UNIVERSITATEA DE ŞTIIN łE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORAL Ă FACULTATEA DE MEDICIN Ă VETERINARĂ
Medic veterinar CEIC Ă I. CORNELIU
„CERCETĂRI PRIVIND BURSITA INFECłIOASĂ AVIARĂ ÎN
NORD-VESTUL TRANSILVANIEI”
„RESEARCHES CONCERNING INFECTIOUS BURSAL
DISEASE IN THE NORTH-WEST PART OF TRANSYLVANIA”
(REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT)
(SUMARY OF Ph. D. THESIS)
CONDUCĂTOR ŞTIINłIFIC
PROF. DR. CONSTANTIN VASIU
CLUJ-NAPOCA
2009
1
REZUMAT
Bursita infecŃioasă aviară reprezintă o mare provocare atât pentru cercetarea
diferitelor aspecte care conduc la apariŃia bolii cât mai ales pentru găsirea unor metode de
profilaxie şi combatere eficientă care pot fi puse la dispoziŃia crescătorilor de păsări.
În ultimele decenii, boala a căpătat valenŃe majore datorită pierderilor economice
deosebite prin mortalităŃile produse de tulpinile foarte virulente ale virusului şi prin lipsa
posibilităŃilor eficiente de intervenŃie datorate existenŃei celor două serotipuri cu subtipuri
diferite.
Teza cuprinde 314 pagini, fiind redactată în 10 capitole şi este structurată conform
criteriilor în vigoare, în două părŃi. Prima parte (cap.1,2,3) sintetizează principalele date
bibliografice din literatura de specialitate privitor la bursita infecŃioasă aviară, iar partea a
2-a (cap. 1-6) se referă la cercetările proprii. Fiecare capitol din partea a 2-a cuprinde
material şi metode de lucru, rezultate şi discuŃii şi concluziile. În capitolul 7 sunt
prezentate concluziile generale.
Lucrarea este ilustrată cu un număr de 51 tabele, 61 figuri, 15 planşe foto şi se
bazează pe 305 titluri bibliografice.
Prima parte a tezei reprezintă o sinteză a literaturii referitoare la bursita infecŃioasă
aviară şi constituie „Stadiul cunoaşterii”.
În capitolul 1 sunt prezentate datele disponibile la ora actuală privind istoricul,
răspândirea geografică, importanŃa economică şi etiopatogenia în bursita infecŃioasă
aviară.
Capitolul 2 tratează metodologia de diagnostic a bursitei infecŃioase aviare.
Diagnosticul bursitei infecŃioase aviare se bazează pe coroborarea datelor
epidemiologice, anatomoclinice şi de laborator, testele cele mai utilizate pentru
identificarea virusului fiind microscopia electronică, IFD-ul şi RT-PCR pentru detecŃia
ARN-ului viral, în timp ce pentru tipizarea virusului se foloseşte virusneutralizarea cu
anticorpi policlonali şi ELISA cu anticorpi monoclonali. Anticorpii specifici pot fi
detectaŃi folosind ID în gel de agar şi metoda ELISA.
2
Capitolul 3 tratează „Profilaxia şi combaterea bursitei infecŃioase aviare”. Sunt
prezentate măsurile generale de profilaxie şi cele specifice. În imunoprofilaxia bursitei
infecŃioase aviare pot fi folosite vaccinurile vii şi vaccinurile inactivate. Vaccinurile vii
se folosesc la tineretul aviar şi pot fi preparate din tulpini atenuate, intermediare sau
„fierbinŃi” (hot) în timp ce vaccinurile inactivate se folosesc la efectivele de reproducŃie,
înainte de începerea perioadei de ouat şi la mijlocul acestei perioade. Puii nu pot fi
vaccinaŃi decât la un nivel scăzut al anticorpilor maternali, de obicei după vârsta de 10 –
14 zile de viaŃă. Deoarece fiecare serotip îşi dezvoltă proprietăŃile antigenice datorită
epitopilor localizaŃi la nivelul proteinelor virale, preocuparea pentru găsirea unor metode
de imunoprofilaxie eficientă este actuală, posibilitatea producerii unor vaccinuri prin
tehnologii de inginerie genetică(vaccinuri recombinate, sintetice, vectori de gene,
antiidiotip), constituind poate singura modalitate de a stăpâni în viitor această boală,
însoŃită de eliminarea într-un viitor nu prea îndepărtat a vaccinurilor vii sau inactivate.
CERCETĂRI PROPRII
MOTIVA łIE, SCOP, OBIECTIVE
Bursita infecŃioasă aviară reprezintă una dintre bolile majore ale păsărilor, cu
răspândire pe tot globul şi care prin evoluŃia sa produce pagube economice deosebit de
importante atât prin procesul mare al morbidităŃii şi mortalităŃii la efectivele afectate cât
şi prin costurile importante ale acŃiunilor de imunoprofilaxie specifică şi nespecifică.
