Download pdf - MD LICENTA 2016-RO.pdf

TEMA 1

Anestezia in medicina dentara

(suport curs e-learning,

Carmen Gabriela Stelea, Eugenia Popescu, Otilia Boisteanu - Anestezia loco-

regionala in medicina dentara; Ed. "Gr.T.Popa " U.M.F. Iasi, 2014)

1. Acid alfa 1-glicoproteină transportă:

A. Betablocante

B. Blocante ale ionilor de calciu

C. Antiaritmice

D. Anestezice locale

E. Anticoagulante orale

ABCD slide 10 curs

soluții

anestezice,

pag,95 carte

2. Substanța anestezică trebuie să îndeplinească următoarele calități:

A. Inducție lungă

B. Să fie compatibilă cu alte substanțe medicamentoase

C. Să nu producă iritații locale și dependență

D. Toxicitate sistemică ridicată

E. Efect anestezic bun

BCE slide 6 curs

solutii

anestezice,

pag 98 carte

3. Articaina este contraindicată la următorii pacienți:

A. Alergic la anestezice locale de tipul amide

B. Bronhospasm în antecedente

C. Diabet zaharat

D. Tulburări de conducere atrio-ventriculare grave

E. Epilepsie fără tratamen

ABDE slide 45 curs

sol.

Anestezice,p

ag 104 carte

4. Care din următoarele efecte nu sunt caracteristice substanțelor

vasoconstrictoare:

A. Scad riscul de toxicitate

B. Grăbesc instalarea anesteziei

C. Cresc hemoragia intraoperatorie

D. Prelungesc efectul anestezic

E. Inhibă metabolizarea anestezicelor locale

CE slide 53 curs

sol.

Anestezice,

pag 108 carte

5. Anestezia plexală este considerată anestezie de elecție pentru:

A. Premolarul 1 atunci cînd lipsește nervul alveolar superior și

mijlociu

B. Rădăcina disto-vestibulară a primului molar superior

C. Pentru incisivul lateral, completare a anesteziei nervului

alveolar supero-anterior

D. Radacina mezio-vestibulara a primului molar superior

E. Molarul prim inferior

AD slide 57 curs

tehnici

mandibulă,

pag119 carte

6. Avantajele anesteziei intraseptale sunt:

A. Anestezia este localizată la un singur dinte

B. Necesită o cantitate mică de anestezic ( 0,2-0,4 ml)

C. Se instalează foarte greu ( mai mult de 30secunde)

D. Ȋn cazul chirurgiei parodontale puncția anestezica se poate

face în pungile infectate,

E. Este o tehnica traumatica

AB slide 36 curs

tehnici

mandibulă,

pag 122 carte

7. Care din următoarele repere nu corespund anesteziei la gaura BCE slide 31curs

infraorbitară:

A. La 8-10 mm sub marginea inferioară a orbitei

B. La unirea celor 2/3 interne cu 1/3 externă a marginii

inferioare a orbitei, sub sutura maxilo- malară, identificată

clinic prin palparea unei rugozități

C. Creasta zigomato-alveolară

D. Pe linia verticală care unește gaura supraorbitară, gaura

suborbitară și gaura mentonieră

E. Pe orizontală care trece între primul și al doilea premolar

superior

tehnici, pag.

126 carte

8. În timpul anesteziei la Spina Spix pot apărea următoarele accidente, mai

puțin:

A. Ȋnțeparea plexului venos pterigoidian

B. Tulburări de deglutiție

C. Constituirea unui hematom de mici dimensiuni

D. Chemozis conjunctival

E. Anchiloză temporomandibulară

ADE slides 9,10

curs tehnici

mandibula,

pag 138 carte

Tema 2. Extractia dentara

(Eugenia Popescu - „Chirurgie Orala”,vol. 1, Editura Cantes,1999 - pag 42-200)

9. Accidentele care apare cel mai frecvent in timpul extractiei dentare sunt

reprezentate de:

A. luxatia dintilor vecini

B. fractura dintilor vecini sau antagonisti

C. hemoragia imediata

D. neuropraxia

E. fractura procesului alveolar

ABE 173-187

10. Factorii locali care favorizeaza hemoragiile postextractionale sunt

urmatorii :

A. persistenta tesutului de granulatie in alveola

B. plagi intinse ale mucoasei

C. antiplachetarele

D. anticoagulantele

E. fractura oaselor maxilare

ABDE 194

11. In hemoragiile postextractionale mijlocii si mari pierderea de sange este:

A. 30% din masa sangelui circulant

B. 100 ml

C. 350 ml

D. 150-300 ml

E. peste 300 ml

AD 194-195

12. Care din urmatoarele afirmatii privind atitudinea fata de plaga alveolara

normala sunt adevarate?

A. este contraindicat chiretajul brutal al alveolei

B. se recomanda introducerea in alveola a meselor iodoformate

afanate

C. este contraindicata irigarea alveolei cu substante antiseptice

D. este contraindicata introducerea in alveola a substantelor

ACDE 166

antiseptice

E. este contraindicata introducerea in alveola a conurilor cu

antibiotice

13. Starea generala a pacientului cu alveolita postextactionala poate fi

alterata prin urmatoerele manifestari clinice, cu doua exceptii:

A. scadere in greutate

B. insomnie

C. febra

D. poliurie

E. adenopatie loco-regionala

AD 199

14. In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de

factori legati de:

A. leziuni patologice preexistente

B. particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate

C. starea generala a pacientului

D. particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi

extras

E. starea de igiena a cavitatii orale

ABD 92

15. In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt:

A. radacini curbe,cudate,in”baioneta”

B. creasta zigomato-alveolara

C. anchiloza dento-alveolara

D. sept interradicular gros

E. os alveolar dens

ACDE 92

16. Contraindicatiile relative ale extractiei dentare sunt:

A. infarctul miocardic mai recent de 6 luni

B. unele afectiuni generale

C. leucemia acuta

D. unele afectiuni locale

E. dinti situati intr-o masa tumorala maligna

BD 51-118

Tema 3. Patologia eruptiei

17. Complicatiile mecanice specifice incluziei dentare,includ o patologie

variata:

A. fracturi mandibulare-incluzia molarului de minte inferior

poate fi un factor favorizant in producerea fracturilor

mandibulare, deoarece incluzia constituie o zona de minima

rezistenta

B. incluzia dentara poate fi implicata in aparitia unor formatiuni

tumorale;chisturi mandibulare,chisturi

foliculare,adamantinoame

C. complicatii la nivelul dintilor

vecini:rotatii,torsionari,incongruenta dento-aloveolara,leziuni

carioase

D. dificultati in protezarea edentatiilor unde fenomenul de

resorbtie osoasa poate provoca eruptia pasiva a dintilor

inclusi, fapt ce duce la basculari ale protezelor

E. tulburari vasomotorii legate de iritatia nervoasa reflexa

ACD 122

produsa de o eruptie dificila a unui dinte inclus

18. Tulburarile pe care le produce adesea molarul trei sunt rezultatul

conditiilor topografice in care se gaseste:

A. este ultimul dinte al arcadei dento-alveolare,si cronologic,

ultimul dinte care erupe

B. spatiul alveolar de eruptie este limitat doar pentru molarul de

minte superior

C. prezinta frecvent malpozitii

D. ramane, in proportie considerabila, in incluzie totala sau

partiala

E. raportul molarului de minte cu structurile anatomice la

distanta

ACD 122

19. Factorii generali incriminaţi în etiopatogenia incluziei dentare sunt :

A. razele X

B. factorii ereditari

C. hipertiroidismul

D. traumatismele

E. sindromul Turner

ABE 116

20. Repere folosite in clasificarea incluziei molarului de minte sunt:

A. morfologia radacinii

B. angularea

C. relatia cu molarul 1

D. relatia cu canalul mandibular

E. dimensiunea sacului folicular

ABDE 131

21. O alta clasificare a pozitiilor molarului de minte inferior inclus ,dupa

“PELL SI GREGORY”,gradul de acoperire osoasa a molarului inclus,

cuprinde 3 clase:

A. clasa a III-a - jumatatea distala a coroanei este acoperita de

marginea anterioara a ramului mandibular

B. clasa I- diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber

fata de marginea anterioara a ramului mandibular

C. clasa a II-a: coroana molarului inclus este total acoperita de

ramul mandibular

D. clasa a II-a:-jumatatea distala a coroanei ewste acoperita de

marginea anterioara a ramului mandibular

E. clasa a III-a :coroana molarului inclus este total acoperita de

ramul mandibular

BDE 133

22. Factorii care usureaza odontectomia molarului trei inferior sunt:

A. clasa C dupa Pell si Gregory

B. spatiul parodontal larg

C. pozitia mezio-angulara

D. radacini conice sau fuzionate

E. relatia la distanta de canalul alveolar inferior

BCDE 141

23. Factorii care ingreuneaza odontectomia molarului trei inferior sunt:

A. os dens ,rigid

B. contact strans cu molarul doi

C. radacini curbe ,divergente

D. clasa I dupa Pell si Gregory

E. spatiul parodontal ingust/anchiloza dento-alveolara

ABCE 141

24. Infectia sacului pericoronar al molarului inclus se poate face: ACDE 141

A. printr-un traumatism care produce o solutie de continuitate si

o comunicare a sacului coronar cu cavitatea bucala

B. de la o gangrena simpla a dintilor vecini

C. de la un focar de osteomielita

D. printr-o leziune de decubit produsa de o proteza mobila

E. pe cale sanguina in cursul bolilor infectioase

Tema 4. Tratamentul leziunilor periapicale (pg.174-194)

25. Indicatiile rezecției apicale sunt:

A. fractura radiculara in 1/3 coronara

B. parodontita apicală cronică care nu evolueaza favorabil in

ciuda tratamentului endodontic

C. parodontita apicala acută supurata

D. osteita periapicala cronica

E. abces apical

BD 175

26. Contraindicațiile absolute ale rezecției apicale sunt:

A. dinti fara valoare protetica

B. vecinatatea nervului mentonier

C. vecinatatea sinusului maxilar

D. fractura radiculara verticala

E. dinti cu parodontopatie marginala cronica si implantare

compromisa

ADE 175

27. Lamboul semilunar in rezectia apicala:

A. este format dintr-o incizie dreapta

B. este format dintr-o incizie curba

C. incizia este convexa spre marginea gingivala

D. incizia este la marginea gingivala

E. este format dintr-o incizie trapezoidala

BC 176

28. In rezectia apicala cu obturatie retrograda, cavitatea:

A. trebuie sa fie superficiala pentru a nu afecta structura dintelui

B. trebuie sa fie paralela cu axul dintelui

C. trebuie sa fie centrata

D. trebuie sa fie de clasa I

E. trebuie sa aiba peretii subtiri

BCD 189

29. Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala include:

A. trusa de consultatie

B. bisturiu

C. elevator drept

D. elevatoare curbe, perechi

E. port ac

ABE 176

30. Pentru o rezecție apicală, evaluarea preoperatorie trebue să ia in calcul:

A. lungimea si forma radacinilor interesate

B. stabilirea numarului de dinti ce vor fi abordati prin respectiva

interventie

C. pozitia elementelor anatomice invecinate

D. prezenta tartrului dentar

E. posibilitatea efectuarii unui lambou “in plic”pentru abordul

vestibular

ABC 176

31. Pentru o rezecție apicală, evaluarea preoperatorie trebue să ia in calcul:

A. cantitatea de gingivomucoasa mobila

B. amploarea proceselor patologice

C. grosimea corticalei osoase

D. prezenta de coroane turnate pe dintii interesati sau vecini

E. diagnosticul histo-patologic al leziunii

BCD 176

32. Scopul evaluarii radiologice preoperatorii intr-o rezectie apicala este:

A. de a oferi informatii cu privire la prognosticul starii generale

B. de a completa examinarea clinica

C. de a furniza informatii cu privire la tesuturile periradiculare

D. de a stabili conduita postoperatorie

E. de a furniza informatii cu privire la formatiunile anatomice

invecinate

BCE 176

Tema 5. Tratamentul chirurgical preprotetic

33. Plastia santului pelvilingual : A. utilizeaza lambouri partiale labiale si jugale

B. este indicata atunci cand osul alveolar are un contur corespunzator protezarii si o inaltime de cel putin 15 mm

C. este indicata atunci cand osul alveolar nu are un contur

corespunzator protezarii si o inaltime de cel mult 15 mm D. utilizeaza lambouri totale geniene

E. necesita la final aplicarea unui conformator chirurgical

ABE 209

34. Extractia alveoloplastica intraseptala: A. este indicata dupa extractii multiple si adaptata pentru a conserva

cat mai bine inaltimea osului alveolar

B. are ca scop dupa extractia seriata a dintilor realizarea unei incizii mucoperiostale pe mijlocul crestei alveolare cu decolarea limitata a

lambourilor

C. urmareste indepartarea septurile interdentare restante

D. este indicata in special la dintii egresati E. realizeza osteotomia corticalei vestibulare la extremitati

ABCE 212

35. In remodelarea procesului alveolar din chirurgia preprotetica, orice tip

de alveoloplastie respecta urmatoarele principii A. cunoasterea exacta a anatomiei zonei

B. inciziile se realizeaza la baza crestei cu incizii de descarcare C. daca inciziile de descarcare nu pot fi evitate baza lamboului trebuie

sa fie mai mica decat celelalte laturi

D. decolarea lamboului mucoperiostal trebuie sa fie maxima

E. decolarea lamboului mucoperiostal trebuie sa fie minima

AE 211

36. Rezectia modelanta a crestei milohioidiene ascutite este indicata in : A. creasta oblica interna ascutita

B. creasta milohioidiana acoperita de o mucoasa subtire C. simptomatologie dureroasa persistenta la aplicarea protezei la

nivelul crestei oblice interne

D. resorbtie accentuata a crestei alveolare in regiunea frontala E. creasta milohioidiana neteda acoperita de o mucoasa groasa,

cheratinizata

ABC 215

37. Tehnica rezectiei modelante a crestei oblice interne ascutite consta in : A. incizie de-a lungul crestei alveolare, in zona trigonului retromolar

ABCD 215

B. decolarea mucoperiostului cu atentie

C. evidentierea crestei oblice interne si insertia muschiului milohioidian

D. dezinsertia muschiului milohioidian si indepartarea crestei oblice

interne cu pensa ciupitoare de os

E. nu se recomanda aplicarea imediata a protezei postoperator

38. Rezectia modelanata a apofizelor genii hipertrofice: A. este indicata in disparitia santului pelvimandibular din zona

frontala B. poate fi asociata cu adincirea santului pelvimandibular

C. implica o incizie pe coama crestei, in regiunea frontala a

mandibulei D. implica o incizie la baza crestei in regiunea frontala a mandibulei

E. face parte din tratamentul chirurgical preprotetic al partilor moi

ABC 216

39. Rezectia modelanta a torusurilor mandibulare A. este indicata la pacientii edentati total pentru a permite inserarea

unei proteze mobile si a evita aparitia leziunilor de decubit

B. necesita o incizie pe mijlocul crestei alveolare

C. impune ca directia liniei de osteotomie sa fie perpendiculara pe suprafata corticalei linguale

D. necesita postoperator aplicarea vechilor proteze pentru evitarea

hematoamelor E. este o tehnica operatorie ce apartine chirurgiei preprotetice a

partilor moi

ABD 220

40. Rezectia modelanta a osteoamelor periferice are urmatoarele etape : A. incizia in U cu decolarea unui lambou trapezoidal

B. indepartarea leziunii cu instrumentarul rotativ sub irigare

abundenta C. remodelarea lamboului mucoperiostal

D. mesarea cavitatii postoperatorii

E. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu sunt adevarate

ABC 220

Tema 6. Infectii oro-maxilo-faciale

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-

faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

41. Stadiul terţiar al sifilisului prezintă la nivelul părţilor moi:

A. Tuberculi

B. Gome

C. Sifiloame

D. Sifilide

E. Şancru sifilitic

AB

42. Stadiul primar al luesului se caracterizează prin:

A. Sifilide

B. Şancru sifilitic

C. Adenopatie regională, dură, mobilă, nedureroasă

D. Tuberculi

E. Gome

BC

43. Leziunile întâlnite la nivelul oaselor maxilare în sifilisul terţiar sunt:

A. Sifiloame, la mandibulă

AB

B. Gome, la nivelul maxilarului

C. Gome, la mandibulă

D. Sifiloame, la nivelul maxilarului

E. Sifilide la nivelul maxilarului şi mandibulei 44. Ulceraţia tuberculoasă, întâlnită la purtătorii unei infecţii bacilare, se

caracterizează prin:

A. Este unică, rotundă, cu margini delimitate, reliefate

B. Fundul ulceraţiei este neregulat şi prezintă granulaţii gălbui

C. Este foarte dureroasă

D. Uneori este însoţită de adenopatie satelită

E. De regulă, se localizează pe faţa ventrală a limbii

ABCD

45. Etapele evolutive ale gomei tuberculoase sunt:

A. Inoculare

B. Cruditate

C. Ramolire

D. Ulcerare

E. Cicatrizare

BCDE

46. Diagnosticul pozitiv al tuberculozei ganglionare se face prin:

A. Examen clinic

B. CT torace

C. IDR la tuberculină

D. Puncţie cu inoculare la cobai

E. Biopsie ganglionară

ACDE

47. Tuberculoza osoasă se caracterizează prin:

A. Apare de regulă la adulţi

B. Calea de diseminare este exclusiv hematogenă

C. Se localizează la nivelul cartilajelor de creştere

D. Deformare osoasă progresivă, cu modificarea tegumentelor şi

mucoaselor acoperitoare

E. Prin fistulizare se elimină ţesutul necrotic, cazeumul şi

sechestrele osoase, formându-se astfel o geodă osoasă

BCDE

48. Semnele inflamatorii din cadrul sindromului toxico-septic în evoluţia

flegmoanelor se referă la:

A. Leucocitoză sau leucopenie sau forme imature peste 10%

B. Tahipnee

C. Proteina C reactivă depăşind de două ori valoarea normală

D. Procalcitonina depăşind de două ori valoarea normală

E. Hiperglicemie în absenţa diabetului

ACD

Tema 7. AFECTIUNI DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR



49. Dintre accidentele şi complicaţiile extracţiei dentare care pot determina

sinuzita maxilară de cauză dentară fac parte:

A. Erori de indicaţie în sinus lifting

B. Erori de tehnică chirurgicală în sinus lifting

C. Perforarea spaţiului subantral prin chiuretaj intempestiv,

CE

după extracţia unui dinte cu raport sinusal

D. Inserarea unor implanturi endoosoase ce efracţionează

mucoasa sinusală

E. Împingerea unei rădăcini în sinusul maxilar în timpul

extracţiei dentare

50. Din punct de vedere imunologic, stadiul reversibil al sinuzitei maxilare

cronice se caracterizează prin:

A. Creşterea IgM

B. Creşterea IgA

C. Creşterea IgG

D. Neutralizarea anticorpilor specifici în celulele epiteliale de

către IgG

E. Neutralizarea anticorpilor specifici în celulele epiteliale de

către IgA

BE

51. Germenii microbieni rar întâlniţi în sinuzita maxilară de cauză dentară

sunt:

A. Stafilococus aureus

B. Klebsiella

C. Haemophilus influenzae

D. Pseudomonas aeruginosa

E. Proteus

AC

52. Semnele clinice majore subiective ale sinuzitei maxilare acute de cauză

dentară sunt:

A. Tusea

B. Starea generală alterată

C. Senzaţia de presiune în regiunea geniană

D. Halitoza

E. Cacosmie subiectivă

CE

Tema 8. TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA



53. Fractura-disjuncţie de malar este:

A. O fractură anterioară a complexului zigomatic

B. O fractură posterioară a complexului zigomatic

C. O fractură cu deplasare, parţială

D. O fractură cu deplasare, totală

E. O fractură cominutivă

AD

54. Semnele clinice ale fracturilor de malar anterioare fără deplasare

cuprind:

A. Asimetrie facială prin înfundarea reliefului malar

B. Echimoză palpebrală în monoclu

C. Întreruperea continuităţii osoase la rebordul orbitar inferior

D. Puncte dureroase la palpare la nivelul suturilor osului

zigomatic

E. Discontinuitate osoasă „în treaptă” la nivelul crestei

zigomato-alveolare

BD

55. Semnele clinice ale fracturilor de malar anterioare cu deplasare

cuprind:

A. Asimetrie facială prin înfundarea reliefului malar

B. Deschiderea gurii în limite normale

C. Discontinuitate osoasă „în treaptă” la rebordul orbitar inferior

D. Midriază

E. Discontinuitate osoasă „în treaptă” la creasta zigomato-

alveolară

ACE

56. Tulburările de sensibilitate ale fracturilor de malar anterioare cu

deplasare pot fi:

A. Discretă hipoestezie în teritoriul n. infraorbitar

B. Hipoestezia în teritoriul n. infraorbitar

C. Anestezia în teritoriul n. infraorbitar

D. Hiperestezia în teritoriul n. supraorbitar

E. Hipoestezia în teritoriul n. supraorbitar

BC

57. Semnele clinice ale fracturilor de malar posterioare fără deplasare

cuprind:

A. Deformare osoasă „în treaptă” la nivelul arcadei temporo-

zigomatice

B. Discretă echimoză sau escoriaţie în dreptul arcadei temporo-

zigomatice

C. Limitarea mobilităţii mandibulei

D. Palpare dureroasă la nivelul crestei zigomato-alveolare

E. Palpare moderat dureroasă la nivelul arcadei temporo-

zigomatice

BE

58. Semnele clinice ale fracturilor de malar posterioare cu deplasare

cuprind:

A. Înfundarea reliefului osos al arcadei temporo-zigomatice

B. Echimoză palpebrală unilaterală

C. Discretă echimoză sau escoriaţie în dreptul arcadei temporo-

zigomatice

D. Hipoestezie în teritoriul n. infraorbitar

E. Limitarea mişcărilor mandibulare

ACE

59. Pentru stabilirea diagnosticului de fractură de malar se pot recomanda

următoarele investigaţii imagistice:

A. Radiografie retroalveolară

B. Ortopantomogramă

C. Incidenţa semiaxială Hirtz

D. Radiografie de mandibulă defilată

E. CT cu reconstrucţie tridimensională

CE

60. Tratamentul chirurgical în fracturile de malar cu deplasare are rolul:

A. A reduce şi menţine în poziţie anatomică fragmentul osos

fracturat

B. A restabili fonaţia

C. A restabili funcţionalitatea globului ocular şi mandibulei

D. A restabili respiraţia

E. A restabili deglutiţia

AC

Tema 9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI

CERVICO-FACIALE



61. Formele clinice de rabdomiom sunt:

A. Rabdomiomul adultului

B. Rabdomiomul periferic

C. Rabdomiomul fetal

D. Rabdomiomul central

E. Rabdomiomul cavităţii orale

AC

62. Diagnosticul diferenţial al paragangliomului glomusului carotic se face

cu:

A. Formaţiuni chistice laterocervicale

B. Tumorile laterocervicale

C. Adenopatiile laterocervicale

D. Sindromul Madelung

E. Sindromul Sturge-Weber

ABC

63. Elementele care pot caracteriza un neurofibrom solitar sunt:

A. Apare la vârstnici

B. Se manifestă sub forma unei formaţiuni nodulare

nedureroase, de consistenţă moale, slab delimitată

C. La palpare are suprafaţa netedă

D. Creşte rapid

E. Se poate localiza atât la nivelul tegumentelor cervico-faciale

cât şi în cavitatea orală

BE

64. Despre neurofibromatoza periferică – tip I se pot afirma:

A. Se mai numeşte von Recklinghausen

B. Este o afecţiune ereditară recesivă

C. Rezultă prin mutaţia unei gene de pe cromozomul 17

D. Se caracterizează prin multiple pete vasculare „în pată de vin

de Porto”

E. Se caracterizeză prin multiple neurofibroame

ACE

65. Despre neurofibromatoza von Recklinghausen se pot afirma:

A. Este neurofibromatoza centrală – tip II

B. Este o afecţiune ereditară autozomal dominantă

C. Prezintă pete tegumentare violacei

D. Prezintă macule tegumentare cu pigmentaţie caracteristică

café-au-lait

E. Neurofibroamele apar pe tegument la vârsta adultului

BD

66. La nivelul cavităţii orale, schwannomul poate fi localizat:

A. Gingival

B. În limbă

C. În planşeul bucal

D. Pe buze

E. Endoosos, la nivelul oaselor maxilare

BCE

67. Despre tumora cu celule granulare se pot afirma:

A. Se mai numeşte schwannomul cu celule granulare

AB

B. Se localizează predilect în cavitatea orală

C. Se prezintă sub forma unui nodul situat profund în

parenchimul lingual

D. Dimensiunea depăşeşte de obicei 2 cm

E. Nu se recomandă tratament chirurgical

68. Diagnosticul diferenţial al fibromatozei gingivale ereditare se face cu:

A. Hiperplazia gingivală medicamentoasă

B. Botriomicomul

C. Hiperplazia gingivală din leucemii acute

D. Neurofibromatoza ereditară

E. Tumora de sarcină

ACD

Tema 10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR

MAXILARE



69. Despre fibromul odontogen periferic se pot afirma:

A. Se localizează de obicei pe versantul vestibular al crestei

alveolare maxilare

B. Se localizează de obicei pe versantul vestibular al crestei

alveolare mandibulare

C. Se localizează de obicei pe versantul oral al crestei alveolare

maxilare

D. Se localizează de obicei pe versantul oral al crestei alveolare

mandibulare

E. Este o masă tumorală gingivală de mici dimensiuni, cu

creştere lentă, acoperită de mucoasă aparent normală

AE

70. Care afirmaţii despre mixomul odontogen de la nivelul oaselor maxilare

sunt adevărate?

