD�VH�LPSXQH�R�HILFLHQW �YDORULILFDUH�úL�SUHOXFUDUH�D�LQIRUPD LLORU�FDUH�SURYLQ�GH�OD�QLYHOXULOH�DGPLQLVWUD LHL�ORFDOH�úL�GLQ�DOWH�WHU H�VXUVe. $FWHOH� QRUPDWLYH� HPLVH� GH� LQVWLWX LLOH� GLQ� DGPLQLVWUD LD� FHQWUDO � VH� IXQGDPHQWHD] � SH�LQIRUPD LL� VLQWHWLFH�� vQGHRVHEL� ILQDOH�� FDUH� VXQW� UH]XOWDWXO� XQXL� SURFHV� DPSOX� GH� GRFXPHQWDUH�DGPLQLVWUDWLY �� 3ULQFLSLXO�IOH[LELOLW LL Presupune adaptarea cRQWLQX �D�SDUDPHWULORU�VLVWHPXOXL�LQIRUPD LRQDO�GLQ�DGPLQLVWUD LD�SXEOLF �OD� FDUDFWHULVWLFLOH� PHGLXOXL� H[WHUQ�� (VWH� QHFHVDU � vQ� DFHVW� VHQV� R� DERUGDUH� PRGXODU � D� VLVWHPXOXL�LQIRUPD LRQDO�GLQ�DGPLQLVWUD LH��$FHVWD�DU�IDFLOLWD�DFFHVXO�UDSLG�úL�VHOHFWLY�OD�LQIRUPD LLOH�UHOHYDQWH��'H�DVHPHQHD��HVWH�SRVLELO �DFWXDOL]DUHD�SHUPDQHQW �D�GDWHORU�úL�LQIRUPD LLORU��FDUH�FRPSXQ�VLVWHPXO�OD�XQ�moment dat. 3ULQFLSLXO�IOH[LELOLW LL�QHFHVLW �R�SHUPDQHQW �UHDF LH�D�LQVWLWX LLORU�GLQ�DGPLQLVWUD LD�SXEOLF ��vQ�special a celRU� GLQ� DGPLQLVWUD LD� ORFDO � ID � GH� RSLQLLOH� PHPEULORU� VRFLHW LL� úL� DGRSWDUHD� UDSLG � D�GHFL]LLORU�SH�FDUH�OH�DWUDJH�VLVWHPXO�GH�QHYRL��LQWHUHVH�úL�SUHIHULQ H�DOH�SRSXOD LHL�� (VWH� HYLGHQW � QHFHVLWDWHD� DOLPHQW ULL� VLVWHPXOXL� LQIRUPD LRQDO� GH� OD� QLYHOXO� DGPLQLVWUD LHL�FHQWUDOH� FX� LQIRUPD LL� DFWXDOL]DWH� úL�VDX� UH]XOWDWH� GLQ� DSOLFDUHD�� vQ� WLPS�� D� XQRU� DFWH� QRUPDWLYH��$FWXDOL]DUHD�LQIRUPD LLORU�DUH��I U �vQGRLDO ��UROXO�GH�D�DWUDJH�GHVHRUL�FKLDU�PRGLILFDUHD�FRQ LQXWXOXL�unui act normativ sau al unei decizii administrative elaborate anterior.

3��7HQGLQ H�DOH�VLVWHPXOXL�LQIRUPD LRQDO

3UH]HQW P� vQ� FRQWLQXDUH� FkWHYD� WHQGLQ H� LPSRUWDQWH� FDUH� VH� PDQLIHVW � vQ� FDGUXO� VLVWHPXOXL�LQIRUPD LRQDO�DO�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�� 8WLOL]DUHD� FRPSXWHUHORU� vQ� UH HD, care s � SHUPLW � DFFHVXO� FRQFRPLWHQW� DO� PDL� PXOWRU�XWLOL]DWRUL�GLQ�GLYHUVH�FRPSRQHQWH�DOH�DGPLQLVWUD LHL�OD�FDWHJRULLOH�GH�LQIRUPD LL�GRULWH�úL�QHFHVDUH�� 2. Informatizarea integrata a activitatilor din institutiile publice MHQ LRQ P�DSDUL LD�GRPHQLXOXL�QRX�DO informaticii administrative,�FDUH�DUH�XWLOLWDWH�SUDFWLF �GHRVHELW �úL�MXVWLILF �WHQGLQ D�HQXQ DW �� ,QIRUPDWLFD� SRDWH� úL� WUHEXLH� V � FRQWULEXLH� OD� FUHúWHUHD� HILFLHQ HL� VFKLPEXOXL� GH� LQIRUPD LL��GHRDUHFH� VH� FRQFUHWL]HD] � vQ� VLVWHPH� GH� WUDQVPLVLH� UDSLG �� GH� FRGLILFDUH� úL� GHFRGLILFDUH� D�LQIRUPD LLORU��SURJUDPH�GH�GHSLVWDUH� DXWRPDW � D� HURULORU�� OLPEDMH�VLPEROLFH�� WUDQVODWRDUH�DXWRPDWH�etc. 3. AFFHQWXDUHD� FDUDFWHUXOXL� SUHYL]LRQDO� DQWLFLSDWLY� DO� VLVWHPXOXL� LQIRUPD LRQDO� GLQ�

DGPLQLVWUD LD�SXEOLF �� Sistemul inIRUPD LRQDO�� SULQ� IRQGXO� GH� LQIRUPD LL� GH� FDUH� GLVSXQH� úL� FX� DMXWRUXO� WHKQLFLL�PRGHUQH�GH� HYLGHQ �� SUHOXFUDUH� úL� WUDQVPLWHUH�D�GDWHORU� úL� LQIRUPD LLORU�� WUHEXLH� V � DVLJXUH�XQ� WLPS�PLQLP�QHFHVDU�GH�U VSXQV�OD�QHYRLOH�YLLWRDUH�DOH�PHPEULORU�VRFLHW LL��OD�Vatisfacerea interesului public. 7HQGLQ D� LQIOXHQ HD] � FDOLWDWHD� GHFL]LLORU� DGPLQLVWUDWLYH� DGRSWDWH�� SHUPLWH� R� PDL� EXQ �FRUHODUH� D� FRQ LQXWXOXL� ORU� FX� UHDOLWDWHD� GLQ� XQLWDWHD� DGPLQLVWUDWLY-WHULWRULDO � XQGH� XUPHD] � D� IL�DSOLFDWH�� DFFHOHUHD] � SURFHVXO� GH� H[HFXWDUH� D� DFHVWRUD� úL� LPSOLFLW� GH� UHDOL]DUH� D� RELHFWLYXOXL�fundamental al managementului public-FUHúWHUHD� FDOLW LL� VHUYLFLLORU� SXEOLFH� úL� VDWLVIDFHUHD�interesului public general.

CAPITOLUL 3 REZUMAT

I.Definitie: Sistemul informational cuprinde ansamblul de date, informatii continute in documente, circuite informationale, fluxuri informationale si mijloace de tratare a informatiilor, implicate in procesul de fundamentare a deciziilor elaborate de organele care fac parte din sistemul administratiei publice si care contribuie, prin continutul lor, la satisfacerea necesitatilor generale ale populatiei.

Circuitul informational reprezinta traiectul pe care il parcurge informatia de la emitator pana la beneficiarul de informatii.

Fluxul informational reprezinta cantitatea de informatie vehiculata intre emitator si beneficiarul de informatie.

Caracteristicile fluxului informational sunt: -lungime -viteza de deplasare -fiabilitate -cost

Proceduri informationale reprezinta un ansamblu de elemente prin care se stabilesc modalitatile de culegere, inregistrare, transmitere si prelucrare a unei categorii de informatii cu precizarea operatiilor de efectuat si succesiunea lor, a suportilor si mijloacelor de tratare a informatiilor.

II. Functiile sistemului informational Sistemul informational indeplineste trei functii: 1)Functia decizionala-consta in faptul ca sistemul informational trebuie sa asigure elementele informationale necesare fundamentarii actelor administrative la nivelul Parlamentului, Guvernului si tuturor categoriilor de decizii administrative.

2)Functia operationala este cea prin care sistemul informational asigura operationaliarea actelor administrative: legi, decrete, hotarari, decizii administrative etc 3)Functia de documentare a sistemului informational asigura informatiile necesare personalului angajat in sistemul public pentru a fundamenta sistemul de obiective si decizii. III. Principiile sistemului informational:

Principiul conceperii si restructurarii sistemului informational potrivit cerintelor managementului unei institutii publice

Principiul corelarii stranse a sistemului informational cu organizarea structurala si cu sistemul decizional din institutiile publice care compun sistemul administrativ si nu numai.

Principiul unitatii metodologice a tratarii informatiilor Principiul flexibilitatii Principiul concentrarii asupra informatiilor esentiale Principiul asigurarii unui timp corespunzator de reactie a componentelor sistemului

administratiei publice

CUVINTE CHEIE

Circuit informational

Flux informational

Emitator

Beneficiar

Mijloace de tratare a informatiilor

Functia decizionala

Functia operationala

Functia de documentare


Management Public- Armenia Androniceanu, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.

Burack E.- Organizational Analysis, The Dryden Press, Hinsdale, 1985

Burkhead J. – Governmental Budgeting, John Willy & Sons, New York, 1987

Cameron D.- Canadian Studies in the Nineties, Association for Canadian Studies, Montreal,

1996

Churchill S.- Nouvelles Perspectives Canadiennes, Studes Cannadiennes, Ottawa, 1998

Crane D- The Public Manager Contemporary Challenge and Responsabilities, Georgia State

University Press, Chicago, 1991

Douglas F. – Origins, Canadian History to Confederation, Harwest House, Toronto, 1988.

Flynn N.-Maniging Public Services, Martin’s Press, New York, 1990

Fremont L.- Public Budgeting, Longman, New York, 1983


1. Ce este circuitul informational? Dar fluxul informational?

2. Ce sunt procedurile informationale?

3. Care sunt mijloacele de tratare a informatiilor in administratia publica?

4. Ce functii indeplineste sistemul informational?

5. Care sunt criteriile de clasificare a documentelor?

6. In ce consta principiul unitatii metodologice a tratarii informatiilor?

7. Care sunt tendintele sistemului informational?

CAPITOLUL 4 : PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI DECIZIONAL AL

MANAGEMENTULUI PUBLIC MOD DE LUCRU CUPRINS 4.1. Fundamentarea deciziilor administrative 4.2. Tipuri de decizii administrative 4.3. Participantii la decizia administrativa 4.4. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative

4.5. Abordari majore privind procesul de fundamentare a deciziilor administrative 4.5.1. Abordarea manageriala a procesului decizional 4.5.2. Modelul rational-comprehensiv de fundamentare a deciziilor administrative 4.5.3. Abordarea politica a procesului decizional 4.5.4. Abordarea legala a procesului decizional

REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA INTREBARI RECAPITULATIVE CONCEPTE Decizii administrative Tipologia deciziilor

Procesul de fundamentare a deciziilor Abordari ale procesului decizional Participantii la decizia administrativa

MOD DE LUCRU









(1) Manual, notite



(4) Intrebari



(7) Seminar

Caiet de seminar

Capitolul 4

PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI DECIZIONAL

AL MANAGEMENTULUI PUBLIC

Adaptarea institutiilor publice la sistemul de nevoi se realizeaza prin intermediul activitatii managerilor publici si este rezultatul fundamentarii aplicarii deciziilor administrative.

4.1. Fundamentarea deciziilor administrative Orice activitate umana, presupune in mod prealabil fundamentarea, in luarea unei decizii.

Fiecare actiune serveste la realizarea unui scop bine determinat. Pentru atingerea scopului exista mai multe modalitati de actiune, care descriu diferite variante decizionale.

In managementul public, deciziile administrative sunt adoptate atat de catre reprezentanti numiti si/sau alesi din institutiile administratiei de stat, cat si de catre functionari publici de conducere si/sau executie din institutiile publice.

Decizia administrativa poate fi definita ca un proces complex de alegere a unei variante decizionale din mai multe posibile, in vederea realizarii unui obiectiv al administratiei publice si/sau institutiilor publice care influenteaza activitatea a cel putin unei alte persoane fizice sau juridice din sistem, a sistemului administrativ in ansamblul lui sau a societatii, in general.

Decizia administrativa poate fi definita si ca o manifestare de vointa a conducerii unei institutii a administratiei de stat, constand intr-o optiune, in vederea realizarii unui scop. Particularitati ale deciziei administrative :

- Este determinata de obiectivele managementului public si de cadrul normativ ; - Este rezultatul colaborarii intre functionari publici de conducere si executie reprezentanti

alesi si/sau numiti din institutiile publice si cetateni ; - Implica un volum mare de munca ; - Presupune derularea unui proces decizional care cuprinde mai multe etape ; - Este avizata de una sau mai multe persoane fizice si/sau juridice ; - Este rezultatul colaborarii mai multor persoane (titulari de posturi/functii publice de

conducere/executie, reprezentanti numiti si/sau alesi si cetateni) ; - Implica responsabilitatea uneia si/sau mai multor persoane titulare ale unor posturi/functii

publice in administratie ; a reprezentantilor alesi si/sau numiti si a cetatenilor. Orice decizie administrativa trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte : 1. Sa fie fundamentata stiintific

In procesul decizional din cadrul institutiei publice, pentru a asigura integrarea eficienta a activitatilor, este necesara luarea in considerare a intereselor cetatenilor si influenta celorlalte categorii de factori, pe baza studierii modalitatilor concret-istorice de manifestare in perioada actuala si in viitor.

2. Sa fie fundamentata din punct de vedere legislativ O decizie administrativa este determinata si determina cadrul legislativ.

3. Sa aiba caracter realist Aceasta presupune rezolvarea unor situatii prin fundamentarea unei decizii administrative

care implica in prealabil o evaluare cat mai completa a situatiei de fapt, respectiv a contextului national si/sau a particularitatilor inregistrate in unitatea administrativ-teritoriala unde urmeaza a fi aplicata. In acest sens, se recomanda luarea in considerare a problemelor specifice zonei si prin urmare a intereselor sociale generale locale.

4. Sa intervina in timp util Pentru fiecare decizie administrativa exista o anumita perioada determinata in care decizia

trebuie fundamentata si aplicata pentru a putea fi satisfacute anumite interese sociale, generale si/sau specifice. Pentru ca deciziile sa poata fi adoptate in perioada optima de timp, este necesara o previzionare a schimbarilor sociale, a mutatiilor care pot interveni in timp in sistemul nevoilor sociale dar si in mediul international.

5. Sa fie integrata in ansamblul deciziilor administrative adoptate anterior Presupune luarea in considerare de catre decidenti a continutului deciziilor deja adoptate

pentru a nu interveni suprapuneri sau, dimpotriva, contradictii. 6. Sa fie oportuna Pentru ca o decizie administrativa sa contribuie pe deplin la realizarea scopului pentru care a

fost emisa este necesar ca managerul public si/sau reprezentantul ales/numit sa cunoasca situatia, respectiv conjunctura care a declansat procesul decizional si perioada propice pentru fundamentarea si executarea acesteia. Aceasta conditie de baza a oportunitatii deciziei administrative ridica o problema de cea mai mare insemnatate, anume, cine este cel mai competent sa sesizeze momentul potrivit pentru adoptarea deciziei administrative.

In ceea ce priveste competenta pentru adoptarea unei decizii administrative, dupa parerea noastra, este recomandabil ca problemele diferitelor colectivitati sa fie rezolvate de catre organele administratiei locale prin adoptarea deciziilor administrative corespunzatoare, iar cadrul general, format din acte normative generale si specifice, sa fie fundamentat la nivelul administratiei centrale, in urma consultarilor directe cu reprezentantii de la nivel local.

7. Sa fie finalizata Implica trecerea imediata la executarea deciziei administrative si urmarirea aplicarii acesteia. 4.2. Tipuri de decizii administrative Exista o tipologie a deciziilor, determinata de specificul acestui domeniu distinct pe care il

reprezinta managementul public din administratie. 1. Dupa situatia concreta la care se refera :

a) Decizii normative, care se fundamenteaza in situatiile cu caracter de generalitate si se regasesc in continutul diferitelor acte normative, integrate in cadrul general al managementului public ; de obicei aceste decizii sunt rezultatul efortului comun al mai multor functionari publici si reprezentanti alesi si apar sub forma actelor normative ;

b) Decizii specifice, care se fundamenteaza in situatii concrete particulare de catre functionari publici si/sau reprezentanti care au competente decizionale si responsabilitati in acest sens.

2. Dupa nivelul ierarhic pe care se afla decidentul : a) Decizii de nivel superior, b) Decizii de nivel mediu, c) Decizii de nivel inferior,

6,78$ ,$�&21&5(7 �/$�&$5(�6(�5()(5

DECIZII NORMATIVE

DECIZII SPECIFICE

DECIZII PE TERMEN NELIMITAT

DECIZII PE TERMEN LUNG

DECIZII PE TERMEN MEDIU

DECIZII CURENTE

DECIZII PERIODICE

DECIZII ALEATOARE

DECIZII UNICE

DECIZII INTEGRATE

ORIZONTUL DE TIMP

)5(&9(1 $�$'237 5,,

DECIZII AVIZATE

DECIZII INDIVIDUALE

DECIZII DE GRUP

DECIZII GENERALE

DECIZII NOMINALE

DECIZII DETERMINATE DE CEREREA DE SERVICII

AMPLOAREA SFEREI DECIZIONALE A DECIDENTULUI

180 58/�PERSOANELOR

PARTICIPANTE LA FUNDAMENTARE

DECIZII DETERMINATE DE 6&+,0% 5,�Ì1�6758&785

DECIZII EXECUTORII

DECIZII DE ADMINISTRARE

DECIZII DE NIVEL SUPERIOR

DECIZII DE NIVEL MEDIU

DECIZII DE NIVEL INFERIOR

&21 ,1878/8,

&203(7(1 (,�DECIDENTULUI

NIVELUL IERARHIC

CRITERIUL

TIPUL DEC.

ADMINISTRATIVE

Figura nr. 15. Tipologia deciziilor administrative

3. Dupa orizontul de timp la care se refera : a) Decizii administrative pe termen nelimitat si in aceasta categorie sunt incluse

deciziile fundamentate la nivel de parlament si guvern care imbraca forma legilor, hotararilor de guvern, ordonantelor de urgenta etc.

b) Decizii pe termen lung, fundamentate la nivel administratiei centrale si locale. c) Decizii pe termen mediu, fundamentate la nivel de guvern, dar si la nivelul

administratiei locale. d) Decizii curente, fundamentate la toate nivelurile sistemului administrativ si care

vizeaza orizonturi scurte de timp. e) Decizii administrative pe termen scurt.

4. Dupa frecventa adoptarii : a) Decizii periodice, b) Decizii aleatorii, c) Decizii unice,

Aceste decizii se fundamenteaza atat la nivel central, cat si la cel local al administratiei. 5. Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului :

a) Decizii integrale, b) Decizii avizate.

6. Dupa numarul persoanelor participante la procesul de fundamentare : a) Decizii de grup b) Decizii individuale

7. Din punct de vedere al continutului si al modificarilor pe care le aduc in ordinea juridica se disting :

a) Decizii generale, b) Decizii nominale, c) Decizii determinate de cererea de servicii publice, d) Decizii determinate de schimbarile in structura unei institutii publice.

8. Din punct de vedere al competentei decidentului : a) Decizii executorii, b) Decizii de administrare

4.3. Participantii la decizia administrativa

Figura nr. 16.�3DUWLFLSDQ LL�OD�SURFHVXO�GHFL]LRQDO�vQ�DGPLQLVWUD LH

Abordarea procesului decizional in sistemul administrativ, asa cum am aratat mai sus, presupune luarea in considerare a particularitatilor derivate din specificul domeniului de activitate al institutiilor publice.

3$57,&,3$1 ,�/$�EXECUTAREA

DECIZIILOR

)81& ,21$5,�PUBLICI

DE DECIZIE �'(&,'(1 ,�

3$57,&,3$1 ,�/$�PREG 7,5($�DECIZIILOR

Prin urmare, este posibila delimitarea a 2 categorii de participanti la fundamentarea si adoptarea deciziilor administrative, in functie de :

1. Modul de implicare ; 2. Nivelul administrativ-pozitia in structura organizatorica. 1. Dupa modul de implicare in procesul decizional sunt :

a. Functionari publici implicati direct (functionari publici cu functii publice de conducere si executie) ;

b. Functionari publici implicati indirect (functionari publici de executie); c. Cetatenii consultati si/sau specialisti implicati direct si/sau indirect.

De la inceput trebuie facuta distinctia intre functionarii publici care decid si cei care sunt doar consultati atunci cand se adopta o decizie administrativa. Chiar daca nu au participat in mod direct la adoptarea deciziei administrative, persoanele

consultate nu sunt exceptate de la raspundere, prin urmare nu sunt exonerate de responsabilitate in ceea ce priveste decizia administrativa respectiva.

Raspunderea revine tuturor persoanelor care, intr-un fel sau altul, au luat parte la adoptarea unei decizii administrative. Evident, gradul de raspundere este diferit, de la caz la caz, in functie de contributia fiecarei persoane la forma finala avizata ulterior.

2. In functie de nivelul administrativ pe care se situeaza in structura, functionarii publici

din sistemul administrativ implicati in fundamentarea deciziilor administrative pot fi grupati in doua catergorii :

- Functionari publici din administratia centrala si reprezentanti alesi/numiti ;

- Functionari publici din administratia locala si reprezentanti alesi/numiti. Este evidenta, astfel, marea raspundere care revine persoanelor fara drept de decizie situate

pe nivelurile inferioare, adica acelora care analizeaza in mod concret problemele aparute si propun solutii pentru rezolvarea lor. Dintre acestea, ulterior se contureaza variantele decizionale.

In mod similar, persoanele cu drept de decizie, si detinatoare ale unor functii publice la nivelul mediu al administratiei, cat si cele fara drept de decizie trebuie sa aiba, de asemenea, cunostinte corespunzatoare de specialitate si o buna pregatire profesionala, o temeinica si exacta imagine asupra realitatilor sociale, a necesitatilor ce urmeaza a fi satisfacute, precum si a posibilitatilor materiale de satisfacere a acestora. Totodata, se recomanda a avea mult realism si un dezvoltat spirit de discernamant, obiectivitate si corectitudine in alegerea modalitatilor de rezolvare a problemelor cu care sunt confruntate organele administratiei de stat si/sau societatea romaneasca.

Se poate afirma ca intr-o mare masura performantele obtinute in administratie depind de competenta manageriala si profesionala din aparatul administrativ, dar si de calitatea pregatirii tuturor functionarilor publici antrenati in procesul decizional pentru documentare, analiza, elaborarea variantelor decizionale si/sau pentru fundamentarea deciziilor administrative

Cetatenii pot participa la adoptarea deciziilor administrative, atat prin prezenta lor in organele de conducere colective ale administratiei de stat, cat si prin sugestiile si propunerile pe care le inainteaza organelor administratiei de stat in vederea adoptarii unor decizii pentru imbunatatirea celor in curs de adoptare sau executate deja.

Participarea cetatenilor la adoptarea deciziilor administrative, fie in mod individual, fie intr-un cadru institutionalizat, organizat, constituie o dovada reala a dezvoltarii continue a unui stat democratic, orientat spre cunoasterea si rezolvarea problemelor de stat si sociale, politice si economice ale societatii.

4.4. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative Procesul de fundamentare a deciziei administrative este diferentiat in functie de tipul

deciziilor in care sunt implicate mai multe persoane. De exemplu pentru fundamentarea deciziilor normative, pe termen nelimitat, mediu, lung, periodice, de grup, generale, determinate de cererea de servicii etc procesul decizional cuprinde mai multe etape.

Figura nr. 17. Etapele procesului decizional în managementul public

1. Initierea deciziei administrative Aceasta etapa consta in crearea unui cadru care sa determine formularea unei decizii. Cadrul

este constituit din initiativele decizionale. 2. Definirea obiectivului decizional si a mijloacelor de realizare a acestuia Mai intai este necesar sa se stabileasca in mod precis, nevoia sociala care trebuie

satisfacuta, modalitatile si mijloacele necesare pentru satisfacerea acesteia. Prin urmare, este evidenta determinarea obiectivului de infaptuit, a scopului, a modalitatilor si mijloacelor corespunzatoare.

Pe parcursul procesului se va avea in vedere gradul de prioritate, adica urgenta satisfacerii unei anumite nevoi sociale.

3. Documentarea in vederea formularii deciziei administrative Adoptarea unei decizii administrative presupune un proces complex de culegere a unui

volum mare de informatii realiste. Cu cat acest proces este mai riguros si mai detaliat cu atat va creste si calitatea deciziei.

INITIEREA DECIZIEI

DEFINIREA OBIECTIVULUI DECIZIONAL ù,�$�0,-/2$&(/25�'(�5($/,=$5(

DOCUMENTAREA

6(/(&7$5($�ù,�$1$/,=$�,1)250$ ,,/25

&21785$5($�ù,�$1$/,=$�ALTERNATIVELOR DECIZIONALE

ADOPTAREA DECIZIEI

850 5,5($�$3/,& 5,,�ù,�5(63(&7 5,,�'(&,=,(,

FORMULAREA CONCLUZIILOR 5(=8/7$7(�'83 �$3/,&$5($�

DECIZIEI

ETAPELE PROCESULUI DECIZIONAL

1

2

3

4

5

6

7

8

4. Selectarea si analiza informatiilor culese Dupa ce s-a incheiat procesul de culegere a informatiilor urmeaza doua activitati la fel de

importante : selectarea doar a informatiilorstrict corelate cu obiectivul decizional si analiza acestora.

5. Conturarea si analiza alternativelor decizionale Esentiala in aceasta etapa este conturarea unor solutii, variante clare bine fundamentate

pentru problema analizata. Aceste alternative trebuie sa fie orientate asupra obiectivelor la realizarea carora participa. De asemenea, se precizeaza resursele umane, materiale, financiare, informationale atrase in aplicarea fiecarei alternative decizionale, daca decizia implica elemente de cost.

6. Adoptarea deciziei Cunoscut fiind obiectivul decizional, in continuare se trece la alegerea variantei care

corespunde cel mai bine acestuia. Procesul este deosebit de complex si presupune transmiterea propunerilor formulate-alternativelor decizionale-in timp util decidentilor pentru ca acestia sa le poata analiza si sa formuleze, fie alte variante, fie puncte de vedere pentru completarea materialelor rezultate in urma sedintelor de dezbatere atunci cand acestea sunt discutate.

Pentru ca decizia sa aiba eficienta dorita, este necesar ca la adoptarea ei sa se ia in considerare un numar cat mai mare de variabile implicate in situatia-problema care trebuie rezolvata.

7. Urmarirea aplicarii si respectarii deciziei administrative Aceasta se face de catre persoane specializate sau de reprezentantii institutiilor publice, care exercita functia de control in cadrul sistemului administratiei de stat la nivel central si local. Ele urmaresc in mod expres modul in care se deruleaza procesele de aplicare a continutului deciziei adoptate. 8. Formularea concluziilor rezultate dupa aplicarea deciziei administrative In procesul executarii deciziilor administrative, este posibil sa se constate ca o decizie nu reuseste sa ofere cea mai buna rezolvare a nevoilor sociale sau obiectivelor institutiilor care au initiat-o. Astfel, organul administratiei de stat poate modifica sau chiar anula decizia printr-o alta decizie care sa corespunda noilor conditii. Situatiile de acest fel atrag insa costuri suplimentare, pe care societatea le suporta foarte greu. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative este deosebit de complex si de durata, necesitand o permanenta legatura cu realitatea sociala, cu obiectivele economice, sociale si politice ale societatii in perioade distincte de timp.

4.5. Abordari privind procesul de fundamentare a deciziilor administrative

In literatura americana de specialitate exista o serie de lucrari in care se afirma ca procesul de fundamentare a deciziilor administrative este complex, in primul rand pentru faptul ca ia in considerare trei perspective : manageriale, politica si legala. 4.5.1. Abordarea manageriala a procesului decizional Abordarea manageriala a procesului decizional din administratia publica accentueaza

necesitatea permanentei rationalizari a acestuia si ofera posibilitatea managerilor publici de a

fundamenta decizii rationale luand in considerare aspectele de eficienta si eficacitate (vezi figura

nr.18. Abordarea manageriala a procesului decizional).

Figura nr. 18. Abordarea mDQDJHULDO �D�SURFHVXOXL�GHFL]LRQDO

Prin urmare, abordarea prezentata accentueaza rolul managementului, al structurii de

conducere in procesul de fundamentare a deciziilor administrative.

4.5.2. Modelul rational-comprehensiv de fundamentare a deciziilor administrative

In stransa legatura cu cele prezentate mai sus despre abordarea manageriala, in literatura de

specialitate americana a fost conceput un model de fundamentare a rationalitati maxime intr-o

institutie publica (vezi figura nr.19. Modelul rational-comprehensiv al procesului decizional).

CARACTERISTICI

• Accentuarea necHVLW LL�SHUPDQHQWHL�UD LRQDOL] UL� • &RQVLGHUDUHD�XQRU�DVSHFWH�GH�HILFLHQ �úL�HILFDFLWDWH� • 3URLHFWDUHD�XQXL�VLVWHP�FRHUHQW�GH�FRUHOD LL�vQWUH�

HOHPHQWH�FDUH�V �RIHUH�DGPLQLVWUDWRULORU�SXEOLFL�posibilitatea alegerii alternativei decizionale optime;

• Reducerea�QXP UXOXL�GH�DOWHUQDWLYH�GHFL]LRQDOH� • *UDGXO�ULGLFDW�GH�LQIRUPDUH�D�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL� • Luarea în considerare a ierarhiei; • Gradul ridicat de formalizare în procesul de

fundamentare a deciziilor; • $WUDJHUHD�vQ�SURFHVXO�GHFL]LRQDO�D�XQRU�IXQF LRQDUL�

publLFL�FX�DQXPLWH�FDOLW L��FXQRúWLQ H��DSWLWXGLQL�úL�deprinderi de management;

• 6WLPXODUHD�IRUP ULL�XQHL�FXOWXUL�D�RUJDQL]D LHL�publice;

• $XWRULWDWHD�PDQDJHULDO �LQIOXHQ HD] �KRW UkWRU�derularea procesului decizional.

Figura nr. 19.�0RGHOXO�UD LRQDO-comprehensiv al procesului decizional

Acest model este cunoscut sub denumirea de modelul rational-comprehensiv. Principalele caracteristici ale modelului rational – comprehensiv sunt urmatoarele : - Este cuprinzator ; - Ofera posibilitatea identificarii modalitatilor potentiale de realizare a obiectivelor ; - Determina functionarul public sa gandeasca asupra unei situatii problema si sa foloseasca

experienta sa ; - Faciliteaza procesul de identificare a variantei decizionale optime. Dincolo de aceste avantaje, modelul rational-comprehensiv prezinta si o serie de limite. -Nu este intotdeauna compatibil cu politica guvernamentala de fundamentare a deciziilor

administrative, deoarece obiectivele politicii guvernamentale nu sunt suficient de clare ; - Presupune consum de timp mare pentru identificarea celor mai potrivite modalitati de

realizare a obiectivelor tinand seama de criteriile : eficienta, rationalitate si eficacitate ; - Atrage costuri ridicate ; - Presupune specializarea functionarilor publici, care devine in cele din urma o obligatie

pentru personalul institutiilor publice.

4.5.3. Abordarea politica a procesului decizional Exista o serie de critici la adresa abordarii precedente, ceea ce a condus la conturarea unui alt

model, care influenteaza procesul fundamentarii deciziilor administrative. Astfel a fost conceput modelul cresterii sau modelul dezvoltarii aplicabil cu succes in

institutiile in care dintre decidenti fac parte si politicieni. Modelul cresterii sau dezvoltarii ia in considerare influenta politicului asupra procesului decizional din institutiile administratiei de stat, motiv pentru care in literatura de specialitate este cunoscut ca abordarea politica (vezi figura nr.20. Abordarea politica a procesului decizional).

CARACTERISTICI

• Derularea procesului decizional în trei etape distincte:

⇒ Determinarea obiectivelor; ⇒ Formularea alternativelor decizionale; ⇒ Alegerea celei mai bune alternative;

• $FFHQWXO�SXV�SH�PD[LPL]DUHD�HILFLHQ HL�úL�HILFDFLW LL� • (ODERUDUHD�XQXL�SURJUDP�FX�FDUDFWHU�SUDFWLF�vQ�IXQF LH�GH�WUHL�

cULWHULL��HILFLHQ ��HILFDFLWDWH�úL�UD LRQDOLWDWH� • 6SHFLDOL]DUHD�DFFHQWXDW �D�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL�LPSOLFD L� • Luarea în considerare a costului total; • 3UHFL]DUHD�FODU �D�RELHFWLYHORU�GHFL]LRQDOH�FDUH�WUHEXLH�V �ILH�

FRQFLVH�úL�QHFRQWUDGLFWRULL�HWF�

Figura nr. 20.�$ERUGDUHD�SROLWLF �D�SURFHVXOXL�GHFL]LRQDO

4.5.4. Abordarea legala a procesului decizional

Abordarea legala a procesului de fundamentare a deciziilor administrative presupune o

procedura distincta de adjudecare. Adjudecarea este o forma de decizie constand in elaborarea unor

reguli si proceduri formalizate pentru a identifica : Factorii situationali, interesele partidelor din

opozitie si corelarea intereselor politice cu legislatia, pentru a servi interesul public.

Exista doua tipuri de adjudecare :

1. Prospectiva

-implica activitati din cadrul companiilor de transport, radio, televiziune si propune

modificari in serviciile oferite de acestea.

2. Retrospectiva

-apare in situatiile de erori produse la nivelul organizatiilor administrative. Aceasta

se manifesta atunci cand au loc abateri de la regulile si legile care guverneaza activitatea

organizatiilor administrative.

Forma sub care apare, de regula, acest tip de adjudecare este plangerea sau reclamatia

impotriva unui individ, a unei companii sau a unui partid.

Abordarea legala privind fundamentarea deciziilor administrative presupune luarea in

considerare a interesului public pe termen lung si urmareste crearea unui pachet de legi care sa

permita cunoasterea si satisfacerea interesului public.

CARACTERISTICI

• Luarea în considerare a sistemului de obiective ale politicii • )RUPDUHD�XQHL�FRDOL LL�SROLWLFH • Derularea în trei etape distincte:

⇒ 5HGHILQLUHD�RELHFWLYHORU�úL�PRGDOLW LOH�GH�UHDOL]DUH ⇒ 2E LQHUHD�FRQVHQVXOXL ⇒ Fundamentarea unei decizii acceptabile

• Constituirea unor pachete de probleme • Luarea în considerare a elementelor de cost • ÌQFXUDMDUHD�IXQGDPHQW ULL�XQRU�SURJUDPH�FX�URO�VLPEROLF

Figura nr. 21.�$ERUGDUHD�OHJDO �D�SURFHVXOXL�GHFL]LRQDO

Abordarile prezentate completeaza imaginea procesului de fundamentare a deciziilor administrative. Fiecare abordare poate fi aplicata partial in anumite conditii obiective si in anumite tipuri de institutii publice.

CARACTERISTICI

• Implicarea unei proceduri speciale de adjudecare • ([LVWHQ D�D�GRX �WLSXUL�GH�DGMXGHFDUH��SURVSHFWLY �úi

UHWURVSHFWLY • ,GHQWLILFDUHD�IDFWRULORU�VLWXD LRQDOL • Luarea în considerare a intereselor partidelor din

RSR]L LH • &RUHODUHD�LQWHUHVHORU�SROLWLFH�FX�OHJLVOD LD • 2ULHQWDUHD�F WUH�VDWLVIDFHUHD�LQWHUHVXOXL�SROLWLF • Considerarea interesului public pe termen lung • Orientarea pentru crearea unor pachete de legi • $GDSWDUHD�SHUPDQHQW �D�FRQ LQXWXOXL�SDFKHWHORU�GH�OHJL�

la nevoile sociale generale în schimbare


I.Definitiile deciziei administrative Decizia administrativa este un proces complex de alegere a unei variante decizionale din mai

multe posibile, in vederea unui obiectiv al administratiei publice si care influenteaza activitatea a cel putin unei alte persoane din sistem, a sistemului administrativ in ansamblul lui sau a societatii, in general.

II.Particularitatile deciziei administrative a) este rezultatul colaborarii intre diferite persoane din compartimentele structurii

administrative b) presupune derularea unui proces in mai multe etape c) este rezultatul activitatii mai multor persoane d) este avizata de una sau mai multe persoane e) volum mare de munca

III.Cerintele deciziei administrative Decizia administrativa trebuie : sa fie fundamentata stiintific, sa aiba caracter realist, sa

intervina in timp util, sa fie integrata in ansamblul deciziilor administrative, sa fie oportuna. IV.Tipologia deciziilor administrative

*Dupa situatia concreta la care se refera : decizii normative, decizii individuale ; *In functie de orizontul de timp : decizii pe termen nelimitat, decizii pe termen lung, decizii

pe termen mediu, decizii pe termen surt, decizii curente ; *Dupa frecventa adoptarii : decizii periodice, decizii aleatoare ; *Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului : decizii integrate, decizii avizate ; *Dupa numarul persoanelor participante la fundamentare : decizii individuale, decizii de

grup ; *In functie de continut : decizii determinate de cererea de servicii, decizii determinate de

schimbari in structura, decizii generale, decizii specifice ; *Dupa gragul competentei decidentului : decizii executorii, decizii de administrare ; *Dupa nivelul ierarhic : decizii de nivel superior, de nivel mediu, de nivel inferior ; V.Participantii al decizia administrativa sunt : participanti la executarea deciziilor,

functionari publici de decizie, reprezentanti ai cetatenilor, participanti la pregatirea deciziilor. VI.Procesul de fundamentare a deciziilor administrative Este un proces complex ce presupune derularea a opt etape : 1) Initierea deciziei 2) Definirea obiectivului decizional si a mijloacelor de realizare 3) Documentarea 4) Selectarea si analiza informatiilor 5) Conturarea si analiza alternativelor decizionale 6) Adoptarea deciziei 7) Urmarirea aplicarii si respectarii deciziei 8) Formularea concluziilor rezultate dupa aplicarea deciziei VII.Abordari privind procesul de fundamentare a deciziilor administrative Exista intr-o serie de lucrari din literatura americana trei perspective ale procesului de

fundamentare a deciziilor administrative : abordarea manageriala, politica, legala.

CUVINTE CHEIE

• Decizie administrativa

• Participant la decizia administrativa

• Alternativa decizionala

• Obiectiv decizional

• Abordare manageriala a procesului decizional

• Abordare politica a procesului decizonal

• Organizatie nestatala


• Management Public, Armenia Androniceanu, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.

• Gauthrop L.- Public Sector Management, System and Ethics, Bloomington, University of

Indiana Press, 1984

• Gilles P.- New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa,1994

• Goodnow F.- The Principles of the Administrative Law of United States, New York,

G.P.Putnam’s Sons, 1995

• Gulick L.- Papers on the Science of administration, Institute of Public Administration, New

York, 1987

• Iorgovan A.- Drept Administrativ, Tratat Elementar, vol 3, Bucuresti, 1993

• Irving P.- Decision Making : A Psychological Analysis of Conflict, Choice and

Commitment, Free Press, New York, 1987

• Johnonson A.- What is Public Management ? An Autobiographical View, Broadview Press,

Toronto, 1993

• Knowles R.- Effective Management in Local Government, ICSA, Publishing Cambridge,

1988

• Lang P.- The Basis of Management on Public Organizations, Peter Laag, Publishing, New

York, 1994


1. Ce se intelege prin decizie administrativa ?

2. Care sunt factorii care influenteaza eficienta si valoarea deciziei administrative ?

3. Caror cerinte trebuie sa raspunda orice decizie administrativa ?

4. Cum pot fi clasificate deciziile dupa criteriul amplorii sferei decizionale a decidentului ?

5. Care sunt participantii la decizia administrativa ?

6. Care sunt etapele procesului de fundamentare a deciziilor administrative ?

7. Cate abordari exista in legatura cu procesul de fundamentare a deciziilor administrative ?

&$3,72/8/��3DUWLFXODULW L�DOH�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�LQ�VLVWHPXO�

administrativ din Canada

MOD DE LUCRU CUPRINS: 9.1. Particularitati ale contextului canadian

9.1.1.Federalismul si globalizarea 9.1.2.Populatia aborigena si minoritatile 9.1.3.Posibilitatea separarii Quebec-ului de Canada

9.2. Structura autoritatii in administratia canadiana 9.2.1.Autoritatea juridica 9.2.2.Autoritatea legislativa 9.2.3.autoritatea executiva 9.3. Procesul de luare a deciziilor administrative la nivelurile federal, provincial si local 9.4. Transferul de know- how in domeniul managementului public din Canada in Romania

REZUMAT CUVINTE – CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA CONCEPTE: Influenta politicului in dezvoltarea Canadei Liberalismul de piata Expansionismul defensiv Liberalism compensatoriu Federalism si globalizare Populatia aborigena si minoritatile Separarea Quebec-ului de Canada Flexibilitatea procesului decizional Dualitate politica

MOD DE LUCRU






6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le

in caietul de lucrari pentru seminar.

7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

(1) Manual, notite



(4) Intrebari



(7) Seminar

Caiet de seminar

Capitolul 9

3DUWLFXODULW L�DOH�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�LQ�VLVWHPXO�DGPLQLVWUDWLY�GLQ�&DQDGD

9.1. Particularit i ale contextului canadian Aceast prim parte con ine o prezentare general , identificarea influen ei politicului în

dezvoltarea Canadei úi câteva dintre problemele actuale ale societ ii canadiene, ale administra iei implicate în solu ionarea lor.

&DQDGD�DUH�R�SRSXOD ie de aproximativ 26 milioane locuitori. $SUR[LPDWLY� �� GLQ� SRSXOD LH� HVWH� YRUELWRDUH� GH� OLPE � HQJOH] � úL� GRDU� �� YRUEHúWH�

franceza. Acest aspect bilingv este unul din principalii factori care LQIOXHQ HD] � PDQDJHPHQWXO��

RUJDQL]DUHD�úL�IXQF LRQDUHD�VLVWHPXOXL�SROLWLF��DGPLQLVWUDWLY�úL�OHJLVODWLY�GLQ�&DQDGD. Canada este o PRQDUKLH�FRQVWLWX LRQDO �FX�R�VWUXFWXU �SROLWLF �ED]DW �SH�XQ�sistem federal

IRUPDW�� OD� QLYHO� FHQWUDO�� GLQ� *XYHUQXO� )HGHUDO�� ]HFH� SURYLQFLL� FDUH� DX� SURSULXO� JXYHUQ� úL� XQ� VLVWHP�distinct dH�VHUYLFLL�SXEOLFH��/D�DFHVWHD�VH�DGDXJ ��WHULWRULL�FDQDGLHQH�

ÎQ�FHHD�FH�SULYHúWH�RUJDQL]DUHD�SROLWLF �� vQ�&DQDGD�Regina Elizabeth a II-D�GH LQH�SXWHUHD�

VXYHUDQ �� Cateva dintre problemele actuale ale societatii canadiene sunt prezentate in continuare: 9.1.1. Federalismul úi globalizarea 3UREOHPD� IHGHUDOLVPXOXL� D� DS UXW� FD� XUPDUH� D� XQHL� UHDOLW L� FODUH� PHQ LRQDWH� vQ� FRQ LQXWXO�

Actului de constituire din 1867. ÌQF �GH�DWXQFL� V-D�YRUELW� úL� V-a scris despre o IHGHUD LH�D�FRORQLLORU FRQVWLWXLW �SH�ED]D�XQXL�DFRUG�DO�IHGHUD LHL��FDUH�XOWHULRU�D�GHYHQLW�XQ�GRFXPHQW�FX�FDUDFWHU�HFRQRPLF��Prin acesta, veniturile erau îPS U LWH� vQWUH�FRORQLL�úL�QRXO�*XYHUQ�úL�HUDX� IRORVLWH�SHQWUX�GH]YROWDUHD�RUDúHORU� 1RYD� 6FR LD� úL�1HZ� %UXQVZLFN�� FD�SRUWXUL�� úL�SURYLQFLLOH� FDQDGLHQH�FD�FHQWUH� ILQDQFLDUH� úL�industriale.

) U �D�LQWUD�vQ�GHWDOLL�vQ�SUREOHPD�IHGHUDOLVPXOXL��FDUH�HVWH�IRDUWH�PXOW�GLVFXWDW �úL�DQDOL]DW �GH�VSHFLDOLúWLL�FDQDGLHQL��UHPDUF P�IDSWXO�F �DFHVW�FRQFHSW�VH�GH]YROW �DVW ]L�vQWU-un context nou, cel al JOREDOL] Uii.

&D�XUPDUH�D�DFHVWXL�IHQRPHQ��DSDU�DOWH�HOHPHQWH�FX�LQIOXHQ �DVXSUD�SURFHVXOXL�GHFL]LRQDO�OD�nivelul Guvernului Federal.

*OREDOL]DUHD�GHWHUPLQ �LPSRUWDQWH�PXWD LL în statul canadian, astfel: ¾ 'H]YROWDUHD�WHKQRORJLHL�LQIRUPD LRQDOH� ¾ ([WLQGHUHD�UH HOHORU�GH�WUDQVSRUW�úL�FRPXQLFD LL� ¾ $SDUL LD�GH�QRL�FHQWUH�ILQDQFLDUH� ¾ ÌQW ULUHD�DOLDQ HORU�VWUDWHJLFH�vQWUH� UL� ¾ 'H]YROWDUHD�UHOD LLORU�GLQWUH�ILUPHOH�SULYDWH�úL�vQWUH�FHOH�GLQ�VHFWRUXO�SXEOLF�úL�SULYDW� 9.1.2. Popula ia aborigen úi minorit ile Canada estH� úL� XQ� VWDW� PXOWLQD LRQDO� vQ� FDUH� VXQW� UHFXQRVFXWH� SULQ� &RQVWLWX LH� GUHSWXULOH�

IXQGDPHQWDOH�DOH�SRSXOD LHL�DERULJHQH�úL�PLQRULWDUH� 1X� HVWH� GHORF� vQWkPSO WRDUH� DFHDVW � DQDORJLH� vQWUH� IHGHUDO� úL� PXOWLQD LRQDO�� În primul rând

SHQWUX�F �vQ�&DQDGD�H[LVW �UHJLXQL��SURYLQFLL�FX�SRSXOD LH�PDMRULWDU �IUDQFRIRQ ��FHHD�FH�D�FRQGXV�OD�vQILLQ DUHD� XQXL� QXP U� UHSUH]HQWDWLY� GH� LQVWLWX LL� DGPLQLVWUDWLYH� QD LRQDOH� VSHFLILFH (ex: în

4XHEHF��8QHOH�WHULWRULL�DX�SRSXOD LH�PDMRULWDU �DQJORIRQ ��H[�2QWDULR��DOWHOH�DX�SRSXOD LH�PDMRULWDU �DERULJHQ �úL�R�SDUWH�GLQ�WHULWRULL�DX�SRSXOD LH�PL[W ��SUHGRPLQDQWH�ILLQG�PLQRULW LOH��3ULQ�XUPDUH��vQ�SURYLQFLLOH� vQ� FDUH� HVWH� PDMRULWDU � SRSXOD LD� DERULJHQ � úL� GHFL� JXYHUQHOH� ORFDOH� VXQW� IRUPDWH� GLQ�UHSUH]HQWDQ L�DL�DFHVWRUD�D�DS UXW�GLQ�FH�vQ�FH�PDL�HYLGHQW �SUREOHPD�UHSUH]HQW ULL�ORU�vQ�DGPLQLVWUD LD�FHQWUDO �

�$SDUH�DVWIHO�GLQ�FH�vQ�FH�PDL�HYLGHQW �QHFHVLWDWHD�HIHFWX ULL�XQRU�PXWD LL�VHPQLILFDWLYH�vQ�FHHD�FH�SULYHúWH�GHUXODUHD�DFWLYLW LL�GH�F WUH�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH�DGPLQLVWUDWLYH�FDQDGLHQH��(VWH�FHUW�IDSWXO�F �vQ� SHULRDGD� XUP WRDUH� 3DUODPHQWXO� úL� *XYHUQXO� )HGHUDO� VH� YRU� RULHQWD� WRW� PDL� PXOW� SH� dezvoltarea XQRU�SDUWHQHULDWH�úL�FKLDU�D�XQRU�LQVWLWX LL�SXEOLFH�FDUH�V �IXQF LRQH]H�SH�ED] �GH�SDUWHQHULDW�

9.1.3. Posibilitatea separ rii Quebec-ului de Canada 3ULQ�UHIHUHQGXPXO�GLQ��D�IRVW�FRQFHQWUDW �DWHQ LD�FDQDGLHQLORU�DVXSUD�XQHL�SUREOHPH�IRDUWH�

GHOLFDWH��DFHHD�D� VHSDU ULL�4XHEHF-XOXL�GH�)HGHUD LH�� UHVSHFWLY�&DQDGD��5H]XOWDWXO�� FDUH�D� IRVW� IRDUWH�DSURDSH�GH�FRQILUPDUHD�HIHFWLY �D�DFHVWHL�GLYL]LXQL��ODV �V �VH�vQ HOHDJ �IDSWXO�F �vQ�YLLWRU�DU�IL�SRVLELO �RUJDQL]DUHD�XQXL�DOW�UHIHUHQGXP�SH�DFHHDúL�SUREOHP �

��6WUXFWXUD�DXWRULW LL�vQ�DGPLQLVWUD ia canadian În continuare sunt prezentate principalele componente structurale la nivel federal, provincial úi

local implicate în procesul decizional potrivit structurii specifice a autorit ii. ÎQ�&DQDGD��FD�vQ�WRDWH� ULOH�GHPRFUDWLFH�GH]YROWDWH��H[LVW �R�VHSDUDUH�D�DXWRULW LL�vQ�FHOH�WUHL�

UDPXUL�GLVWLQFWH�� DXWRULWDWHD� MXULGLF �� DXWRULWDWHD� OHJLVODWLY � úL� H[HFXWLY � ��YH]L� ILJXUD�QU�� 6WUXFWXUD�autoritatii in administratia canadiana).

ÎQ�FRQWLQXDUH�SUH]HQW P�ILHFDUH�GLQ�FHOH�WUHL�UDPLILFD LL�VXUSULQ]kQG�DVSHFWHOH�SDUWLFXODUH�SHQWUX�D� vQ HOHJH� PDL� ELQH� FRPSHWHQ HOH� SH� FDUH� OH� DX� LQVWLWX LLle administrative canadiene în procesul de fundamentare a deciziilor administrative.

9.2.1. Autoritatea juridic ÎQ�&DQDGD�H[LVW �GRX �VLVWHPH�GH�OHJL��UHVSHFWLY�OHJHD�SHQDO �úL�OHJHD�FLYLO �� 3RWULYLW�&RQVWLWX LHL�&DQDGHL��DPEHOH�QLYHOXUL�DOH�*XYHUQXOXL�� UHVSHFWLY� IHGHUDO� úL�SURYLQFLDO��

VXQW�UHVSRQVDELOH�SHQWUX�DGPLQLVWUDUHD�FXU LORU��'H�UH LQXW�HVWH�úL�IDSWXO�F �SURYLQFLLOH�GH LQ�SXWHUHD�

H[FOXVLY �DVXSUD�DGPLQLVWU ULL�MXVWL LHL�vQ�WHULWRULXO�FDUH�OH�DSDU LQH�úL��GH�DVHPHQHD��DX�FRPSHWHQ D�de a înfiiQ D�LQVWDQ H�MXGHF WRUHúWL�úL�FXU L�GH�DSHO�

3DUODPHQWXO�)HGHUDO�HVWH�UHVSRQVDELO�SHQWUX�RUJDQL]DUHD�&XU LL�*HQHUDOH�GH�$SHO�D�&DQDGHL�úL��GH�DVHPHQHD��SRDWH�FUHD�DOWH�GLIHULWH�FXU L�FX�VFRSXO�GH�D�DVLJXUD�R�PDL�EXQ �UHVSHFWDUH�D�OHJLORU�úL�R�PDL�EXQ �IXQF LRQDUH�D�VLVWHPXOXL�DGPLQLVWUDWLY�GLQ�&DQDGD��

&HD�PDL�vQDOW �FXUWH�HVWH�&XUWHD�6XSUHP �D�&DQDGHL. Aceasta este, în general, o curte de apel SHQWUX�FD]XUL�SXEOLFH��DGPLQLVWUDWLYH��úL�FLYLOH�IRUPDW �GLQ��MXGHF WRUL�QXPL L�GH�*XYHUQXO�)HGHUDO�

9.2.2. Autoritatea legislativ )XQGDPHQWDUHD� OHJLORU� vQ� &DQDGD� U PkQH� vQ� FRQWLQXDUH� vQ� FRPSHWHQ D� *XYHUQXOXL, în

VSHFLDO� SHQWUX� OHJLOH�FDUH� VH� UHIHU � OD� SUREOHPH� ILVFDOH� úL� FKHOWXLHOL� SXEOLFH��'H� DOWIHO�� SHQWUX�DFHVWH�GRPHQLL� DUH� FRPSHWHQ H� QXPDL� *XYHUQXO�� Corpul Legislativ� HVWH� IRUPDW� vQV � GLQ� Parlamentul Canadei��vQ�FDUH�DX�DXWRULWDWH�OHJLVODWLY �WUHL�FRPSRQHQWH��

- Regina��UHSUH]HQWDW �SULQ�Guvernatorul General; - Senatul Canadei; - Camera Comunelor. 3URLHFWHOH�GH�OHJL�SRW�IL�LQL LDWH�GH�6HQDW�VDX�GH�&DPHUD�&RPXQHORU��H[FHS LH�IDF�SURLHFWHOH�GH�

OHJL�FX�FRQ LQXW�ILQDQFLDU�VDX�ILVFDO�FDUH�WUHEXLH�LQL LDWH�vQ�&DPHUD�&RPXQHORU�

3URLHFWHOH� GH� OHJL� WUHEXLH� V � WUHDF � SULQ� DPEHOH� &DPHUH� úL� V � SULPHDVF � VHPQ WXUD� UHJDO �

(respectiv cea a Guvernatorului General) înainte de a intra în vigoare.

Senatul Canadei� DUH� GRX � IXQF LL� LPSRUWDQWH�� 3ULPD� VH� UHIHU � OD� H[DPLQDUHD� FRQ LQXWXOXL�

proiectelor de legi, iar cea de a doua la LQL LHUHD� GLVFX LLORU� SXEOLFH� úL� GHUXODUHD� FHUFHW ULL� vQ�

SUREOHPH�GH�LQWHUHV�VRFLDO�úL�HFRQRPLF.

Senatul HVWH�IRUPDW�GLQ��VHQDWRUL��GDU�5HJLQD�SRDWH�P UL�DFHVW�QXP U�FX��VDX��SHUVRDQH�

GDF �DUH�DYL]XO�3ULPXOXL�0LQLVWUX��6HQDWRULL�VXQW�QXPL L�GH�*XYHUQDWRUXO�*HQHUDO�FX�DYL]XO�3ULPXOXL�

Ministru.

ÎQ�&DQDGD�H[LVW �úL�FkWHYD�componente administrative asociate LPSOLFDWH��GH�UHJXO ��vQ�ID]HOH�

de dezbatere a proiectelor de legi. Astfel, se constituie comitetele� FDUH� VWXGLD] � ILHFDUH� VHF LXQH� D�

SURLHFWHORU�GH�OHJL�úL�IRUPXOHD] �UHFRPDQG UL�vQDLQWH�GH�GH]EDWHUHD�ORU�ILQDO �vQ�&DPHUD�&RPXQHORU�

ÎQ� SUH]HQW� H[LVW � vQ� &anada aproximativ 30 de comitete parlamentare. Rolul principal al

FRPLWHWHORU�HVWH�DFHOD�GH�D�UHGXFH�WLPSXO�GH�GH]EDWHUH�GLQ�SOHQ�vQWUXFkW�vQ�DFHVWH�JUXSXUL�VXQW�LPSOLFD L�

WR L�PHPEULL�3DUODPHQWXOXL��

9.2.3. Autoritatea executiv ÎQ�&DQDGD�H[LVW �trei niveluri�OD�FDUH�VH�H[HUFLW �DXWRULWDWHD�H[HFXWLY �

¾ Nivelul superior-GH�F WUH�*XYHUQXO�)HGHUDO��FHQWUDO��

¾ 1LYHOXO�PHGLX�SURYLQFLDO��GH�F WUH�*XYHUQXO�3URYLQFLLORU�FDQDGLHQH��

¾ 1LYHOXO�LQIHULRU��ORFDO��GH�F WUH�JXYHUQHOH�ORFDOH��

Guvernul Federal al Canadei este format din:

- ùeful Guvernului;

- Biroul ùefului Guvernului;

- Cabinetul Primului Ministru;

- Biroul Consultativ;

-�'HSDUWDPHQWHOH�GH�FRQGXFHUH�FHQWUDO �

- Ministerele/Departamentele;

-�$OWH�LQVWLWX LL�SXEOLFH�

- Departamentele de Reprezentare la niveO�FHQWUDO�D�QLYHOXULORU�SURYLQFLDO�úL�ORFDO�

3HQWUX�D�FXQRDúWH�JUDGXO�GH�LPSOLFDUH�D�ILHF UHL�FRPSRQHQWH�D�*XYHUQXOXL�)HGHUDO�vQ�SURFHVXO�

decizional sunt prezentate în continuare câteva caracteristici importante referitoare la FRPSHWHQ HOH�úL�

responsabilit LOH departamentelor executivului canadian.