Aceasta în condiŃiile în care se ştie că virusul bursitei infecŃioase aviare este foarte
rezistent în mediul exterior şi poate fi transmis cu uşurinŃă de la o serie la alta, de la o
exploataŃie la alta prin intermediul păsărilor, mijloacelor de transport şi echipamentelor
contaminate, furaje sau chiar prin intermediul personalului.
ApariŃia şi exploatarea unor rase de păsări tot mai performante din punct de
vederea economic dar şi mai sensibile la acŃiunea unor germeni patogeni,
comercializarea unei game foarte largi de vaccinuri contra bursitei infecŃioase aviare şi
uneori circulaŃia necontrolată a acestora poate spori pericolul apariŃiei unor episoade de
boală nedorite.
3
De asemenea, experienŃa personală de peste 10 ani în domeniul creşterii şi
exploatării păsărilor a constituit un motiv pentru abordarea acestei teme, fiind convins că
este nevoie de cunoaşterea stadiului de dezvoltare a aviculturii în Nord – Vestul
Transilvaniei.
Scopul tezei de doctorat a fost de a analiza stadiul realizărilor elementelor de
biosecuritate care sunt prezente în fermele din Nord – Vestul Transilvaniei care pot să-i
protejeze împotriva apariŃiei bursitei infecŃioase aviare, identificarea cauzelor care au stat
la apariŃia focarelor anterioare şi introducerea unor măsuri care să evite apariŃia unor
focare noi, încercarea de a sensibiliza fermierii în acordarea unei mai mari importanŃe în
domeniul monitorizării şi supravegherii păsărilor susceptibile în perioada prevaccinală şi
mai ales postvaccinală până la apariŃia anticorpilor postvaccinali, stabilirea momentului
oportun de vaccinare şi totodată o atenŃie mai mare în alegerea produselor biologice,
păstrarea şi folosirea acestora.
În cadrul tezei de doctorat ne-am propus atingerea următoarelor obiective:
1. Evaluarea stadiului actual al elementelor de biosecuritate structurală şi
funcŃională la nivelul fermelor din Nord – Vestul Transilvaniei şi evaluarea
statistică a focarelor care au evoluat în perioada 2005-2008.
2. Stabilirea nivelului anticorpilor maternali care pot fi transferaŃi la progeni
şi monitorizarea lor pentru stabilirea vârstei optime de vacciare.
3. Identificarea celor mai eficiente tipuri de vaccinuri antibursitice, doze şi căi
de administrare.
4. Studiul factorilor epidemiologici care au contribuit la declanşarea unui
focar de bursită infecŃioasă aviară din judeŃul Satu Mare.
5. Stabilirea gradului de imunosupresie indus de vaccinurile antibursitice vii
folosite în imunoprofilaxia bursitei infecŃioase aviare asupra instalării
imunităŃii contra bolii de Newcastle.
6. Testarea inocuităŃii şi eficacităŃii unui nou tip de vaccin contra bursitei
infecŃioase aviare.
4
CAPITOLUL 1.
CERCETAREA CONDI łIILOR DE BIOSECURITATE ŞI A SITUA łIEI
EPIDEMIOLOGICE A CRE ŞTERII PĂSĂRILOR ÎN NORD VESTUL
TRANSILVANIEI
1.1. Material şi metodă
Studiul s-a realizat pe durata anilor 2005 – 2008 urmărind creşterea păsărilor în
sistemul avicol industrial cât şi în gospodăriile populaŃiei în judeŃele Satu Mare,
Maramureş, Bihor şi Sălaj.
Studiul a constat în inventarierea capacităŃilor de producŃie pe capacităŃi şi
evoluŃia anuală a acestora, amplasamentul şi stadiul evoluŃiei anuale a amenajărilor la
nivelul fermelor de păsări, structurarea pe categorii a acestor ferme, originea materialului
biologic, aspectele practice de exploatare în fermele de păsări, programele de
imunoprofilaxie utilizate, prezenŃa şi influenŃa germenilor asociaŃi asupra evoluŃiei
bursitei infecŃioase aviare şi analiza statistică a focarelor de bursită infecŃioasă aviară.
1.2. Rezultate şi discuŃii
Analiza punctuală a fiecărui element de biosecuritate a pus în evidenŃă
preocuparea permanentă a fermierilor pentru asigurarea acestora la nivelul fiecărui judeŃ,
aspect care se reflectă în evoluŃia focarelor de bursită infecŃioasă aviară în cele patru
judeŃe monitorizate pe parcursul anilor 2005 – 2008.