A. Este rezultatul transformării tumorale benigne a

mezenchimului somatic al osului

B. Este rezultatul transformării tumorale benigne a

mezenchimului odontogen, şi anume a papilei mugurelui

dentar

C. Clinic, radiologic şi evolutiv seamănă cu ameloblastoamele

D. Apar în special după vârsta de 40 ani

E. Se localizează în zona unghiului mandibular

BC

71. În diagnosticul diferenţial al mixomului odontogen se discută:

A. Ameloblastomul

B. Keratochistul odontogen

C. Chistul nazo-palatin

D. Granulomul periferic cu celule gigante

E. Chistul nazo-labial

AB

72. Manifestările cutanate din sindromul Gardner pot cuprinde:

A. 50% dintre pacienţi dezvoltă unul sau mai multe chisturi

epidermoide sau sebacee

AD

B. Pete cutanate „café-au-lait”

C. Marmoraţii cutanate

D. Fibroame multiple sau fibromatoză

E. Cianoza extremităţilor

73. Manifestările scheletale din sindromul Gardner se referă la:

A. 10% dintre pacienţi prezintă osteoame multiple şi cu

localizări variate

B. Cel mai frecvent, osteoamele multiple se localizează la

nivelul oaselor craniului

C. Cel mai frecvent, osteoamele multiple se localizează la

nivelul oaselor lungi

D. Osteoamele apar la vârsta adultului

E. În majoritatea cazurilor, se identifică aproximativ 3 osteoame

la nivelul oaselor maxilare, dintr-un total de 3-6 osteoame la

nivelul întregului schelet

BE

74. Manifestările dentare din cadrul sindromului Gardner pot cuprinde:

A. Anodonţii

B. Odontoame

C. Dinţi supranumerari

D. Dinţi incluşi

E. Cuspizi muriformi

BCD

75. Diagnosticul diferenţial al sindromului Gardner se face cu:

A. Polipoza juvenilă de colon

B. Sindromul Launois-Bensaude

C. Sindromul Peutz-Jeghers

D. Disostoza cleido-craniană

E. Sindromul Turner

AC

76. Disostoza cleido-craniană se caracterizează prin:

A. Lipoame multiple

B. Absenţa parţială sau totală a claviculelor

C. Închiderea tardivă a fontanelelor

D. Dinţi supranumerari

E. Erupţia întârziată a dinţilor permanenţi

BCDE

Tema 11. TUMORI MALIGNE ORO-MAXILO-FACIALE



77. Tumorile maligne primare ale maxilarului îşi au originea în:

A. Degenerescenţa malignă a resturilor epiteliale Malassez

B. Degenerescenţa malignă a tumorilor chistice netratate

C. Degenerescenţa malignă a tumorilor chistice extirpate

incomplet

D. Mucoasa sinusului maxilar

E. Ţesuturile mezenchimale

ABCE

78. Tumorile maligne secundare ale maxilarelor provin din invazia acestora

de la tumori maligne de vecinătate, respectiv din:

A. Fibromucoasa palatului

ABDE

B. Tegumentele feţei

C. Mucoasa sinusului frontal

D. Gingivomucoasa crestei alveolare

E. Mucoasa foselor nazale

79. Tumorile metastatice ale maxilarului au ca punct de plecare tumorile

maligne ale:

A. Prostatei

B. Tractului aero-digestiv

C. Sânului

D. Tiroidei

E. Creierului

BCD

80. Clasificarea anatomoclinică a lui Sebileau referitoare la tumorile

maligne ale maxilarului, le împarte în:

A. Tumori maligne de infrastructură

B. Tumori maligne ale etajului superior

C. Tumori maligne de mezostructură

D. Tumori maligne ale etajului mijlociu

E. Tumori maligne de suprastructură

ACE

81. În cazul unui carcinom de infrastructură, în perioada de stare, examenul

radiologic decelează:

A. Demineralizare omogenă

B. Distrucţie osoasă cu margini neregulate

C. Demineralizare neomogenă

D. Dinţii par a fi suspendaţi

E. Osteocondensare

BD

82. Sarcomul de infrastructură poate avea următoarele semne clinice în

perioada de stare:

A. Simptomatologie nespecifică

B. Asimetrie facială prin deformare osoasă

C. Tumora se exteriorizează în vestibul sau în palat

D. Evoluţia este rapidă

E. Tumora este ulcero-distructivă

BCD

83. În cazul unui carcinom de mezostructură, examenul radiologic

evidenţiază:

A. Distrucţii osoase cu contur neregulat la nivelul pereţilor

sinusului maxilar

B. RMN oferă cele mai bune date în legătură cu extensia

procesului tumoral în zonele de vecinătate

C. Voalarea sinusului maxilar

D. CT oferă cele mai bune date în legătură cu extensia

procesului tumoral în zonele de vecinătate

E. Scanarea PET este cel mai frecvent examen imagistic folosit

în practică pentru investigarea unui carcinom de

mezostructură, întrucât oferă cele mai multe detalii despre

tumoră

ACD

84. Carcinoamele de suprastructură debutează cel mai frecvent în:

A. Unghiul supero-extern al sinusului maxilar

B. Unghiul supero-intern al sinusului maxilar

C. În celulele etmoidale anterioare

D. Planşeul orbitei

BC

E. Peretele lateral al fosei nazale

Tema 12. PATOLOGIA ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE



85. Despre examenul radiologic efectuat în anchiloza temporo-mandibulară

intracapsulară se pot afirma:

A. Spaţiul intraarticular apare lărgit

B. Spaţiul intraarticular are diferite grade de calcifiere

C. Spaţiul intraarticular este dispărut

D. Ortopantomografia nu este indicată pentru a evidenţia

tulburările de dezvoltare ale mandibulei

E. Pentru precizarea localizării, formei şi volumului blocului

osos sunt necesare radiografii în mai multe incidenţe

BCE

86. În anchiloza temporo-mandibulară extracapsulară examenul radiologic

poate evidenţia:

A. O fractură vicios consolidată a arcului zigomatic

B. Dispariţia spaţiului intraarticular

C. Diferite grade de calcefiere ale spaţiului articular

D. Bloc osos limitat la apofiza condiliană

E. O fractură vicios consolidată a complexului zigomatic

AE

87. Amplitudinea normală a mişcărilor mandibulei are următoarele valori:

A. Vertical: 50 mm

B. Lateral: 15 mm

C. Anterior: 4-6 mm

D. Vertical: 40-45 mm

E. Lateral: 20 mm

CD

88. Indicaţiile absolute ale artroscopiei în patologia articulaţiei temporo-

mandibulare nu cuprind:

A. Artroplastii

B. Lavajul ATM

C. Biopsia

D. Liza aderenţelor

E. Discoplastii

AE

89. Indicaţiile relative ale artroscopiei sunt:

A. Diagnosticul patologiei intraarticulare

B. Plastia tuberculului articular

C. Discoplastia

D. Artroplastia

E. Biopsia

BCD

90. Contraindicaţiile artroscopiei în articulaţia temporo-mandibulară

cuprind:

A. Infecţii locale

B. Biopsia

C. Tratamentul tumorilor maligne

D. Anchiloza temporo-mandibulară

E. Artroplastia

ACD

91. Despre artocenteza în articulaţia temporo-mandibulară sunt adevărate

următoarele afirmaţii:

A. Este o metodă de tratament invaziv

B. Este cea mai conservatoare metodă de tratament chirurgical

C. Constă în lavajul compartimentului inferior al ATM

D. Pentru lavaj se foloseşte betadina

E. Constă în lavajul compartimentului superior al ATM

BE

92. Contraindicaţiile artrocentezei în articulaţia temporo-mandibulară sunt:

A. Artrite, pentru diminuarea durerii

B. Supuraţii locale

C. Tratamentul tumorilor maligne

D. Traumatisme articulare

E. Anchiloza temporo-mandibulară

BCDE

Tema 13. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE



93. Tulburările hormonale care pot conduce la sialoze sunt întâlnite în:

A. Diabet zaharat

B. Hipotiroidism

C. Insuficienţă hipofizară

D. Hipertiroidism

E. Insuficienţă cortico-suprarenală

AB

94. Tulburările enzimatice care se însoţesc de parotidomegalie sunt întâlnite

în:

A. Ciroza hepatică de etiologie virală

B. Insuficienţa renală acută

C. Pancreatita acută

D. Ciroza hepatică de etiologie etanolică

E. Pancreatita cronică

DE

95. Medicamentele implicate în reducerea secreţiei salivare şi apariţia

parotidomegaliilor sunt:

A. Beta-blocante

B. Antiinflamatorii

C. Medicaţia psihotropă

D. Beta-lactamine

E. Simpatomimetice folosite în tratamentul astmului

ACE

96. Despre forma cronică a sarcoidozei se pot afirma:

A. Afectarea parotidiană apare în 90% din cazuri

B. Prezintă tumefacţie parotidiană nedureroasă, bilaterală, fermă

C. Secreţie salivară abundentă

D. Diagnosticul de certitudine al sarcoidozei se bazează pe

biopsie

E. Focarele granulomatoase din sarcoidoză interesează ţesutul

limfoid şi nu au o zonă de necroză

BD

97. Sindromul Sjögren primar se manifestă clinic prin:

A. Xeroftalmie

AC

B. Sialoree

C. Xerostomie

D. Microstomie

E. Lagoftalmie

98. Sindromul Sjögren secundar poate fi întâlnit în:

A. Ciroza hepatică de etiologie virală

B. Artrita reumatoidă

C. Astmul bronşic

D. Tuberculoza pulmonară

E. Lupusul eritematos sistemic

BE

99. Simptomele orale care contează in stabilirea diagnosticului de sindrom

Sjögren sunt:

A. Sialoree

B. Senzaţia de gust amar

C. Senzaţia de uscăciune a gurii de cca 2 săptămâni

D. Senzaţia de uscăciune a gurii de mai mult de 3 luni

E. Tumefacţia persistentă a glandelor salivare

DE

100. Semnele oculare care sunt luate în considerare în stabilirea

diagnosticului de sindrom Sjögren sunt:

A. Testul Schirmer – valori sub 5 mm în 5 minute

B. Testul Schirmer – valori peste 5 mm în 5 minute

C. Testul Schirmer – valori sub 10 mm în 5 minute

D. Test cu fluoresceină – mai puţin de 4 pe scala van Bijsterveld

E. Test cu fluoresceină – mai mult de 4 pe scala van Bijsterveld

AE

Tema 14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-

MAXILARE SEVERE



101. *Tehnica modelelor de studiu digitale aduce următoarele avantaje, mai

puţin unul:

A. Îmbunătăţeşte tehnica măsurătorilor tridimensionale

B. Reduce gradul de eroare, care apare frecvent în măsurătorile

directe

C. Permite o evaluare mult mai exactă comparativă a situaţiei

clinice în diferite etape terapeutice

D. Costuri relativ scăzute

E. Reduce considerabil spaţiile de depozitare necesare stocării

modelelor de studiu

D

102. *Analiza cefalometrică se efectuează pe o radiografie de tipul:

A. Radiografie de craniu de faţă

B. Radiografie de craniu de profil

C. Ortopantomografie

D. Radiografie de sinusuri anterioare ale feţei

E. Teleradiografie de profil

E

103. *Planurile de referinţă la care se raportează măsurătorile cranio-faciale

în analiza cefalometrică nu includ: A

A. Unghiul nazo-labial

B. Orizontala de la Frankfurt

C. Planul bi-spinos

D. Planul ocluzal

E. Planul bazal mandibular

104. *În plan sagital se măsoară următoarele unghiuri, mai puţin unul:

A. Sfenoidal

B. SNA

C. SNB

D. Z

E. ANB

D

105. *Despre unghiul sfenoidal se pot afirma următoarele, mai puţin:

A. Se mai numeşte unghiul bazei craniului

B. Este delimitat între porţiunea orizontală şi porţiunea declivă a

bazei craniului

C. Se notează NSA

D. Se măsoară pe teleradiografia de profil

E. Este o măsurătoare efectuată în plan sagital

C

106. *Unghiul SNA are valoarea normală:

A. 78º ±2º

B. 82º ±2º

C. 87º ±2º

D. 28º ±2º

E. 70º ±2º

B

107. *Unghiul SNB are valoarea normală:

A. 78º ±2º

B. 82º ±2º

C. 87º ±2º

D. 28º ±2º

E. 70º ±2º

A

108. *Care este reperul de la nivelul părţilor moi care poate fi măsurat pe

teleradiografia de profil?

A. Unghiul sfenoidal

B. Unghiul SNA

C. Unghiul Z

D. Unghiul SNB

E. Unghiul ANB

C

Tema 15. DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE



109. *Trisomia 21 se mai numeşte:

A. Sindromul Pierre-Robin

B. Sindromul Patau

C. Sindromul Klippel-Feil

D. Sindromul Edwards

E

E. Sindromul Down

110. *Trisomia 17-18, care evoluează cu malformaţii cardiace, renale,

oculare, osoase şi cheilo-palato-schizis se mai numeşte:

A. Sindromul Optiz

B. Sindromul „cri du chat”

C. Sindromul velo-cardio-facial

D. Sindromul Edwards

E. Sindromul Pierre-Robin

D

111. *Identificaţi afirmaţia eronată despre uranostafiloschisis:

A. Este despicătura vălului palatin şi a palatului secundar

B. Premaxila nu este integră

C. Procesul alveolar este integru

D. Procesele palatine ale oaselor maxilare nu sunt unite

E. Lamele orizontale ale oaselor palatine nu sunt fuzionate

B

112. *Identificaţi informaţia greşită despre despicătura palatină unilaterală

totală:

A. Interesează vălul palatin, palatul secundar şi premaxila

unilateral

B. Interesează vălul palatin, palatul secundar, premaxila şi buza

unilateral

C. Tratamentul chirurgical este complex şi etapizat

D. La 18-22 luni se practică stafilorafia

E. La 4 ani se practică uranorafia

A

113. *Identificaţi afirmaţia greşită despre despicătura palatină bilaterală

totală:

A. Nu se asociază cu despicătura de buză totală bilaterală

B. Tratamentul chirurgical se realizează în trei timpi

C. La 18 luni se practică stafilorafia

D. La 4 ani se practică uranorafia

E. Ultima intervenţie este rezervată osteoplastiei cu grefon osos,

cu închiderea comunicărilor nazo-orale bilaterale

A

114. *În despicătura palatină alveolară, osteoplastia procesului alveolar se

indică a fi realizată odată cu labioplastia la:

A. 3 luni

B. 6 luni

C. 12 luni

D. 18 luni

E. 24 luni

B

115. *În despicătura palatină bilaterală totală, stafilorafia se practică la

vârsta de:

A. 3 luni

B. 6 luni

C. 12 luni

D. 18 luni

E. 24 luni

D

116. *În despicătura palatină unilaterală totală, stafilorafia se efectuează la

vârsta de:

A. 3-6 luni

B. 6-9 luni

C. 12 luni

D

D. 18-22 luni

E. 24 luni

Tema 16. DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL.

NEVRALGIA DE TRIGEMEN



117. *În 1981, Filipescu a raportat cazuri de remisiune completă a durerii pe

o perioadă de 1-3 ani după infiltrarea cu xilină 2% şi Clorpromazină

(Largactyl) asociată cu:

A. Medicaţie antiemetică

B. Medicaţie hipocolesterolemiantă

C. Medicaţie anti-HTA

D. Medicaţie vasodilatatoare

E. Medicaţie sedativă şi hipnotică

E

118. *Doza iniţială de Carbamazepină în tratamentul nevralgiei de trigemen

este de:

A. 100 mg/zi

B. 200 mg/zi

C. 300 mg/zi

D. 400 mg/zi

E. 500 mg/zi

C

119. *Doza de menţinere pentru Carbamazepină în tratamentul nevralgiei de

trigemen este de:

A. 600-900 mg/zi

B. 900-1200 mg/zi

C. 1200-1500 mg/zi

D. 1500-2000 mg/zi

E. 300-600 mg/zi

D

120. *Care dintre efectele secundare enumerate mai jos se pot datora

tratamentului cronic cu Carbamazepină în nevralgia de trigemen?

A. Leucopenie

B. Hirsutism

C. Alopecie

D. Creştere în greutate

E. Hipertrofie gingivală

A

121. *Care dintre efectele secundare enumerate mai jos se pot datora

tratamentului cronic cu Fenitoină în nevralgia de trigemen?

A. Leucopenie

B. Sedare

C. Alopecie

D. Creştere în greutate

E. Hipertrofie gingivală

E

122. *Doza iniţială de Gabapentin în tratamentul nevralgiei de trigemen este

de:

A. 300 mg/zi

B. 900 mg/zi

B

C. 600 mg/zi

D. 1200 mg/zi

E. 200 mg/zi

123. *Doza de menţinere pentru tratamentul cu Gabapentin în nevralgia de

trigemen este de:

A. 900-1200 mg/zi

B. 1200-2000 mg/zi

C. 2400-3600 mg/zi

D. 600-900 mg/zi

E. 1500 mg/zi

C

124. *Dintre medicamentele folosite în tratamentul nevralgiei de trigemen,

efectul secundar de creştere în greutate apare la:

A. Valproat de sodiu

B. Carbamazepină

C. Fenitoină

D. Lamotrigină

E. Gabapentin

A

Tema 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete

Stomatologie pediatrică (Stomatologie comportamentală pediatrică - pag. 43-57, 129-

177; Elemente introductive în pedodonție - pag. 62-81; Pedodonție, traumatisme

dento-parodontale - pag. 29-50, 98-104, 111-141; Pedodonție, distrofii dentare - pag.

20-48; Periodontologie pediatrică - pag. 43-54, 80-107; Practica pedodontică - pag.

219-248, 207-216, 251-259, 261-280)

125. Cariile dinților permanenți tineri se localizează frecvent pe fețele:

A. proximale

B. vestibulare

C. orale

D. ocluzale

E. E. palatinale

AD Practica

pedodontică,

pg.253

126. Dinții permanenți pot fi protejați de leziuni prin patru măsuri simple:

A. aplicații topice de fluor

B. controlul igienei și regimului alimentar

C. sigilarea șanțurilor și fosetelor

D. obturarea fețelor vestibulare

E. prevenirea traumatismelor

ABCE Practica

pedodontică,

pg.252

127. În cazul dinţilor permanenţi tineri, pentru toaleta cavităţii se va folosi:

A. ser fiziologic

B. apa distilată

C. apă oxigenată

D. alcool

E. impregnări

AB Practica

pedodontică,

pg.257

128. Etapele de bază în prepararea cavităţilor de la nivelul dinților permanenți

tineri, prin tehnici ultraconservative, cuprind:

A. Îndepărtarea parțială a dentinei alterate

B. Îndepărtarea smalţului alterat

C. Realizarea formei de retenţie

BE Practica

pedodontică,

pg.258

D. Realizarea formei de rezistenţă

E. Îndepărtarea smalţului nesusţinut

129. Pentru tratamentul cariei simple la dinții temporari, în pregătirea

cavităților sunt respectate principiile lui Black, modificate de McDonald

astfel:

A. realizarea unor cavități cu pereții divergenți spre suprafețele

libere

B. realizarea unor cavități cu pereții convergenți spre suprafețele

libere în vederea creșterii retenției

C. se recomandă bizotarea marginilor

D. nu se recomandă bizotarea marginilor

E. marginile cavităților să se realizeze în afara contactelor cu

antagoniștii

BDE Practica

pedodontică,

pg.210

130. Welburry recomandă efectuarea radiografiilor “bite wing” astfel:

A. la pacienții fără semne clinice de carie sau cu activitate

carioasă crescută: odata la 6-12 luni

B. la toți noii pacienți cu vârste de peste 4 ani

C. la pacienții cu leziuni carioase cu risc moderat de carie: odata

la 6 luni

D. la pacienții cu leziuni carioase cu risc crescut de carie: odata

la 6-12 luni

E. la pacienții fără semne clinice de carie sau cu activitate

carioasă crescută: odată la 6-9 luni

BD Practica

pedodontică,

pg.209

131. În prepararea cavităților de clasa a III-a la dinții temporari, se

urmăreste:

A. realizarea accesului pe cât posibil de pe fața palatinală

B. realizarea accesului pe cât posibil de pe fața mezială sau

distală

C. restaurarea fizionomiei afectate

D. realizarea accesului se poate face și de pe fața vestibulară

când există treme fiziologice

E. realizarea accesului se poate face și de pe fața vestibulară

când exista lipsă de substanță palatinală

AC Practica

pedodontică,

pg.214

TEMA 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete

132. Contraindicaţiile sigilării ca metodă de prevenție primară sunt:

A. Şanţurile şi fosetele ocluzale ale premolarilor;

B. Dinţi care prezintă concomitent leziuni carioase proximale;

C. Şanţuri puţin exprimate, care sunt apreciate ca zone de risc

scăzut;

D. Pacienţi cu tulburări ocluzale;

E. Șanțuri și fosete care prezintă colorații și decalcifieri ale

smalțului dar fără carie.