)LJXUD�QU��6WUXFWXUD�DXWRULW LL�vQ�DGPLQLVWUD LD�FDQDGLDQ

ùeful Guvernului Primul Ministru canadian conduce Guvernul Federal. EO�HVWH��DúD�FXP�DP�PHQ LRQDW�PDL�VXV��

OLGHUXO�SDUWLGXOXL�SROLWLF�FDUH�GH LQH�PDMRULWDWHD� vQ�&DPHUD�&RPXQHORU�RUL�DO�XQHL�FRDOL LL�PDMRULWDUH��1RPLQDOL]DUHD� OXL� HVWH� FRQILUPDW � RILFLDO� GH� *XYHUQDWRUXO� *HQHUDO�� 3ULPXO� 0LQLVWUX� DUH� DXWRULWDWH�H[FHS LRQDO �SHQWUX�D�DOHJH�úL�D�PRGLILFD�SURSULXO�&DELQHW��DO�F UXL�úHI�HVWH��

Cabinetul Primului Ministru include toate ministerele Guvernului� úL� HVWH� IRUPDW� GLQ� ��PHPEUL� �FHO� PDL� PDUH� QXP U� GLQ� LVWRULD� &DQDGHL�� 0LQLVWHUHOH� VXQW� UHVSRQVDELOH� vQ� ID D� &DPHUHL�Comunelor�SHQWUX�SROLWLFD�úL�LQL LDWLYHOH�*XYHUQXOXL��$FHDVW �UHVSRQVDELOLWDWH�FROHFWLY �HVWH�XQXO�GLQ�

SULQFLSLLOH�GH�ED] �DOH�VLVWHPXOXL�FDQDGLDQ�GH�JXYHUQDUH. 0LQLúWULL�VXQW�vQ�JHQHUDO�DOHúL�GLQWUH�PHPEULL�&DPHUHL�&RPXQHORU��FX� WRDWH�F �XQHRUL�3ULPXO�

Ministru aleJH�GLQ�6HQDW�PLQLúWULL�&DELQHWXOXL��)LHFDUH�PLQLVWUX�GH�RELFHL�HVWH�UHVSRQVDELO�SHQWUX�XQ�GHSDUWDPHQW��FX�WRDWH�F �XQ�PLQLVWUX�SRDWH�GH LQH�PDL�PXOW�GH�XQ�SRUWRIROLX�vQ�DFHODúL�WLPS�

&DELQHWXO� LD� vQ� GH]EDWHUH� úL� DSURE � SULQFLSLLOH� GH� ED] � SHQWUX� ILHFDUH� SURSXQHUH� OHJLVODWLY ��'XS �FH�XQ�SURLHFW�GH�OHJH�HVWH�VFKL DW��&DELQHWXO�îO�H[DPLQHD] �vQ�GHWDOLX�úL�WUHEXLH�V -l aprobe înainte FD�DFHVWD�V �ILH�WULPLV�3DUODPHQWXOXL��'H�DVHPHQHD��&DELQHWXO�IXQGDPHQWHD] �UHJXOLOH�GH�VXSOLPHQWDUH�D�OHJLVOD LHL�DSUREDWH��vQ�SUHDODELO��GH�3DUODPHQW�úL�DUH�FRPSHWHQ D�V �OH�LPSOHPHQWH]H�

COROANA BRITANICA

GUVERNATORUL GENERAL

$XWRULWDWHD�OHJLVODWLY $XWRULWDWHD��H[HFXWLY $XWRULWDWHD�MXULGLF

Senatul Camera Comunelor

Primul Ministru

Biroul Primului Ministru

Cabinetul

Consiliul &RQVXOWDWLY��úL�

%LURXO�GH�5HOD LL�Federal Provincial

Trezoneria

Ministerele/ Departamentele

&XUWHD�6XSUHP �D�Canadei

&XUWHD�6XSUHP �D�7HULWRULXOXL�<XNRQ�úL�D

Teritoriilor de Nord-Vest

&XUWHD�)HGHUDO ��D��Canadei

Ministerele / Departamentele Cele mai multe departamente sunt responsabile pentru planificarea, coordonarea úL�livrarea

serviciilor publice F WUH�SRSXOD LH��$OWHOH�XUP UHVF�GHVI úXUDUHD�DFWLYLW LL�vQ�GLIHULWH�FRPSRQHQWH�DOH�sistemului administrativ. Exemplu:� 'HSDUWDPHQWXO� -XVWL LHL� RIHU � VHUYLFLL� WXWXURU� GHSDUWDPHQWHORU�*XYHUQXOXL�úL�QX�GLUHFW�F WUH�SRSXOD LH�

'HSDUWDPHQWHOH� JXYHUQDPHQWDOH� VH� DIO � vQ� VXERUGLQHD� PLQLVWHUHORU� úL� VXE� DXWRULWDWHD�DGPLQLVWUDWLY � D� XQXL� PLQLVWUX� DGMXQFW�� UHVSRQVDELO� SHQWUX� SURSULXO� GHSDUWDPHQW� vQ� ID D� &DPHUHL�Comunelor.

&RPSOH[LWDWHD�SUREOHPHORU�FX�FDUH�VH�FRQIUXQW �*XYHUQXO�&DQDGHL�FD�XUPDUH�D�VWUXFWXULL�VDOH�IHGHUDOH�úL�D�GLYHUVLW LL� UHJLXQLORU�FDQDGLHQH�IDF� IRDUWe dificil managementul public printr-un singur RUJDQLVP� OD� QLYHO� QD LRQDO��*XYHUQXO� )HGHUDO�� 'H� DFHHD�� *XYHUQXO� )HGHUDO� D� GHVFHQWUDOL]DW� VLVWHPXO�GHOHJkQG� DQXPLWH� DWULEX LL�� FRPSHWHQ H� úL� UHVSRQVDELOLW L� F WUH� GLIHULWH� SURYLQFLL� FDQDGLHQH�� 7UHEXLH�men ionat îns c � GHVFHQWUDOL]DUHD� HVWH� UHDOL]DW � PDL� PXOW� GLQ� SXQFW� GH� YHGHUH� DGPLQLVWUDWLY�� FX� R�SROLWLF � SODQLILFDW � OD� QLYHO� FHQWUDO� úL� FX� SURJUDPH� DGPLQLVWUDWLYH� OD� QLYHO� ORFDO�� 6WUXFWXULOH�descentralizate au un anumit grad de libertate pentru a adapta politLFLOH�OD�FRQWH[WXO�ORFDO��QX�DX�vQV �FRPSHWHQ D�GH�D�IXQGDPHQWD�SURSULLOH�ORU�SROLWLFL�úL�SURJUDPH��GDU�DX�UHVSRQVDELOLWDWH�SXEOLF �OLPLWDW �SHQWUX�DF LXQLOH�ORU�

Guvernele provinciilor canadiene 6WUXFWXUD� DGPLQLVWUDWLY � úL� UHVSRQVDELOLW LOH� SURYLQFLLORU� FDQDGLHQH� UHIOHFW � GLYL]DUHD� SXWHULL�

�DXWRULW LL��vQWUH�*XYHUQXO�)HGHUDO�úL�3URYLQFLLOH�&DQDGLHQH� )LHFDUH� SURYLQFLH� DUH� R� VWUXFWXU � SROLWLF � FRPSDUDELO � IRUPDW � GLQWU-un Guvernator

locotenent��QXPLW�GH�*XYHUQDWRUXO�*HQHUDO�vQ�&RQVLOLX��vQ�SUDFWLF ��&DEinetul Guvernului Federal) ce UHSUH]LQW �5HJLQD�vQ�SURYLQFLH�úL�DF LRQHD] �FX�DFRUGXO��DYL]XO��úL�DVLVWHQ D�SURSULXOXL�&RQVLOLX�H[HFXWLY��&DELQHWXO� *XYHUQXOXL� 3URYLQFLDO�� FDUH� HVWH� UHVSRQVDELO� SHQWUX� ED]D� OHJLVODWLY �� 7RDWH� FRPSHWHQ HOH�Guvernatorului locoWHQHQW�FD�úL�DOH�*XYHUQDWRUXOXL�*HQHUDO�VXQW�DVW ]L�PDL�PXOW�VLPEROLFH��Legislativul ILHF UHL�SURYLQFLL�HVWH�IRUPDW�GLQ�*XYHUQDWRUXO�ORFRWHQHQW�úL�R�VLQJXU �&DPHU ��$GXQDUHD�/HJLVODWLY . 0HPEULL�DFHVWHL�DGXQ UL�VXQW�DOHúL�SULQ�YRW�XQLYHUVDO�SHQWUX�XQ�WHUPHn determinat, regulamentar de 5 DQL��2ULFXP��DOHJHULOH� OD�QLYHOXO� SURYLQFLLORU� VH� GHVI úRDU � vQDLQWH�GH� vQFKHLHUHD�DFHVWXL� LQWHUYDO� �GH�RELFHL�GXS ��DQL��)LHFDUH�3ULP�0LQLVWUX�JXYHUQHD] �SURYLQFLD�îPSUHXQ �FX��PHPEULL�GLQ�FHOH�PDL�dens populate provincLL�úL�FX�XQ�QXP U�PDL�PLF�vQ�FHOHODOWH�

Guvernele locale 'HúL�&RQVWLWX LD�&DQDGHL�PHQ LRQHD] �GRDU�GRX �QLYHOXUL�GH�JXYHUQDUH�vQ�&DQDGD��WRWXúL�H[LVW �

úL�XQ�al treilea nivel, local, respectiv DO�PXQLFLSDOLW LORU� 'H� UH LQXW�� vQV �� HVWH� IDSWXO� F � institu LLOH� PXQLFLSDOLW LL� LQWU � VXE� MXULVGLF LD provinciilor.

'DWRULW � GH]YROW ULL� GHPRJUDILFH�� HFRQRPLFH� úL� SROLWLFH�� municipaOLW LOH� VXQW� DERUGDWH� FD� XQ�

DGHY UDW�JXYHUQ�ORFDO. $FHDVWD� vQVHDPQ � F � vQ� &DQDGD� IXQF ioneaz 10 sisteme municipale diferite. PractLF� úL�

WHRUHWLF�H[LVW �VXILFLHQWH�HOHPHQWH�GH�VLPLODULWDWH�vQWUH�HOH��0XQLFLSDOLW LOH�FDQDGLHQH��RIHU �vQ�JHQHUDO�PDL�PXOWH�VHUYLFLL�F WUH�SRSXOD LH��DS UDUH�FLYLO ��WUDQVSRUW��LJLHQ ��V Q WDWH��SODQLILFDUH��GLYHUWLVPHQW�úL�VHUYLFLL�SHQWUX�FRPXQLW L��8QHOH�VHUYLFLL�FDUH�DX�IRVW�FkQGYD�GH�FRPSHWHQ D�PXQLFLSDOLW LORU�DX�IRVW�úL�VDX�VXQW�WUDQVIHUDWH�JUDGXDO�F WUH�*XYHUQHOH�SURYLQFLLORU�vQ�SULPXO�UkQG�GLQ�FDX]D�FRVWXULORU�SH�FDUH�OH�LPSOLF ��

'LPHQVLXQHD� VWUXFWXULL� GHSLQGH�� vQ� JHQHUDO�� GH� QXP UXO� FHW HQLORU� din localitate. Membrii guvernelor provinciilor sunt preocupa L�SHQWUX�UHXQLUHD�PXQLFLSDOLW LORU��SHQWUX�D�UHGXFH�QXP UXO�ORU�úL�pentru a fluidiza procesul de management din institu iile administrative.

3ULPDULL�úL�FRQVLOLHULL�VXQW�DOHúL�SULQ�YRW�XQLYHUVDl.

9.3. Procesul de luare a deciziilor administrative la nivelurile federal,

provincial úi local 6WUXFWXUD�IHGHUDO �D�VWDWXOXL�FDQDGLDQ�îúL�SXQH�SXWHUQLF�DPSUHQWD�DVXSUD�SURFHVXOXL�GH�OXDUH�D�

GHFL]LLORU�� DVWIHO� F � GHFL]LLOH� VH� IXQGDPHQWHD] � DWkW� OD� nivelul federal, în primul rând de Primul 0LQLVWUX�úL�GH�&DELQHWXO�V X��OD�FDUH�VH�DGDXJ �DOWH�GHSDUWDPHQWH�GLQ�DGPLQLVWUD LD�FHQWUDO ��FkW�úL�OD�nivelul provinciilor�GRDU�SHQWUX�DQXPLWH�FDWHJRULL�GH�SUREOHPH��'HVLJXU��OD�DFHVWHD�VH�DGDXJ �deciziile guvernelor locale, ale PXQLFLSDOLW LORU�IXQGDPHQWDWH�FX�RFD]LD�IXUQL] ULL�VHUYLFLLORU�GLUHFWH�F WUH�

SRSXOD LH�� vQ�VSHFLDO�GH�DS UDUH�FLYLO �� WUDQVSRUW��V Q WDWH��SODQLILFDUH��GLYHUWLVPHQW�úL�VHUYLFLL�SHQWUX�comunitate.

Procesul de luare a deciziilor la nivelul provinciilor úi municipalit ilor Guvernele provinciilor iau decizii care au caracter de lege�� XQHRUL� úL� legi referitoare la

sistemele de taxe introduse în provincie. De asemenea, LQVWLWX LLOH� PXQLFLSDOH� DX� FRPSHWHQ H�decizionale pentru a administra domeniul public, proprietatea� úL� D� YHJKHD� DVXSUD� UHVSHFW ULL�GUHSWXULORU�FLYLOH��SHQWUX�D�YLQGH�VDX�vQFKLULD�VXSUDIH H�GH�WHUHQ�FDUH�OH�DSDU LQ�

0XQLFLSDOLW LOH sunt organizate, IXQF LRQHD] �úL�IXQGDPHQWHD] �GHFL]LL�GRDU�VXE�MXULVGLF LD provinciilor.

&D� úL� SURvinciile, PXQLFLSDOLW LOH au SURSULD� ORU� VWUXFWXU � SROLWLF � úL� DGPLQLVWUDWLY � úL�ac ioneaz �FD�XQ�DGHY UDW�JXYHUQ�ORFDO��

Principalele domenii� vQ� FDUH� DFHVWHD� DX� FRPSHWHQ H� GHFL]LRQDOH� VXQW�� DS UDUH� FLYLO , transport, V Q WDWH, planificare, GLYHUWLVPHQW�úL�VHUYLFLL�SHQWUX�FRPXQLW L.

Prin urmare, etapele procesului decizional� OD�QLYHOXO�SURYLQFLLORU�úL� ORFDO��SRWULYLW�DERUG ULL�DFHOXLDúL�DXWRU�VXQW�XUP WRDUHOH�

¾ Identificarea problemei; ¾ &XQRDúWHUHD�IDFWRULORU�FDUH�DX�OHJ WXU �FX�SUREOHPD�VLWXD LD�DQDOL]DW � ¾ Formularea alternativelor decizionale; ¾ $QDOL]D�úL�WHVWDUHD�DOWHUQDWLYHORU�� ¾ Selectarea unei alternative decizionale; ¾ Implementarea alternativei selectate. 9.4. Transferul de know-how în domeniul managementului public din

Canada în România 'HúL�H[LVW �IRarte multe deosebiri� vQWUH�VLVWHPHOH�GH�PDQDJHPHQW�DOH�FHORU�GRX �VWDWH��XQHOH�

GLQWUH�DFHVWHD�IXQGDPHQWDOH��WLSXO�GH�VWDW��RUJDQL]DUHD�DGPLQLVWUDWLY ��WRWXúL�este posibil un transfer de know-how din domeniul managementului public canadian în managementul public românesc.

([SHULHQ D� DGPLQLVWUD LHL� FDQDGLHQH� GREkQGLW � vQ� DSURDSH� �� GH� DQL� GH� JXYHUQDUH�GHPRFUDWLF � îúL� SXQH�SXWHUQLF� DPSUHQWD� DVXSUD�FDOLW LL� SURFHVHORU� GH� PDQDJHPHQW� úL�GH�H[HFX LH explicâQG� SHUIRUPDQ HOH� RE LQXWH� GH� VRFLHWDWHD� FDQDGLDQ � FDUH� este pe locul 1 în lume în ceea ce SULYHúWH�VLVWHPXO�GH�V Q WDWH�úL�HGXFD LH��ILLQG�FRQVLGHUDW �QD LXQHD�FX�FHO�PDL�ULGLFDW�QLYHO�PHGLX�GH�

WUDL�DO�SRSXOD LHL��UH]XOWDWHOH�XQXL�VWXGLX�LQWHUQD LRQDO�SXEOLFDW�vQ�&DQDGD�vQ�VHSWHPEULH��FRQILUP �DFHDVW �UHDOitate).

ÎQ�FRQWLQXDUH�VXQW�SUH]HQWDWH�úL�DQDOL]DWH�câteva elemente de succes în managementul public canadian care ar putea fi DGDSWDWH� úL aplicate în forme specifice în managementul public din România:

1. Strategia Fundamentarea unor strategii globale, clare, coerente, realiste, complete�GH�PDQDJHPHQW�úL�

a unor strategii derivate� SH� GRPHQLLOH� GLVWLQFWH�� FDUH� V � FXSULQG � WRDWH� QLYHOXULOH� VLVWHPXOXL�administrativ.

În aplicarea strategiilor pot fi create centre strategice�SHQWUX�IXQGDPHQWDUHD��XUP ULUHD��DQDliza úL�LPSOHPHQWDUHD�VWUDWHJLLORU�SDU LDOH�GHVSULQVH�GLQ�VWUDWHJLD�JHQHUDO �

2. Descentralizarea Descentralizarea sistemului administrativ $FHDVWD� vQVHDPQ � XQ� WUDQVIHU� GH� VDUFLQL�� FRPSHWHQ H� úL� UHVSRQVDELOLW L� vQ� OHJ WXU � FX�

planificarea, managementul�úL�UHVXUVHOH�XPDQH�GH�OD�QLYHOXO�FHQWUDO�F WUH�QLYHOXULOH�ORFDOH� 3. Privatizarea Privatizarea serviciilor publice 'HVLJXU�DFHDVWD�HVWH�R�FDUDFWHULVWLF �PDL�PXOW�D�JXYHUQHORU�FDQDGLHQH�GH�OD�QLYHO�SURYLQFLDO�úL�

ORFDO�GHRDUHFH�UHSUH]HQWDQ LL�ORU�FRQGXF�Verviciile publice. Cele mai multe servicii publice în Canada VXQW�SULYDWL]DWH��'H�FH"�'DWRULW �PXOWLSOHORU�DYDQWDMH��DWkW�SHQWUX�FHW HQL�FkW�úL�SHQWUX�DGPLQLVWUD LH��Privatizarea serviciilor publice are efecte pozitive concretizate în:

¾ &UHúWHUHD�FDOLW LL serviciilor; ¾ Reducerea cheltuielilor administrative; ¾ 0DMRUDUHD�YHQLWXULORU�JXYHUQHORU�SURYLQFLDO�úL�ORFDO� ¾ 'LPLQXDUHD�GHSHQGHQ HL�DGPLQLVWUDWLYH�úL�GHFL]LRQDOH� ¾ Rentabilizarea serviciilor publice etc. În România a început privatizarea unor servicii publicH��GDU�SURFHVXO�WUHEXLH�V �FRQWLQXH�vQWU-un

ritm mai rapid. 4. Parteneriatul Dezvoltarea de parteneriate între sectorul public úL�SULYDW�úL�FUHDUHD�XQHL�VLQHUJLL�vQWUH�DFHVWHD 3DUWHQHULDWXO�DUH�ORF�OD�GRX �QLYHOXUL�vQ�&DQDGD��3H�GH�R�SDUWH��între guvernele provinciilor�úL�

Guvernul Federal�úL��SH�GH�DOWD��vQWUH�SULPHOH�úL�guvernele locale. ÎQ�5RPkQLD��vQ�VSHFLDO�OD�QLYHOXO�DGPLQLVWUD LHL�ORFDOH�V-ar putea dezvolta cu succes astfel de

parteneriate cu avantaje�GH�DPEHOH�S U L��Câteva dintre acestea sunt mHQ LRQDWH�vQ�FRQWLQXDUH� ¾ &UHúWHUHD�FDOLW LL�VHUYLFLLORU�SXEOLFH� ¾ ,QWHJUDUHD�VHFWRUXOXL�SULYDW�vQ�SROLWLFD�DGPLQLVWUDWLY � ¾ *HVWLRQDUHD�HILFLHQW �D�SDWULPRQLXOXL�SXEOLF� ¾ Rentabilizarea serviciilor publice; ¾ &RQVHUYDUHD�PDL�EXQ �D�SDWULPRQLXOXL�SXEOLF�HWF� 5. Restructurarea Restructurarea sistemului administrativ Foarte multe VFKLPE UL�VH�vQUHJLVWUHD] �úL�vQ�DGPLQLVWUD LD�FDQDGLDQ , în special la nivelurile

SURYLQFLDO�úL�ORFDO�� 'HVLJXU�F �WRDWH�DFHVWH�VFKLPE UL�GHPRQVWUHD] �IOH[LELOLWDWHD�PDUH�D�DGPLQLVWUDWivului canadian

úL�FDSDFLWDWHD�OLGHULORU�SROLWLFL�GH�D�OXD�GHFL]LL�SHQWUX�D�FUHD�XQ�VLVWHP�RULHQWDW�VSUH�VDWLVIDFHUHD�XQRU�interese sociale locale.

5HSUH]HQWDQ LL�DGPLQLVWUD LHL�FDQDGLHQH�DX�vQ HOHV�úL�DX�DFFHSWDW�IDSWXO�F �VFKLPEDUHD�HVWH�XQ�proces continXX�FDUH�QHFHVLW �vQV �DELOLWDWH�PDQDJHULDO �GDU�úL�SROLWLF �

6. Pia a $ERUGDUHD�SLH HL�FD�SDUWH�LQWULQVHF �D�SURFHVXOXL�GH�PDQDJHPHQW GLQ�DGPLQLVWUD LH Canada este un stat cu un sistem economic foarte bine dezvoltat. De-a lungul timpului,

func ionarii publici úL�SROLWLFLHQLL�FDQDGLHQL�DX�vQY DW�F �SLD D�UHSUH]LQW �WRWGHDXQD�SXQFWXO�F WUH�

FDUH�WUHEXLH�V �SULYHDVF �DWXQFL�FkQG�LDX�GHFL]LL�DGPLQLVWUDWLYH. Mai mult decât atât, liderii politici care conduc administrativul canadian

úL-DX� vQVXúLW� R� UHJXO � HOHPHQWDU � úL� HVHQ LDO �� DFHHD� GH� D� DERUGD� VRFLHWDWHD� FDQDGLDQ � FX� WRDWH�

SUREOHPHOH��GH�DOWIHO�GHORF�SX LQH��FD�SH�R�SLD �PDUH�SH�FDUH�VH�FRQIUXQW �SHUPDQHQW�FHUHUHD�úL�oferta de servicii publice.

'HVLJXU� HVWH� QRUPDO � R� DVWIHO� GH� DERUGDUH� FDUH�� GLQ� S FDWH�� vQ� 5RPkQLD� DELD� vQFHSH� V � VH�FRQWXUH]H��2ULHQWDUHD�PDL�PDUH�D�DGPLQLVWUD LHL�GLQ�5RPkQLD�DVXSUD�VRFLHW LL�URPkQHúWL�SHUFHSXW �FD�R�SLD �DUH�PXOWLSOH�avantaje, atât SHQWUX�FHW HQL, politicieni,�FkW�úL�SHQWUX�DGPLQLVWUD LH. Câteva dintre DFHVWHD�VXQW�PHQ LRnate în continuare:

¾ &XQRDúWHUHD� PDL� EXQ � D� UHDOLW LL� VRFLDOH� úL� RULHQWDUHD� SURFHVXOXL� GHFL]LRQDO� IXQF LH� GH�FHULQ HOH�SLH HL�

¾ 6DWLVIDFHUHD�PDL�EXQ �D�LQWHUHVHORU�VRFLDOH�JHQHUDOH�GDU�úL�VSHLFLILFH��SHQWUX�DGPLQLVWUD LD�ORFDO ��

¾ 'H]YROWDUHD�SLH HL�VHUYLFLLlor în România; ¾ 6WLPXODUHD�FUH ULL�GH�SDUWHQHULDWH�FX�VHFWRUXO�SULYDW�HWF� 7. Managementul antreprenorial 7UHFHUHD�GH�OD�FRQGXFHUHD�DGPLQLVWUDWLY �OD�FHD�DQWUHSUHQRULDO ùL�DGPLQLVWUD LD�FDQDGLDQ ��vQ�VSHFLDO�GH� OD�QLYHOXULOH�SURYLQFLLORU�úL� ORFDOH��VH�DIO �XQGHYD�OD�

vQFHSXWXO� DFHVWXL� SURFHV�� (VHQ LDO � HVWH� vQ HOHJHUHD� GH� F WUH� OLGHULL� SROLWLFL� úL� IXQF LRQDULL� SXEOLFL�

FDQDGLHQL�D�QHFHVLW LL�XQHL�DVWIHO�GH�VFKLPE UL. Liderii politici,�vQ�VSHFLDO��úL�IXQF LRQDULL�SXEOLFL FX�IXQF LL�GH�FRQGXFHUH�GLQ�DGPLQLVWUD LD�FDQDGLDQ �DERUGHD] �SRVWXULOH�úL�IXQF LLOH�SXEOLFH�SH�FDUH�

OH�GH LQ��FD�SRVWXUL�úL�IXQF LL�GH�PDQDJHPHQW� iar rolul lor în acest sistem nu este unul pur birocratic, administrativ sau politic, ci unul de vQWUHSULQ] WRUL� úL� antreprenori cu capacitate FUHDWLY , spirit inovativ, flexibilitate�vQ�JkQGLUH�úL�DF LXQH.

'HVLJXU�R�VFKLPEDUH�WUHEXLH�I FXW �úL�vQ�5RPkQLD��vQ�PHQWDOLWDWHD�UHSUH]HQWDQ LORU�SROLWLFL�úL�D�IXQF LRQDULORU� vQ� VHQVXO� GH]YROW ULL� GLPHQVLXQLL� XPDQH� D� SURFHVXOXL� GH� PDQDJHPHQW� GLQ�

administrD LH.

CAPITOLUL 9 : REZUMAT

I. Statul

Canada este o monarhie constitutionala cu o structura politica bazata pe un sistem federal. - puterea suverana in Canada este detinuta de Regina Elizabeth a II-a - sistemul politic de tip federal este format din:a) guvernul federal

b)10 guverne ale provinciilor - fiecare guvern( federal, provincial, local) este condus de un priministru si un cabinet - Parlamentul este: a) bicameral la nivel federal

b) unicameral la nivel provincial si local

II. Structura autoritatii 1) Autoritatea juridica - in Canada exista doua sisteme de legi: -legea penala

-legea civila - Guvernul federal si provincial sunt responsabile pentru administrarea Curtilor - Provinciile detin puterea exclusiva asupra administrarii justitiei in teritoriul care le apartine - Guvernul federal desemneaza si plateste judecatorii curtilor superioare din provincii - Cea mai inalta curte este Curtea Suprema a Canadei 2) Autoritatea legislativa - fundamentarea legilor ramane in competenta Guvernului - Corpul Legislativ este format din Parlamentul Canadei, in care au autoritate legislativa trei

componente: a) regina b) Senatul Canadei c) Camera Comunelor - in Canada exista aproximativ 30 de comitete parlamentare care au rolul de a reduce timpul

de dezbatere din plen 3) Autoritatea executiva - in Canada exista trei niveluri la care se exercita autoritatea executiva:

a) nivel superior de catre Guvernul federal (central) b) nivel mediu(provincial) de catre Guvernul provinciilor canadiene c) nivel inferior(local) de catre guvernele locale

CUVINTE – CHEIE

Monarhie constitutionala

Guvern federal

Curtea Suprema a Canadei

Camera Comunelor

Comitete parlamentare

Birou de consilieri

Guvernator locotenent

Municipalitate

Centre strategice

Leadership


$UPHQLD��$QGURQLFHDQX��0DQDJHPHQW�SXEOLF�LQWHUQD LRQDO��(G��(FRQRPLFD��

Bourn C., Public Sector Management, vol. 1, 2, Dartmonth, Brookfield, 1995.

Burland A., Laufer R., Public Management, Dalloz, Londra, 1990.

Braybrooke D., A Strategy of Decision, Free press, New York, 1980

Meyer P., Systemic Aspect of Public Administration, G.E.C. Gad Publishers, Copenhagen,

1973

Mosher F., American Public Administration: Past, Present and Future, Alabama University

Press, 1984.

1LFROHVFX�2��ú�D��0DQDJHPHQW��(G��(FRQRPLF ��%XFXUHúWL��

Oliver D., Public Administration: Cpncepts, readings, Printice Hall, Chicago, 1982.

Garson D., Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York, 1991.

Gawthrop L., Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington, University of

Indiana Press, 1984.


1) Ce fel de stat este Canada?

2) Cine detine puterea suverana in Canada?

3) De cine este condus Guvernul federal? Dar cel local?

4) Ce fel de Parlament exista la nivel federal? Dar la nivel provincial si local?

5) La ce niveluri se exercita autoritatea executiva in Canada?

6) Care este structura politica a fiecarei provincii din Canada?

7) Care sunt etapele procesului decizional la nivelul provinciilor si la nivel local?

8) Care este structura guvernelor provinciilor din Canada?

CAPITOLUL 5 : METODE SI TEHNICI UTILIZATE IN MANAGEMENTUL PUBLIC

MOD DE LUCRU CUPRINS 5.1. Notiunea de metoda

5.2. Tipologia metodelor utilizate in managementul public 5.2.1. Metodele de executare 5.2.1.1. Metoda constrangerii

5.2.1.2. Metoda convingerii 5.2.1.3. Metoda cointeresarii 5.2.2. Metodele de organizare si functionare 5.2.2.1. Metoda organizarii rationale a activitatilor administrative 5.2.2.2. Metoda sedintei 5.2.2.3. Metoda conducerii eficiente 5.2.2.4. Metoda valorificarii experientei in munca 5.2.2.5. Metoda structurarii corespunzatoare a programului functionarilor publici 5.2.3. Metodele de cercetare REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA INTREBARI RECAPITULATIVE CONCEPTE Notiunea de metoda Tipologia metodelor

MOD DE LUCRU









(1) Manual, notite



(4) Intrebari



(7) Seminar

Caiet de seminar

Capitolul 5

METODE SI TEHNICI UTILIZATE IN MANAGEMENTUL PUBLIC

Desfasurarea activitatii in institutiile publice presupune utilizarea unui ansamblu de metode

si tehnici, care sa permita realizarea obiectivelor stabilite la toate nivelurile administratiei. In procesul de exercitare a functiilor managementului public, functionarii publici cu functii de conducere si reprezentantii alesi sau numiti se confrunta cu o larga varietate de nevoi sociale generale si/sau specifice pentru satisfacerea carora este necesara folosirea unor metode si tehnici de management public generale si specifice.

5.1. Notiunea de metoda Metoda administrativa reprezinta o modalitate sau un ansamblu de modalitati care

faciliteaza realizarea unor obiective ale institutiilor din administratia publica. De asemenea, metoda administrativa reprezinta un instrument utilizat de functionarii publici,

pentru a realiza sistemul de obiective al institutiei in care isi desfasoara activitatea. In managementul public se aplica o serie de metode si tehnici specifice alaturi de cele care se

regasesc si in alte domenii ale stiintei. Metoda administrativa presupune un mod organizat de gandire si actiune in vederea

obtinerii unor rezultate maxime cu eforturi minime. 5.2. Tipologia metodelor utilizate in managementul public In functie de obiectivele urmarite, metodele aplicate in administratia de stat sunt grupate in 3

categorii in acceptiunea lui Dumitru Brezoianu (vezi figura nr.22. Principalele metode utilizate in managementul public):

Figura nr. 22. Principalele metode utilizate în managementul public

METODE

ORGANIZA��

��

CERCETARE EXECUTARE

z CONSTRÂNGEREA z CONVINGEREA z COINTERESAREA

z ORGANIZAREA ù7,,1 ,),& z ù(',1 $ z CONDUCEREA (),&,(17 z VALORIFICAREA (;3(5,(1 (,�Ì1�081& z STRUCTURAREA &25(6381= 72$5(�$�

z ANALIZA DIAGNOSTIC z SIMULAREA z DIAGRAMA &$8= -EFECT z ALTELE

1 – Metode de executare; 2 – Metode de organizare si functionare; 3 – Metode de cercetare. Consultarea mai multor materiale de specialitate ne indreptateste sa facem inca de la inceput

o precizare referitoare la aceste metode. Desi in cele mai multe lucrari de specialitate din domeniu aceste metode sunt prezentate ca

instrumente la indemana celor care isi desfasoara activitatea in sistemul administratiei publice, totusi, dupa parerea noastra, ele reprezinta in mare parte cateva modalitati practice, adesea activitati chiar determinate de anumite situatii aparute in realizarea obiectivelor administrative.

5.2.1. Metodele de executare In acceptiunea noastra metodele din aceasta categorie sunt de fapt diverse forme de

exercitare a functiei de motivare a managementului public, se face distinctie intre metodele aplicate in sistemul administratiei publice din diferite tipuri de state.

In categoria metodelor de executare sunt cuprinse: - Metoda constrangerii; - Metoda convingerii; - Metoda cointeresarii. 5.2.1.1. Metoda constrangerii Se aplica in mod expres in statele totalitare, care au fost transformate in instrumente de

dominare de catre o minoritate sociala privilegiata asupra majoritatii societatii, lipsita de drepturi si asuprita. In statele nedemocratice, metoda constrangerii este principala metoda de asigurare a executarii deciziilor administrative, a actelor organelor statului, in general.

5.2.1.2. Metoda convingerii In tarile democratice in care organele de stat apara si promoveaza interesele cetatenilor si

actioneaza cu consecventa pentru cresterea bunastarii materiale si spirituale a membrilor societatii este folosita metoda convingerii.

In statele in care se foloseste cu precadere metoda convingerii, deciziile administrative, actele organelor statului sunt respectate si executate de bunavoie de catre functionarii publici si de membrii societatii, constienti fiind ca prin aceasta actioneaza in propriul lor interes.

Consecinta fireasca a unei astfel de situatii o constituie faptul ca, in statele democratice, principala si cea mai frecvent folosita metoda de executare a actelor organelor de stat este metoda convingerii.

5.2.1.3. Metoda cointeresarii Statul poate sa utilizeze si alte metode pentru a determina functionarii publici si cetatenii sa-

si indeplineasca obligatiile ce le revin, iar personalul implicat in sistemul administratiei sa fie eficace.

Astfel, se pot acorda recompense materiale pentru realizari deosebite in propria activitate. Stimulentele folosite amplifica gradul de cointeresare a functionarilor publici, in special. Metoda cointeresarii presupune elaborarea unor sisteme de indicatori pentru sensibilizarea angajatilor institutiilor publice fata de realizarea intereselor publice generale.

5.2.2. Metodele de organizare si functionare Din aceasta categorie fac parte cinci metode cunoscute in literatura de specialitate ca

instrumente folosite in procesul de organizare a activitatii desfasurate in cadrul institutiilor administratiei publice. Prin metodele de organizare si functionare folosite in administratia de stat prezentam in continuare:

- Metoda organizarii rationale a activitatilor administrative; - Metoda sedintei; - Metoda conducerii eficiente; - Metoda valorificarii experientei in munca; - Metoda structurarii corespunzatoare a programului functionarilor publici.

Consideram oportuna o precizare referitoare la metodele din aceasta categorie. Cu exceptia

metodei sedintei, care, dupa parerea noastra, constituie principala metoda folosita in sistemul administratiei publice de catre functionarii publici situati pe diferite niveluri ierarhice, toate celelalte descriu de fapt cateva proceduri si activitati prin care obiectivele administratiei publice pot fi realizate.

5.2.2.1. Metoda organizarii rationale a activitatilor administrative Aceasta metoda descrie, de fapt, modul in care activitatile administrative trebuie sa se

desfasoare pentru a servi realizarii obiectivelor managementului public. Metoda presupune conceperea unui plan de activitate, care sa fie orientat, pe de o parte, catre

realizarea obiectivelor sociale si pe de alta parte, sa detalieze, la nivelul institutiilor administrative, o serie de activitati menite sa sustina indeplinirea misiunii sociale a managementului public.

Metoda organizarii rationale a activitatii administrative presupune conceperea unor planuri de activitate pe ansamblul sistemului administrativ si a unor planuri de detaliu pentru fiecare institutie publica.

5.2.2.2. Metoda sedintei Intrucat cea mai mare parte a deciziilor administrative sunt adoptate in cadrul grupului,

respectiv prin consultarea managerilor publici in comisii si/sau plenuri, o deosebita importanta prezinta metoda sedintei.

In esenta, utilizarea sedintei in institutiile publice consta in reunirea mai multor persoane din sistemul administrativ, pentru un interval de timp, in vederea solutionarii, in comun, a unor probleme cu caracter decizional, informational, de analiza si cercetare.

Sedinta constituie modalitatea principala de transmitere a informatiilor si de culegere a feed-back-ului de la un numar mare de componenti ai sistemului administratiei publice.

Pot fi identificate cateva precizari referitoare la numarul de sedinte si tipul acestora in administratia publica.

Dupa cum stim, parlamentul si guvernul isi desfasoara, in cea mai mare parte, activitatea in cadrul unor sedinte, care sunt de informare, de analiza sau decizionale.

In consecinta, ori de cate ori este necesar, Primul Ministru, Presedintele Camerei Deputatilor si/sau Presedintele Senatului reunesc ministrii, respectiv parlamentarii, pentru o sedinta in plen.

De asemenea, sunt frecvente situatiile in care activitatea Parlamentului se desfasoara pe Comisii si in cadrul acestora se organizeaza sedinte cu un numar restrans de parlamentari care fac parte din comisiile de resort.

Desigur, metoda sedintei se foloseste si la nivelul administratiei locale de catre functionarii publici si reprezentanti alesi si numiti in institutiile publice din administratia locala.

Aceste sedinte au loc ori de cate ori functionarii publici si reprezentantii alesi sau numiti cu functii de conducere considera necesar.

In institutiile publice, utilizarea metodei sedintei, are o serie de particularitati, determinate de specificul domeniului.

Astfel, durata unei sedinte poate varia de la 15 minute la 2-4 ore, in functie de tipul sedintei si/sau de nivelul administrativ pe care se utilizeaza.

Numarul participantilor la sedinta variaza, de asemenea, in functie de nivelul pe care se utilizeaza metoda si de tipul deciziilor administrative care urmeaza a fi adoptate.

In utilizarea acestei metode se constata o serie de abateri de la regulile generale si universale cu influente atat asupra calitatii deciziilor administrative, a functionalitatii sistemului administrativ si a eficacitatii managementului public.

5.2.2.3. Metoda conducerii eficiente Metoda consta intr-un ansamblu de modalitati orientate spre desfasurarea unor activitati

eficiente de catre managerii publici implicati in procesele de management si de executie din institutiile publice.

Pentru aceasta, ei trebuie sa posede cunostinte in domeniul in care isi desfasoara efectiv activitatea, in domeniul administrativ juridic, calitati morale, dar si calitati si cunostinte in domeniul economic, al managementului, sociologiei si psihologiei.

Pentru o conducere eficienta este necesara o foarte buna cunoastere a realitatii sociale, a intereselor sociale care stau la baza stabilirii obiectivelor din cadrul sistemului administrativ.

De asemenea, metoda conducerii eficiente presupune stabilirea unor raporturi de munca eficiente intre functionarii publici cu functii de conducere in sistem si ceilalti colaboratori si subordonati.

5.2.2.4. Metoda valorificarii experientei de munca O influenta considerabila asupra calitatii proceselor de management si de executie din

sistemul administrativ si asupra rezultatelor activitatii functionarilor publici are experienta in munca care provine din derularea intr-un timp indelungat a acelorasi operatii sau a unora foarte apropiate in ceea ce priveste particularitatile lor.

Experienta imprima functionarului public o foarte buna abilitate, ceea ce conduce la realizarea rapida si eficienta a sarcinilor.

Efectuarea permanenta a acelorasi operatii poate avea insa si efecte negative in momentul in care intervine rutina, comoditatea, lucrarile fiind executate in mod mecanic fara nici un fel de efort intelectual.

Rutina poate atrage pasivitatea, elimina nu numai dorinta imbunatatirii muncii, introducerii de modalitati noi, superioare de indeplinire a sarcinilor, ci genereaza chiar o atitudine refractara fata de inovatii, tendinta de limita orice fel de schimbare in activitatea desfasurata.

Prin folosirea metodei valorificarii experientei in munca, personalul din sistemul administratiei publice este incurajat sa-si valorifice potentialul profesional dobandit in timp, dar si capacitatea creativa pentru gasirea unor solutii eficiente la ineditele probleme sociale care apar in diferite perioade.

5.2.2.5. Metoda structurarii corespunzatoare a programului functionarilor publici

Aceasta metoda constituie o importanta modalitate de sporire a eficacitatii muncii tuturor functionarilor publici.

In structura programului de activitate al functionarilor publici cu functii de conducere apar o serie de particularitati, date de specificul activitatii de administratie, comparativ cu alte activitati.

Aceasta metoda a aparut ca urmare a multiplelor situatii de prelungire exagerata a duratei zilei de munca, in special a functionarilor publici cu functii de conducere si de utilizarea necorespunzatoare a timpului de catre functionarii publici implicati atat in procesele de management, cat si de executie.

Principalele cerinte care sa permita desfasurarea corespunzatoare a programului functionarilor publici sunt:

- Confort; - Climat organizational deschis, stimulativ; - Dotare tehnica adecvata etc. Este cunoscut faptul ca orice activitate desfasurata fara intrerupere un interval mai mare de

timp, in conditii de concentrare nervoasa, are drept consecinta o puternica stare de oboseala, ceea ce conduce in mod direct la scaderea capacitatii de munca, deci a eficacitatii functionarului public.

Programarea corespunzatoare a timpului de lucru al functionarilor publici presupune si stabilirea unui raport optim intre consumul efectiv de energie si perioada de odihna necesara.

Pentru a se putea preintampina aparitia oboselii exagerate si premature a personalului din administratie este necesar, in primul rand, sa fie cunoscute cauzele care o provoaca, pentru ca, in functie de ele, sa se adopte masurile corespunzatoare de eliminare sau, daca nu este posibil, cel putin pentru diminuarea intensitatii acestora.

Utilizarea metodei structurarii programului de lucru al functionarilor publici implica si cunoasterea influentei factorilor de solicitare fizica si nervoasa ai mediului ambiant care au un impact direct asupra calitatii si productivitatii muncii angajatilor din sistemul administrativ.

Intre factorii de solicitare fizica amintim factorii de microclimat, temperatura, umiditatea, circulatia aerului, radiatiile, iluminatul si nu in ultimul rand, zgomotul.

Crearea unei ambiante placute necesita imbinarea influentei acestor factori mai ales intre culoare si lumina, in sensul utilizarii unor combinatii de culori care, dincolo de gust, trebuie sa satisfaca si alte cerinte, sa se coreleze cu gradul de iluminare a incaperii etc.

Acestora li se adauga unii factori psihosociali, cu influenta hotaratoare asupra stilului de management, a calitatii procesului de conducere din administratia publica.

Desi in sistemul administrativ din Romania asemenea factori sunt putin luati in considerare in actiunile de rationalizare a activitatii functionarilor publici cu functii de conducere, totusi ele prezinta utilitate practica deoarece influenteaza in mod considerabil eficacitatea managementului.

5.2.3. Metodele de cercetare

Asa cum am precizat la inceputul acestui capitol, in cadrul tipologiei metodelor utilizate in sistemul administratiei de stat am prezentat o a treia categorie, cea a metodelor de cercetare.

Desi in literatura romana de specialitate, Alexandru Negoita mentioneaza doua metode, respectiv: metoda analitica si metoda critica. In opinia noastra, cele doua asa-zis metode reprezinta doua etape ale procesului complex de cercetare, care se deruleaza in sistemul administratiei publice.

In consecinta, in opinia noastra, din a treia categorie face parte metoda analizei diagnostic. Aceasta presupune parcurgerea mai multor etape, dupa cum urmeaza:

1. Documentarea sau investigarea domeniului care urmeaza a fi abordat; 2. Identificarea simptomelor pozitive si negative; 3. Analiza cauzala detaliata a disfunctionalitatilor si aspectelor pozitive; 4. Formularea propunerilor de perfectionare.

Imbunatatirea, perfectionarea continua a organizarii si functionarii sistemului administrativ impune o continua observare si investigare a proceselor de management si de executie.

Schimbarile rapide din cadrul societatii contemporane impun ca fiecare institutie din sistemul administratiei publice sa se adapteze noilor conditii pentru a servi in mod corespunzator cerintelor prezente si de viitor ale societatii.

Simularea permite experimentarea unor idei, noi sisteme, metode, tehnici si proceduri noi, pentru a se identifica impactul social si gradul in care noul contribuie mai rapid si mai eficient la realizarea obiectivelor managementului public, respectiv la satisfacerea nevoilor sociale generale si specifice ale cetatenilor.

Diagrama cauza-efect faciliteaza extinderea procesului de analiza a mediului intern al administratiei si fiecarei institutii publice dar si a celui extern, international care influenteaza semnificativ continutul proceselor de management si de executie din sectorul public in perioade diferite.

Metodele administrative prezentate constituie cateva dintre cele mai potrivite mijloace care stau la dispozitia functionarilor publici cu functii de conducere, si nu numai, pentru a-si imbunatati propria activitate si pentru a participa eficient la satisfacerea interesului public al cetatenilor unei tari.


I. Definitii: Metoda administrativa reprezinta o modalitate sau un ansamblu de modalitati

care faciliteaza realizarea unor obiective ale institutiilor din administratia publica. Metoda administrativa mai poate fi definita si ca un instrument utilizat de functionariipublici pentru a realiza sistemul de obiective al institutiei in care isi desfasoara activitatea.

Metoda administrativa presupune un mod organizat de gandire si actiune in vederea obtinerii unor rezultate maxime cu eforturi minime.

II. Tipologia metodelor utilizate in managementul public In functie de obiectivele urmarite, metodele aplicabile in administratia de stat se pot grupa in

trei categorii: 1) Metode de executare care sunt: a) constrangerea

b) convingerea c) cointeresarea

2) Metode de organizare si functionare: a) organizarea stiintifica b) sedinta c) conducerea eficienta d) valorificarea experientei in munca e) structurarea eficienta a programului

3) Metode de cercetare, cum sunt: a) analiza diagnostic b) simularea c) diagrama cauza-efect d) altele

Toate aceste metode reprezinta cateva dintre cele mai potrivite mijloace care stau la

dispozitia functionarilor publici cu functii de conducere, si nu numai, pentru a-si imbunatati propria activitate si pentru a participa eficient la satisfacerea interesului public al cetatenilor unei tari.

CUVINTE CHEIE

� Metoda administrativa

� Metode de executare

� Metode de organizare si functionare

� Metode de cercetare

� Conducere eficienta

� Eficacitatea muncii

� Valorificarea experientei in munca

� Diagnostic

� Diagrama cauza-efect

� Simulare


� Management Public- Armenia Androniceanu, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.

� Lawton A.- Publishing Sector Management, Theory Critique and Practice, St. Martin Press,

New York, 1994

� Malcomson P.- The Canadian Regim, Broadview Press, Montreal, 1996.

� Martinez M.- The Management of Change, ICSA Publishing, London, 1990.

� Maurice D.- Readings in Public Administration, Chapman & Hall, London, 1986.

� Mosher F.- American Public Administration: Past, Present and Future, Alabama University

Press, 1984.

� Nicolescu O. s.a.- Management, Economica, Bucuresti, 1997.

� Oliver D.- Public Administration: Concepts, Readings, Printice Hall, Chicago, 1982.

� Owen Hughes- Public Mangement & Administration, St. Martin Press, New York, 1994.

� Painter I.- Management in The Public Sector, Chapman & Hall, Maxwell, 1989.

� Pal L.- How Ottawa Spends 1998-1999, Oxford University Press, Ottawa, 1998.

� Pollit, Ch.- Management Techniques for The Public Sector: Pulpit and practice International

Journal Press, Montreal, 1995.

� Ranson S.- Management for the Public Domain, St. Martin Press, New York, 1994.

� Raw R.- The New Public Management, Special Edition of Public Administration, vol.69, nr.1

1993.

� Legea nr.189/1998

� Legea nr.191/1998

� H.G. nr.775/1998

� Normele Ministerului Muncii si Protectiei Sociale nr.3242/26.10.1995.


1. Ce reprezinta metoda administrativa? Ce presupune aceasta?

2. Care sunt principalele metode utilizate in managementul public?

3. Cele trei metode de executare sunt?

4. Care sunt metodele de organizare si functionare?

5. Care sunt metodele de cercetare?

6. Metoda constrangerii se aplica exclusiv in statele totalitare?

7. Caror tari le este specifica metoda de convingere?

8. Care sunt etapele analizei diagnostic?

CAPITOLUL 6: PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC IN DOMENIUL RESURSELOR UMANE

MOD DE LUCRU CUPRINS 6.1. Functionarul public, concept, tipologie 6.2. Pregatirea profesionala a functionarilor publici 6.2.1. Pregatirea medie 6.2.2. Pregatirea universitara 6.2.3. Pregatirea posuniversitara 6.3. Recrutarea functionarilor publici 6.4. Selectia functionarilor publici 6.5. Consideratii privind tehnicile de selectie 6.6. Numirea functionarilor publici 6.7. Motivarea functionarilor publici 6.8. Evaluarea activitatii functionarilor publici 6.9. Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA INTREBARI RECAPITULATIVE CONCEPTE Functionarul public Pregatirea profesionala a functionarilor publici Procesul de recrutare Selectia functionarilor publici Numirea functionarilor publici Motivarea functionarilor publici Evaluarea activitatii functionarilor Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici

MOD DE LUCRU









(1) Manual , notite



suplimentara

(4) Intrebari



(7) Seminar

Caiet de seminar

Capitolul 6

PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC IN DOMENIUL RESURSELOR UMANE

6.1. Functionarul public, concept, tipologie In general, in administratia de stat persoanele care detin functii publice poarta denumirea

generica de functionari publici. Functionarul public este o persoana care, in conformitate cu dispozitiile actelor normative,

este numita de autoritatea publica competenta sau aleasa potrivit normelor legii si investita in mod legal cu atributiile functiei sale, prestand in mod permanent o activitate, cu scopul de a asigura functionarea continua a unui serviciu public.

Din punctul de vedere al competentei decizionale, stabilita de lege, functionarii publici pot fi grupati astfel (vezi figura nr. 23. Tipuri de functionari publici):

- Functionari de decizie; - Functionari care participa la pregatirea deciziilor; - Functionari care participa la executarea deciziilor.

Figura nr. 23.�7LSXUL�GH�IXQF LRQDUL�SXEOLFL

Functionarii de decizie sunt aceia care detin functii publice de conducere in sistemul administratiei publice centrale de specialitate, in administratia publica locala sau in unele compartimente organizatorice ale acestora, cum ar fi: directiile generale, directiile, serviciile etc.

La acestia se adauga reprezentantii alesi sau numiti care detin functii de conducere: ministrii, prefectul, primarul in localitati, precum si unii conducatori ai compartimentelor organizatorice ale administratiei publice centrale si locale care au anumite atributii, competente decizionale si responsabilitati.

Functionarii care participa la pregatirea deciziilor sunt, de asemenea, stabiliti de lege si isi desfasoara activitatea in diferite compartimente organizatorice precum acelea de studii si documentare administrativa. O categorie distincta o formeaza reprezentantii alesi.

De decizie 3DUWLFLSDQ L�OD�

SUHJ WLUHD�3DUWLFLSDQ L�OD�

executarea

)81& ,21$5,, PUBLICI

Functionarii care participa la executarea deciziilor administrative sunt titulari de posturi, functii publice de executie din institutiile publice.

Principala sarcina a acestora este de a aplica si/sau de a urmari executarea deciziilor administrative, astfel incat interesul general si nevoile persoanelor fizice si juridice sa fie satisfacute.

6.2. Pregatirea profesionala a functionarilor publici Fara indoiala ca personalul care isi desfasoara activitatea in sistemul administratiei de stat

trebuie sa aiba o anumita pregatire, deoarece eficienta serviciilor publice este determinata si de nivelul de pregatire a functionarilor publici implicati in desfasurarea proceselor de management si de executie.

Este evidenta necesitatea efectuarii unor schimbari majore in statutul functionarului public. Astfel, functionarul public cu functie publica de conducere trebuie sa devina un manager public cu urmatoarele categorii de competente:

-Competenta profesionala; -Competenta manageriala; -Competenta politica; -Competenta etica. Competenta este capacitatea unei persoane de a realiza, in mod corespunzator si cu eficienta

maxima, sarcinile care ii revin. Competenta este cea care genereaza performanta, respectiv productivitatea si eficacitatea. De altfel, performanta unui manager public se reflecta in performanta institutiei publice pe care o conduce.

De altfel, competenta profesionala se imbina in mod armonios cu competenta manageriala, respectiv capacitatea unui functionar de a conduce un grup de persoane, un domeniu distinct, o institutie publica sau un sistem format din mai multe institutii specializate.

Pentru functionarii publici cu functii de conducere, care trebuie sa actioneze ca manageri publici, sunt necesare cateva calitati esentiale indiferent de profesia lor de baza, nivelul ierarhic pe care se situeaza, respectiv specificul activitatii.

Specialistii englezi si americani considera ca definitorii pentru un manager public de succes sunt:

- Tripla profesionalizare: economica-manageriala, juridica si psihosociologica; - Competenta manageriala; - Competenta politica. De altfel, punctul de pornire al acestei abordari asupra managementului public il reprezinta

experienta britanica reflectata in trei lucrari importante apartinand lui Metcalfe si Richards (1990), Pollitt (1993), si Flynn (1997).

Fara indoiala, se contureaza din ce in ce mai mult o noua abordare a problematicii functionarului public, in care performanta este criteriul cel mai important pentru aprecierea eficacitatii unui manager public. Devine evident faptul ca o cunoastere a obiectivelor de realizat si a mijloacelor folosite pentru realizare nu mai sunt suficiente. Prin urmare, sunt necesare abilitati, care inseamna indemanare, capacitatea de a conduce, talent, capacitatea de a comunica, capacitatea de inovare, capacitatea de rationament logic.

Astfel, este necesara o pregatire medie, de baza, pe care trebuie sa o aiba orice functionar

public, indiferent de postul si/sau functia publica pe care le ocupa. La acestea se adauga pregatirea de specialitate, intr-un domeniu distinct si nu numai pentru functionarii publici cu functii de conducere, iar corolarul este reprezentat de pregatirea in domeniile managementului si psihosociologiei.

Este necesara o abordare detaliata a acestor aspecte, deoarece majoritatea specialistilor ignora elemente importante, indispensabile pentru profilul viitorilor functionari publici. Astfel, unii

specialisti considera pregatirea in domeniul dreptului ca fiind cel mai important aspect pentru profilul unui functionar public. Altii considera ca este suficienta o pregatire de baza intr-o institutie publica sau pe langa o institutie publica din sistemul administrativ.

Dincolo de aceste abordari limitate se poate considera ca procesul de pregatire a functionarilor publici este complex si continuu.

Complexitatea rezulta din succesiunea treptelor de invatamant pe care un functionar public trebuie sa le parcurga incepand cu scoala elementara si terminand cu acele cursuri postuniversitare, de specializare si perfectionare a pregatirii.

Continuitatea este o alta latura importanta a procesului de pregatire si marcheaza de fapt preocuparea pentru perfectionarea continua a pregatirii functionarilor publici. De altfel, aceasta reprezinta o obligatie legala pentru toti functionarii publici. Raspunderea pentru organizarea perfectionarii pregatirii profesionale a functionarilor publici revine ministerelor de resort si celorlalte organe ale administratiei publice centrale si locale si institutiilor publice, in general.

Se considera ca un sistem administrativ functioneaza bine daca este condus bine, prin urmare, cel mai important este nivelul performantelor obtinute. Acestea trebuie sa reprezinte fundamentul pentru determinarea veniturilor functionarilor publici, in general, si a celor cu functii publice de conducere, in special, renuntandu-se astfel la abordarile limitative care promoveaza recompensarea in functie de pregatire, vechime, experienta, fler, pozitia in ierarhie si/sau orientarea politica a unor functionari.

6.3. Recrutarea functionarilor publici Prin recrutarea functionarilor publici se intelege identificarea si atragerea personalului

calificat pentru ocuparea posturilor si/sau functiilor publice vacante.

In acest sens, managementul public urmareste sa realizeze mai mult decat simpla ocupare a

unor posturi/functii vacante.

Recrutarea functionarilor permanenti constituie o activitate importanta a compartimentelor

de personal, care contribuie la alcatuirea unui aparat administrativ pregatit profesional si eficient.

Activitatea de recrutare a functionarilor publici cuprinde:

1. Analiza cerintelor postului vacant;

2. Intocmirea specificatiilor aferente activitatii in postul liber;

3. Cercetarea posibilitatilor privind locurile unde pot fi gasiti posibilii candidati;

4. Atragerea candidatilor pentru posturile care urmeaza a fi ocupate.

Desfasurarea corespunzatoare a acestor activitati implica elaborarea unui program de

recrutare a functionarilor publici cuprinzand 4 etape (vezi figura nr.24. Etapele procesului de

recrutare a functionarilor publici):

Figura nr. 24.�(WDSHOH�SURFHVXOXL�GH�UHFUXWDUH�D�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL

6.4. Selectia functionarilor publici Selectia consta intr-un ansamblu de procese de identificare si analiza a calitatilor si a

pregatirii profesionale a candidatilor, in scopul numirii pe posturi si/sau functii publice a

functionarilor publici.

Cateva metode si tehnici folosite pentru selectia functionarilor publici permanenti sunt

prezentate in figura nr. 25.

E T A P E L E

R E C R U T

R I I

$1$/,=$�&(5,1 (/25�POSTULUI VACANT

Ì172&0,5($�63(&,),&$ ,,/25�$)(5(17(�$&7,9,7 ,,�Ì1�$&(/�

POST

CERCETAREA POSIBILIT ,/25�35,9,1'�

LOCURILE UNDE POT FI * 6, ,�326,%,/,,�

&$1','$ ,

$75$*(5($�&$1','$ ,/25�PENTRU POSTURILE LIBERE

Figura nr. 25.�0HWRGH�úL�WHKQLFL

IRORVLWH�SHQWUX�VHOHF LD�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL�SHUPDQHQ L Uneori acestea sunt consacrate prin acte normative si devin obligatorii, alteori in lipsa unor

norme juridice aceste metode se utilizeaza ca procedee cutumiare. 6.4.1. Convorbirea cu candidatii recrutati-interviul Datele personale ale candidatului cuprinse in formularele pe care le-a completat in vederea

inscrierii sale sunt analizate de conducatorul institutiei sau de reprezentantul sau, cu scopul de a se verifica daca persoana corespunde sau nu cerintelor postului/functiei publice vacante.