Acestă analiză scoate în evidenŃă pe deoparte faptul că pe parcursul perioade
monitorizate în judeŃele Maramureş şi Sălaj nu au fost înregistrate focare de bursită
infecŃioasă aviare, iar pe de altă parte că în judeŃele Satu Mare şi Bihor, acolo unde s-au
înregistrat 21 şi respectiv 9 focare de bursită infecŃioasă aviară, acestea au fost izolate
atât în ferme cât şi în gospodăriile populaŃiei.
5
1.3. Concluzii
1. Amenajarea fermelor de păsări este condiŃionată de existenŃa unor elemente de
biosecuritate obligatorii care să le permită protecŃia faŃă de contaminarea cu agenŃi
patogeni a efectivelor de păsări, între care foarte importante sunt imprejmuirea, filtrul
sanitar veterinar, dezinfectorul rutier, spaŃiile pentru depozitarea cadavrelor, depozitarea
dejecŃiilor.
2. Preocuparea permanentă a fermierilor pentru implementarea condiŃiilor de
biosecuritate s-a datorat pe deoparte reglementărilor impuse de legislaŃia sanitar
veterinară după aderarea României în Comunitatea Europeană iar pe de lată parte
conştienŃi de riscul potenŃial de contaminare şi de eventualele pierderi economice
ulterioare apariŃiei bolii.
3. PrezenŃa unui număr mai mic de ferme şi implicit a unui număr de păsări exploatate,
asociată cu o preocupare activă pentru asigurarea condiŃiilor de biosecuritate în judeŃele
Maramureş şi Sălaj poate fi explicaŃia pentru absenŃa focarelor de bursită infecŃioasă
aviară în cele doua judeŃe.
4. Din cele 21 de focare de bursită infecŃioasă aviară înregistrate în judeŃul Satu Mare în
perioada 2005 – 2008 doar 2 focare sunt înregistrate în ferme, unul în anul 2005 iar cel
de al doilea în anul 2007, restul fiind în gospodăriile populaŃiei.
5. În judeŃul Bihor numărul focarelor de bursită infecŃioasă aviară înregistrate în perioada
2005 – 2008 au fost de 9, dintre care 6 au fost în ferme, câte unul în anul 2005, 2 în anul
2006 şi 3 în anul 2007, diferenŃa fiind înregistrate în gospodăriile populaŃiei.
CAPITOLUL 2. CERCETAREA DIN PUNCT DE VEDERE EPIDEMIOLOGIC ŞI CLINICO-
MORFOPATOLOGIC A UNUI FOCAR DE BURSIT Ă INFECłIOASĂ AVIAR Ă
2.1. Material şi metodă.
6
Materialul biologic a fost reprezentat de puii de carne rasa Cobb, provenind din
ferma Botiz a S.C. Ave Impex S.R.L Satu Mare.
A fost analizată situaŃia epidemiologică retrospectivă şi s-a evaluat contextul
epidemiologic actual printr-o anchetă epidemiologică exaustivă, căile de introducere şi
cauzele contaminării, evoluŃia efectivelor şi pierderile economice, stabilirea şi
confirmarea diagnosticului prin examene clinice, morfopatologice şi de laborator, analiza
şi coordonarea programului de imunoprofilaxie.
2.2. Rezultate şi discuŃii
Analiza datelor privind condiŃiile de populare şi exploatare în cadrul fermei arată
că acestea erau respectate în cea mai mare parte, singurele neajunsuri fiind înregistrate la
asigurarea repausului biologic între populări, unde din raŃiuni economice acesta a fost
redus la 3 – 11 zile faŃă de cel obişnuit şi recomandat de 21 de zile.
Perioada de evoluŃie a bolii a fost cuprinsă între 7 şi 10 zile, ceva mai lungă decât
de obicei, respectiv de 5-7 zile.
Pierderile prin mortalitate în perioada de evoluŃie a bolii la cele 18 hale a variat
între 6,62% (hala nr. 4) şi 18,06% (hala nr. 10).
Din totalul de 18 hale existente la nivelul exploataŃiei, vârful pierderilor prin
mortalitate este atins la 3 zile de la declanşarea bolii în halele nr. 1 (440 capete), 3 (461
capete), 7 (825 capete), 14 (934 capete), 16 (980 capete), 17 (1130 capete); la 4 zile de la
declanşarea bolii în halele nr. 2 (425 capete), 4 (560 capete), 8 (780 capete), 11 (780
capete), 18 (1273 capete); la 5 zile de la declanşarea bolii în halele nr. 5 (490 capete), 6
(510 capete), 9 (810 capete), 13 (1415 capete), 15 (1053 capete) şi la 6 zile la hala nr. 10
(820 capete).