BD

133. Principalele materiale de sigilare utilizate în practică sunt:

A. Cimenturile ionomere de sticlă;

B. Materialele restaurative hibride;

C. Răşinile compozite;

ABC

D. Răşinile composite condensabile;

E. Cimenturile anorganice.


A. Cimenturile pentru fixarea lucrărilor protetice ;



D. Răşinile composite condensabile;

E. Cimenturile anorganice.

BC


A. Cimenturile pentru fixarea lucrărilor protetice ;



D. Giomerii;

E. Compomerii.

BCDE


A. Răşinile compozite condensabile;

B. Giomerii;

C. Compomerii. D. Rășini compozite fără umplutură;

E. Rășini compozite cu umplutură.

BCDE

137. Un material de restaurare ideal trebuie să aibă următoarele proprietăţi:

A. Să fie inert în cavitatea orală (excepţie eliberarea lentă de

fluor);

B. Să prezinte o umectabilitate redusă a smalţului;

C. Să prezinte o vâscozitate redusă pentru a favoriza

penetrabilitatea în microretentivităţile smalţului gravat acid;

D. Să aibă proprietăţi mecanice adecvate (adeziune, rezistenţă la

abrazie);

E. Să prezinte proprietăţi fizice similare smalţului.

ACDE


A. Să fie activ în cavitatea orală;

B. Să prezinte o vâscozitate crescută pentru a favoriza


C. Să aibă proprietăţi mecanice adecvate (adeziune, rezistenţă la

abrazie);

D. Să aibă proprietăţi chimice diferite de dentina pentru a

asigura o buna rezistență la uzură;

E. Să aibă proprietăţi fizice similare cu dentina.

CE


A. Să fie inert în cavitatea orală (excepţie eliberarea lentă de

fluor);

B. Să prezinte o bună umectabilitate redusă a smalţului;

C. Să prezinte o vâscozitate redusă pentru a favoriza


D. Să aibă proprietăţi chimice bune (adeziune, rezistenţă la

abrazie);

E. Să aibă proprietăţi chimice diferite de dentina pentru a

asigura o buna rezistență la uzură.

ABC

Tema 18 - Rolul factorilor funcționali în formarea aparatului dento-maxilar

140. Prin unirea mugurilor nazali externi vor rezulta :

A. varful nasului

B. aripa externa a nasului

C. podeaua narinei

D. lama perpendiculara a etmoidului

E. septul nazal

BC Zegan, p16

141. Mugurii maxilari vor da nastere la :

A. filtrum-ul buzei superioare

B. septul nazal

C. podeaua narinei

D. 2/3 externe ale buzei superioare

E. apofizele palatine ale osului maxilar

DE Zegan, p 16

142. Mugurii maxilari vor da nastere la :

A. palatul secundar

B. septul nazal

C. podeaua narinei

D. 2/3 externe ale buzei superioare

E. apofizele palatine ale osului maxilar

ADE Zegan, p 16

143. Prin unirea mugurilor nazali interni vor rezulta :

A. varful nasului

B. sepul nazal

C. lama perpendiculara a etmoidului

D. partea superioara si interna a orbitei

E. partea anterioara a limbii

ABC Zegan, p 16

144. Interpozitia buzei inferioare poate duce la aparitia:

A. Prodentiei superioare

B. Prodentiei inferioare

C. Retrodentiei superioare

D. Retrodentiei inferioare

E. Biprodentiei

AD Boboc,

Pg.443

145. Eficienta masticatorie poate fi micsorata prin:

A. reducerea suprafetei de contact

B. limitarea miscarilor masticatorii

C. introducerea unei alimentatii rationale

D. reducerea functiei masticatorii

E. toate raspunsurile corecte

AB Boboc, Pg.

345, 347

146. Deglutitia anormala este sistematizata in:

A. deglutitie cu impingerea limbii- arcadele departate

B. deglutitie cu impingerea limbii- arcadele in contact

C. deglutitie cu arcadele in contact , fara presiunea limbii

D. deglutia de tip adult

E. deglutitie cu arcadele departate, fara presiunea limbii

ABE Boboc,

Pg.358

147. Dupa Korkhaus, retrognatia mandibulara se poate datora:

A. hiperextensiei capului

B. obiceiuri vicioase

C. unor cauze congenitale

D. inocluziei labiale

E. alaptarii artificiale

BCE Boboc,

Pg.326

Tema 19. Dezvoltarea ocluziei dentare

148. Pe parcursul dezvoltarii ocluziei dentare se produc :

A. prima inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 permanent

B. a doua inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 permanent

C. a treia inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 permanent

D. prima inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 temporar

E. a doua inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 temporar

BD Dorobat, p

45

149. Actul suptului la sanul mamei favorizeaza :

A. prima mezializare a mandibulei

B. reglarea relatiei centrice

C. corectarea prognatismului mandibular fiziologic

D. aparitia prognatismului maxilar

E. blocarea mandibulei

AB Zegan, p28

150. Eruptia dintilor temporari :

A. incepe la 6 luni

B. incepe la 12 luni

C. are un termen de variabilitate de 6 luni

D. are un termen de variabilitate de 12 luni

E. are un termen de variabilitate de 3 luni

AC Zegan, p 28

151. Eruptia dintilor permanenti :

A. incepe la 6 ani

B. incepe la 7 ani

C. are un termen de variabilitate de 6 luni

D. are un termen de variabilitate de 12 luni

E. are un termen de variabilitate de 3 luni

AD Zegan, p 36

152. Tulburările de erupție ale dinților permanenți și dezechilibrele ocluzale

din prima etapă a dentiției mixte sunt produse de:

A. erupții dentare precoce/întârziate

B. formațiuni previa

C. anomalii dentare izolate

D. păstrarea integrității arcadei dentare

E. persistența dinților temporari

ABCE GZ/40

153. Molarii secunzi definitivi:

A. Erup în jurul vârstei de 10 ani

B. Determină a 3-a înălțare de ocluzie

C. Nu au rol în reglarea relației centrice și a intercuspidării

maxime

D. determină alungirea arcadei dentare

E. erup întâi inferiorii apoi superiorii

BDE GZ/47

154. În zona frontală reperele ocluzale anormale în sens sagital sunt

reprezentate de:

A. inocluzie sagitală pozitivă mai mare de 2 mm

B. inocluzie sagitală negativă

C. raport mezializat

D. ocluzie inversă frontală

E. angrenaj invers frontal

ABDE GZ/52

155. Prima mezializare a mandibulei nu se realizează prin: BCDE Dorobaț/38

A. actul suptului

B. atritia fiziologică

C. erupția molarilor primi temporari

D. erupția incisivilor temporari

E. alimentația artificială

Tema 20. Etiopatogenia anomaliilor-dento-maxilare

156. Intre factorii de mediu ce influenteaza cresterea si dezvoltarea se

enumera :

A. traumatismele

B. trisomia 21

C. nasterea

D. sindromul Pierre-Robin

E. sindromul Klinefelter

BC Dorobat, p

63

157. Factorii locali inplicati in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

cuprind :

A. anomalii dentare de volum

B. anomalii dentare de forma

C. caria dentara

D. sugerea degetului

E. deglutitia infantila

ABC Dorobat, p

59

158. Factorii locali inplicat in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

cuprind :



C. muscarea buzei



AB Dorobat, p

59

159. Factorii generali inplicat in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

cuprind :



C. muscarea buzei



CDE Dorobat, p59

160. Următoarele manifestări clinice se întâlnesc la respiratorul oral:

A. facies adenoidian

B. fantă labială deschisă

C. buza superioară hipertonă

D. îngustarea maxilarelor

E. mezializarea mandibulei

ABD G.Z/74

161. Obiceiul vicios de sugere a policelui produce la nivelul aparatului dento-

maxilar:

A. proalveolodenție superioară

B. endoalveolie

C. boltă palatină plată

D. inocluzie sagitală

ABDE G. Zegan pag

81

E. retrognație mandibulară

162. Pierderea prematură a dinților temporari prin extracție, înainte ca

succesorul său să fie dezvoltat suficient pentru a-i lua locul, produce:

A. accelerarea erupției dintelui permanent

B. scurtarea arcadei dentare

C. pierderea spațiului necesar erupției dinților permanenți

D. nivelarea planului de ocluzie

E. apariția spațierii dento-alveolare precoce la dinții permanenți

BC G.Z/84

163. Următoarele semne se întâlnesc în sindromul Down:

A. facies mongoloid

B. microglosie

C. micrognație

D. anodonții

E. ocluzie inversă

ACDE Dorobaț/61

Tema 21. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare

164. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin:

A. ocluzie adanca acoperita

B. proclinarea incisivilor superiori

C. ocluzie adanca in acoperis

D. forma in trapez a maxilarului

E. activitate musculara anormala

AD Zegan, p92


A. forma in V a maxilarului

B. inghesuire in zona frontala

C. ocluzie adanca acoperita

D. inocluzie sagitala pozitiva

E. activitate musculara normala

AD Zegan, p92



B. palato-versia incisivilor centrali superiori




ABD Zegan, p92





D. inocluzie sagitala pozitiva


ABD Zegan, p92

168. În malocluzia de clasa a II-a există:

A. rapoarte normale la nivel molar

B. rapoarte distalizate la nivel molar

C. ocluzie adâncă în acoperiș

D. ocluzie adâncă în acoperită

E. rapoarte mezializate la nivel molar

BCD Dorobaț/78

169. Următoarele modificări aparțin sensului transversal: AD Dorobăț/81

A. endoalveolia

B. proalveolia

C. retrodenția

D. endognația

E. progenia

170. Următoarele modificări aparțin sensului sagital:

A. endoalveolia

B. proalveolia

C. retrodenția

D. endognația

E. progenia

BCE Dorobăț/81

171. Următoarea clasificare aparține școlii germane:

A. sindromul de ocluzie încrucișată

B. sindromul de compresie de maxilar

C. retrognația

D. malocluzia clasa a III-a

E. laterognația

AB Dorobăț/79

Tema 22. Examenul radiologic în ortodonție

172. Rotatia anteroposterioara a mandibulei se caracterizeaza prin :

A. crestere condiliana inspre sus-inainte

B. pozitie inalta a ATM

C. unghi goniac deschis

D. dezvoltare in exces a inaltimii alveolare si dentare laterale

E. unghiul goniac inchis

AE Zegan, p22

173. Rotatia anteroposterioara a mandibulei se caracterizeaza prin :

A. crestere condiliana inspre sus-inainte


C. unghi goniac deschis

D. ramul orizontal al mandibulei este inalt


ADE Zegan, p22

174. Rotatia postero-inferioara a mandibulei se caracterizeaza prin :

A. crestere condiliana in sus-inapoi


C. ramul ascendent al mandibulei este lung si larg



AB Zegan,p 22

175. Rotatia postero-inferioara a mandibulei se caracterizeaza prin :

A. crestere condiliana in sus-inapoi


C. ramul ascendent al mandibulei este lung si larg


E. unghiul goniac deschis

ABE Zegan,p 22

176. Triunghiul lui Tweed este format din:

A. planul de la Franckfurt

B. axa incisivului inferior

C. axa incisivului superior

ABD Dorobăț/163

D. planul mandibular

E. planul maxilar

177. Radiografia cu “film muscat” se utilizeaza pentru:

A. dintii inclusi

B. dinti ectopici

C. dinti vestibularizati

D. dinti rotati

E. nici un raspuns nu e corect

ABC Dorobat/

145-146

178. Dupa Bjork, semnele de pe ortopantomograma care indica o rotatie de

tip anterior sunt:

A. Unghiul mandibular accentuat

B. Curbura preangulara accentuata

C. Ramura ascendenta lunga

D. Canal dentar drept

E. Canal dentar angulat

ACE Dorobat/149

179. In practica ortodontica examenul radiologic are urmatoarele implicatii:

A. elucidarea unui diagnostic

B. stabilirea unui plan de tratament

C. verificarea eficientei tratamentului

D. prognosticul de evolutie a unei afectiuni

E. nici un raspuns corect

ABCD Dorobat/145

Tema 23. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 1



B. inocluzie sagitala pozitiva


D. proclinarea incisivilor superiori


ABD Zegan, p92


A. forma in trapez a maxilarului




E. buza superioara hipotona

DE Zegan, p92


A. forma in trapez a maxilarului

B. malocluzie cu rapoarte distalizate bilaterale




BDE Zegan, p92


A. inocluzie sagitala pozitiva





ADE Zegan, p92

184. Factorii etiologici ai malocluziei clasa a II-a diviziunea 1 sunt:

A. ereditari

B. rahitismul

C. gigantismul hipofizar

D. respirația orală

E. obiceiul vicios de sugere

ABDE GZ/156

185. Semnele clinice din anomalia de clasa a II-a diviziunea 1 sunt:

A. fanta labială deschisă

B. incisivii superiori retroclinați

C. sanțul labio-mentonier accentuat

D. buza inferioară groasă, fisurată, eversată

E. sant labio-mentonier sters

ACD GZ/157

186. În malocluzia de clasa a II –a diviziunea 1 arcada dento-maxilară este:

A. scurtată

B. îngustată

C. lărgită

D. alungită

E. scurtată și lărgită

BD GZ/158

187. În malocluzia de clasa a II –a diviziunea 1 rapoartele ocluzale sunt :

A. normale la nivel molar

B. distalizate la nivel molar

C. mezializate la nivel canin

D. distalizate la nivel canin

E. normale la nivel canin

BD GZ/159

Tema 24. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2



B. palato-versia incisiviolor centrali superiori



E. ocluzie gingivala

ADE Zeganp92


A. ocluzie deschisa





CD Zeganp92






E. forma in V a maxilarului

AD Zeganp92




ADE Zeganp92



E. inghesuire frontala

192. Următoarele semne clinice aparțin malocluziei de clasa a II –a

diviziunea 2:

A. arcada superioară scurtată

B. baza apicală mai mică decât baza coronară

C. spațiere dentară în zona frontală

D. ocluzie în capac de cutie

E. absența afectării parodonțiului

AD GZ/170

193. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin:

A. reducerea diametrelor premolare

B. reducerea diametrelor molare

C. înghesuire dentară

D. prodenția incisivilor

E. supraacoperire în zona frontală

ABCE Dorobăț/396

194. Următoarele semne clinice se întâlnesc în malocluzia cls a II-a

diviziunea 2:

A. etaj inferior micșorat

B. șanț labio-mentonier accentuat

C. menton retrognat

D. buze groase

E. nas proeminent

ABDE Dorobăț/397

195. În anomalia cls a II-a diviziunea 2:

A. creșterea facială este anterioară

B. creșterea facială este posterioară

C. relații mandibulo maxilare de clasa a II-a

D. baza maxilarului este mare

E. baza maxilarului este mică

ACD Dorobăț/398

Tema 25. Malocluzia de clasa a III-a

196. Pe teleradiografia de profil, in malocluzia clasa a III a :

A. sectoarele dento-alveolare sunt pozitionate normal

B. sectoarele dento-alveolare sunt modificate compensator

C. unghiul SNA este marit

D. unghiul SNA este micsorat

E. unghiul SNB este marit

BDE Dorobat, p

407




C. unghiul SNB este micsorat

D. unghiul SNA este micsorat

E. unghiul SNB este marit

BDE Dorobat, p

407




C. sectorul dento-alveolar superior este in proalveolodontie

BC Dorobat, p

407

D. sectorul dento-alveolar superior este in retroalveolodontie

E. sectorul dento-alveolar inferior este in proalveolodontie




C. sectorul dento-alveolar superior este in proalveolodontie

D. sectorul dento-alveolar superior este in retroalveolodontie

E. sectorul dento-alveolar inferior este in retroalveolodontie

BCE Dorobat, p

407

200. Prognatia mandibulara adevarata se caracterizeaza prin :

A. retrognatie maxilara scheletala

B. linguoversia incisivilor inferiori

C. inghesuire dentara superioara

D. vestibuloversia incisivilor superiori

E. relatii molare distalizate

BD Zegan, p93

201. Prognatia mandibulara falsa se caracterizeaza prin :

A. prognatie mandibulara scheletala

B. test de retropulsie a mandibulei negativ

C. malocluzie cu rapoarte mezializate bilaterale

D. relatii ocluzale distalizate

E. retrognatie maxilara scheletala

CE Zegan, p93

202. În retrognatismul maxilar se întâlnesc următoarele semne clinice :

A. Facies aplatizat

B. Pometi accentuati

C. Menton prominent

D. Treaptă labială accentuată

E. Treaptă labială inversată

ACE Zegan/190

203. În prognatismul mandibular anatomic întâlnim :

A. rapoarte mezializate la nivel molar

B. rapoarte distlizate la nivel molar

C. rapoarte mezializate la nivel canin

D. rapoarte distalizate la nivel canin

E. over-jet

AC Zegan/182

Tema 26. Sindromul de inocluzie verticală

204. La pacientii cu sindrom de inocluzie verticala :

A. etajul inferior este marit

B. etajul inferior este micsorat

C. etajul inferior este normal

D. fanta labiala este deschisa

E. ramura ascendenta a mandibulei este lunga

AD Dorobat, p

435





D. fanta labiala este deschisa

E. ramura ascendenta a mandibulei este scurta

ADE Dorobat, p

435

206. La pacientii cu sindrom de inocluzie verticala : AD Dorobat, p




D. estetica este afectata


435




C. fanta labiala este deschisa

D. estetica este afectata


ACD Dorobat, p

435

208. In sindromul de ocluzie deschisa apar frecvent tulburari musculare la

muschii:

A. pterigoidian extern

B. pterigoidian intern

C. pterigoidian lateral

D. temporal

E. muschiul limbii

ACDE Dorobat/433

209. Inocluzia verticala nu se caracterizeaza clinic prin:

A. cresterea etajului inferior

B. cresterea etajului mijlociu

C. cresterea ramurii ascendente a mandibulei

D. micsorarea ramurii ascendente a mandibulei

E. rotatia anterioara a mandibulei

BCE Dorobat/

437-438

210. Tulburarile dentare care apar in sindromul de ocluzie deschisa despre

sunt:

A. incisivi hipoplazici

B. dimensiunea radacinilor redusa

C. molari Moser

D. prezenta crescuta a placii dentare

E. risc scazut de aparitie a leziunilor carioase

ABCD Dorobat/433

211. Tulburarile parodontale prezente in inocluzia verticala nu sunt

urmatoarele:

A. largirea spatiului parodontal

B. rezorbtia limbusului alveolar

C. ingustarea spatiului parodontal

D. atrofie oasoasa verticala

E. atrofie osoasa orizontala

CD Dorobat/432

Tema 27. Anomalii ale sistemului dentar

212. Dintre anomaliile de pozitie face parte si :

A. taurodontia

B. versia

C. incluzia

D. gresia

E. ectopia

BD Zegan, p114

213. Dintre anomaliile de sediu face parte si: BC Zegan, p 117

A. versia

B. heterotopia

C. transpozitia

D. gresia

E. microdontia

214. In cazurile cu anodontie se poate constata :

A. prezenta intraosoasa a mugurelui dentar

B. pensarea spatiului

C. persistenta dintelui temporar

D. reincluzia dintelui temporar

E. prezenta unei carii pe dintele temporar

BCDE Dorobat,

p117

215. *Tratamentul anodontiilor se face prin :

A. inchiderea ortodontica a spatiului

B. recastigarea spatiului

C. implant dentar la pacientul adolescent

D. implant dentar la adult

E. coronoplastia caninului

ABDE Dorobat, p

378

216. Ectopia reprezinta o anomalie dentara :

A. izolata

B. de pozitie

C. de numar

D. de sediu

E. de volum

AD Dorobat,

p378

217. Versia reprezinta o anomalie dentara :

A. de numar

B. de pozitie

C. de sediu

D. de volum

E. ce poate interesa incisivii

BE Dorobat,

p377

218. Următoarele semne clinice se întâlnesc în anodonția totală /extinsă:

A. aspect de edentat total

B. creșterea etajului inferior al feței

C. menton retrudat

D. accentuarea șanțului labio-mentonier

E. creste alveolare reduse

ACDE G.Z/101

219. Ce semne clinice / paraclinice aparțin anodonției:

A. se constată lipsa dintelui permanent de pe arcada dentară

B. dintele temporar poate persista pe arcadă peste termenul

normal de exfoliere

C. poate să apară diastema interincisivă în cazul absenței

incisivilor laterali

D. spațiul dintelui absent poate fi ocupat de dinții vecini

E. germenele dentar este vizibil radiologic

ABCD GZ /102

Tema 28. Examenul clinic în ortodonție

220. Examenul clinic al pacientului cu laterognație mandibulară arată:

A. asimetrie facială

ABDE Dorobăț,

Stanciu, Ed

B. deplasarea mentonului de partea deficitului de creștere

C. asimetria se corectează la deschiderea maximă a gurii

D. retruzie labio-mentonieră

E. lipsa de corespondență a liniilor bicomisurale și bipupilare

2009,

pag.403

221. Examenul clinic al unui pacient cu anomalie de clasa a III a arată

A. profil concav

B. menton proeminent

C. treapta labială distalizată

D. șanț labio-mentonier accentuat

E. pomeți proeminenți

AB Dorobăț,

Stanciu, Ed

2009,

pag.407

222. Forma normala a arcadelor dentare, in dentatia permanenta este :

A. semielipsa la mandibula si parabola la maxilar

B. parabola la mandibula

C. trapez

D. ovoida

E. semielipsa la maxilar

BE Dorobat, p

97

223. In plan vertical, in dentatia temporara :

A. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/3

B. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/4

C. putem intalni ocluzia deschisa

D. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/2

E. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 2/3

CD Dorobat, p92

224. In plan vertical, in dentatia permanenta :



C. putem intalni ocluzia deschisa



AC Dorobat, p92

225. In plan vertical, in dentatia permanenta :



C. putem intalni ocluzia adanca



AC Dorobat, p92

226. Unghiul nazolabial se crescut in :

A. prodentia superioara

B. retrodentia inferioara

C. biretrodentii

D. anomalii clasa II diviziunea 2

E. biprodenție

CD Dorobăț,

Stanciu

89

227. Următoarele forme de arcade dentare sunt patologice:

A. arcada în forma de V

B. parabola la mandibula

C. trapez

D. arcada în forma de W

E. semielipsa la maxilar

ACD Dorobăț,

Stanciu

97

Tema 29. Analiza modelului de studiu în ortodonție

228. In malocluzia clasa II2 curba Spee este:

A. masurabila pe modelul de studiu

B. dreapta

C. accentuata, prin egresia incisivilor inferiori si infraocluzia

molara

D. accentuata, prin egresia incisivilor superiori si infraocluzia

molara

E. accentuata prin ingresia incisivilor inferiori si supraocluzia

molara

AD Zegan, p171

229. In malocluzia clasa II2, in zona frontala, in plan vertical se intalneste :

A. overbite crescut

B. laterodeviatie stanga

C. laterodeviatie dreapta

D. ocluzie adanca acoperita

E. ocluzie adnca in acoperis

AD Zegan, p171

230. In malocluzia clasa II2 diagosticul diferential se face cu :

A. malocluzia clasa II1

B. prognatismul mandibular anatomic

C. retrognatismul maxilar

D. macrodontia

E. despicaturile labio-maxilo-palatine

AD Zegan, p175

231. In malocluzia clasa II1 curba Spee este:

A. masurabila pe modelul de studiu

B. dreapta

C. accentuata, prin egresia incisivilor inferiori si infraocluzia

molara

D. accentuata, prin egresia incisivilor superiori si infraocluzia

molara

E. accentuata prin ingresia incisivilor inferiori si supraocluzia

molara

AC Zegan, p158

232. Formulele de calcul a valorii ideale pentru diametre după Pont sunt:

A. IP = (SI x 100)/80

B. IM = (SIx100)/80

C. IP = (SIx100)/64

D. IM= (SIx100)/64

E. IP = (SIx100)/64 - 2

AC Dorobăţ 108

233. Formulele de calcul a valorii ideale pentru lungimi după Pont sunt:

A. LP = IP/2

B. LP = IP/2 – 2

C. LP = IP/2 – 4

D. lp = IP/2 – 2

E. lp = IP/2 – 4

AD Dorobăţ 108

234. Reperele pentru măsurarea indicelui molar după PONT sunt:

A. centrul feţei ocluzale a premolarilor 1 superiori

B. vârful cuspidului vestibular al molarilor 1 superiori

C. foseta centrala a molarului 1 superior

D. vârful celui de al 2-lea cuspid vestibular al molarului 1

inferior

E. vârful primului cuspid vestibular al molarului 1 inferior

CD Dorobăţ 108

235. Reperele pentru măsurarea indicelui premolar după PONT sunt:

A. centrul feţei ocluzale a premolarilor 1 superiori

B. vârful cuspidului vestibular al premolarilor 1 superiori

C. centrul feţei ocluzale a premolarilor 1 inferiori

D. vârful cuspidului vestibular al PM 1 inferiori

E. punctul cel mai vestibular al punctului de contact dintre

premolarii inferiori

AE Dorobăţ 108

Tema 30. Principii în terapia ortodontică

236. Avantajele tratamentului precoce sunt :

A. cresterea cranio-faciala este activa

B. poate rezolva orice tip de anomalie, indiferent de gravitate

C. sunt prevenite malocluziile severe

D. poate fi utilizata cresterea naturala

E. exista multiple alternative terapeutice

ACDE Zegan, p249

237. Tratamentul profilactic al anomaliilor dento-maxilare cuprinde :

A. extractia dintilor supranumerari

B. depistarea obiceiurilor vicioase

C. depistarea disfunctiilor

D. controlul pozitiei molarilor de 6 ani

E. ghidarea eruptiei dintilor permanenti

ABCD Zegan, p234

238. Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare cuprinde :