Desi concluziile rezultate in urma interviului sunt subiective, totusi in unele tari democratice aceasta constituie o metoda importanta de selectie a personalului in sistemul administratiei publice si in celelalte organizatii din sectorul public.

Printr-o astfel de comunicare se pot obtine precizari privind datele cuprinse in formularele completate de candidat. Scopul discutiei consta in identificarea elementelor caracteristice privind comportamentul solicitantului. Desfasurarea libera a discutiilor constituie una din metodele cele mai eficiente de selectie a candidatilor. Aplicand-o, se asigura de obicei stimularea candidatului de a relata despre experienta in domeniu, opiniile si obiectivele sale.

6.4.2. Cercetarea referintelor si calificativelor candidatilor Investigarea referintelor poate fi edificatoare in ceea ce priveste selectia candidatilor. Din

cercetarea referintelor, un evaluator cu experienta poate obtine informatii suplimentare despre activitatea candidatului, unele detalii ale comportamentului acestuia, domeniile in care a intampinat dificultati, relatiile cu colegii si superiorii sai si, in general, despre eficienta realizarilor sale.

Convorbiri cu FDQGLGD LL

&HUFHWDUHD�UHIHULQ HORU ��úL�FDOLILFDWLYHORU ��FDQGLGD LORU

Testele

METODE

ù,� TEHNCI

Probele de verificare a

FXQRúWLQ HORU

Satisfacerea unor criterii formale

GH�FDQGLGD L

Astfel de informatii urmeaza a fi confruntate si interpretate in functie de datele inscrise in formularele completate de candidat. Se pot obtine referinte utile de la alte persoane, cum ar fi fostii colegi sau sefi ai candidatului.

6.4.3. Satisfacerea unor criterii formale de catre candidati

ÌQ� DFFHS LXQHD� QRDVWU � DFHDVWD� UHSUH]LQW � GRDU� R� HWDS � SRVLELO� GH� SDUFXUV�� FDUH� FRQVW � vQ�VWDELOLUHD�XQRU�FULWHULL�IRUPDOH�FH�XUPHD] �D�IL�vQGHSOLQLWH�GH�FDQGLGDW�� 'H� H[HPSOX�� DEVROYLUHD� XQHL� DQXPLWH� LQVWLWX LL� GH� vQY PkQW�� SDUWLFLSDUHD� OD� DQXPLWH�proJUDPH�GH�SUHJ WLUH��VSHFLDOL]DUH�HWF�� 7HKQLFD�VH�ED]HD] �SH�XQ�FULWHULX�RELHFWLY��GDU�VH�UHGXFH�OD�XQ�SURFHGHX�PHFDQLF��PRWLY�SHQWUX�FDUH�QX�vúL�J VHúWH�R�ODUJ �DSOLFDELOLWDWH�vQ�SURFHVHOH�GH�UHFUXWDUH�D�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL�� )UHFYHQW��DFHDVW �IRUP �GH�VHOHF LH�D�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL�HVWH�XWLOL]DW �OD�QXPLUHD�vQ�IXQF LL��SHQWUX�FDUH�SUHJ WLUHD�GH�VSHFLDOLWDWH�DUH�R�vQVHPQ WDWH�GHFLVLY ��GLSORPD�GH�DEVROYLUH�D�LQVWLWX LHL�GH�vQY PkQW�VXSHULRU�RIHULQG�JDUDQ LD�F �IXQF LRQDUXO�DUH�FRPSHWHQ D�SURIHVLRQDO �QHFHVDU �vQGHSOLQLULL�VDUFLQLORU�� 'LQ� S FDWH�� DFHDVW � IRUP � QHJOLMHD] � DVSHFWH� HVHQ LDOH� GH� OXDW� vQ� FRQVLGHUDUH� GH� F WUH�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH� LQWHUHVDWH� vQ�VHOHF LD�XQRU� IXQF LRQDUL�SXEOLFL��5HDOLWDWHD�D�GHPRQVWUDW�F � VHFWRUXO�public are nevoie de speFLDOLúWL�� UHVSHFWLY�GH�SHUVRQDO� FX�SUHJ WLUH� VSHFLILF � vQ�GRPHQLLOH� vQ�FDUH�VH�VLWXHD] �SRVWXULOH�úL�VDX�IXQF LLOH�SXEOLFH�YDFDQWH��3ULQ�XUPDUH��DFFHSWDUHD�XQXL�FDQGLGDW�vQ�VLVWHP�GRDU�SHQWUX� IDSWXO� F � vQGHSOLQHúWH� XQXO� VDX� PDL� PXOWH� FULWHULL� IRUPDOH� HVWH� R� DERUGDUH� LQFRPSDWLELO � FX�obiectivele politicii de personal într-XQ�VWDW�GHPRFUDWLF�RULHQWDW�VSUH�HILFLHQ �úL�HILFDFLWDWH��'H�DFHHD��FRQVLGHU P�F �VDWLVIDFHUHD�XQRU�FULWHULL�IRUPDOH�vQ�SURFHVXO�GH�UHFUXWDUH�D�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL�HVWH�XQ�aspect necesar, dar nu suficient.

6.5. Consideratii privind probele de selectie Fata de tehnicile prezentate, probele de verificare a cunostintelor sunt metode stiintifice de

selectie a functionarilor publici si constau in participarea candidatilor la un examen sau concurs. Comisia de examinare a candidatilor pentru posturile si/sau functiile publice selecteaza din

numarul candidatilor pe aceia care corespund intr-o masura mai mare cerintelor postului vacant. 6.6. Numirea functionarilor publici Un candidat reusit la concurs nu are dreptul la numirea in functia publica, daca autoritatea

administrativa renunta sa-si ocupe toate posturile vacante sau o parte din aceste posturi. In astfel de situatie cel interesat nu poate protesta.

Daca autoritatea administrativa procedeaza la numiri, ea trebuie sa le faca in ordinea rezultatului.

Cu exceptia reprezentantilor alesi si/sau numiti majoritatea functionarilor sunt investiti in functie printr-un act administrativ de numire, unilateral. Odata cu numirea, functionarul public este investit cu atributiile corespunzatoare postului/functiei publice pentru care a candidat. Atributiile, sarcinile, competentele si responsabilitatile generale ale functionarilor publici si reprezentantilor alesi se desprind din cadrul legislativ. Prin lege, toate persoanele care indeplinesc conditiile legii pot sa aspire la ocuparea postului si/sau functia publica declarata vacanta.

Trebuie facuta distinctia intre functia publica si functia manageriala in administratia publica. Prin functie publica administrativa se intelege ansamblul atributiilor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor cu care sunt investite persoanele titulare desemnate sau nu de un grup electoral si cele numite pentru a realiza obiectivele compartimentului si/sau institutiei si sistemului adminstrativ in ansamblu.

Functia manageriala si cea de executie in managementul public se explica prin ansamblul sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor care revin persoanelor din sistemul administrativ (de obicei functionari publici de cariera) pentru a realiza obiectivele precis definite ale compartimentului si/sau institutiei publice.

Titularii functiilor publice si manageriale, de regula, sunt functionari publici de cariera care, provin din randul profesionistilor, recrutati in special, din cadrul sistemului administrativ existent si/sau din afara acestuia.

Exista si a treia categorie de functii publice cu caracter politic ocupate de reprezentanti alesi si/sau numiti.

Numirea intr-o functie publica constituie o procedura de drept public infaptuita prin acte administrative. Astfel, functionarul public este investit cu un statut legal in care sunt prevazute atributiile, drepturile si obligatiile acestuia.

Se poate afirma ca situatia juridica a functionarului public este statutara. Functionarii publici numiti prin procedura de drept public exercita puterea publica avand

dreptul de a-si indeplini functia in cadrul competentei stabilite de lege. O persoana este considerata ca a dobandit calitatea de functionar public o data cu actul de

numire si trebuie sa se prezinte la post dupa comunicarea numirii. In caz contrar, se revoca numirea in conditiile legii.

Daca legea stabileste obligatia depunerii juramantului de credinta, aceasta activitate reprezinta si o conditie esentiala pentru ca un functionar sa fie investit in mod legal, cu atributiile functiei.

Investirea sau dobandirea atributiilor functiei este astfel conditionata prin lege de aceasta manifestare solemna de vointa, pe care o face functionarul depunand juramantul de credinta.

Inainte de depunerea juramantului, functionarul nu este investit legal iar actele pe care le-ar efectua un asemenea functionar sunt nule si nu pot produce efecte juridice. Conform principiului general in materia functiei publice, numirea functionarului se face cu respectarea conditiilor si procedurii stabilite in actele normative.

Prin urmare, numirea functionarilor publici este o activitate intrinseca procesului de management si de executie din administratie si marcheaza de fapt inceputul perioadei de execitare a sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor de catre fiecare persoana integrata in structura.

6.7. Motivarea functionarilor publici Una dintre cele mai controversate probleme ale managementului public este motivarea

functionarilor publici. Adesea, multi functionari publici exprima nemultumirea lor pentru faptul ca reprezentantii sistemului administrativ din Romania iau in considerare mai putin priblema motivarii.

Cercetarile efectuate in diferite institutii publice demonstreaza ca una din principalele cauze, pentru disfunctionalitatile sistemului administrativ din Romania, o reprezinta precaritatea politicilor de personal care nu stimuleaza functionarii publici sa se implice in realizarea obiectivelor generale si specifice. Astfel, ei sunt preocupati in primul rand de realizarea la un nivel uneori acceptabil a propriilor sarcini si nu inteleg sau nu sunt stimulati/constransi sa inteleaga rolul lor in cadrul sistemului administrativ.

Devine evidenta necesitatea efectuarii unor schimbari in sistemul de motivare a functionarilor publici.Cateva sunt formele de motivare a functionarilor publici din sistemul administrativ din Romania:

1. Acordarea unui salariu mai mare; 2. Avansarea pe un post sau functie; 3. Promovarea pe baza criteriului competentei profesionale si manageriale si a indicatorilor

de performanta. La avansarea unui functionar public trebuie a se tine seama, in mod cumulativ atat de

eficienta activitatii lui, cat si de evaluarea facuta de sefii directi, privind posibilitatile acestuia de a

face fata exigentelor unei functii superioare. Desi aceste evaluari au un accentuat caracter subiectiv, fiind determinate in principal de relatia angajatului cu seful, totusi reprezinta un reper important de luat in considerare in acest proces.

Promovarea unui sistem de indicatori de performanta reprezinta un pas recent in politica de personal a sistemului administrativ in Romania.

Prin urmare, a fost definit un instrument care sa stimuleze implicarea functionarilor publici in realizarea scopurilor sistemului si sa permita identificarea obiectiva a efortului fiecaruia. Astfel, sistemul indicatorilor de performanta are un dublu rol:

1. Stimuleaza functionarii publici sa obtina cele mai bune rezultate; 2. Permite o evaluare a contributiei fiecaruia la rezultatul final.

6.8. Evaluarea activitatii functionarilor publici

Aspectele privind promovarea, precum si cele referitoare la aprecierea anuala a functionarilor, deoarece produc uneori efecte juridice asupra situatiei acestora sunt reglementate obiectiv in Statutul functionarilor publici.

De regula, pentru evaluarea activitatii functionarilor publici presupune luarea in considerare a urmatoarelor aspecte:

1. Precizarea evaluatorilor care vor analiza activitatea functionarilor publici; 2. Determinarea limitelor intre care trebuie facuta cunoscuta activitatea de evaluare; 3. Precizarea modului in care se va derula activitatea de control si cea de evaluare; 4. Identificarea eficientei activitatii de evaluare a contributiei functionarilor publici la

obiectivul final.

6.9. Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici

In functie de cauzele care determina incetarea din functie a functionarilor publici pot fi delimitate, potrivit legii, mai multe modalitati.

Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici: 1. Demisia; 2. Inaptitudinea fizica; 3. Incompetenta profesionala; 4. Revocarea disciplinara.

Figura nr. 26.�0RGDOLW L�GH�vQFHWDUH�GLQ�IXQF LH�D�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL

MODALITATEA

Îndeplinirea limitei GH�YkUVW

$&&,'(17$/

DEMISIA

INAPTITUDINEA ),=,&

,1&203(7(1 �352)(6,21$/

REVOCAREA

',6&,3/,1$5

ALTELE

1) Demisia Un functionar public are dreptul sa demisioneze. Aceasta este o situatie statutara care nu ii

permite incetarea din functie doar prin manifestarea acordului propriu de vointa. 2) Inaptitudinea fizica Este posibil ca in urma unui accident sau boli functionarul sa devina inapt pentru a indeplini

functia. 3) Incompetenta profesionala Incetarea din functie poate interveni daca functionarul nu corespunde din punct de vedere

profesional pentru a realiza sarcinile de serviciu, masura care nu trebuie confundata cu revocarea disciplinara sau inaptitudinea fizica.

4) Revocarea disciplinara Aceasta forma de incetare din functie a functionarului public pentru o ratiune personala,

subiectiva este frecventa si consta in comiterea de catre functionarul public a unei abateri grave. Stabilitatea unui sistem si eficacitatea managementului acestuia sunt in mod direct

influentate de existenta unui cadru legislativ corespunzator, actualizat, in care rolul functionarului public sa fie clar definit.

In fond, functionarul public este cel care dinamizeaza un sistem administrativ si prin acesta un macrosistem.


I.Definitii: Functionarul public este o persoana care este numita de autoritatea publica competenta sau

aleasa potrivit normelor legii si investita in mod legal cu atributiile functiei sale, prestand in mod permanent o activitate, cu scopul de a asigura functionarea continua a unui serviciu public.

Putere publica este ansamblul atributiilor, stabilite de lege, care permit organelor din administratia publica satisfacerea intereselor generale.

II.Caracteristicile functionarului public sunt: - este o persoana care actioneaza in institutiile administrative - ocupa posturi si detine functii publice - este numit de autoritatea competenta potrivit normelor legii - este investit in mod legal cu atributiile functiei sale - presteaza in mod permanent o activitate cu scopul de a asigura functionarea continua a

unui serviciu public - isi desfasoara activitatea pe toate nivelurile ierarhice ale structurii sistemului

administrativ III.Tipuri de functionari publici exista trei tipuri de functionari publici: functionari de decizie, functionari care participa la pregatirea deciziilor, functionari care participa la executarea deciziilor. IV.Recrutarea functionarilor publici

Recrutarea functionarilor publici reprezinta atragerea si descoperirea unui personal calificat pentru ocuparea posturilor vacante

Etapele recrutarii sunt: 1) Analiza cerintelor postului vacant 2) Intocmirea specificatiilor aferente activitatii in postul liber 3) Cercetarea posibilitatilor privind locurile unde pot fi gasiti posibilii candidati 4) Atragerea candidatilor pentru posturile care urmeaza a fi ocupate V.Selectia functionarilor publici Pentru selectia functionarilor publici pot fi folosite urmatoarele metode si tehnici: interviul,

testele, probele de verificare a cunostintelor, cercetarea referintelor si calificativelor candidatilor, satisfacerea unor criterii formale de catre candidati.

VI.Numirea functionarilor publici Actele de numire a functionarilor publici sunt: Ordin al Presedintelui, Decret al

Presedintelui, Ordin al ministerului, Dispozitia primarului. VII.Motivarea functionarilor publici Formele de motivare a functionarilor publici pot fi:

¾ Acordarea unui salariu mai mare; ¾ Avansarea pe post sau functie; ¾ Promovarea unui sistem de indicatori de performanta.

VIII.Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici: demisia, inaptitudinea fizica, incompetenta profesionala, revocarea disciplinara.

CUVINTE CHEIE

• Functionar public

• Functie publica

• Putere publica

• Politica de personal

• Competenta profesionala

• Functie manageriala

• Act administrativ unilateral

• Indicatori de performanta

• Motivarea functionarilor publici


• Rideaux J.- L’etre Administratif, Lyons Press, Paris, 1982.

• Rosenbloom D.- Public Administration: Understantind Management Politics And Law in

The Public Sector, St. Marin Press, New York, 1986.

• Settle K.- American Public Administration, Concepts and Cases, Prentice Hall, Enflewood,

New Jersey, 1985.

• Shan M.- Managing without Managers, Beverly Hills, Free Press,1993.

• Sharkansky I.- Public Administration: Policy Making in Government Agencies, St. Martin

Press, New York, 1994.

• Starosciak J.- Elementele Stiintei Administratiei, Editura Politica, Bucuresti, 1967.

• Weiss C.- Evaluation Research Englewood Cliff, Prentice Hall, London, New York, 1992.

• Wholey J.- Evaluation and Effective Public Management, Little Brown, Boston, 1993.


1. Ce este un functionar public? Dar o functie publica?

2. Care sunt principalele caracteristici ale functionarului public?

3. Cate tipuri de functionari publici exista?

4. Ce reprezinta recrutarea functionarilor publici?

5. Care sunt etapele recrutarii?

6. Ce este selectia functionarilor publici?

7. Care sunt metodele si tehnicile folosite pentru selectia functionarilor publici?

8. Care sunt actele de numire a acestora?

9. Ce forme de motivare exista?

10. Ce aspecte trebuie avute in vedere la evaluarea activitatii functionarilor publici?

11. Care sunt modalitatile de incetare din functie a functionarilor publici?

CAPITOLUL 7 : ANALIZA COMPARATIVA IN DOMENIUL MANAGEMENTULUI PUBLIC INTRE ROMANIA SI TARILE UNIUNII EUROPENE

MOD DE LUCRU CUPRINS 7.1. Caracteristici generale 7.2. Structura colectivitatilor locale si regionale 7.3. Mutatii semnificative in managementul public pe plan mondial si in

Romania 7.4. Reforma in administratia din Romania REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA INTREBARI RECAPITULATIVE CONCEPTE Structura colectivitatilor locale si regionale Mutatii semnificative in managementul public Reforma in administratia din Romania

MOD DE LUCRU









(1) Manual, notite



suplimentara

(4) Intrebari



(7) Seminar

Caiet de seminar

Capitolul 7

$1$/,= �&203$5$7,9 �Ì1�'20(1,8/�0$1$*(0(178/8,�38%/,&

Ì175(�520Æ1,$�ù,� 5,/(�81,81,,�(8523(1(

'XS � FXP� VH� FXQRDúWH�� OD� �� IHEUXDULH� �� D� LQWUDW� vQ� YLJRDUH� DFRUGXO� HXURSHDQ� SULQ� FDUH�5RPkQLD�D�GHYHQLW�DVRFLDW �&RPXQLW LORU�(XURSHQH�úL�6WDWHORU�PHPEUH�ale Uniunii Europene. Acest HYHQLPHQW� VHPQLILF �� vQ� SULPXO� UkQG�� GHFODQúDUHD� XQXL proces de schimbare vQ� FDUH� OHJLVOD LD��LQVWLWX LLOH� VWDWXOXL� GH� GUHSW�� HFRQRPLD� úL� PHFDQLVPHOH� GH� SLD � YRU� GHYHQL� FRPSDWLELOH� FX� FHOH�comunitare.

7.1. Caracteristici generale

ÌQ� PDUHD�PDMRULWDWH� D� ULORU� FRPXQLWDUH�� DGPLQLVWUD LD� ORFDO � úL� UHJLRQDO � HVWH� IXQGDPHQWDW �SULQ� GLVSR]L LLOH� QRUPHORU� FRQVWLWX LRQDOH�� ([FHS LD� R� FRQVWLWXLH� 5HJDWXO� 8QLW� DO� 0DULL� %ULWDQLL� úL�,UODQGHL� GH� 1RUG�� FDUH�� DúD� FXP� DP� SUH]HQWDW� QX� DUH� FRQVWLWX LH� VFULV � úL� GHFL� QX� H[LVW � QRUPH�IXQGDPHQWDOH�SULYLWRDUH�OD�DGPLQLVWUD LD�ORFDO � 3RWULYLW� QRUPHORU� IXQGDPHQWDOH�� DWkW� vQ� VWDWHOH� IHGHUDOH�� FkW� úL� vQ� FHOH� XQLWDUH�� principiile DXWRQRPLHL�ORFDOH�úL�DOH�GHVFHQWUDOL] ULL�VH�UHJ VHVF�FD�SULQFLSLL�GH�ED] DOH�RUJDQL] ULL�úL�IXQF LRQ ULL�VLVWHPHORU�DGPLQLVWUD LLORU�ORFDOH�úL�UHJLRQDOH�DOH�VWDWHORU�FRPXQLWDUH� ÌQ�FHHD�FH�SULYHúWH�VWDWHOH�IHGHUDOH��$XVWULD�úL�*HUPDQLD��SRWULYLW�FRQVWLWX LLORU�SURSULL��DFHVWH�SULQFLSLL�VXQW�SUHOXDWH�GH�FRQVWLWX LLOH�ORFDOH�� PUHYHGHULOH� DUW��DOLQ� ��úL� �� DOH� OHJLL� IXQGDPHQWDOH� D� *HUPDQLHL�� FRQVDFU � SULQFLSLXO�autonomiei locale, subliniindu-VH�F �� vQ�ODQGXUL��GLVWULFWH�úL�PXQLFLSDOLW L��FHW HQLL�WUHEXLH�V �DLE �UHSUH]HQWDQ L�DOHúL�SULQ�VXIUDJLX�JHQHUDO��GLUHFW��HJDO�úL�VHFUHW��FRQVILQ LQGX-VH�QRUPD�SRWULYLW�F UHLD�PXQLFLSDOLWDWHD� YD� WUHEXL� V � DLE � JDUDQ LD� H[HUFL LXOXL� GUHSWXOXL� GH� D� VROX LRQD� WRDWH� SUREOHPHOH�locale potrivit legii.

Dintre normele fundamentale ale celorlalte state comunitare se pot enumera: -� &RQVWLWX LD� %HOJLHL�� FDUH� FRQ LQH� XQ� QXP U� vQVHPQDW� GH� QRUPH� SULQ� FDUH� VH� FUHHD] � úL� VH�GLVSXQH�FUHDUHD� SULQ� OHJH� D� DXWRULW LORU� DGPLQLVWUD LHL� ORFDOH�� FRPXQLWDUH� úL� UHJLRQDOH�� 3ULQ� OHJHD� VD�IXQGDPHQWDO �� vQ� %HOJLD� HVWH� FRQVILQ LW � H[LVWHQ D� D� patru regiuni lingvistice�� úL� DQXPH�UHJLXQHD� GH�OLPE �IUDQFH] ��RODQGH] ��UHJLXQHD�FDSLWDOHL�%UX[HOOHV�úL�UHJLXQHD�GH�OLPE �JHUPDQ �3RWULYLW�DFHOHLDúL�prevederi, Belgia cuprinde WUHL� FRPXQLW L�FRPXQLWDWHD� IUDQFH] �� FHD� IODPDQG � úL� FHD� JHUPDQ ��reprezentate printr-un FRQVLOLX�úL�Xn executiv regional. &RQVWLWX LD� )UDQ HL� FRQ LQH� GLVSR]L LL� SRWULYLW� F URUD� ÄFROHFWLYLW LOH� WHULWRULDOH� DOH� 5HSXEOLFLL�sunt FRPXQHOH��GHSDUWDPHQWHOH��WHULWRULLOH�GH�SHVWH�P UL³��2ULFH�DOW �FROHFWLYLWDWH�WHULWRULDO �HVWH�FUHDW �GH�OHJH��$FHVWH�FROHFWLYLW L�VH�DGPLQLVWUHD] �OLEHU�SULQ�FRQVLOLL�DOHVH�úL�vQ�FRQGL LLOH�SUHY ]XWH�GH�OHJH��3ULQ� OHJH� VH� GHWHUPLQ � SULQFLSLLOH� IXQGDPHQWDOH� DOH� DGPLQLVWU ULL� OLEHUH� D� FROHFWLYLW LORU� ORFDOH��FRPSHWHQ HOH�úL utilizarea resurselor. &RQVWLWX LD�,WDOLHL�FRQ LQH�LQIRUPD LL�UHOHYDQWH�SHQWUX�DXWRULW LOH�ORFDOH�vQ�DUW��GLQ�FDSLWROXO�9��5HJLXQHD�DUH�XQ�VWDWXW�VSHFLDO�FDUH�HVWH�UHJOHPHQWDW�SULQ�OHJL�FRQVWLWX LRQDOH�

&RQVWLWX LD� VSDQLRO �GLQ�DQXO��FRQ LQH�GLVSR]L LL� VSHFLDOH��DWkW�SHQWUX�QLYHOXO� UHJLRQDO��FkW�úL�SHQWUX�FHO�ORFDO��ùL�vQ�FHOHODOWH�VWDWH�FRPXQLWDUH��6XHGLD��2ODQGD��'DQHPDUFD��*UHFLD��,UODQGD�úL� /X[HPEXUJ� SULQ� QRUPHOH� ORU� IXQGDPHQWDOH� VH� GHWHUPLQ � UHJLPXO� DGPLQLVWUD LHL� ORFDOH� úL�SULQFLSLLOH�FDUH�VWDX�OD�ED]D�DFHVWHLD��FRPXQHOH��ILLQG�FHOH�FDUH�IRUPHD] �FROHFWLYLW LOH�DXWRQRPH��

FX� �SHUVRQDOLWDWHD� MXULGLF �� FDUH� JLUHD] � SULQ�RUJDQHOH� ORU� SDWULPRQLXO� úL� SURSULLOH� ORU� LQWHUHVH� VXE�controlul puterii centrale". ÌQ�WRDWH�VWDWHOH�8QLXQLL�(XURSHQH�H[LVW �OHJL�FDUH�UHJOHPHQWHD] �DGPLQLVWUD LD�SXEOLF �ORFDO �úL�regLRQDO ��DVWIHO� -�3ULQFLSDOHOH�GLVSR]L LL�OHJLVODWLYH�UHIHULWRDUH�OD�RUJDQL]DUHD�FROHFWLYLW LORU�ORFDOH�vQ�$QJOLD�úL�

DUD� *DOLORU� VXQW� HQXQ DWH� vQ� OHJLOH� SULYLQG� FROHFWLYLW LOH� ORFDOH-/RFDO� *RYHUQPHQW�� SHQWUX� 6FR LD�OHJLOH�FROHFWLYLW LL�ORFDOH�VFR LHQH-/RFDO�*RYHUQPHQW�GLQ��úL��7UDGL LRQDO��VLVWHPXO�EULWDQLF�DO� DGPLQLVWUD LHL� ORFDOH� D� IRVW� UHFXQRVFXW� GH� OHJH� vQF � GLQ� VHFROXO� DO� ;,;-OHD�� XOWHULRU�� DXWRULW LOH�ORFDOH�� DX� VWDELOLW� � VWUXFWXUD�� DX� GHILQLW� DXWRULWDWHD� MXULGLF � úL� JUDGXO� GH� GHVFHQWUDlizare al managementului (self-government). - În Austria, este elaborat un text legislativ federal, care a servit drept "model" legilor votate la QLYHOXO� FHORU� QRX � ODQGXUL�� SHQWUX� RUJDQL]DUHD� FROHFWLYLW LORU� � ORFDOH� �GLVWULFWHORU�� SH� ED]D�principiilor"aXWRDGPLQLVWU ULL�� -� ÌQ� *HUPDQLD�� ILHFDUH� ODQG� DUH� VWDELOLW � &RQVWLWX LD� ORFDO �� VXE� IRUPD� XQXL� VWDWXW� DO�PXQLFLSDOLW LL�RUL�D�GLVWULFWXOXL�UXUDO� -�ÌQ�)UDQ D��GLVSR]L LLOH�OHJLVODWLYH�SULYLQG�FRPXQHOH�VXQW�FRGLILFDWH�vQWU-un cod al comunelor, care reunHúWH�OHJLOH�DS UXWH�vQFHSkQG�GLQ�� - ÌQ�,WDOLD��SULQFLSDOHOH�WH[WH�OHJLVODWLYH�VXQW�SHQWUX�UHJLXQL�/HJHD�QU��FDUH�VH�UHIHU �OD� FRQVWLWXLUHD� úL� IXQF LRQDUHD� RUJDQHORU� UHJLRQDOH�� /HJHD� QU�� SULYLQG� DOHJHUHD� FRQVLOLLORU�UHJLRQDOH� úL� 'HFUHWXO� 3UHúHGLQWHOXL� 5HSXEOLFLL� QU��-�� úL� �� SULYLQG� WUDQVIHUDUHD� IXQF LLORU�DGPLQLVWUDWLYH�DOH�VWDWXOXL�F WUH�UHJLXQH�3HQWUX�SURYLQFLL�úL�FRPXQH�/HJHD��SULYLQG�UHJLPXO�OHJLVODWLY� DO� FROHFWLYLW LORU� ORFDOH�/HJHD� QU�� SULYLQG� QRUPHOH� SHQWUX� DOHJHUHD� GLUHFW � D�SULPDUXOXL��SUHúHGLQWHOXL�SURYLQFLHL��FRQVLOLXOXL�PXQLFLSDO�úL�FRQVLOLXOXL�SURYLQFLDO� -�ÌQ�6SDQLD�SHQWUX�DGPLQLVWUD LD�UHJLRQDO �H[LVW �/HJHD�RUJDQLF �QU��SULYLQG�ILQDQ DUHD�FRPXQLW LORU� DXWRQRPH� úL� OHJLOH� RUJDQLFH� GLQ� ��-1983 adoptate pentru fiecare dintre cele 17 FRPXQLW L�DXWRQRPH�SULQ�FDUH�VH�DSURE �VWDWXWXO�GH�DXWRQRPLH�

ÌQ�FH�SULYHúWH�5RPkQLD��DGPLQLVWUD LD�SXEOLF �ORFDO �HVWH�UHJOHPHQWDW �SULQ�/HJHD�QU��ÌQ�FRQ LQXWXO�OHJLL�VH�PHQ LRQHD] �F �DGPLQLVWUD LD�SXEOLF �ORFDO �GLQ�XQLW LOH�DGPLQLVWUDWLY-teritoriale VH� vQWHPHLD] � SH� SULQFLSLXO� DXWRQRPLHL� ORFDOH� úL� SH� FHO� DO� GHVFHQWUDOL] ULL� VHUYLFLLORU� SXEOLFH�� 'H�DVHPHQHD��VH�UHJ VHVF�LQIRUPD LL�UHIHULWRDUH�OD�DXWRULW LOH�DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH�SULQ�FDUH�VH�UHDOL]HD] �DXWRQRPLD�ORFDO �vQ�FRPXQH�úL�RUDúH��&RQVLOLLOH�ORFDOH�DOHVH�úL�SULPDULL�DOHúL�IXQF LRQHD] �FD�DXWRULW L�DGPLQLVWUDWLYH�DXWRQRPH�úL�SDUWLFLS �OD�VDWLVIDFHUHD�QHYRLORU�SXEOLFH�GLQ�FRPXQH�úL�RUDúH�

$XWRULWDWHD� MXGH HDQ � HVWH� GHILQLW � SULQ� &RQVLOLXO� MXGH HDQ-DXWRULWDWH� D� DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH�SHQWUX� FRRUGRQDUHD� DFWLYLW LL� FRQVLOLLORU� FRPXQDOH� úL� RU úHQHúWL�� vQ� YHGHUHD� UHDOL] ULL� VHUYLFLLORU�SXEOLFH�GH�LQWHUHV�MXGH HDQ�

3ULQ�DFHVWH�QRUPH�IXQGDPHQWDOH��DGPLQLVWUD LD�ORFDO �QX�PDL�HVWH�vQFRUSRUDW �vQ�DGPLQLVWUD LD�FHQWUDO �D�VWDWXOXL�úL�UHSUH]LQW �R�VWUXFWXU �DGPLQLVWUDWLY �DXWRQRP ��SULQ�FDUH�FROHFWLYLW LOH�ORFDOH�vúL�VROX LRQHD] � SUREOHPHOH� ORFDOH�� SULQ� DXWRULW LOH� SURSULL� DOHVH�� vQV � VXE� FRQWUROXO� OHJDOLW LL� GH� F WUH�DXWRULW L�VWDWDOH� Prin Legea nr.��SULYLQG�LPSR]LWHOH�úL�WD[HOH�ORFDOH�V-au creat surse de venituri destinate SHQWUX�EXJHWHOH�ORFDOH�úL�MXGH HQH�

7��6WUXFWXUD�FROHFWLYLW LORU�ORFDOH�úL�UHJLRQDOH

Statele Uniunii Europene sunt grupate, din punct de vedere al structurii statale, în trei

categorii: State federale�$XVWULD�úL�*HUPDQLD State regionale�%HOJLD�,WDOLD�úL�6SDQLD State unitare�)UDQ D��0DUHD�%ULWDQLH��,UODQGD��3RUWXJDOLD��2ODQGD��'DQHPDUFD��6XHGLD��*UHFLD��)LQODQGD�úL�/X[HPEXUJ�

ÌQ�FHHD�FH�SULYHúWH�FROHFWLYLW LOH�ORFDOH�ca obiect al GHVFHQWUDOL] ULL��vQ�XQHOH�FROHFWLYLW L�DOH�VWDWHORU�IHGHUDOH�VH�SRW�GLVWLQJH�XUP WRDUHOH�FDUDFWHULVWLFL� ([LVWHQ D� D� trei niveluri� DOH� FROHFWLYLW LL� ORFDOH�� UHJLXQHD�VDX� FRPXQLWDWHD�� SURYLQFLD� GDU� úL�FRPLWDWXO�� GHSDUWDPHQWXO�� GLVWULFWXO� úL� FRPXQD� XUEDQ �� UXUDO � vQ� $XVWULD�� %HOJLD�� *HUPDQLD�� )UDQ D��,WDOLD�úL�6SDQLD� ([LVWHQ D� XQHL� SXWHUL� OHJLVODWLYH� OD� QLYHOXO� ODQGXULORU�� UHJLXQLORU� úL� FRPXQLW LORU� vQ� statele federale�úL�vQ�FHOH�UHJLRQDOH

În statele unitare��FD�úL�vQ�FHOH�federale, nivelul local - comunal sau al municipiilor - dispune de ODUJL�FRPSHWHQ H��FHO�SURYLQFLDO�ILLQG�FHO�PDL�DGHVHD�IRORVLW�SHQWUX�H[HUFLWDUHD�FRQWUROXOXL��FRRUGRQDUH��ori chiar de planificare a diferitelor programe intercomunale.

/RFXO� UH]HUYDW� FROHFWLYLW LORU� ORFale în cadrul statului federal este bine definit. Astfel, în P VXUD�vQ�FDUH�HQWLW LOH�IHGHUDOH�VXQW�FRQVLGHUDWH�DGHY UDWH�VWDWH��&RQVWLWX LD�IHGHUDO �D�LQVWLWXLW�GRDU�

QRUPH�GH�SULQFLSLX�SULYLQG�H[LVWHQ D�FROHFWLYLW LORU�GHVFHQWUDOL]DWH� Statele federale VXQW� GH� DOWIHO� VWDWHOH� XQGH� UHFXQRDúWHUHD� GHVFHQWUDOL] ULL� D� DQWUHQDW� H[LVWHQ D�

XQRU�FROHFWLYLW L�ORFDOH�SXWHUQLFH� ÌQ� VWDWHOH� UHJLRQDOH� WHQVLXQHD� vQWUH� FHQWUDOL]DUH� úL� GHVFHQWUDOL]DUH� VH� PHQ LQH�� ÌQ� XQHOH� VWDWH�

unitare aceasta s-a atenuat prin introducerea unui nivel suplimentar�� vQWUH� VWDW� úL� FROHFWLYLW LOH�ORFDOH�$FHVWH�VWDWH�DX�IRVW�LQL LDO�PDUFDWH�GH�LQFHUWLWXGLQHD�VXV LQXW �GH�YHFKLXO�QLYHO�LQWHUPHGLDU�GLQWUH�VWDW�úL�FRPXQ �úL�GH�ULVFXO�XQXL�FHQWUDOLVP�UHJLRQDO�FDUH�VH�SXWHD�VXEVWLWXL�FHQWUDOLVPXOXL etatic.

'HVFHQWUDOL]DUHD�D�U PDV�R�SUHRFXSDUH�HVHQ LDO �D�VWDWHORU�FRPXQLWDUH�PHQ LRQDWH��FDUH�GXS �reformele din 1970-��D�GXV�OD�R�PDL�PDUH�VWDELOLWDWH�LQVWLWX LRQDO ��vQ�*HUPDQLD�úL�6SDQLD�H[LVWkQG�DVW ]L�XQ�VWDWX�TXR�LQVWLWX LRQDO. Italia, din contr �UHFXQRDúWH�DXWRQRPLD�UHJLRQDO ��GDU�GH�R�PDQLHU �OLPLWDW �

Belgia constituie un stat aparte, scopul actualelor reforme fiind transformarea într-un "stat IHGHUDO��FRPSXV�GLQ�FRPXQLWDWH�úL�UHJLXQL�

ÌQ� VFKLPE�� UHJLRQDOL]DUHD� HIHFWLY � D� )UDQ HL� HVWH� JUHX� GH imaginat, în sensul trecerii peste SUDJXO�GHVFHQWUDOL] ULL��vQWUXFkW�DFHDVWD�DUH�FDOLWDWHD�GH�VWDW�XQLWDU�XQDQLP�UHFXQRVFXW� 5HJLRQDOL]DUHD� QX� H[LVW � vQ� SUH]HQW� vQ� 'DQHPDUFD�� 2ODQGD� úL� /X[HPEXUJ�� LDU� SRVLELOLWDWHD�UHDOL] ULL�DFHVWHLD�vQ�YLLWRU�HVWH�GHVWXO�GH�PLF �

5HJDWXO�8QLW�VH�DIO �VXE�LQIOXHQ D�XQRU�FXUHQWH�SROLWLFH�IDYRUDELOH�DXWRQRPLHL�UHJLRQDOH��I U �V �ILH�SRVLELO �vQF �SXQHUHD�IRUPDO �D�SUREOHPHL� ÌQ�FHHD�FH�SULYHúWH�FROHFWLYLW LOH�ORFDOH�GLQ� ULOH�FRPXQLWDUH�FX�VWUXFWXU �XQLWDU ��VH�UHPDUF �fDSWXO�F �RUJDQL]DUHD�ORU�DUH�OD�ED] �patru modele�úL�DQXPH� Modelul napoleonian -�)UDQ D�GHSDUWDPHQWDO ��2ODQGD�GLYL]DW � vQ�SURYLQFLL��/X[HPEXUJ-I U �QLYHO�LQWHUPHGLDU�úL�*UHFLD� Modelul britanic-comitatele -�5HJDWXO�8QLW�úL�,UODQGD� Modelul scandinav - Danemarca, Suedia, Finlanda, care au împrumutat de la modelul englez GRX �QLYHOXUL�GH�FROHFWLYLW L�úL�GH�OD�FHO�IUDQFH]�VLVWHPXO�GH�UHOD LL�FX�DGPLQLVWUD LD�FHQWUDO � Modelul german, caracterizat printr-XQ� QLYHO� GH� OHJ WXU � vQWUH� UH HDXD� FRPXQDO � úL� FHD a FROHFWLYLW LORU�PDL�PDUL��GHQXPLW �.UHLVH��XQ�DO�GRLOHD�QLYHO�GH�FRRSHUDUH�úL�FRRUGRQDUH�D�VDUFLQLORU�GH�la nivel districtual. ÌQ�JHQHUDO��OD�ED]D�VLVWHPXOXL�ORFDO�DO�8QLXQLL�VH�DIO �FRPXQD��UXUDO �VDX�XUEDQ ��FDUH�SRDWH�IL�SHUFHSXW � FD� R� FROHFWLYLWDWH� XPDQ � GH� ED] �([�)UDQ D-comuna; Portugalia-paroisse; Marea Britanie-parohiile.

/RFDOLW LOH�UXUDOH�úL�XUEDQH�VXQW�VXSXVH��GH�UHJXO �� vQ�JHQHUDO��DFHOXLDúL�UHJLP�ORFDO�VDX�SULQ�OHJH� OL� VH� VWDELOHVF� QRUPH� DSOLFDELOH� vQ� PRG� GLIHUHQ LDW� SHQWUX� FHOH� GRX � FDWegorii (Ex: Austria, *HUPDQLD��,WDOLD��)UDQ D�HWF��

&RPXQHOH�XUEDQH��RUDúHOH�VDX�PXQLFLSDOLW LOH�VXQW�úL�HOH�vPS U LWH�vQ�RUDúH�PDUL��PHWURSROH�úL�capitale.'H� UHJXO �� SHQWUX� PDULOH� DJORPHU UL� XUEDQH� HVWH� VWDELOLW� XQ� UHJLP� GH� GLVWULFW� �([�� )UDQ D��Spania, Italia, Germania etc.).

ÌQWUH� FRPXQH�� UHVSHFWLY� RUDúH� H[LVW � FROHFWLYLW LOH� LQWHUPHGLDUH, care, la rândul lor, pot fi GLVSXVH�SH�XQXO�VDX�GRX �QLYHOXUL�8QHOH�UHSUH]LQW �FROHFWLYLW L� ORFDOH�YDOLGDWH�LVWRULF��SH�FkQG�DOWHOH�sunt create artificial prin lege�� ÌQ� FD]XO� RUJDQL] ULL� DGPLQLVWUD LHL� ORFDOH� SH�GRX �QLYHOXUL�� DVHPHQHD�FROHFWLYLW L�SRDUW �GLIHULWH�GHQXPLUL��vQ�IXQF LH�GH� DU �

–�FRPLWDWXO�vQ�0DUHD�%ULWDQLH��,UODQGD��6XHGLD�úL�'DQHPDUFD��GLVWULFW�vQ�$XVWULD�úL�*HUPDQLD� –�GHSDUWDPHQWXO�vQ�)UDQ D� – pURYLQFLD� vQ� %HOJLD� úL� ,WDOLD�� ÌQ� FD]XO� � FROHFWLYLW LORU� ORFDOH� GLVWULEXLWH� SH� WUHL� QLYHOXUL�

GLVWLQJHP�FRPXQLW LOH��UHJLXQLOH�VDX�DVRFLD LLOH��SH�FDUH�OH�vQWkOQLP�vQ��,WDOLD��)UDQ D��%HOJLD�úL�6SDQLD��&HOH� PDL� PXOWH� GLQ� LQIRUPD LLOH� SUH]HQWDWH� PDL� VXV� VXQt integrate într-un Nomenclator de 8QLW L Teritoriale Statistice��HODERUDW�GH�2ILFLXO�6WDWLVWLF�DO�&RPXQLW LL� ÌQ� 5RPkQLD�� SRWULYLW� SUHYHGHULORU� FRQVWLWX LRQDOH� VH� SUHFL]HD] � RUJDQL]DUHD� DGPLQLVWUDWLY � D�WHULWRULXOXL��PHQ LRQkQGX-VH�F � WHULWRULXO�HVWH�Vtructurat sub aspect administrativ în FRPXQH��RUDúH�úL MXGH H�� LDU� DXWRULW LOH� DGPLQLVWUD LHL� SXEOLFH� IXQF LRQHD] � OD� QLYHOXO� ILHF UHL� XQLW L� DGPLQLVWUDWLY-teritoriale.

3RUQLQG�GH�OD�FRRUGRQDWHOH�QRUPHORU�IXQGDPHQWDOH��DGPLQLVWUD LD�SXEOLF �HVWH�vPS U LW ��conform art.115-��vQ�DGPLQLVWUD LH�FHQWUDO �úL�DGPLQLVWUD LH�WHULWRULDO �úL�vQ�DGPLQLVWUD LD�VWDWXOXL�úL�DGPLQLVWUD LD�ORFDO �$FHVWHD�GRX �GLQ�XUP �VXQW�GRX �FDWHJRULL�FRPSOHPHQWDUH�vQ�VWDW��vQ�VHQVXO�F �DGPLQLVWUD LD� ULL�H�VWUXFWXUDW �vQ�DXWRULW i statale-�DGPLQLVWUD LD�FHQWUDO �GH�VWDW�úL�VWUXFWXULOH�VDOH�WHULWRULDOH�úL�DXWRULW L�ORFDOH-DGPLQLVWUD LD�SXEOLF �ORFDO ��DFHVWHD�GLQ�XUP �I U �D�IL�VWDWDOH��UHDOL]HD] �DGPLQLVWUDUHD�LQWHUHVHORU�SXEOLFH�DOH�FROHFWLYLW LORU�ORFDOH��FKLDU�úL�vQ�FD]XO�vQ�care unele GLQWUH�DFHVWHD�vQGHSOLQHVF�úL�DWULEX LL�VWDWDOH�

/D�ED]D�VLVWHPXOXL�QRVWUX�GH�DGPLQLVWUD LH�ORFDO �VH�DIO �FROHFWLYLWDWHD�ORFDO -FRPXQD��RUDúXO�FDUH� UHSUH]LQW � FRPXQLWDWHD� QDWXUDO � D� SRSXOD LHL�� LDU� vQWUH� DFHVWHD� úL� VWDW� VH� DIO � FROHFWLYLWDWHD�iQWHUPHGLDU -MXGH XO��FDUH�UHSUH]LQW �R�FROHFWLYLWDWH�YDOLGDW �LVWRULF�úL�GHWHUPLQDW �SULQ�OHJH�

7.3. 0XWD LL�VHPQLILFDWLYH�vQ�PDQDJHPHQWXO�SXEOLF�SH�SODQ�PRQGLDO�úL�vQ�5RPkQLD

(VWH� HYLGHQW� IDSWXO� F � SHQWUX� D� HILFLHQWL]D� VHUYLFLLOH� SXEOLFH� úL� VLVWHPXO� administrativ, în general, este nevoie în primul rând de un PDQDJHPHQW� SXEOLF� ED]DW� SH� SHUIRUPDQ . Procesul VFKLPE ULL�HVWH�FRPSOH[��GH�GXUDW �úL�FXSULQGH�FkWHYD�PXWD LL�LPSRUWDQWH� 1. Privatizarea serviciilor publice

ÌQ�DFHVW�VHQV�úL�vQ�5RPkQLD�VH�SRDWH�GH]YROWD�XQ�SDUWHQHULDW��UHVSHFWLY�vQWUH�RUJDQL]D LL�SXEOLFH�úL� FHOH� SULYDWH� FDUH� GHVI úRDU � DFWLYLW L� GH� LQWHUHV� VRFLDO�� $VWIHO�� YD� vQFHSH� V � VH� IRUPH]H� SLD D�

serviciilor publice��FDUH�DWUDJH�FRPSHWL LD��FRQFXUHQ D�vQWUH�RIHUWDQ LL�GH�VHUYLFLL��(VWH�QHFHVDU �vQ�DFHVW�sens R�IOH[LELOL]DUH�D�OHJLVOD LHL��FDUH�V �VWLPXOH]H�IRUPDUHD�XQXL�PHGLX�FRQFXUHQ LDO�SHQWUX�VHUYLFLLOH�

publice. În acest context se poate opta pentru mai multe forme de parteneriat: -�6XEFRQWUDFWDUHD�GH�OXFU UL�SXEOLFH - Concesionarea de WHUHQXUL�úL�LQIUDVWUXFWXUL�SHQWUX�H[HFX LD�VHUYLFLLORU�SXEOLFH - Dezvoltarea de franchising - Întreprinderile mixte

2. 7UDQVIRUPDUHD�IXQF LXQLL�GH�SHUVRQDO�vQWU-R�FRPSRQHQW �D�VWUDWHJLHL LQVWLWX LHL�SXEOLFH vQ�JHQHUDO� úL�QX� vQWU-R� UHXQLXQH�GH�DFWLYLW L�DGPLQLVWUDWLYH�VSHFLILFH�� ÌQ�DFHVW�FRQWH[W��HVWH�QHFHVDU �flexibilizarea practicilor de angajare a personalului în structurile administrative.

3. Schimbarea stilului de management al managerilor publici acesta devenind mai mult UD LRQDOLVW��RULHQWDW�F WUH�obiective, decât paternalist. 4. 6FKLPEDUHD�UROXOXL�IXQF LRQDUXOXL�SXEOLF�GH�OD�FHO�WUDGL LRQDO��FODVLF��GH�WLS�PHFDQLFLVW�OD�cel nou în care accentul se pune pe FDSDFLWDWHD�FUHDWLY �D�IXQF LRQDUXOXL public, pe flexibilitatea lui în JkQGLUH�úL�DF LXQH.

5. 2ULHQWDUHD�RUJDQL]D LLORU�SXEOLFH�FRQGXVH�GH�PDQDJHUL�SXEOLFL�F WUH�FOLHQ L. 6. $FFHQWXDUHD�SUHRFXS ULL� IXQF LRQDULORU�SXEOLFL�SHQWUX�XQ�PDQDJHPHQW�SXEOLF�GH�WLS�UD LRQDOLVW�RULHQWDW�SH�VFKLPEDUHD�FRQWLQX �QX�SH�PHQ LQHUHD�XQHL�VWDELOLW L�WHPSRUDUH�D�Xnui sistem. 7. 'H]YROWDUHD�vQ�FDGUXO�LQVWLWX LLORU�SXEOLFH�D�XQHL�QRL�DERUG UL��DFHHD�D�RUJDQL]D LHL�FDUH�vQYD . 8. Transformarea serviciilor publice în afaceri publice orientate exclusiv� F WUH� SLD �

serviciilor��XQGH�DF LRQHD] �WR L�IDFWRULL�HFRQRPLFL��SULQ�XUPDUH�IXQF LRQDUXO�SXEOLF�VH�WUDQVIRUP �GLQ�angajat al statului în om de afaceri preocupat permanent de nevoile clientului, de calitatea serviciilor SH�FDUH�OH�RIHU �úL�GH�HILFLHQ D�RUJDQL]D LRQDO � 9. ,QWURGXFHUHD� PDQDJHULORU� SURIHVLRQLúWL în instLWX LLOH� VWDWXOXL�� DFHVWD� ILLQG� FHO� PDL� EXQ�PRG�GH�D�DVLJXUD�HILFLHQ D�úL�HILFDFLWDWHD�úL�QX�vQ�XOWLPXO�UkQG�FDOLWDWHD�VHUYLFLLORU�SXEOLFH� 10. ,QIRUPDWL]DUHD� LQVWLWX LLORU� SXEOLFH� SHUPLWH� IOXLGL]DUHD� SURFHVXOXL� GH� FRPXQLFDUH� úL�diminuare a gradului de biURFUDWL]DUH�DO�XQHL�LQVWLWX LL�SXEOLFH�úL�VDX�DO�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�GLQWU-o DU �

11. Flexibilizarea structurilor LQVWLWX LLORU� SXEOLFH� ,QVWLWX LD� SXEOLF � WUHEXLH� V �GLVSXQ � GH�FRPSDUWLPHQWH�GLVWLQFWH�SHQWUX�FDUH�V �ILH�GHILQLWH�FODU�DWULEX LLOH�GHWHUminate de sistemul nevoilor sociale. 12. )XQF LRQDUHD� LQVWLWX LLORU� DGPLQLVWUDWLYH pe SULQFLSLXO� DXWRFRRUGRQ ULL� ceea ce SUHVXSXQH�R�GHVFHQWUDOL]DUH�D�VLVWHPXOXL�UHVSHFWLY��R�GHOHJDUH�GH�VDUFLQL��FRPSHWHQ H�úL�UHVSRQVDELOLW L�F WUH�QLYHOXULOH�LQIHULRDUH ale structurii sistemului. 13. Accentuarea laturii creative a managementului public.

$GDSWDUHD� LQVWLWX LLORU�SXEOLFH� OD�HFRQRPLD�GH�SLD �SUHVXSXQH�SURIXQGH�VFKLPE UL� OD�QLYHOXO�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�1HFHVLWDWHD�XUJHQW �GH�D�LQRYD��GH�D�FUHD��QRXO��vQ�Panagement presupune la QLYHOXO�ILHF UHL�LQVWLWX LL�SXEOLFH�DGRSWDUHD�XQRU�strategii inovatoare orientate spre promovarea noului SHQWUX� UHDOL]DUHD� HILFLHQ HL� vQ� FDGUXO� VLVWHPXOXL�8QXO� GLQ� SULQFLSDOHOH� RELHFWLYH� DOH� IXQF LRQDULORU�publici, în special pentru FHL� FX� IXQF LL� GH� FRQGXFHUH� vQ� VLVWHP�� WUHEXLH� V � ILH� GHVFRSHULUHD� úL�

DVLPLODUHD� HOHPHQWHORU� QRL� vQ� WRDWH� GRPHQLLOH� GH� DFWLYLWDWH� úL� DERUGDUHD� vQWU-un spirit deschis a propunerilor de schimbare.

$FHDVWD�vQVHDPQ �I U �vQGRLDO �înalt profesionalism din parteD�DúD-QXPL LORU�PDQDJHUL�SXEOLFL�pentru D�LGHQWLILFD��D�vQ HOHJH�úL�D�UHFXQRDúWH�QHYRLD�GH�VFKLPEDUH��SH�GH�R�SDUWH��LDU�SH�GH�DOW �SDUWH��de�D�DF LRQD�vQ�VHQVXO�LPSOHPHQW ULL�DFHVWHLD 0DQDJHULL�SXEOLFL�WUHEXLH�V �JkQGHDVF �vQ�WHUPHQLL�structurilor viitoare de management. 14. 2ULHQWDUHD� VLVWHPXOXL� VSUH� DWUDJHUHD� PDQDJHULORU� SXEOLFL� JHQHUDOLúWL, pornind de la LGHHD� H[SULPDW � vQ� UHSHWDWH� UkQGXUL� GH� 3HWHU� 'UXFNHU� F � R� GHILQL LH� ORJLF � D� XQXL� JHQHUDOLVW� HVWH�VSHFLDOLVWXO��FDUH�SRDWH�IDFH�OHJ WXUD�vQWUH�GRPHQLXO�OXL�UHVWUkQV�úL�FHOHODOWH� 15. 7UDQVIRUPDUHD� XQRU� IXQF LRQDUL� SXEOLFL� vQ� FRODERUDWRUL, UHVSHFWLY� DVLVWHQ L� SHQWUX�

IXQF LRQDULL�SXEOLFL�GHFLGHQ L si SHQWUX�UHSUH]HQWDQ Li SROLWLFXOXL��(VWH�QHFHVDU�FD�UHOD LD�vQWUH�PDQDJHULL�SXEOLFL�úL�VXERUGRQD L�V �VH�ED]H]H�SH�vQFUHGHUH��FDUH�V �JHQHUH]H�XQ�climat de colaborare, orientat pe VWLPXODUHD�LQL LDWLYHL��SH�H[SULPDUHD�OLEHU �D�RSLQLLORU. 16. (ILFLHQWL]DUHD� DFWLYLW LL� GLQ�sectorul public.