Analiza întregii perioade de exploatare a puilor de carne arată că nivelul cel mai
mare al pierderilor prin mortalitate a fost înregistrat la hala nr. 15 (4440 capete respectiv
22,42% din efectivul populat) iar cel mai mic nivel al pierderilor prin mortalitate a fost
înregistrat la hala nr. 4 (2023 capete respectiv 9,91% din efectivul populat).
Examenul clinic a consemnat semne clinice obişnuite pentru bursita infecŃioasă
aviară.
7
Examenul morfopatologic a pus în evidenŃă leziuni caracteristice bursitei
infecŃioase aviare cu echimoze şi peteşi în musculatura pectorală şi a membrelor
inferioare, hipertrofia bursei lui Fabricius, leziuni de bursită hemoragică sau hemoragico-
necrotică, nefroză urică prezentate în planşele foto 1-5.
Planşa 2. Bursă hipertrofiată cu edemaŃierea pliurilor bursale şi leziuni hemoragii sub formă de echimoze şi
peteşii
Planşa 1. Distrofia musculaturii pectorale şi a membrelor cu multiple hemoragii intramusculare
Planşa 3. Bursită infecŃioasă aviară: a. Edem peribursal; b. Bursită cataral hemoragică; c. Bursită hemoragico-necrotică
8
Modificările histologice sunt prezentate în planşele foto 6-10.
Planşa 5. Hipertrofia rinichilor cu Ńesut renal de culoare gălbuie-albicioasă datorită depozitelor de
uraŃi, dilatarea şi obstruarea ureterelor
Planşa 4. Bursită hemoragică, edem peribursal şi nefroză urică
Planşa nr. 6. Modificări congestive, hemoragice şi edematoase ale
foliculilor
Planşa 7. Hiperplazia epiteliului bursal, cu hemoragii subepiteliale şi necroză
foliculară
Planşa 8. Hemoragii în zona corticală a foliculilor, cu necroză medulară
9
2.3. Măsuri
Programul de măsuri a constat în principal din revaccinarea efectivelor matcă cu
alt vaccin (ND Vaccine Nobilis clona 30) şi a puilor de carne la vârsta de 10 zile cu un
vaccin viu produs dintr-o tulpină „hot”.
2.4. Concluzii
1. Vârful pierderilor prin mortalitate este atins la 3 zile de la declanşarea bolii în halele
nr. 1 (440 capete), 3 (461 capete), 7 (825 capete), 14 (934 capete), 16 (980 capete), 17
(1130 capete); la 4 zile de la declanşarea bolii în halele nr. 2 (425 capete), 4 (560
capete), 8 (780 capete), 11 (780 capete), 18 (1273 capete); la 5 zile de la declanşarea
bolii în halele nr. 5 (490 capete), 6 (510 capete), 9 (810 capete), 13 (1415 capete), 15
(1053 capete) şi la 6 zile la hala nr. 10 (820 capete).
2. 2. EvoluŃia cea mai lungă a bolii s-a înregistrat în cazul halei nr. 10, respectiv 10 zile,
scăzând la 9 zile pentru halele nr. 1, 2 şi 13, la 8 zile în cazul halelor nr. 3, 4, 6, 7, 9,
12, 15, 18, pentru ca la halele nr. 5, 8, 11, 14, 16, 17 evoluŃia bolii să fie de 7 zile.
3. Pierderile prin mortalitate au explodat în săptămâna a II-a de viaŃă, variind între
0,94% la hala nr. 4 şi 14,22% la hala nr. 8, faŃă de procentul standard de 0,7%.
Planşa 9. Necroză centro-foliculară Planşa 10. Edem inflamator, cu distrucŃia foliculului bursal
10
4. Examenul anatomopatologic a pus în evidenŃă leziuni de enterită catarală sau
hemoragică, leziuni de bursită catarală, hemoragică sau hemoragico-necrotică.
5. Se impune testarea periodică a nivelului anticorpilor transferabili de la efectivul
matcă la progeni, iar obŃinerea de titruri mici şi neuniforme sunt premise ale
posibilităŃii de apariŃie a bolii.
6. Coborârea vârstei de vaccinare a puilor broiler la 10-12 zile, faŃă de vârsta de 14 zile
cum se vaccina până la apariŃia bolii.
CAPITOLUL 3.
CERCETĂRI PRIVIND TITRUL ANTICORPILOR INDU ŞI LA PUI BROILER
PRIN ADMINISTRAREA, PE C ĂI ŞI ÎN DOZE DIFERITE, A UNUI VACCIN
VIU LIOFILIZAT ANTI BURSITA INFEC łIOASĂ AVIAR Ă
.