A. controlul cariei dintilor temporari

B. suprimarea obiceiurior vicioase

C. suprimarea disfunctiilor

D. ghidarea eruptiei dintilor permanenti

E. recastigarea spatiului

BCDE Zegan, p235

239. Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare cuprinde :

A. controlul cariei dintilor temporari

B. tratamentul chirurgical ortodontic

C. suprimarea disfunctiilor

D. ghidarea eruptiei dintilor permanenti

E. recastigarea spatiului

CDE Zegan, p235

240. Obiectivele tratamentului interceptiv sunt:

A. depistarea dezechilibrelor scheletale minore

B. depistarea dereglarilor in perioada de exfoliere a dintilor

temporari si de eruptia a dintilor definitivi

C. tratamentul anomaliilor dentare izolate

D. tratamentul afectiunilor parodontale

E. tratamentul obiceiurilor vicioase si reechilibrarea functiilor

ABE Dorobat/

191-192

241. Forta ortodontica se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:

A. ritmul de aplicare

B. atitudinea fortei

C. intensitatea fortei

D. vibratia fortei

E. rezistenta tesuturilor asupra carora se aplica

ACE Dorobat/203

242. Reactiile osului alveolar la deplasarea dentara sunt : AD Dorobat/

A. resorbtia osoasa care poate fi directa si indirecta

B. resorbtia osoasa care este numai directa

C. resorbtia osoasa care este numai indirecta

D. apozitia osoasa si tesutul osteoid

E. hipercementoza

205-206

243. Tipurile de deplasare dentara intalnite in ortodontie sunt:

A. miscarea de versie( deplasare corporeala)

B. miscarea de gresie( inclinarea)

C. miscarea de torque( in jurul axului)

D. miscarea de rotatie

E. miscarea de torque

DE Dorobat/ 207

Tema 31. Aparate ortodontice mobilizabile

244. Elementele de acțiune secundare orale sunt:

A. arcul în seceră

B. arcul diapazon

C. arcul de distalizare canină

D. arcul în buclă dublă

E. arcul Coffin

AD Zegan,

Aparate

ortodontice,

110

245. Care din următoarele croșete nu folosesc pentru retenție spațiul

interdentar?

A. croșetul delta

B. croșetul Stahl

C. croșetul Adams

D. croșetul Schwartz

E. croșetul simplu

CE Zegan,

Aparate

ortodontice,

110

246. Crosetele aparatelor mobilizabile :

A. sunt activate in laborator, de catre tehnicianul ortodont

B. sunt activate in cabinet, de catre medicul ortodont

C. sunt confectionate din sarma

D. sunt adaptate in cabinet de catre medicul ortodont

E. realizeaza deplasarile dentare

BCD Dorobat, p

228

247. Placa linguala mobilizabila se sectioneaza:

A. in trapez

B. pe linia mediana

C. in forma literei “Y”

D. distal

E. fara a aplica un surub ortodontic

BD Dorobat,

p218

248. Placa palatina mobilizabila se sectioneaza:

A. in trapez

B. pe linia mediana

C. in forma literei “Y”

D. in L

E. fara a aplica un surub ortodontic

ABCD Dorobat,

p218

249. Crosetele aparatelor mobilizabile :

A. au rol de retentie

B. sunt activate in cabinet, de catre medicul ortodont

ABCD Dorobat, p

228

C. sunt confectionate din sarma

D. sunt adaptate in cabinet de catre medicul ortodont

E. realizeaza deplasarile dentare

250. Baza aparatului maxilar poate fi secționată:

A. in Y

B. in L

C. in V

D. in trapez

E. Atipic - sectorial

ABDE Dorobat /

216

251. Următoarele aparate sunt indicate în corectarea ocluziei inverse frontale

:

A. Gutiera mandibulara cu plan înclinat

B. Aparatul Bruckl-Reichenbach

C. Placa palatină cu plan înclinat retroincizal

D. Placa palatină cu platou retroincizal

E. Placa palatină cu arcuri secundare palatinale și gutiere

ocluzale

ABE GZ/204

Tema 32. Aparate ortodontice funcționale

252. Scutul vestibular este indicat pentru:

A. corectarea anomaliei de clasa a III a

B. corectarea anomaliei de clasa aII/1

C. corectarea respirației orale

D. corectarea sindromului lingual protruziv

E. creșterea tonicității orbicularilor

BCE Dorobaț,

Stanciu, pag.

309

253. Aparatele pentru corectarea anomaliei de clasa a IIIa sunt:

A. placa palatină platou retroincizal

B. placa Reichenbach Brukl

C. reglatorul funcțional Frankel III

D. activatorul Andreasen

E. placa palatină plan înclinat anterior

BC Dorobaț,

Stanciu, pag.

309

254. Activatorul Andresen-Haupl cuprinde :

A. placa palatina

B. scuturi acrilice laterale

C. arc vestibular modificat

D. placa linguala

E. masa acrilica interocluzala

ADE Dorobat, p

306

255. Activatorul Andresen-Haupl are drept parti componente :

A. placa palatina


C. arc vestibular modificat

D. arc Coffin


ADE Dorobat, p

306

256. Reglatorul functional Frankel tip I are drept parti componente:

A. placa palatina


C. pelote labiale inferioare

CD Dorobat, p

311

D. arc transpalatal


257. Reglatorul functional Frankel tip I are drept parti componente:

A. arcuri de stabilizare la nivel canin


C. pelote labiale inferioare

D. arc Coffin


ACD Dorobat, p

311

258. Aparatele funcționale mobile:

A. au elemente de ancoraj

B. nu au elemente de ancoraj

C. produc efecte ortopedice

D. nu produc efecte ortopedice

E. tonifica musculatura oro-facială

BCE Zegan –

tehnici -143

259. Gutiera inferioară cu plan înclinat produce:

A. saltul articular

B. palatinizarea incisivilor superiori

C. lingualizarea incisivilor inferiori

D. propulsia mandibulei

E. vestibularizarea incisivilor maxilari

AE Zegan –

tehnici -142

Tema 33. Contenția și recidiva în ortodonție

260. Indicațiile aparatelor de contenție:

A. după tratament activ

B. prevenirea recidivei anomaliei

C. corectarea înghesuirilor tardive

D. expansiune maxilară

E. corectarea poziției mandibulei

AB Zegan,

Aparate

ortodontice ,

136

261. Care din următoarele aparate ortodontice se folosesc în etapa de

contenție?

A. placa Hawley

B. gutiera termoformată

C. activatoare elastic sau rigide

D. placa palatină scut lingual

E. nici unul

ABCD Dorobaț, 460

262. Contentia se poate face cu :

A. placa Hawley

B. activatoare

C. aparate fixe – bracketts

D. aparate mobilizabile

E. fir metalic colat lingual

ABDE Zegan, p 277

263. Obiectivele contentiei sunt :

A. obtinerea stabilitatii pozitiei dintilor

B. corectarea versiilor

C. corectarea inghesuirii dentare

D. corectarea spatierii dentare

E. obtinerea echilibrului ocluzal permanent

AE Zegan, p 275




C. prevenirea recidivei posttratament

D. corectarea spatierii dentare

E. obtinerea echilibrului ocluzal permanent

ACE Zegan, p 275




C. corectarea inghesuirii dentare

D. prevenirea recidivei posttratament

E. corectarea spatierii dentare

AD Zegan, p 275

266. Cauzele locale ale recidivei sunt:

A. Bolile generale

B. Tipologia faciala

C. Osul alveolar si ligamentul periodontal

D. Anomaliile dentare

E. Matricele musculare functionale

CDE Dorobat/

466-468

267. Obiectivele contentiei sunt:

A. Realizarea stabilitatii dintilor

B. Obtinerea unui echilibru ocluzal permanent

C. Prevenirea sau limitarea unei patogenii care poate sa apara

sau sa existe

D. Dobandirea echilibrului intre matricile musculare functionale

si schelet

E. Tratarea anomaliilor dento-maxilare

ABCD Dorobat/ 457

TEMA 34 – Tratamentul cariei dentare

268. Factorii care influenţează placa bacteriană sunt

A. statusul pulpar

B. microorganismele şi alimentaţia

C. dentaţia

D. tratamentele stomatologice

E. grosimea smalţului

BCD

269. Streptococii mutans, cu ajutorul unor enzime de tipul

glicoziltransferazei, pot sintetiza din zaharoză:

A. acid uric, uree şi aminoacizi

B. polizaharide extracelulare

C. glicocalix intracelular

D. glycogen si amilopectina

E. mutacine şi bacteriocine

BD

270. Caracterele cariogene ale lactobacililor sunt determinate de:

A. sinteza de polizaharide intra- şi extra-celulare

B. acidogenie

C. eficienţa mecanismelor de adeziune la hidroxiapatită

D. acidofile

E. aparatul enzimatic proteolitic

BD

271. Nivelurile salivare de streptococ mutans se corelează cu:

A. grosimea plăcii bacteriene

B. prevalenţa cariei dentare

C. nivelurile salivare de lactobacili

D. incidenţa cariei dentare

E. consumul de carbohidrate

BD

272. Dintre alimentele carioprotective fac parte:

A. amidonul

B. pastele făinoase

C. laptele şi derivatele sale

D. gemul

E. nucile

CE

273. Funcţiile mucinelor salivare includ:

A. protecţia suprafeţelor orale împotriva insultelor din mediul

oral

B. creşterea consumului de acid al biofilmului bacterian

C. legarea sau asociere cu alte molecule salivare, în special

antimicrobiene

D. susţinerea dezvoltării Candidei albicans

E. formarea peliculei dobândite

ACE

274. Bicarbonatul din compoziţia salivei are următorul rol:

A. participă la sistemul tampon şi la formarea componentei

solubile bicarbonate-fosfat

B. activator al α-amilazei

C. are eficienţă maximă la valori de 6,1-6,3

D. participă activ la transportul de membrană al unor compuşi

E. menţine structura dentară

AC

275. Despre lizozimul salivar se pot face următoarele aprecieri:

A. hidrolizează amidonul in mediul oral

B. este puternic cationic, activând autolizinele ce distrug

peretele celular

C. se cuplează cu diferiţi anioni salivari

D. poate provoca uneori agregarea microbiană, contribuind la

clearence-ul bacterian oral

E. este implicat in mecanismele tampon salivare

BCD

TEMA 35. Etiopatogenia cariei dentare

276. Proprietatile cimenturilor glass-ionomere tip II sunt:

A. adeziune chimica la dentina

B. efect antiinflamator

C. contracţie de priză crescută

D. efect carioprofilactic

E. stimuleaza neodentinogeneza

AD

277. Coafajul pulpar indirect este un act terapeutic prin care se asigura:

A. prevenirea deschiderii camerei pulpare

B. dezinfectarea plagii dentinare

C. dezinfectarea ţesutului pulpar expus

ABD

D. stimularea mecanismelor de neodentinogeneza

E. hiperemia pulpara

278. Bizotarea marginilor cavitatilor de clasa a III-a si aIV-a se face pentru a

asigura :

A. suprafata de adeziune mai mare pentru compozit

B. minimalizarea percolarii marginale

C. estetica mai buna

D. rezistenta mai mare a obturatiei

E. realizarea unei morfologii mai puţin retentive

ABC

279. Matricile dentare utilizate pentru restaurarile pe doua sau trei suprafete

indeplinesc urmatorele functii:

A. stabilesc un contur anatomic corect prin perfecta adaptare la

peretii cavitatii

B. ajuta la crearea unui punct de contact optim ca forma,

marime si localizare

C. prin aplicarea penelor si o corecta adaptare a ei la pragul

gingival se impiedica aparitia unui exces de material la acest

nivel

D. sa faciliteze condensarea materialului de obturatie

E. sa asigure spaţiul pentru inserţia firului retractor

ABCD

280. In cazul preparării cavităţii de clasa a II-a pentru obturaţie cu amalgam,

atunci cậnd procesul carios a desfiinţa creasta marginală, rezistenţa se

asigură prin: A. Pereţi laterali divergenţi spre peretele parapulpar pentru a

minimaliza extensia cavităţii

B. peretele gingival şi pulpar sunt relativ orizontali şi

perpendiculari pe forţele paralele cu axul lung al dintelui

C. restrângerea conturului ocluzal în zone care primesc contacte ocluzale minime

D. rotunjirea uşoară a unghiurilor interne

E. bizotarea marginilor ocluzale pentru creşterea grosimii restaurarii

BCD

281. In cazul preparării cavităţilor pentru tratamentul leziunilor carioase care

au distrus unghiul incizal:

A. Peretele pulpar se prepară pe cật posibil convex

B. La nivelul pragului gingival se poate prepara un şanţ de

retenţie

C. Utilizarea pivoţilor dentinari este mai puţin riscantă şi are

rezultate estetice mai bune decật bizotarea marginilor de

smalţ

D. Bizotarea este obligatorie în cazul smalţului foarte subţire

E. Bizotarea nu va interesa niciodată marginea orală a cantăţii

AB

282. Obiectivele terapiei minim invazive sunt:

A. limitarea substratului alimentar atunci când există o expunere

frecventă la zaharoză,

B. modificarea microflorei când numărul Streptococcilor

mutans şi Lactobacililor este mare,

C. modificarea suprafeţelor dentare atunci când sunt leziuni

incipiente şi/sau suprafeţe dentare aspre,

D. stimularea secreţiei salivare când există hiposalivaţie sau

xerostomie,

ABCD

E. restaurarea suprafeţelor dentare ca primă şi cea mai

importantă etapă.

283. În cadrul metodei de tratament al cariei dentare prin modelul medical

care urmăreşte modificarea plăcii bacteriene, se utilizează următoarele

tehnici şi materiale:

A. periajul dentar

B. fluorizarea general şi locală

C. eliminarea zaharozei în cadrul gustărilor dintre mese

D. utilizarea firului interdentar

E. sigilarea fisurilor ocluzale

AD

Tema 36. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti

284. Diagnosticul diferenţial în pulpita purulenta parţială se face cu:

A. caria dentară simplă

B. pulpita seroasă coronară

C. pulpita seroasă totală

D. pulpita purulentă corono-radiculară

E. parodontita apicală acută purulentă

BD 79

285. Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele:

A. ulceroasă

B. polipoasă

C. scleroatrofică

D. hiperplazică

E. propriu-zisă

AB 80

286. La inspecţie, în pulpita cronică deschisă ulceroasă se constată:

A. prezenţa unei cavităţi carioase pofunde, cu deschiderea largă

a camerei pulpare

B. pereti subtiri,uneori fracturati

C. palparea cu sonda nedureroasa superficial

D. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare

E. percutia in ax si transversala negative

AB 85

287. Granulomul intern al lui Palazzi:

A. este o pulpită cronică deschisă polipoasă

B. este o pulpită cronică închisă propriu-zisă

C. este o pulpită cronică închisă hiperplazică

D. poate fi localizată coronar şi/sau radicular

E. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei

CDE 92

288. Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase

poate apărea:

A. în masticaţie, când sunt tasate alimente în cavitatea carioasă

şi se exercită presiuni în spaţiul endodontic

B. palparea cu sonda în profunzime

C. în cazul unor reacutizări cauzate de obliterarea cavităţii

carioase pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare

D. testări ale vitalităţii dintelui, dar la intensităţi mari ale

excitanţilor

E. testări ale vitalităţii dintelui, la intensităţi obişnuite ale

ABCD

84

excitanţilor

289. Diagnosticul diferenţial în cazul pulpitei cronice deschise polipoase se

face cu:

A. caria dentară profundă

B. pulpita cronică deschisă granulomatoasă

C. polipul gingival

D. necroza pulpară

E. pulpita cronică deschisă ulceroasă

CDE 87

290. Pulpita cronică închisă hiperplazică poate evolua şi se poate complica

cu:

A. pulpită seroasă parţială

B. pulpită seroasă totală

C. necroză pulpară

D. fracturi ale dintelui

E. parodontită apicală cronică

CD 93

291. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale:

A. durere continua

B. durere pulsatila

C. hipersensibilitate la teste de vitalitate

D. sensibilitate la percutia in ax

E. durere localizata

AB 79

Tema 37. Necroza si gangrene pulpara

292. Microrganismele implicate în patogenia gangrenei pulpare sunt:

A. streptococi beta hemolitici;

B. stafilococul alb;

C. stafilococul auriu;

D. gonococi;

E. pneumococi.

ABCE 99

293. Gangrena umedă se caracterizează prin:

A. tesut pulpar putrificat ferm;

B. imagine radiologică cu modificări periapical;

C. tesut pulpar putrificat foarte moale;

D. pierdere parţială a configuraţiei structurale a pulpei;

E. pierdere totală a configuraţiei structurale a pulpei.

CE 100

294. Necroza de coagulare se caracterizeaza prin:

A. pulpa uscata;

B. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu;

C. consistenta pulpara este redusa;

D. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de

canal;

E. apare adesea dupa arsenic.

ABDE 98

295. Necroza de colicvatie este produsa prin:

A. enzime vegetale;

B. enzime animale;

C. solutii antiseptic;

D. arsenic;

ABC 98

E. bradichinina.

296. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din:

A. cavitatea bucala;

B. chisturi de vecinatate;

C. canal radicular lateral;

D. circulatie generala prin anacoreza;

E. osul alveolar.

ABD 101

297. Gangrena uscata:

A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase;

B. succede un traumatism;

C. succede actiunii unui agent chimic;

D. are peretii dentinari alterati profund;

E. se caracterizeaza prin extirparea usoara a resturilor.

BCE 100

298. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe:

A. modificarea de culoare a dintelui;

B. hipersensibilitate la palparea cu sonda în camera pulpară;

C. hipersensibilitate la palparea cu sonda în canalul radicular;

D. teste de vitalitate negative;

E. însămanţare bacteriană pozitivă.

AD 98

299. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare nu se face cu:

A. gangrena pulpara simpla;

B. parodontita apicala acuta;

C. pulpita cronica inchisa propriu-zisa;

D. pulpita cronica deschisa;

E. pulpita acuta purulenta totala.

BE 98-99

Tema 38. Parodontite apicale acute si cronice

300. Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre:

A. parodontita apicala acuta purulenta

B. complicare cu un proces osteomielitic

C. cronicizare

D. sinuzita maxilara

E. cuprinderea apexului dintilor vecini

AC 109

301. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta purulenta:

A. mobilitatea dintelui

B. febra

C. lipsa adenopatiei

D. senzatie de egresiune a dintelui

E. teste de vitalitate negative

ABDE 112

302. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de:

A. traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii

B. gangrena pulpara simpla

C. utilizarea arsenicului

D. lucrari protetice defectuoase

E. antisepticele utilizate intempestiv pe canal

ABCE 116

303. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea

originea in:

A. resturile epiteliale Malassez

ABC 108

B. mucoasa sinusala

C. mucoasa bucala in cazul unor fistule

D. pulpa dintelui

E. osul alveolar

304. Morfopatologic, parodontita apicala acuta seroasa se caracterizeaza prin:

A. turgescenta pernitelor vasculare

B. ligamente alveolare ingrosate

C. fenomene de agregare eritrocitara

D. fragmentarea si depolimerizarea ligamentelor Sharpey

E. corticala interna alveolara prezinta un contur neregulat

ABE 108

305. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se bazeaza pe:

A. durere cu caracter acut

B. senzatie de egresiune a dintelui

C. adenopatie regionala

D. durere este localizata

E. facies rigid

ABCE 108

306. Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se

caracterizeaza prin:

A. prezenta unui bogat infiltrat leucocitar.

B. durerea este localizata

C. tensiune mare intratisulara

D. tumefierea si infiltrarea mucoasei

E. liza tesutului osos

ACE 110

307. Evolutie si complicatii in parodontita apicala acuta purulenta:

A. resorbtie radiculara externa de natura iatrogenica

B. fistulizare, resorbtie si vindecare temporara

C. complicare cu un proces osteomelitic

D. resorbtie radiculara interna de natura microbiana

E. supuratia lojelor si a spatiilor cervico-faciale

BCE 112

Tema 39. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare

308. Compusii cuaternari de amoniu:

A. sunt detergenti cationici

B. reduc tensiunea superficiala a solutiei

C. sunt mai activi in mediu acid

D. sunt mai activi in mediu alcalin

E. sunt toxici citoplasmatici puternici

ABD 182

309. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele

instrumente:

A. ace Miller

B. ace Donaldson fine si foarte fine

C. ace Hedstroem fine

D. freze globulare mici

E. ace Kerr fine si foarte fine

AE 162

310. Ce medicatie endodontica are capacitate antimicotica:

A. tricrezolformalina

B. Walkhoff

C. Chlumski

BD 176-181

D. clorhexidina

E. creozotul de mesteacan

311. Timpii operatori ai tratamentului mecanic in gangrena pulpara sunt :

A. crearea accesului in camera pulpara

B. permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos

C. indepartarea dentinei alterate de pe peretii canalului

D. stabilirea lungimii canalului

E. obturarea radiculara definitiva in aceeasi sedinta

ABCD 160

312. Tratamentul Spad :

A. reprezinta o metoda de tratament al pulpitei seroase totale

B. reprezinta o metoda de tratament al gangrenei pulpare

C. se realizeaza cu solutie Walkhoff si pasta Spad

D. utilizeaza pasta Spad

E. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide

BD 185

313. Cerintele pentru o medicatia canalara ideala sunt:

A. efect lent bactericid si fungicid

B. actiune antibacteriana indelungata

C. usurinta introducerii pe canale

D. interferarea cu procesele de vindecare periapicala

E. tensiune superficiala mare

BC 175

314. Pasta Ledermix contine:

A. prednisolon

B. clorhidrat de neomicina

C. oxid de zinc

D. hidroxid de calciu

E. streptomicina

CD 192

315. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmatoarele

substante:

A. acid sulfuric 40%

B. acid clorhidric 20-30%

C. acid sulfuric 20-30%

D. antiformina

E. EDTA 10%.

CDE 162

Tema 40. Obturarea canalelor radiculare

316. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire, este necesara

respectarea urmatoarelor reguli obligatorii:

A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor

B. plasarea corecta a varfului canulei

C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect

D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata

E. proba clinica prealabila a pluggerelor

BCDE 237

317. Tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii prezinta urmatoarele

avantaje:

A. asigura o sigilare superioara obturatiilor, prin cimentarea

unui con

B. prezinta succes clinic considerabil in timp

AB

224

C. asigura o obturatie foarte omogena

D. simplitatea si rapiditatea executiei

E. nu da fenomene de iritatie apicala

318. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca

calibrate se numara si:

A. individualizarea conului de gutaperca

B. proba clinico-radiologica a conului

C. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica

D. introducerea cimentului de sigilare pe canal

E. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul

BCD 221

319. Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele:

A. sunt nedeformabile

B. inchiderea canalului e posibila doar prin asocierea unui

ciment de sigilare

C. rigiditate superioara fata de cea a conurilor de argint

D. lipsa coroziunii

E. biocompatibilitate

CDE 244

320. Situatii mai frecvent intalnite la proba conului inaintea obturatiei, sunt

urmatoarele:

A. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului

B. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru

a canalului

C. depasirea lungimii de lucru

D. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul

apical al canalului radicular

E. canale cu apex larg deschis

ABCD 220

321. Alegerea acului Lentulo pentru realizarea obturatiei de canal se face

dupa urmatoarele criterii:

A. topografia dintilor

B. integritatea fizica a acului Lentulo

C. volumul canalelor radiculare

D. morfologia canalelor radiculare

E. materialul utilizat

ABC 215

322. Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand

spreadere:

A. confera sensibilitate tactila

B. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii

C. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau

propriu, in ambele sensuri

D. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau

propriu, in sensul acelor de ceasornic

E. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca

ABC 223

323. In utilizarea acului Lentulo pentru introducerea pastei in obturatia

radiculara, trebuie ca acesta:

A. sa aiba spirale integre

B. sa fie usor indoit

C. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal

D. sa nu fie ruginit

E. sa se specifice sensul corect de rotatie ( invers acelor de

ceasornic) pentru propulsarea pastei in canal

AD 219

Tema 41. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice

324. In stadiul submocos al parodontitei apicale acute exudative purulente,

terapia este urmatoarea:

A. drenaj endodontic

B. ionoforeza endocanalara cu enzime

C. incizia mucoasei

D. extractia dintelui si drenaj alveolar

E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare

ACD 257

325. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase spre

forme purulente, se recomanda instituiea unui tratament medicamentos

cu:

A. antibiotice

B. anticoagulante

C. antiinflamatoare nespecifice

D. antialgice

E. antiacide

ACD 253

326. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde

urmatorii timpi:

A. tratament de gangrena

B. se insista cu irigatiile pe traiectul dinte-fistula

C. se obtureaza in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea

canalului

D. se sutureaza fistula

E. se obtureaza dintele retrograd

ABC 260

327. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de:

A. profesia pacientului

B. sexul pacientului

C. reactivitatea individuala

D. forma anatomo-clinica de inflamatie

E. pozitia dintelui pe arcada

CDE 249

328. In cazul parodontitelor apicale hiperemice consecutiv gangrenei pulpare,

pasta cu antibiotice:

A. se aplica din prima sedinta

B. nu se aplica din prima sedinta

C. se mentine 48 de ore

D. se mentine minimum 72 de ore

E. se mentine o saptamana

AC 250

329. Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul

endodontic:

A. obturatii coronare de amalgam

B. dinti acoperiti de coroane

C. lucrari protetice cu ancoraj in canal

D. corpi straini in canal

E. radacini curbe

CD 253

330. Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt:

A. apex larg deschis la copii si adolescenti

ABC 258

B. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic

C. mese impinse dincolo de apex

D. tratamente endodontice incomplete

E. canale curbe

331. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute

este in raport de:

A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale

B. stadiul ei de evolutie

C. conditiile topografice locale

D. conditiile topografice generale

E. starea generala a pacientului

ABCE 249

Tema 42. Morfofiziologia parodontiului marginal

Parodontologie clinica - Martu Silvia, Mocanu C-ta, 2000, Ed Apollonia, Iasi (pg. 5-

17)

332. Rolul ligamentului parodontal este următorul:

A. funcţie mecanică

B. funcţie de nutriție

C. funcţie vegetativă

D. funcţie senzorială

E. funcţie chimică

ABD 14

333. Osul alveolar are următoarele funcţii :

A. constituie un braţ de pârghie intra-alveolară

B. transformă presiunile asupra dintelui în tracţiuni dispersate

C. fixează fibrele ligamentului parodontal

D. asigură un suport integru pentru coroana dentară

E. constituind un braţ de pârghie intra-alveolară de 1/3 din

lungimea dintelui

ABC 16

334. În cursul evoluţiei odontomului se pot distinge trei faze

morfofuncţionale :

A. faza de evoluţie

B. faza de echilibru

C. faza funcțională

D. faza histologică

E. faza de involuţie

ABE 17

335. Cele patru ţesuturi diferite care constituie parodonţiul :

A. din punct de vedere funcţional, ele sunt dependente

B. sunt distincte din punct de vedere anatomic

C. sunt asemănătoare din punct de vedere funcțional

D. din punct de vedere funcţional, ele sunt interdependente

E. ajută la menţinerea unei structuri de susţinere sănătoase şi

viabile ale dintelui

BDE 17

336. Procesele alveolare se subîmpart în :

A. os proximal

B. os inter-dentar

C. os inter-radicular

D. os inter-proximal

CDE 16

E. os radicular

337. Alveolele:

A. sunt spaţiile osului alveolar în care se inseră rădăcinile

dinţilor

B. prezintă numeroase orificii minuscule în care se inseră fibrele

epiteliale

C. sunt acoperite de un strat osos numit lamina cribriforma

D. lamina cribriforma acoperă de asemenea şi baza osului

interproximal

E. lamina cribriforma este străbătută de fibre nervoase

AC 15

338. Grosimea cementului variază:

A. 16 – 60 μm în jumătatea apicală a rădăcinii

B. 16 – 60 μm la nivelul 1/3 apicale

C. de la 16 – 60 μm în jumătatea coronară a rădăcinii

D. 150 – 200 μm la nivelul 1/3 apicale

E. 150 – 200 μm la nivelul 1/3 coronare

CD 15

339. Fibrele desmodontale sau ligamentul parodontal sunt reprezentate de :

A. fibre epiteliale

B. fibre de colagen

C. fibre de oxytalan

D. fibre de ancorare

E. fibre elastic

BCE 13

Tema 43. Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice (pg. 18-42)

340. Anumite medicamente care provoacă modificări tisulare accentuate de

prezenţa plăcii sunt :

A. Difenilhidantoina

B. Nifedipina

C. Cefalosporinele de generația a treia

D. Ciclosporina A.

E. Chimioterapicele

ABD 26

341. Fenomenele reacţionale de la nivelul parodonțiului sunt:

A. modificările vasculare

B. edemul inflamator

C. marginaţia leucocitară

D. celulele exudatului inflamator

E. modificările tisulare

ABCD 28

342. Defectele funcţionale ale PMN pot reduce semnificativ capacitatea

de apărare a gazdei împotriva infecţiei prin:

A. diapedeza

B. chemotactism

C. aderenţa şi fagocitoza

D. exocitoză

E. activitate antibacteriană

ABCE 29

343. Bolile sistemice caracterizate prin defecte ale PMN sunt:

A. Sindromul Turner

B. Sindromul Cheidak –Higashi

C. Hemofilia

BDE 29

D. Granulomatoza cronică

E. Sindromul Down

344. În inflamaţia acută apar simptome ca: :

A. culoare a gingiei gri-albastru

B. senzație de frig

C. durere

D. paliditatea mucoasei

E. tumefiere

CE 30

345. Polimorfonuclearele sunt reprezentate de:

A. granulocite

B. leucocite

C. PMN

D. trombocite

E. eozinofile

AC 28

346. Factorii etiologici locali de iritație ai afecţiunilor parodontale sunt:

A. malocluzii

B. pulsiunea limbii

C. cariile

D. igiena orală

E. coloraţii dentare

CDE 18

347. Factorii etiologici locali funcționali ai afecţiunilor parodontale sunt :

A. igiena orală

B. dinţi absenţi neînlocuiţi

C. pulsiunea limbii

D. tipul de alimentaţie

E. respiraţia orală

BCE 18

Tema 44. Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale (pg. 43-83)

348. Caracteristicile principale ale bacteriilor nevirulente sunt:

F. Forma cocoidă

G. Forma filamentoasă

H. Secreția de peroxid de hidrogen

I. Absența mobilității

J. Prezența mobilității

ABD 79

349. Sulcus-ul şi punga parodontală conțin:

F. Fluidul gingival

G. Elemente de origine vasculară

H. Ioni

I. Osteocite

J. Osteoclaste

ABC 81

350. Potenţialul de oxido-reducere:

F. Este un element important al mediului parodontal

G. Este de +200 mV când parodonţiul este sănătos

H. Diminuă până la –40 mV când parodonţiul este bolnav

I. Este de +100 mV când parodonţiul este sănătos

J. Diminuă până la –140 mV când parodonţiul este bolnav

ABE 81

351. Prima linie de apărare a parodonțiului conține:

F. Stratul cornos

BDE 81

G. Saliva şi fluidul gingival

H. Tegumentul

I. Protecţia mecanică a keratinei

J. Prezenţa în epiteliul de joncţiune a PMN cu rol defensiv

352. A doua linie de apărare a parodonțiului conține:

F. Saliva şi fluidul gingival

G. Protecţia mecanică a keratinei

H. PMN

I. Monocite

J. Macrofage

CDE 81

353. Gazda poate prezenta apărare deficitară şi în următoarele situaţii :

F. Pacienţi cu tratamente imunosupresoare

G. Pacienţi cu viroze

H. Pacienţi supuşi stress-urilor psihologice

I. Pacienţi cu boli cardiovasculare

J. Pacienţi cu boli pulmonare

AC 82

354. Criteriile clinice ale activităţii bolii parodontale sunt:

F. Sângerarea

G. Bruxismul

H. Supuraţia

I. Halitoza

J. Fegmoanele

ACD 83

355. Examenul vizual :

F. Este concludent în cazul mobilității dentare

G. Este concludent în cazul parodontitelor rapid progresive

generalizate

H. Este concludent în cazul recesiunilor gingivale

I. Este concludent în cazul supurațiilor gingivale

J. este adesea suficient pentru evaluarea severităţii şi

distribuţiei pierderilor de ataşament

BCE 84

Tema 45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (pg. 84-89)

356. CARRANZA clasifica manifestarile care au loc la nivelul structurilor de

suport dentar in:,

A. sindromul periodontal inflamator superficial şi profund

B. parodontita lent progresiva

C. parodontita rapid progresiva

D. parodontita ulcero-necrotica

E. parodontita refractara

BCDE 87

357. Rateitschak clasifica afectiunile parodontale in:

A. parodontite

B. parodontoze

C. parodontome

D. gingivite

E. recesiuni

ADE

87

358. CARRANZA si Newman (1996) descriu următoarele forme de

îmbolnăvire parodontală, tip gingivită:

A. gingivita acuta ulcero-necrotica si gingivita HIV

ABCD

85

B. gingivita alergica

C. gingivo-stomatita acuta virala, bacteriana sau fungica

D. gingivita initiata de placa bacteriana

E. gingivita hiperplazica

359. După Carranza parodontitele sunt clasificate în:

A. parodontita lent progresivă

B. parodontita rapid progresivă a adultului

C. gingivite hiperplazice

D. parodontita rapid progresivă precoce

E. parodontita ulceronecrotică

ABDE 85

360. Scoala de Parodontologie –Bucuresti (Dumitriu) clasifica bolile

parodontiului marginal in:

A. gingivite

B. parodontite

C. manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA

D. manifestari ale traumei ocluzale/lipsa punctului de contact

E. parodontoze

ABCD

88

361. Scoala de Parodontologie Bucuresti considera ca fiind gingivo-stomatite

acute si subacute urmatoarele forme:

A. gingivo-stomatita ulcero-necrotica

B. gingivo-stomatita herpetica

C. aftele si gingivo-stomatita aftoasa recidivanta

D. tumorile gingivale

E. leucemia

ABC

88

362. Afecţiunile gingivale complicate prin tulburari hormonale sunt: (dupa

Vataman)

A. gingivite asociate cu pubertatea

B. gingivite asociate cu ciclul menstrual

C. gingivite asociate cu sarcina

D. gingivita asociata cu climacteriu

E. gingivite din deficienţa acidului ascorbic

ABCD

89

363. Scoala de Parodontologie Bucuresti clasifica parodontitele in:

A. parodontita marginala cronica superficiala cu fenomene

hiperplazice

B. parodontita marginala cronica superficiala pe fond de

involutie precoce

C. parodontita marginala cronica profunda la copii

D. parodontita marginala cronica profunda la adult

E. periodontite agresive

ABCD

88

Tema 46. Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale

(pag 90-136)

364. Fibromatoza gingivala idiopatica se manifesta prin:

A. hiperplazii ce afecteaza papila interdentara

B. hiperplazii ce afecteaza gingia marginala;.

C. hiperplazii ce afecteaza gingia atasata

D. D. aspectul gingiei este roz,ferm

ABCD 96

E. este numai localizata la un grup de dinti

365. Abcesul gingival rezulta in urma:

A. insamantarii bacteriene profunde in tesuturi;

B. traumatismului local al gingiei

C. utilizarii unor paste de dinti

D. deficientei de vitamin C

E. prezentei aparatelor ortodontice

AB 95

366. In functie de severitatea manifestarilor,parodontitele marginale pot fi :

A. parodontita usoara

B. parodontita juvenila

C. parodontita moderata

D. parodontita ulcero-necrotica

E. parodontita severa

ACE 106

367. Parodontita usoara se caracterizeaza prin:

A. pierdere de atasament de ¼-1/3 din lungimea radacinii (Rx)

B. pierdere de atasament de ½ din lungimea radacinii

C. pierdere de mai mult de ½ din lungimea radacinii;

D. pungi parodontale de 5-6 mm;

E. adancimea la sondare(clinic) este pana la 4 mm

AE 106

368. Parodontita moderata se caracterizeaza prin:

A. pierdere de atasament de ¼ din lungimea radacinii (rx);

B. pierdere de atasament de ½ din lungimea radacinii;

C. pungi parodontale de pana in 4 mm

D. pungi parodontale de peste 8 mm

E. adancimi de sondare de 6-7 mm

BE 106

369. Semnele obligatorii ale parodontitei sunt:

A. inflamatie gingivala;

B. pungi parodontale adevarate;

C. pungi false gingivale;

D. resorbtie osoasa

E. pseudomembrane ulcero-necrotice

ABD 106

370. Continutul pungii parodontale este reprezentat de:

A. fluid gingival;

B. microorganisme si produse bacteriene;

C. resturi alimentare;

D. leucocite;

E. odontoblaste

ABCD 110

371. In cazul pungilor infraosoase exista urmatoarea relatie:

A. baza pungii se situeaza apical de nivelul osului alveolar

B. baza pungii se situeaza coronar fata de osul alveolar;

C. baza pungii se gaseste la nivelul osului alveolar;

D. liza verticala se asociaza pungilor infraosoase

E. A si D

ADE 115

Tema 47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (pag 137-150)

372. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:

A. parodontitele apicale

B. parodontitele apicale cronice retrograde;

ABCD 144

C. necrozele pulpare ;

D. pulpitele acute ;

E. pulpitele cronice.

373. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:

A. abcesul parodontal

B. hipersensibilitatea radiculara;

C. leziunile cuneiforme;

D. necrozele pulpare;

E. carii proximale

ABCD 137

374. Prognosticul bolilor parodontale este favorabil daca:

A. sunt eliminati toti factorii locali

B. exista o colaborare buna cu pacientul ptr mentinerea starii de

igiena orala

C. exista o parodontita marginala cronica profunda

D. exista o parodontita marginala cronica avansata

E. exista o parodontita agresiva

AB 145

375. Complicatiile bolilor parodontale pot fi :

A. abcesul parodontal

B. abcesul gingival

C. hipercresterile gingivale

D. sindromul endo-parodontal

E. leziunile cuneiforme.

ABDE 137

376. In parodontita cu progresie lenta prognosticul bolii depinde de :

A. severitatea inflamatiei

B. inaltimea osului restant

C. durerea la agenti fizici

D. durerea la sondaj parodontal

E. sangerarea gingivala

AB 146

377. Subiectiv, simptomatologia in abcesul parodontal acut cuprinde :

A. dureri intense chiar violente uneori;

B. dureri ce iradiaza in zone invecinate;

C. jena dureroasa la masticatie;

D. jena dureroasa la fonatie;

E. durere la dulce

ABC 138

378. Obiectiv, abcesul parodontal marginal descrie:

A. dureri ce iradiaza in zone invecinate, simuland fenomene de

artrita temporo-mandibulara;

B. dureri localizate ce sunt consecinta unor complicatii

supraadaugate ;

C. existenta dintilor vitali;

D. percutie transversala a dintilor mai dureroasa decat cea

verticala;

E. percutie verticala a dintilor limitrofi mai dureroasa decat cea

transversala.

CD 138

379. Dupa Carranza prognosticul excelent al bolilor parodontale este in

cazul:

A. cand nu exista pierdere osoasa

B. exista pierdere osoasa mica

C. suport osos acceptabil

D. cooperare adecvata a pacientului

ADE 148

E. conditie gingivala excelenta

Tema 48. Tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale (pg 194-264)

380. Contraindicatiile detartrajului ultrasonic sunt:

A. bolnavi necooperanti

B. la pacienti cu stimulatoare cardiace

C. la pacienti cu afectiuni infecto contagioase

D. la pacienti cu cantitate foarte mare de tartru

E. in cazul aparatelor magneto-strictive

ABCE 222

381. Detartrajul sonic

A. este mai eficient decat cel ultrasonic

B. mai bine suportat de pacient

C. nu necesita racire cu apa

D. are o singura treapta de putere

E. este antrenat de un jet puternic de aer

BCDE 223

382. Modul de utilizare a chiuretelor Gracey in cursul detartrajului

subgingival este:

A. se adapteaza chiureta cu zona concava catre suprafata de

instrumentat

B. se adapteaza chiureta cu suprafata convexa catre suprafata de

instrumentat

C. sprijinul intra oral se ia pe dintele de detartrat sau pe dintii

vecini

D. partea activa sa faca un unghi de̊ 45-90̊ cu suprafata

insatrumentata

E. partea activa sa faca un unghi de 30 grade cu suprafata

instrumentata

ACD 224

383. Iritantii iatrogeni sunt reprezentati de:

A. obturatii cu contururi inadecvate nelustruite

B. margini debordante ale obturatiilor

C. corpuri lungi de punte

D. crosete depresibile

E. marginile coroanelor largi situate subgingival

ABDE 224

384. Obturatiile inter-dentare de amalgam in exces se pot indeparta cu:

A. pile Proxoshape

B. chiurete Gracey

C. instrumente diamantate in forma de flacara

D. pile parodontale

E. instrumente trapezoidale

ACDE 225

385. Anomaliile morfologice ce reprezinta zone retentive pt placa sunt:

A. furcatiile

B. incongruentele dentoalveolare cu inghesuire

C. incongruentele dentoalveolare cu spatiere

D. santul palato-gingival

E. radacinile fuzionate ale dintilor pluriradiculari

ABDE 226

386. Obiectivele ajustarii ocluzale:

A. eliminarea mecanica a interferentelor ocluzale

B. eliminarea fortelor ocluzale nocive date de contacte

ABDE 227

premature

C. restabilirea rapoartelor stabile de tip cuspid-cuspid

D. obtinerea stopurilor ocluzale

E. stimularea functionala necesara prezervarii sanatatii

parodontale

387. Alegerea momentului de efectuare a ajustarii ocluzale:

A. nu este un moment anume

B. cand este de acord pacientul

C. inainte sau in acelasi timp cu tehnica de eliminare a pungii

parodontale

D. inainte sau in acelasi timp cu tratarea inflamatiei

E. concomitent sau dupa eliminarea inflamatiei pungilor

CDE 227

Tema 49. Imobilizarea dintilor parodontotici (pag 229-235, 258-260,292-294 )

388. Aplicarea sistemului de imobilizare se face:

A. cat mai departe de axul de rotatie a dintilor

B. mai aproape de axul de rotatie

C. A si B

D. mai aproape de marginea incizala

E. mai aproape de suprafata ocluzala

ADE 233

389. Principiile de imobilizare sunt:

A. angrenarea multidirectionala;

B. extinderea maxima;

C. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare;

D. principiul biologic;

E. principiul fonetic

ABCD

232

390. Sistemele mobile de imobilizare sunt:

A. usor de realizat;

B. mai agreate de pacienti;

C. dificil de intretinut;

D. usor de igienizat;

E. cu un pret de cost crescut

ABCD 233

391. Extirparea pulpara in imobilizarea dintilor parodontotici se face in

functie de:

A. starea organului pulpar;

B. sistemul de imobilizare;

C. gradul de imbolnavire parodontala;

D. starea generala de sanatate;

E. marimea arcadelor

ABC 233

392. Respectarea rapoartelor ocluzale optime inseamna:

A. atela sa nu genereze forte nocive;

B. contactele inter-dentare trebuie sa fie uniform distribuite

C. descompunerea transversala a fortelor sa se realizeze correct

D. A, B si C

E. A si B

ABCD 233

393. Imobilizarea temporara prin sisteme extracoronare este indicata la:

A. dinti frontali cu mobilitate medie;

B. dinti ce au suferit traumatisme acute;

AB 235

C. dinti cu parodontita marginala cronica superficiala;

D. dinti cu parodontita agresiva;

E. dinti cu mobilitate crescuta

394. Dezavantajele imobilizarii extra-coronare sunt:

A. tulburari fonetice

B. limiteaza igiena;

C. limiteaza confortul pacientului;

D. A si B

E. A, B si C

ABCE 235

395. Imobilizarea intra-coronara se utilizeaza:

A. in zona frontala

B. in zona laterala

C. in zona frontala si zona laterala;

D. A,B si C

E. in nici una din situatii

ABCD 233

Tema 50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament (pg 306-320)

396. Tratamentul parodontitei marginale cronice cuprinde urmatoarele etape:

A. etapa etiologica

B. etapa curativa

C. etapa corectiva

D. etapa de mentinere

E. etapa de stimulare parodontala

ABCD

317

397. In tratamentul medicamentos local al GUN nu se recomanda:

A. clorura de zinc

B. iod

C. apa oxigenata

D. nitratul de argint

E. acidul cromic

ABDE

310

398. În tratamentul GUN:

A. nu se recomanda antibioticele pe cale generala

B. se recomanda antibioticele pe cale generala la pacientii cu

complicatii toxice sistemice

C. nu se recomanda aplicatii locale de antibiotice

D. penicilina v este medicamentul de electie

E. antibioticele se administreaza pana la disparitia

complicatiilor sistemice

BCDE

310

399. In tratamentul medicamentos al GUN:

A. penicilina V este medicamentul de electie

B. penicilina G este considerat medicamentul de electie

C. se poate utiliza eritromicina la pacientii alergici la penicilina

D. se poate utiliza metronidazolul in caz de sensibilitate la

penicilina

E. nu este un antibiotic anume considerat ca fiind de electie

ACD

310

400. In cazul administrarii penicilinei V in trat GUN sunt recomandate

dozele:

A. 250mg la 4 ore

B. 500mg la 6 ore

AD

310

C. 1 gram la 12 ore

D. 300.000 ui im, la 24 ore

E. 300.000 ui im, la 12 ore

401. Pacientii cu parodontita ulcero-necrotica:

A. trebuie tratati in colaborare cu medicul generalist

B. sunt susceptibili la necroza structurilor parodontale

C. vor fi tratati atat local cat si sistemic

D. pot fi tratati doar pe cale sistemica

E. terapia antimicrobiana se bazeaza pe rezultatele testelor de

laborator

ABCE

311

402. Scopul tratamentului abcesului parodontal acut este:

A. reducerea durerii

B. controlul raspandirii infectiei

C. stabilirea drenajului

D. chiuretarea pungii parodontale

E. prevenirea recidivei

ABC

311

403. Drenajul unui abces parodontal acut :

A. se poate face prin punga parodontala

B. se poate face prin incizia suprafetei externe

C. nu este obligatoriu daca se administreaza antibiotice

D. se recomanda doar la pacientii cu afeciuni sistemice

E. drenajul prin incizia suprafetei externe se face cand acesta nu

poate fi stabilit la nivelul pungii

ABE

311

Tema 51. Ocluzia dentara

Surse bibliografice:

1. Gnatologie clinica - Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela Ifteni, ed. Apollonia, 2001

2. Examenul clinic in gnatologie- Gabriela Ifteni, Alina Apostu, Oana Tanculescu, ed. Gr. T.

Popa, UMF Iasi, 2014

404. Cuspizii de sprijin sunt:

A. Cuspizii vestibulari mandibulari

B. Cuspizii palatinali maxilari

C. Cuspizii orali mandibulari

D. Cuspizii vestibulari maxilari

E. Marginile incizale mandibulare

AB 1 191-

192

405. Curba Spee rezulta din:

A. Unirea varfurilor cuspizilor vestibulari maxilari

B. Unirea marginilor incizale maxilare

C. Unirea varfurilor cuspizilor vestibulari mandibulari

D. Unirea marginilor incizale mandibulare

E. Unirea varfurilor cuspizilor vestibulari si orali ai dintilor

omonimi

AC 1 195

406. Ghidajul anterior este implicat:

A. In miscarea de lateralitate fara contact dentar

B. In miscarea de lateralitate cu contact dentar

C. In miscarea de protruzie

D. In miscarea de propulsie mandibulara fara contact dentar

CE 1 194

E. Este format din panta retroincisiva si traiectoria incisiva

407. Reprezinta valoare normala a overbite un raport de:

A. 1/3

B. 2/3

C. ¾

D. 4/5

E. 0

AE 1 204

408. Pozitia test corecta in miscarea de lateralitate presupune:

A. Contactul dintre premolari

B. Contactul dintre canini, premolari si incisivii latarali

C. Contactul dintre canini, premolari, molarul unu

D. Contactul dintre canini, incisivi laterali si molari

E. Contactul dintre premolari si toti molarii

AC 2 238

409. Printre indicatorii ocluzali se regasesc:

A. Hartia de articulatie

B. Folia de ceara ramolita

C. Folia de silicon

D. Firul de matase

E. Metoda T-Scan

ABDE 1 383

410. Stabilitatea ocluzala se asociaza cu zgomot ocluzal:

A. Puternic

B. Lung

C. Dublu

D. Unic

E. Alta varianta

AD 2 89

411. Contactele dento-dentare trebuie sa fie:

A. Reduse ca numar

B. Stabile

C. Intre suprafete concave

D. Intre suprafete convexe

E. Alta varianta

BD 1 207

Tema 52. Sindromul algo - disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare


1. Gnatologie clinica - Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela Ifteni, ed. Apollonia, 2001

412. Bureletul lui McCall reprezinta:

A. Coreleta din cazul coroanelor mixte

B. O forma de recesiune parodontala

C. O forma aparte de evolutie a cariei dentare

D. Un semn parodontal al sindromului algo disfunctional

E. Un semn odontal al sindromului algo disfunctional

BD 1 319

413. Semnele clinice odontale ale sindromului algo disfunctional sunt:

A. Durerea dentara

B. Durerea parodontala

C. Absenta punctului de contact

D. Fractura dintelui

E. Atritia

AD 1 320

414. Reprezinta tulburari ale ocluziei statice prezenta:

A. Curbelelor sagitale simetrice

B. Curbelor sagitale asimetrice

C. Curbelor transversale simetrice

D. Curbelor transversale asimetrice

E. Overjetul crescut

BD 1 323

415. Malrelatiile extraposturale cu cresterea dimensiunii etajului inferior

inseamna tonus muscular la nivelul muschilor:

A. Crescut pe ridicatori

B. Scazut pe ridicatori

C. Crescut pe coboratori

D. Scazut pe coboratori

E. Crescut pe propulsori

BC 1 330

416. Malrelatiile extraposturale cu scaderea dimensiunii etajului inferior

inseamna tonus muscular la nivelul muschilor:

A. Crescut pe ridicatori

B. Scazut pe ridicatori

C. Crescut pe coboratori

D. Scazut pe coboratori

E. Crescut pe propulsori

AD 1 331

417. Malrelatiile excentrice cu scaderea dimensiunii etajului inferior

inseamna contractii musculare la nivelul muschilor:

A. Crescute pe ridicatori

B. Scazute pe ridicatori

C. Crescute pe coboratori

D. Scazute pe coboratori

E. Crescute pe propulsori

AD 334-

335

418. Malrelatiile excentrice cu cresterea dimensiunii etajului inferior

inseamna contractii musculare la nivelul muschilor:

A. Crescute pe ridicatori

B. Scazute pe ridicatori

C. Crescute pe coboratori

D. Scazute pe coboratori

E. Crescute pe propulsori

BC 1 334-

335

419. Malrelatiilșe mandibulo-craniene excentrice clasa II, subdiviziunea A-2

sunt prin:

A. Translatie anterioara

B. Translatie posterioara

C. Rotatie la stanga

D. Rotatie la dreapta

E. Basculare

CD 1 336

Tema 53. Examene clinice si paraclinice in leziunile odontale coronare si

edentatia partial redusa


3. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate – Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela

Ifteni, ed. Apollonia, 2001

420. In cuantificarea aspectelor crestei edentate in cazul edentatului partial

este utila:

A. Clasificarea Kennedy

B. Clasificarea Atwood

C. Clasificarea Applegate

D. Clasificarea

E. Indicii Lejoyeux pentru fibromucoasa

BE 3 137-

138

421. Aprecierea suportului osos maxilar si mandibular se poate face utilizand:

A. Indicii de atrofie maxilara Koller-Russov

B. Indicii de atrofie mandibulara Schroeder

C. Nu se poate realiza in cazul rezilientei crescute a

fibromucoasei

D. Indicii de atrofie maxilara Schroeder

E. Indicii de atrofie mandibulara Koller-Russov

DE 3 139

422. Indicele de sangerare papilara:

A. Este cunoscut ca indicele PBI

B. Reflecta gradul de mobilitate dentara

C. Gradul 2 al indicelui semnifica o sangerare liniara

D. Este cunoscut ca indicele Ramfford

E. Este cel mai fidel indicator al inflamatiei gingivale

ACE 3 140

423. Cuantificarea pungilor parodontale se va realiza:

A. Prin examinarea clinica prin sondaj a leziunilor de furcatie

B. Utilizand indicii CPITN

C. Utilizand indicii gingivali Ramfford

D. Numai dupa un detartraj si o igienizare corecta

E. Prin testarea mobilitatii dentare

BCD 3 142-

143

424. In aprecierea parametrilor ariilor ocluzale se va avea in vedere:

A. Aprecierea pantei retroincisive

B. Verificarea contactelor dento-dentare in relatie centrica si

intercuspidare maxima

C. Examinarea rapoartelor ocluziei interarcadice dupa Angle

D. Aprecierea cuspizilor de ghidaj

E. Aprecierea planului de ocluzie (ca inclinare armonie)

ADE 3 145-

146

425. Intr-o ocluzie normala contactele dento-dentare trebuie sa corespunda

unor parametrii printre care:

A. Existenta unui over-jet frontal intre 0-2 mm

B. Sa fie multiplu si uniform distribuite

C. In sens vertical, in zona frontala sa existe un over-bite de 1/3

D. Sa fie stabile

E. Sa se realizeze intre suprafetele netede si convexe

BDE 3 146-

147

426. Verificarea si investigarea miscarilor si pozitiilor test cu contact dentar

se realizeaza:

A. Din pozitia de intercuspidare maxima in relatie centrica

B. In lateralitate dreapta si stanga

C. In miscarea de deschidere maxima si inchidere a gurii

D. In miscarea de protruzie si revenire

E. Prin metoda Dawson

ABD 3 149

427. Examinarea deglutitiei poate evidentia:

A. Existenta unei hiposialii

B. Persistenta deglutitiei infantile

BCE 3 152

C. Traumatizarea excesiva articulara

D. Scaderea eficientei masticatorii

E. Efectuarea unui efort lingual sporit datorita absentei unei

colaj ocluzal optim

Tema 54. Principiile de tratament in restaurarile unidentare si prin punti dentare


3. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate redusse – Vasile Burlui, Norina Forna,

Gabriela Ifteni, Ed. Apollonia, 2001

4. Terapia protetica conjuncta unitara - Gabriela Ifteni, Vasile Burlui, Ed. Gama, 2002

428. Materialele siliconate sunt contraindicate de a fi utilizate pe tesuturi

orale cu solutii de continuitate deoarece:

A. Nu adera de portamprentele metalice decat daca se fac

retentii speciale

B. Lichidul activator contine oxid de zinc cu efect iritant asupra

tesuturilor orale

C. Lichidul activator contine peroxid de plumb

D. Lichidul activator are un inalt grad de toxicitate

E. Pot fi utilizate daca timpul de contact cu tesuturile orale nu

este mai mare de 30 de sec

CD 3 221

429. Conceptul ,,echilibrului dezechilibrelor locale’’:

A. Apartine lui Schroeder

B. Apartine lui Imbert

C. Se refera la protezarea provizorie

D. Se refera la stimularea capacitatii compensatorii si limitarea

efectului dezechilibrant al edentatiei asupra sistemului

stomatognat

E. Se refera la perpetuarea unei situatii patologice ocluzale in

cazul in care nu exista modificari ale relatiei de postura

BD 3 222

430. In structura osoasa a maxilarului sunt cunoscuti ca stalpi de rezistenta:

A. Stalpul pterigopalatului

B. Platforma palatina

C. Stalpul fronto-nazal

D. Stalpul incisiv

E. Stalpul zigomatic

ACDE 3 225

431. Fortele care actioneaza la nivelul arcadei dentare prezinta urmatoarele

caracteristici:

A. Marime vectoriala

B. Se descompun si se compun dupa regula patratului

C. Directie

D. Sens

E. Suprafata de aplicare

ACD 3 228

432. Fortele orizontale la nivelul arcadei dentare:

A. Pot fi tangentiale sau radiare

B. Fortele radiare pot fi sagitale, transversale si oblice

C. Fortele oblice se exercita la nivelul frontalilor mandibulari

deoarece acestia sunt inclinati spre vestibular

D. Fortele tangentiale se exercita la nivelul premolarilor si

AB 3 229

caninilor

E. Fortele tangentiale apar mai ales in timpul parafunctiilor

433. Pentru asigurarea unui echilibru biomecanic corespunzator este necesar:

A. Sa folosim materiale bicompatibile

B. Sa asiguram un sprijin dento-parodontal capabil sa

echilibreze fortele solicitante

C. Sa apreciem axa de insertie a viitorului aparat protetic fix

utilizand paralelograful

D. Sa apreciem posibilitatea de echilibrare statica si dinamica a

sistemului

E. Sa avem un vector RP cu dimensiunea cat mai mare

BD 3 234

434. Indicii lui Ante, Walt si Jepsen:

A. Se refera la integritatea coronara

B. Se refera la valoarea suportului parodontal

C. Se exprima in mm2

D. Au valoarea 6 pentru molarii maxilari si mandibulari

E. Sunt aleatorii in raport cu eventualele leziuni odontale-

parodontale care pot diminua rezistenta mecanica a

structurilor biologice

BCE 3 242

435. Deficitul parodontal:

A. Este suma deficitului parodontal prin edentatie si a deficitului

parodontal prin leziune

B. Deficitul de insertie parodontala se refera la recesiune, pungi

parodontale

C. Deficitul de insertie parodontala se sumeaza la suprafata

parodontala a dintelui absent

D. Complexul dento-protetic este in echilibru cand suprafata de

insertie parodontala a dintelui suport compenseaza deficitul

parodontal

E. Aceasta metoda de aproximare matematica beneficiaza de

analiza prin element finit

ABCD 3 224-

225

Tema 55. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare



Ifteni, Ed. Apollonia, 2001

4. Terapia protetic conjuncta unitara - Gabriela Ifteni, Vasile Burlui, Ed. Gama, 2002

436. Plasarea puturilor dentinare in preparatia pentru pinledge:

A. se plaseaza in dentina si la distanta de pulpa.

B. la 1,5mm inauntrul conturului extern al dintelui

C. 3 paraincizal, pe pragul incizal preparat

D. 2 puturi parapulpare paraincizal si unul supracingular

E. 1 supracingular si 2 santuri proximale.

ABD p 176

437. Indicatiile pinledge-ului sunt :

A. dinti anteriori si laterali neafectati

B. dinti anteriori neafectati

C. dinti laterali neafectati

D. dinti anteriori cu leziuni coronare mici

BDE p 173

E. pe un dinte maxilar anterior pentru refacerea ghidajului

unitar.

438. Coroanele metalice au urmatoarele indicatii:

A. in cazul unor distructiilor coronare extinse

B. pe dintii cu coroane clinice scurte, neretentive

C. pe dintii frontali care prezinta incongruenta dentara

D. numai pe dintii vitali, dintii devitali neprezentand rezistenta

necesara

E. ca tratament de temporizare in vederea realizarii unei coroane

care sa confere si aspect fizionomic

AB p179

439. Printre indicatiile coroanelor metalo-ceramice se numara:

A. distructii coronare majore

B. pacienti cu carii active, in special la colet

C. necesitatea reconturarii fetelor laterale ale dintilor cu

inclinatii minore

D. la pacienti tineri, pe dintii cu camera pulpara voluminoasa

E. in modificari ale planului ocluzal

ACE p 193

440. Prepararea de electie la colet pentru coroana metalo-ceramica este:

A. prepararea end-knife

B. prepararea in unghi drept

C. prepararea in unghi obtuz

D. prepararea in unghi drept bizotat intern

E. prepararea de tip end-knife chanfreinat

CD p 201

441. Dintre tehnologiile moderne de realizare a restauratiilor dentare total

ceramice se numara:

A. arderea ceramicii pe folie de platina

B. arderea prin infiltrare

C. turnare ( ceramica presata)

D. tehnica CAD/CAM

E. termo sau baropolimerizare

BCD p 202

442. Pragul cervical pentru coroana ceramica are urmatoarele caracteristici:

A. pragul trebuie plasat perpendicular pe axa de insertie a

coroanei

B. va fi plasat vestibular juxtagingival pentru a nu leza

parodontiul marginal

C. va avea o latime de 0,5 mm

D. va fi realizat fie un prag drept, fie in chanfrein de 1 mm

E. va avea o latime mai mare vestibular si mai redusa oral

AD p 207

443. Prepararea marginii incizale pentru fatete laminate se realizeaza atunci

cand:

A. dintele prezinta discromii dentare

B. cand sunt restaurati mai multi dinti cu ajutorul fatetelor

C. cand unghiurile incizale sunt afectate

D. cand dorim sa obtinem o estetica si o stabilitate superioara a

reconstituirilor

E. cand dorim ca insertia fatetei laminate sa se realizeze dinspre

vestibular

CD p212

Tema 56. Elemente structurale ale puntilor dentare




444. Ca element de agregare putem folosi inlay-ul metalic:

A. De clasa a V-a

B. Pe dinti stalpi meziali edentatiei intercalate reduse

C. Pe dinti stalpi meziali edentatiei intercalate intinse

D. Ca elemente de imobilizare a dintilor parodontotici

E. Nu se foloseste ca elemente de agregare

BD Pg: 319

445. Alegerea elementelor de agregare se face in functie de situatiile clinice

urmatoare:

A. Zona frontala sau laterala

B. Axa de insertie a protezei

C. Integritatea dintilor stalpi

D. Experienta clinica a medicului

E. Dotarea laboratorului de tehnica dentara

ABC Pg: 320

446. Obiectivele biologice ale corpului de punte se refera la:

A. Aspectul profilactic prin care se previne dishomeostazia

sistemul stomatognat

B. Rigiditatea corpului de punte

C. Aspectul curativ se refera la refacerea morfologica si

functionala a sistemului stomatognat

D. Aspectul curativ se refera la realizarea unui corp de punte cu

diametrul V-O mai mare decat al dintilor naturali

E. Refacerea unei deglutitii normale prin refacerea stopurilor

ocluzale

ACE Pg: 322

447. Obiectivele biomecanice ale corpului de punte urmaresc:

A. Posibilitatea de deformare plastica

B. Ca materialul din care este constituit corpul de punte sa

permita deplasarea sa catre corpul de punte in limitele

fiziologice

C. Folosirea unor materiale cu rezistenta la abraziune care sa

conserve forma initiala si stabilitatea morfologica a corpului

de punte

D. Prepararea dintilor stalpi cu axa de insertie a puntii orientata

spre spatiul edentat

E. Deformarea corpului de punte depinde de materialul din care

este realizat, de grosimea si amplitudinea sa

BCE Pg: 323

448. In zonele laterale, aplicarea corpului de punte cu mai mult de 3 elemente

este posibila cand:

A. Pacientul doreste in mod deosebit o protezare fixa

B. Arcada antagonista este constituita dintr-o proteza mobila

C. Cand relieful ocluzal este atenuat

D. In conditiile unui echilibru ocluzal perfect

E. Cand pacientul nu poate sa-si permita protezarea pe implant

BD Pg: 327

449. Forma pe sectiune a corpului de punte poate fi:

A. Forma de sa simetrica

B. Forma de picatura

C. Forma liniara

ADE Pg: 331

D. Forma de cupa

E. Forma de trefla

450. Corpul de punte in contact in semisa cu creasta:

A. Nu au contact cu mucoasa gingivala

B. Au suprafata mucozala modelata in functie de forma crestei

C. Reprezinta o nisa ecologica

D. Se realizeaza numai pentru zonele laterale ale arcadei

E. Avantajele senzatiei de confort sunt anulate de dezavantajele

biologice

BCE Pg: 332

451. Corpul de punte suspendat:

A. Este constituit la o distanta de 5 mm fata de muchia crestei

B. Este constituit la o distanta de 2-3 mm fata de muchia crestei

C. Avantajele sale sunt de ordin biomecanic

D. Avantajele sunt de ordin biologic

E. Avantajele sunt de ordin igienic

BDE Pg: 333

Tema 57. Etape ale terapiei prin punti dentare: Amprentarea




452. Amprenta globala are urmatoarele avantaje:

A. Posibilitatea montarii facile intr-o cheie de gips

B. Permite realizarea pe acelasi model a protezarilor mixte sau

compozite

C. Investigheaza simultan toata arcada

D. Permite investigarea relatiei de postura

E. Ofera posibilitatea utilizarii unui articulator

BCE Pg: 480

453. Adaptarea transversala a inelului in amprentarea cu ghidaj unitar:

A. Se realizeaza cu ajutorul cheilor de gips

B. Se face printr-o determinare corecta a perimetrului cervical

maxim a substructurii organice preparate

C. Se verifica prin contactul portamprentei pe toate

circumferintele preparatiilor cervicale

D. Se poate verifica folosind sonda Miller

E. Se poate verifica folosind sonda numarul 17

BCDE Pg: 482

454. Amprenta de situatie se poate realiza:

A. In trei timpi

B. In doi timpi

C. In conditii de urgenta

D. In functie de indemanarea practicianului

E. In functie de afectiunile generale ale pacientului

ABD Pg: 486

455. Hidrocoloizii reversibili:

A. Reprezinta cele mai utilizate materiale de amprenta

B. Necesita etalarea sulcusului gingival

C. Materialul de amprentare se depune cu ajutorul unei seringi

speciale

D. Materialul de amprenta se va depune la nivelul detaliilor

CD Pg: 487

preparatiilor si la nivelul sulcusului gingival

E. Materialul de amprenta nu va acoperi zonele interdentare

456. Efectul mecanic al firelor retractoare:

A. Poate fi suplimentat prin utilizarea de substante chimice cu

efect necrozant-+

B. Poate fi suplimentat prin utilizarea de substante chimice cu

efect astringent

C. Poate fi suplimentat prin utilizarea de substante chimice cu

efect homeostatic

D. Conditioneaza tehnica de amprentare

E. Nu este studiat in detaliu

ABC Pg: 489

457. Tehnica firului dublu de retractie gingivala:

A. Foloseste un fir mai gros impregnant si un al doilea mai

subtire impregnant

B. Foloseste un fir mai gros impregnant si un al doilea mai

subtire impregnant sau nu

C. Primul fir determina o deplasare mecanica spre apical a

gingiei

D. Al 2-lea fir determina o deplasare in sens orizontal a gingiei

libere

E. Aplicarea a doua fire este necesara numai cand dorim sa

inregistram o amprenta cu alginat

CD Pg: 450

458. Produsul Expasyl:

A. Permite o indepartare mecano-chimica a sulcusului

B. A fost imaginata de Lesage

C. Este o metoda care prezinta biocompatibilitate

D. Prezinta clorura de aluminiu in compozitie

E. Aplicarea este dificila si dureroasa

ABCD Pg: 492

459. Metodele de sustractii ale sulcusului gingival:

A. Se mai numesc de metode de evictie

B. Utilizeaza substante asteingente

C. Exista doua posibilitati de realizare: prin chiuretaj cu

instrumentar rotativ si electrochirurgie

D. Sunt total contraindicate in momentul actual

E. Chiuretajul rotativ a fost introdus ca tehnica de Rex

Ingraham

ACE Pg: 494

Tema 58. Etape ale terapiei prin punti dentare: Inregistrarea relatiilor

mandibulo-craniene




460. Adaptarea și individualizarea machetelor de ocluzie presupune o

succesiune de etape care au drept scop:

A. determinarea nivelului și orientării palnului de ocluzie

B. determinarea relației de postură

C. asigurarea reperelor pentru determinarea relației centrice

ABC 3

D. înregistrarea poziției de intercuspidare maximă

E. nici una din cele de mai sus

461. Articulatorul SAM 2PX:

A. este un articulator semi-adaptabil

B. poate fi dotat cu plăcuță incizală ajustabilă

C. vine însoțit de arcul facial AXIOQUICK

D. nu permite înregistrarea unghiului Benett


ABC 3

462. Articulatorul SAM 2PX nu este un simulator:

A. Neprogramabil

B. Partial programabil

C. Total programabil

D. Electro-mecanic

E. Computerizat

ACDE 3

463. Tehnica de utilizare a articulatorului SAM 2PX presupune:

A. protejarea olivelor articulare

B. se atașează prin glisare sistemul de transfer la arcul facila

C. se pune ceară ramolită pe partea superioară a piesei orale și

se amprentează dinții maxilari

D. se pune material și pe partea inferioară a furculiței în zona

premolară


ABCD 3

464. Înclinarea pantei condiliene presupune:

A. reglarea cu înregistrarea în protruzie

B. reglarea cu înregistrarea în lateralitate dreaptă

C. realizarea contactului dintre panta condiliană și sfera

condiliană înclinând cutia articulară

D. urmărirea gradațiilor de pe partea laterală a brațului

superior(Între 0 și 60°)


ACD 3

Tema 59

EXAMENE CLINICE ŞI PARACLINICE ÎN EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI

EDENTAŢIA TOTALĂ: EDENTAŢIA PARTIALĂ

465. Prin palparea masei musculare, se evaluează:

A. Dezvoltarea muşchiului.

B. Sensibilitatea..

C. Consistenţa.

D. Tonicitatea.

E. Nici un raspuns nu este corect.

ABCD cap 7 pag

150

466. Palparea planului osos presupune examinarea contururilor osoase

urmarind anumite aspecte cu exceptia:

A. Integritatea osoasa.

B. Consistenta.

C. Deformarile.

D. Tonicitatea.

E. Sensibilitatea.

BD cap 7 ,pag

150

467. Palparea punctelor de emergenţă ale trigemenului se realizează prin

presiune simetrică exercitată cu policele la nivel:

A. Retroauricular.

B. Mentonier.

C. Supraorbitar.

D. Submandibular.

E. Suborbitar.

BCE cap 7, pag

150

468. Palparea grupelor ganglionare se face comparativ, simetric, pe grupe cu

exceptia:

A. Genieni.

B. Mentonieri.

C. Supraorbitari.

D. Suborbitari.

E. Prevertebrali.

BCDE cap 7,pag

151

469. Prin palparea in dinamica a articulatiei temporo-mandibulare se

apreciaza urmatoarele elemente :

A. Sensibilitatea regiunii pretragiene.

B. Poziţia condililor.

C. Excursiile condiliene (simetrie, sinergie, amplitudine).

D. Coloratia tegumentelor preauriculare.

E. Zgomotele articulare.

ABCE cap 7,pag

152

470. La examenul orificiului bucal urmarim:

A. Culoarea si textura labial.

B. In edentatiile frontale se poate observa o marire a rosului

buzei.

C. Simetria arcului lui Cupidon.

D. Simetria deschiderii orificiului bucal.

E. Raspunsuri corecte B si C.

ACD cap 7,pag

152-153

471. Zona “Ah”:

A. Este o zonă cheie periferică de închidere marginala.

B. Are rol in realizarea succiunii.

C. Se poate palpa cu ajutorul instrumentelor.

D. Raspuns corect A si B.

E. Toate raspunsurile sunt corecte.

ABC cap 7 pag

154-155

472. Testele de vitalitate se pot realize cu:

A. Stimul rece.

B. Foraj explorator.

C. Stimul cald.

D. Radiografie.

E. Pulpatest.

ABCE cap 7 pag

157

Tema 59: p. 32 -83

EXAMENE CLINICE ŞI PARACLINICE ÎN EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI

EDENTAŢIA TOTALĂ: EDENTAŢIA TOTALĂ

473. Radiografia digitală:

A. oferă imagini fidele;

B. rezoluţia geometrică e mai mare ca la radiografia clasică;

AC p. 66

C. rezoluţia de densitate este mult mai mică ca la radiografia

clasică;

D. nu utilizează un sensor plasat în cavitatea orală;

E. toate variantele sunt corecte.

474. Palparea muşchilor :

A. este superficială;

B. este profundă;

C. nu se realizează comparativ;

D. se realizeaza static şi dinamic;

E. nici o variantă corectă.

BD p. 37

475. Zona funcţională periferică frontală maxilară:

A. este importantă în sprijinul protezei;

B. are ca limită anterioară cele două plici alveolo-jugale;

C. este bogată în ţesut submucos;

D. se examinează prin tracţiunea spre înafară a buzei

superioare;

E. nu are rol în refacerea funcţiei fonetice.

CDE p. 44

476. Zona primară de sprijin la maxilar este reprezentată de:

A. rafeul median al bolţii palatine;

B. muchia crestei alveolare edentate ;

C. tuberozităţile maxilare;

D. papila bunoidă;

E. 1/3 ext a versanţilor crestei edentate.

AE p. 50

477. Retentivitatea zonei linguale retromolare este dată de:

A. rezorbţia crestei edentate din zona frontală;

B. linia oblică internă prezentă pe versantul lingual al crestei;

C. înclinarea ramului ascendent al mandibulei;

D. înclinarea unghiului goniac;


CD p. 45

478. Cineradiografia:

A. este o metodă de explorare care renunţă la folosirea

substanţei de contrast;

B. nu utilizează un amplificator de luminescenţă;

C. necesită plasarea unor markeri metalici;

D. permite studierea ATM în poziţie statică şi dinamică;

E. este o metodă evoluată de studiu radiologic al A.T.M.

CDE p. 69

479. Palparea dinamică a ATM :

A. urmăreşte modificările de culoare ale zonelor pretragiene;

B. se realizează la închidere şi deschidere;

C. se face cu ptru degete sau bidigitală;

D. nu urmăreşte zgomotele articulare.


BC p. 42

480. Zona Ah:

A. are rol în realizarea succiunii;

B. se evidenţiază prin tuse uşoară;

C. se palpează cu fuloarul, dinspre anterior spre posterior;

D. nu se palpează cu fuloarul, dinspre dreapta spre stânga;


ABC p. 44

Tema 60. Proteza partial acrilica mobilizabila. Elemente componente.

481. Crosetul proximal cu caseta:

A. Prezinta o extremitate libera care se sprijina intr-o caseta.

B. Casetă realizată pe faţa orala a dintelui natural limitrof.

C. Casetă realizată pe faţa proximală a dintelui natural limitrof.

D. Casetă realizată intr-o microproteza.

E. Raspunsuri corecte A,B,D.

ACD cap 11,313

482. Crosetul din sarma cu trei brate:

A. Este realizat din sarma de wipla de 0.6-0.8 diametru.

B. Este realizat din sarma de wipla de 0.7-0.9 diametru.

C. Este asemănător croşetului Ackers.

D. Asigura o buna incercuire.

E. Asigura o buna retentie.

ACDE cap 11,313

483. Crosetul alveolar (muco-alveolar):

A. Este alcatuit din doua anse din sarma.

B. Situate pe versantul vestibular al procesului frontal.

C. Situate de o parte şi de alta a frenului labial superior.

D. Retenţia este în funcţie de retentivitatea procesului alveolar.

E. Retenţia este în funcţie de tonicitatea musculara.

ABCDE cap 11,313

484. Crosetele simple metalo-acrilice:

A. Sunt formate dintr-un fir metalic din viplă de grosime

variabilă.

B. Sunt formate dintr-un fir metalic din viplă ce susţine la

extremitatea liberă o porţiune acrilică sub formă de pelota.

C. Lungimea firului metalic îi conferă elasticitate mare.

D. Lungimea firului metalic îi conferă posibilitatea de a fi

activate.

E. Pot fi doar dento-alveolare.

ABCD cap 11,313-

314

485. Elementele de menţinere, sprijin şi stabilizare:

A. Sunt părţi compo-nente ale aparatelor gnatoprotetice adjuncte

parţial.

B. Asigură contactul permanent al piesei protetice cu câmpul

protetic atât in statică, cât şi în timpul funcţionării sistemului

stomatognat.

C. Ancoreaza proteza de dintii restanti.

D. Raspunsuri corecte A,B.

E. Raspunsuri corecte A,C.

ABC cap 11,306

486. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:

A. Pentru realizarea mijloacelor de sprijin şi retenţie, specifice

aparatelor gnatoprotetice adjuncte parţiale, este necesar să

depistăm zonele de retenţie şi zonele de sprijin.

B. Detectarea se face pe modelul de studiu şi apoi se transferă

pe modelul de lucru.

C. Detectarea are ca scop stabilirea unei axe de inserţie în

raport de care se trasează linia celui mai mare contur coronar

denumită linia ecuatorului protetic sau linia ghid.

D. Determinarea axei de inserţie este dificilă datorită abaterii de

la paralelism a dinţilor restanţi prin poziţia lor natural cât şi

ABCDE cap 11,306-

307

prin malpoziţii.

E. Indiferent de concepţia ce a stat la baza alegerii axei de

inserţie a protezei, ea serveşte la trasarea, cu ajutorul

paralelografului a liniei ghid.

487. De-a lungul anilor s-au cristalizat mai multe concepţii privitoare la

alegerea axei de inserţie a aparatelor gantoprotetice adjuncte parţiale:

A. Şcoala franceză, prin Dubecq şi Lagerodie, susţine ideea că

axa de inserţie trebuie să fie totdeauna verticala.

B. Ackermann, consideră axa de inserţie a protezei ca

bisectoarea unghiului format de axele dinţilor limitrofi

edentaţiei care vor primi elemente de sprijin şi retenţie.

C. Concepţia americană consideră că axa de inserţie a protezei

poate fi aleasă doar în funcţie de zonele de retenţie ale

modelului .

D. Maria Chiru şi colaboratorii propun o metodă de alegere a

axului de inserţie plecând de la ideea că nu se poate obţine un

ax bisector corect prin metoda Ackermann, deoarece

proiecţia se face într-un plan oarecare.

E. Raspunsuri corecte B,C.

ABD cap 11,306-

307

488. Printre cele mai cunoscute şi mai folosite paralelografe se citează cele

imaginate de:

A. NEY.

B. Jelenko.

C. Devin.

D. Williams.

E. Austenal.

ABCDE cap 11,308

Tema 61. Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate

489. Plăcuţa dento-mucozală maxilară:

A. se sprijină cu o margine pe dinţii restanţi şi cu cealaltă pe dintii

antagonisti

B. are de regulă aspect de “U” deschis anterior, sprijinindu-se

dentar pe marginea supracingulară sau pe un prag subcingular

având şi rol de croşet continuu,

C. trece apoi în punte peste parodonţiul marginal şi ia contact în

suprafaţă cu mucoasa palatină.

D. porţiunea orală va fi modelată cu replica anatomică, iar

marginea liberă este îngroşată pentru a nu avea acţiune secantă

asupra mucoasei.

E. la nivelul rugilor va fi situată în depresiunea dintre două rugi

sau pe versantul ascendent al rugii palatine pentru a fi

disimulată.

CDE 122

490. Conectorii secundari rigizi:

A. au formă de „S” şi unesc şeile segmentate cu conectorul

principal în sistemul Rigolet

B. pot fi situaţi proximal, legând şeaua de elementele de

BD 123

menţinere şi stabilizare, sau interdentar, făcând legătura dintre

conectorul principal şi elementele de menţinere, sprijin şi

stabilizare.

C. plasarea lor interdentar se face astfel încât să interfereze CU

zonele de retenţie

D. vor avea o formă triunghiulară pe secţiune, porţiunea mai

îngustă fiind plasată în spaţiul interdentar.

E. nu vor fi distanţaţi de parodonţiul marginal, iar unirea cu

conectorul principal, ca şi cea cu elementele de menţinere şi

stabilizare nu va fi îngroşată.

491. Distanţarea barei linguale de versantul lingual al crestei alveolare este în

funcţie de orientarea acestuia:

A. când versantul lingual este vertical bara se va plasa la 1,5 mm

de acesta,

B. când versantul lingual este oblic bara va fi distanţată de

versant la 0,25 mm de acesta .

C. atunci când versantul este retentiv distanţa dintre bara şi

retentivitate trebuie să fie de 0,5 mm.

D. când versantul lingual este oblic bara va fi distanţată de

versant la 1 - 1,5 mm.

E. atunci când versantul este retentiv distanţa dintre bara şi

retentivitate trebuie să fie de 0,5 mm.

CDE 118

492. Tija de analiza (reperaj) a paralelografului:

A. acest accesoriu este utilizat când se doreşte să se îndepărteze

retentivităţile nedorite de pe modelul de studiu;

B. este deplasată în jurul dintelui stâlp, precum şi de-a lungul

crestei alveolare pentru a identifica şi marca linia ecuatorului

protetic;

C. permite măsurarea retentivităţilor dentare şi stabilirea locului de

amplasare a porţiunii terminale, flexibile, a braţului retentiv al

croşetului;

D. are rol în determinarea retentivităţilor dentare ;

E. are rol in determinarea paralelismului suprafeţelor de ghidaj.

DE 125

493. Croşetul Ney numărul 1 :

A. Se aplica pe dinţii cu linia ghid nr. 1 ce porneşte aproape de

jumătatea feţei proximale adiacente edentaţiei şi urcă spre

ocluzal la nivelul feţei proximale opuse;

B. Se aplică pe dinţii cu linia ghid nr. 2 ce porneşte înalt, aproape

de faţa ocluzală proximal limitrofă edentaţiei şi coboară oblic

pe feţele laterale aproape de colet, spre faţa proximală opusă;

C. Prezintă excelentă încercuire, bun sprijin, retenţie şi

reciprocitate satisfăcătoare;

D. Este format dintr-o parte rigidă, corpul din care porneşte

pintenul ocluzal, cei doi umeri situaţi în conul de sprijin şi două

braţe elastice situate sub linia ghid în conul de retenţie.

E. Este indicat pe dinţii la care linia ghid are pe o faţă aspectul

numărul 1, iar pe cealaltă faţă aspectul liniei ghid numărul 2.

ACD 140

494. Croşetul cu acţiune posterioară:

A. Este indicat pe dinţii tronconici cu baza mare spre ocluzal, linia

CD 141

ghid fiind înaltă, orizontală aproape de faţa ocluzală;

B. Este indicat pe dinţii în versie sau rotaţie şi pe molarii conici;

C. Este aplicat în special pe premolari şi canini, la care linia ghid

este foarte înaltă pe o faţă şi coborâtă pe cealaltă;

D. Prezintă un sprijin ocluzal şi două braţe – unul flexibil şi unul

rigid ce se continuă cu conectorul secundar.

E. Braţul rigid plasat supraecuatorial asigură excelentă încercuire

într-o singură direcţie, de aceea se impune aplicarea pe

hemiarcada opusă a unui alt croşet cu acţiune posterioară

pentru a se asigura incercuirea.

495. Croşetul inelar :

A. Este utilizat în special pe premolarul 2 ce delimitează distal

edentaţia. Înconjoară dintele pe toată circumferinţa sa;

B. Linia ghid este relativ coborâtă pe una din feţele laterale şi

înaltă pe cealaltă;

C. Prezintă un braţ rigid cu extremitate liberă şi un sprijin ocluzal

în zona distală;

D. Braţul rigid este fixat la schelet prin doi conectori secundari –

unul anterior ce poartă întotdeauna un al doilea pinten ocluzal

şi unul posterior ce întăreşte astfel sprijinul posterior.

E. Devine astfel un croşet cu patru braţe, având sprijin foarte bun,

încercuire bună, retenţie şi reciprocitate excelentă.

BDE 141, 142

496. Croşetul în T cu conector secundar prelungit imaginat de Boinyhard :

A. Se utilizează în edentaţiile de clasa I-a şi a II-a Kennedy atunci

când se cere aplicarea unui croşet cu un conector secundar cât

mai rigid pentru a reduce efectul de pârghie asupra suportului-

muco-osos;

B. Se utilizează în edentaţiile de clasa I-a şi a II-a Kennedy atunci

când se cere aplicarea unui croşet cu un conector secundar cât

mai elastic pentru a reduce efectul de pârghie asupra dintelui

stâlp.

C. Este un croşet Ackers, la care braţul elastic este recurbat,

formând o buclă în ac de păr.

D. Conectorul secundar prelungit porneşte din mijlocul

conectorului principal.

E. Conectorul secundar prelungit porneşte din mijlocul şeii.

BE

148

Tema 62. Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala

497. Forţele ce acţionează la nivelul acestor tipuri de proteze mobilizabile pot

fi :

A. distribuite uniform, pe o suprafaţa cât mai mica;

B. nedirecţionate şi diminuate ca intensitate doar prin proiectarea

corectă a design-ului protezei;

C. direcţionate şi diminuate ca intensitate printr-o selecţie şi

CDE 204

plasare corectă a elementelor componente ale protezei

mobilizabile;

D. direcţionate şi diminuate ca intensitate printr-o ocluzie

echilibrata;

E. distribuite uniform, pe o suprafaţa cât mai mare.

498. Forţele de tracţiune directă :

A. Sunt rezultate de fapt din forţele orizontale;

B. Se mai numesc şi forţe de basculare şi apar de obicei în cazul

când proteza nu a fost static corect echilibrată;

C. Sunt acele forţe care se manifestă în sens vertical, tinzând să

disloce proteza de pe câmp;

D. Ele se manifestă atât static cât şi dinamic în timpul exercitării

funcţiilor aparatului dentomaxilar;

E. Sunt generate de alimentele lipicioase, acţiunea muşchilor

obrajilor, buzelor, limbii.

CDE 215

499. În scopul frânării deplasărilor distale ale protezelor parţial mobilizabile

scheletate se folosesc:

A. porţiunile croşetelor aflate pe feţele disto-vestibulare ale

dinţilor,

B. pinteni ocluzali din fosetele meziale ale molarilor,

C. culise intra şi extra coronare,

D. croşete reciproc,

E. croşet continuu lingual cu gheruţe incizale articulatedistal.

BCD

221

500. In combaterea mişcărilor de basculare se folosesc elementele de retenţie

indirecte:

A. conectori mucozali sprijiniti pe hemiarcada dentară

B. croşet continuu pe dinţii frontali în edentaţiile laterale,

C. plăcuţe palatinale, croşete mucozale linguale.

D. braţele elastice ale crosetelor.

E. plăcuţe linguale, croşete mucozale vestibulare.

AE 222

501. Elementele antibasculante pentru Edentaţia clasa I Kennedy-sunt

reprezentate de :

A. pintenii ocluzali plasaţi în foseta mezială a premolarului

B. pintenii ocluzali plasaţi în foseta distală a premolarului

C. croşetul continuu sprijinit pe pinteni ocluzali are rol

antibasculant, In cazul absenţei dinţilor frontali

D. gheruţele incizale, respectiv conectorii principali dento-

mucozali

E. conectori principali maxilari având lăţimea echivalentă cu

întinderea edentaţiei.

AD 226

502. Bascularea prin înfundarea extremităţii distale a şeilor pentru protezele

partial mobilizabile scheletate:

A. Este determinată de rigiditatea conectorilor principali şi

secundari.

B. Se produce în urma acţiunii forţelor masticatorii

C. Apare la protezele scheletizate care tratează edentaţia cl. I, II,

IV.

D. Apare la protezele scheletizate care tratează edentaţia cl. III si

BC 228

edentatia subtotala

E. Se poate contracara datorită rezilienţei mucoasei.

503. Rotaţia în jurul axului longitudinal al crestei alveolare edentate are drept

cauze ale deplasarii:

A. Montarea dinţilor în afara mijlocului crestelor alveolare

B. Folosirea unor dinţi artificiali cu lăţime mai mica decât

lăţimea crestelor

C. Folosirea unor dinţi artificiali cu lăţime mai mare decât

lăţimea crestelor

D. Este determinată de elasticitatea conectorilor principali şi

secundari.

E. Este determinată de rigiditatea conectorilor principali şi

secundari.

ACE 228

504. Rotaţia în jurul axului vertical localizat în apropierea centrului arcadei

are drept cauze:

A. Existenţa unui torus

B. Se produce în urma acţiunii forţelor masticatorii

C. Acestă mişcare se produce sub acţiunea forţelor ocluzale

orizontale

D. Montarea dinţilor în afara mijlocului crestelor alveolare

E. Folosirea unor dinţi artificiali cu lăţime mai mare decât

lăţimea crestelor.

AC 229

Tema 63. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate:

Amprentarea

505. Câte tipuri de portamprente exista în functie de modalitatea de realizare

a obiectivelor amprentarii:

A. portamprente standard

B. portamprente semifunctionale

C. portamprente individuale functionale

D. portamprente semipiriforme

E. portamprente semiovale

ABC

506. Care sunt materialele din care se confectioneaza portamprentele standard

de serie sau universale:

A. ceara bucoplastica

B. silicon chitos

C. metal cromat sau nichelat

D. aluminiu

E. materiale plastice.

CDE

507. Cum se adapteaza portamprentele standard la nivelul marginilor:

A. prin ramolire în apa calda

B. prin îndoire cu ajutorul unui crampon când marginile sunt

prea lungi

C. prin sinterizare

D. prin completare cu material termoplastic când marginile sunt

BDE

prea scurte

E. prin aplicarea unui rulou de masa termoplastica pe versantul

intern al marginii pe tot conturul acesteia.