3ULQ� DSOLFDUHD� SULQFLSLXOXL� HILFLHQ HL� úL� DO�RSWLPL] ULL� VH� UHDOL]HD] � finalitatea conducerii� DúD�FXP�HVWH�FRQFHSXW �vQ�PDQDJHPHQWXO�SXEOLF�îndeplinirea obiectivelor sociale în timpul cel mai scurt posibil cu eforturi minime. /D�DFHVW�QLYHO��FULWHULXO�GH�DSUHFLHUH�D�RULF UHL�FRQGXFHUL�FRQVW �vQ�VSRULUHD�HILFLHQ HL�� /LSVXULOH� FRQVWDWDWH� vQ� LQVWLWX LLOH� SXEOLFH� QX� DX� vQWRWGHDXQD� cauze obiective, ci cauze VXELHFWLYH��UHVSHFWLY�VODE �SUHRFXSDUH�D�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL�GH�D�VROX LRQD�SUREOHPHOH�GH�RUJDQL]DUH�H[LVWHQWH��6H�FRQWXUHD] �WRW�PDL�PXOW�WHQGLQ D�F �HOHPHQWXO�FRVW��FRQVWLWXie un factor HVHQ LDO�SHQWUX�DSUHFLHUHD�HILFLHQ HL.�$úDGDU��FHHD�FH�FRQWHD] � vQ�DGPLQLVWUD LD�PRGHUQ �HVWH�RSWLPL]DUHD�HILFLHQ HL�HFRQRPLFH� úL� VRFLDOH� FDUH� WUHEXLH� V � VWHD� vQ� DWHQ LD�PDQDJHULORU�SXEOLFL��2E LQHUHD�HILFLHQ HL� VRFLDOH�devine criteriul princiSDO�GH�HYDOXDUH�D�DFWLYLW LL�PDQDJHULORU�SXEOLFL�� $FHVWH� WHQGLQ H� DOH� PDQDJHPHQWXOXL� SXEOLF� SH� SODQ� PRQGLDO� GHVFULX� vQ� IRQG� SURIXQGHOH�VFKLPE UL� QHFHVDUH� vQ� LQVWLWX LLOH� SXEOLFH� GLQ� 5RPkQLD�� 5HDOLWDWHD� GHPRQVWUHD] � F � R� FRQWLQXDUH� D�

GHVI úXU ULL�SURFHVHORU�GH�PDQDJHPHQW�úL�GH�H[HFX LH�GLQ� LQVWLWX LLOH�SXEOLFH�SRWULYLW�YHFKLORU� WLSDUH��DERUG ULORU�WUDGL LRQDOH��QX�IDFH�GHFkW�V �DJORPHUH]H�VLVWHPXO�úL�V �vQWkU]LH�UHDOL]DUHD�QRLORU�RELHFWLYH�ale managementului public din România. 7.4. Reforma în adminisWUD LD�SXEOLF �GLQ�5RPkQLD ÌQ� WRDWH� ULOH� GLQ� (XURSD� 2FFLGHQWDO � úL�� DSURDSH� I U � H[FHS LH� vQ� vQWUHDJD� OXPH�� R� SDUWH�LPSRUWDQW �D�DFWLYLW LORU�HFRQRPLFH�VH�GHVI úRDU �OD�QLYHOXO�DXWRULW LORU�ORFDOH��*UDGXO�GH�LPSOLFDUH�DO�DXWRULW LORU�ORFDOH�vQ�DFHVWH�DFWLYLW L�SRDWH�V �GLIHUH�GHVLJXU�PXOW�GH�OD� DU �OD� DU �úL�GHSLQGH�vQ�PDUH�P VXU �GH�FRQGL LLOH�LVWRULFH��GH�VSHFLILFXO�FXOWXUDO�úL�GH�FRQWH[WXO�VRFLDO�úL�SROLWLF�GLQWU-R� DU � Procesul de transformare a României într-un stat democratic de drept, bazDW�SH�SOXULSDUWLWLVP�úL�VHSDUD LD�SXWHULORU��FX�R�HFRQRPLH�vQWHPHLDW �SH�OLEHUD�LQL LDWLY �úL�VSLULW�FRQFXUHQ LDO��D�GHWHUPLQDW�R�VFKLPEDUH�UDGLFDO �GH�FRQFHS LH��7UHFHUHD�GH� OD� WRWDOLWDULVP�OD�GHPRFUD LH�D�IRVW�PDUFDW �SULQ�/HJHD�QU�� úL� /HJHD� QU�� úL� SULQ� DUW��-�� GLQ� &RQVWLWX LH�� $FHDVWD� D� vQVHPQDW� FUHDUHD�cadrului necesar pentru a transfera o parte LPSRUWDQW � D� DXWRULW LL� DGPLQLVWUDWLYH� GH� OD� QLYHOXO�

Guvernului central SHQWUX�JHVWLRQDUHD�LQWHUHVHORU�VSHFLILFH�DOH�FROHFWLYLW LORU�ORFDOH� Prin urmare, apare evident faptul c �UHIRUPD��vQ�JHQHUDO��DU�WUHEXL�V �vQFHDS �FX�UHIRUPD�vQ�

DGPLQLVWUD LD� SXEOLF � accentuându-VH� LGHHD� F � VLVWHPXO� DGPLQLVWUDWLY� WUHEXLH� SXV� vQ� VOXMED�FHW HDQXOXL�úL�QX�LQYHUV�

Procesul reformei presupune GHILQLUHD� FODU � D� UHOD LHL� vQWUH� GHFL]LD� SROLWLF � úL� FHD� GH�

management��vQW ULUHD�DXWRQRPLHL�úL�GHVFHQWUDOL]DUHD�VLVWHPXOXL�DGPLQLVWUDWLY� 5HIRUPD�VLVWHPXOXL�DGPLQLVWUDWLY�QX�vQVHDPQ �QXPDL�VWDWXDUHD�XQRU�SULQFLSLL�GH�ED] ��SUHFXP�

FHOH� FRQ LQXWH� vQ� XQHOH� DFWH� QRUPDWLYH�� FL� úL� XQ� FRPSOH[� GH� UHJOHPHQW UL�� LQVWLWX LL� úL� SkUJKLL�economico-ILQDQFLDUH� FDUH� V � DVLJXUH� R� DXWRQRPLH� UHDO �� HIHFWLY � úL� HILFLHQW � D� DXWRULW LORU�DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH�ORFDOH�DOHVH�vQ�WHULWRULX�

'HúL� FRQVWLWXLH� XQ� FDSLWRO� GLQ� VWUDWHJLD� SURJUDPXOXL� GH� UHIRUP � D� JXYHUQXOXL�� UHIRUPD�DGPLQLVWUD LHL�SDUH�V �QX�ILH�vQ�DFHVW�PRPHQW�R�SULRULWDWH��ÌQ�5RPkQLD��FRH[LVW �LQVWLWX LLOH�GHPRFUDWLFH�

locale cu structurile de tip centralizat,� DSDU LQkQG� YHFKLXOXL� VLVWHP�� $FHVWHD� VXQW� QHYRLWH� V �IXQF LRQH]H�vQWU-un cadru�OHJLVODWLY�RUJDQL]DW�úL�HFRQRPLF�LQFRPSDWLELO��$FHDVW �VLWXD LH�KLEULG�FUHHD] �QXPHURDVH�GLVIXQF LRQDOLW L�úL�JHQHUHD] �WHQGLQ H�FDUH�U PkQ�LPSOLFLWH�vQ�FD]XO�vQ�FDUH�*XYHUQXO�úL�FODVD�SROLWLF �QX�IDF�R�RS LXQH�FODU �D�F UHL�UHDOL]DUH�V �ILH�XUP ULW �DSRL�FX�FRQVHFYHQ �

5HIRUPD�vQ�DGPLQLVWUD LD�SXEOLF în România SUHVXSXQH�OXDUHD�vQ�FRQVLGHUDUH�D�XUP WRDUHORU�aspecte: - Asigurarea unor servicii publice corespunzatoare�SHQWUX�SRSXOD LH�

Prin urmare, GHPDUDUHD� UDSLG � D� VFKLPE ULORU solicitate de reform � GHYLQH� R necesitate FDUH�QX�PDL�SRDWH�VXSRUWD�R�DOW �DPkQDUH��2ULFH�vQWkU]LHUH�vQVHDPQ �DPSOLILFDUHD�GHUHJO ULORU�FDUH�úL�DúD�vQFHS�V �VH�DFFHQWXH]H�GLQ�FH�vQ�FH�PDL�PXOW�vQ�VRFLHWDWHD�URPkQHDVF �

0DQDJHPHQWXO� SXEOLF� RIHU � LQVWUXPHQWHOH� QHFHVDUH� UHIDFHULL� GH]HFKLOLEUHORU� úL� FRQWLQX ULL�treptate dar într-XQ�ULWP�DFFHOHUDW�D�SURFHVXOXL�UHIRUPHL�vQ�DGPLQLVWUD LD�SXEOLF �GLQ�5RPkQLD�


I.Caracteristici generale - atat in statele federale, cat si in cele unitare, principiile autonomiei locale si cele ale descentralizarii se regasesc ca principii de baza ale organizarii si functionarii sistemelor administratiilor locale si regionale ale statelor comunitare. - normele fundamentale ale statelor comuniatre sunt:

1) Constitutia Belgiei contine un numar insemnat de norme prin care se creeaza si se dispune crearea prin lege a autoritatilor administratiei locale, comunitare si regionale.

2) Constitutia Frantei contine dispozitii potrivit carora „colectivitatile teritoriale ale Republicii sunt: comunele, departamentele, teritoriile de peste mari”.

3) Constitutia Spaniei din anul 1978 contine dispozitii speciale, atat pentru nivelul regional, cat si pentru cel local.

4) In Romania, administratia publica locala se intemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice.

Consiliile locale alese functioneaza ca autoritati administrative autonome si participa la satisfacerea nevoilor publice din comune si orase.

Autoritatea judeteana este definita prin Consiliul judetean care coordoneaza activitatea consiliilor comunale si orasenesti pentru realizarea serviciilor publice de interes judetean.

II.Structura colectivitatilor locale si regionale Statele Uniunii Europene sunt grupate din punct de vedere al structurii statale, in trei

categorii: 1) State federale: Austria si Germania 2) State regionale: Belgia, Italia, Spania 3) State unitare: Franta, Anglia, Irlanda, Portugalia, Olanda, Danemarca, Suedia, Grecia,

Luxemburg, Finlanda. III.Mutatii semnificative in managementul public pe plan mondial si in Romania - incepand cu perioada 1980-1990 in managementul public s-au conturat cateva mutatii

importante, dintre acestea enumeram: 1) Privatizarea serviciilor publice; 2) Transformarea functiunii de personal intr-o componenta a strategiei institutiei publice; 3) Schimbarea stilului de management; 4) Schimbarea rolului functionarului public; 5) Accentuarea preocuparii functionarilor publici pentru un management public de tip

rationalist; 6) Transformarea serviciilor publice in afaceri publice; 7) Introducerea managerilor profesionisti; 8) Informatizarea institutiilor publice; 9) Flexibilizarea structurilor institutiilor publice; 10) Accentuarea laturii creative a managementului public; 11) Eficientizarea activitatii din sectorul public; 12) Altele.

IV.Reforma in administratia publica din Romania - reforma, in general, ar trebui sa inceapa cu reforma in administratia publica,

accentuandu-se ideea ca sistemul administrativ trebuie pus in slujba cetateanului si nu invers.

- presupune luarea in considerare a urmatoarelor aspecte: a) Asigurarea unor servicii pentru populatie; b) Orientarea predilecta a activitatii functionarilor publici pe ideea ca se afla in slujba

cetatenilor; c) Angajarea functionarilor publici pe criterii de competenta; d) Accentuarea autonomiei financiare locale, controlului prin buget, planuri de actiune si

Curtea de Conturi; e) Dezvoltarea relatiilor publice intre functionarii publici, ca reprezentanti ai institutiilor

publice si cetateni.

CUVINTE CHEIE

¾ Autonomie locala

¾ Descentralizare

¾ Stat federal

¾ Stat regional

¾ Stat unitar

¾ Colectivitati locale

¾ Colectivitati regionale

¾ Servicii publice

¾ Manager public

¾ Eficientizare

¾ Reforma


¾ Gawthrop L.- Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington, University of


¾ Gilles P.- New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa, 1994.

¾ Goodnow F.- The Principles of the Administrative Law of the United States, New York,

G.P. Putnam’s Sons, 1995.

¾ Gulick L.- Papers on the Science of Administration, Institute of Public Administration, New

York, 1987.

¾ Lang P.- The Basis of Management on Public Organizations, Peter Lang, Publishing, New

York, 1994.


1) Ce mutatii semnificative in managementul public din Romania au avut loc in perioada 1980-

1990?

2) In ce consta transformarea unor functionari publici in colaboratori?

3) Ce presupune reforma in administratia publica din Romania?

4) Care sunt cauzele pentru care autoritatile locale din Romania nu au o influenta semnificativa in

promovarea dezvoltarii socioeconomice?

&$3,72/8/��3DUWLFXODULW L�DOH�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�vQ�VLVWHPXO�

administrativ din Austria

MOD DE LUCRU CUPRINS: 8.1. Statul 8.2. Structura autoritatii 8.2.1. Autoritatea juridica 8.2.2. Autoritatea legislativa 8.2.3. Autoritatea executiva REZUMAT CUVINTE-CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA CONCEPTE: Administratie federala indirecta Sistem administrativ descentralizat Sistem de transfer interguvernamental Parlament federal Comisii parlamentare Guvern federal Administrarea resurselor financiare Sistem informational Departamente/ Ministere Guverne regionale ale landurilor Avocatul poporului si partidele reprezentative

MOD DE LUCRU









(1) Manual, notite



(4) Intrebari


(6) Studii de caz, exercitii

(7) Seminar

Caiet de seminar

Capitolul 8

Particularit L�DOH�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�vQ�VLVWHPXO�DGPLQLVWUDWLY�GLQ�$XVWULD

$XVWULD�HVWH�R�UHSXEOLF �IHGHUDO ��IRUPDW �GLQ�QRX �ODQGXUL� )LHFDUH�ODQG�DUH�SURSULD�VD�FRQVWLWX LH��SDUODPHQW�úL�JXYHUQ�SURSULX� 5HVSRQVDELOLW LOH�OHJLVODWLYH�úL�DGPLQLVWUDWLYH�VXQW�vPS U LWH�vQWUH�)HGHUD LH��%XQG��úL�ODQGXUL��vQ� FRQFRUGDQ � FX� SUHYHGHULOH� &RQVWLWX LHL� )HGHUDOH�� 'H� IDSW�� SULQFLSDOD� DWULEX LH� D� )HGHUD LHL� HVWH�elaborarea legilor. ÌQ� FkWHYD� GRPHQLL�� FXP� DU� IL�� RFXSDUHD� IRU HL� GH� PXQF �� VLVWHPXO� GH� WD[H� úL� FHO� GH� DS UDre, )HGHUD LD� DUH� SURSULXO� V X� DSDUDW� DGPLQLVWUDWLY�� 3ULQ� XUPDUH�� FHD� PDL� PDUH� SDUWH� D� DWULEX LLORU�administrative revine landurilor deci în acest caz se poate vorbi despre o DGPLQLVWUD LH� IHGHUDO �

LQGLUHFW �úL�XQ�sistem administrativ descentralizat. FiecDUH� ODQG� DUH� UHVSRQVDELOLWDWH� SURSULH� SHQWUX� UHDOL]DUHD� SURSULLORU� VDUFLQL� DGPLQLVWUDWLYH� úL�SHQWUX� VDUFLQLOH� GHOHJDWH�GH� UHSUH]HQWDQ LL� DGPLQLVWUD LHL� IHGHUDOH�� 3UDFWLF�� DXWRULWDWHD� ODQGXULORU� HVWH�OLPLWDW �GH�LQVWUXF LXQLOH�*XYHUQXOXL�)HGHUDO��FDUH�XUP UHúWH�vQWUHDJD�DFWLYLWDWH�GHVI úXUDW �GH�DFHVWHD� )LHFDUH�QLYHO�JXYHUQDPHQWDO�HVWH�vPSXWHUQLFLW�V �VWDELOHDVF �SURSULXO�VLVWHP�GH�WD[H��GDU�úL�WD[H�FRPXQH�vPSUHXQ �FX�LQVWLWX LL�VLWXDWH�SH�DOWH�QLYHOXUL�GDU�vQWUH�FDUH�H[LVW �UHOD LL�SRWULYLW�&RQVWLWX LHL� &D� UH]XOWDW� DO� DFHVWRU� UHOD LL� D� IRVW� FRQFHSXW� XQ� sistem de transfer interguvernamental, care SHUPLWH�DFRSHULUHD�FRVWXULORU�LPSOLFDWH�GH�IXQF LRQDUHD�VLVWHPXOXL�DGPLQLVWUDWLY�OD�QLYHOXO�ODQGXULORU�úL�derularea proiectelor sociale. În managementul public GLQ�$XVWULD�VH�IDFH�R�GLVWLQF LH�FODU �vQWUH�IXQF LRQDULL�SXEOLFL�SHUVRDQH�civile angajate pe termen lung printr-XQ�FRQWUDFW��(UQHQQXQJ��úL�SHUVRQDOXO�DQJDMDW�SH�ED] �GH�FRQWUDFW�individual bilateral. 8.1. Statul În 1918 Austria a trecut de la monarhiD�FRQVWLWX LRQDO �OD�UHSXEOLF �

&RQVWLWX LD� GLQ� �� D� vQFKHLDW� SHULRDGD� GH� WUDQ]L LH� úL� D� SHUPLV� RUJDQL]DUHD� VWDWXOXL� FD� R�

)HGHUD LH�

6WDWXO� IHGHUDO� HVWH� FRPSXV�� DúD� FXP� GH� DOWIHO� DP� SUHFL]DW� PDL� VXV�� GLQ� SURYLQFLL� DXWRQRPH��

denumite landuri.

Acestea sunt: Vorarlberg, Tyrol, Salzburg, Styria, Carinthia, Upper, Austria, Lower Austria,

%XUJHQODQG�úL�9LHQD�

&RQVWLWX LD� )HGHUDO � GLQ� �� 7UDWDWXO� GH� OD� 9LHQD� úL� /HJHD� 1HXWUDOLW LL� 3HUPDQHQWH� DX�

FRQVWLWXLW�ED]D�SHQWUX�D�GRXD�UHSXEOLF ��FDUH�HVWH��vQFHSkQG�din 1955, Austria.

Fig.nr.1 6WUXFWXUD�DXWRULW LL�DGPLQLVWUDWLYH�vQ�$XVWULD

REPUBLICA AUSTRIA

�QXPHúWH aleg prin vot

aleg prin aleg vot

prin vot aleg prin vot aleg prin vot

��6WUXFWXUD��DXWRULW LL &D�vQ�RULFH�VWDW�GHPRFUDWLF��DXWRULWDWHD�VH�VWUXFWXUHD] �SH�FHOH�WUHL�UDPXUL��MXULGLF ��OHJLVODWLY �úL�

H[HFXWLY ��YH]L�ILJXUD�QU��6WUXFWXUD�DXWRULW LL�DGPLQLVWUDWLYH�vQ�$XVWULD�� 8.2.1. AutoULWDWHD�MXULGLF

6WUXFWXUD�&XU LL�)HGHUDOH 7RDWH�FXU LOH�vQ�$XVWULD�VXQW�&XU L�)HGHUDOH� ÌQ� OHJLOH� FLYLOH� úL� OHJLOH� SHQDOH� �FDUH� UHSUH]LQW � R� FDWHJRULH� GLVWLQFW �� H[LVW � trei niveluri ale MXVWL LHL.

Legislativ

Budesrat Nationalrat

Parlamentele Landurilor

Guvernele la nivel de land

&(7$ (1,,

Guvernul federal

Cancelarul federal

Ministerele federale

3UHúHGLQWHOH�federal

ÌQ�IXQF LH�GH�QDWXUD�OLWLJLXOXL��vQ�FD]XO�OHJLORU�FLYLOH��GH�JUDYLWDWHD�FULPHL��vQ�OHJLOH�SHQDOH�úL�vQ�FHOHODOWH�VLWXD LL�MXULGLFH�FDUH�H[LVW ��vQ�$XVWULD�VH�GLVWLQJ�XUP WRDUHOH�VXEGLYL]LXQL�

-�&XU LOH�OD�QLYHO�GH�GLVWULFW� -�&XU LOH�OD�QLYHO�GH�ODQG� -�&XU LOH�GH�MXUD L� �,QVWDQ D� VXSHULRDU � HVWH� &XUWHD� 6XSHULRDU � OD� QLYHO� GH� GLVWULFW� VDX� ODQG�� LDU� FHD� PDL� vQDOW �LQVWDQ �HVWH�&XUWHD�6XSUHP �GLQ�9LHQD. Controlul administrativ este realizat de &XUWHD�&RQVWLWX LRQDO ��GDF �SUREOHPHOH�UHVSHFWLYH�VXQW�GH� QDWXU � FRQVWLWX LRQDO � VDX� GH� F WUH� Inalta Curte AdPLQLVWUDWLY � úL� GH� Birourile Administrative Independente��8QDEKDQJLJH�9HUZDOWXQJVVHQDWH��vQ�ILHFDUH�ODQG��GDF �SUREOHPHOH�VXQW�GH�DOW �QDWXU � ��$XWRULWDWHD�OHJLVODWLY Parlamentul Federal�HVWH�IRUPDW�GLQ�GRX �&DPHUH��Nationalrat�úL�Bundesrat. Landurile iau parte la procesele legislative ale Parlamentului Federal prin Bundesrat.

Nationalrat-XO� HVWH� IRUPDW� GLQ� �� GH� UHSUH]HQWDQ L� DOHúL� GLUHFW� SULQ� YRW� XQLYHUVDO�� SHQWUX� R�SHULRDG �GH�SDWUX�DQL� Membrii Bundesrat-XOXL�� FXQRVFX L� FD� úL� GHSXWD L�� VXQW� DOHúL� GH� SDUODPHQWHOH� ODQGXULORU��/DQGWDJ��1XP UXO�GH�GHSXWD L�SHQWUX�ILHFDUH�ODQG�HVWH�GLUHFW�SURSRU LRQDO�FX�QXP UXO�SRSXOD LHL��LDU�QXP UXO� WRWDO� DO� UHSUH]HQWDQ LORU� vQ� %XQGHVUDW� D� IRVW� VWDELOLW� OD� �� SH� ED]D� UH]XOWDWHORU� HYLGHQ HORU�SRSXOD LHL�GLQ��981. $PEHOH� &DPHUH� VXQW� vPSXWHUQLFLWH� V � H[DPLQH]H� DFWLYLWDWHD� *XYHUQXOXL� )HGHUDO�� V �LQWHUYLHYH]H�PHPEULL�*XYHUQXOXL�úL�V �VROLFLWH� WRDWH�LQIRUPD LLOH�UHOHYDQWH�GHVSUH�PRGXO�vQ�FDUH�HVWH�H[HUFLWDW �DXWRULWDWHD��UHVSHFWLY�SXWHUHD�H[HFXWLY � Fiecare membrX� DO� FHORU� GRX � &DPHUH� SRDWH� DGUHVD� vQWUHE UL� GLUHFWH� PHPEULORU� *XYHUQXOXL�Federal în timpul sesiunilor Nationalrat-XOXL�úL� vPSUHXQ �FX�FHO�SX LQ�SDWUX�PHPEUL�DL�3DUODPHQWXOXL�SRDWH�IRUPXOD�vQ�VFULV��GHFL�LQGLUHFW��DOWH�vQWUHE UL� Fiecare land are propriuO�V X�SDUODPHQW�DOHV��FDUH�U VSXQGH�SHQWUX�GRPHQLXO�OHJLVODWLY��Membrii 3DUODPHQWXOXL�OD�QLYHO�GH�ODQG�VXQW�DOHúL�GLUHFW�SHQWUX�XQ�LQWHUYDO�GH�WLPS��FDUH�YDULD] �FX�SUHYHGHULOH�FRQVWLWX LRQDOH�DOH�ILHF UXL�ODQG��GH�RELFHL�DFHDVWD�HVWH�GH�FLQFL�DQL� Structurile asociate 7RDWH� SURSXQHULOH� DYL]DWH� GH� 3DUODPHQWXO� )HGHUDO� úL� FHO� DO� ODQGXOXL� VXQW� VWXGLDWH� GH� F WUH�Comisiile Parlamentare��([LVW �comisii permanente, care corespund ca profil de activitate cu cele din VWUXFWXUD�PLQLVWHUHORU��úL�comisii ad-hoc, care au anumite termene de raportare definite de Nationalrat. 6WUXFWXUD�DPEHORU�FRPLVLL�UHIOHFW �SXWHUHD�UHODWLY �SH�FDUH�SDUWLGHOH�SROLWLFH�R�DX�vQ�3DUODPHQW� /D�QLYHO�IHGHUDO��FRPLVLLOH�SDUODPHQWDUH�SRW�LQYLWD�PLQLVWUXO�WLWXODU�GH�UHVRUW�V �SDUWLFLSe la GLVFX LL�GLUHFWH�RUL�SULQ�UHSUH]HQWDQ L�� &RQVWLWX LD�� GH� DVHPHQHD�� SHUPLWH� FD� 1DWLRQDOUDW-XO� V � VWDELOHDVF � comisiile de informare. &XU LOH�úL�WRDWH�FHOHODOWH�DXWRULW L�VXQW�REOLJDWH�V �IXUQL]H]H�GDWH��GDF �VXQW�VROLFLWDWH�GH�F WUH�FRPLVLLOH�de informare. 'RX �FRPLVLL�DX�IRVW�FUHDWH�SHQWUX�D�FRQWUROD�VLVWHPXO�DGPLQLVWUD LHL�$FHVWHD�VXQW�Comisia de Contabilitate pentru Controlul Financiar�úL�&RPLVLD�%XJHWDU �FDUH�V �XUP UHDVF �bugetul�úL�reducerea cheltuielilor.

��$XWRULWDWHD�H[HFXWLY În $XVWULD� IXQF LRQHD] � XQ� � sistem cu "administrare IHGHUDO � LQGLUHFW � (mittelbar Bundesverwaltung),în care ministerele federale sunt responsabile doar pentru planificare, coordonare, HODERUDUHD�RUGLQHORU�úL�FRQWUROXO�DGPLQLVWUDWLY��UHVSHFWDUHD�OHJLL�VL�RUGinii.

Guvernul federal (central) 3RWULYLW�&RQVWLWX LHL��&DQFHODUXO�)HGHUDO��9LFH-FDQFHODUXO�úL�PLQLVWHUHOH�IHGHUDOH�VXQW�LPSOLFDWH�vQ�FHOH�PDL�LPSRUWDQWH�DFWLYLW L�DGPLQLVWUDWLYH�DOH�)HGHUD LHL� $FHVWHD� VH� FRQVWLWXLH� FD� úL� Corp al Guvernului Federal� FRQGXV� GH� XQ� ùHI� DO� &DQFHODULHL�Federale. &DQFHODUXO� )HGHUDO� HVWH� QXPLW� GH� F WUH� 3UHúHGLQWHOH� )HGHUDO�� (O� HVWH�� GH� UHJXO �� XQ� OLGHU� DO�PDMRULW LL�SDUWLGHORU�GLQ�3DUODPHQW��&RQVWLWX LD�QX�SUHFL]HD] �XQ�FDGUX�DO�UHVSRQVDELOLW LORU�DFHVWXLD�dar, în fapt,�HO�DUH�R�IXQF LH�IRDUWH�LPSRUWDQW ��DFHHD�GH�FRRUGRQDUH�D�DFWLYLW LORU�LPSOLFDWH�GH�UHDOL]DUHD�vQWUHJLL�SROLWLFL�JXYHUQDPHQWDOH�úL�DUH�GUHSWXO�FRQVWLWX LRQDO�GH�D�SURSXQH�3UHúHGLQWHOXL�)HGHUDO�QXPLUHD�VDX�GHPLWHUHD�PLQLúWULORU� Cancelarul Federal este considerat "PRIMUS INTER PARES". Vice-FDQFHODUXO� HVWH� vPSXWHUQLFLW� V � DF LRQH]H� FD� UHSUH]HQWDQW� SHQWUX� &DQFHODUXO� )HGHUDO�� vQ�cadrul propriei sfere de responsabilitate. ÌQ� FD]XULOH� XQRU� FRDOL LL� JXYHUQDPHQWDOH�� 9LFH-cancelarul provine din rândurile celui de al GRLOHD�SDUWLG�FDUH�IRUPHD] �FRDOL LD� Departamentele/Ministerele 0LQLVWHUHOH� VXQW� UHVSRQVDELOH� SHQWUX� FRQFHSHUHD� SROLWLFLL� vQ� GRPHQLLOH� SURSULL�� 1XP UXO�PLQLVWHUHORU� úL� UHVSRQVDELOLW LOH� ORU� VXQW� GHWHUPLQDWH� SULQ�DFWH� QRUPDWLYH��XOWLPXO� vQ� Dcest sens este Decretul Ministerelor Federale din 1987. &X� FkWHYD� H[FHS LL�� PLQLVWHUHOH� VXQW� RUJDQL]DWH� vQ� departamente� úL� XQ� QXP U� GH� DJHQ LL� úL�LQVWLWX LL� ÌQ�SOXV��OD�DFHDVW �VWUXFWXU �OLQLDU �SULQFLSDO �VH�DGDXJ �JUXSXUL�VSHFLDOH��FXP�DU�IL�FDELQHWHOH PLQLVWHULDOH�� JUXSXULOH� GH� HODERUDUH� D� SROLWLFLL�� GH� FHUFHWDUH� HWF�� SHQWUX� VXV LQHUHD� SURFHVXOXL� GH�definitivare a politicii. 0LQLVWHUHOH�SRW�IL�DVLVWDWH�GH�VHFUHWDULDWHOH�GH�VWDW�VDX�GH�UHSUH]HQWDQ LL�PLQLVWHUHORU�FDUH�VXQW�vPSXWHUQLFL L�V �DF LRQH]H��SRWULYLW�LQVWUXF LXQLORU�HODERUDWH�OD�QLYHO�GH�PLQLVWHU� $O�GRLOHD�QLYHO��DO�ELURXULORU�IHGHUDOH��DUH��GH�DVHPHQHD��R�FRORUDWXU �SROLWLF ��7RDWH�FHOHODOWH�SR]L LL�GLQ�VWUXFWXUD�PLQLVWHUHORU�VXQW�RFXSDWH�GH�SHUVRDQH�FLYLOH�DQJDMDWH�SH�WHUPHQ�OXQJ� În geneUDO��DGPLQLVWUD LD�FHQWUDO �FXSULQGH��

- &DQFHODULD�)HGHUDO - Ministerele Federale -��6HFUHWDULDWHOH�GH�6WDW�VDX�UHSUH]HQWDQ LL�PLQLVWHUHORU��ÌQ�FDGUXO�DFHVWRUD��H[LVW �

IXQF LRQDUL�SXEOLFL�FX�FRPSHWHQ H�GHFL]LRQDOH�VSHFLILFH�FDUH�SDUWLFLS �OD�HODERUDUHD�politicii sistemului administrativ. $FHúWLD�VXQW��

-��ùHIXO�GH�'HSDUWDPHQW��6HFWLRQ�� -��ùHIXO�GH�&RPLVLH� -��ùHIXO�GH�'LYL]LH� -��ùHIXO�GH�6XEGLYL]LH� - Membrii Diviziilor sau Subdiviziilor.

Guvernele regionale ale landurilor Guvernul landului este format dintr-un grup de persoane, conduse de un Guvernator (landeshauptmann). $WkW�*XYHUQDWRUXO��FkW�úL�*XYHUQXO�ODQGXOXL�VXQW�DOHúL�GH�F WUH�3DUODPHQWXO�ODQGXOXL� *XYHUQXO� ODQGXOXL� H[HUFLW � SXWHUHD� H[HFXWLY � vQ� GRPHQLL� GLVWLQFWH�� vQWUH� DQXmite limite. De DVHPHQHD�� FRQGXFHUHD� )HGHUD LHL� LQWHUYLQH� DWXQFL� FkQG� vQWU-XQ� DQXPLW� GRPHQLX� QX� H[LVW � DXWRULWDWH�IHGHUDO �OD�QLYHOXO�ODQGXOXL�UHVSHFWLY� *XYHUQXO�ODQGXOXL�HVWH�LQGHSHQGHQW�úL�OLEHU�V -úL�VWDELOHDVF �SURSULLOH�VDOH�DWULEXWLL��GDU�vQ�FD]XO�DWULEXWLLORU� DGPLQLVWUD LHL� IHGHUDOH� LQGLUHFWH�� *XYHUQDWRUXO� XUPHD] � LQVWUXF LXQLOH� PLQLVWHUXOXL� úL�U VSXQGH�vQ�ID D�DFHVWXLD� $GPLQLVWUD LLOH�ODQGXULORU�VXQW�GLYL]DWH�vQ�GLVWULFWH��%H]LUNH��'DF �H[LVW �DXWRULWDWH�VSHFLDO �OD�nivel de land, Guvernul landXOXL�GHOHDJ �FHOH�PDL�PXOWH�GLQ�VDUFLQLOH�VDOH�DGPLQLVWUDWLYH�F WUH�GLVWULFWH� /D�QLYHO�GH�GLVWULFW�DFWLYLW LOH�DGPLQLVWUDWLYH�VXQW�UHDOL]DWH�GH�XQ�*XYHUQ�RILFLDO�VSHFLDO�UHXQLW��FRQGXV�GH�DúD-numitul comisionar al districtului�úL�ELURXO�DFHVWXLD� PentrX� WRDWH� SUREOHPHOH� FDUH� WUHEXLH� UH]ROYDWH� GH� DXWRULW LOH� GH� OD� QLYHOXO� GLVWULFWXOXL��FRPLVLRQDUXO�GLVWULFWXOXL�HVWH�UHVSRQVDELO�vQ�ID D�*XYHUQDWRUXOXL� Guvernul local &RPXQLW LOH� ORFDOH�VXQW�FRQGXVH�GH�XQ�FRQVLOLX� ORFDO�DOHV�SULQ�YRW�GLUHFW�úL�GH�F Wre Primar �%XUJHUPHLVWHU�� FDUH� HVWH� DOHV� GH� FRQVLOLXO� ORFDO�� ÌQ� FRPXQLW LOH� PDL� PDUL�� SULPDUXO� HVWH� DVLVWDW� GH�DXWRULWDWHD�ORFDO � &RPXQLW LOH�VH�EXFXU �GH�XQ�FRQVLGHUDELO�JUDG�GH� LQGHSHQGHQ �vQ VROX LRQDUHD�SUREOHPHORU�

locale�úL�DX�UHVSRQVDELOLWDWH�SHQWUX�GUXPXULOH�ORFDOH��DVLJXUDUHD�QHFHVDUXOXL�GH�DS ��SHQWUX�IXQF LRQDUHD�úFROLORU� SULPDUH�� SURLHFWDUHD� OXFU ULORU� GH� FRQVWUXF LH� ]RQDOH�� ÌQ� PXOWH� FD]XUL� DFHVWHD� DGPLQLVWUHD] �JU GLQL HOH� úL� VSLWDOHOH�� &HOH� PDL� PDUL� FRPXQLW L� RIHU � R� PDUH� GLYHUVLWDWH� GH� Vervicii care includ DFWLYLW L�VRFLDOH��GH�DVLVWHQ �VDQLWDU �úL�FXOWXUDOH� ÌQ�DIDUD�VDUFLQLORU�SURSULL��FRPXQLW LOH�H[HFXW �DQXPLWH�VDUFLQL�vQ�FRODERUDUH�FX�)HGHUD LD��FXP�DU�IL�DOHJHULOH�VDX�FX�ODQGXULOH��FXP�DU�IL�DFRUGDUHD�GH�FHW HQLH� Serviciile cRPXQLWDUH� VXQW�� vQ� JHQHUDO�� ILQDQ DWH� GLQ� UHVXUVH� ORFDOH�� vQ� SURSRU LH� GH� ��SURFHQWH�� úL� GLQ� WUDQVIHUDUHD� XQRU� VXPH�� DSUR[LPDWLY� �� SURFHQWH� GH� OD� *XYHUQXO� )HGHUDO� úL� ��procente de la nivelul landului. 5HVXUVHOH� FRPXQLW LL� SURYLQ� GLQ� FUHúWHUHD� WD[HORU� SH� S PkQW��SURSULHWDWH��E XWXUL�HWF��úL�GLQ�SUHVWDUHD�VHUYLFLLORU�RIHULWH�


I. STATUL Austria este o republica federala, formata din 9 landuri.

- fiecare land are propria sa constitutie, parlament si guvern propriu - in 1918 Austria a trecut de la monahie constitutionala la republica - puterea executiva si legislativa sunt impartite intre Federatie(Bund) si landuri - conducerea Republicii Austria apartine unui Presedinte Federal(bundesprasident), ales in

mod direct de catre cetateni pentru 6 ani

II. STRUCTURA AUTORITATII

1)Autoritatea juridica - legile penale si civile se bazeaza pe Codurile penal si civil - in legile civile si penale exista 3 niveluri ale justitiei - in Austria se disting urmatoarele subdiviziuni:

a) Curtile la nivel de district b) Curtile la nivel de land c) Curtile de jurati

- cea mai inalta instanta este Curtea Suprema din Viena 2)Autoritatea legislativa - Parlamentul Federal este format din 2 camere: a) Nationalrat

b) Bundesrat - Initiativa legislativa au: -Parlmentul

- Guvernul - fiecare land are propriul sau parlament ales, care raspunde pentru domeniul legislativ 2)Autoritatea executiva - puterea executiva si legislativa sunt impartite in mod independent potrivit Constitutiei

intre Federatie si guvernele landurilor - Corpul Guvernului Federal este format din:

a) cancelarul federal b) vicecancelarul c) ministerele federale

- acest corp federal e condus de un Sef al Cancelariei Federale - cancelarul federal este numit de presedintele federal considerat „Primus inter pares”.

CUVINTE- CHEIE

Republica federala

Landuri

Curti federale

Parlament federal

Guvern federal

Cancelarie federala

Comisii parlamentare

Comisii permanente

Comisii ad-hoc

Grup de consultanta(Beirate)


Armenia Androniceanu , Management public international,Ed. Economica,2000

$OH[DQGUX�,��6WUXFWXUL��0HFDQLVPH�úL�,QVWLWX LL�$GPLQLVWUDWLYH��YRO��úL��1RWH�GH�FXUV��6\OYL��

%XFXUHúWL��

Andrews K., Toward Professionalism in Business Management, London, 1990.

Bourn C., Public Sector Management, vol. 1, 2, Dartmonth, Brookfield, 1995. Burland A., Laufer

R., Public Management, Dalloz, Londra, 1990.

Braybrooke D., A Strategy of Decision, Free press, New York, 1980.

Douglas F., Origins, Canadian History to Vonfederation, Harwest House, Toronto, 1988.

Farmer R., McGoun, Advances in International Comparative Management, JAI Press,

Greenwich, Connecticut, vol. I, 1984, vol. II, 1986, vol. III, 1988.


1) Ce fel de stat este Austria?

2) Din ce este format statul federal Austria?

3) Cui apartine conducerea republicii Austria?

4) Pentru cati ani este ales presedintele Austriei?

5) Din cate Camere este format Parlamentul federal?

6) Pentru ce perioada sunt alesi membrii Nationalrat-ului?

CAPITOLUL 10: 3$57,&8/$5,7 ,�$/(�0$1$*(0(178/8,�PUBLIC IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN GERMANIA

MOD DE LUCRU CUPRINS: 10.1. Statul 102. Structura autoritatii 10.2.1. Autoritatea juridica 10.2.2. Autoritatea legislativa 10.2.3. Autoritatea executiva REZUMAT CUVINTE – CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA CONCEPTE: Structura administrativa policentrica Servicii publice permanente Sistem de distributie Functie de reprezentare Principiul clauzei universale Structura curtilor Democratie a cancelarului Principiul ministerial Vot constructiv de neincredere Fundamentare deciziilor Grupuri consultative Resursele umane ale managementului Resursele financiare ale managementului Sistem informational Cooperare interministeriala Principiul subsidiaritatii

MOD DE LUCRU









(1) Manual, notite



suplimentara

(4) Intrebari



(7) Seminar

Caiet de seminar

Capitolul 10

Particularit L�DOH�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�LQ�VLVWHPXO�DGPLQLVWUDWLY�GLQ�

Germania *HUPDQLD� HVWH� R� UHSXEOLF � IHGHUDO � FDUDFWHUL]DW � GH� R� VWUXFWXU � DGPLQLVWUDWLY �

SROLFHQWULF �� XQ� VLVWHP� GH� FRRSHUDUH� OD� QLYHO� IHGHUDO� úL� R� SXWHUQLF � SR]L LH� D� &DQFHODUXOXL�

Federal. 10.1. Statul Germania este o UHSXEOLF �IHGHUDO ��IRUPDW �GLQ��VWDWH�VDX�ODQGXUL� /DQGXULOH� GLIHU � VHPQLILFDWLY� FD� P ULPH� úL� VWUXFWXU � SROLWLF �� Fiecare land are &RQVWLWX LH��3DUODPHQW�úL�*XYHUQ propriu. ùHIXO� VWDWXOXL� JHUPDQ� HVWH� 3UHúHGLQWHOH� )HGHUDO, ales de &RQYHQ LD� )HGHUDO �%XQGHVYHUVDPPOXQJ�� XQ� JUXS� FRQVWLWX LRQDO� GLQ� FDUH� IDF� SDUWH� GHSXWD LL�� PHPEULL�Bundestag-XOXL�úL�XQ�QXP U�HJDO�GH�PHPEULL�DOHúL�GH�DGXQ ULOH�JHQHUDOH�DOH�ODQGXULORU� În general, IXQF LLOH�3UHúHGLQWHOXL�)HGHUDO�VXQW�GRDU�GH�reprezentare. ��6WUXFWXUD�DXWRULW LL &HOH�WUHL�UDPXUL�GLVWLQFWH�DOH�DXWRULW LL�VH�UHJ VHVF�úL�vQ�DGPLQLVWUD LD�GLQ�*HUPDQLD� ��$XWRULWDWHD�MXULGLF /HJLOH�*HUPDQLHL�vQ�PDUH�SDUWH�VXQW�OHJL�VFULVH��LDU�vQ�SUH]HQW�H[LVW �PDL�PXOW�GH��dH�OHJL�úL�RUGRQDQ H�FX�SXWHUH�GH�OHJH��Aproape 75 procente din acestea sunt legi federale. $SDUDWXO� DGPLQLVWUDWLY� HVWH� VXV LQXW� GH� XQ� VLVWHP� GH� OHJL�� RUGRQDQ H� úL� UHJXODPHQWH�administrative. Principiul clauzei universale a fost generalizat, ceea ce înseaPQ �F �vQ�WRDWH�GRPHQLLOH�OHJLORU�SXEOLFH�GHFL]LLOH�DGPLQLVWUDWLYH�SRW�IL�FRQWHVWDWH�OD�&XU LOH�$GPLQLVWUDWLYH� 6LVWHPXO��FXU LORU�vQ�*HUPDQLD�FRQ LQH�FLQFL�UDPLILFD LL: ��&XU LOH� RUGLQDUH� care sunt responsabile pentru rezolvarea problemelor penale, civile, H[FHSWkQG� OHJLOH� UHIHULWRDUH� OD� PXQF � úL� GRPHQLXO� MXULVGLF LRQDO� OLEHU�� YROXQWDU� �FDUH� LQFOXGH�DFWLYLW L�QRWDULDOH��PRúWHQLUL�úL�SUREOHPH�GH�SD]D� ��&XU LOH� SHQWUX� 0XQF cuprind &XUWHD� /RFDO � GH� 0XQF (Arbeitsgericht), Curtea 5HJLRQDO �GH�0XQF (LaQGHVDUEHLWVJHULFKW��úL�Curtea )HGHUDO �GH�0XQF . 3. &XU LOH�$GPLQLVWUDWLYH 4. &XU LOH� 6RFLDOH cuprind &XU LOH� 6RFLDOH� /RFDOH (Sozialgericht), ÌQDOWD� &XUWH� 6RFLDO �/DQGHVVR]LDOJHULFKW��úL�&XUWHD�)HGHUDO �6RFLDO (Bundessozialgericht). 5. &XU LOH�)LVFale cuprind &XUWHD� �)LQDQFLDU � �)LQDQ]JHULFKW�� úL� &XUWHD� )LVFDO � )HGHUDO (Bundesfinanzhof) 6HSDUDW� GH� DFHVWH� FLQFL� UDPLILFD LL� H[LVW � &XUWHD� )HGHUDO � &RQVWLWX LRQDO �%XQGHVYHUIDVVXQJHULFKW��FDUH�HVWH�QX�QXPDL�FHD�PDL�vQDOW �&XUWH�GLQ�*HUPDQLD�FL�úL�XQ Grup &RQVWLWX LRQDO��

��$XWRULWDWHD�OHJLVODWLY Grupurile legislative Parlamentul Federal este format din GRX �&DPHUH: Bundestag úL�Bundesrat. Bundestag-XO�� IRUPDW� GLQ� ��GH�PHPEUL� FDUH�DSDU LQ� OHJLVODWLYXOXL�� DOHJH�&DQFHODUXO�)HGHUDO�úL�FRQWUROHD] ��DFWLYLWDWHD�*XYHUQXOXL� Bundesrat-XO� �&RQVLOLXO� )HGHUDO�� HVWH� LQVWLWX LD� FDUH� UHXQHúWH� UHSUH]HQWDQ LL� SULQ� FDUH�ODQGXULOH�SDUWLFLS �OD�DFWLYLWDWHD�OHJLVODWLY �D�)HGHUD LHL� Spre deosebire de Bundestag, Bundesrat-ul nu este format din membrii DOHúL� GLUHFW��DFHúWLD�VXQW�PHPEUL�DL�JXYHUQHORU�ODQGXULORU�VDX�GHOHJD L�DL�DFHVWRUD� )LHFDUH�ODQG�DUH�SURSULXO�V X�3DUODPHQW�DOHV�úL�XQ�*XYHUQ�/RFDO� 3ULQFLSLXO� VXYHUDQLW LL� ODQGXULORU� FRQILUP � IDSWXO� F � 3DUODPHQWXO� )HGHUDO� QX� SRDWH�obiecta la legile avDQVDWH�GH�SDUODPHQWHOH�ODQGXULORU��'DF �FRQVWLWX LRQDOLWDWHD�OHJLORU�HVWH�SXV �VXE�VHPQXO�vQWUHE ULL��&XU LOH�&RQVWLWX LRQDOH�DOH�ODQGXOXL�WUHEXLH�V �GHFLG � 3URSXQHULOH�VXSXVH�DSURE ULL�3DUODPHQWXOXL�)HGHUDO�VXQW�VWXGLDWH� vQ�GHWDOLX�GH�F WUH�Comitetele/Comisiile Parlamentare. De asemenea, se pot constitui comisii ad-hoc mixte formate din membri ai Bundestag-XOXL� úL� %XQGHVUDW-ului, care, la cererea Bundesrat-XOXL�� VWXGLD] � SURSXQHULOH� FDUH� WUHEXLH� V �vQWUXQHDVF �FRQVHQVXO�vQ�%XQGHVUDW�SHQWUX�D�IL�SURPXOJDte ca legi.

��$XWRULWDWHD�H[HFXWLY Germania este un stat federal cu WUHL�QLYHOXUL�DOH�DGPLQLVWUD LHL��IHGHUDO��ODQG�úL�ORFDO� $FHDVW �VWUXFWXU �SROLFHQWULF �DUH�SXWHUQLFH�FRQRWD LL�LVWRULFH�úL�SROLWLFH� )LHFDUH�QLYHO�DO�DGPLQLVWUD LHL�DUH�auWRQRPLH�OHJDO �úL�HVWH��vQ�SULQFLSLX��independent în UHDOL]DUHD�SUHYHGHULORU�FRQVWLWX LRQDOH� În general, principala IXQF LH�D�*XYHUQXOXL�)HGHUDO�HVWH�V �SUHJ WHDVF �deciziile politice úL�OHJLVODWLYH, în timp ce UHVSRQVDELOLW LOH�DGPLQLVWUDWLYH�VXQW��GHOHJDWH�F WUH�ODQGXUL. $SURDSH�WUHL�VIHUWXUL�GLQ�OHJLVOD LD�IHGHUDO �VH�DGUHVHD] �GLUHFW�JXYHUQHORU�ODQGXULORU�úL�FHORU�ORFDOH�úL�WUHEXLH�LPSOHPHQWDW �GH�DFHVWHD� Guvernul federal central Sistemul de guvernare din Germania este adesea cunoscut ca o �GHPRFUD LH� D�cancelarului"��FDUH�UHIOHFW �SXWHUQLFD�SR]L LH�D�&DQFHODUXOXL�)HGHUDO��YH]L�ILJ��QU��6WUXFWXUD�Guvernuliui Federal) &DQFHODUXO�)HGHUDO�QRPLQDOL]HD] �PHPEULL�*XYHUQXOXL� &DQFHODUXO� )HGHUDO� FRQGXFH� DFWLYLWDWHD� *XYHUQXOXL� úL� GHWHUPLQ � coordonatele SROLWLFLL�FDUH�XUPHD] �D�IL�XUPDW �GH�F WUH�PLQLVWHUH��(O�GHWHUPLQ �úL�SUHFL]HD] �JUDGXO�GH�UHVSRQVDELOLWDWH�FDUH�UHYLQH�ILHF UXL�PLQLVWHU� ÌQ�*HUPDQLD�H[LVW �XQ�« principiu ministerial »�vQF �vQ�YLJRDUH��3RWULYLW�DFHVWXLD�ILHFDUH�minister opWHD] �� vQ�PRG�DXWRQRP��SHQWUX�SROLWLFD�VD�úL�DUH�UHVSRQVDELOLWDWH�SURSULH� vQ�FDGUXO�ministerului respectiv. 6LVWHPXO�SROLWLF�JHUPDQ�VH�FDUDFWHUL]HD] �SULQWU-R�DEVHQ �UHODWLY �D�FRQVWLWX LRQDOLW LL�DXWRULW LL�LHUDUKLFH�D�ùHIXOXL�*XYHUQXOXL�DVXSUD�PLQLVWerelor. ùHIXO�LHUDUKLF�HVWH�OLEHU�V �DOHDJ �PHPEULL�PLQLVWHUHORU�FDUH��R�GDW �LQVWDOD L�vQ�IXQF LL��VH�EXFXU �GH�XQ�vQDOW�JUDG�GH�LQGHSHQGHQ � LQkQG�VHDPD�GRDU�GH�SULQFLSLLOH�SROLWLFH�GH�ED] Fundamentarea deciziilor – Coordonarea Fundamentarea politicii are loc la nivelul ministerelor. ùHGLQ HOH� *XYHUQXOXL� )HGHUDO� VH� GHVI úRDU � FX� SDUWLFLSDUHD� PLQLVWHUHORU� IHGHUDOH��ùHIXOXL� &DQFHODULHL� )HGHUDOH� úL� 6HFUHWDULDWXOXL� GH� 6WDW� DO� 3DUODPHQWXOXL� GH� SH� OkQJ �Cancelarul Federal. Guvernul Federal fundamenteaz �GHFL]LL�DWXQFL�FkQG�H[LVW �PDMRULWDWH�GH�YRWXUL�� Guvernul Federal are de asemenea o Comisie de Cabinet DO� F UHL� URO� HVWH� V � GLVFXWH�SUREOHPHOH�VSHFLDOH�úL�V �FRRUGRQH]H�SROLWLFD�DFHVWXLD� Pentru coordonarea politicii interguvernamentale au fost create Consiliile de Nivel Înalt.

2� DOW � &RPLVLH� LPSRUWDQW � IRUPDW � GLQ� UHSUH]HQWDQ L� DL� DXWRULW LORU� IHGHUDOH�� DOH�ODQGXULORU� úL� PXQLFLSDOLW LL� HVWH� &RQVLOLXO� GH� 3ROLWLF � (FRQRPLF � FDUH� VH� DIO � vQ� VXERUGLQHD�Ministerului Economic Federal. &X� WRDWH�F �DFHVWH�&RQVLOLL�QX�DX�SXWHUH�GHFL]LRQDO �IRUPDO � �� UHFRPDQG ULOH� ORU� VXQW�luate în considerare în fundamentarea politicii ministerelor. *UXSXULOH�FRQVXOWDWLYH�H[LVW �OD�WRDWH�QLYHOXULOH�DGPLQLVWUD LHL��Comisiile ad-hoc pot fi stabilite de comun acord cu unul sau mai multe ministere. 6LVWHPXO� JHUPDQ� DO� DGPLQLVWUD LHL� SXEOLFH� HVWH� puternic descentralizat� vQ� VHQVXO� F �fiecare ministru are responsabilitatea de a conduce activitatea propriului minister.

Fig. nr. 2 Structura Guvernului Federal al Germaniei

Constitutia

Autoritatea legislativa Autoritatea executiva Autoritatea juridica

Cancelarul Federal Cancelaria Federala

Cabinetul Comitetele/ Comisiile

Ministerele(18)

Comisiile de urmarire Autoritatideadministrare directa

Autoritati de administrare

indirecta

Întreprinderi publice

Înalte Autoritati Federale subordonate Ministerelor Federale

Autoritati Federale Intermediare(la nivel mediu)

Autoritati Federale de Baza(la nivel inferior)

Ministerele - Departamentele Ministerele au DXWRULWDWH� IHGHUDO � VXSUHP �� LGHQWLILF � SUREOHPHOH�� FHUFHWHD] ��DQDOL]HD] �YDULDQWH�GHFL]LRQDOH�SHQWUX�D�J VL�FHOH�PDL�EXQH�VROX LL�úL�IXQGDPHQWHD] �OHJLVOD LD�SULPDU �úL�VHFXQGDU ��YH]L�ILJ��QU��

&RRSHUDUHD� LQWHUPLQLVWHULDO este un element deosebit de important pentru buna FRRUGRQDUH�vQ�SROLWLF � )LHFDUH� PLQLVWHU� FDUH� D� HODERUDW� OHJLVOD LH� SULPDU � VDX� VHFXQGDU � VDX� FKLDU� úL� QXmai SURSXQHUL�WUHEXLH�V �LD�OHJ WXUD�FX�JUXSXULOH�DGPLQLVWUDWLYH�SHQWUX�D�FXQRDúWH�UHDF LLOH�DFHVWRUD��2ULFH� GH]DFRUG� H[SULPDW� HVWH� OXDW� vQ� FRQVLGHUDUH� GH� F WUH� PLQLúWUL� FDUH� IRUPXOHD] �DPHQGDPHQWH�FX�VFRSXO�FRUHFW ULL�S U LORU�vQ�FDX] � Ministerele sunt conduse de un ministru asistat de un Birou de personal format din persoane civile. În mod normal, acesta cuprinde un asistent/consilier personal, un reprezentant DO�SUHVHL��XQ�DVLVWHQW�SDUODPHQWDU�úL�VHFUHWDUL� În directa subordonare a ministerului se afO � XQXO� VDX� GRX � Secretariate de Stat Parlamentare� �IRUPDWH� GLQ� PHPEUL� DL� 3DUODPHQWXOXL�� úL� XQXO� VDX� GRX � Secretariate de Stat proprii. 3H�QLYHOXO�LHUDUKLF�LPHGLDW�LQIHULRU�6HFUHWDUXOXL�GH�6WDW��H[LVW �Fk LYD�directori generali. Cateva componente ale administratiei de stat indirecte in Germania sunt : - &RUSRUD LLOH - ,QVWLWX LL�FX�SHUVRQDOLWDWH�MXULGLF - ,QVWLWX LL�I U �SHUVRQDOLWDWH�MXULGLF - )XQGD LLOH

Fig nr. 3 Ierarhia tipica pentru un minister Federal (1-3 persoane in fiecare)

( aproximativ 4-7 persoane fiecare minister, cu toate ca Ministerul Federal de Interne reuneste frecvent 11directori)

* Numiti pe criterii politice Guvernele regionale (landurile) &RQIRUP� OHJLORU� GH� ED] �� RUJDQL]DUHD� DGPLQLVWUDWLY � D� ILHF UXL� ODQG� HVWH� O VDW � OD�GLVSR]L LD�DFHVWXLD��'LIHUHQ HOH� vQWUH�QHYRLOH�VSHFLILFH�DOH� ODQGXULORU�úL��GH�DVHPHQHD��WUHFXWXO�LVWRULF�DO�DFHVWRUD�DX�FRQGXV�OD�GLIHUHQ H�vQ�VWUXFWXULOH�ORU�DGPLQLVWUDWLYH�

La QLYHO� IHGHUDO�� SROLWLFD� JHQHUDO � SHQWUu fiecare land HVWH� GHWHUPLQDW � GH� úHIXO� GH�

Guvern��3ULPXO�0LQLVWUX�DO�ODQGXOXL��úL�birourile sale.

Minister

Secretariat de Stat

Comitetul Director *

Comitetul Subdirector

Conducerea Diviziei

/DQGXULOH�IXQGDPHQWHD] �SURSULD�OHJLVOD LH�úL�HODERUHD] �DSUR[LPDWLY��SURFHQWH�GLQ�

propunerile pentru legile federale��ÌQ�DFHDVW �D�GRXD�FDOLWDWH�HOH�DF LRQHD] �LQGHSHQGHQW�úL�SH�SURSULD�U VSXQGHUH�� Guvernul local $XWRJXYHUQDUHD�ORFDO �HVWH�R�YHFKH�WUDGL LH�vQ�*HUPDQLD� 'UHSWXO� ILHF UHL� FRPXQLW L� GH� D-úL� FRRUGRQD� DFWLYLWDWHD� ORFDO � úL� GH� D� DYHD�UHVSRQVDELOLWDWH�SURSULH�HVWH�JDUDQWDW �GH�OHJHD�GH�ED] �úL�GH�WRDWH�OHJLOH�FRQVWLWX LRQDOH� ([LVW � GRX � QLYHOXUL� DOH� DXWRJXYHUQ ULL� ORFDOH�� 0XQLFLSDOLWDWHD� �*HPHLQGH�� úL�Comitatele VDX�'LVWULFWHOH��.UHLVH��FDUH�VXQW�XQ�JUXS�UHJLRQDO�DO�PXQLFLSDOLW LL� $FHVWH� GRX � QLYHOXUL� ORFDOH� IXQF LRQHD] � GXS � principiuO� VXEVLGLDULW LL, astfel când PXQLFLSDOLWDWHD�QX�SRDWH�V �vQGHSOLQHDVF �DQXPLWH�VDUFLQL�FDUH�VXQW�SUHOXDWH�GH�F WUH�FRPLWDW�sau district. 0DULOH� RUDúH�� FDUH� DX� PDL� PXOW� GH� �� GH� ORFXLWRUL� IXQF LRQHD] � LQGHSHQGHQW� FD�GLVWULFWH�VDX�FRPLWDWH��RUDúH�GLVWULFW�OLEHU��úL�FRPELQ �FHOH�GRX �QLYHOXUL�DOH�DXWRULW LL�ORFDOH� Toate consiliile locale sunt alese prin vot direct. Organizarea administra LHL�JXYHUQDPHQWDOH� ORFDOH� QX� HVWH� XQLIRUP � vQ� *HUPDQLD�� ÌQ� FHD� PDL� PDUH� SDUWH� D� *HUPDQLHL��primarul este în acelDúL�WLPS�úHIXO�&RQVLOLXOXL�/RFDO�úL�úHIXO�%LURXOXL�([HFXWLY� (O�HVWH�DOHV�GH�SRSXOD LH�VDX�GH�&RQVLOLXO�/RFDO� În Renania de Nord-:HVWIDOLD�úL�6D[RQLD�,QIHULRDU �D�IRVW�LQWURGXV�sistemul englez de cosiliu local, cu un primar úL�XQ� úHI� H[HFXWLY� FD� úL� condXF WRU� DO� FRPXQLW LL� ORFDOH. Biroul ùHIXOXL�([HFXWLY�DO�GLVWULFWXOXL�SRDWH�IL�DOHV�GH�SRSXOD LD�ORFDO �VDX�GH�FRQVLOLXO�ORFDO��.UHLWDJ�� $XWRULW LOH� ORFDOH� VXQW� SULPHOH� UHVSRQVDELOH� SHQWUX� UH]ROYDUHD� SUREOHPHORU� ORFDOH�cum ar fi serviciul social local,�ED]H�VSRUWLYH�GH�DJUHPHQW��WHDWUH�úL�PX]HH��DSD�úL�UH HDXD�GH�JD]��8Q�PDUH�QXP U�GH�VSLWDOH�úL�JU GLQL H�VXQW�vQILLQ DWH�GH�JXYHUQHOH�ORFDOH� &HD�PDL�PDUH�SDUWH�D�WUDQVSRUWXOXL�SXEOLF�ORFDO�HVWH�VXV LQXW �GH�JXYHUQXO�ORFDO��FX�WRDWH�F �IRUPHOH�OHJDOH�SULQ�FDUH�DFHVWHD�vúL�GHVI úRDU �DFWLYLWDWHD�YDULD] � 'LQFROR� GH� VDUFLQLOH� SURSULL�� JXYHUQHOH� ORFDOH� DX� LPSRUWDQWH� UHVSRQVDELOLW L� SHQWUX�LPSOHPHQWDUHD��OHJLVOD LHL�IHGHUDOH�úL�D�ODQGXOXL.