3.1. Material şi metodă
Materialul biologic a fost reprezentat de 7 loturi de câte 10 pui în vârstă de 14 zile
care au fost vaccinaŃi cu vaccin antibursitic viu Gumboro Vaccine Nobilis 223 E, pe cale
orală şi oculo-conjuctivală cu 3 doze diferite.
Evaluarea titrului de anticorpi maternali prezenŃi la progeni s-a făcut la vârsta de
3, 7 şi 11 zile prin metoda ELISA indirectă.
La vârsta de 14 şi 28 de zile s-au făcut cântăriri ale bursei lui Fabricius.
3.2. Rezultate şi discuŃii.
11
EvoluŃia comparativă a titrului de anticorpi la 21 şi 28 de zile eset redată în figura
1.
183340
232107
589213
277109
75081
40780
0 100 200 300 400 500 600 700 800
Titru de anticorpi (UDO*);Antibody titre (UDO*)
per os; bucal
ocular; ocularly
per os; bucal
ocular; ocularly
per os; bucal
ocular; ocularly
1 do
ză;
1 do
se2
doze
;2
dose
s3
doze
;3
dose
s
Vâr
sta;
Age
28 zile; day 28
21 zile; day 21
Fig. 1. EvoluŃia titrului de anticorpi anti BIA la vârsta de 21 şi 28 de zile
În cazul administrării orale a vaccinului antibursitic, la vârsta de 21 de zile se
constată o creştere a titrului de anticorpi de la 183 UDO la o doză administrată, la 589
UDO în cazul administrării a 2 doze şi la 750 UDO în cazul administrării a 3 doze.
Efectul este invers la vârsta de 28 de zile când se constată o regresie în funcŃie de
creşterea dozei cu un vârf de 340 UDO la administrarea unei singure doze, scade la 213
UDO la administrarea a 2 doze şi continuă scăderea la 81 UDO la administrarea a 3 doze.
În cazul administrării oculo-conjunctivală a vaccinului antibursitic, la vârsta de 21
de zile se constată o creştere uşoară a titrului de anticorpi de la 232 UDO la administrarea
unei singure doze, la 277 UDO în cazul administrării a 2 doze şi la 407 UDO în cazul
administrării a 3 doze, în timp ce la vârsta de 28 de zile se constată o scădere a acestor
valori faŃă de vârsta de 21 de zile, fiind de doar 107 UDO în cazul administrării unei
singure doze, de 109 UDO în cazul administrării a 2 doze şi de doar 80 UDO în cazul
administrării a 3 doze.
12
3.3. Concluzii.
1. Titrul anticorpilor maternali transferaŃi la puii broiler scade cu vârsta, ajungând la
vârsta de 14 zile în grupa zero, moment la care se impune vaccinarea puilor cu vaccin
viu antibursitic.
2. Creşterea dozei vaccinale la administrarea vaccinului viu antibursitic în apa de băut
duce la creşterea titrului de anticorpi la 7 zile postvaccinal, cu o valoare medie de
183 UDO în cazul administrării unei singure doze, de 589 UDO în cazul administrării
a două doze şi a unei valori de 750 UDO în cazul administrării a trei doze.
3. Administrarea pe cale oculo-conjunctivală a vaccinului viu antibursitic duce la o
creştere a titrului de anticorpi la nivele mai reduse comparativ cu vaccinarea în apa de
băut la 7 zile postvaccinal, cu valoare medie de 232 UDO în cazul administrării unei
singure doze, de 277 UDO în cazul administrării a două doze şi de 407 UDO în cazul
administrării a trei doze.
4. Valorile titrului de anticorpi mult mai mari obŃinute în urma administrării pe cale
orală a vaccinului o recomandă în administrarea vaccinului antibursitic.
CAPITOLUL 4.
CERCETĂRI PRIVIND OPORTUNITATEA FOLOSIRII VACCINURILOR
INACTIVATE ÎN PROFILAXIA BIA LA TINERETUL DE ÎNLOCU IRE
4.1. Material şi metodă
Materialul biologic a fost reprezentat de 7 loturi de câte 10 capete pui tineret de
înlocuire. Loturile A, B şi C au fost vaccinate cu vaccin viu liofilizat Gumboro Vaccine
Nobilis 223 în apa de băut, cu 3 doze diferite, în timp ce lotul D, E şi F au fost vaccinate
cu vaccin antibursitic inactivat, pe cale subcutanată.
Examenul serologic pentru testarea titrului de anticorpi postvaccinali, s-a efectuat
prin metoda ELISA - indirectă.