508. Câte tipuri de amprente functionale exista în functie de gradul de

mobilizare al periferiei câmpului protetic:

A. amprente functionale mucostatice

B. amprente functionale de rascroire

C. amprente functionale mucodinamice

D. amprente functionale posterioare

E. amprente functionale anterioare.

AC

509. Amprenta finală cu portamprentă decupată vestibular:

A. Utilizează o portamprentă care acoperă în întregime crestele

edentate, faţa orală şi marginea incizală a dinţilor restanţi,

lăsând liberă faţa vestibulară a acestora.

B. Este o tehnică de amprentare în doi timpi introdusă de

Hindel, care utilizează două portamprente

C. Este o metodă de amprentare într-un singur timp , care

utilizează portamprentă individuală

D. In cadrul acestei amprentari se realizează o cheie vestibulară

cu gips, silicon vâscos sau masă termoplastică.

E. Îndepărtarea amprentei se face pe fragmente, mai întâi cheia

vestibulară, apoi restul.

ADE 290

510. Amprenta finală cu portamprentă decupată dentar:

A. Este o tehnică de amprentare în doi timpi introdusă de

Hindel, care utilizează două portamprente

B. Prima portamprentă este standard decupată în dreptul

dinţilor, eliberându-le faţa mezială şi distală şi prevăzută cu

butoni de presiune la nivelul crestei edentate.

C. Prima portamprentă este o portamprenta funcţională

decupată în dreptul dinţilor, eliberându-le faţa vestibulară şi

orală şi prevăzută cu butoni de presiune la nivelul crestei

edentate.

D. Cea de a doua portamprentă este standard, prevăzută cu două

orificii în dreptul butonilor de presiune ai primei

portamprente.

E. Este o amprentă de compresiune la nivelul spaţiului dentat.

ABD 290

511. Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt următoarele:

A. deschiderea uşoară a gurii, pune în tensiune periferia

câmpului protetic la nivelul premolarului1 şi al caninului;

B. deschiderea largă a gurii realizează modelarea la nivelul

pungii Eisenring, prin punerea în tensiune a ligamentului

pterigomandibular;

C. surâs forţat, realizează modelarea la nivelul zonei vestibulare

laterale;

D. sugere, suflat, fluierat, sărut, modelează marginile port-

amprentei în zona vestibulară frontală; se realizează o

tracţiune spre interior a plicii alveolo-jugale;

E. sugere, suflat, fluierat, sărut, modelează marginile port-

amprentei în zona laterala frontală; se realizează o tracţiune

BCD 286

spre exterior a plicii alveolo-jugale.

512. Testele F. Herbst pentru mandibulă sunt următoarele:

A. deschiderea largă a gurii, modelează modelează zona milo-

hioidiană, versantul vestibular al tuberculului piriform prin

contracţia marginii posterioare a maseterului; se pune în

tensiune ligamentul pterigomandibular;

B. umezirea roşului buzelor (de la o comisură la alte),

modelează zona milohioidiană în dreptul molarilor;

C. vârful limbii într-un obraz şi în celălalt modelează aceeaşi

zonă milohioidiană între canin-molar;

D. limba către nas pune în tensiune zona Slack în porţiunea sa

anterior de canin, modelând mai cu seamă zona

genioglosului;

E. deglutiţie, modelează zona pungii Neill şi Bowen.

BDE 286, 287

Tema 64 - Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate:

inregistrarea relatiei intermaxilare

513. În cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, metoda

homotropismului lingo-mandibular de determinare a relatiei centrice,

prezinta urmatoarele particularitati:

A. se bazeaza pe faptul ca mandibula urmeaza limba în periplul

sau static sau dinamic

B. se bazeaza pe redesteptarea vechilor reflexe parodonto-

musculare

C. se plaseaza o bobita de ceara pe bolta palatina a bazei

machetei de ocluzie superioare

D. se plaseaza o bobita de ceaa la nivelul bazei machetei de

ocluzie inferioare

E. bolnavul va închide gura cu vârful limbii pe bobita.

ACE

514. În cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, metoda de

determinare a relatiei centrice prin stimularea reflexului de ocluzie

molara se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati:

A. se realizeaza prin compresiuni bilaterale pe muschiul

temporal

B. se urmareste redesteptarea vechilor reflexe parodonto-

musculare de pozitionare centrica

C. practicianul aseaza pulpa degetelor pe bordurile de ocluzie în

dreptul molarilor

D. practicianul aseaza pulpa degetelor pe bordura de ocluzie în

dreptul incisivilor centrali

E. practicianul aseaza pulpa degetelor pe bordurile de ocluzie în

dreptul caninilor.

BC

515. Conditiile obiective de determinare a relatiilor mandibulo-craniene

postulate de LEJOYEUX sunt:

A. Înaintea oricarei încercari de determinare si înregistrare a

relatiei centrice, bolnavul sa fie plasat în conditii ideale de

echilibru fiziologic si psihologic

ABDE

B. Determinarea DVO constituie elementul prealabil

indispensabil pentru determinarea relatiei centrice

C. Relatia centrica se determina înaintea DVO

D. Stabilizarea bazei sabloanelor de ocluzie pe model este o

conditie necesara si suficienta pentru ca în stadiul

determinarii relatiei centrice tesuturile suprafetei de sprijin sa

se regaseasca în aceeasi stare ca în momentul amprentarii

E. presiunea trebuie sa corespunda celei exercitate în

momentul amprentarii.

516. Înregistrarea cu arcul facial :

A. permite practicianului transferul poziţiei corecte a modelului

mandibular în simulator.

B. permite practicianului transferul poziţiei corecte a modelului

maxilar în simulator.

C. pentru raportarea corectă a modelului maxilar la planul

orizontal, se va utiliza un punct de referinţă situat posterior

faţă de cei doi condili.

D. pentru raportarea corectă a modelului maxilar la planul

orizontal, se va utiliza un punct de referinţă situat anterior

faţă de cei doi condili.

E. cu ajutorul arcului facial, raportul modelului maxilar faţă de

planul orizontal va fi transferat pe simulator.

BDE 299

517. Arcul facial propriu-zis :

A. are formă de ”U” iar extremităţile sale se vor plasa în dreptul

punctelor de emergenţă ale axei balama terminale.

B. are formă de ”V” iar extremităţile sale se vor plasa anterior

punctelor de emergenţă ale axei balama terminale.

C. indicatorul se va plasa la nivelul unui reper cranian mobil,

D. sprijinul nazal se va fixa în timpul înregistrărilor şi se va

menţine nemodificat pe tot parcursul utilizării pentru a

menţine fixă poziţia acestuia.

E. pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale

utilizează drept reper cranian fix planul de la Frankfurt

(Orbitale-Porion) sau planul Camper (spina nazală anterioară-

meatul auditiv extern).

ADE 299

518. Verificarea intraorală a machetelor de ocluzie :

A. Va urmări în primul rând modalitatea de inserţie la nivel

dentar şi gradul de adaptare între bordura machetei şi

câmpul protetic.

B. În cazul în care apar basculări este necesară stabilizarea

machetelor prin căptuşirea intraorală a acestora cu materiale

adezive sau alte materiale.

C. Se va verifica apoi baza machetei de ocluzie care prin volum

şi poziţie trebuie să redea plenitudinea obrajilor şi a buzelor.

D. Dacă este necesar, în acest scop se va proceda la corecţia

bordurii de ocluzie prin radiere de material sau adăugare de

material.

E. După terminarea etapei de verificare a machetelor de ocluzie

se poate trece la următoarea etapă cea de adaptare şi

individualizare a machetelor.

BDE 304

519. Există o anumită particularitate antropologică privind orientarea planului

de ocluzie în zonele laterale şi anume:

A. profilul drept reprezintă prototipul normal va avea paralelism

perfect între planul de ocluzie şi planul de la Frankfurt;

B. profilul drept reprezintă prototipul normal şi va avea

paralelism perfect între planul de ocluzie şi planul lui

Camper;

C. profilul convex cu mentonul retras, la bolnavii care au avut

ocluzie clasa a II-a Angle, va avea planul ocluzal convergent

cu planul Camper;

D. profilul concav, la bolnavii ce au fost posesorii unor ocluzii

de clasa a III-a Angle, va avea planul de ocluzie divergent

faţă de planul Camper, sau descendent distal.

E. profilul convex , la bolnavii ce au fost posesorii unor ocluzii

de clasa a II-a Angle, va avea planul de ocluzie convergent

faţă de planul Camper, sau descendent mezial.

BCD 305

520. Manevra condilială :

A. urmăreşte obţinerea poziţiei corecte a relaţiei centrice prin

uşoara presiune exercitată în timpul mişcării de deschidere –

închidere de amplitudine mică practicată cu indexul în

conductul auditiv intern şi policele pretragian.

B. constă în compresiunea maseterului bilateral, în timp ce

bolnavul realizează închiderea gurii cu scopul obţinerii de

contracţii echilibrate.

C. are ca scop, obţinerea de contracţii musculare simetrice şi se

realizează prin compresiunea fascicolului posterior al

temporalului cu palparea în paralel a condilililor mandibulari.

D. reprezintă o metodă simplă prin care căutăm redeşteptarea

vechilor reflexe parodonto–musculare de poziţionare centrică.

E. s-ar putea verifica astfel simetric poziţia centrică a condililor.

AE

307

Tema 65: p. 465-544

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: AMPRENTAREA

521. Materialul de amprentare termoplastic:

A. poate avea consistenţă fluidă;

B. poate fi indicat a fi utilizat în portamprente metalice;

C. necesită alegerea unei portamprente confecţionate din mase

plastice;

D. necesită alegerea obligatorie a unei portamprente individuale;


ABC p. 469

522. Obiectivele formulate de fraţii Green pentru amprenta finale, sunt:

A. repartizerea de presiuni inegale asupra părţilor moi şi dure

ale câmpului protetic;

B. exinderea minimă a protezei;

C. obţinerea unei înălţimi corecte a marginilor;

D. realizarea închiderii marginale a protezei;

E. nici o varianta corectă.

CD p. 502

523. Modelarea marginală a zonei retrozigomatice şi a procesului coronoid se AE p. 530

realizează prin:

A. deschiderea maximă a gurii;

B. surâsul forţat;

C. ţuguierea buzelor;

D. deschiderea uşoară a gurii;

E. tracţiunea antero-posterioară a obrazului.

524. Alegerea portamprentei standard:

A. se face obligatoriu cu ajutorul unei rigle;

B. se face obligatoriu cu ajutorul unui compas;

C. necesită utilizarea unui dispozitiv plăcuţă Fox;

D. presupune alegerea unei portamprente supradimensionată;

E. presupune alegerea unei portamprente uşor

supradimensionată.

BE p. 474-475

525. Tehnica amprentării preliminare maxilare presupune :

A. palparea cu oglinda a şanţului pterigomaxilar şi marcarea lui

cu creion de anilină;

B. notarea zonei vibratorii Ah;

C. alegerea unei linguri care să asigure 5mm spaţiu până la

ţesuturi;

D. malaxarea alginatului la 400C;

E. încărcarea portamprentei în cel puţin 1min.

ABC p.486

Tema 66 - p.550-564

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: DETERMINAREA

RELAŢIILOR INTERMAXILARE

526. Reperele necesare alegerii dinţilor artificiali sunt reprezentate de:

A. linia mediană ;

B. linia caninilor

C. linia interpremolară;

D. linia bipupilară;

E. toate variantele corecte.

AB p. 563

527. Metodele antropometrice, cu repere preextracţionale, de determinare a

DV a etajului inferior sunt:

A. metoda Da Vinci;

B. metoda Landa;

C. metoda Silvermann;

D. metoda Willis;

E. metoda Swenson.

CE p. 554

528. Metoda Patterson:

A. asigură stimularea reflexelor vestigeale de poziţionare

centrică;

B. utilizează machete de ocluzie special pregătite;

C. este o metodă simplă;

D. are ca principal avantaj derapajul Devin;


AB p.559

529. Printre metodele funcţionale de determinare a DV a etajului inferior se

numără şi:

BC p. 550-556

A. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);

B. metoda Silvermann;

C. metoda Robinson;

D. metoda Willis;


530. Autoocluzorului Landé, pentru determinarea relaţiei centrice la edentatul

total:

A. se bazeaza pe un principiu original de determinare a relatiei

centrice;

B. poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinţilor

artificiali ;

C. se bazeaza pe un principiu original de determinare a relatiei

de postura;

D. nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea

dinţilor artificiali ;


AC p. 561

531. Metodele antropometrice, fără repere preextracţionale, de determinare a

DV a etajului inferior sunt reprezentate de:

A. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);

B. metoda Swenson;

C. metoda Boianov;

D. metoda Willis


ACD p. 550-552

532. Dintre metodele simple de determinare a RC face parte şi:

A. manevra temporală Green;

B. metoda Patterson;

C. memoria ocluzală Lejoyeux;

D. metoda Wright;


AB p. 559

Tema 67: p. 568 -582

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: PROBA MACHETELOR

533. În protezarea totală:

A. refacerea fizionomică este guvernată de 3 principii

B. Palla recomandă privirea în ansamblu asupra faciesului

pacientului;

C. Palla recomandă evaluarea singulară a dinţilor;

D. Palla consideră că piesele protetice nu pot fi introduse în

cavitatea orală a pacientului decât când acesta este pe deplin

satisfăcut de ele


BD p. 572

534. Dacă diferenţa între IC şi RC este de aproximativ 1mm:

A. perfectarea relaţiilor ocluzale nu se face la protezele finite;

B. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face la protezele finite;

C. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare;

D. perfectarea relaţiilor ocluzale se face la machete prin şlefuiri

selective după identificarea obstacolelor cu ceară de ocluzie

BD p.577


535. Datele transmise în laborator prin fişă:

A. nu se referă la localizarea zonelor retentive;

B. sunt detalii asupra grosimii zonelor retentive;

C. se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta

funcţională.

D. se referă la materialul din care va fi confecţionată baza

protezei;


BD p. 582

536. Palla recomandă:

A. privirea în ansamblu a pacientului;

B. evaluarea singulară a dinţilor;

C. analiza faciesului pacientului în picioare în timpul unei

conversaţii;

D. ca piesele protetice total amovibile să fie introduse în

cavitatea orală doar dacă practicianul este pe deplin satisfăcut

de ele;


ACD p. 572-573

537. La controlul fonetic:

A. dacă fonema K seamană cu V dinţii superiori sunt prea scurţi;

B. dacă fonema F seamană cu S dinţii superiori sunt prea lungi;

C. dacă K se aude modificat macheta superioară este prea

extinsă distal;

D. dacă S se aude ca un zâzâit frontalii superiori sunt prea

vestibularizaţi;


CD p. 579

538. Macheta din ceară mandibulară:

A. controlul extinderii bazei se face cu gura larg deschisă;

B. controlul extinderii bazei se face cu gura întredeschisă;

C. marginile se controlează prin inspecţie şi palpare;

D. în menţinerea ei un rol important îl joacă gravitaţia ;


BCD p. 570-571

539. Zonele retentive:

A. pot crea probleme în protezare;

B. nu pot schimba axul de inserţie al protezei;

C. când au substrat osos nu ridică probleme la inserţia protezei

D. marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate

din material rezilient

E. nici o variantă nu este corectă.

AD p. 582

540. La emisia şuierată a fonemei S:

A. frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi

B. frontalii superiori sunt prea scurţi;

C. frontalii inferiori sunt prea lungi;

D. frontalii inferiori sunt prea lingualizaţi


AD p. 579

Tema 68 - P. 583-593

VERIFICAREA ŞI ADAPTAREA PROTEZELOR TOTALE

541. Aplicarea protezelor mandibulare:

A. se face după umezirea lor ;

B. se face după ce se spală cu peria şi săpun

C. nu are risc crescut în apariţia senzaţiei de vomă

D. se face după cele maxilare fiind mai greu de suportat


AC p. 586

542. La controlul fizionomiei şi fonaţiei:

A. se observă forma şi culoarea feţei

B. se observă forma,culoarea,poziţia şi vizibilitatea frontalilor

superiori

C. se examinează şanţurile periorale şi conturul buzei superioare

D. se efectuează primele probe de masticaţie


BC p. 589

543. Purtătorii de proteze totale:

A. nu trebuie să scoată din gură protezele primele 24h;

B. trebuie să se prezinte la primul control la 24h după inserarea

protezelor

C. nu trebuie să evite mâncăruruile lipicioase

D. trebuie să folosească pasta de dinţi la spălatul protezelor, nu

apă şi săpun

E. nu trebuie să poarte protezele noaptea decât la indicaţiile

medicului curant.

ABE p. 591-592

544. Zonele mandibulare unde apar în special leziuni de decubit sunt:

A. la nivelul papilei bunoide;

B. la nivelul tuberculului piriform acoperit de mucoasă dură;

C. la nivelul tuberculului piriform acoperit de mucoasă friabilă;

D. torus mandibular;

E. torus maxilar.

CD p. 583

545. Retuşarea protezelor totale:

A. necesită lustruire dacă interesează faţa externă a protezelor;

B. nu necesită lustruire dacă interesează faţa externă a

protezelor;

C. se face după marcarea zonelor perilezionale cu creion chimic

;

D. se face cu freze montate la turbină;


AC p.583

546. Ulceraţia ţesuturilor subiacente protezei :

A. poate fi cauzată de un contact prematur ;

B. poate fi cauzată de o DVO micşorată;

C. poate fi cauzată de o DVO mărită;

D. nu poate fi cauzată de boli sistemice;


AC p. 584

547. Pentru diminuarea senzaţiei de vomă:

A. nu se recomandă un anestezic de contact aplicat pe bolta

palatină

B. se recomandă tragerea genunchiului flectat cu amândouă

mâinile către piept

C. se realizează retuşuri în Zona Ah

D. se îndepărtează proteza

BE p. 588

E. se recomandă lăsarea forţată în jos a umerilor.

548. La controlul fizionomiei :

A. se pot ajusta marginile incizale ale frontalilor dacă sunt prea

lungi;

B. se efectuează primele probe fonetice ;

C. se observă forma,culoarea,poziţia şi vizibilitatea frontalilor

inferiori;

D. se examinează şanţurile periorale şi conturul buzei

superioare;


AD p. 589

Tema 69. – P. 593-601

STOMATOPATII PROTETICE LA ET

549. Tratamentul candidozei cronice atrofice:

A. este chirurgical

B. include toaleta riguroasă a protezei

C. este doar medicamentos

D. include îndepărtarea protezelor noaptea

E. nu se tratează.

BD p.601

550. Reacţiile tardive traumatice:

A. sunt greu de diagnosticat

B. se datorează dispersării neraţionale a forţelor pe câmpul

protetic

C. sunt diagnosticate cu ajutorul testului de contact

D. nu necesită echilibrare ocluzală

E. apar de regulă la distanţă de sediul contactului prematur.

BE p. 598

551. Reacţiile imediate totale:

A. se tratează cu spălături cu soluţii slab antiseptice

B. se tratează cu colutorii cu fenergan şi glicerină

C. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în

laborator

D. frecvent pot îmbracă aspect de şoc anafilactic

E. se pot trata general cu administrare de antihistaminice.

ABE p. 596

552. Printre stomatopatiile încadrate la reacţii imediate se numără:

A. totale-tulburări vasculare

B. marginale-eroziuni in situ

C. bazale-ulceraţii bazale tardive

D. bazale-eroziuni in situ

E. marginale-eroziuni la inserţia protezei.

BDE p. 595

553. Printre factorii generali implicaţi în etiologia stomatopatiilor protetice se

numără:

A. igiena necorespunzătoare a piesei protetice

B. autocurăţirea

C. diabetul zaharat

D. microporozităţile acrilatului

E. insuficienţa renală cronică.

CE p. 593

554. Eroziunile in situ: CD p. 595

A. apar clinic ca nişte zone congestive largi, însoţite permanent

de ulceraţii

B. nu sunt dureroase

C. poate apărea adenopatie când leziunea se suprainfectează

D. apar mai frecvent în dreptul frenurilor şi bridelor nedegajate

E. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi.

555. Reacţiile tardive marginale:

A. sunt cauzate de structura chimică a protezelor

B. pot fi acoperite de false membrane

C. se manifestă clini prin ulceraţii însoţite sau nu de edem

D. nu se pot suprainfecta

E. se datoresc atrofiei câmpului protetic şi înfundării protezelor

purtate timp îndelungat.

BCE p. 596

556. Hiperplazia epitelio-conjunctivă:

A. tratamentul ei constă în excizia chirurgicală

B. impune examen histologic de fiecare dată

C. examenul anatomopatologic arată că nu există modificări la

nivelul componentei osoase

D. are halenă fetidă

E. are floră microbiană abundentă.

ABC p. 598

Tema 70 - P.693-703

REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE

557. Readaptarea ocluzală a protezei după căptuşirea directă:

A. are 4 timpi

B. are 2 timpi

C. are 3 timpi

D. presupune îndepărtarea eventualelor contacte premature


CD p.695

558. Modificările morfologice care impun reparaţia protezelor sunt:

A. rezilienţa uniformă a câmpului

B. igienă orală defectuoasă

C. schimbarea de volum a substratului muco-osos

D. schimbarea de formă a substratului muco-osos


CD p.697

559. În cadrul reparaţiilor de proteză:

A. când un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimic

B. dacă proteza este fisurată cooptarea fragmentelor nu se mai

face

C. nu se umectează cu monomer suprafeţele care se vor lipi

D. fragmentele de proteză nu trebuiesc reaşezate pe model

E. se introduce acrilat în stadiul de plasticitate între cele două

fragmente.

BE p.699-700

560. În cazul completării bazei când se pierd dinţii distali:

A. proteza trebuie să acopere în totalitate tuberozitatea sau

tuberculul în formare

B. reparaţia se va executa repede, pentru a nu priva pacientul de

ABC p.702-703

proteză

C. se va evita modificarea vechilor rapoarte ale protezei cu

câmpul protetic

D. în timpul reparaţiei se aplică monomer acrilic peste dinţii

acrilici


561. Căptuşirea cu gura închisă:

A. în faza de laborator ambalarea în chiuvetă este înlocuită cu o

presă de căptuşire;

B. materialul folosit este cu vâscozitate lent progresivă;

C. materialul folosit în faza clinică este termoplastic;

D. are risc de iritaţie pentru mucoasa bucală;


AC p.694

562. În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă:

A. se înregistrează amprentă cu silicon solid

B. amprenta cu silicon solid se înregistrează cu proteza scoasă

din gură

C. se înregistrează amprentă cu silicon fluid

D. modelul se toarnă din gips obişnuit


AD p.701

563. Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă:

A. include izolarea modelelor cu un material de izolat

B. presupune fixarea protezei în poziţie corectă cu ceară în cheia

de ocluzie

C. presupune reechilibrare ocluzală a protezei

D. presupune introducerea presei într-un aparat de polimerizare

la T0 de 39

0C timp de 30 min, la presiune de 15-20psi


ABD p.696

564. Căptuşirea directă are ca avantaje:

A. profilaxia dento-prodontală

B. cu risc de iritaţie pentru mucoasa bucală

C. rapiditatea

D. economie - se consumă numai materialele din cabinet


CD p.694