CAPITOLUL 10 REZUMAT

I. Statul

- Germania este o republica federala cu o structura administrativa policentrica, formata din 16 state sau landuri - fiecare land are: Constitutie, parlament, si guvern propriu - seful statului german este Presedintele Federal, ales de Conventia federala - in general, functiile Presedintelui sunt doar de reprezentare

II. Structura autoritatii 1) Autoritatea juridica

- legile Germaniei sunt in mare parte legi scrise - Aparatul administrativ este sustinut de un sistem de legi, ordonante si regulamente

administrative - Autoritatea juridica in Germania este autonoma

2) Autoritatea legislativa - Parlamentul federal este format din doua camere: a) Bundestag b) Bundesrat

- fiecare land are cel putin trei reprezentanti , cele mai cunoscute landuri avand dreptul chiar la 6 persoane

- fiecare land are propriul sau Parlament ales si un Guvern local

3) Autoritatea executiva - Germania este un stat federal cu 3 niveluri ale administratiei: a) federal

b) land c) local

- sistemul de guvernare din Germania este adesea cunoscut ca o „ democratie a cancelarului”, care reflecta puternica pozitie a cancelarului federal

- cancelarul federal nominalizeaza membrii Guvernului - sistemul politic german se caracterizeaza printr-o absenta relativa a

constitutionalitatii autoritatii ierarhice a Sefului Guvernului asupra ministerelor.

CUVINTE – CHEIE

Structura administrativa policentrica

Republica federala

Conventie federala

Bundestag

Bundesrat

Comisie de mediere

Comisii ad – hoc mixte

Consilii de nivel inalt

Birouri permanente

Comisar de district

Landuri

Districte(comitate)


Armenia Androniceanu, Management public international, Ed. Economica, 2000

Breton R., Multiculturalism and Canadian Nation-Building in Politics of Gender,

Ethnicity and Language in Canada, sous la dir de Alan Cairns et Cynthia Williams, Toronto

University Press, nr. 34, 1996.

Brock J., Managing People in Public Agencies, Brown Press, Boston, 1984.

Gilles P., New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa, 1994.

Goodnow F., The Principles of the Administrative Law of the United States, New York, G.

P. Putnam’s Sons, 1905.

Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The Dorssey

Press, 1988.

Johnonson A., What is Public Management? An Autobiographical Viw, Broadview Press,

Toronto, 1993.

Knowles R., Effective Management in Local Government, ICSA, Publishing Cambridge,

1988.


1) Ce fel de structura administrativa are Germania?

2) Cate niveluri are aparatul administrativ german?

3) Care este deosebirea intre cele doua camere ale Parlamentului federal?

4) Care este principala functie a Guvernului federal?

5) Cui îi revine sarcina de a studia in detaliu propunerile supuse aprobarii Parlamentului?

6) La ce nivel are loc fundamentarea politicii germane?

CAPITOLUL ��3$57,&8/$5,7 ,�$/(�0$1$*(0(178/8,�

38%/,&�,1�6,67(08/�$'0,1,675$7,9�',1�)5$1 $

MOD DE LUCRU CUPRINS: 11.1. Statul 11.2. Structura autoritatii 11.2.1. Autoritatea juridica 11.2.2. Autoritatea legislativa 11.2.3. Autoritatea executiva

REZUMAT CUVINTE-CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA CONCEPTE: Corp de elita Sistem de invatamant mixt Principiul reprezentarii proportionale Fundamentarea deciziilor Grupuri consultative Resursele financiare ale managementului Sistem informational Ministere Grup de consultanta Autoritati regionale Autoritati departamentale

Birourile de control si oficiile de revizie contabila

MOD DE LUCRU









(1) Manual, notite



(4) Intrebari



(7) Seminar

Caiet de seminar

Capitolul 11

Particularit L�DOH�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�LQ�VLVWHPXO�DGPLQLVWUDWLY�GLQ�)UDQ D 11.1. Statul

)UDQ D�HVWH�R�UHSXEOLF �LQGLYL]LELO ��ODLF ��GHPRFUDWLF �úL�VRFLDO ��VH�PHQ LRQHD] �vQ�DUW��GLQ�&RQVWLWX LH�

2UJDQL]DUHD� úL� IXQF LRQDUHD� *XYHUQXOXL� GHULY � GLQ� &RQVWLWX LD� GLQ� �� FDUH� UHFXQRDúWH�SULQFLSLLOH�'HFODUD LHL�'UHSWXULORU�2PXOXL�úL�&RQVWLWX LD�GLQ��

&RQVWLWX LD� GLQ� �� RFWRPEULH� �� DSUREDW � SULQ� UHIHUHQGXP�� D� FRQVWLWXLW� SXQFWXO� GH� SRUQLUH�SHQWUX� UHIRUPD� FRQVWLWX LRQDO � GLQ� �� SRWULYLW� F UHLD� 3UHúHGLQWHOH� 5HSXEOLFLL� HVWH� DOHV� GH� WR L�FHW HQLL�IUDQFH]L�SULQ�YRW�GLUHFW�XQLYHUVDO�

ùHIXO�6WDWXOXL�HVWH�3UHúHGLQWHOH�5HSXEOLFLL��DOHV�SHQWUX�úDSWH�DQL�SULQ�YRW�XQLYHUVDO�úL�SRDWH�IL�UHDOHV�GH�XQ�QXP U�LQILQLW�GH�RUL�

3RWULYLW�VLVWHPXOXL�IUDQFH]��3UHúHGLQWHOH�5HSXEOicii DUH�UHVSRQVDELOLW L IRUPDOH�FD�ùHI�GH�6WDW vQ�FDGUXO�VLVWHPXOXL�SDUODPHQWDU�úL�GH�DVHPHQHD�HVWH�FHO�FDUH�conduce executivul.

(O�GHVHPQHD] �3ULPXO�0LQLVWUX�úL�DO L�PHPEUL�DL�*XYHUQXOXL��FRQGXFH�&RQVLOLXO�0LQLúWULORU�úL�SRDWH�V �GL]ROYH�$GXQDUHD�*HQHUDO �SRWULYLW�DUWLFROXOXL��GLQ�&RQVWLWX LH�

$UH�GUHSW�GH�SURPXOJDUH�D�OHJLORU�YRWDWH�GH�3DUODPHQW�úL�SRDWH��GDF �HVWH�QHFHVDU��V �VROLFLWH�R�UHYL]XLUH�D�OHJLORU��OXFUX�FDUH�VH�vQWkPSO �IRDUWH�UDU�

3UHúHGLQWHOH�5HSXEOLFLL�HVWH�FRPDQGDQWXO�IRU HORU�DUPDWH�� ÌQ�VLWXD LLOH�GH�H[FHS LH�HO�SRDWH�V �LQYRFH�DUW��GLQ�&RQVWLWX LH�FDUH�DUDW �F �SRW�IL�OXDWH�P VXUL�H[FHS LRQDOH�SHQWUX�D�DVLJXUD�VHFXULWDWHD�QD LRQDO �úL�FRQWLQXLWDWHD�DFWLYLW LL�*XYHUQXOXL�

'H�DVHPHQHD��3UHúHGLQWHOH�MRDF �XQ�URO�LPSRUWDQW�vQ�UHOD LLOH�H[WHUQH��vQWUXFkW�DFHVWD�UHSUH]LQW �)UDQ D�

(O� HVWH� DVLVWDW� vQ� GHVI úXUDUHD� DFWLYLW LL� � GH� F WUH� XQ� Secretariat General al 3UHúHGLQ LHL, UHVSRQVDELO� SHQWUX� LQIRUPDUH� úL� FRRUGRQDUH�� úL� GH� XQ� ELURX� SHUVRQDO� GLQ� FDUH� IDF� SDUWH� FRQVXOWDQ LL�politici, care infRUPHD] �3UHúHGLQWHOH��vO�DVLVW �vQ�IXQGDPHQWDUHD�GHFL]LLORU�úL�vO�DVLJXU �F �RUGLQHOH�VDOH�sunt respectate întocmai.

��6WUXFWXUD�DXWRULW LL &HOH�WUHL�UDPXUL�DOH�DXWRULW LL�VXQW�ELQH�UHSUH]HQWDWH�úL�vQ�DGPLQLVWUD LD�IUDQFH] � 11.2.1. Autoritatea jXULGLF

&XU LOH�IUDQFH]H�VXQW�GH�GRX �WLSXUL��FXU L�-XULGLFH�úL�FXU L�$GPLQLVWUDWLYH. &XU LOH�-XULGLFH�VH�DIO �VXE�DXWRULWDWHD�VXSUHP �D�&XU LL�GH�$SHO��&RXU�GH�&DVVDWLRQ��FDUH�DUH�

FRPSHWHQ D� V � DQXOH]H� GHFL]LLOH� &XU LORU� GH� SH� QLYHOXULOH� LQIHULRDUH� úL� MRDF � XQ� URO� HVHQ LDO� vQ�GHVI úXUDUHD�FRUHVSXQ] WRDUH�D�DFWLYLW LL� &XU LOH� -XULGLFH� LQFOXG� PXOWH� FXU L� VSHFLDOH: &XUWHD� &RPHUFLDO (Tribunaux de Commerce), Biroul de Conciliere (Conseils de Prud’hommes), patru cabinete de UHOD LL etc. &XU LOH� $GPLQLVWUative� VH� DIO � vQ� VXERUGRQDUHD� &RQVLOLXOXL� GH� 6WDW�� $FHVWHD� LQFOXG� FXU LOH�DGPLQLVWUDWLYH� VLPSOH� úL� SRWULYLW� UHFHQWHL� UHIRUPH� H[LVW � FXU LOH Administrative de apel� úL� FXU LOH�

specializate�� FX� SUHF GHUH� vQ� VHFWRUXO� ILQDQFLDU�� Curtea de Conturi (Cour des CompWHV�� úL� Curtea 5HJLRQDO �GH�&RQWXUL. De asemenea, ÌQDOWD� &XUWH� GH� -XVWL LH� IRUPDW � GLQ� SDUODPHQWDUL� HVWH� UHVSRQVDELO � SHQWUX�FD]XULOH�SHQDOH�vQ�FDUH�VXQW�LPSOLFD L�3UHúHGLQWHOH�5HSXEOLFLL�VDX�PHPEULL�*XYHUQXOXL�

��$XWRULWDWHD�OHJLVODWLY

În mRG�QRUPDO��OHJLVOD LD�HVWH�YRWDW �GH�3DUODPHQW� Parlamentul este bicameral�$GXQDUHD�1D LRQDO �úL�6HQDWXO�

$GXQDUHD�1D LRQDO �HVWH�DOHDV �SHQWUX�FLQFL�DQL�SULQ�YRW�GLUHFW�XQLYHUVDO� Senatul� HVWH� DOHV� SULQ� YRW� XQLYHUVDO� LQGLUHFW� GH� F WUH� JUXSXO� HOHFWRUDO� al"grands

electeurs". 8Q�PDQGDW�GH�VHQDWRU�HVWH�DFRUGDW�SHQWUX�QRX �DQL� 6HQDWXO�QX�SRDWH�IL�GL]ROYDW��VSUH�GHRVHELUH�GH�$GXQDUHD�1D LRQDO � În toate deciziile importante $GXQDUHD�1D LRQDO �DUH�SXWHUH�GHFL]LRQDO �ILQDO � 6WUXFWXULOH�DVRFLDWH�$GXQ ULL�1D LRQDOH�úL�6HQDWXOXL�VXQW�XUP WRDUHOH�FRPLWHWH: - Comitetul de Aprobare�vQ�VSHFLDO�SHQWUX�GRPHQLXO�OHJLVODWLY�úL�DO�ILQDQ HORU��FDUH�YDULD] �GH�

OD�R�FDPHU �OD�DOWD�úL�FDUH�HVWH�JUXSXO�SULQFLSDO�GH�DFFHSWDUH�D�WH[WHORU�vQDLQWH�FD�DFHVWHD�V �ILH�GH]E WXWH�public;

- &RPLWHWXO� GH� 6HOHF LH poate fi constituit la cererea membrilor parlamentului pentru a examina propunerile particulare ale parlamentarilor;

- &RPLWHWHOH� GH� $QFKHW � úL� &RQWURO� SRW� IL� FRQVWLWXLWH� SHQWUX� SUREOHPH� SDUWLFXODUH� úL� DX� R�putere de investigare foarte mare.

��$XWRULWDWHD�H[HFXWLY (VWH�GLYL]DW �vQWUH�3UHúHGLQWHOH�5HSXEOLFLL�úL�Primul Ministru. 1RPLQDOL] ULOH�SHQWUX�SRVWXULOH�GLQ�DFWLYLW LOH�FLYLOH�úL�PLOLWDUH��GH�OD�FHO�PDL�vQDOW�QLYHO�

DO�VWDWXOXL��VXQW�GH�FRPSHWHQ D�3UHúHGLQWHlui Republicii. 1RPLQDOL]DUHD�SHQWUX�SRVWXULOH�GH�FRQVLOLHUL�GH�VWDW��SUHIHFW�úL�GLUHFWRU�DO�DGPLQLVWUD LHL��

VXQW�I FXWH�GH�F WUH�&RQVLOLXO�GH�0LQLúWUL� Guvernul Central ùHIXO�*XYHUQXOXL�HVWH�3ULPXO�0LQLVWUX��YH]L�ILJXUD�QU�� Guvernul este formaW�GLQ�3ULPXO�0LQLVWUX��XQ�QXP U�GH�PLQLVWHUH�úL�VHFUHWDULDWH�GH�VWDW�

6WUXFWXUD�*XYHUQXOXL�SRDWH�YDULD��8QLL�PLQLúWUL�VXQW�GHQXPL L�PLQLúWUL secretari de stat úL�DX�XQ�URO�LPSRUWDQW�vQ�HFKLSD�JXYHUQDPHQWDO �

$FHúWLD� SRW� IL� VHFRQGD L� GH� DO L� PLQLúWUL�� Nici un membru al guvernului nu poate fi membru al Parlamentului.

([LVW � DSUR[LPDWLY� �� GH� GHSDUWDPHQWH� PLQLVWHULDOH� FX� VWUXFWXUL� DGPLQLVWUDWLYH�FYDVLSHUPDQHQWH��0LQLúWULL�úL�VHFUHWDULL�GH�VWDW�DX�SURSULLOH�ORU�ELURXUL�FRQGXVH�GH�F WUH�DVLVWHQ L�

Primul MinistUX�� FDUH� HVWH� QXPLW� GH� F WUH� 3UHúHGLQWHOH� 5HSXEOLFLL�� HVWH� UHVSRQVDELO�SHQWUX�DF LXQLOH�*XYHUQXOXL�SRWULYLW�DUW��GLQ�&RQVWLWX LH�

$FHVWD�RUJDQL]HD] �DFWLYLWDWHD�*XYHUQXOXL�úL�HVWH�DMXWDW�GH�DVLVWHQ L�úL�GH�6HFUHWDULDWXO�General al Guvernului.

Secretariatul General al Guvernului are rolul central în derularea multor proceduri DGPLQLVWUDWLYH�FDUH�LPSOLF �DFWLYLWDWHD�*XYHUQXOXL�

*XYHUQXO�U VSXQGH�vQ�ID D�$GXQ ULL�1D LRQDOH�OD�WRDWH�LQWHUSHO ULOH�VFULVH�VDX�RUDOH�DOH�membrilor parlamentului.

ÌQ�ILHFDUH�V SW PkQ ��R�VHVLXQH�HVWH�UH]HUYDW �XQRU�DVWIHO�GH�LQWHUSHO UL� 8Q�PLQLVWUX�HVWH�UHVSRQVDELO�vQ�PRG�H[SUHV�SHQWUX�UHOD LD�FX�3DUODPHQWXO� )RUPHOH�GH�GHVI úXUDUH�D�DFWLYLW LL�*XYHUQXOXL�VXQW�

- ùHGLQ HOH &RQVLOLXOXL� GH� 0LQLúWUL în principiu sunt V SW PkQDOH, SUH]LGDWH�GH�3UHúHGLQWHOH�5HSXEOLFLL� úL� UHXQHVF�3ULPXO�0LQLVWUX��PLQLúWULL� úL�GDF �HVWH�QHFHVDU� úL� VHFUHWDULL� GH� VWDW� FRUHVSXQ] WRUL�� $JHQGD� GH� OXFUX� SUHJ WLW � GH� F WUH�6HFUHWDULDWXO�*HQHUDO�DO�*XYHUQXOXL�HVWH�DFFHSWDW �GH�F WUH�3UHúHGLQWHOH�5HSXEOLFLL�FDre FRQGXFH�GH]EDWHULOH��'HOLEHU ULOH�&RQVLOLXOXL�GH�0LQLúWULL��FRQVWLWXLH��GH�RELFHL��SXQFWXO�final în procesul decizional al Guvernului;

- ùHGLQ HOH� &RQVLOLLORU� ,QWHUPLQLVWHULDOH� UHXQHVF�� OD� LQYLWD LD�3UHúHGLQWHOXL� 5HSXEOLFLL� FDUH� OH� SUH]LGHD] �� 3ULPXO� 0LQLVWUX�� PLQLúWUL� LPSOLFD L� vQ�SUREOHPHOH�SDUWLFXODUH�úL�GDF �HVWH�QHFHVDU�úL�SHUVRQDOXO�FLYLO�GH�QLYHO�VXSHULRU�

-� ùHGLQ HOH� &RPLWHWHORU� ,QWHUPLQLVWHULDOH� OD� FDUH� SDUWLFLS � PHPEULL�Guvernului sunt prezidate de Primul Ministru.

Primul Ministru Secretariatul de Stat pentru Planificare

Secretariatul de Stat pentru Mediu

úL�3UHYHQLUHD�5LVFXULORU�Tehnologice úL�1DWXUDOH�

Secretariat de 6WDW��I U �portofoliu)

Secretariatul de Stat pentru $F LXQL�8PDQLWDUH

Secretariatul General al Guvernului

'LUHF LD�Serviciilor

AdministratLYH�úL�

Federale

Biroul de -XUQDOLVWLF

Biblioteca )UDQFH] �GH�Documente

Comisia *HQHUDO

de Planificare

Serviciul de ,QIRUPDUH�úi Transmitere

Secretariatul General al Comisiei

Interministeriale GH�5HOD LL�în Domeniul Economic

Secretariatul General pentru

$S UDUH�1D LRQDO

'LUHF LD�*HQHUDO �

pentru $GPLQLVWUD LH�

úL�6HUYLFLL�

Biroul Special

'HOHJD LD ,QWHUPLQLVWHULDO

úL Comisia

,QWHUPLQLVWHULDO

5HVSRQVDELO�vQ�ID D�Ministerului de Stat, Ministerului pentru

5HIRUP �vQ�6HUYLFLLOH�Publice

Figura nr. 6.�&DELQHWXO�3ULPXOXL�0LQLVWUX�GLQ�)UDQ D12)

13)�2S��FLWDW ��SJ��

Grupurile consultative $GPLQLVWUD LD� IUDQFH] � DUH� R� H[SHULHQ � UHPDUFDELO � vQ� FHHD� FH� SULYHúWH� H[LVWHQ D� XQXL� PDUH�

QXP U�GH�JUXSXUL�GH�FRQVXOWDQ �OD�DPEHOH�QLYHOXUL��FHQWUDO�úL�ORFDO��$FHVWHD�SRW�IL�JUXSDWH�SH�categorii reprezentative:

-� &RQVLOLLOH� 6XSHULRDUH�� UHVSRQVDELOH� SHQWUX� WRDWH� DFWLYLW LOH� GHSDUWDPHQWHORU�ministeriale;

-�*UXSXULOH�7HKQLFH�GH�&RQVXOWDQ ��JHRORJLH��PLQH��VLVWHPDWL]DUH�UXUDO �� -�*UXSXO�GH�&RQVXOWDQ �vQ�3UREOHPH�GH�3HUVRQDO� - Grupurile de Investigare a Opiniei Publice despre Nevoile Sociale; -�$OWH�$JHQ LL�VDX�DXWRULW L�WHULWRULDOH�

7UHEXLH� I FXW � R� GLVWLQF LH� FODU � vQWUH� IXQF LD� GH� FRQVXOWDQ � D� &RQVLOLXOXL� GH� 6WDW� úL�IXQF LD�MXULGLF �H[HUFLWDW �GH�DFHVWD�

Conducerea de la nivel central în problemele de SHUVRQDO�� SODQLILFDUH� úL� FRRUGRQDUH��UHVSRQVDELOLWDWHD�DSDU LQH�'LUHF LHL�*HQHUDOH�SHQWUX�$GPLQLVWUD LH�úL�6HUYLFLL�3XEOLFH�

$FHDVW � GLUHF LH� HVWH� GH� RELFHL� OD� GLVSR]L LD� PLQLVWUXOXL� UHVSRQVDELO� SHQWUX� VHUYLFLLOH�FLYLOH�GDU��FX�WRDWH�DFHVWHD��U PkQH��GLQ�SXQFW�GH�YHGHUH�DGPLQLVWUDWLY��DWDúDW �6HFUHWDULDWXOXL�General al Guvernului.

Ministerele - Departamentele pot fi create sau dizolvate prin decret. Responsabilitatea SHQWUX� ILHFDUH� PLQLVWHU� HVWH� SUHFL]DW � SULQ� RUGLQHOH� &RQVLOLXOXL� GH� 0LQLúWUL� GXS � FRQVXOWDUea Consiliului de Stat.

)LHFDUH� PLQLVWHU� VH� DIO � VXE� conducerea propriului ministru, care poate fi asistat de PLQLúWUL, GHOHJD L�VDX�VHFUHWDUL�GH�VWDW��Ministrul poate da ordine�SHQWUX�DSOLFDUHD�FRQ LQXWXOXL�OHJLORU�GDU�úL�LQVWUXF LXQL�VSHFLDOH�birourilor�úL�SHUVRQDOXOXL�GLQ�DGPLQLVWUD LH�

0LQLVWUXO� FRQFHSH� úL� LPSOHPHQWHD] � SURSULXO� buget care apare în fiecare an exprimat într-un decret.

Biroul Personal al Ministrului este un JUXS�GH�FRQVXOWDQ �FDUH�FXSULQGH�PHPEUL�DOHúL�GH�F WUH�PLQLVWUX�

Departamentele externe care au sarcini la nivelul ministerelor sunt dublu subordonate, PLQLVWHUXOXL�GH�UHVRUW�úL�prefectului�FDUH�FRRUGRQHD] �DFWLYLWDWHD�DJHQ LLORU�JXYHUQDPHQWDOH�OD�QLYHO�ORFDO�úL�UHJLRQDO�

Alte grupuri

ÌQ�DIDUD�DGPLQLVWUD LHL�FHQWUDOH��DJHQ LLORU�JXYHUQDPHQWDOH�H[WHUQH�úL�DXWRULW LORU�ORFDOH��VHUYLFLLOH�SXEOLFH�SRW�IL�RIHULWH�úL�GH�DOWH�LQVWLWX LL:

- ,QVWLWX LL�GH�DGPLQLVWUD LH�SXEOLF �FRQGXVH�GXS �OHJHD�SXEOLF �� vQ�FDUH�OXFUHD] �vQ�JHQHUDO�personal civil, controlori financiari-contabili

- ,QVWLWX LL�SXEOLFH�vQ�GRPHQLXO�LQGXVWULHL�úL�FRPHU XOXL -�,QVWLWX LL�SXEOLFH�vQ�GRPHQLXO�úWLLQ HL�úL�WHKQRORJLHL�

$XWRULW LOH�UHJLRQDOH sau regiunile sunt teritorii libere administrate de Consilii alese. 3HQWUX� SDUWHD� PHWURSROLWDQ � D� )UDQ HL� DFHVWHD� VXQW� vQ� QXP U� GH� �� OD� FDUH� VH� DGDXJ � SDWUX�GLVWULFWH�GHSDUWDPHQWH�FDUH�VH�DIO �vQ�VWU LQ WDWH��

6LVWHPXO�JXYHUQDPHQWDO�DSOLFDW�vQ�&RUVLFD�DUH�FkWHYD�SDUWLFXODULW L� ÌQ�DFHVWH�FRPXQLW L�GLQ�DIDUD�JUDQL HORU� ULL�DX�IRVW�FRQVWLWXLWH��$GXQ UL�'HOLEHUDWLYH,

Consilii Regionale��DL�F URU�PHPEUL�VXQW�DOHúL�SULQ�YRW�XQLYHUVDO�SHQWUX�úDVH�DQL� &RQVLOLXO�YRWHD] �EXJHWXO�UHJLRQDO� Executivul este supervizat de 3UHúHGLQWHOH�&RQVLOLXOXL�5HJLRQDO. Fiecare regiune are de

asemenea un�JUXS�GH�FRQVXOWDQ �HFRQRPLF �úL�FRPLWHWH�VRciale IRUPDWH�GLQ�SHUVRQDOLW L� vQ�GRPHQLLOH��VRFLDO��DO�PXQFLL�úL�HFRQRPLF�

Prefectul regiunii� UHSUH]LQW � VWDWXO� úL� HVWH� vPSXWHUQLFLW� V � GHVI úRDUH� DF LXQL� OHJDOH�SHQWUX�D�SURWHMD�LQWHUHVHOH�DFHVWXLD�GLQ�XUP �


I. Statul - Franta este o republica indivizibila, laica, democratica si sociala - Seful statului este Presedintele Republicii, ales pentru 7 ani prin vot universal,

putand fi reales de un numar infinit de ori

II. Structura autoritatii 1) Autoritatea juridica

- Curtile franceze sunt de 2 tipuri : a) Curti juridice b) Curti administrative

2) Autoritatea legislativa

- legislatia este votata de catre Parlament - Parlamentul este bicameral : - Adunarea Nationala - Senat - Adunarea Nationala este aleasa pentru 5 ani prin vot direct universal - Senatul este ales prin vot universal indirect de catre grupul electoral al « grands

electeurs » - Un mandat de senator este acordat pentru 9 ani - Senatul nu poate fi dizolvat, spre deosebire de Adunarea Nationala - Puterea decizionala finala in toate deciziile importante o are Adunarea Nationala

3) Autoritatea executiva

- este divizata intre:a) Presedintele Republicii b) Primul Ministru

- seful Guvernului este Primul Ministru - Guvernul este format din: a) Primul ministru

b) un numar de ministere c) secretariate de stat

- Primul ministru, care este numit de catre Presedintele Republicii, este responsabil pentru actiunile Guvernului

CUVINTE - CHEIE

¾ Republica democratica si sociala

¾ Curti juridice

¾ Curti administrative

¾ Curti de corectie

¾ Curti de politie

¾ Grupuri de consultanta

¾ Mediator national

¾ Delegat general


¾ Armenia Androniceanu��0DQDJHPHQW�SXEOLF�LQWHUQD LRQDO��(G��(FRQRPLFD��

¾ Cameron D., Canadian Studies in the Nineties, Association for Canadian Studies,

Montreal, 1996.

¾ Churchill S., Nouvelles Perspectives Canadiennes, Studes Canadiennes, Ottawa,

1998.

¾ Crane D., The Public Manager Contemporary Challenges and Responsabilities,

Georgia State University Press, Chicago, 1991.

¾ Gawthrop L., Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington,

University of Indiana Press, 1984.

¾ Gilles P., New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa, 1994.

¾ Flynn N., Managing Public Services, Martin’s Press, New York, 1990.

¾ Fremont L., Public Budgeting, New York, 1983

¾ Breton R., Multiculturalism and Canadian Nation-Building in Politics of Gender,

Ethnicity and Language in Canada, sous la dir de Alan Cairns et Cynthia Williams,

Toronto University Press, nr. 34, 1996.


1) Pentru cati ani este ales seful statului? De cate ori poate fi reales?

2) Care sunt principiile sistemului legislativ francez?

3) Sub ce autoritate se afla Curtile Juridice? Dar cele administrative?

4) Cui îi revine sarcina de a rezolva situatiile problema care pot sa apara in activitatea celor

doua Curti?

5) Ce fel de Parlament are Franta?

6) Care este deosebirea dintre cele doua camere ale Parlamentului?

7) Cui apartine puterea executiva in Franta?

CAPITOLUL 12 3$57,&8/$5,7 ,�$/(�0$1$*(0(178/8,�38%/,&�

IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN JAPONIA MOD DE LUCRU CUPRINS: 12.1. Statul 12.2. Structura autoritatii 12.2.1. Autoritatea juridica 12.2.2. Autoritatea legislativa 12.2.3. Autoritatea executiva

REZUMAT CUVINTE-CHEIE BIBLIOGRFIE SUPLIMENTARA CONCEPTE: Sistem parlamentar Tron imperial dinastic Dieta Fundamentarea deciziilor Grupuri consultative Conducerea centrala Resursele financiare Resursele umane ale managementului Sistemul informational Ministere/ Departamente Guverne locale Guverne la nivel de prefecturi Birouri de revizie contabila

MOD DE LUCRU









(1) Manual, notite



suplimentara

(4) Intrebari



(7) Seminar

Caiet de seminar

Capitolul 12

Particularit L�DOH�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�LQ�VLVWHPXO�DGPLQLVWUDWLY�GLQ�-DSRQLD Japonia are un VLVWHP�GH�DGPLQLVWUD LH�SXEOLF �UHVWUkQV�vQ�FDUH��DO WXUL�GH�FRPSRQHQWHOH�FODVLFH��

H[LVW �DJHQ LL�úL�FRUSRUD LL� 12.1. Statul Japonia este un stat unitar condus în PRG�VLPEROLF�GH�XQ�vPS UDW�úL�JXYHUQDW�GHPRFUDWLF�GH�XQ�

sistem parlamentar�FDUDFWHUL]DW�SULQ�VHSDUDUHD�FODU �D�SXWHULORU�vQ�VWDW�vQ�WUHL�PDUL�GLUHF LL��OHJLVODWLY ��H[HFXWLY �úL�MXULGLF �

&RQVWLWX LD� -DSRQLHL� D� IRVW� SURPXOJDW � vQ� �� úL� FRQ LQH� LQIRUPD LL� vQ� OHJ WXU � FX� VWDWXWXO�ÌPS UDWXOXL� -DSRQLHL�� HOLPLQDUHD� U ]ERLXOXL�� GUHSWXULOH� úL� REOLJD LLOH� RDPHQLORU�� IXQF LLOH�'LHWHL�3DUODPHQWXOXL�� &DELQHWXOXL� úL� -XVWL LHL�� DOWH� SUHYHGHUL� UHIHULWRDUH� OD� ILQDQ H�� DXWRJXYHUQDUH� úL�VXSUHPD LD�OHJLL�

$úD�FXP�DP�SUHcizat mai sus, úHIXO�VWDWXOXL�HVWH�ÌPS UDWXO��7HQQR�vQ�OLPED�MDSRQH] ��XQ�IHO�GH�simbol al Statului� úL� DO� XQLW LL� SRSRUXOXL. (O� QX� HVWH� LPSOLFDW� vQ� SROLWLF � úL� QX� DUH� SXWHUH� ID � GH�

Guvern. Tronul imperial este dinastic. $YL]DUHD�úL�DSUREDUHD�&DELQHWXOXL�VXQW�QHFHVDUH�SHQWUX�WRDWH�DF LXQLOH�SH�FDUH�OH�vQWUHSULQGH�

ÌPS UDWXO�vQ�SUREOHPHOH�6WDWXOXL��(O�QXPHúWH�3ULPXO�0LQLVWUX�SURSXV�GH�'LHW �úL�ùHIXO�-XVWL LHL�GH�SH�OkQJ �&XUWHD�6XSUHP ��FDUH�D�IRVW�GHVHPQDW�GH�&DELQHW�

��6WUXFWXUD�DXWRULW LL

JapoQLD��FD�RULFH�VWDW�GH�GUHSW��DUH�DXWRULWDWHD�GLYL]DW �vQ�FHOH�WUHL�UDPXUL�GH�ED] ��YH]L�ILJXUD�QU��

Structura Guvernului Japoniei). 12.2.1. $XWRULWDWHD�MXULGLF 'XS � FHO� GH� DO� GRLOHD� U ]ERL� PRQGLDO�� PXOWH� HOHPHQWH� DSDU LQkQG� VSHFLILFXOXL� DGPLQLVWUD Lei

DPHULFDQH�DX�IRVW�LQWURGXVH�vQ�-DSRQLD��([FHS LH�VXQW�VLVWHPXO�MXULGLF�úL�DXWRULWDWHD�H[HFXWLY �

ÌQ� -DSRQLD� SURFHVHOH� VH�GHVI úRDU � OD� trei niveluri��5HFODPDQ LL� H[SXQ�FD]XULOH� ORU� OD�Curtea

Districtului��GXS �FDUH�SRW�V �DSHOH]H�OD�&XUWHD�ÌQDOW �úL��vn final, la &XUWHD�6XSUHP ��GDF �SUREOHPD�QX�

D�IRVW�UH]ROYDW �OD�QLYHOXULOH�LQIHULRDUH�


0HQ LRQ P�F �vQ�-DSRQLD�QX�H[LVW �&XUWH�$GPLQLVWUDWLY � 1XP UXO�GH�&XU L�SHQWUX�ILHFDUH�QLYHO�HVWH�XUP WRUXO� - ÎnalteOH�&XU L�sunt opt în fiecare regiune - &XU LOH�'LVWULFWXDOH�VXQW�FLQFL]HFL�vQ�ILHFDUH�SUHIHFWXU � - &XU LOH�)DPLOLDOH sunt cincizeci - Cur ile Generale�VXQW�vQ�QXP U�GH�SDWUX�VXWH�FLQFL]HFL�úL�WUHL�

DIETA CABINETUL Secretariatul Cabinetului

&85 ,/(

&DPHUD5HSUH]HQWDQ Llor

Camera Consilierilor

-XGHF WRULL &XU LL de Acuzare

Comisisa de judecata a $FX]D LORU

BibliotecD�1D LRQDO a Dietei

Biroul de Control

Biroul Primului Ministru

0LQLVWUXO�-XVWL LHL

Ministrul Afacerilor Externe

0LQLVWHUXO�GH�)LQDQ H

0LQLVWHUXO�(GXFD LHL

Ministerul 6 Q W LL�úL 3HUVRDQHORU�vQ�9kUVW

MinisterulAgriculturii, 3 GXULORU�úL�3HVFXLWXOXL

Ministerul Industriei

úL�&RPHU XOXL�,QWHUQD Lonal

Ministerul de Transport

Ministerul 3RúWHL�úL 7HOHFRPXQLFD LLORU

0LQLVWHUXO�&RQVWUXF LLORU

Ministerul Muncii

Ministerul de Interne

BiroulLegislativ al Cabinetului

Consiliul de Securitate al Japoniei

$XWRULWDWHD�1D LRQDO �de Personal

&RPLVLD�GH�&RPHU �Liber

$JHQ LDGH'H]YROWDUH�Okinawa

&RPLVLD1D LRQDO �GH�Protejare a Mediului *

Comisia de Coordo-nare a Problemelor

de Mediu $JHQ LD Familiei

Imperiale

$JHQ LD�GH�0DQDJH-PHQW�úL�&RRUGRQDUH

$JHQ ia de Mediu *

$JHQ LDGH'H]YROWDUH�Hokkaido

$JHQ LD�GH�$S UDUH�

$JHQ LDGH3ODQLILFDUH�(FRQRPLF

$JHQ LD de ùWLLQ úL�7HKQRORJLH

&XUWHD�6XSUHP

Înalta Curte

&XU LOH�'LVWULFWXDOH

&XU LOH�)DPLOLDOH

&XU LOH�*HQHUDOH

Comisiile GH�8UP ULUH

Guvernul Japoniei

Autoritatea LegislatiY $XWRULWDWHD�([HFXWLY Secretariatul Cabinetului $XWRULWDWHD�-XULGLF

$JHQ LD�1D LRQDO �pentru Teritorii

(201)

(453)

(50)

(50)

(8)

Figura nr. 7. Structura Guvernului Japoniei14)

• �� ! ��" ��#�" �� ale Biroului Primul

�$��%&� �$� � " � �!� ��"$��'��(�� (��)� �� " � ��(�� " ��" *

14) +-,/.�0'1 2 3�2 4 ,-56.�7$8�9�.

��$XWRULWDWHD�OHJLVODWLY Parlamentul sau 'LHWD�1D LRQDO este cel mai înalt organ prin care VWDWXO�vúL�H[HUFLW �SXWHUHD�úL�

singurul organ legiuitor. Acesta/aceasta este compus din GRX � FDPHUH: &DPHUD� 5HSUH]HQWDQ LORU� FDUH� DUH� �� PHPEUL� úL�

Camera Consilierilor care are 252 membri. În cazul unor�GLIHUHQGH�vQWUH��FHOH�GRX �&DPHUH�vQ�OHJ WXU �FX�GHVHPQDUHD�3ULPXOXL�0LQLVWUX�

sau în negocierile referitoare la buget, propunerile legislative, &DPHUD�5HSUH]HQWDQ LORU�DUH�SULRULWDWH�

vQ�ID D�&DPHUHL�&RQVLOLHULORU� Comisiile speciale�VXQW�RUJDQL]DWH�úL�vúL�GHI úRDU �DFWLYLWDWHD�FD�JUXSXUL�GH�OXFUX�SHQWUX�DPEHOH�

&DPHUH��)LHFDUH�&DPHU �VHOHFWHD] �PHPEULL�SHQWUX�ILHFDUH�FRPLVLH��vQ�PRG�SURSRU LRQDO�FX�QXP UXO�GH�ORFXUL�GH LQXWH�GH�SDUWLGH�vQ�&DPHU �)LHFDUH�PHPEUX�DO�&DPHUHL�WUHEXLH�V �DSDU LQ �FHO�SX LQ�XQHL comisii.

Propunerile legislative SRW�IL�LQL LDWH�GH�Cabinet, o comisie sau un grup de membri. )LHFDUH�&DPHU �DUH�XQ�Secretariat úL�XQ�Birou Legislativ. ��$XWRULWDWHD�H[HFXWLY $GPLQLVWUD LD�SXEOLF �vQ�-DSRQLD�GLIHU �VHPQLILFDWLY�GH�D�FHORUODOWH� UL�GH]YROWDWH��ÌQ�DQXO��

UHXQHD�SHVWH��GH�SHUVRDQH�GLQ�FDUH��DGLF ��HUDX�DQJDMD L�OD�QLYHOXO�FHQWUDO�LDU��SHUVRDQH�OXFUDX�vQ�RUJDQL]D LL�JXYHUQDPHQWDOH�vQ�WLPS�FH�DO L��HUDX�LQWHJUD L�vQ�DUPDWD�IRU HORU�GH�DXWRDS UDUH�

3ULPXO�0LQLVWUX�HVWH�GHVHPQDW�GH�'LHW �GLQWUH�PHPEULL�DFHVWHLD�úL�HVWH�QXPLW�DSRL�GH�ÌPS UDW��De obicei, úHIXO� SDUWLGXOXL�SROLWLF care DVLJXU � PDMRULWDWHD� vQ� 'LHW devine Prim Ministru� úL�ùHI�DO�Cabinetului. El este învestit cu SXWHUHD�H[HFXWLY �úL�QXPHúWH�PLQLúWULL�GH�VWDW.

3ULPXO� 0LQLVWUX� UHSUH]LQW � &DELQHWXO�� H[HUFLW � FRQWUROXO� úL� VXSUDYHJKHD] � GLIHULWHOH�VHJPHQWH�DOH�DGPLQLVWUD LHL�

%LURXO�3ULPXOXL�0LQLVWUX�GH LQH�DFHODúL�UDQJ�FX�PLQLúWULL�úL�WRDWH�DFHVWHD�VXQW�vQ�VXERUGLQHD�úL�sub controlul Cabinetului. Biroul reunea 571 de persoane în 1991.

([LVW �vQ�SOXV�trei comisii�úL�QRX �DJHQ LL�FDUH�IXQF LRQHD] �SH�OkQJ �%LURXO�3ULPXOXL�0LQLVWUX��Acestea sunt cunoscute ca organisme externe ale Biroului Primului Ministru. Cele mai multe sunt conduse GH�PLQLúWUL�GH�VWDW�FDUH�VXQW�PHPEUL�DL�&DELQHWXOXL�(L�VXQW�UHVSRQVDELOL�vPSUHXQ �FX�3ULPXO�0LQLVWUX�SHQWUX�SROLWLFD�GH�SODQLILFDUH�úL�FRRUGRQDUH�FDUH�LPSOLF �PLQLVWHUHOH�úL�DJHQ LLOH�

6HFUHWDULDWXO�%LURXOXL�3ULPXOXL�0LQLVWUX�FRRUGRQHD] �DFWLYLW LOH�DGPLnistrative ale ministerelor úL�DJHQ LLORU��SUHFXP�úL�UHOD LLOH�SXEOLFH� 2UJDQHOH� DGPLQLVWUDWLYH� FDUH� FRODERUHD] � GLUHFW� FX�

Biroul Primului Ministru sunt: -�&RPLVLD�GH�&RPHU �/LEHU� -�&RPLVLD�1D LRQDO �SHQWUX�6LJXUDQ �3XEOLF � -�&RPLVLD�GH�&RRUGRQDUH�úL Dezbatere pe Probleme de Mediu; -�$JHQ LD�1D LRQDO �SHQWUX�ÌQJULMLUHD�)DPLOLHL� -�$JHQ LD�GH�0DQDJHPHQW�úL�&RRUGRQDUH� -�$JHQ LD�GH�'H]YROWDUH�+RNNDLGR� -�$JHQ LD�GH�$S UDUH� -�$JHQ LD�GH�3ODQLILFDUH�(FRQRPLF � -�$JHQ LD�SHQWUX�ùWLLQ �úL�7HKnologie; -�$JHQ LD�SHQWUX�0HGLX� -�$JHQ LD�GH�'H]YROWDUH�2NLQDZD� -�$JHQ LD�1D LRQDO �SHQWUX�7HULWRULX�

Fundamentarea deciziilor - Coordonarea Cabinetul constituit de Primul Ministru, care îl conduce, nu are mai mult de ��GH�PLQLúWUL�GH

stat. TR L�UHSUH]LQW �SXWHUHD�H[HFXWLY �úL�VH�DIO �VXE�DXWRULWDWHD�ùHIXOXL�&DELQHWXOXL, care de altfel este úL�UHVSRQVDELO�GH�JUXS�vQ�ID D�'LHWHL�

Secretariatul Cabinetului� DUH� DWULEX LL� SHQWUX� SUHJ WLUHD� DJHQGHL� GH� OXFUX� D� úHGLQ HORU� GH�Cabinet, pentru derulareD�GH� VWXGLL� úL� FHUFHW UL�� SHQWUX�PHQ LQHUHD�XQLW LL� SROLWLFH��SHQWUX�DQDOL]H� vQ�GRPHQLXO�SROLWLF��&HL�PDL�PXO L�PHPEUL�DL�6HFUHWDULDWXOXL��VXQW�VHFRQGD L�GH�PLQLúWUL�úL�DJHQ L�

5HFHQW�SHQWUX�D�vQW UL�IXQF LD�ORU�GH�FRRUGRQDUH��QXP UXO�GH�SHUVRQDO�D�crescut la recomandarea Consiliului Provizoriu pentru Promovarea Reformei Administrative.

6FKL HOH�GH�SURJUDPH�SULYLQG�RULHQWDUHD�SROLWLF �VXQW�FRQWXUDWH�vQ�PLQLVWHU�VDX�DJHQ LH�LDU�DSRL�DX� ORF� QHJRFLHUL� FX� DOWH� PLQLVWHUH� VDX� DJHQ LL� GXS � FDUH� VXQW� GH]E WXWH� vQ� FDGUXO� &RQIHULQ HL�$GPLQLVWUDWLYH�D�9LFHPLQLúWULORU� vQDLQWH�GH�D�VH� vQGUHSWD�F WUH� � úHGLQ D�GH�&DELQHW��XQGH�GH]EDWHULOH�FRQWLQX �

ÌQ�FDGUXO�ILHF UXL�PLQLVWHU�VDX�DJHQ LH�H[LVW �vQWUH�GRX �úL�GRX ]HFL de consilii consultative. Consilierii sunt adHVHD� H[SHU L�� SURIHVRUL� XQLYHUVLWDUL�� MXUQDOLúWL� úL� UHSUH]HQWDQ L� DL� GLIHULWHORU�

partide. &RQGXFHUHD�FHQWUDO �HVWH�UHDOL]DW �GH�F WUH�$JHQ LD�GH�0DQDJHPHQW�úL�&RRUGRQDUH�FUHDW � vQ�

�� SULQ� FRODERUDUHD� �GLQWUH�$JHQ LD� $GPLQLVWUDWLY �GH� 0DQDJHPHQW� úL�%LURul Primului Ministru. $FHDVWD� IXQF LRQHD] � FD� RUJDQ� H[WHUQ� DO� %LURXOXL� 3ULPXOXL� 0LQLVWUX� FX� URO� vQ� FRRUGRQDUHD� úL�managementul Guvernului Central.

$JHQ LD�HVWH�FRQGXV �GH�F WUH�XQ�PLQLVWUX�GH�VWDW�úL�HVWH�IRUPDW �GLQ�cinci birouri responsabile pentru manDJHPHQWXO�UHVXUVHORU�XPDQH��FRQGXFHUHD�DGPLQLVWUDWLY ��LQVSHF LD�DGPLQLVWUDWLY ��SURWRFRO��VWDWLVWLFL�úL�ELURXULOH�UHVSRQVDELOH�SHQWUX�FRRUGRQDUHD�JHQHUDO �D�SROLWLFLL�GH�VHFXULWDWH��DFWLYLWDWH�SHQWUX�tineret etc.

Biroul Administrativ de Management este responsabil pentru promovarea reformei administrative în cadrul sistemului administrativ.

Ministerele - Departamentele $O WXUL�GH�%LURXO�3ULPXOXL�0LQLVWUX�VH�DIO ��GRX VSUH]HFH�PLQLVWHUH. Alte componente administrative sunt: comisiile�� DJHQ LLOH�� vntreprinderile guvernamentale,

FRUSRUD LLOH�SXEOLFH�úL�GLIHULWHOH�WLSXUL�GH�organe�DWDúDWH�SH�OkQJ �PLQLVWHUH��úL�DJHQ LL� &RPLVLLOH�úL�DJHQ LLOH�VXQW�FRQVLGHUDWH�FD�RUJDQH�H[WHUQH�DOH�PLQLVWHUXOXL�VDX�%LURXOXL�3ULPXOXL�

Ministru. 2�VLQJXU �H[FHS LH�HVWH�$JHQ LD�$GPLQLVWUDWLY �FX�3UREOHPH�GH�$S UDUH��DWDúDW �SH� OkQJ �$JHQ LD�GH�$S UDUH�

&RPLVLLOH�úL�DJHQ LLOH�VH�EXFXU �GH�DFHODúL�VWDWXW�FX�PLQLVWHUHOH��FX�XQHOH�H[FHS LL� 2� FRPLVLH� SRDWH� IL� VWDELOLW � DWXQFL� FkQG� VH� FRQVLGHU � QHFHVDU � LQWHQVLILFDUHD� FRQWUROXOXL� úL�

XUP ULULL�GH�F WUH�PLQLVWHU�D�JUDGXOXL�GH�UHDOL]DUH�D�RELHFWLYHORU�úL�D�PRGXOXL�GH�GHVI úXUDUH�D�DFWLYLW LL� ([LVW �trei comisii�VWDELOLWH�SH�OkQJ �%LURXO�3ULPXOXL�0LQLVWUX�úL�patru în cadrul ministerelor. Ca

organe semiindependente, comisiile sunW�FRQWURODWH�úL�VXSUDYHJKHDWH�GH�F WUH�&DELQHW� ([LVW � QRX � DJHQ LL constituite ca organe externe ale Biroului Primului Ministru, alteori ca

RUJDQH�DOH�PLQLVWHUXOXL��&HOH�PDL�PXOWH�GLQWUH�HOH�VXQW�FRQGXVH�GH�PLQLúWULL�GH�VWDW��LDU�VWUXFWXULOH�ORU�interne sunt aproape la fel cu cele ale ministerelor.

ÌQWUHSULQGHULOH�JXYHUQDPHQWDOH�VXQW�vQ�QXP U�GH�patru��6HUYLFLXO�3RúWDO��6HUYLFLXO�1D LRQDO�DO�3 GXULORU��%LURXO�GH�7LS ULWXUL�úL�0RQHW ULD�

1X� H[LVW � UHJXOL� IL[H� SHUPDQHQWH� GHVSUH� PRGXO� FXP� VXQW� RUJDQL]DWH� întreprinderile guvernamentale.

&RUSRUD LLOH�SXEOLFH�VXQW�FRQVWLWXLWH�GH�*XYHUQXO�1D LRQDO��SRWULYLW�XQRU�OHJL�VSHFLILFH�úL�VXQW�R� IRUP � GH� RUJDQL]DUH� SHQWUX� GHVI úXUDUHD� DFWLYLW LL� GH� F WUH� VWDW�� Ele sunt constituite când se

FRQVLGHU � F � PDQDJHPHQWXO� DU� IL� PDL� SHUIRUPDQW� GDF � DFWLYLW LOH� V-DU� GHVI úXUD� VXE� IRUPD� XQRU�DVWIHO�GH�RUJDQL]D LL�WLS�FRUSRUD LL�

La 1 ianuarie 1992 existau în total ��GH�FRUSRUD LL�SXEOLFH�vQ�-DSRQLD��GXS �FXP�XUPHD] � - &RUSRUD LL�SHQWUX�'LYHUVH�8WLOLW L��.RGkQ��FD�QXP U�úL�UHXQHDX��SHUVRDQH� - &RUSRUD LLOH�SHQWUX�3URLHFWH��-LJ\RGDQ��HUDX��úL�UHXQHDX��SHUVRDQH� - &RUSRUD LLOH�GH�)LQDQ H��.RNR��FX��DQJDMD L� - % QFLOH�6SHFLDOH��7RNXVKXJLQNR�úL�.LQNR��úL�UHXQHDX��SHUVRDQH� - Autoritatea de Afaceri (Eiden), 1 cu 10849 persoane; - Companiile Speciale �7RNXVKXJDLVKD��FD�QXP U�vQ�FDUH�OXFUDX��SHUVRDQH� - $OWH�&RUSRUD LL��vQ�QXP U�GH��FX�XQ�WRWDO�GH�SHUVRQDO�GH�� Din sistemul conducerii centrale fac parte: ��$JHQ LD�GH�0DQDJHPHQW�úL�&RRUGRQDUH� ��0LQLVWHUXO�-XVWL LHL ��0LQLVWHUXO�)LQDQ HORU ��0LQLVWHUXO�$JULFXOWXULL��3 GXULORU�úL�3LVFLFXOWXULL ��0LQLVWHUXO�3RúWHORU�úL�7HOHFRPXQLFD LLORU� Guvernele locale �*XYHUQHOH� ORFDOH� VXQW� RUJDQL]DWH� SRWULYLW� &RQVWLWX LHL� úi Legii Autonomiei Locale, care

stipulea] �vQ�PRG�H[SUHV�SULQFLSLXO�DXWRJXYHUQ ULL�ORFDOH. Fiecare Guvern local are SURSULXO� V X� FRUS� OHJLVODWLY� úL� H[HFXWLY�� $FHúWL� PHPEUL� VXQW� GLUHFW�

DOHúL�GH�F WUH�ORFXLWRUL��LDU�UHOD LLOH�FX�úHIXO�H[HFXWLY�IXQF LRQHD] �SH�SULQFLSLXO�VLVWHPXOXL�SUH]LGHQ LDO� &HOH�GRX �UDPXUL�H[HFXWLY �úL�OHJLVODWLY �FRODERUHD] �XQD�FX�FHDODOW �

Guvernele locale au GRX �WLSXUL�GH�IXQF LL�vQ�-DSRQLD: -�)XQF LL�SURSULL�

-�)XQF LL�GHOHJDWH� Guvernele locale sunt împuternicite (mandatDWH�� GH� PLQLVWHUHOH� *XYHUQXOXL� 1D LRQDO� V �

proiecteze planuri pentru propria activitate. )XQF LLOH�GHOHJDWH�VH�H[HUFLW �úL�SULQ�RUJDQL]D LLOH�SXEOLFH�GH�WLS��DJHQ LH��FHHD�FH�vQVHDPQ �R�

DSOLFDUH� D� XQRU� LQVWUXF LXQL� FDUH� VXQW� WUDQVPLVH� GH� PLQLVWHUHOH� UHVSonsabile�� ùHIXO� H[HFXWLY� VDX�RUJDQXO�H[HFXWLY�vQ�DFHDVW �VLWXD LH�HVWH�R�DJHQ LH�D�*XYHUQXOXL�1D LRQDO��

Guvernele la nivel de prefecturi�VXQW�vQ�QXP U�GH��úL�VXQW�IRUPDWH�GLQ� - "To", pentru Guvernul Metropolitan din Tokio; - "Do", pentru prefecturile din insulele Hokkaido; - 'RX �)X��SHQWUX�SUHIHFWXULOH�GLQ�2VDND�úL�.\RWR� -3DWUX]HFL�úL�WUHL��.HQ��SHQWUX�SUHIHFWXULOH�SHUPDQHQWH��UHJXODWH��3RSXOD LD�GLQ�DFHVWH�UHJLXQL�YDULD] �

între 11 milioane locuitori în Tokio la 600000 locuitori în Tottori. 6DUFLQLOH�JXYHUQHORU�ORFDOH�VH�GHVSULQG�GLQ�QHYRLOH�]LOQLFH�DOH�SRSXOD LHL�ORFDOH�úL�VH�UHIHU ��vQ�

SULQFLSDO�� OD� VLVWHPXO� GH� vQY PkQW� SULPDU�� JLPQD]LDO� úL� OLFHDO�� DVLJXUDUHD� FHUHULL� GH� DS �� VHUYLFLL�VDQLWDUH�úL�FXU HQLH��VHUYLFLL�GH�VHFXULWDWH�ORFDO �úL�JULMD�SHQWUX�SHUVRDQHOH�YkUVWQLFH�úL�SHQWUX�WLQHUL�

*XYHUQHOH�PXQLFLSDOH�SULPHVF�DYL]H��UHFRPDQG UL�úL�GLUHF LL�GH�DF LXQH�GH�OD�JXYHUQHOH�GH�SH�OkQJ �SUHIHFWXUL�SHQWUX�D-úL�vPEXQ W L�VLVWHPHOH�ORU�GH�PDQDJHPHQW�


I. Statul - Japonia este un stat unitar condus de un imparat si guvernat democratic de un sistem parlamentar - imparatul nu este implicat in politica si nu are putere fata de Guvern - tronul imperial este dinastic si are deci o descendenta din tata in fiu II. Structura autoritatii

1) Autoritatea juridica - in Japonia procesele se desfasoara la 3 niveluri - reclamantii expun cazurile lor la Curtea Districtului, dupa care pot sa apeleze la Curtea Inalta si, in final, la Curtea Suprema, daca problema nu a fost rezolvata la nivelurile inferioare - in Japonia nu exista Curte Administrativa - seful Justitiei, respectiv al Curtii Supreme este numit de imparat, dupa ce a fost desemnat de catre Cabinet

2) Autoritatea legislativa - singurul organ legiuitor prin care statul isi exercita puterea este Parlamentul sau Dieta Nationala - Parlamentul este compus din doua camere :a) Camera Reprezentantilor

b) Camera Consilierilor - in cazul unor diferende intre cele doua camere, Camera Reprezentantilor are prioritate in fata Camerei Consilierilor - Dieta isi desfasoara activitatea in sesiuni ordinare - fiecare Camera are un Secretariat si un Birou Legislativ 3) Autoritatea executiva - Primul ministru este desemnat de Dieta dintre membrii acesteia si este numit apoi de Imparat - devine prim-ministru si Sef al Cabinetului seful partidului politic care asigura majoritatea in Dieta - primul-ministru:- reprezinta Cabinetul

- exercita controlul -supravegheaza diferitele segmente ale administratiei

- Cabinetul constituit de primul ministru , care il conduce, nu re mai mult de 20 de ministri de stat care reprezinta puterea executiva, aflandu-se sub autoritatea Sefului Cabinetului care este responsabil si in fata Dietei.

CUVINTE-CHEIE

� Dieta nationala

� Camera Reprezentantilor

� Camera Consilierilor

� Curtea Districtului

� Curti Familiale

� Centrul Interdepartamental pentru computere

� Kodan(Corporatii pentru diverse utilitati)

� Koko(Corporatii de Finante)

� Eiden(Autoritatea de Afaceri)


� $UPHQLD�$QGURQLFHDQX��0DQDJHPHQW�SXEOLF�LQWHUQD LRQDO��(G��(FRQRPLF ��

� Gilles P., New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa, 1994.

� Goodnow F., The Principles of the Administrative Law of the United States, New York, G.

P. Putnam’s Sons, 1905.

� Gulick L., Papers on the Science of Administration, Institute of Public Administration, New

York, 1987.

� ,RUJRYDQ�$��'UHSW�$GPLQLVWUDWLY��WUDWDW�(OHPHQWDU��YRO��+HUFXOHV��%XFXUHúWL��993.

� Irving J., Decision Making: Psychological Analysis of Conflict, Choice and Commitment,

Fre Press, New York, 1987.

� Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The Dorssey

Press, 1988.

� Johnonson A., What is Public Management? An Autobiographical Viw, Broadview Press,

Toronto, 1993.


1) Ce tip de stat este Japonia?

2) Cine are prioritate dintre cele doua Camere ale Parlamentului atunci cand apar diferende in

legatura cu desemnarea Primului-ministru?

3) Care este procedura de alegere a primului-ministru?

4) Care sunt principalele atributii ale Dietei?

5) Ce fel de functii au guvernele locale din Japonia?

6) Care sunt atributiile guvernelor locale?

CAPITOLUL 13 3$57,&8/$5,7 ,�$/(�0$1$*(0(178/8,�

PUBLIC IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN SUEDIA

MOD DE LUCRU CUPRINS: 13.1. Statul 13.2. Reprezentarea autoritatii 13.2.1. Autoritatea juridica 13.2.2. Autoritatea legislativa 13.2.3. Autoritatea executiva REZUMAT CUVINTE-CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA CONCEPTE: Structura administrativa duala

Descentralizare

Sistemul de distributie

Principiul suveranitatii nationale

Principiul democratiei reprezentative

Structuri asociate

Fundamentarea deciziilor

Grupuri consultative

Ministere

MOD DE LUCRU









(1) Manual, notite



suplimentara

(4) Intrebari



(7) Seminar

Caiet de seminar

Capitolul 13

3DUWLFXODULW L�DOH�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOic in sistemul administrativ din Suedia

$SDUDWXO�DGPLQLVWUDWLY�DO�6XHGLHL�VH�GLIHUHQ LD] �GH�FHOHODOWH�SULQ�XUP WRDUHOH�FDUDFWHULVWLFL�

1. 6WUXFWXU � DGPLQLVWUDWLY � GXDO �� RULHQWDW � SH� SROLWLFD� PLQLVWHUHORU�� úL� QXPHURDVH�

DJHQ LL�H[HFXWLYH�LQGHSHQGHQWH�

2. 'HVFHQWUDOL]DUH�SXWHUQLF �FX�UHVSRQVDELOLW L�PDUL�OD�QLYHOXULOH�UHJLRQDO�úL�ORFDO�

13.1. Statul Suedia este o PRQDUKLH� FRQVWLWX LRQDO cu o IRUP � SDUODPHQWDU � GH guvernare�� &RQVWLWX LD�

VXHGH] �VH�ED]HD] �SH�trei legi fundamentale: 1. Legea referitoaUH�OD�PRGDOLW LOH�GH�JXYHUQDUH��HODERUDW �vQ��

2. Legea pentru succesiune, datând din anul 1810;

3. /HJHD�OLEHUW LL�SUHVHL��HODERUDW �vQ��

ÌQ� �� D� IRVW� LQWURGXV � D� SDWUD� OHJH� IXQGDPHQWDO � aceea referitoare la libertatea de exprimare.