13
4.2. Rezultate şi discuŃii
Perioada cuprinsă între ziua vaccinării contra bursitei infecŃioase aviare şi
dezvoltarea unor titruri de anticorpi care să protejeze organismul tineretului de înlocuire
este o perioadă critică şi de aceea se caută soluŃiile imunoprofilactice cele mai optime
pentru protejarea acestora.
Nivelul anticorpilor postvaccinali este diferenŃiat în funcŃie de vaccinul folosit,
calea de administrare şi doza folosită, aşa cum se observă în fig.2 şi fig.3, în care sunt
redate evoluŃia titrului de anticorpi exprimată în UDO (unitate densitate optică) la 7 şi 14
zile postvaccinale.
411
3107
1630
3818
1953
3697
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000
Valoarea titrului (UDO*); Value of the titre (UDO*)
Vaccin viu; Live vaccine
Vaccin inactivat; Inactivated vaccine
Vaccin viu; Live vaccine
Vaccin inactivat; Inactivated vaccine
Vaccin viu; Live vaccine
Vaccin inactivat; Inactivated vaccine
1 do
ză;
1 do
se
2 do
ze;
2 do
ses
3 do
ze;
3 do
ses
Tip
ul v
acci
nulu
i; Vac
cine
tipe
Fig. 2. Nivelul maxim de anticorpi antibursitici la 7 zile postvaccinal (vaccin viu
şi inactivat)
În cazul vaccinului viu vorbim de valori minime de 411 UDO (lotul A vaccinat cu
1 doză) şi o valoare maximă de 1953 UDO (lotul C vaccinat cu 3 doze) în timp ce pentru
vaccinul inactivat vorbim de o valoare minimă de 3107 UDO (lotul D vaccinat cu 1
doză) şi o valoare maximă de 3818 UDO (lotul E vaccinat cu 2 doze).
14
913
3703
836
4784
1214
4099
0 1000 2000 3000 4000 5000
Valoarea titrului (UDO*); Value of the titre (UDO*)
Vaccin viu; Live vaccine
Vaccin inactivat; Inactivated vaccine
Vaccin viu; Live vaccine
Vaccin inactivat; Inactivated vaccine
Vaccin viu; Live vaccine
Vaccin inactivat; Inactivated vaccine
1 do
ză;
1 do
se
2 do
ze;
2 do
ses
3 do
ze;
3 do
ses
Tip
ul v
acci
nulu
i; V
acci
ne
tipe
Fig.3. Nivelul maxim de anticorpi antibursitici la 14 zile postvaccinal (vaccin viu şi inactivat)
Nivelul valorilor maxime prezintă diferenŃe mari între cele 2 vaccinuri şi la 14 zile
postvaccinal, cu un avantaj considerabil în favoarea vaccinului antibursitic inactivat,
valori care pot asigura o mai bună protecŃie împotriva bolii.
4.3. Concluzii
1. Titrurile de anticorpi induse de vaccinurile inactivate antibursitice sunt mult mai
mari, atât la 7 cât şi la 14 zile post vaccinal, comparativ cu cele obŃinute la vaccinul
viu.
2. În cazul administrării vaccinului antibursitic viu, în apa de băut, este indicat folosirea
unei singure doze întrucât asigură titruri mai mari de anticorpi pe măsura înaintării în
vârstă (lotul A).
3. Vaccinurile antibursitice inactivate păstrează mult mai bine capacitatea de răspuns
imunologic a organismului supus vaccinării contra bursitei infecŃioase aviare,
supradozarea producând o creştere a titrului de anticorpi.
15
4. Dezavantajul folosirii vaccinurilor inactivate în profilaxia bursitei infecŃioase aviare
este reprezentat de preŃul mai mare al vaccinului, de cheltuielile mai mari cu
manopera şi stresul creat tineretului de înlocuire.
CAPITOLUL 5.
EFECTUL VACCIN ĂRII ANTI BIA ASUPRA INSTAL ĂRII IMUNIT ĂłII
CONTRA BOLII DE NEWCASTLE LA TINERETUL DE ÎNLOCUIR E
5.1. Material şi metodă
Materialul biologic a fost reprezentat de pui tineret de înlocuire în vârstă de o zi,
repartizat în trei loturi din care loturile A şi B au fost vaccinate cu vaccin împotriva
virusului Bolii de Newcastle la vârsta de o zi, iar la vârsta de 14 zile au fost vaccinate cu
vaccin antibursită inactivat ND Sinco Gumboinvac (lotul A) sub formă de aerosoli şi cu
vaccin viu liofilizat Gumbo Vaccine Nobilis 223 E, în apa de băut (lotul B). Lotul martor
(M) nu a fost vaccinat antibursitic.
Examenul serologic s-a efectuat prin reacŃia de inhibare a hemaglutinării titrul
anticorpilor fiind exprimat în unităŃi inhibo-hemaglutinate (UIHA).
5.2. Rezultate şi discuŃii
Se constată că la 7 zile de la vaccinare, în cazul folosirii vaccinurilor inactivate în
profilaxia bursitei infecŃioase aviare, titrul de anticorpi contra virusului bolii de
Newcastle este aproape la jumătate din titrul de anticorpi de la lotul martor (valori medii
de 311 UIHA la lotul A faŃă de 611 UIHA la lotul martor), în timp ce, la lotul B, la care
s-a folosit vaccin viu obŃinut dintr-o tulpină „intermediară”, valorile titrurilor de anticorpi
sunt mult mai mici, de aproximativ 5 ori faŃă de lotul martor (valori medii de 120 UIHA
la lotul B faŃă de 611 UIHA la lotul martor) şi de aproximativ 2,5 ori faŃă de lotul A
vaccinat cu vaccin inactivat (valori medii de 120 UIHA la lotul B faŃă de 311 UIHA la
lotul A).
EvoluŃia titrului de anticorpi la14 zile postvaccinal este redată în fig.4.
16
633
279
977
0
100200300
400500600700
800900
1000
Titru anticorpi (UIHA*);
Antibodies level (UIHA*)
Lotul A; Batch A Lotul B; Batch B Lotul M; Batch M
Fig. 4. Valorile medii ale titrului anticorpilor postvaccinali anti boala de
Newcastle (la 14 zile de la vaccinarea anti BIA)
La 14 zile postvaccinal, dacă în cazul lotului A, la care vaccinarea antibursitică s-a
efectuat cu vaccin antibursitic inactivat, titrul mediu al anticorpilor contra bolii de
Newcastle este la un nivel acceptabil (633 IUHA), care poate să asigure o protecŃie
minimă a efectivului, in cazul vaccinarii antibursitice cu vaccin antibursitic viu nivelul
anticorpilor contra bolii de Newcastle este foarte mic (279 UIHA), care nu poate asigura
protecŃia efectivelor de păsări, diferenŃa fiind foarte mare faŃă de nivelul mediu al titrului
de anticorpi contra virusului bolii de Newcastle dezvoltaŃi de lotul martor (977 UIHA)
care nu a fost vaccinat contra virusului bursitei infecŃioase aviare.
5.3. Concluzii
1. Imunosupresia indusă de vaccinurile antibursitice vii la 7zile se menŃine şi la 14
zile postvaccinal, diferenŃa accentuîndu-se (279 UIHA la lotul B faŃa de 977
UIHA pentru lotul martor).
2. Capacitatea imunologică a organismului este mai puŃin diminuată in cazul folosirii
vaccinului antibursitic inactivat comparativ cu vaccinul viu atât la 7 cât şi la 14
zile după vaccinare ( valori medii de 311 UIHA la lotul A fata de 611 UIHA la
lotul martor şi respectiv 633 UIHA la 977 UIHA ).
17
3. Nivelul scăzut al valorii medii a anticorpilor contra bolii de Newcastle şi
neuniformitatea acestora în cazul vaccinării puilor cu vaccin antibursitic viu, la 7
şi 14 zile postvaccinal, nu dau garanŃia protecŃiei contra virusului de Newcastle.
CAPITOLUL 6.
TESTAREA INOCUIT ĂłII ŞI EFICACIT ĂłII UNUI NOU VACCIN CONTRA
BURSITEI INFEC łIOASE AVIARE
6.1. Material şi metodă
Produsul biologic testat se numeşte BIAVAC şi reprezintă un nou vaccin viu
folosit împotriva virusului bursitei infecŃioase aviare, produs de „INSTITUTUL
PASTEUR” Bucureşti.
Testele de control au urmărit testarea inocuităŃii şi eficacităŃii.
Testarea inocuităŃii s-a făcut prin teste de laborator, cu vaccinarea a 6 loturi de
câte 25 pui în vârstă de o zi pe cale orală şi oculo-conjunctivală cu echivalentul a 10 doze
de vaccin şi prin experimente de teren, pe pui de 14 zile vaccinat cu echivalentul a 10
doze de vaccin pa cale orală, în apa de băut.
Testarea eficacităŃii s-a făcut prin teste de laborator, identificarea anticorpilor prin
metoda ELISA varianta indirectă pe 30 probe provenite de la pui de carne în vârstă de 28
de zile şi pe 60 probe provenite de la pui de carne în vârstă de 38 de zile, vaccinaŃi la
vârsta de 12 zile. Testarea serologică prin ID şi IH s-a făcut la 30 de zile de la vaccinarea
antibursitică pe 20 de probe.