În Suedia ùHIXO�6WDWXOXL�HVWH�5HJHOH��QHLPSOLFDW�vQ�SROLWLF �úL�I U �GUHSW�GH�H[HUFLWDUH�D�SXWHULL�politice.

Regele are doar IXQF LL�RQRULILFH�� ùHIXO�6WDWXOXL�GHVFKLGH�VHVLXQHD�DQXDO �D�3DUODPHQWXOXL��5LNVGDJ��GDU�QX�SDUWLFLS �OD�GH]EDWHUL�

úL�QX�DUH�GUHSW�GH�VHPQ WXU �SHQWUX�QLFL�XQD�GLQ�GHFL]LLOH�JXYHUQDPHQWDOH� 'H�FXUkQG�� UROXO� ùHIXOXL�6WDWXOXL� HVWH� úL�DFHOD�GH�D�propune noul Prim Ministru�� LDU� DFHDVW �

LQIRUPD LH�HVWH�SUHOXDW �XOWHULRU�GH�F WUH�3XUW WRUXO�GH�&XYkQW�DO�3DUODPHQWXOXL� 13.2. Reprezentarea autoriW LL &HOH�WUHL�VHJPHQWH�DOH�DXWRULW LL�VXQW�UHSUH]HQWDWH�úL�vQ�6XHGLD��GDU�vQWU-un mod specific .(vezi

figura 8. Structura sectorului public in Suedia). 13.2.1. $XWRULWDWHD�MXULGLF &RQVWLWX LD�VH�ED]HD] �SH�XQ�VLVWHP�GH�QRUPH�SHQWUX�ILHFDUH�QLYHO�LHUarhic. /D�YkUIXO�LHUDUKLHL�VH�DIO �legile fundamentale. 2�OHJH�IXQGDPHQWDO �SRDWH�IL�GHFUHWDW �GRDU�

GXS �FH�DX�IRVW�HODERUDWH�GRX �YDULDQWH�GHFL]LRQDOH�'XS �DFHHD��WUHEXLH�V �DLE �ORF�XQ�SURFHV�GH�DOHJHUH�� /HJHD� IXQGDPHQWDO � QX� SRDWH� IL� DPHQGDW � VDX� DEURJDW � GHFkW� GXS � SDUFXUJHUHD� XQHL�proceduri specifice.

Parlamentul

Cabinet

Ministere

Întreprinderi Proprietate

de Stat

Alte 2UJDQL]D LL�

Statale, )XQGD LL

$JHQ LL $JHQ LL�pentru

8WLOLW L�Publice

$JHQ LL�Administrat

ive 1D LRQDOH

$JHQ LL�

Regionale

Consiliul 1D LRQDO

Comitete/Consilii Executive

Consiliul 1D LRQDO�DO�

Întreprinderilor GH�6WDW�úL�

Organi]D LL�Statale

$JHQ LL�locale de DQJDM UL

$JHQ LL�Locale

(Ex, Spitalele)

Consiliu Municipal

Comisii Executive

e

2UJDQL]D LL�0XQLFLSDOH�úL�

alte 2UJDQL]D LL�

Statale

Nivelul Central

Nivelul Regional

0XQLFLSDOLW LOH��vQ��

Alegeri Municipale Alegeri regionale

Alegeri parlamentare

Figura nr. 8. Structura sectorului public în Suedia

8UP WRUXO�QLYHO�vQ�FDGUXO�LHUDUKLHL�HVWH�RFXSDW�GH�legile ordinare��SHQWUX�FDUH�HVWH�FHUXW �GRDU�R�VLQJXU �GHFL]LH�D�5LQNVGDJ-XOXL�2�OHJH�RUGLQDU �QX�SRDWH�IL�DPHQGDW �RUL�DEURJDW �GHFkW�GH�R�DOW �OHJH�RUGLQDU �

&XU LOH�GLVWULFWHORU�FRQVWLWXLH�SULPD�LQVWDQ �vQ�MXVWL LD�VXHGH] � Deciziile pot fi testate în cadrul &XU LL�GH�$SHO�úL��vQ�ILQDO��vQ�FDGUXO�&XU LL�6XSUHPH�&XU LOH�GLVWULFWHORU�DQDOL]HD] �SUREOHPH�Fum ar IL�VLVWHPHOH�GH�WD[H��EXQ VWDUHD�VRFLDO �úL�DFWLYLWDWHD�PXQLFLSDOLW LL�&XU LOH�$GPLQLVWUDWLYH�GH�$SHO sunt tribunale importante pentru discutarea problemelor din aceste domenii, iar &XUWHD�6XSUHP $GPLQLVWUDWLY �HVWH�LQVWDQ D�ILQDO �

Cea de a doua &XUWH�6XSUHP �HVWH�&XUWHD�6XSUHP �GH�$VLJXUDUH�6RFLDO ��$XWRULWDWHD�OHJLVODWLY Din 1971, Parlamentul (Riksdag) a fost constituit cu R�VLQJXU �FDPHU �cu 349 de locuri, din

FDUH� �� UHSUH]HQWDQ L� DL� GLVWULFWHORU� HOHFWRUDOH� H[LVWHQWH� LDU� �� VXQW� UH]ervate partidelor, SURSRU LRQDO�FX�UH]XOWDWHOH�RE LQXWH�vQ�DOHJHUL�

Parlamentul are un Prezidiu format dintr-un 3XUW WRU�GH�&XYkQW propriu (7DOPDQ��úL�DO L trei 3XUW WRUL� GH� &XYkQW� DL� 'HSXWD LORU�� 3XUW WRUXO� GH� &XYkQW�� FD� úL� FRRUGRQDWRU� DO� DFWLYLW LL�Parlamentului, provine din rândurile membrilor Partidelor Politice.

3URSXQHULOH�SHQWUX�GLVFX LD�vQ�3DUODPHQW�SRW�IL�LQWURGXVH�GH�F WUH�*XYHUQ�VDX�GH�F WUH�PHPEULL�parlamentului.

Toate propunerile sunt transmise la Comisiile sau Comitetele Parlamentare, unde sunt discutate vQ�SUHDODELO�,PHGLDW�FH�&RPLWHWXO�VDX�&RPLVLD�D� vQFKHLDW�DFHDVW �DFWLYLWDWH�GH�DQDOL] �SURSXQHUHD�HVWH�GLVFXWDW �vQ�SOHQ��vQ�úHGLQ �

0HPEULL�&DELQHWXOXL�VH�DúWHDSW �V �VXV LQ �SURSXQHULOH�ORU�vQ�GLVFX LLOH�LQ�SOHQ�0LQLúWULL��vQ�PRG�normal, nu iau parte la dezbaterile care au loc pe marginea propunerilor formulate de unul sau altul dintre membrii.

3HQWUX� D� vPEXQ W L� H[HUFLWDUHD� IXQF LHL� GH� FRQWURO�� FDUH� HVWH� IRDUWH� LPSRUWDQW �� 3DUODPHQWXO�SRDWH� LQWURGXFH� YRWXO� GH� FHQ]XU � FHHD� FH� FRQGXFH� OD� R� UHGLVFXWDUH� úL� UHDYL]DUH� D� SURSXQHULORU�ODQVDWH�GH�PLQLúWUL�VDX�GH�F WUH�*XYHUQ�vQ�DQVDPEOXO�V X�

/D� ILHFDUH� LQWHUYDO� GH� WUHL� DQL�� FHO� SX LQ� 15 Comisii/Comitete (utskott) sunt QXPLWH� GH� F WUH�

fiecare Parlament ales. ��5ROXO�FRPLVLLORU�HVWH�úL�DFHOD�GH�D�SUHJ WL�R�SURSXQHUH�FDUH�XUPHD] �D�IL�GLVFXWDW �vQ�VHVLXQHD�vQ�SOHQ��$FWLYLWDWHD�ORU�VH�vQFKHLH�FX��WUDQVPLWHUHD�XQXL�UDSRUW�F WUH�SOHQ�SHQWUX��VHVLXQHD�SOHQDU ��'RFXPHQWXO��FRQ LQH�R�DQDOL] �GHWDOLDW �D�IDFWRULORU�FDUH�LQIOXHQ HD] �SURSXQHUHD�respectiv �

��$XWRULWDWHD�H[HFXWLY ÌQ� 6XHGLD� H[LVW � R� GLYL]DUH� FODU � D� UHVSRVDELOLW LL� FHQWUDOH între &DELQHWXO� 0LQLúWULORU� úL�

$JHQ LL�VDX�%LURXUL�� 5HVSRQVDELOLW L� LPSRUWDQWH� VXQW� DWULEXLWH� guvernelor locale, respectiv 0XQLFLSDOLW LL� úL�

consiliilor de la nivel de district. Guvernul Central 3XUW WRUXO� GH� &XYkQW� DO� 3DUODPHQWXOXL� FRQVXOW � OLGHULL� SDUWLGHORU� SDUODPHQWDUH�� SXUW WRULL� GH�

cuvânt ai acestora si seful statului înainte de a face propunerea pentru numirea Primului Ministru. 3DUODPHQWXO�YRWHD] �DSRL�DFHDVW �SURSXQHUH��3URSXQHUHD�HVWH�DSUREDW �GDF �PDMRULWDWHD�HVWH�SHQWUX��Primul Ministru��QXPHúWH�DSRL�PLQLúWULL�&DELQHWXOXL.

Biroul Primului Ministru (Statradsberedningen) este format din aproximativ 55 de persoane�úL�HVWH�GLYL]DW�vQ�GRX �

- UnitDWHD�GH�,QIRUPDUH�3ROLWLF �úL��&RQVXOWDQ -�'HSDUWDPHQWXO�GH�/HJLVOD LH 'HSDUWDPHQWXO�GH�/HJLVOD LH�HVWH�IRUPDW�GLQ�SHUVRDQH�I U �RULHQWDUH�SROLWLF �úL�VH�LPSOLF �vQ�

WRDWH�SURFHGXULOH�FRQVWLWX LRQDOH�úL�OHJDOH��SUHFXP�úL�vQ�GHUXODUHD�úHGLQ HORU�&DELQHWXlui.

Cabinetul în prezent este format din ��PLQLúWUL��I U �3ULPXO�0LQLVWUX� Membrii Cabinetului sunt de obicei membri ai Parlamentului. ÌQ�WLPSXO�GHUXO ULL�DFWLYLW LL�ORU�vQ�FDGUXO�ELURXULORU�PLQLVWHULDOH��SDUODPHQWDULL�vúL�PHQ LQ�

locurile lor în ParlameQW��VDX�VXQW�UHSUH]HQWD L�GH�SHUVRDQH�GHVHPQDWH� ÌQFHSkQG� GLQ� GHFHPEULH� �� 0LQLVWHUXO� )LQDQ HORU� DUH� UHVSRQVDELOLW L� GHSOLQH� SHQWUX�

DGPLQLVWUD LD�SXEOLF � $JHQ LLOH din subordinea acestui minister sunt: - $JHQ LD�SHQWUX�'H]YROWDUH�$GPLQLVWUDWLY �úL -�%LURXO�1D LRQDO�GH�5HYL]LH�&RQWDELO � &HOH� GRX � DX� DWULEX LL� SHQWUX� implementarea reformelor în toate domeniile managementulul

public�OD�QLYHOXO�$JHQ LLORU� -�'RX �$JHQ LL�DX�UHVSRQVDELOLW L�SHQWUX�PDQDJHPHQWXO�UHVXUVHORU�XPDQH�úL -�$JHQ LLOH�6XHGH]H�GH�6WDWLVWLF � 0LQLVWHUXO�)LQDQ HORU are un rol important în problema resurselor umane. $JHQ LD� 1D LRQDO � SHQWUX� $QJDMD LL� *XYHUQDPHQWDOL� (SAV) din subordinea Ministerului

)LQDQ HORU�HVWH�UHVSRQVDELO �SHQWUX�contractele colective�úL�pentru implementarea noii politici de personal�vQ�VHFWRUXO�SXEOLF�$JHQ LD�D�IRVW�UHRUJDQL]DW �vQ��

,QVWLWXWXO� 1D LRQDO� SHQWUX� 3UHJ WLUH� úL� 'H]YROWDUH� vQ� 'RPHQLXO� 6HUYLFLLORU� &LYLOH, din VXERUGLQHD� 0LQLVWHUXOXL� )LQDQ HORU�� SURPRYHD] � HILFLHQ D�� FRPSHWHQ D� úL� FDOLWDWHD� vQ� sectorul SXEOLF�� ÌQ��SH�GDWD�GH��LXOLH�DFHVW� ,QVWLWXW�D�IRVW�GL]ROYDW�úL�DVWIHO� ILHFDUH�$JHQ LH�D�GHYHQLW�UHVSRQVDELO �SHQWUX�WRDWH�SUREOHPHOH�FDUH�DSDU�vQ�GRPHQLXO�V X�GH�DFWLYLWDWH�

ÌQ�6XHGLD��0LQLVWHUXO�)LQDQ HORU�HVWH�RUJDQXO�FX�UHVSRQVDELOLWDWH�FHQWUDO �SHQWUX�FRRUGRQDUHD�SURFHVXOXL�GH�GH]YROWDUH�D�WHKQLFLL�LQIRUPD LRQDOH�vQ�VHFWRUXO�SXEOLF�

Ministerele - Departamentele 0LQLVWHUHOH�VXQW��GH�UHJXO ��GH�GLPHQVLXQL�PLFL��XQHOH�QX�GHS úHVF��GH�SHUVRDQH� 6DUFLQD� ORU� SULQFLSDO � HVWH� FD� SULQ� PLQLúWULL� V � SDUWLFLSH� OD� SURFHVXO� GH� IXQGDPHQWDUH� D�

SROLWLFLL�*XYHUQXOXL��0LQLúWULL� LDX�GHFL]LL�úL�SUHJ WHVF�SURSXQHULOH�FDUH�XUPHD] �D� IL� WUDQVPLVH�SHQWUX�GLVFX LH�vQ�3DUODPHQW�

Alte decizii sunt luate de DJHQ LLOH� LQGHSHQGHQWH� GLQ�VXERUGLQH� úL�GH�grupurile constituite la nivelul districtelor.

Un alt motiv pentru care ministerele sunt mici ca dimensiune este rolul important jucat de QXPHURDVH�FRPLVLL�úL�FRPLWHWH�FDUH�RSHUHD] �DO WXUL�GH�HOH��([LVW �vQ�SUH]HQW�DSURDSH��GH�DVWIHO�GH�FRPLWHWH�úL�FRPLVLL�FDUH�DX�DFWLYLWDWH�SHUPDQHQW �

ÌQ� SUH]HQW� H[LVW � �� PLQLVWHUH� FX� XQ� QXP U� DSUR[LPDWLY� GH� �� DQJDMD L�I U � 0LQLVWHUXO�$IDFHULORU�([WHUQH�FDUH�UHXQHúWH�DSUR[LPDWLY��SHUVRDQH�

&RQGXFHUHD�FHQWUDO �úL�ORFDO Guvernul Central este reprezentat la nivel regional prin Birourile Administrative de District

�ODQVVW\UHOVH��FRQGXVH�ILHFDUH�GH�F WUH�XQ�Guvernator�QXPLW�GH�*XYHUQ�SH�úDVH�DQL� &HLODO L�PHPEUL�DL�%LURXULORU�$GPLQLVWUDWLYH�GH�'LVWULFW�VXQW�QXPL L�GH�&RQVLOLHULL�GLVWULFWXOXL� 6DUFLQD�SULQFLSDO �D�DFHVWRUD�HVWH�V � UHSUH]LQWH�*XYHUQXO�FHQWUDO�� vQ�VSHFLDO�vQ�SUREOHPHOH�GH�

SODQLILFDUH�UHJLRQDO ��GH�FRRUGRQDUH�úL�GH�DGPLQLVWUDUH�OD�QLYHO�GH�GLVWULFW� În plus, câteva $JHQ LL�&HQWUDOH au birouri regionale, adesea chiar la nivel de district, care sunt

FRQGXVH�GH�F WUe Guvernatorul Districtului. &RQVLOLHULL� GLVWULFWXOXL� �ODQGVWLQJ�� úL� PXQLFLSDOLW LOH� VDX� FRPXQHOH� �NRPPXQ�� MRDF � XQ� URO�

LPSRUWDQW� vQ� VHFWRUXO� SXEOLF�� /D� DFHVW� QLYHO� vúL� GHVI úRDU � DFWLYLWDWHD� DSUR[LPDWLY� �� GLQ�SHUVRQDOXO�FDUH�OXFUHD] �vQ�VHFWRUXO�SXEOLF.

&RQGXFHUHD�OD�DFHVW�QLYHO�UHXQHúWH�DSURDSH��GH�UHSUH]HQWDQ L�SROLWLFL� ([LVW ��GH�FRQVLOLHUL�GH�GLVWULFW�ILHFDUH�ILLQG�R�SHUVRDQ �FX�R�SRSXODULWDWH�GHRVHELW �FDUH�VH�

RFXS �FX�DSOLFDUHD�WD[HORU�SH�YHQLW��FX�SHUIHF LRQDUHD�VLVWHPXOXL�GH�vQJULMLUH�D�V Q W LL�SRSXOD LHL��úL�FX�RUJDQL]DUHD�DFWLYLW LL�GH�SUHJ WLUH�D�FHW HQLORU�vQ�úFROL�

([LVW �� GH� DVHPHQHD�� GH� GLVWULFWH� PXQLFLSDOH�� FRQGXVH� GH� F WUH� XQ� &RQVLOLX� DOHV��5HSUH]HQWDQ LL�DFHVWRUD�DX�GUHSWXO�GH�D�SHUFHSH�WD[H�SH�YHQLW�úL�D�RIHUL�GLYHUVH�Vervicii.


I. Statul - Suedia este o monarhie constitutionala cu o forma parlamentara de guvernare - Parlamentul este ales de populatie si ocupa cea mai importanta pozitie in aripa guvernamentala - Parlamentul poate propune o lege pentru care se organizeaza un referendum consultativ - seful statului este Regele, neimplicat in politica si fara drept de exercitare a puterii politice - Regele are doar functii onorifice, cum ar fi aceea de reprezentant oficial al statului - seful statului il propune pe primul-ministru - tot Regele deschide sesiunea anuala a Parlamentului(Riksdag),fara a participa la dezbateri si nevand drept de semnatura pentru nici una din deciziile guvernamentale.

II.Structura autoritatii

1) Autoritatea juridica - Constitutia se bazeaza pe un sistem de norme pentru fiecare nivel ierarhic - la varful ierarhiei se afla legile fundamentale, urmatorul nivel fiind ocupat de legile ordinare - prima instanta in justitia suedeza o reprezinta Curtile Districtelor - cea de-a doua Curte Suprema este Curtea Suprema de Asigurare Sociala

2) Autoritatea legislativa - din 1971, Parlamentul a fost constituit cu o singura camera - Parlamentul are un Prezidiu format din:

- Un purtator de cuvant propriu (Talman) - 3 purtatori de cuvant ai deputatilor

- propunerile pentru discutia in Parlament pot fi introduse de catre Guvern sau de catre membrii Parlamentului - membrii Parlamentului sunt alesi direct pentru o perioada de 3 ani, potrivit sistemului de reprezentare proportionala

3) Autoritatea executiva - in Suedia exista o divizare clara intre: - Cabinetul Ministrilor - Agentii(birouri) -responsabilitati importante sunt atribuite si: - guvernelor locale

- Municipalitatii - Consillilor de la nivel de district

- biroul primului- ministru este format din aproximativ 55 de persoane si este divizat in doua: a) Unitatea de informare politica si consultanta

b) Departamentul de Legislatie - in prezent Cabinetul Primului-ministru este format din 13 ministri, fara primul-ministru

- membri ai Cabinetului sunt de obicei membri ai Parlamentului

CUVINTE-CHEIE

o Monarhie constitutionala

o Consiliu legislativ

o Curtile districtelor

o Curti de Apel

o Curtea Suprema Administrativa

o Curtea Suprema de Asigurare Sociala

o Prezidiu

o Comitete publice

o Revizor general


o $UPHQLD�$QGURQLFHDQX��0DQDJHPHQW�SXEOLF�LQWHUQD LRQDO��(G��(FRQRPLFD��

o Brock J., Managing People in Public Agencies, Brown Press, Boston, 1984.

o Burack E., Organizational Analysis, The Dryden Press, Hinsdale, 1985.

o Burkhead J., Governmental Budgeting, John Willy & Sons, New York, 1987.

o Cameron D., Canadian Studies in the Nineties, Association for Canadian Studies,

Montreal, 1996.

o Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The

Dorssey Press, 1988.

o Johnonson A., What is Public Management? An Autobiographical Viw, Broadview

Press, Toronto, 1993.

o Knowles R., Effective Management in Local Government, ICSA, Publishing

Cambridge, 1988.

o Garson D., Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York,

1991.

o Gawthrop L., Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington,

University of Indiana Press, 1984.


1) Pe ce legi se bazeaza Constitutia suedeza?

2) Ce fel de functii indeplineste Seful statului?

3) Ce tip de Parlament are Suedia? Din ce este acesta format?

4) Pentru ce perioada de timp sunt alesi membrii Parlamentului?

5) Care este structura Biroului Primului-ministru?

6) Care este sarcina principala a Birourilor administrative de District?

7) Care este principala institutie de control contabil si care este rolul acesteia?

CAPITOLUL 14 3$57,&8/$5,7 ,�$/(�0$1$*(0(178/8,�

PUBLIC IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN REGATUL UNIT AL MARII BRITANII

MOD DE LUCRU CUPRINS: 14.1. Statul 14.2. Reprezentarea autoritatii 14.2.1. Autoritatea juridica 14.2.2. Autoritatea legislativa 14.2.3. Autoritatea executiva REZUMAT CUVINTE-CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA CONCEPTE: Sistem legislativ bicameral

Sistemul „ first- past- the- post”

Statute constitutionale

Structuri asociate

Sistemul electoral

Sistemul informational

Coordonarea

Responsabilitate formala

Prerogative regale

Ministere/ Departamente

Districte nemetropolitane

MOD DE LUCRU









(1) Manual, notite



(4) Intrebari



(7) Seminar

Caiet de seminar

Capitolul 14

Particularit L�DOH�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�LQ�VLVWHPXO�DGPLQLVWUDWLY�GLQ�5HJDWXO�

Unit al Marii Britanii 14.1. Statul Regatul Unit al Marii Britanii este format din: Marea Britanie, care, la rândul ei, se compune GLQ��$QJOLD��6FR LD�� DUD�*DOLORU�úL�,UODQGD�GH�1ord. Statul este unitar dar are câteva caracteristici principale, cum ar fi: LQH[LVWHQ D� XQXL� VLVWHP�

XQLWDU�GH�OHJL�úL�&XU L� a unui VLVWHP�XQLWDU�GH�SROL LH�úL�JXYHUQDUH�ORFDO ��FD�úL�GLIHUHQ H�VHPQLILFDWLYH�vQ�FHHD�FH�SULYHúWH�H[HUFLWDUHD�IXQF LLORU�DGPLQLVWUD LHL�FHQWUDOH. Regatul Unit este condus de o PRQDUKLH�FRQVWLWX LRQDO �úL�GLQ��HVWH�JXYHUQDW�GH�F WUH�un singur Parlament, cel din Londra. Politica, în mod formal, este H[HUFLWDW �GH�F WUH�5HJLQ � iar SUDFWLF�DFHDVWD�HVWH�UHDOL]DW �GH�

F WUH� PHPEULL� 3DUODPHQWXOXL� úL� &DPHUD� /HJLVODWLY �� ÌQ� PRG� WUDGL LRQDO� SXWHULOH� &RURDQHL� VXQW� ELQH�definite. &RQVWLWX LD�QX�DSDUH�UHXQLW �vQWU-un singur document. &DGUXO� FRQVWLWX LRQDO� VH� IRUPHD] �� SH� GH� R� SDUWH�� GLQ� FRQ LQXWXO� XQRU� VWDWXWH�� GLQ� FRQ LQXWXO�unor OHJL��SDU LDO�GLQ�FRQYHQ LL�úL�HVWH�FRPSOHWDW�SHUPDQHQW� &kWHYD� GLQ� HOHPHQWHOH� FRQVWLWX LRQDOH� VXQW� GHULYDWH� GLQ� UHJXODPHQWHOH� GH� IXQF LRQDUH� DOH�LQVWLWX LLORU�DGPLQLVWUDWLYH�HQJOH]H�FDUH�DX�H[LVWDW�vQDLQWH�GH�XQLUHD�$QJOLHL�FX�6FR LD� ([LVW ��GH�DVHPHQHD��XQ�QXP U�FRQVLGHUDELO�GH�VWDWXWH�FRQVWLWX LRQDOH, datând din secolul al úDSWHVSUH]HFHOHD� FDUH� VH� UHIHU � OD� GUHSWXULOH� FHW HQLORU�� SXWHUHD� FHORU� GRX � &DPHUH�� úL� OD� LQWUDUHD�5HJDWXOXL�8QLW�D�0DULL�%ULWDQLL�vQ�&RPXQLWDWHD�(XURSHDQ � Din punct de vedere fRUPDO��XQHOH�SUREOHPH�FRQVWLWX LRQDOH��FXP�DU�IL��GH�H[HPSOX��FUHúWHUHD�SXWHULL� H[HFXWLYH�� SRW� IL� VROX LRQDWH� VLPSOX�� SULQ� VFKLPEDUHD� XQHL� FRQYHQ LL� VDX� SULQ� GHFUHW� DO�Parlamentului. 'HúL�SXWHUHD�IRUPDO �D�PRQDUKLHL�H[SULPDW �SULQ��3UHURJDWLYHOH�5HJDOH��QX�D�IRVW�PRGLILFDW �vQF �GLQ�VHFROXO�DO��-lea, în prezent SUHURJDWLYHOH�PRQDUKLHL�� vQ�VHQVXO�H[HUFLW ULL� OLEHUH�D� �SXWHULL��

sunt foarte mici, iar cele mai multe DWULEX LL�DOH�PRQDUKLHL�VXQW�PDL�PXOW�IRUPDOH, manifestate în cadrul unor ceremonii, sau pentru acordarea avizului legislativului de discutare a unor legi. ÌQ� SUDFWLF �� DFHDVWD� vQVHDPQ � F � Primul Ministru� úL� &DELQHWXO� H[HUFLW � SXWHUHD� SRWULYLW�

prerogativelor regale�3DUODPHQWXO� QX� WUHEXLH� V � DXWRUL]H]H� H[HUFLWDUHD� DFHVWRU� SXWHUL� GDU� SRDWH� V �restrkQJ �GUHSWXULOH�SUHURJDWLYH�RUL�V �GHILQHVF �úL�V �FODULILFH�PRGXO�vQ�FDUH�WUHEXLH�V �ILH�H[HUFLWDW �puterea monarhiei. Oricum PRQDUKLD�DUH� GUHSWXO� V � ILH� LQIRUPDW � UHJXODW� úL� FRQVXOWDW � vQ� PRG� FRQILGHQ LDO� de F WUH� 3ULPXO� 0LQLVWUX�� FX� SULYLUH� OD� DFWLYLWDWHD� *XYHUQXOXL�� LDU� vQ� VLWXD LLOH� H[FHS LRQDOH�� monarhia poate interveni, de exemplu în întrevederile Primului Ministru.

��5HSUH]HQWDUHD�DXWRULW LL

În Regatul Unit al Marii Britanii au fost create structuri distincte pentru reprezentarea autorit LL�

��$XWRULWDWHD�MXULGLF 5HJDWXO� 8QLW� QX� DUH� R� &XUWH� &RQVWLWX LRQDO �� QX� DUH� XQ� VLVWHP� XQLWDU� GH� &XU L� úL� QX� DUH� R�

VHSDUDUH�FODU �D�OHJLORU�SULYDWH�úL�SXEOLFH�DúD�FXP�GH�DOWIHO�H[LVW �vQ�PDMRULWDWHD� ULORU�HXURSHQH�

Astfel, managementul publLF� VH� GHUXOHD] � SRWULYLW� XQRU� OHJL� DGPLQLVWUDWLYH�� FD� GH� DOWIHO� úL�potrivit GHFL]LLORU�&XU LL�&RPXQLW LL�(XURSHQH (E.C.). 6WUXFWXUD�&XU LL� vQ�8.�HVWH�IRDUWH�FRPSOH[ �FX�GLIHUHQ H�QX�GRDU�vQWUH�OHJLOH�FLYLOH�úL�SHQDOH��GDU�úL�vQWUH�S U LOH�FRPSRQHQWH�DOH�Regatului Unit. &RQGXFHUHD�VH�UHDOL]HD] �SH�ED] �GH�VWDWXW� $1*/,$�úL� $5$�*$/,/25 &XU L�3HQDOH: -�&XUWHD�0DJLVWUD LORU�FDUH�HVWH�IRUPDW �GLQ��GH�PDJLVWUD L�

-�&XUWHD�&RURDQHL��FX�XQ�SUH]LGLX�IRUPDW�GLQ��MXGHF WRUL��HVWH�DSHODW �GH�&XUWHD�MagLVWUD LORU�

-�'LYL]LD�&XU LL�GH�$SHO�FRQGXV �GH�/RUGXO�ùHI�DO�-XVWL LHL� -$SHOXO�)LQDO�VH�IDFH�F WUH�&DPHUD�/RU]LORU�

&XU LOH�&LYLOH: -�&XUWHD�0DJLVWUD LORU��FX�SXWHUH�MXULGLF �OLPLWDW �OD�SUREOHPHOH�IDPLOLDOH�

-�&XUWHD�&RQ LORU�RUJDQL]DW �SHQWUX�RULFH�IHO�GH�DF LXQL�FLYLOH�FDUH��FD�YDORDUH�D�SUHMXGLFLXOXL�QX�GHS úHVF��GH�OLUH�VWHUOLQH�

Înalta Curte�IRUPDW �GLQ� -�'LYL]LD�$GPLQLVWUDWLY �� -�'LYL]LD�)DPLOLDO � -�'LYL]LD�&LYLO �FRQGXV �GH�F WUH�XQ�0DHVWUX� &XUWHD�0DJLVWUD LORU�DSHOHD] �OD�ÌQDOWD�&XUWH�VDX�OD�&XUWHD�&RQ LORU�úL�GXS �DFHHD�OD�&XUWHD�GH�

Apel. $SHOXO�ILQDO�VH�IDFH�F WUH�&DPHUD�/RU]LORU� 6&2 ,$� &XU LOH�3HQDOH: - Curtea Districtului; -�&XUWHD�ùHILORU� -�ÌQDOWD�&XUWH�GH�-XVWL LH� $SHOXO�ILQDO�VH�IDFH�F WUH�&XUWHD�GH�$SHO�D�ÌQDOWHL�&XU L��1X�H[LVW �DSHO�OD�&DPHUD�/RU]LORU� &XU LOH�&LYLOH: -�&XUWHD�ùHILORU�

-�&XUWHD�ùHGLQ HORU��GLYL]DW �vQ�� -�&XUWHD�,QWHUQ �

-�&XUWHD�([WHUQ $SHOXO�ILQDO�VH�IDFH�F WUH�&DPHUD�/RU]LORU� IRLANDA DE NORD &XU LOH�3HQDOH� Exceptând cazurile de WHURULVP��SUREOHPHOH�VXQW�VROX LRQDWH�GH &XU LOH&LYLOH�

-�&XU LOH�0DJLVWUD LORU� -�&XUWHD�&RQ LORU� -�ÌQDOWD�&XUWH�GH�-XVWL LH� $SHOXO�ILQDO�VH�IDFH�F WUH�&XUWHD�GH�$SHO�D�,UODQGHL�GH�1RUG��VDX�F WUH�&DPHUD�/RU]LORU� Alte câteva caracteristici distincte DOH�&XU LORU�GLQ�Regatul Unit:

-� ([LVWHQ D� XQHL� WUDGL LL� vQ� GHUXODUHD� XQRU� SURFHVH� GH� FRQIUXQWDUH� GLUHFW � �DGYHUVLDOH�� vQWUH�DS UDUH� úL� DFX]DUH� vQ� FHOH� PDL� PXOWH� &XU L�� VSUH� GHRVHELUH� GH� FHOHODOWH� &XU L� (XURSHQH�� FDUH� vúL�VROX LRQHD] �SUREOHPHOH�SULQ�GHUXODUHD�XQRU�SURFHVH�ÄWLS�DQFKHW ³� -�7UDGL LD�GH�D�analiza problemele în cadrul unui juriu�IRUPDW�GLQ�PDL�PXO L�MXGHF WRUL�SHQWUX�VLWXD LLOH�FRPSOH[H�GH�QDWXU �FLYLO �VDX�SHQDO � - 3HUVRDQHOH� FDUH� OXFUHD] � vQ� MXVWL LH� VXQW� UHFUXWDWH� GLQ� UkQGXO� DYRFD LORU care au practicat

PHVHULD�XQ�QXP U�DSUHFLDELO�GH�DQL�

-�0DMRULWDWHD�SUREOHPHORU�GH�FULPLQDOLWDWH��VXQW�VROX LRQDWH�GH�F WUH�&XU LOH�0DJLVWUD LORU��

FHHD�FH�UHGXFH�LQWHUYDOXO�GH�WLPS�SHQWUX�VROX LRQDUHD�ORU�

��$XWRULWDWHD�OHJLVODWLY

Regatul Unit alege 81 de membri care fac parte din Parlamentul European. În cadrul

Regatului, FRQGXFHUHD� DGPLQLVWUDWLY � HVWH� H[HUFLWDW � GH� F WUH� 3DUODPHQWXO compus din Camera

Lorzilor��FRQVWLWXLW �SRWULYLW�DOWRU�SULQFLSLL�GHFkW�FHOH�HOHFWRUDOH�úL�Camera Comunelor.

3DUODPHQWXO�HVWH�DXWRULWDWHD�OHJLVODWLY �VXSUHP ��YH]L�ILJXUD�QU��3DUODPHQWXO�úL�RUJDQL]DUHD�

sectorului public în UK).

Figura nr.11. Structura organizatorica a Parlamentului U.K

Regatul Unit are o GRFWULQ �WUDGL LRQDO , aceea a VXYHUDQLW LL�3DUODPHQWXOXL��FHHD�FH�vQVHDPQ �

F �QLPHQL�QX�DUH�YRLH�V �DPHQGH]H�OHJLOH�DSUREDWH�GH�3DUODPHQW�

ÌQ�8.�H[LVW �úL�H[FHS LL�GH�OD�DFHDVW �UHJXO �D�H[HUFLW ULL�FRQGXFHULL�DGPLQLVWUDWLYH��FXP�DU�IL��

GH�H[HPSOX��vQ�UHOD LD�FX�VHUYLFLLOH�GH�VHFXULWDWH�úL�SROL LD�vQWHUQD LRQDO ��3DUODPHQWXO�HVWH�GRDU�LQIRUPDW�

GHVSUH� WRDWH� LQL LDWLYHOH� úL� DFRUGXULOH� vQFKHLDWH� VXE� SUHURJDWLYHOH� SXWHULL� UHJDOH�� GHRDUHFH� DFHVWHD� QX�

FRQVWLWXLH�SUREOHPH�FDUH�V �ILH�VROX LRQDWH�úL�DSUREDWH�GH�3DUODPHQW��

COROANA (REGINA)

PRIMUL MINISTRU SI CABINETUL

PARLAMENTUL

CAMERA LORZILOR(1190

persoane)

CAMERA COMUNELOR(651

membri alesi)

Figura nr. 4.�3DUODPHQWXO�úL�RUJDQL]DUHD�VHFWRUXOXL�SXEOLF în Regatul Unit al Marii Britanii17)

Parlament

Ministere

Departamentele Ministeriale

Guvernamentale

$JHQ LL ale Executivului

Departamentele Guvernamentale Non-

Ministeriale

$OWH�,QVWLWX LL�Publice inclusiv $XWRULW L�/RFDOH

/HJHQG 5HOD LL�GLUHFWe 5HOD LL�LQGLUHFWH

Camera Comunelor�HVWH�IRUPDW �GLQ��GH�SROLWLFLHQL�DOHúL. &DPHUD� /RU]LORU� HVWH� FHD� GH� D� GRXD� &DPHU � D� 3DUODPHQWXOXL� DL� F UHL� PHPEUL� QX� VXQW�

DOHúL�(VWH�IRUPDW �Gin aproximativ 1200 membri. /RU]LL�DX�IRVW�LQVWLWXL L�GH�PRQDUKLH��vQ�SUDFWLF �3ULPXO�0LQLVWUX�IDFH�UHFRPDQG ULOH��ÌQFHSkQG�GLQ��QXP UXO�ORU]LORU�D�FUHVFXW��HL�VXQW��vQ�JHQHUDO��SHUVRDQH�vQ�YkUVW ��DIODWH�OD�VIkUúLWXO�FDULHUHL�ORU�GDU�XQHRUL�VXQW�úL persoane mai tinere investite cu acest titlu. 3XWHUHD�&DPHUHL�/RU]LORU�HVWH� OLPLWDW ��'UHSWXO�DEVROXW�GH�YHWR�DVXSUD� OHJLVOD LHL�HOLEHUDW �GH�Camera Comunelor a fost abolit în 1911. $WULEX LLOH�Camerei Lorzilor sunt în principiu acelea de revizuire a propunerilor legislative care au fost primite de la Camera Comunelor, DOHJHUHD�GHOHJD LORU�SHQWUX�FHD�GH�D�GRXD�OHJLVODWXU ��SURFHV�FDUH�HVWH�UHDOL]DW�GH�F WUH�XQ�FRPLWHW�PL[W�IRUPDW�GLQ�UHSUH]HQWDQ L�DL�FHORU�GRX �&DPHUH��'H�asemenea, un rol important pentrX� IXQF LRQDOLWDWHD� VLVWHPXOXL� DGPLQLVWUDWLY� DUH� cercetarea OHJLVOD LHL &RPXQLW LL�(XURSHQH, prin intermediul unui comitet special constituit. 14.2.3. $XWRULWDWHD�H[HFXWLY ùHIXO�*XYHUQXOXL�HVWH�3ULPXO�0LQLVWUX, unul din liderii politici ai partidului� �FRDOL LHL��FDUH�D�FkúWLJDW�DOHJHULOH�úL�HVWH�QRPLQDOL]DW�GH�5HJLQ ��3ULQ�FRQYHQ LH�5HJLQD�LQYLW �OLGHULL�SDUWLGHORU�SROLWLFH�care conduc majoritatea în Camera Comunelor pentru a-L�FRQVXOWD�vQ�YHGHUHD�IRUP ULL�XQXL�*XYHUQ� Primul Ministru FRQGXFH� úHGLQ Hle Cabinetului, VHOHFWHD] � PLQLúWULL� úL� DUH� DXWRULWDWHD� V -i GHPLW � (O�LQWHUYLQH�vQ�RULFH�SUREOHPH�SROLWLFH�DS UXWH�OD�QLYHO�GH�GHSDUWDPHQW�úL�U VSXQGH�WLPS�GH��PLQXWH�GH�GRX �RUL�SH�V SW PkQ �OD�vQWUHE ULOH�PHPEULORU�&DPHUHL�&RPXQHORU��vQWUHE UL�FDUH�GH�UHJXO �DFRSHU �PDUH�SDUWH�GLQ�DFWLYLWDWHD�JXYHUQDPHQWDO � 3ULPXO�0LQLVWUX�LD�FXYkQWXO�OD�PDMRULWDWHD�GH]EDWHULORU�úL�GLQ�FkQG�vQ�FkQG�IRUPXOHD] �SXQFWH�de vedere referitoare la SROLWLFD�H[WHUQ �úL�OD�DOWH�LQL LDWLYH�SROLWLFH. 3ULPXO�0LQLVWUX�HVWH�úL�0inistrul pentru Servicii Civile��ÌQ�DFHVW�VLVWHP�vúL�GHVI úRDU �DFWLYLWDWHD�peste 200 persoane civile care sunt numite cu aprobarea Primului Ministru, iar distribuirea sarcinilor în FDGUXO�GHSDUWDPHQWHORU�VH�IDFH�vQ�IXQF LH�GH�SULRULW LOH�SROLWLFH�úL�DGPLnistrative. 3ULPXO�0LQLVWUX�DUH��GH�DVHPHQHD��UHVSRQVDELOLWDWH�IRUPDO �SHQWUX�VHUYLFLLOH�GH�VHFXULWDWH� &DELQHWXO�HVWH�IRUPDW�GLQ�PLQLúWUL��LDU�vQ�DQVDPEOXO�V X�DFHVWD�DUH�PDL�PXOWH�DWULEX LL: - Fundamentarea politicilor; - Controlul suprem asupra Guvernului; -�&RRUGRQDUHD�DFWLYLWD LL�GHSDUWDPHQWHORU�JXYHUQDPHQWDOH� &RH]LXQHD�&DELQHWXOXL�HVWH�VXV LQXW �GH�SULQFLSLXO�UHVSRQVDELOLW LL�FROHFWLYH� ÌQ�SURFHVXO�FRPSOH[�GH�GHVI úXUDUH�D�DFWLYLW LL�GH�F WUH�&DELQHW�VXQW�DWUDVH�R�VHULH�GH�Comisii permaneQWH�� FDUH� IRUPHD] � R� SDUWH� LPSRUWDQW � GLQ� VWUXFWXUD� GH� PDQDJHPHQW�� SHQWUX� F � GHFL]LLOH�IXQGDPHQWDWH�vQ�FRPLVLL�DX�DFHHDúL�VHPQLILFD LH�úL�DFHHDúL�SXWHUH�FX�FHOH�OXDWH�GH�PHPEULL�FDELQHWXOXL� 'H�IDSW�� DFHVW� VLVWHP�DO� FRPLVLLORU�YDULD] �GH� OD�XQ� *XYHUQ� OD� DOWXO� úL�� GH� UHJXO �� GHVI úRDU �DFWLYLW L�vQ�GRPHQLXO�OHJLVODWLY��HFRQRPLF��SROLWLF�úL�DO�DS U ULL��ÌQ�SOXV�VH�FRQVWLWXLH�úL�Comisiile "ad-hoc"� GH� F WUH� 3ULPXO� 0LQLVWUX� SHQWUX� D� H[DPLQD� SUREOHPHOH� VSHFLDOH�0HPEULL� DFHVWRU� FRPLVLL� VXQW�QXPL L�GH�3ULPXO�0LQLstru. ÌQWUHDJD�DFWLYLWDWH�D�&DELQHWXOXL�úL�D�FRPLVLLORU�DVRFLDWH�HVWH�GHVHUYLW �GH�F WUH�XQ�Secretariat al Cabinetului�FRQGXV�GH�F WUH�XQ�Secretar de Cabinet�&D�QXP U�GH�SHUVRQDO�DFHVWD�UHXQHúWH�DSUR[LPDWLY�200 de persoane. )XQF LLOH� HVHQ LDOH�� FKHLH�� DOe ùHIXOXL� GH� &DELQHW sunt de coordonare a politicii GHSDUWDPHQWHORU��DYL]DUHD�QXPLULORU�vQ�IXQF LLOH�SXEOLFH�úL�RUJDQL]DUHD�úL�FRQGXFHUHD�DFWLYLW LORU care VH�GHVI úRDU �vQ�VHUYLFLLOH�FLYLOH� Un rol important în exercitarea conducerii centrale în UK îl au 0LQLVWHUXO� GH� )LQDQ H� úL�� vQ�cadrul Cabinetului, Biroul Serviciilor Publice. 0LQLVWHUXO�GH�)LQDQ H�HVWH�UHVSRQVDELO�SHQWUX�elaborarea strategiei economice, politicii fiscale úL� EXJHWXOXL� DQXDO�� 'H� DVHPHQHD�� PHPEULL� DFHVWXLD� SDUWLFLS � OD� GH]EDWHULOH� SHQWru estimarea

FKHOWXLHOLORU� SH� FDUH� OH� LPSOLF � DFWLYLW LOH� GH� SODQLILFDUH� úL� FRQWURO�� %LURXO� 6HUYLFLLORU� 3XEOLFH�RUJDQL]HD] � úL� FRRUGRQHD] � DFWLYLWDWHD� LQVWLWX LLORU� SXEOLFH� DIODWH� vQ� UH HDXD� GH� VHUYLUH� D� VLVWHPXOXL�DGPLQLVWUDWLY�úL�D�FHW HQLORU� Ministerele - Departamentele

6XQW� SULQFLSDOHOH� FRPSRQHQWH� SULQ� FDUH� *XYHUQXO� vúL� IXQGDPHQWHD] � úL� H[HUFLW � SROLWLFD��proprie. 0DMRULWDWHD��PLQLVWHUHORU�VXQW�FRQGXVH�GH�F WUH�XQ�PHPEUX�vQ�Cabinetul Primului Ministru�úL�de un JUXS� GH� PLQLúWUL� MXQLRUL (junior� PLQLVWHUV�� FDUH� DX� UHVSRQVDELOLW L� vQ� GRPHQLXO� SROLWLFLL�departamentului. $FHVWH�PLQLVWHUH�VXQW��vQ�JHQHUDO��FUHDWH�úL�IXQF LRQHD] �VXE�SUHURJDWLYHOH�SXWHULL�UHJDOH� ([LVW ��GH�DVHPHQHD��úL�departamente nonministeriale��FDUH�QX�DSDU LQ�PLQLVWHUXOXL��GDr acestea VXQW�FRQGXVH�GH�F WUH�XQ�Birou�VDX�GH�F WUH�XQ�Director General, exemplu %LURXO�GH�7HOHFRPXQLFD LL� &RPSRQHQWHOH� 5HJDWXOXL� 8QLW� VH� GLIHUHQ LD] � GLQ� SXQFWXO� GH� YHGHUH� DO� structurii departamentale. 6FR LD� DUH� SURSULD� VD� VWUXFWXU � DGPLQLVWUDWLY � SHQWUX� DJULFXOWXU �� PHGLX�� SHVFXLW�� V Q WDWH��DVLVWHQ �VRFLDO ��FRQGXFHUH�ORFDO ��MXVWL LH�úL�R�SROLWLF �GH�GH]YROWDUH�HFRQRPLF �ELQH�GHILQLW � &HD� PDL� PDUH� SDUWH� GLQ� IXQF LLOH� SH� FDUH� OH� H[HUFLW � PHPEULL� DFHVWRU� GHSDUWDPHQWH� VXQW�GHVSULQVH�GLQ�DWULEX LLOe %LURXOXL�6FR LDQ�FDUH�D�IRVW�FRQVWLWXLW�vQF �GLQ��úL�HVWH�FRQGXV�GH�F WUH�XQ�Ministru de Cabinet. Lordul Avocat este principalul UHSUH]HQWDQW�DO�/HJLL�úL�&RURDQHL�vQ�6FR LD��(O�HVWH�UHVSRQVDELO�SHQWUX�LQIRUPDUHD�*XYHUQXOXL�úL�SHQWUX�IXQGDPHQWDUHD�OHJLVOD LHL�VFR LHQH� DUD�*DOLORU�QX�DUH�XQ�SDFKHW�GLVWLQFW�GH�OHJL��vQ�FRQVHFLQ �PXOWH�GLQWUH�HOH�VXQW�FRPXQH�FX�cele din Anglia. &X�WRDWH�DFHVWHD�� DUD�*DOLORU�DUH�R�VWUXFWXU �DGPLQLVWUDWLY �SURSULH cu un departament de stat, QXPLW�%LURXO� ULL�*DOLORU��FRQVWLWXLW�vQF �GLQ��FDUH�HVWH�FRQGXV�GH�F WUH�6HFUHWDUXO�GH�6WDW�SHQWUX�

DUD� *DOLORU�� vQ� SHUVRDQD� XQXL� 0LQLVWUX� GH� &DELQHW�� ÌQ� FDGUXO� DFHVWXL� GHSDUWDPHQW� vúL� GHVI úRDU �DFWLYLWDWHD�FkWHYD�JUXSXUL�IXQF LRQDOH�GLQ�FDUH�IDF�SDUWH�PLQLúWULL�MXQLRUL�FX�UHVSRQVDELOLW L�SURSULL��ÌQ�perioada 1974-1979 Guvernul Laburist a propus un plan pentru descentralizarea puterii Parlamentului GH�OD�/RQGUD�GDU�SURSXQHUHD�D�IRVW� UHVSLQV �GH�F WUH�SRSXOD LD� ULL�*DOLORU�SULQ�UHIHUHQGXP�vQ�DQXO�1979. Irlanda de Nord, deúL� HVWH� R�FRPXQLWDWH� GRPLQDW � GH�YLROHQ H� SROLWLFH��SURIXQGH� GLVHQVLXQL��DUH��WRWXúL��SURSULXO�V X�*XYHUQ�úL�3DUODPHQW��6H�DSUHFLD] �F �DFHVW�VWDWXW�HVWH�WHPSRUDU� $FWXDOXO�*XYHUQ�DO�,UODQGHL�GH�1RUG�VH�GLYL]HD] �vQ�GRX � Biroul Irlandei de Nord este conGXV� GH� PLQLúWUL�� FDUH� VXQW� DL� 5HJDWXOXL� 8QLW�� QX� GH� F WUH�PLQLúWUL�DOHúL�GH�HOHFWRUDWXO�QRUG-irlandez. ,UODQGD�GH�1RUG�DUH�SURSULLOH�VDOH�SDUWLGH�SROLWLFH�úL�SDUWLGH�DOH�5HJDWXOXL�8QLW� Începând din 1985 are propria sa VWUXFWXU �DGPLQLVWUDWLY �VWDELOLW pe baza unui Acord Nord-Irlandez�� 3RWULYLW� DFHVWXL� DFRUG�� VH� GHVI úRDU � UHJXODW� &RQIHULQ D� ,QWHUJXYHUQDPHQWDO � D� 5HSXEOLFLL�

Irlanda de Nord SHQWUX�GLVFXWDUHD�SUREOHPHORU�SURSULL�GH�SROLWLF �vQ�GRPHQLXO�SXEOLF� Acordul a dat Guvernului Irlandez posibilitateD� FRQVWLWXLUL� XQXL� FDGUX� GH� GLVFX LH� SHQWUX�

GHVFRSHULUHD�PRGDOLW LORU�GH�LQIOXHQ DUH�D�DGPLQLVWUD LHL�EULWDQLFH� %LURXULOH�GLQ�,UODQGD�GH�1RUG�úL�GLQ�5HSXEOLF �VH�vQWkOQHVF�SHULRGLF�vQ�FDGUXO�XQRU�FRQIHULQ H�SHQWUX�D�GLVFXWD�SROLWLFD�GH�VHFXULWDWH�úL�vPSRWULYD�GLVFULPLQ ULL� &RQIHULQ D�QX�GHVI úRDU �R�DFWLYLWDWH�H[HFXWLY �VDX�GH�IXQGDPHQWDUH�GH�GHFL]LL�úL�XQHRUL�VH�FRQVLGHU �FKLDU�F �GH]YROW ULOH�DX�XQ�SXWHUQLF�FDUDFWHU�FRQWURYHUVDW� Anglia� HVWH� FRQGXV � de un Guvern� DOH� F UXL� DWULEX LL� VXQW� ELQH� VWUXFWXrate. De exemplu, în $QJOLD�GHSDUWDPHQWXO�6 Q W LL�GHVHUYHúWH�GRDU�$QJOLD��DOWHOH�GHVHUYHVF�úL�DOWH�S U L�DOH�5HJDWXOXL��LDU�unele deservesc întregul Regat. ([LVW �WRWXúL�FkWHYD�GLIHUHQ LHUL�UHJLRQDOH��FXP�DU�IL��GH�H[HPSOX��vQWUH�/RQGUD��SDUWHD�GH�VXG-est úL�UHVWXO�$QJOLHL�/D�DFHVW�QLYHO�vúL�GHVI úRDU �DFWLYLWDWHD�XQ�VLVWHP�GH�consilieri ai districtului respectiv, vQV �SXWHULOH�ORU�VXQW�OLPLWDWH�úL�QX�VH�SRW�FRPSDUD�FX�VWDWHOH�DPHULFDQH�úL�QLFL�FX�ODQGXULOH�JHUPDQH�


I. Statul - Regatul Unit al Marii Britanii este format din Marea Britanie , care la randul sau este formata din : a) Anglia b) Scotia

c)Tara Galilor d) Irlanda de nord

- Regatul Unit este condus de o monarhie constitutionala - politica: - este exercitata formal de catre Regina

- este realizata practic de catre membrii Parlamentului si de catre Camera Legislativa - Primul ministru si Cabinetul exercita puterea potrivit prerogativelor regale II. Structura autoritatii 1)Autoritatea juridica - Regatul Unit nu are: a) o Curte Constitutionala b) un sistem unitar de Curti c)o separare clara a legilor private si publice - managementul public se desfasoara potrivit unor legi administrative si a deciziilor Curtii Comunitatii Europene (E.C.) - in Regatul Unit nu exista un ministru al Justitiei, ca in celelalte tari europene - legile de baza difera considerabil de la o tara la alta din cadrul Regatului ( de exemplu in Anglia si Tara Galilor nu exista un Cod Civil ca in celelalte tari europene) 2) Autoritatea legislativa - Parlamentul este autoritatea legislativa suprema - Parlamentul este format din : a) Camera Lorzilor b) Camera Comunelor - Parlamentul exercita conducerea administrativa 3) Autoritatea executiva - seful Guvernului este Primul ministru , unul din liderii politici ai partidului(coalitiei) care a castigat alegerile, fiind nominalizat de regina

CUVINTE-CHEIE

• Monarhie constitutionala

• Regina

• Camera Legislativa

• Statute constitutionale

• Camera Comunelor

• Camera Lorzilor

• Comisia pentru Legislatie

• Comisii ad-hoc

• Lordul Avocat

• Unitati de Control


• $UPHQLD�$QGURQLFHDQX��0DQDJHPHQW�SXEOLF�LQWHUQD LRQDO��(G��(FRQRPLFD��

• Barnes C., Painter S., Management in the Public Sector, Chapman & Hall, New York,

1993.

• Basarab-6LQF��'UHSW�DGPLQLVWUDWLY��3DUWHD�6SHFLDO ��0HWURSRO��%XFXUHúWL��

• Bonnet F., Management de l’administration, Ed. Lyon, Paris, 1993.

• Bourn C., Public Sector Management, vol. 1, 2, Dartmonth, Brookfield, 1995. Burland

A., Laufer R., Public Management, Dalloz, Londra, 1990.

• Braybrooke D., A Strategy of Decision, Free press, New York, 1980.

• Herbert S., Administrative Behavior, 3rd, Free Press, New York, 1976.

• Herman Prichett, The American Constitutional System, McGraw-Hill Book Company,

New York, 1976.

• Iorgovan A., Drept Administrativ, tratat Elementar, vol. 3, HerFXOHV��%XFXUHúWL��

• Irving J., Decision Making: Psychological Analysis of Conflict, Choice and

Commitment, Fre Press, New York, 1987.

• Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The

Dorssey Press, 1988.


1) Care sunt caracteristicile principale ale Regatului Unit?

2) De cine este exercitata puterea politica in Regatul Unit?

3) Care este trasatura specifica autoritatii juridice a Regatului Unit, care o diferentiaza de celelalte

state prezentate anterior?

4) Care sunt atributiile Primului ministru?

5) Care sunt functiile Sefului de Cabinet?

CAPITOLUL 15 3$57,&8/$5,7 ,�$/(�0$1$*(0(178/8,�

PUBLIC IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN STATELE UNITE ALE AMERICII

MOD DE LUCRU CUPRINS: 15.1. Statul 15.2. Reprezentarea autoritatii 15.2.1. Autoritatea juridica 15.2.2. Autoritatea legislativa 15.2.3. Autoritatea executiva REZUMAT CUVINTE-CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA CONCEPTE: Diversitate de structuri guvernamentale paralele

Principiul constitutionalitatii

Structuri asociate

Sistem electoral

Fundamentarea deciziilor

Grupuri consultative

Conducerea centrala

Sistem informational

Guverne regionale

Partide reprezentative

MOD DE LUCRU









(1) Manual, notite



(4) Intrebari



(7) Seminar

Caiet de seminar

Capitolul 15

Particularit L�DOH�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�LQ�VLVWHPXO�DGPLQLVWUDWLY�GLQ��6WDWHOH�

Unite ale Americii

ÌQ�68$�H[LVW �R�PDUH�diversitate de structuri guvernamentale paralele. Guvernul� 1D LRQDO� H[HUFLW � DXWRULWDWHD� MXULGLF �� OHJLVODWLY � úL� H[HFXWLY � vQ� 68$�� DVWIHO� vQFkt vQWUH�FHOH�WUHL�V �H[LVWH�XQ�HFKLOLEUX�SHUPDQHQW� $O WXUL� GH� DFHVWD� IXQF LRQHD] � DOWH� 50 sisteme politico-administrative, state cu o autonomie FRQVLGHUDELO �vQ�FHHD�FH�SULYHúWH�RUJDQL]DUHD�úL�H[HUFLWDUHD�DXWRULW LL�MXULGLFH��OHJLVODWLYH�úL�H[HFXWLYH��D UHVSRQVDELOLW LORU�FDUH�OH�UHYLQ�vQ�XQLWDWHD�DGPLQLVWUDWLY �SURSULH� *XYHUQHOH�ORFDOH�VXQW�SHVWH��FD�QXP U�úL�DX�SURSULLOH�ORU�RELHFWLYH�JHQHUDOH�úL�VSHFLILFH� 5HPDUF P�IDSWXO�F �*XYHUQXO�)HGHUDO�QX�HVWH�SUH]HQW�vQ�WRDWH�VWDWHOH��H[LVW �FkWHYD�WHUitorii care VH� DIO � VXE� FRQWUROXO� &RQJUHVXOXL� $PHULFDQ�� 'LVWULFWXO� &ROXPELD� úL� FkWHYD� WHULWRULL� vQ� &DUDLEH� úL�Oceanul Pacific. &RQVWLWX LD�68$�IDFH�R�VHSDUDUH�FODU �D�FHORU�WUHL�GLUHF LL�DOH�DFWLYLW LL�*XYHUQXOXL�)HGHUDO� 2�VHSDUDUH�DVHP Q WRDUH�H[LVW �úL�vQ�FDGUXO�JXYHUQHORU�FHORUODOWH�VWDWH��6HSDUDUHD�SXWHULORU�H[HFXWLY �úL� OHJLVODWLY � OD� QLYHOXO� JXYHUQHORU� ORFDOH� ODV � XQHRUL� GH� GRULW�� ÌQ� JHQHUDO�� JXYHUQHOH� ORFDOH� DX�UHVWULF LL�vQ�FHHD�FH�SULYHúWH�SXWHULOH�MXULGLFH� &RQVWLWX LD�68$�OLPLWHD] �SXWHULOH�*uvernului Federal, rezervând guvernelor locale din cele 50 de state ale Uniunii posibilitatea de exercitare a puterilor în stat. 6WDWHOH� 8QLXQLL� DX� SURSULD� ORU� &RQVWLWX LH�'H� IDSW� �IHGHUDO�� VDX� �*XYHUQ� IHGHUDO�� vQVHDPQ ��QD LRQDO�VDX��*XYHUQ�1D LRQDO��úL nu un sistem dual de guvernare. 3UHúHGLQWHOH�HVWH�

- &RQGXF WRU�DO�*XYHUQXOXL�)HGHUDO� - ùHIXO�%LURXOXL�([HFXWLY�úL�$GPLQLVWUDWLY�DO�*XYHUQXOXL�)HGHUDO� - &RPDQGDQW�DO�)RU HORU�$UPDWH� - ùHIXO�6WDWXOXL.

15.1. Statul Statele Unite ale Americii sunt o repubOLF � IHGHUDO � IRUPDW � SH� ED]D� &RQVWLWX LHL� DGRSWDW �LQL LDO�GH��VWDWH� *XYHUQXO�HVWH�RUJDQL]DW�úL�IXQF LRQHD] �SH�SULQFLSLLOH�FRQVWLWX LRQDOLW LL, iar activitatea acestuia VH�RULHQWHD] �vQ�WUHL�GLUHF LL��MXULGLF ��OHJLVODWLY �úL�H[HFXWLY � &RQVWLWX LD�68$�D�IRVW�DSUREDW �OD��VHSWHPEULH��SULQWU-R�vQ HOHJHUH�OD�FDUH�DX�SDUWLFLSDW��UHSUH]HQWDQ L�GLQ�FHOH��VWDWH�LQL LDOH� &RQVWLWX LD� FRQ LQH� úDSWH� DUWLFROH� FDUH� GHILQHVF�SXWHULOH� vQ� VWDW�� OLPLWHOH� vQWUH� FDUH� DF LRQHD] �Guvernul Federal, primele 1��DPHQGDPHQWH�� FDUH�DX� IRVW� UDWLILFDWH� vQ��úL�DOWH��DPHQGDPHQWH�DGRSWDWH� vQ�XOWLPLL� DQL�� 2� SDUWH� GLQ� FHOH� �� DPHQGDPHQWH�H[SOLF � GUHSWXO� OD� YRW� úL� PRGXO� GH�GHVI úXUDUH�D�DOHJHULORU��$OWH�DPHQGDPHQWH�DEROHVF�VFODYLD�úL�DXWRUL]HD] �WD[HOH�SH�YHQLturi. 8Q�DPHQGDPHQW�DO�&RQVWLWX LHL�SRDWH�IL�VXV LQXW�GH�GRX �WUHLPL�GLQ�PHPEULL�FHORU�GRX �&DPHUH�DOH�&RQJUHVXOXL�$PHULFDQ�úL�SRDWH�IL�UDWLILFDW�GH�WUHL�VIHUWXUL�GLQWUH�DFHúWLD� ùHIXO�VWDWXOXL�HVWH�3UHúHGLQWHOH�DOHV�vQ�PRG�LQGLUHFW�GH�F WUH�FHW HQL�SULntr-un scrutin electoral. )LHFDUH� GLQ� FHOH� �� GH� VWDWH� DUH� UHSUH]HQWDQ L� SURSULL� vQ� &RQJUHV� SH� ED]D� YRWXULORU� H[SULPDWH� GH�electorat. &DQGLGD LL�FDUH�vQWUXQHVF�R�PDMRULWDWH�GH�YRWXUL�OD�QLYHO�GH�VWDW��GH�RELFHL�SULPHVF�WRDWH�YRWXULOH�statului respectiv peQWUX�DOHJHULOH�FDUH�VH�GHVI úRDU �OD�QLYHO�IHGHUDO�

3RWULYLW�&RQVWLWX LHL��PHPEULL�&DPHUHL�5HSUH]HQWDQ LORU�YRWHD] �SHQWUX�DOHJHUHD�3UHúHGLQWHOXL��

LDU�6HQDWXO�YRWHD] �SHQWUX�9LFHSUHúHGLQWH��'H�DVHPHQHD��VH�IDF�SUHFL] UL�vQ�OHJ WXU �FX�VXFFHVLXQHD�OD�

IXQF LD�GH�3UHúHGLQWH��UHVSHFWLY�9LFH-SUHúHGLQWH�DWXQFL�FkQG�DSDU�VLWXD LL�VSHFLDOH�

&DQGLGD LL� OD� 3UHúHGLQ LH� úL� OD� 9LFHSUHúHGLQ LH� VXQW� DOHúL� GLQ� UkQGXULOH� SULQFLSDOHORU� SDUWLGH�

politice.

*XYHUQXO�1D LRQDO�DUH�FkWHYD�UHJXOL�GXS �FDUH�vúL��VHOHFWHD] �FDQGLGD LL�

3XWHUHD�úL�UHVSRQVDELOLWDWHD�3UHúHGLQWHOXL�VXQW�SUHFL]DWH�vQ�$UW��GLQ�&RQVWLWX LH�

$FHVWD�DUH�DO WXUL�GH�IXQF LD�GH�ùHI�DO�6WDWXOXL�úL�SH�FHD�GH�ùHI�DO�([HFXWLYXOXL�

3UHúHGLQWHOH��GH�DVHPHQHD��DUH�úL�IXQF LD�GH�&RPDQGDQW�DO�)RU HORU�$UPDWH��úL�FX�permisiunea a

GRX � WUHLPL� GLQ� 6HQDW� poate încheia tratate cu alte state, poate desemna ambasadori, MXGHF WRUL�

federali�úL�membrii în Birourile Statelor Unite.

3UHúHGLQWHOH�SRDWH�VHPQD�VDX�GLPSRWULYD�poate exercita dreptul de veto pentru legile care au

fost discutate în Congres.

ÌQ� &RQVWLWX LH� VH� PHQ LRQHD] � IDSWXO� F � 9LFHSUHúHGLQWHOH� 6WDWHORU� 8QLWH� HVWH� úL� 3UHúHGLQWHOH�

6HQDWXOXL�$PHULFDQ��úL��SULQ�XUPDUH��DUH�VDUFLQL�GHULYDWH�GLQ�DFHDVW �IXQF LH��OD�FDUH�VH�DGDXJ �úL�FHOH�

SULPLWH�GH�OD�3UHúHGLQWH�

15.2.�5HSUH]HQWDUHD�DXWRULW LL

Într-XQ�VWDW�GHPRFUDWLF�GH�GUHSW�H[LVW �R�VHSDUDUH�FODU �D�FHORU�WUHL�UDPXUL�GLVWLQFWH�DOH�DXWRULW LL�

(vezi figura nr.9. Organigrama administratiei S.U.A.).

��$XWRULWDWHD�MXULGLF

Sistemul legislativ al SUA se fundamentHD] �SH�&RQVWLWX LH�úL�SH�principiile legii engleze. În

timp, a fost conceput un Cod de legi.

&HD�PDL�PDUH�SDUWH�GLQ�MXGHF WRULL�IHGHUDOL�VXQW�QXPL L�GH�3UHúHGLQWH��FX�DFRUGXO�6HQDWXOXL��&HD�

PDL� vQDOW � &XUWH� GLQ� 68$� HVWH� &XUWHD� 6XSUHP � D� 6WDWHORU Unite ale Americii�� vQYHVWLW � FX� SXWHUH�

MXULGLF �SRWULYLW�&RQVWLWX LHL�

Figura nr. 9. Organigrama administratiei S.U.A.

�$FHDVWD�GH LQH�DXWRULWDWHD�VXSUHP �DVXSUD�WXWXURU�SUREOHPHORU�FRQVWLWX LRQDOH�úL�LPSOLFLW�VWDWDOH�

în care SUA sunt implicate. &XUWHD�6XSUHP �HVWH�IRUPDW �GLQ�QRX �MXGHF WRUL��QXPL L�GH�3UHúHGLQWH�úL�FRQILUPD L�GH�6HQDW� ([LVW �vQV �WUHL�WLSXUL�GH�&XU L�vQ�VLVWHPXO�IHGHUDO�

- &XU LOH�GH�-XGHFDW �GH�OD�QLYHO�GH district; - &XU LOH�GH�-XGHFDW �DOH�6WDWHORU�8nite;

-��&XU LOH�GH�$SHO�DOH�68$. &XU LOH� GLQ� VWDW� DX� R� VWUXFWXU � ELQH� GHILQLW �� ÌQ� ILHFDUH� VWDW�� MXGHF WRULL� SRW� IL� QXPL L� GH�

*XYHUQDWRU� VDX� DOHúL�� ÌQ� FD]XO� XQRU� GHFL]LL� DOH� &XU LL� GH� 6WDW�� FDUH� DX� LPSOLFD LL� vQ� &RQVWLWX LD�)HGHUDO �VDX�vQ�FHOHODOWH�OHJL��SRW�IL�VHVL]DWH�&XU LOH�GH�$SHO�DOH�6WDWXOXL�úL�FKLDU�&XUWHD�6XSUHP � -XGHF WRULL�ORFDOL�DX�SXWHUH�MXULGLF �OLPLWDW ��LDU�vQ�FDGUXO�VLVWHPXOXL�MXULGLF�GH�OD�QLYHO�ORFDO�QX�H[LVW �R�LHUDUKLH�FODU�GHILQLW � $XWRULWDWHD�MXULGLF �IHGHUDO �VH�H[HUFLW �SULQ�LQWHUPHGLXO��D�89 Districte Federale sau &XU L�GH�

-XGHFDW ��)LHFDUH�VWDW�DUH�FHO�SX LQ�R�DVWIHO�GH�&XUWH�FX�Fk LYD�MXGHF WRUL�FDUH�VXQW�GHVHPQD L�SHQWUX�D�VROX LRQD�FD]XULOH�FLYLOH�úL�SHQDOH� 'XS �GLVFXWDUHD�FD]XULORU�OD�DFHVW�QLYHO�VH�SRW�Vesiza &XU LOH�GH�$SHO vQ�QXP U�GH��úL�&XUWHD�6XSUHP . ([LVW �úL�&XU L�)HGHUDOH�6SHFLDOH care deservesc anumite domenii de activitate: -�&XUWHD�GH�5HFODPD LL�D�6�8�$�� -�&XUWHD�GH�&RPHU �,QWHUQD LRQDO�D�6�8�$��

&RQVWLWX LD��6�8�$�

$XWRULWDWHD�([HFXWLY

3UHúHGLQWH 9LFHSUHúHGLQWH

Departamentele Cabinetului

��

��

��

�� Energie

! � � � ��"��#$�$� � � � � �sociale

Amenajarea Teritoriu-% & ' (*)*+�,�-�./% 0 1�23+5462 7 1�8

Interne 9 � # � � � � : � �

��;� � �=<>� � � � � Transporturi Trezorerie

�?�;� � �pt.Veterani

@ ��

$JHQ LD�GH�3URWHF LD�0HGLXOXL

Conducerea Micilor Afaceri

Biroul de Management al Documentelor

Umane

$GPLQLVWUD LD�1D LRQDO �6SD LDO

úL�$HURQDXWLF

2UJDQL]D LD�SHQWUX�Servicii Generale

� � � �/�� A��B5�A�� # � � � � �

Congresul

$JHQ LLOH�&RQJUHVXOXL

Biroul de Contabilitate GeQHUDO

$XWRULWDWHD�-XULGLF

&XUWHD�6XSUHP

&XU LOH�GH�$SHO

&XU LOH�'LVWULFWXDOH

Biroul de Conducere

úL�%XJHW

- Curtea de Apel a Armatei S.U.A.; - Curtea de Taxe a S.U.A.; -�&XU LOH�FDUH�DQDOL]HD] �VLWXD LLOH�GH�IDOLPHQW�FDUH�DSDU�vQ�6WDWHOH�8QLWH� ��$XWRULWDWHD�OHJLVODWLY 7RDWH�SXWHULOH�OHJLVODWLYH�vQ�68$�VXQW�SUHFL]DWH�GH�&RQVWLWX LH�vQ�$UW��úL�VXQW�H[HUFLWDWH�GH�FHOH�GRX �PDUL�JUupuri din Congresul Statelor Unite: 6HQDWXO�úL�&DPHUD�5HSUH]HQWDQ LORU. 6HQDWXO�HVWH�IRUPDW�GLQ�FkWH�GRL�PHPEUL�DL�ILHF UXL�VWDW�úL�FDUH�VXQW�DOHúL�SHQWUX�R�SHULRDG �GH�úDVH�DQL� &DPHUD�5HSUH]HQWDQ LORU�HVWH�IRUPDW �GLQ��GH�PHPEUL�� UHSDUWL]D L�SURSRU ional între State potrivit alegerilor care au loc la fiecare doi ani. Congresul American ia decizii în SUREOHPHOH�GH�OHJLVOD LH� LQL LD] �OHJL, vPERJ HúWH�FRQ LQXWXO�

FHORU�H[LVWHQWH�úL�DQDOL]HD] �SURSXQHULOH�FDUH�YLQ�GLQ�SDUWHD�3UHúHGLQWHOXL� Congresul DUH�� GH�DVHPHQHD�� FRPSHWHQ D� GH� D� SHUFHSH� WD[H� úL� D� DSURED� XQHOH� VHUYLFLL�� GH� D�

DFRUGD�vPSUXPXWXUL�VDX�GH�D�VXV LQH�ILQDQFLDU�DF LXQLOH�FDUH�VH�GHVI úRDU �OD�QLYHOXO�H[HFXWLYXOXL� 3UHJ WLUHD�FRQ LQXWXOXL�OHJLORU�VH�GHVI úRDU �vQ�FDGUXO�XQRU�comisii, sau comitete organizate pe OkQJ �ILHFDUH�&DPHU . $FHVWH� FRPLVLL� VXQW� IRUPDWH� GLQ� VHQDWRUL� úL� UHSUH]HQWDQ L� FDUH� VWXGLD] �� DQDOL]HD] � úL� IDF�SURSXQHUL�SHQWUX�FDGUXO�OHJLVODWLY�úL�SHQWUX�SROLWLFLOH�vQ�GLIHULWH�GRPHQLL� ([LVW ��DVWIHO�GH�FRPLVLL�vQ�6HQDW�úL��vQ�&DPHUD�5HSUH]HQWDQ LORU� 7RDWH�DFHVWH�FRPLVLL�DX� OD�UkQGXO� ORU�DOWH�VXEFRPLVLL�FDUH�VH�RFXS �FX�SUREOHPH�VSHFLILFH�FH�apar în domeniul respectiv. 'H� DVHPHQHD�� ILHFDUH� GLQ� FHOH� GRX � &DPHUH� SRDWH� VWDELOL� úL� comisii ad-hoc sau comisii de investigare, daU�GH�UHJXO �DFHVWHD�DX�R�GXUDW �OLPLWDW �GH�IXQF LRQDUH��úL�QX�SRW�SURSXQH�WH[WH�GH�OHJH� În prezent ILHFDUH� &DPHU are câte cinci Comisii speciale� úL� XQ� Comitet mixt� DO� FHORU� GRX �&DPHUH�FDUH�VH�RFXS �FX�GLVFXWDUHD�SUREOHPHORU�FRPXQH�DFHVWRUD� ([LVW �vQ prezent patru tipuri de Comitete:

- Comitetul Economic.; - Comitetul Bibliotecilor; - &RPLWHWXO�SHQWUX�7LS ULWXUL� - Comitetul pentru Aplicarea de Taxe.

)LHFDUH� PHPEUX� DO� &RQJUHVXOXL� HVWH� VSULMLQLW� vQ� GHVI úXUDUHD� DFWLYLW LL� VDOH� GH� F WUH� XQ�QXP U�GH�SHUVRDQH�SO WLWH�SHQWUX�PXQFD�ORU��$VWIHO��VHQDWRULL�FRODERUHD] �FX��- 60 persoane, în IXQF LH�GH�QXP UXO�SRSXOD LHL�SH�FDUH�R�UHSUH]LQW � ÌQ��QXP UXO�SHUVRDQHORU�FDUH� I FHDX�SDUWH�GLQ�FRPLVLL�D� IRVW�� OD�QLYHOXO�&RQJUHVXOXL��GH�aproximativ 18000. 15.2.3. AXWRULWDWHD�H[HFXWLY 3UHúHGLQWHOH�HVWH�ùHIXO�6WDWXOXL��úL�DO�*XYHUQXOXL�úL�vPSUHXQ �FX�XQ�9LFHSUHúHGLQWH�VXQW�DOHúL� &RQVWLWX LD� QX� GHWDOLD] � UHVSRQVDELOLW LOH� 3UHúHGLQWHOXL�� &kWHYD� SUHFL] UL� VXQW� I FXWH� vQ� DFHVW�VHQV��(OH�VH�UHIHU �OD�H[HUFLWDUHD�IXQF LLORU�vQ�GRPHQLXO�PLOLWDU��FRQVWLWXLUHD�GLIHULWHORU�ELURXUL��QXPLUHD�XQRU�MXGHF WRUL�DPEDVDGRUL�úL�PLQLúWUL��SUHFXP�úL�vQWUH LQHUHD�XQHL�UHOD LL�SHUPDQHQWH�FX�&RQJUHVXO� 3UHúHGLQWHOH� SUH]LQW � vQ� ILHFDUH� DQ� XQ� 0HVDM� F WUH� 6WDWHOH� 8QLXQLL în care face cunoscute SULQFLSDOHOH�SULRULW L�DOH�SROLWLFLL�SUH]LGHQ LDOH� 3UHúHGLQWHOH� DF LRQHD] � GLUHFW� VDX� LQGLUHFW� SULQ� FRQVXOWDQ L�� úHIL� GH� GHSDUWDPHQWH�� VDX�PDQDJHUL� GH� QLYHO� VXSHULRU� GLQ�FDGUXO� VHUYLFLLORU� FLYLOH� IHGHUDOH� SHQWUX��SUHJ WLUHD� úL� WUDQVPLWHUHD�F WUH�&RQJUHV�D�EXJHWXOXL�IHGHUDO�DQXDO��SUHJ WLUHD�SURSXQHULORU�OHJLVODWLYH�FDUH�XUPHD] �D�IL�VXSXVH�GLVFX LHL� vQ�&RQJUHV� úL� LPSOHPHQWDUHD� SROLWLFLORU� úL� SURJUDPHORU� GH�DSOLFDUH� D� FRQ LQXWXOXL� OHJLORU�federale.

%LURXO�ùHIXOXL�GH�*XYHUQ %LURXO� 3UHúHGLQWHOXL, cunoscut sub numele de &DVD� $OE , este format din aproximativ 400 persoane . $FWLYLWDWHD�GLQ�FDGUXO�&DVHL�$OEH�HVWH�FRRUGRQDW �GH�F WUH�XQ�ùHI�GH�3HUVRQDO� $OWH� ELURXUL� VXQW� FRQGXVH� GH� F WUH� &RQVXOWDQWXO�3UHúHGLQWHOXL pentru probleme de securitate QD LRQDO ��1X�H[LVW �R�FRQILJXUD LH�VWDQGDUG�SHQWUX�&DVD�$OE ��ILHFDUH�3UHúHGLQWH�DUH�SRVLELOLWDWHD�GH�D�PRGLILFD�VWUXFWXUD�H[LVWHQW �DúD�FXP�FRQVLGHU �� 7R L� PHPEULL� &DVHL� $OEH� VXQW� QXPL L� GH� 3UHúHGLQWH� úL� DX� PLVLXQHD� GH� D� SDUWLFLSD� OD� WRDWH�DF LXQLOH�FDUH�LPSOLF �UHVSRQVDELOLW LOH�3UHúHGLQWHOXL�vQ�FDOLWDWHD�VD�GH�ùHI�DO�6WDWXOXL��&RPDQGDQW�DO�$UPDWHL�úL�ùHI�DO�*XYHUQXOXL� 'H� DVHPHQHD�� SHUVRQDOXO� GH� OD� &DVD� $OE � vQGHSOLQHúWH� úL� R� VHULH� GH� VDUFLQL� vQ� GRPHQLXO�HFRQRPLF��GH�VHFXULWDWH�QD LRQDO ��GH�SROLWLF �H[WHUQ ��UHOD LL�FX�PDVV-PHGLD��FRRUGRQDUH�D�DFWLYLW LL�Cabinetului, de stabilire a agendei de lucru etc. 9LFHSUHúHGLQWHOH�DUH�vQ�VXERUGLQH�XQ�QXP U�UHGXV�GH�SHUVRDQH�FX�VDUFLQL�VLPLODUH� %LURXO�GH�OD�&DVD�$OE cuprinde: - Secretariatul Cabinetului; -�'HSDUWDPHQWXO�GH�3ROLWLF �,QWHUQ � -�'HSDUWDPHQWXO�GH�&RQVXOWDQ �vQ�'RPHQLXO�/HJLVODWLY�

-�'HSDUWDPHQWXO�GH�$FWLYLWDWH�/HJLVODWLY � -�'HSDUWDPHQWXO�GH�&RQGXFHUH�úL�$GPLQLVWUDUH�

-�'HSDUWDPHQWXO�1D LRQDO�GH�6HFXULWDWH� -�'HSDUWDPHQWXO�1D LRQDl de Servicii; -�'HSDUWDPHQWXO�GH�$FWLYLWDWH�3ROLWLF � -�'HSDUWDPHQWXO�GH�3HUVRQDO�DO�3UHúHGLQ LHL� -�6HFUHWDULDWXO�SHQWUX�5HOD LD�FX�3UHVD� -�'HSDUWDPHQWXO�SHQWUX�5HOD LL�3XEOLFH�úL�$FWLYLWDWH�,QWHUJXYHUQDPHQWDO � - Secretariatul de Personal. Deciziile sunt fundamentate la nivelul Cabinetului în cadrul celor 14 departamente ale acestuia. &DELQHWXO�VH�UHXQHúWH�VXE�FRQGXFHUHD�3UHúHGLQWHOXL�úL�XQHRUL�SHQWUX�SUREOHPHOH�SDUWLFXODUH�VH�IRUPHD] �PLFL�JUXSXUL�GH�DQDOL] . &RQVLOLXO�1D LRQDO�GH�6HFXULtate UHSUH]LQW �JUXSXO�SHUPDQHQW�GH�FRQVXOWDQ �DO�3UHúHGLQWHOXL�vQ�SUREOHPHOH�GH�SROLWLF �PLOLWDU �LQWHUQ �úL�H[WHUQ � $FHVW�&RQVLOLX�1D LRQDO�D�IRVW�FRQVWLWXLW�SULQ�OHJH�vQ�DQXO��úL�HVWH�IRUPDW�GLQ�3UHúHGLQWH��9LFHSUHúHGLQWH� úL� 6HFUHWDULL� GH� 6WDW� úL� GH� $S UDUH�� 'LUHFWRUXO� $JHQ LHL� &HQWUDOH� SHQWUX� &HUFHWDUH� vQ�'RPHQLLOH�GH�9kUI�HVWH�XQXO�GLQ�FRQVXOWDQ LL�&RQVLOLXOXL� $O WXUL� GH� SHUVRQDOXO� FDUH� IDFH� SDUWH� GLQ� &DELQHWXO� GH� OD� &DVD� $OE � H[LVW � XQ� QXP U� GH�ELURXUL�DJHQ LL�FDUH�IDF��GH�DVHPHQHD��SDUWH�GLQ %LURXO�([HFXWLY�DO�3UHúHGLQWHOXL: - Consiliul Economic; - Consiliul pentru calitatea Mediului; -�&RQVLOLXO�1D LRQDO �GH�6HFXULWDWH�� - Biroul Administrativ; -�%LURXO�GH�&RQGXFHUH�úL�GH�)XQGDPHQWDUH�D�%XJHWXOXL� -�%LURXO�1D LRQDO�SHQWUX�&RQWUROul Drogurilor -�%LURXO�SHQWUX�6WLLQ �úL�7HKQRORJLH -�%LURXO�SHQWUX�5HSUH]HQWDQ �&RPHUFLDO �D�6�8�$� Ministerele - Departamentele

0LQLVWHUHOH�VXQW�LQWHJUDWH�vQ�VWUXFWXU �FD�GHSDUWDPHQWH� ([LVW �14 departamente, conduse de un ùHI�care este membru îQ�&DELQHWXO�3UHúHGLQWHOXL.

Acestea sunt: - Departamentul de Stat - Departamentul Financiar

-�'HSDUWDPHQWXO�GH�$S UDUH -�'HSDUWDPHQWXO�GH�-XVWL LH - Departamentul de Interne -�'HSDUWDPHQWXO�GH�$JULFXOWXU -�'HSDUWDPHQWXO�GH�&RPHU - DepartaPHQWXO�GH�0XQF -�'HSDUWDPHQWXO�GH�6 Q WDWH� - Departamentul pentru Servicii Sociale -�'HSDUWDPHQWXO�SHQWUX�&RQVWUXF LL�GH�/RFXLQ H�úL�'H]YROWDUH�8UEDQ -�'HSDUWDPHQWXO�GH�7UDQVSRUW�úL�(QHUJLH -�'HSDUWDPHQWXO�GH�ÌQY PkQW� - Departamentul pentru Veterani Ierarhia in cadrul unui departament/ minister se prezinta in figura 10

GLQ�DGPLQLVWUD LD�DPHULFDQ

Guvernele Regionale ([LVW ��GLIHUHQ H�vQWUH�FHOH��GH�VWDWH�DPHULFDQH��vQ�SULPXO�UkQG�GDWRULW �VXSUDIH HL�SH�FDUH�VH vQWLQG��GDU�úL�QXP UXOXL�SRSXOD LHL� $FHVWHD� DX� XQ� SXWHUQLF� LPSDFW� DVXSUD� DVSHFWHORU� VWUXFWXUDOH�� ILQDQFLDUH� úL� H[HFXWLYH� FDUH� VH�GHVI úRDU �OD�QLYHO�GH�VWDW� )LHFDUH� VWDW� DUH� SURSULD� VD� &RQVWLWX LH� FDUH� RIHU � SRVLELOLWDWHD� XQHL� DXWRFRQGXFHUL� vQ� FDGUXO�JHQHUDO� DVLJXUDW� GH� DGPLQLVWUD LD� IHGHUDO �� &RQVWLWX LLOH� VWDWHORU� VXQW� PXOW� PDL� GHWDOLDWH� GHFkW�&RQVWLWX LD�)HGHUDO ��H[FHS LH�IDFH�&RQVWLWX LD�VWDWXOXL�9HUPRQW�� 'DF � QH� UHIHULP� OD� RUJDQL]DUH� úL� PRG� GH� DF LXQH�� ILHFDUH� VWDW� XUPHD] � PRGHOXO� *XYHUQXOXL�FeGHUDO��GHVI úXUkQG�DFWLYLW L�vQ�FHOH�WUHL�GRPHQLL��OHJLVODWLY��MXULGLF�úL�H[HFXWLY� $FWLYLW LOH�H[HFXWLYH�VXQW�FRQGXVH�GH�F WUH�XQ�Guvernator�DOHV�SHQWUX�R�SHULRDG �de patru ani. Biroul Guvernatorului este format dintr-XQ�QXP U�UHODWLY�PLF�GH�SHUVRDQH� 3XWHUHD� *XYHUQDWRUXOXL� YDULD] � GH� OD�XQ� VWDW� OD�DOWXO�� GDU� vQ� FHOH�PDL� PXOWH� VWDWH� DFHVWD� HVWH�vPSXWHUQLFLW�V �HODERUH]H�EXJHWXO�VWDWXOXL��V �DEURJH�OHJL��V �SURSXQ �SURJUDPH�OHJLVODWLYH� 0DMRULWDWHD�UHSUH]HQWDQ LORU�FDUH�IDF�SDUWH�GLQ�FRUSXO�OHJLVODWLY�SRW�DSDU LQH�DOWRU�SDUWLGH�GHFkW�celui din care face parte Guvernatorul.

Secretar General

Secretar Adjunct

Subsecretari

6HFUHWDUL�$VLVWHQ L

6HFUHWDUL�$VLVWHQ L�$GMXQF L

Biroul Directorilor de departamente

ùHILL�GH�UDPXUL

Figura nr. 10. Ierarhia în cadrul unui minister/departament GLQ�DGPLQLVWUD LD�DPHULFDQ

��SHUVRDQ ��SHUVRDQ

1-3 persoane 6-10 persoane mai multe persoane mai multe persoane

În toate statele *XYHUQDWRUXO��FD�ùHI�DO�([HFXWLYXOXL��QXPHúWH�VHFUHWDULL sau comisionarii care FRQGXF�DJHQ LLOH prin care se aplica strategiile si politicile guvernului statului respectiv. $FHVWH�DJHQ LL�VXQW�FRQVWLWXLWH��vQ�SULQFLSDO��vQ�XUP WRDUHOH�GRPHQLL��DGPLQLVWUD LH�úL�SUREOHPH�GH� SHUVRQDO�� DJULFXOWXU �� FRPHU �� ILQDQ H�� V Q WDWH�� vQY PkQW�� SURWHF LD� PHGLXOXL�� DVLVWHQ � VRFLDO ��transport etc. $JHQ LLOH�VWDWXOXL�VXQW�LQGHSendente. )LHFDUH�VWDW�DUH�SURSULD�VD�RUJDQL]DUH�PLOLWDU ��FXQRVFXW �VXE�QXPHOH�GH�*DUGD�1D LRQDO ��FDUH�UHXQHúWH� DSUR[LPDWLY� �� GH� SHUVRDQH�� DIODWH� VXE� GLUHFWD� FRRUGRQDUH� D� *XYHUQDWRUXOXL�*DUGD�1D LRQDO � HVWH� IRORVLW �� vQ� JHQHUDO�� SHQWUX� UH]ROYDUHD� SUoblemelor de dezastre naturale, sau pentru DS UDUHD�RUGLQLL�SXEOLFH� ÌQ�GRPHQLXO�OHJLVODWLY�WRDWH�VWDWHOH��PDL�SX LQ�1HEUDVND��DX�SURSULXO�ORU�FRUS�OHJLVODWLY�IRUPDW�GLQ�GRX �&DPHUH��6HQDWXO�úL�&DPHUD�5HSUH]HQWDQ LORU� În Statele Unite ale Americii exist � úL� guverne locale, create pentru a exercita puterea *XYHUQXOXL�1D LRQDO� *XYHUQHOH� ORFDOH� VXQW� RUJDQL]DWH� úL� IXQF LRQHD] � OD� QLYHOXO�� PXQLFLSDOLW LORU� �RUDúHOH��

districtelor. Din punct de vedere geografic, statele sunt divizate în districte sau comitate.Aceste comitate VDX�GLVWULFWH�DX�SXWHUH� OHJLVODWLY �GHVWXO�GH�PLF ��GDU�VXQW� UHVSRQVDELOH� vQ�SULQFLSDO�SHQWUX�aplicarea OHJLORU��FLUFXOD LD�GRFXPHQWHORU�úL�QLYHOXO�GH�WUDL�DO�SRSXOD LHL�GLQ�XQLWDWHD�DGPLQLVWUDWLY-WHULWRULDO � Comitatele sunt conduse GH�F WUH�XQ�%LURX�GH�8UP ULUH�VDX�GH�F WUH�XQ�Comisionar, care SRDWH�IL�DOHV��%LURXO�GH�8UP ULUH�HVWH�IRUPDW�GLQ�VXSHUYL]RUL�DL�RUDúXOXL�UHVSHFWLY��$OWH�RILFLDOLW L�FXP�DU�IL�úHULILL��SURFXURULL��IXQF LRQDULL�úL�FRQWDELOXO�FRPLWDWXOXL�VXQW�DOHúL�SULQ�YRW� ÌQ� RUDúHOH� PLFL� VH� IRUPHD] � XQ� Consiliu de Conducere�� DL� F UXL� PHPEUL� VXQW� DOHúL�� $FHVW�&RQVLOLX� GHVHPQHD] � XQ� 0DQDJHU� DO� 2UDúXOXL�� FDUH� DGPLQLVWUHD] � RUDúXO�� vQ� WLPS� FH� &RQVLOLXO�VXSHUYL]HD] �DFWLYLWDWHD�VD� ÌQ� PDMRULWDWHD� RUDúHORU�� ùHIXO� ([HFXWLY� HVWH� DOHV� vQ� SHUVRDQD� 3ULPDUXOXL� VDX� D� XQXL� úHI� GH�departament.


I. Statul - S.U.A. este o republica federala - Guvernul este organizat si functioneaza pe principiile constitutionalitatii - seful statului este Presedintele, ales in mod indirect de catre cetateni printr-un scrutin electoral - seful Statului mai are si functia de Sef al Executivului si de Comandant al Fortelor Armate II. Structura autoritatii 1)Autoritatea juridica - sistemul legislativ al S.U.A. se fundamenteaza pe Constitutie si pe principiile legii engleze, in timp fiind conceput un Cod de legi - cea mai mare parte din judecatorii federali sunt numiti de Presedinte, cu acordul Senatului - cea mai inalta Curte din S.U.A. este Curtea Suprema a S.U.A. formata din 9 judecatori, numiti de Presedinte si confirmati de Senat 2) Autoritatea legislativa - toate puterile legislative in S.U.A. sunt exercitate de: 1) Senat

2)Camera Reprezentantilor - Senatul este format din cate 2 membri ai fiecarui stat care sunt alesi pentru o perioada de 6 ani - fiecare Camera are cate: 5 Comisii speciale si 1 Comitet mixt al celor 2 Camere care se ocupa cu discutarea problemelor comune acestora 3) Autoritatea executiva - seful Statului si al Guvernului este Presedintele - Presedintele si vicepresedintele sunt alesi - Presedintele prezinta in fiecare an un Mesaj catre Statele Unite in care face cunoscute princialele prioritati ale politicii prezidentiale

CUVINTE-CHEIE

� Republica federala

� Principiul constitutionalitatii

� Curtea Suprema a S.U.A.

� Districte federale

� Curti federale speciale

� Camera Reprezentantilor

� Comisii de investigare

� Comitet mixt

� Casa Alba

� Comisia de Consultanta in Probleme Interguvernamentale


� $UPHQLD�$QGURQLFHDQX��0DQDJHPHQW�SXEOLF�LQWHUQD LRQDO��(G��(FRQRPLFD��

� Herman Prichett, The American Constitutional System, McGraw-Hill Book Company, New

York, 1976.

� Iorgovan A., Drept Administrativ, tratat EOHPHQWDU��YRO��+HUFXOHV��%XFXUHúWL��

� Irving J., Decision Making: Psychological Analysis of Conflict, Choice and Commitment,

Fre Press, New York, 1987.

� Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The Dorssey

Press, 1988.

� Farmer R., McGoun, Advances in International Comparative Management, JAI Press,

Greenwich, Connecticut, vol. I, 1984, vol. II, 1986, vol. III, 1988.

� Farnham D., New Public managers in Europe, ICSA, Publishing Cambrisge, 1996.

� Flynn N., Managing Public Services, Martin’s Press, New York, 1990.

� Fremont L., Public Budgeting, New York, 1983.

� Garson D., Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York, 1991.

� Gawthrop L., Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington, University of



1) Ce functii indeplineste Presedintele S.U.A.?

2) Pe ce se fundamenteaza sistemul legislativ al S.U.A.?

3) Cine exercita puterea legislativa a S.U.A.?

4) Cum se numeste Biroul Presedintelui S.U.A. si din cati membri este format?

5) Ce sarcini indeplinesc membrii Casei Albe?

6) Cine este mana dreapta a Presedintelui S.U.A.?

7) De cine sunt conduse cele mai multe orase din S.U.A.?

STUDIU DE CAZ 81�&216,/,8�-8'( ($1�6(�35(=,17

&RQVLOLXO�-XGH HDQ��&-��HVWH�R�DXWRULWDWH�D�DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH��FRQVWLWXLW �vQ�MXGH ��FDUH�

IXQF LRQHD] �SH�ED]D�SULQFLSLLORU�DXWRQRPLHL�ORFDOH�úL�GHVFHQWUDOL] ULL�VHUYLFLLORU�SXEOLFH� Are un rol determLQDQW�vQ�FRRUGRQDUHD�DFWLYLW LL�FRQVLOLLORU�ORFDOH��RU úHQHúWL�úL�PXQLFLSDOH�

vQ�YHGHUHD�UHDOL] ULL�VHUYLFLLORU�SXEOLFH�GH�OD�QLYHO�MXGH HDQ� &-�D�IRVW�GHFODUDW�OHJDO�FRQVWLWXLW�vQ�úHGLQ D�GLQ��DSULOLH��úL�vúL�GHVI úRDU �DFWLYLWDWHD�

pe baza Legii 69/��UHSXEOLFDW �vQ��SULQ�/HJHD��úL�SH�ED]D�2UGRQDQ HL�QU��FDUH�D�O UJLW�DXWRQRPLD�FRQVLOLLORU�MXGH HQH��$VWIHO��FHL��FRQVLOLHUL�DOHúL�OD�GDWD�GH��DSULOLH��DX� IRVW� YDOLGD L� úL� DX� GHSXV� MXU PkQWXO�� GHYHQLQG� DVWIHO� SULPLL� FRQVLOLHUL� MXGH HQL� DOHúL� vQ� PRG�GHPRFUDWLF�GXS �GHFHPEULH��

$VWIHO��vQ�úHGLQ D�GH�FRQVWLWXLUH�DX�IRVW�DOHúL� - 3UHúHGLQWHOH�&RQVLOLXOXL�-XGH HDQ - 9LFHSUHúHGLQ LL�&RQVLOLXOXL�-XGH HDQ�- 2 persoane - 0HPEULL�'HOHJD LHL�3HUPDQHQWH�- 6 persoane $X�IRVW�DOF WXLWH��&omisii de specialitate ale Consiliului: 1. Comisia de studii, prognoze economico-VRFLDOH�� ILQDQ H� úL� DGPLQLVWUDUHD� GRPHQLului

SXEOLF�úL�SULYDW 2. &RPLVLD�GH�RUJDQL]DUH�úL�GH]YROWDUH�XUEDQLVWLF ��UHDOL]DUHD�OXFU ULORU�SXEOLFH��SURWHF LD�

PHGLXOXL�vQFRQMXU WRU��FRQVHUYDUHD�PRQXPHQWHORU�LVWRULFH�úL�GH�DUKLWHFWXU 3. &RPLVLD�SHQWUX�VHUYLFLL�SXEOLFH�úL�FRPHU 4. &RPLVLD� SHQWUX� DFWLYLW L� úWLLQ LILFH�� vQY PkQW�� V Q WDWH�� FXOWuU �� SURWHF LH� VRFLDO ��

VSRUW�úL�DJUHPHQW 5. &RPLVLD� GH� DGPLQLVWUDUH� SXEOLF �� MXULGLF �� DS UDUHD� RUGLQLi publice, respectarea

GUHSWXULORU�úL�OLEHUW LORU�FHW HQHúWL 6. &RPLVLD�SHQWUX�DJULFXOWXU ��LQGXVWULH�DOLPHQWDU �úL�VLOYLFXOWXU � &RQVLOLXO� MXGH HDQ� VH� vQWUXQHúWH� FX� RFD]LD� úHGLQ HORU� RUGLQDUH� WULPHVWULDOH� úL� vQ� úHGLQ H�

extraordinare ori de câte ori este neYRLH�� OD� FHUHUHD� 3UHúHGLQWHOXL� &RQVLOLXOXL�� D� FHO� SX LQ� �� GLQ�QXP UXO�PHPEULORU�FRQVLOLXOXL�VDX�OD�LQL LDWLYD�'HOHJD LHL�3HUPDQHQWH�

&RQVLOLXO�MXGH HDQ�DGRSW �KRW UkUL�SRWULYLW�DWULEX LLORU�VDOH�GHILQLWH�GH�/HJHD�� 'HOHJD LD� 3HUPDQHQW � D� FRQVLOLXOXL� MXGH HDQ�� SULQ� H[HUFLWDUHD� DWULEX LLORU� VDOH� UHDOL]HD] �

FRQGXFHUHD�RSHUDWLY �D�DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH�MXGH eQH��'HOHJD LD�3HUPDQHQW �LD�GHFL]LL�FDUH�GHYLQ�H[HFXWRULL�GXS �FH�DX�IRVW�DGXVH�OD�FXQRúWLQ �SHUVRDQHORU�LQWHUHVDWH�

'HOHJD LD� 3HUPDQHQW � VH� FRPSXQH� GLQ� 3UHúHGLQWH�� 9LFHSUHúHGLQ LL� &RQVLOLXOXL� úL� ��consilieri.

C. J. are : - patrimoniu propriu - SHUVRQDOLWDWH�MXULGLF - DXWRQRPLH�ILQDQFLDU - DXWRQRPLH�GHFL]LRQDO � $FWLYLWDWHD� DFHVWXLD� HVWH� VXSUDYHJKHDW � GH� 0LQLVWHUXO� /XFU ULORU� 3XEOLFH� úL� $PHQDM ULL�

Teritoriului. 9HQLWXULOH�&-�VXQW�GHSR]LWDWH�vQ�FRQWXULOH�7UH]RUHULHL�PXQLFLSLXOXL�úL�SURYLQ�GLQ� - bugetul local; - cote defalcate de la bugetul statului; - transferuri de la bugetul statului; - venituri proprii; - taxe; - impozite pe profit de la regiile autonome de sub autoritatea consiOLXOXL�MXGH HDQ�

- Y UV PLQWH�GLQ�SURILWXO�QHW�DO�UHJLLORU�DXWRQRPH�GH�VXE�DXWRULWDWHD�FRQVLOLXOXL�MXGe HDQ� - UHVWLWXLUHD�GH�IRQGXUL�GLQ�ILQDQ DUHD�EXJHWDU � - WD[H�SHQWUX�HOLEHUDUHD�FHUWLILFDWHORU��DYL]HORU�úL�DXWRUL]D LLORU� - vQFDV UL�GLQ�DOWH�surse. $VWIHO��vQ��VWUXFWXUD�YHQLWXULORU��vQ�PLL�OHL��D�IRVW�XUP WRDUHD�� Programat Realizat Venituri totale 7.851.545 7.739.788 A. Venituri proprii 566.372 592.346 B. Sume din impozite 6.990.173 6.871.390 C. Transfer de la bugetul de stat 295.000 276.052 6WUXFWXUD�FKHOWXLHOLORU��vQ�PLL�OHL��vQ�DQXO��D�IRVW�XUP WRDUHD� Programat Realizat Cheltuieli totale 7.851.545 7.516.788 A. Cheltuieli curente 6.957.245 6.715.514 - cheltuieli de personal 720.839 655.632 - cheltuieli materiale 557.404 413.812 -�VXEYHQ LL 295.739 262.807 - transferuri 5.383.263 5.383.263 B. Cheltuieli de capital 894.300 801.274 În anul��VWUXFWXUD�YHQLWXULORU��vQ�PLL�OHL��SURJUDPDWH�úL�UHDOL]DWH�D�IRVW�XUP WRDUHD� Programat Realizat I. Venituri totale 13.043.666 13.084.53 A. Venituri proprii 604.977 646.000 B. Sume din impozit 11.478.689 11.478.68 C. Transfer din bugetul de stat 960.000 959.83 II. Cheltuieli totale 13.043.666 12.829.69 A. Cheltuieli curente 11.363.121 11.190.18 Cheltuieli de personal 824.800 753.55 Cheltuieli materiale 1.836.150 1.799.53 6XEYHQ LL� 552.888 487.81 Transferuri 8.149.283 8.149.28 B. Cheltuieli de capital 1.680.545 1.639.51

3UH]HQWDUHD�VWUXFWXULL�RUJDQL]DWRULFH�D�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ

Încadrarea cu personal a structurii se prH]LQW �vQ�WDEHOXO�QU�� Tabelul nr. 1

Gruparea personalului pe 3UHJ WLUHD�SHUVRQDOXOXL

Compartiment

Total

)XQF LL�GH

)XQF LL�GH

6XSHULRDU

De personal conducere H[HFX LH 7HKQLF EconomiF Altele Medie ED] 0 1 2 3 4 5 6 7 8 ,��'LUHF LD�DGPLQLVWUD LH�ORFDO

28

6

22

2

10

9

2

5 1. Serviciul juridic contencios

6

1

5

0

3

3

0

0 ��6HUYLFLXO�FRRUGRQDUHD�DFWLYLW LL�

consiliilor locale

6

1

5

2

1

1

0

2 3. Serviciul de stare ciYLO 6 1 5 0 3 2 1 0 4. Serviciul secretariat, protocol, mass-PHGLD�úL��DUKLY

6

1

5

0

2

1

1

2 ��%LURXO�VRFLDO�SHQWUX�SURWHF LD�úL�

DXWRULWDWH�WXWHODU

3

1

2

0

1

2

0

0 ,,�'LUHF LD�FRQWURO 27 5 22 4 17 1 1 4 1. Serviciul control financiar de gestiune

6

1

5

0

6

0

0

0

2. Corpul de control comercial, OLEHU �LQL LDWLY �úL�FODVLILFDUHD�XQLW LORU�GH�DOLPHQWD LH�SXEOLF

6

1

5

3

1

0

0

2

��6HUYLFLXO�UHOD LL�FX�Sublicul 6 1 5 1 3 0 0 2 4. Biroul pentru coordonarea DFWLYLW LL�VHUYLFLLORU�SXEOLFH�

MXGH Hne

3

1

2

0

1

1

1

0

5. Serviciul organizare, resurse XPDQH�úL�VDODUL]are

6

1

5

0

6

0

0

0

,,,��'LUHF LD�SURJUDPH��SURJQR]H��

buget-contabilitate

23

6

17

5

13

2

2

1 1. Serviciul buget 6 1 5 0 5 0 1 0 2. Biroul tarife-SUH XUL 3 1 2 0 2 0 1 0 ��6HUYLFLXO�SURJUDPH��SURJQR] �úL�

LQIRUPDWLF

6

1

5

5

0

2

0

1

4. Serviciul contabilitate 6 1 5 0 6 0 0 0 ,9��'LUHF LD�XUEDQLVP��DPHQDMDUHD�WHULWRULXOXL�úL�OXFU UL�SXEOLFH

21

4

17

11

4

1

2

3 ��6HUYLFLXO�XUEDQLVP�úL�

amenajarea teritoriului

7

1

6

3

0

0

1

3 ��6HUYLFLXO�DGPLQLVWUDUHD�úL�

H[SORDWDUHD�GUXPXULORU�MXGH HQH�úL�

comunale

6

1

5

4

1

0

1

0 ��6HUYLFLXO�SHQWUX�DGPLQLVWUD LD�

GRPHQLXOXL�SXEOLF�úL�SULYDW��

JHVWLXQHD�GDWHORU��LQYHVWL LL�úL�repaUD LL�

7

1

6

4

3

0

0

0

),ù$�32678/8, 1. Postul: inspector de specialitate ��3R]L LD�vQ�VWDWXO�GH�IXQF LXQL: 83 3. Serviciul��,QYHVWL LL�úL�DGPLQLVWUDUHD�GUXPXULORU�MXGH HQH ��&RQGL LL: studii superioare ��5HOD LL:

a. ierarhice: - VXERUGRQDUH�QHPLMORFLW �GLUHFWRUXOXL��GLUHFWRUXOXL�DGMXQFW��úHIXOXL�GH�VHUYLFLX E��IXQF LRQDOH� - cu serviciile din cadrul DUATLP c. de colaborare: - FX� FRQVLOLLOH� ORFDOH� GLQ� MXGH �� VRFLHW LOH� FRPHUFLDOH� úL� UHJLLOH� DXWRQRPH� VXERUGRQDWH�

&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ��FX�FHOHODOWH�VHUYLFLL��GLQ�FDGUXO�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ� d. de reprezentare: - UHSUH]LQW �VHUYLFLXO�GH�LQYHVWL LL��SURLHFWDUH��UHSDUD LL�FDSLWDOH��OXFU UL�SXEOLFH��GUumuri ��$WULEX LL��FRPSHWHQ H��OLPLWH�

• YHULILF �úL�FRQWUDVHPQHD] �VLWXD LLOH�GH�OXFU UL�OD�LQYHVWL LLOH�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ�úL�DOH�consiliilor locale repartizate;

• vQWRFPHúWH�QRWH�GH�IXQGDPHQWDUH�SULYLQG�QHFHVLWDWHD�úL�RSRUWXQLWDWHD�LQYHVWL LLORU • VH�RFXS �GH�vQWRFPLUHD�GRFXPHQWD LLORU�GH�LQYHVWL LL�� LQkQG�vQ�SHUPDQHQ �OHJ WXUD�FX�

proiectanWXO�úL�FRQVLOLXO�ORFDO� • XUP UHúWH� vQFDGUDUHD� OXFU ULORU� UHSDUWL]DWH� vQ� WHUPHQHOH� GLQ� GRFXPHQWD LLOH� WHKQLFR-

HFRQRPLFH�FDUH�DX�SULPLW�DSURE ULOH�OHJDOH� • HODERUHD] � SURLHFWH� WHKQLFH� SHQWUX� H[HFXWDUHD� XQRU� OXFU UL� GH� UHSDUD LL�� DPHQDM UL� úL�

extinderi pentru iPRELOHOH� GLQ� GRPHQLXO� SXEOLF� úL� SULYDW� DO� MXGH XOXL�� vQ� IXQF LH� GH�QHFHVLW L�

• XUP UHúWH� UHDOL]DUHD� SURJUDPXOXL� SHQWUX� FRQVWUXLUHD�� vQWUH LQeUHD� úL� PRGHUQL]DUHD�GUXPXULORU�GH�LQWHUHV�MXGH HDQ�úL�UDSRUWHD] �SHULRGLF�

• VH� RFXS � GH� vQWRFPLUHD� GRFXPHQWD LLORU� vQ� YHGHUHD� RE LQHULL� DYL]HORU� QHFHVDUH�SURPRY ULL�LQYHVWL LLORU��FRQIRUP�OHJLL�

• vQWRFPHúWH� QRWH� LQIRUPDWLYH� VFULVH� DGUHVDWH� úHIXOXL� GH� VHUYLFLX� UHIHULWRU� OD� DFWLYLWatea GHVI úXUDW �

• FHUFHWHD] �úL�UH]ROY �VHVL] UL�DOH�FHW HQLORU�FDUH�VXQW�UHSDUWL]DWH� • contrDVHPQHD] �U VSXQVXULOH�OD�VFULVRUL�úL�VLWXD LLOH�vQWRFPLWH� • GXFH�OD�vQGHSOLQLUH�KRW UkULOH�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ��GHFL]LLOH�úL�GLVSR]L LLOH�SUHúHGLQWHOXL��

QRWHOH�LQWHUQH�DOH�YLFHSUHúHGLQ LORU�úL�VDUFLQLOH�GDWH�GH�FRQGXFHUHD�GLUHF LHL� • U VSXQGH� GLVFLSOLQDU�� PDWHULDO�� DGPLQLVWUDWLY� úL� SHQDO�� GXS � FD]�� GH� UHVSHFWDUHD�

UHJXODPHQWXOXL� úL� OHJLVOD LHL� vQ� H[HUFLWDUHD� VDUFLQLORU� FH-L� UHYLQ�� SUHFXP� úL� GH�H[DFWLWDWHD��OHJDOLWDWHD�úL�VLQFHUiWDWHD�GRFXPHQWHORU�úL�GDWHORU�UDSRUWDWH�

• UHVSHFW �QRUPHOH�GH�FRQGXLW �SUHY ]XWH�vQ�VWDWXWXO�IXQF LRQDUXOXL�SXEOLF� • vQGHSOLQHúWH�úL�DOWH�VDUFLQL�UHSDUWL]DWH�VSUH�UH]ROYDUH��

),ù$�32678/8, 1. Postul: director ��3R]L LD�vQ�VWDWXO�GH�IXQF LXQL: 32 3. Compartimentul��'LUHF LD�&RQWURO ��&HULQ H�� a. Studii superioare economice b. Vechime F��5HOD LL�

c.1. Ierarhice: -�HVWH�VXERUGRQDW�3UHúHGLQWHOXL�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ -�DUH�vQ�VXERUGLQH�úHILL�VHUYLFLLORU�

- Control financiar de gestiune -�&RQWURO�FRPHUFLDO�úL�OLEHUD�LQL LDWLY - Protocol mas-PHGLD��UHOD LL�FX�SXEOLFXO��VHFUHWDULDW��DUKLY

F��)XQF LRQDOH� -� FX� SHUVRQDOXO� GLQ� GLUHF LH�� GLQ� FHOHODOWH� GLUHF LL�� GLQ� DSDUDWXO� SURSULX� DO�

FRQVLOLLORU�ORFDOH��GLQ�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH�úL�UHJLLOH�DXWRQRPH�VXERUGRQDWH��FX�DJHQ LL�HFRQRPLFL

c.3. De reprezentare: -�UHSUH]LQW �&RQVLOLXO�MXGH HDQ�vQ�UHOD LLOH�GH�VSHFLDOLWDWH�FX�DJHQ LL�HFRQRPLFL��

FRQVLOLLOH� ORFDOH�� LQVWLWX LLOH� SXEOLFH� úL� UHJLLOH� DXWRQRPH� VXERUGRQDWH�� FX�PLQLVWHUHOH��DOWH�RUJDQH�FHQWUDOH�DOH�DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH�úL�VHUYiciile publice descentralizate ale acestora

��$WULEX LL ⇒ organi]HD] ��vQGUXP �úL�FRRUGRQHD] �vQWUHDJD�DFWLYLWDWH�D�GLUHc LHL� ⇒ RUJDQL]HD] � DFWLYLWDWHD� GH� FRQWURO� ILQDQFLDU� GH� JHVWLXQH� OD� LQVWLWX LLOH� VXERUGRQDWH��

SUHFXP�úL�OD�FRQVLOLLOH�ORFDOH� ⇒ FRODERUHD] � OD� vQWRFPLUHD� SURJUDPHORU� GH� OXFUX� DOH� VHUYLFLXOXL� FRQWURO� ILQDnciar de

JHVWLXQH�úL�XUP UHúWH�UHDOL]DUHD�DFHVWRUD� ⇒ SUH]LQW � SUHúHGLQWHOXL� &RQVLOLXOXL� MXGH HDQ� � FRQFOX]LLOH� FRQWURDOHORU� HIHFWXDWH� úL�

P VXULOH�FDUH�VH�LPSXQ�SHQWUX�vPEXQ W iUHD�DFWLYLW LL�ILQDQFLDU-FRQWDELOH�úL�WUDJHUHD�OD�U VSXQGHUH�D�FeORU�FDUH�DX�V YkUúLW�QHUHJXOL�

⇒ XUP UHúWH� UHVSHFWDUHD� UHJOHPHQW ULORU� OHJDOH� SULYLQG� HOLEHUDUHD� DXWRUL]D LLORU� SHQWUX�RUJDQL]DUHD�úL�GHVI úXUDUHD�GH�DFWLYLW L�SH�ED] �GH�OLEHU �LQL LDWLY �

⇒ XUP UHúWH� DSOLFDUHD� GLVSR]L LLORU� OHJDOH� GLQ� DFWHOH� QRUPDWLYH� FaUH� UHJOHPHQWHD] �cRQWUROXO� DFWLYLW LL� GH� FRPHU � úL� SUHVW UL� VHUYiFLL� GHVI úXUDWH� GH� F WUH� WR L� DJHQ LL�HFRQRPLFL��LQGLIHUHQW�GH�IRUPD�GH�RUJDQL]DUH�úL�FDUDFWHUXO�SURSULHW LL�

⇒ FRODERUHD] �OD�vQWRFPLUHD�SURJUDPHORU�V SW PkQDOH�DOH�VHUYLFLXOXL�FRQWURO�FRPHrFLDO�úL�XUP UHúWH�realizarea acestora;

⇒ SUH]LQW � OXQDU� 3UHúHGLQWHOXL� &RQVLOLXOXL� MXGH HDQ� R� LQIRUPDUH� SULYLQG� FRQWURDOHOH�FRPHUFLDOH�HIHFWXDWH�úL�P VXULOH�OXDWH�

⇒ XUP UHúWH� UHVSHFWDUHD� QRUPHORU� GH� FODVLILFDUH� úL� vQFDGUDUH� vQ� FDWHJRULL� D� XQLW LORU� GH�DOLPHQWD LH�SXEOLF �

⇒ XUP UHúWH�GHVI úXUDUHD�vQ�EXQH�FRQGL LL�D�DFWLYLW LL�GH�SURWRFRO��PDV-PHGLD��UHOD LL�FX�SXEOLFXO��VHFUHWDULDW��DUKLY �

⇒ GXFH� OD� vQGHSOLQLUH� KRW UkULOH� &RQVLOLXOXL� MXGH HDQ� úL� GLVSR]L LLOH� 3UHúHGLQWHOXL�ConsiOLXOXL�MXGH HDQ

⇒ vQGHSOLQHúWH�úL�DOWH�DWULEX LL�vQFUHGLQ DWH�GH�&RQVLOLXO�MXGH HDQ 7. /LPLWH�GH�FRPSHWHQ � - SkQ �OD�QLYHOXO�IXQF LHL�vQGHSOLQLWH

��5HVSRQVDELOLW L� - U VSXQGH� GLVFLSOLQDU�� PDWHULDO� VDX� SHQDO� SHQWUX� H[DFWLWDWHD�� VLQFHULWDWHD� úL� OHJDOLWDWHD�

GRFXPHQWHORU�vQWRFPLWH�úL�D�GDWHORU�UDSRUWDWH� - UHVSHFW �VWDWXWXO�IXQF LRQDUXOXL�SXEOLF ),ù$�32678/8, 1. Consilier Juridic gr. II ��3R]L LD�vQ�VWDWXO�GH�IXQF LXQL� 7 3. Serviciul: Juridic - Contencios ��&RQGL LL� studii superioare juridice ��5HOD LL�

- ierarhice: -�HVWH�VXERUGRQDW�úHIXOXL�VHUYLFLXOXL

- func LRQDOH� - FX� VHUYLFLLOH� GLQ� FDGUXO� '8$7/3� �'LUHF LD� 8UEDQLVWLF � GH� $GPLQLVWUDUH� D�

7HULWRULXOXL�úL�/XFU ULORU�3XEOice) - de colaborare:

-�FX�VDODULD LL�GLQ�FDGUXO�FRQVLOLLORU�ORFDOH��D�VHUYLFLLORU�SXEOLFH�ORFDOH��SULPDUL�úL�YLFHSULPDUL�GLQ�ORFDOLW LOH�MXGH XOXL

- de reprezentare: -�D�3UHúHGLQWHOXL�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ

��$WULEX LL��VDUFLQL��OXFU UL - UHSUH]LQW �&RQVLOLXO�MXGH HDQ�vQ�ID D�LQVWDQ HORU�MXGHF WRUHúWL�úL�D�QRWDULDWHORU� - YHULILF �YDODELOLWDWHD�DFWHORU�HOLEHUDWH�GH�IXQF LRQDULL�SXEOLFL�MXGH HQL�úL� OH�DYL]HD] �vQ�

YHGHUHD�vQVFULHULL�DFHVWRUD�vQ�FDUQHWHOH�GH�PXQF � - vQWRFPHúWH�GRFXPHQWD LLOH�SHQWUX�VLWXD LLOH�vQ�FDUH�VH�GDX�vQ�IRORVLQ �JUDWXLW �SH�WHUPHQ�

OLPLWDW�� LPRELOHOH� GLQ� SDWULPRQLXO� MXGH XOXL� VRFLHW LORU� GH� ELQHIDFHUH� VDX� XWLOLWDU-publice recunoscute ca persoane juridice, în vederea supunerii Consiliului juGH HDQ�VSUH�aprobare;

- DYL]HD] � SURLHFWHOH� GH� GLVSR]L LL� DOH� 3UHúHGLQWHOXL� &RQVLOLXOXL� MXGH HDQ�� D� DOWRU� DFWH�HPLVH�vQ�H[HUFLWDUHD�DWULEX LLORU�DXWRULW LORU�DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH�ORFDOH�

- îndepOLQHúWH� RULFH� DOWH� VDUFLQL� FDUH� vL� UHYLQ� vQ� H[HUFLWDUHD� DWULEX LLORU� &RQVLOLXOXL�MXGH HDQ�úL�D�VHUYLFLLORU�SXEOLFH�MXGH HQH�GH�F WUH�FRQGXFHUHD�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ�úL�D�'LUHF LHL�

- UHVSHFW � QRUPHOH� GH� FRQGXLW � úL� VH� FRQIRUPHD] � SUHYHGHULORU� 5HJXODPHQWXOXL� de RUJDQL]DUH�úL�IXQF LRQDUH�DO�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ�

��/LPLWH�GH�FRPSHWHQ � - SkQ �OD�QLYHOXO�IXQF LHL�vQGHSOLQLWH ��5HVSRQVDELOLW L� - U VSXQGH� GLVFLSOLQDU�� PDWHULDO�� SHQDO� SHQWUX� H[DFWLWDWHD� VDUFLQLORU�� VLQFHULWDWHD� úL�

legalitatea documentelor întocmitH�úL�GDWHORU�Uaportate; - UHVSHFW �VWDWXWXO�IXQF LRQDUXOXL�SXEOLF� - YHULILF � úL� LQIRUPHD] � DVXSUD� vQGHSOLQLULL� +RW UkULORU� &RQVLOLXOXL� MXGH HDQ� úL�

Dispozi LLORU�3UHúHGLQWHOXL�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ�

Director, ��ùHI�VHUYLFLX�MXULGLF��

5(*8/$0(178/�'(�25*$1,=$5(�ù,�)81& ,21$5( &XSULQGH�XUP WRDUHOH�SR]L LL�LPSRUWDQWH� ��&RQVWLWXLUHD�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ ��$WULEX LLOH�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ ��)XQF LRQDUHD�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ�FX�XUP WRDUHOH�S U L�

-�$��5HJOHPHQW UL�JHQHUDOH� -�'HVI úXUDUHD�úHGLQ HORU� -�3URFHGXUD�LQL LHULL�SURLHFWHORU�GH�KRW UkUH� - Procedura de vot.

- B. Exercitarea mandatului de consilier: - Norme privind exercitarea mandatului de consilier; -�$EVHQ H�úL�GHPLVLD� -�6DQF LXQL� - ÌQWUHE UL�úL�,QWHUSHO UL��,QIRUPDUHD�FRQVLOLHULORU��3HWL LL� -�&��3UHúHGLQWH��9LFHSUHúHGLQWH��'HOHJD LD�SHUPDQHQW �- AtriEX LL

-�'��)XQF LRQDUHD�&RPLVLLORU�SH�GRPHQLL�GH�VSHFLDOLWDWH

$&7,9,7 ,/(�'(6) ù85$7(�Ì1�&$'58/�',5(& ,,/25�ù,�6(RVICIILOR &216,/,8/8,�-8'( ($1

��',5(& ,$�$'0,1,675$ ,(�38%/,& �/2&$/ 1. Serviciul Juridic - Contencios - UHSUH]LQW �&RQVLOLXO�MXGH HDQ�vQ�ID D�LQVWDQ HORU�MXGHF WRUHúWL�úL�QRWDULDOH� - YHULILF �YDODELOLWDWHD�DFWHORU�úL�DYL]HORU�vQ�YHGHUHD�vQVFULHULL�ORU�vQ�FDUQHWHOH�GH�PXnF � - vQWRFPHúWH�GRFXPHQWD LLOH�SHQWUX�VLWXD LLOH�vQ�FDUH�VH�GDX�vQ�IRORVLQ �JUDWXLW �SH�WHUPHQ�

OLPLWDW�� LPRELOHOH� GLQ� SDWULPRQLXO� MXGH XOXL�� VRFLHW LORU� GH� ELQHIDFHUH� VDX� XWLOLWDWH�SXEOLF �� UHFXQRVFXWH� FD� SHUVRDQH� MXULGLFH� vQ� YHGHUHD� VXSXQHULL� VSUH� DSUREDUH�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ�

- DYL]HD] �SURLHFWH�GH�GHFL]LL�DOH�GHOHJD LLORU�3UHúHGLQWHOXL�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ��D�DOWRU�DFWH�HPLVH�vQ�H[HUFLWDUHD�DWULEX LLORU�DXWRUiW LL�DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH�MXGH HQH�

- DFRUG � DVLVWHQ � MXULGLF � FRQVLOLLORU� ORFDOH� FRQIRUP� OHJLL� SULQ� GHOHJDUH� GH� F WUH�preúHGLQWHOH�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ�

2. Serviciul Coordonare Activitatea Consiliilor Locale - DFRUG �DVLVWHQ �FRQVLOLLORU�ORFDOH�vQ�GRPHQLLOH�

- RUJDQL]DUHD�úHGLQ HORU�FRQVLOLLORU�ORFDOH� - OXFU UL�GH�VHFUHWDULDW� - OHJDOLWDWHD�SURLHFWHORU�GH�KRW UkUL�úL�D�GLVSR]L LLORU� - întocmirea actelor notariale;

- HODERUDUHD� SURJUDPHORU� GH� FRRUGRQDUH� D� DFWLYLW LL� FRQVLOLLORU� ORFDOH� vQ� YHGHUHD�UHDOL] ULL�VHUYLFLLORU�SXEOLFH�GH�LQWHUHV�MXGe HDQ�

- DFRUG � DVLVWHQ � GH� VSHFLDOLWDWH� OD� HODERUDUHD� GH� QRUPH� RULHQWDWLYH� SHQWUX� UHJLLOH�autonome sau pentru�VRFLHW LOH�FRPHUFLDOH�

- DFRUG � DVLVWHQ � GH� VSHFLDOLWDWH� OD� HODERUDUHD� GRFXPHQWD LLORU� QHFHVDUH� vQILLQ ULL� GH�LQVWLWX LL�VRFLDO-FXOWXUDOH�úL�VDQLWDUH�

��6HUYLFLXO�GH�6WDUH�&LYLO

- DVLJXU � FRQWUROXO� FX� SULYLUH� OD� vQUHJLVWUDUHD�� JHVWLRQDUHD� úL� HOLEHUDUHa actelor de stare FLYLO �

- DVLJXU �FRSLHUHD�GXS �H[HPSODUXO��D� UHJLVWUHORU�GH�VWDUH�FLYLO �SLHUGXWH�VDX�GLVWUuse, WRWDO�VDX�SDU LDO�

- vQVFULH� SH� DFWHOH� GH� VWDUH� FLYLO � GLQ� UHJLVWUH� H[HPSODUXO� �� PHQ LXQLOH� UHIHULWRDUH� OD�VFKLPE ULOH�LQWHUYHQLWH�vQ�VWDUHD�FLYLO �D�SHrsoanei;

- DVLJXU � QHFHVDUXO� GH� UHJLVWUH� úL� FHUWLILFDWH� GH� VWDUH� FLYLO �� LQH� HYLGHQ D� ORU� úL� OH�distribuie consiliilor locale;

- RSHUHD] �FRPXQLF ULOH�SULPLWH�SULYLQG�UHWUDJHUHD��UHQXQ DUHD�VDX�GREkQGLUHD�FHW HQLHL�URPkQH��H[SHGLLQG�FRPXQLF ULOH�FRnVLOLLORU�ORFDOH�FDUH�GH LQ�UHJLVWUHOH�H[HPSODUXOXL��vQ�FDX] �

4. Serviciul Secretariat, Protocol, Mass-0HGLD�úL�$UKLY

- SUHJ WHúWH�OXFU ULOH�úHGLQ HL�'HOHJD LHL�3HUPDQHQWH�úL�&RQVLOLuOXL�-XGH HDQ� - WUDQVPLWH� 3UHIHFWXULL� MXGH XOXL�� vQ� WHUPHQ� GH� �� ]LOH�� GRFumentele emise de Consiliul

MXGH HDQ�úL�'HOHJD LD�3HUPDQHQW ��FX�H[FHS LD�FHORU�GH�JHVWLXQH�FXUHQW �� - LQH�HYLGHQ D�KRW UkULORU��GHFL]LLORU�úL�GLVSR]L LLORU� - DVLJXU �LQIRUPDUHD�FHW HQLORU�vQ�OHJ WXU �FX��KRW UkULOH�DGRSWDWH�úL�DSUREDWH� - vQUHJLVWUHD] ��GLVWULEXLH�úL�H[SHGLD] �FRUHVSRQGHQ D� - S VWUHD] � DUKLYD� VHUYLFLLORU� SXEOLFH� úL� DVLJXU � SUHGDUHD� PDWHULDOHORU� OD� $UKLYHOH�

Statului; - DVLJXU �DUKLYDUHD�DQXDO �D�GRFXPHQWHORU�GH�OD�6HUYLFLXO�3XEOLF�DO�&RQVLOLXOXL�MXGe HDQ� - IDFH� SURSXQHUL� SULYLQG� GHSR]LWDUHD�� S VWUDUHD� úL� FRQVHUYDUHD� PDWHULDOHORU� &RQVLOLXOXL�

MXGH HDQ��FRSLL�GXS �GRFXPHQWHOH�VROLFLWDWH� - RUJDQL]HD] �SULPLUHD�GH�F WUH�SUHúHGLQWH�úL�YLFHSUHúHGLQ L�D�SHUVRQDOLW LORU�RILFLDOH�GLQ�

DU �úL�VWU LQ WDWH� - RUJDQL]HD] �FRQIHULQ HOH�GH�SUHV �DOH�SUHúHGLQWHOXL�úL�YLFHSUHúHGLQ LORU� - vQWRFPHúWH�QRPHQFODWRUXO�GRVDUHORU� - LQH�HYLGHQ D�VLJLOLLORU�úL�úWDPSLOHORU�

5. %LURXO�6RFLDO�SHQWUX�3URWHF LD�&RSLOXOXL�úL�$XWRULWDWHD�7uWHODU

- DVLJXU � FRRUGRQDUHD� DFWLYLW LL� GH� DXWRULWDWH� WXWHODU �� DVLVWHQ � VRFLDO � vQ� YHGHUHD�respHFW ULL�DFWHORU�QRUPDWLYH� vQ� OXDUHD�P VXULORU�GH�RFURWLUH�SHQWUX�XQHOH�FDWHJRULL�GH�minori sau alte persoane aflate în nevoie;

- vQWRFPHúWH�DQFKHWH�VRFLDOH�SHQWUX�vQFXYLLQ DUHD�DGRS LHL�I FXWH�GH�XQ�VWU LQ�VDX�GH�XQ�FHW HDQ�URPkQ�FX�GRPLFLOLXO�RUL�UHúeGLQ D�vQ�VWU LQ WDWH�

,,��',5(& ,$�'(�&21752/

1. Serviciul Control Financiar de Gestiune

- DVLJXU �H[HUFLWDUHD�FRQWUROXOXL�ILQDQFLDU�GH�JHVWLXQH�SURSULX� - YHULILF � UHVSHFWDUHD� GLVSR]L LLORU� OHJDOH�� SULYLWRDUHD� OD� JHVWLXQHD� úL� JRVSRG ULUHD�

PLMORDFHORU�PDWHULDOH�úL�E QHúWL�SH�ED]D�GRFXPHQWHORU�vQUHJLVWUDWH�vQ�FRQWDELOLWDWH�úL�D�GRFXPHQWHORU�GLQ�HYLGHQ D�WHhnico-RSHUDWLY �

- DVLJXU �S VWUDUHD�úL�SD]D�EXQXULORU�úL�YDORULORU�GH�RULFH�IHO� - XWLOL]HD] �YDORULOH�PDWHULDOH�GH�RULFH�IHO� - DVLJXU �HIHFWXDUHD�vQFDV ULORU�úL�SO LORU��LQFOXVLY�D�VDODULLORU�úL�UH LQHULORU�GLQ�DFHstea; - DVLJXU �vQWRFPLUHD�úL�FLUFXOD LD�GRFXPHQWHORU�SULPDUH��WHKQLFR-operative, contabile; - vQWRFPHúWH�úL�VXSXQH�DSURE ULL�FRQGXFHULL�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ�SURJUDPXO�FX�VDUFLQLOH�

anuale de control, gestiune, pODQXULOH� GH� FRQWURO� WULPHVWULDOH� úL� OXQDUH�� FkW� úL� OLVWHOH�XQLW LORU�FDUH�VH�SURSXQ�D�IL�YHULILFDWH�OD�SHULRDGH�PDL�PDUL�GH��DQ�

- DQDOL]HD] � GRVDUHOH� úL� QRWHOH� vQWRFPLWH� FX� SULOHMXO� YHULILF ULORU� JHVWLRQDUH� úL� SUH]LQW �SURSXQHUL� úL� P VXUL� FX� FDUDFWHU� HFRQomico-ILQDQFLDU� SHQWUX� vPEXQ W LUHD� DFWLYLW LL�XQLW LORU�FRQWUROate;

- LD�P VXUL�SHQWUX�UH]ROYDUHD�SRWULYLW�GLVSR]L LLORU�OHJDOH�D�VHVL] ULORU�úL�UHFODPD LLORU�FDUH�LQWU �vQ�FRPSHWHQ D�FRQWUROXOXL�ILQDnciar;

- vQWRFPHúWH�úL�SURSXQH� vQDLQWDUHD� OD�RUJDQHOH�GH�FHUFHWDUH�úL�XUP ULUH�SHQDO �D�DFWHORU�vQFKHLDWH�vQ�FD]XO�FRQVWDW ULL�GH�IDSWH�SUHY ]XWH�GH�OHJHD�SHQDO �vQ�FRQGL LLOH�VWDELOLWH�GH�lege.

2.� &RUSXO� GH� &RQWURO� &RPHUFLDO�� /LEHUD� ,QL LDWLY � úL� &ODVLILFDUHD� 8QLW LORU� GH�

$OLPHQWD LH�3XEOLF

- H[HFXW �FRQWUROXO�DVXSUD�DFWLYLW LL�FRPHUFLDOH��DVLJXUkQG�DSOLFDUHD�GLVSR]L LLORU�OHJDOH�din actele normative care reglementea] �DFHVW�GRPHQLX�

- FRQWUROHD] � SURYHQLHQ D� SURGXVHORU� GLQ� UH HDXD� FRPHUFLDO � vQ� YHGHUHD� HYLW ULL�FXPS U ULL� GH� SURGXVH� vQ� VFRS� GH� UHYkQ]DUH�� H[LVWHQ D� úL� OHJDOLWDWHD� DFWHORU� úL�GRFXPHQWHORU��vQUHJLVWUDUHD�P UIXUiORU�SUHFXP�úL�HYLGHQ D�FRQWDELO �

- FRQWUROHD] �GHSR]LWDUHD�SURGXVHORU�GH�F WUH�DJHQ LL�HFRQRPLFL�SHQWUX�D�VH�HYLWD�VWRFDUHD�GH�P UIXUL�vQ�VFRSXO�FUH ULL�XQXL�GHIiFLW�SH�SLD �úL�UHYkQ]DUHD�FX�SUH XUL�PDL�PDUL�

- FRQVWDW � FRQWUDYHQ LL� úL� DSOLF � VDQF LXQL� FRQWUDYHQ LRQDOH� GDWH� vQ� FRPSHWHQ D� ORU� SULQ�OHJH�� SHQWUX� UHVSHFWDUHD� UHJXOLORU� GH� FRPHU �� YkQ]DUHD�� FLUFXOD LD� úL� WUDQVSRUWXO�SURGXVHORU� DOLPHQWDUH�� D� RULF URU� EXQXUL� úL� SURGXVH� FDUH� vQ� FRQGL LLle legii constituie DFWLYLW L�GH�FRPHU �

- DVLJXU �vQGUXPDUHD�WHKQLF �úL�PHWRGRORJLF �GH�VSHFLDOLWDWH�D�FRQWURORULORU�FRPHUFLDOL�úL�D�úHILORU�GH�FRQWURO�FRPHUFLDO�GH�OD�FRPLViile locale;

- vQWRFPHúWH� UHIHUDWH� GH� SUH]HQWDUH�� ERUGHURXUL� FHQWUDOL]DWRDUH� úL� SURLHcte de decizie privind eliberarea, modificarea sau retrageUHD�DXWRUL]D LLORU�

��6HUYLFLXO�5HOD LL�FX�3XEOLFXO

- RUJDQL]HD] �GHVI úXUDUHD�DFWLYLW LL�FX�SXEOLFXO� ��%LURXO�SHQWUX�&RRUGRQDUHD�úL�&RQWUROXO�$FWLYLW LL�6HUYLFLLORU�3XEOLFH�-XGe HQH

- coordoneaz �úL�FRQWUROHD] �DFWLYLWDWHD�VHUYLFLLORU�SXEOLFH�MXGe HQH� ��6HUYLFLXO�2UJDQL]DUH�5HVXUVH�8PDQH�úL�6DODUL]DUH

- vQWRFPHúWH� SURLHFWXO� VWDWXWXOXL� IXQF LRQDUXOXL� SXEOLF� úL� SURLHFWXO� UHJXODPHQWXOXL� GH�RUJDQL]DUH�úL�IXQF LRQDUH�D�VHUYLFLLORU�SXEOLFH�MXGH HQH�

- îQWRFPHúWH�vQ�FRQGL LLOH�OHJLL��RUJDQLJUDPD�úL�GHWHUPLQ �QXP UXO�GH�SHUVRQDO�GLQ�FDGUXO�VHUYLFLLORU�SXEOLFH�DOH�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ��SH�FDUH�OH�VXSXQH�DSURE ULL�DFHVWuia;

- SURSXQH� IXQF LLOH� vQ� FDGUXO� VHUYLFLXOXL�SXEOLF��JUDGXO�� WUHDSWD�SURIHVLRQDO �� JUDGD LD� úL�VDODULXO� GH� ED] �� LQGHPQL]D LLOH� GH� FRQGXFHUH� úL� VDODULXO� GH� PHULW� SHQWUX� ILHFDUH� GLQ�DFHVWHD�úL�OH�VXSXQH�DSURE ULL�SUHúHGLQWHOXL�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ�

- SULPHúWH�GH�OD�FRQVLOLLOH�FRPXQDOH�RU úHQHúWL�úL�PXQLFLSDOH�UDSRDUWH�VWDWLVWLFH�OXQDUH�úL�trimestrLDOH�SULYLQG�QXP UXO�VDODULD LORU�úL�IRQGXO�GH�VDODULL�SH�FDUH�OH�FHQWUDOL]HD] �úL�OH�WUDQVPLWH�'LUHF LHL�-XGH HQH�GH�6WDWLVWLF �

- JHVWLRQHD] �F U LOH�GH�PXQF �DOH�VDODULD LORU�GLQ�FDGUXO�VHUYLFiului public al Consiliului MXGH HDQ�úL�FRQGXFHULL�

III. DI5(& ,$�352*5$0(��352*12=(�� %8*(7�ù,�&217$%ILITATE

1. Serviciul Buget:

- RUJDQL]HD] ��vQGUXP �úL�FRRUGRQHD] �DF LXQHD�GH�HODERUDUH�D�OXFU ULORU�SULYLQG�EXJHWHOH�ORFDOH�DOH�XQLW LORU�DGPLQLVWUDWLY�WHULWRULDOH�

- HODERUHD] �úL�VXSXQH�VSUH�DSUREDUH�SURJUDPXO�FDOHQGDULVWLF�GH�GHVI úXUDUH�D�OXFU ULORU��SULYLQG� EXJHWXO� &RQVLOLXOXL� MXGH HDQ�� EXJHWHOH� ORFDOH� úL� DOH� LQVWLWX LLORU� SXEOice de LQWHUHV�MXGH HDQ�

- VWDELOHúWH�� vPSUHXQ �FX� 'LUHF LD�*HQHUDO �D�)LQDQ HORU� 3XEOLFH� úL� &RQWUROXO� )LQDQFLDU�GH�Stat, dimensionarea chHOWXLHOLORU�úL�YHQLWXULORU�QHFHVDUH�DFRSHULULL�FKHOWXLHOLORU�SH�FDWHJRULL�GH� EXJHWH� ORFDOH�� SUHFXP� úL� WUDQVIHUXO� GLQ� EXJHWXO� GH� VWDW�� DYkQG� vQ� YHGHUH� SURSXQerile XQLW LORU�DGPLQLVWUDWLY-teritoriale;

- UHSDUWL]HD] �EXJHWXO�DSUREDW�SH�WULPHVWUH��SH�WLWOXUL��SH�FDSLWROH�úL�VXEFDSLWROH� - DVLJXU � vQWRFPLUHD�FRQWXOXL�GH� vQFKHLHUHD�H[HUFL LXOXL�EXJHWDU�� OD� WHUPHQHOH�SUHY zute

de actele normative în vigoare; ��6HUYLFLXO�3URJUDPH��3URJQR]H��,QIRUPDWLF �

- vQWRFPHúWH�úL�WUDQVPLWH�vQ�WHULWRULX�SURJUDPH�SHQWUX�SURGXVH�GHficitare; - HODERUHD] �SURJUDPH�úL�SURJQR]H�GH�GH]YROWDUH�HFRQRPLFR-VRFLDO �GH�LQWHUHV�MuGH HDQ� - XUP UHúWH�OXQDU�� WULPHVWULDO�úL�DQXDO�LQGLFDWRULL�HFRQRPLFL�DL�VRFLHW LORU�FRPHUFLDOH�úL�

UHJLLORU�DXWRQRPH�GH�LQWHUHV�MXGH HDQ� - HODERUHD] � úL� IXQGDPHQWHD] � SURJUDPH� GH� LQYHVWL LL� DQXDOH� úL� GH� SHUVSHFWLY � SHQWUX�

VRFLHW L�FRPHUFLDOH�� UHJLL�DXWRQRPH�úL�XQiW L� VRFLDO-FXOWXUDOH�GH� LQWHUHV� MXGH HDQ� VDX�local;

- OLVWHD] � úL� LPSOHPHQWHD] � SURJUDPH� LQIRUPD LRQDOH� OD� QLYHOXO� FRPSDUWLPHQWHORU� vQ�YHGHUHD�vQUHJLVWU ULL�SH�FDOculator;

- DQDOL]HD] �SURSXQHULOH�I FXWH�GH�FRQVLOLLOH�ORFDOH�vQ�YHGHUHD�HODERU ULL�GH�SURJUDPH�úL�prognoze economice;

3. Serviciul Contabilitate - RUJDQL]HD] � úL� FRQGXFH� HYLGHQ D� FRQWDELO � D� VXPHORU� SULPLWH� GLQ� EXJHWXO� ORFDO� GUHSW�

alimentare cu resurse financiare pentru executarea cheltuielilor proprii ale Consiliului MXGH HDQ�

- vQWRFPHúWH� GRFXPHQWHOH� GH� SODW � F WUH� RUJDQHOH� EDQFDUH� úL� FHOH� FRQWDELOH�� vQ�FRQIRUPLWDWH�FX�UHJOHPHQW ULOH�vQ�YLJRDUH�úL�XUP UHúWH�SULPLUHD�OD�WLPS�D�H[WUDVHORU�GH�FRQW�úL�YHULILFDUHD�DFHVWRUD�FX�GRFXPHQWHOH�ORU�vQVR LWRDUH��DVLJXUkQG�vQFDGUDUHD�FRUHFW �SH�VXEGLYL]LXQL�D�FODVLILF ULL�EXJHWDUH�D�FKHOWXLHOLORU�DSDUDWXOXL�SURSULX�

- HIHFWXHD] �FRQWUROXO�SHULRGLF�DO�JHVWLXQLORU��LQIRUPkQG�FRQGXFHUHD�vQ�FD]XULOH�vQ�FDUH�VH�FRQVWDW � DEDWHUL� GH� OD� GLVFLSOLQD� ILQDQFLDU � úL� LD� P VXULOH� FRUHVSXQ] WRDUH� SHQWUX�recuperarea pagubelor;

- RUJDQL]HD] �HIHFWXDUHD�RSHUD LXQLORU�GH�LQYHQWDULHUHD�YDORULORU�PDWHULDOH�úL�E QHúWL� - vQWRFPHúWH��OD�WHUPHQHOH�SUHY ]XWH�GH�OHJH��FRQWXO�GH�vQFKHLHUH�D�H[HUFL LXOXL�EXJetar.

2UJDQLJUDPD�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ�VH�SUH]LQW �vQ�FRQWLQXDUH�vQ�ILJXUD�QU��

Figura nr. 1

SUBIECTE PENTRU DEZBATERE:

1. 3UH]HQWD L�FRPSRQHQWHOH�VWUXFWXUDOH�DOH�&RQVLOLXOXL�MXGH HDQ� 2. ,GHQWLILFD L�SULQFLSDOHOH�GHILFLHQ H�DOH� VWUXFWXULL�RUJDQL]DWRULFH�úL�DOH�GRFXPHntelor de

formalizare a acesteia în Consiliul jude HDQ� 3. 0HQ LRQD L�FDX]HOH�FDUH�DX�JHQHUDW�GHILFLHQ HOH�FRQVWDWDWH� 4. )RUPXOD L�SURSXQHUL�GH�vPEXQ W LUH�D�vQFDGU ULL�FX�SHUVRQDO�D�&RQVLOLXOXL�MXGe HDQ� 5. )RUPXOD L�SURSXQHUL�SHQWUX� vPEXQ W LUHD�FRQ LQXWXOXL�Gocumentelor de formalizare a

structurii; 6. ([SOLFD L�H[HUFLWDUHD�IXQF LLORU�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�vQ�FDGUXO�&RQViOLXOXL�MXGH HDQ�

TEME DE CERCETARE

FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC 1. $ERUGDUHD�FRPSDUDWLY �D�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�SH�SODQ�PRQGLDO�úL�vQ�5RPkQLD� 2. (YROX LD�úWLLQ HL�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF� 3. ,QWHUGHSHQGHQ HOH�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�FX�GLYHUVH�GRPHQLL�DOH�úWLLQ HL�

ORGANIZ$5($�$'0,1,675$ ,(,�38%/,&( 1. 3DUWLFXODULW L�DOH�VLVWHPXOXL�RUJDQL]DWRULF�vQ�DGPLQLVWUD LD�SXEOLF � 2. 7LSXUL�GH�VWUXFWXUL�vQ�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH� 3. ,QIOXHQ HOH� VWUXFWXULL� RUJDQL]DWRULFH� DVXSUD� FHORUODOWH� FRPSRQHQWH� DOH� VLVWHPXOXL�

managementului public.

SISTEM8/�,1)250$ ,21$/�$/�0$1$*(0(178/8,�38%/,& 1. 7HQGLQ H�DOH�VLVWHPXOXL�LQIRUPD LRQDO�úL�LPSOLFD LLOH�DFHVWRUD�DVXSUD�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF� 2. 0RGDOLW L�GH�SHUIHF LRQDUH�D�VLVWHPXOXL�LQIRUPD LRQDO�vQ�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH�GLQ�5RPkQLD� 3. ,QIRUPDWLFD�DGPLQLVWUDWLY �úL�PRGDOLW LOH�GH�LPSOHPHQWDUH�úL�H[WLQGHUH�vQ�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH�

din România.

SISTEMUL DECIZIONAL AL MANAGEMENTULUI PUBLIC 1. $ERUG UL�PDMRUH�DOH�VLVWHPXOXL�GHFL]LRQDO�vQ�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH� 2. 'HFL]LD�DGPLQLVWUDWLY ��HVHQ D�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF� 3. 0RGDOLW L�GH�vPEXQ W LUH�D�FDOLW LL�GHFL]LHL�DGPLQLVWUDWLYH�

0(72'(�ù,�7(+1,&,�87,/,=$7(�Ì1�0$1$*(0(178/�38%/,&

1. 0RGDOLW L�GH�SHUIHF LRQDUH�D�LQVWUXPHQWDUXOXL�PDQDJHULDO�vQ�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH� 2. 1RL� PHWRGH� úL� WHKQLFL� GH� PDQDJHPHQW� SXEOLF� XWLOL]DWH� vQ� SURFHVHOH� GH� PDQDJHPHQW� úL�

H[HFX LH�GLQ�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH� 3. $QDOL]D�úL�SHUIHF LRQDUHD�PHWRGHORU�úL�WHKQLFLORU�XWLOL]DWH�vQ�RUJDQL]D LLOH�GLQ�VHFWRUXO�SXEOLF�

RESURSELE UMANE ÎN MANAGEMENTUL PUBLIC

1. 0RGDOLW L�GH�SHUIHF LRQDUH�D�DFWLYLW LL�GH�HYDOXDUH�D�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL� 2. 0RWLYDUHD�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL�SH�ED]D�LQGLFDWRULORU�GH�SHUIRUPDQ � 3. 3URPRYDUHD�úL�VDODUL]DUHD�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL�vQ�IXQF LH�GH�QLYHOXO�SHUIRUPDQ HL�

$1$/,= �&203$5$7,9 ÎN DOMENIUL MANAGEMENTULUI PUBLIC

Ì175(�520Æ1,$�ù,� 5,/(�81,81,,�(8523(1( 1. 0RGDOLW L�GH�WUDQVIHU�NQRZ-KRZ�vQ�GRPHQLXO�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�GLQ� ULOH�GH]YROWDWH�vQ�

România. 2. $VHP Q UL�úL�GHRVHELUL�HVHQ LDOH�vQWUH�VLVWHPHOH�GH�PDQDJHPHQW�SXEOLF�GH]YROWDWH�úL�FHO�GLQ�

România. 3. ,QIOXHQ D�FXOWXULL�QD LRQDOH�DVXSUD�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�vQ�GLIHULWH� UL�

TESTE Management Public ��&DOLWDWHD�SURFHVXOXL�GH�PDQDJHPHQW�úL�GH�H[HFX LH�GLQ�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH�HVWH�LQIOXHQ DW �vQ�PRG�GLUHFW�GH�� a. platforma partidului politic aflat la conducerea sistemului administrativ într-R� DU E��QLYHOXO�GH�SUHJ WLUH�JHQHUDO �úL�PDQDJHULDO �DO�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL F��FRQ LQXWXO�FDGUXOXL�OHJLVODWLY G��RULHQWDUHD�ELURFUDWLF �SH�FDUH�R�DUH�VLVWHPXO�DGPLQLVWUDWLY H��YHFKLPHD��WDOHQWXO�úL�H[SHULHQ D�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL��S ��ÌQ�DFFHS LXQHD�VSHFLDOLúWLORU�+\GH�úL�6KDIULW]�PDQDJHPHQWXO�SXEOLF�VWXGLD] ��

a. SURFHVH�úL�UHOD LL�GH�PDQDJHPHQW�GLQ�LQVWLWX LLOH�DSDU LQkQG�VHFWRUXOXL�SXEOLF� b. �PRGXO�GH�GHVI úXUDUH�D�DFWLYLW LL�vQ�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH� c. FDSDFLWDWHD�LQVWLWX LLORU�SXEOLFH�GH�D�U VSXQGH�QHYRLORU�JHQHUDOH�úL�VSHFLILce

identificate într-R�DQXPLW �SHULRDG � d. SUREOHPDWLFD�LQWHJUDW ��vQ�VHQV�ODUJ��vQ�GRPHQLXO�DGPLQLVWUD LHL�SXEOLFH� e. PRGXO�vQ�FDUH�YDORULOH�UHSUH]HQWDQ LORU�SROLWLFXOXL�VH�LQWHJUHD] �vQ�VLVWHPXO�GH�

management din sectorul public 2p 3. ,GHQWLILFD L�FDUH�GLQ�XUP WRDUHOH�HOHPHQWH�QX�UHSUH]LQW �DUJXPHQWH�SULQ�FDUH�PDQDJHPHQWXO�SXEOLF�VH�GLIHUHQ LD] �GH�DGPLQLVWUD LD�SXEOLF �vQ�DFFHS LXQHD�OXL�Overmann :

a. WUDWHD] �SUREOHPDWLFD�H[HUFLW ULL�IXQF LLORU�PDQDJHPHQWXOXL�DGDSWDWH�OD�VHFWRUXO�public

b. XUP UHúWH�RULHQWDUHD�DFWLYLW LL�GHVI úXUDWH�vQ�VHFWRUXO�SXEOLF��SH�FULWHULL�GH�HILFLHQ �

c. DERUGHD] �WRDWH�QLYHOXULOH�VWUXFWXULL�VLVWHPXOXL�DGPLQLVWUDWLY d. DUH�WHQGLQ D�GH�D�JHQHUDOL]D�SUREOHPDWLFD�DPSO �D�PDQDJHPHQWXOXL�vQ�VHFWRUXO�

public e. VH�DIO �vQ�OHJ WXU �VWUkQV �FX�PDQDJHPHQWXO�WUDGL LRQDO�FD�úWLLQ �úL�FX�DOWH�

GRPHQLL�GLVWLQFWH��úWLLQ D�SROLWLF ��VRFLRORJLD��S� ��&DUDFWHUXO�LQWHJUDWRU�DO�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�FRQVW �vQ��

a. H[LVWHQ D�XQRU�LQVWLWX LL�FX�FRPSHWHQ �PDWHULDO �JHQHUDO �úL�VSHFLILF �UHXQLWH�vQ�structura sistemului administrativ

b. PXOWLWXGLQHD�GRPHQLLORU�vQ�FDUH�PDQDJHPHQWXO�SXEOLF�VH�DSOLF � c. SUHRFXSDUHD�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL�GH�D�SXQH�FkW�PDL�ELQH�vQ�DSOLFDUH�FRQ LQXWXO�

cadrului legislativ existent d. studierea modului de conducerH�D�LQVWLWX LLORU�SXEOLFH�SULQ�FRQVLGHUDUHD�

HOHPHQWHORU�GLQ�WRDWH�GRPHQLLOH�YLH LL�VRFLDOH�vQ�SURFHVHOH�GH�PDQDJHPHQW�úL�GH�H[HFX LH�

e. integrarea tuturor elementelor de specificitate dintr-o unitate administrativ WHULWRULDO �� 2p

��&DUDFWHUXO�FRPSOH[�DO�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�GHULY �GLQ�� a. QHFHVLWDWHD�DGDSW ULL�FXQRúWLQ HORU�GLQ�GLIHULWH�GRPHQLL�DOH�úWLLQ HL�OD�VHFWRUXO�

public b. QXP UXO�PDUH�GH�WLSXUL�GH�LQVWLWX LL�SXEOLFH�FDUH�VH�LQWHJUHD] �vQ�VLVWHPXO�

administrativ dintr-R� DU � c. SUHRFXSDUHD�GH�D�SUHOXD�HOHPHQWH�VSHFLILFH�DOWRU�GRPHQLL�úL�D�OH�LQWHJUD�vQ�

domeniul managementului public d. LQIOXHQ D�SH�FDUH�IDFWRUXO�SROLWLF�R�DUH�DVXSUD�PRGXOXL�GH�GHVI úXUDUHD�D�

DFWLYLW LL�GLQ�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH� e. diversitDWHD�GRPHQLLORU�vQ�FDUH�VH�DSOLF �SULQFLSLLOH�úL�OHJLW LOH�JHQHUDOH�DOH�

managementului public 2p

��)XQF LD�GH�PRWLYDUH�D�PDQDJHPHQWXOXL�SXEOLF�FRQVW �vQ�� a. DQVDPEOXO�SURFHVHORU�SULQ�FDUH�VH�GHWHUPLQ �SHUVRQDOXO�LQVWLWX LHL�SXEOLFH�V �

FRQWULEXLH�OD�LGHQWLILFDUHD�úL�VDWLVIDFHUHD�LQWHUHVXOXL�SXEOLF��SH�ED]D�OX ULL�vQ�FRQVLGHUHDUH�D�HOHPHQWHORU�FDUH�vO�PRWLYHD] �SHQWUX�UHDOL]DUHD�RELHFWLYHORU�

b. DQVDPEOXO�SURFHVHORU�SULQ�FDUH�VH�DVLJXU �FDGUXO�LQVWLWX LRQDO�QHFHVDU�UHDOL] ULi UD LRQDOH�úL�HILFLHQWH�D�RELHFWLYHORU�SUHYL]LRQDWH�vQ�GRPHQLXO�PDQDJHPHQWXOXL�public

c. DQVDPEOXO�SURFHVHOH�SULQ�FDUH�VH�XUP UHúWH�UHDOL]DUHD�RELHFWLYHORU�SUHYL]LRQDWH� d. DQVDPEOXO�SURFHVHORU�SULQ�FDUH�VH�DVLJXU �JHVWLRQDUHD�UHVXUVHORU�GH�FDUH�

dispune sistemul administrativ dintr-R� DU � e. WRWDOLWDWHD�SURFHVHORU�SULQ�FDUH�VH�HYDOXHD] �úL�DSUHFLD] �FDOLWDWHD�DFWLYLW LL�

IXQF LRQDULORU�SXEOLFL�GLQ�VLVWHPXO�DGPLQLVWUDWLY��S�

��&DUH�GLQ�XUP WRDUHOH�HQXQ XUL�UHXQHúWH�FULWHULLOH�GH�GHOLPLWDUH�D�RUJDQL] ULL�vn DGPLQLVWUD LD�SXEOLF �� a. QLYHOXO�úL�RELHFWXO�� b. FRQ LQXWXO�úL�IRUPD�GH�SUH]HQWDUH� c. WLSXO�úL�VWUXFWXUD�SROLWLF � d. QDWXUD�SUHJ WLULL�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL�úL�PRGXO�GH�UHSDUWL]DUH�SH�QLYHOXUL e. WLSXO�GH�LQVWLWX LH�SXEOLF �úL�QXP UXO�QLYHOXULORU�LHUDUKLFH�� 2p

8. 6WUXFWXUD�WHULWRULDO �vQ�DGPLQLVWUD LD�GH�VWDW�HVWH�GHWHUPLQDW �GH�� a. dispunerea diferitelor componente ale structurii sistemului administrativ în

GLIHULWH�XQLW L�DGPLQLVWUDWLY�WHULWRULDOH� b. repartizarea diferitelor componente structurale pe niveluri ierarhice distincte c. QXP UXO�GH�IXQF LRQDUL�SXEOLFL�FDUH�GHVI úRDU �DFWLYLWDWH�vQ�DGPLQLVWUD LH� d. SUHJ WLUHD�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL�FX�IXQF LL�GH�FRQGXFHUH�GLQ�DGPLQLVWUD LH� e. GLPHQVLXQHD�LQVWLWX LHL�SXEOLFH�� 2p

9. În cadrul structurii teritoriale, subsistemul organizatoric al managementului public cuprinde: a. LQVWLWX LL�SXEOLFH�GH�WRDWH�WLSXULOH� b. LQVWLWX LL�FX�FRPSHWHQ �WHULWRULDO �JHQHUDO �úL�OLPLWDW � c. �LQVWLWX LL�FDUH�GHVI úRDU �DFWLYLW L�VSHFLILFH�XQXL domeniu distinct

d. LQVWLWX LL�FDUH�GHVI úRDU �DFWLYLW L�vQ�GRPHQLL�GLVWLQFWH� e. LQVWLWX LL�FDUH�GHVI úRDU �DFWLYLW L�vQ�GRPHQLL�FRQH[H��S�

��&DUH�GLQ�XUP WRDUHOH�DILUPD LL�HVWH�DGHY UDW �� a. LQWHUHVHOH�GH�JUXS�VXQW�FHOH�FDUH�GHWHUPLQ �VWUXFWXUD�RUJDQL]DWRULF �vQWU-un

sistem administrativ b. IDFWRUXO�SROLWLF�LQIOXHQ HD] �VHPQLILFDWLY�VWUXFWXUD�RUJDQL]DWRULF �D�VLVWHPXOXL�

de management public c. LQWHUHVHOH�VRFLDOH�]RQDOH�GHWHUPLQ �FRQ LQXWXO�VWUXFWXULL�RUJDQL]DWRULFH�

teritoriale d. cadrul legislativ infOXHQ HD] �QHVHPQLILFDWLY�FRQ LQXWXO�VWUXFWXULL�RUJDQL]DWRULFH�

a managementului public e. SDUWLFXODULW LOH�FXOWXUDOH�VXQW�FHOH�FDUH�LQIOXHQ HD] �VHPQLILFDWLY�FRQ LQXWXO�

structurii organizatorice în sistemul de management public 2p

��&DUH�GLQ�XUP WRDUHOH�HQXQ XUL�SUH]HQWDWH�vQ�FRQWLQXDUH�QX�UHXQHúWH�GRDU�DXWRULW L�úL�LQVWLWX LL�DOH�VWUXFWXULL�RUJDQL]DWRULFH�GLQ�DGPLQLVWUD LD�FHQWUDO �vQ�România: a. LQVWLWX LL�FDUH�IXQF LRQHD] �în structura guvernului b. LQVWLWX LL�FDUH�IXQF LRQHD] �vQ�VWUXFWXUD�DGPLQLVWUD LHL�SUH]LGHQ LDOH� c. LQVWLWX LL�FHQWUDOH�FDUH�GHVI úRDU �DFWLYLWDWHD�vQ�VXERUGLQHD�XQXL�PLQLVWHU d. LQVWLWX LL�ORFDOH�FDUH�GHVI úRDU �DFWLYLWDWHD�vQ�VXERUGLQHD�XQXL�PLQLVWHU� e. LQVWLWX LL�FDUH�RIHU �GLUHFW�VHUYLFLL�SXEOLFH�FHW HQLORU��S

��&DUH�GLQ�XUP WRDUHOH�WLSXUL�GH�FRPLVLL�SUH]HQWDWH�vQ�FRQWLQXDUH�QX�OH�LGHQWLILF P�vQ�RUJDQL]DUHD�úL�GHVI úXUDUHD�DFWLYLW LL�3DUODPHQWXOXL�5RPkQLHL�� a. comisii permanente b. FRPLVLL�GH�DQFKHW � c. comisii comune d. comisii speciale e. FRPLVLL�GH�DQDOL] ��S�

��&RQVLOLXO�6XSHULRU�DO�0DJLVWUDWXULL�DUH�FRPSHWHQ H�VSHFLDOH�úL�FD�XUPDUH�vQGHSOLQHúWH�VL�UROXO�GH�� a. FRQVLOLX�GH�GLVFLSOLQ � b. consiliu consultativ c. FRQVLOLX�GH�DQDOL] d. consiliu de previziune e. consiliu de organizare 2p

��'LQ�VWUXFWXUD�RUJDQL]DWRULF �D�6HFUHWDULDWXOXL�*HQHUDO�DO�$GPLQLVWUD LHL�3UH]LGHQ LDOH�GLQ�5RPkQLHL�QX face parte: a. GLUHF LD�GH�UHOD LL�FX�SXEOLFXO�� b. GLUHF LD�HFRQRPLF �úL�DGPLQLVWUDWLY � c. JUXSXO�GH�DQDOL] �LQYHVWL LL� d. GLUHF LD�GH�GRFXPHQWDUH�úL�LQIRUPDUH e. GLUHF LD�DFWH�SUH]LGHQ LDOH��S�

15. Elaborarea deciziilor administrative este un proces: a. DPSOX��FRPSOH[��GH�GXUDW � b. �VLPSOLILFDW��FRPSOH[��GH�GXUDW � c. amplu, simplificat, determinat de nevoi d. GH�GXUDW ��DPSOX��GHWHUPLQDW�GH�RELHFWLYH� e. FRPSOH[��GLIHUHQ LDW��GH�GXUDW �� 2p

��9DORDUHD�XQHL�GHFL]LL�DGPLQLVWUDWLYH�QX�HVWH�GHWHUPLQDW �GH�� a. FRPSHWHQ D�SURIHVLRQDO �D�GHFLGHQWXOXL� b. FRPSHWHQ D�PDQDJHULDO �D�GHFLGHQWXOXL� c. RULHQWDUHD�SROLWLF �D�GHFLGHQWXOXL� d. cadrul legislativ existent e. PRGXO�GH�GHVI úXUDUH�D�DFWLYLW LL�vQWU-R�LQVWLWX LL�SXEOLFH��S��

��'RFXPHQWDUHD�vQ�YHGHUHD�IRUPXO ULL�GHFL]LHL�DGPLQLVWUDWLYH�FRQVW �vQ�� a. VHOHFWDUHD�GRDU�D�LQIRUPD LLORU�VWULFW�FRUHODWH�FX�QHYRLOH�VRFLDOH� b. DQDOL]D�LQIRUPD LLORU�VHOHFWDWH� c. LGHQWLILFDUHD�úL�FXOHJHUHD�XQXL�YROXP�FkW�PDL�PDUH�GH�LQIRUPD LL�UHDOLVWH� d. IRUPXODUHD�XQRU�YDULDQWH�GH�DQDOL] �D�GDWHORU�úL�LQIRUPD LLORU e. DOHJHUHD�XQRU�VHWXUL�GH�GDWH�úL�LQIRUPD LL�UHOHYDQWH�SHQWUX�SHQWUX�SURFHVXO�

decizional 2p ��&DUH�GLQ�XUP WRDUHOH�PHWRGH�úL�WHKQLFL�QX�VXQW�XWLOL]DWH�vQ�SURFHVXO�GH�VHOHF LH�D�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL�SHUPDQHQ L�� a. FRQYRUELULOH�FX�FDQGLGD LL�� b. analiza postului c. testele d. SUREHOH�GH�YHULILFDUH�D�FXQRúWLQ HORU� e. interviul 2p ��)XQF LD�PDQDJHULDO �VDX�GH�H[HFX LH�vQWU-R�LQVWLWX LH�SXEOLF �FRQVW �vQ�� a. DQVDPEOXO�VDUFLQLORU��FRPSHWHQ HORU�úL�UHVSRQVDELOLW LORU�FDUH�UHYLQ�

persoanelor din sistemul adminisWUDWLY�SHQWUX�D�UHDOL]D�RELHFWLYHOH�LQVWLWX LHL�SXEOLFH�úL�VDX�FRPSDUWLPHQWXOXL�

b. DQVDPEOXO�FDUDFWHULVWLFLORU�QHFHVDUH�úL�VXILFLHQWH�SHQWUX�XQ�IXQF LRQDU�SXEOLF�SHQWUX�D�GHVI úXUD�DFWLYLWDWH�vQ�LQWHUHVXO�FRPXQLW LL

c. DQVDPEOXO�DWULEX LLORU�SUHY ]XWH�H[FOXVLY de cadrul legislativ d. DQVDPEOXO�SUHYHGHULORU�OHJLL�UHIHULWRDUH�OD�IXQF LRQDULL�SXEOLFL� e. WRWDOLWDWHD�DWULEX LLORU��FRPSHWHQ HORU�úL�UHVSRQVDELOLW LORU�FDUH�UHYLQ�

IXQF LRQDULORU�SXEOLFL�GLQWU-R�LQVWLWX LH�SXEOLF ��S�� 20. Rolul sistemului indicatorLORU�GH�SHUIRUPDQ �HVWH�� a. VWLPXODUHD�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL�SHQWUX�D�RE LQH�UH]XOWDWH�FkW�PDL�EXQH�vQ�

DFWLYLWDWHD�GHVI úXUDW � b. �XUP ULUHD�PRGXOXL�GH�GHVI úXUDUHD�D�DFWLYLW LL�vQ�LQVWLWX LLOH�SXEOLFH� c. H[HUFLWDUHD�XQXL�FRQWURO�FkW�PDL�EXQ�vQ�DGPLQLVWUD LH

d. VWDELOLUHD�XQRU�VWDQGDUGH�GH�FDOLWDWH�vQ�FHHD�FH�SULYHúWH�VHUYLFLLOH�SXEOLFH�prestate

e. PHQ LQHUHD�vQ�FDGUXO�LQVWLWX LLORU�SXEOLFH�D�XQRU�IXQF LRQDUL�SXEOLFL�HILFLHQ L��2p

21. ÎQ�DOWH�VWDWH�SHQWUX�HYDOXDUHD�úL�DSUHFLHUHD�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL�VH�XWLOL]HD] �� a. testul b. interviul c. criteriile formale de apreciere d. chestionarele e. FHUFHWDUHD�UHIHULQ HORU��S��

22.Care din urP WRDUHOH�IRUPH�SUH]HQWDWH�vQ�FRQWLQXDUH�QX�SRDWH�IL�DVRFLDW �FX�parteneriatul în sfera serviciilor publice în România : a. VXEFRQWUDFWDUHD�GH�OXFU UL� b. concesionarea de terenuri c. dezvoltarea de franchising d. RUJDQL]D LL�PL[WH� e. GHVI úXUDUHD�GH�DFWLYLW L�vQ�SDUWLFLSD LXQH��S�

��1X�UHSUH]LQW �R�PRGDOLWDWH�GH�DF LXQH�SHQWUX�FRQVWLWXLUHD�RUJDQL]D LLORU�PL[WH�în sectorul public: a. YkQ]DUHD�XQHL�S U L�GLQ�FDSLWDOXO�LQVWLWX LHL�SXEOLFH� b. UHVWUXFWXUDUHD�RUJDQL]D LHL� c. asocierea în partiFLSD LXQH� d. SULYDWL]DUHD�SDU LDO �D�SURGXF LHL�GH�VHUYLFLL� e. SULYDWL]DUHD�WRWDO �D�SURGXF LHL�GH�VHUYLFLL��S�

��&DUH�GLQ�XUP WRDUHOH�HQXQ XUL�GHVFULH�FHO�PDL�ELQH�SURILOXO�QRXOXL�PDQDJHU�public: a. flexibil, receptiv, comunicativ, creativ b. experimentat, talentat, autoritar, creativ c. profesionist, inteligent, creativ, flexibil d. generalist, inovativ, comunicativ, flexibil e. birocrat, experimentat, talentat, autoritar 2p

25. EficientizarHD�DFWLYLW LL�GLQ�VHFWRUXO�SXEOLF�FRQVW �vQ�� a. UHDOL]DUHD�RELHFWLYHORU�vQ�VHFWRUXO�SXEOLF�vQ�WLPSXO�FHO�PDL�VFXUW�úL�FX�HIRUWXUL�

minime b. FDOLWDWHD�VXSHULRDU �D�VHUYLFLLORU�SXEOLFH�RIHULWH� c. SHUIHF LRQDUHD�SUHJ WLULL�IXQF LRQDULORU�SXEOLFL� d. DFKL]L LRQDUHD�de echipamente moderne e. reproiectarea sistemului de management public 2p ��ÌQ�&DQDGD�H[LVW �� a. GRX �VLVWHPH�GH�OHJL�

b. un sistem de legi c. un pachet de legi d. un grup de acte normative e. XQ�FRG�FDUH�UHXQHúWH�PDL�PXOWH�OHJL�� 2p ��,QVWLWX LD�FX�FHOH�PDL�vQDOWH�FRPSHWHQ H�GLQ�VLVWHPXO�DXWRULW LL�MXULGLFH�vQ�Canada este : a. FXUWHD�GH�MXVWL LH� b. FXUWHD�VXSUHP � c. înalta curte d. FXUWHD�VXSHULRDU � e. curtea cu cel mai înalt rang 2p ��8QD�GLQ�IXQF LLOH�LPSRUWDQWH�DOH�6HQDWXOXL�&DQDGHL�HVWH�� a. elaborarea legilor b. aprobarea legilor c. XUP ULUHD�DSOLF ULL�OHJLORU� d. H[DPLQDUHD�FRQ LQXWXOXL�SURLHFWHORU�GH�OHJL� e. LQL LHUHD�GH]EDWHULORU�FX�*XYHUQXO�� 2p ��ÌQ�&DQDGD�H[LVW �FRPLWHWHOH�SDUODPHQWDUH��3UHFL]D L�FDUH�HVWH�vQ�SUH]HQW�QXP UXO�DFHVWRUD�� a. 3 comitete b. 1 comitet c. 5 comitete d. 36 comitete e. 30 comitete 2p ��%LURXO�6HIXOXL�*XYHUQXOXL�&DQDGHL�DVLJXU �� a. LQIRUPDUHD�vQ�OHJ WXU �FX�GH]YROWDUHD�VRFLHW LL�FDQDGLHQH�úL�FRPXQLWDWHD�

LQWHUQD LRQDO � b. comunicarea între membrii guvernului c. comunicarea cu parlamentul d. XUP ULUHD�DSOLF ULL deciziilor administrative fundamentate la acest nivel e. IXQF LRQDOLWDWHD�VLVWHPXOXL�DGPLQLVWUDWLY�OD�QLYHO�FHQWUDO��S� ��&DUH�GLQ�XUP WRDUHOH�HQXQ XUL�GHVFULH�IRUPD�vQ�FDUH�IXQF LRQHD] ��&RPLVLD�pentru Servicii Publice: a. FRPSRQHQW �VWUXFWXUDO �GLVWLQFW � b. FRPSDUWLPHQW�vQ�DGPLQLVWUD LD�FHQWUDO � c. DJHQ LH�LQGHSHQGHQW �VXERUGRQDW �GLUHFW�SDUODPHQWXOXL� d. DXWRULWDWH�DGPLQLVWUDWLY �VSHFLDOL]DW � e. DJHQ LH�QD LRQDO �VSHFLDOL]DW ��S�

��&DUH�GLQ�XUP WRDUHOH�LQVWLWX LL�SXEOLFH�QX�DX�XQ�URO�GHWHUPLQDQW�vQ�SURPRYDUHD�firmelor din sectorul privat în Canada: a. EDQFD�IHGHUDO �GH�GH]YROWDUH�D�DIDFHULORU� b. FRUSRUD LD�GH�GH]YROWDUH�D�H[SRUWXOXL� c. RUJDQL]D LD�SHQWUX�VSULMLQLUHD�LQYHVWL LLORU�VWU LQH�vQ�&DQDGD� d. consiliul de cHUFHWDUH�HFRQRPLF � e. EDQFD�UHJLRQDO �GH�GH]YROWDUH�D�DIDFHULORU��S� ��3UHFL]D L�FkWH�VLVWHPH�PXQLFLSDOH�IXQF LRQHD] �vQ�&DQDGD�� a. un sistem municipal b. GRX �VLVWHPH�PXQLFLSDOH c. QRX �VLVWHPH�PXQLFLSDOH� d. zece sisteme municipale e. mai mult de zece 2p ��&DUH�GLQ�XUP WRDUHOH�QX�UHSUH]LQW �FDUDFWHULVWLFL�DOH�VLVWHPXOXL�GHFL]LRQDO�DO�managementului public în Canada: a. derularea în mai multe faze a procesului decizional b. dinamism c. WUDQVSDUHQ � d. caracter accentuat informal al procesului decizional e. formalism în procesul de fundamentare a deciziilor administrative 2p ��&DUH�GLQ�XUP WRDUele principii a fost generalizat în managementul public din *HUPDQLD�GXS �� a. SULQFLSLXO�VXEVLGLDULW LL� b. principiul autonomiei c. principiul clauzei universale d. SULQFLSLXO�VXERUGRQ ULL�GLUHFWH� e. SULQFLSLXO�IOH[LELOLW LL�� 2p ��&DUH�HVWH�WLSXO�GH�VWUXFWXU �RUJDQL]DWRULF �VSHFLILF�SHQWUX�DXWRULWDWHD�H[HFXWLY �în Germania: a. SROLFHQWULF � b. HWQRFHQWULF � c. PL[W d. ierarhic-IXQF LRQDO � e. WHULWRULDO �� 2p

Raspunsuri : 1/b;2/d;3/c;4/d;5/e;6/a;7/a;8/a;9/b;10/c;11/e;12/e;13/a;14/d;15/a;16/e;17/c; 18/b; 19/a; 20/a; 21/d; 22/e; 23/b; 24/c; 25/a; 26/a; 27/b; 28/d; 29/e; 30/a; 31/c; 32/e; 33/d; 34/e; 35/c; 36/a.