Experimentele de teren au constat în teste clinice pe 1000 de pui în vârstă de 14
zile.
6.2. Rezultate şi discuŃii
Rezultatele obŃinute în urma vaccinării puilor pe cale orală şi oculo-conjunctivală,
prin lipsa reacŃiilor locale şi sistemice, fac ca vaccinul BIAVAC testat să fie considerat
corespunzător.
18
În cazul celor 3 serii procentul de mortalitate în cazul puilor vaccinaŃi, atât la
prima cât şi după a II-a vaccinare este mai mic decât la puii din lotul martor nevaccinat.
La modulul A, procentul de mortalitate este 4,1%, la lotul martor nevaccinat faŃă
de 2,32% la lotul vaccinat varianta I, în timp ce procentul de mortalitate este de 3,15% la
lotul martor nevaccinat faŃă de doar 2,11% la lotul vaccinat cu varianta a II-a de vaccin.
La modulul B, procentul de pierderi prin mortalitate este de 4,4% la lotul martor
nevaccinat faŃă de doar 2,48% în cazul lotului vaccinat cu vaccin varianta I, în timp ce
procentul de pierderi prin mortalitate este de 2,9% la lotul martor nevaccinat şi de 1,88%
la lotul vaccinat cu varianta a II-a de vaccin.
În cazul lotului C situaŃia se menŃine, procentul de pierderi prin mortalitate fiind
de 3,8% pentru lotul martor nevaccinat şi de 2,2% pentru lotul vaccinat cu varianta a I-a
şi de 2,1% pentru lotul martor nevaccinat faŃă de 1,35% faŃă de lotul vaccinat cu vaccin
varianta a II-a.
Testarea eficacităŃii a scos în evidenŃă faptul că vaccinul BIAVAC induce titruri
ridicate de anticorpi postvaccinali destul de mari la vârsta de 28 de zile cu variaŃii ale
valorii medii între 457 UDO şi 4514 UDO, pentru ca la 38 de zile să fie extrem de
ridicate, cu variaŃii ale valorii medii între 6873 UDO şi 12338 UDO, valori care asigură o
protecŃie corespunzătoare a efectivului vaccinat.
Întrucât media geometrică a titrurilor a fost de 193,50 şi nici un ser nu a dat o
reacŃie sub 1/50, rezultatul este considerat favorabil, un titru de IH de 1/40 fiind
considerat protector împotriva infecŃiei cu o tulpină virulentă.
6.3. Concluzii
1. Folosirea vaccinului BIAVAC duce la scăderea mortalităŃilor la puii vaccinaŃi,
înregistrându-se pierderi de 2,32% şi 2,11% la modulul A faŃă de 4,1% şi 3,15% la
lotul martor, de 2,48% şi 1,88% la modulul B faŃă de 4,4% şi 2,99% la lotul martor şi
de 2,2%, respectiv 1,35% la modulul C faŃă de 3,8% şi 2,1% la lotul martor
2. În timpul perioadei de observaŃie după vaccinarea cu BIAVAC, nici o pasăre nu a
prezentat reacŃii locale sau sistemice
19
3. La 16 de zile postvaccinal, la hala 1 şi 2 se obŃine un titru mediu de 4514UDO, valori
care asigură o protecŃie a efectivelor vaccinate, în timp ce la hala 3 titrul mediu de
457 UDO nu asigură protecŃie efectivelor vaccinate
4. La 26 de zile postvaccinal titrurile medii obŃinute de 9816, 12338, 8223 şi 6873 UDO
asigură o protecŃie corespunzătoare efectivelor vaccinate
Rezultatul obŃinut la testul de inhibo-hemaglutinare demonstrează că tulpina de
virus BIA folosit la prepararea vaccinului BIAVAC nu a avut efect imunosupresor asupra
vaccinării anti Newcastle la vârsta de 9 zile.
20
SUMMARY
Infectious avian bursitis represents a big provocation both for researching
different aspects which lead to the appearance of the disease and mostly for finding some
efficient methods of prophylaxis and control, which can be made available for the
chicken breeders.
In the last decades, the disease received major valence due to the severe
economical impact by mortalities produced by very virulent viruses and the absence of
the efficient possibilities of intervention due to the existence of two different serotypes
and subtypes.
The thesis folds 331 pages, being edited into 10 chapters and it is structured
according to the foree criterions, in two parts. Part one (chapter 1, 2, 3) synthesizes the
main bibliographical data from speciality literature regarding the infectious avian
bursitis, part two (chapter 1-6) refers on own researches. Each chapter from part two
includes paragraphs named materials and methods, results and discussions and
conclusions. In chapter 7 are presented the general conclusions.
The study is illustrated with an amount of 51 tables, 61 diagrams, 15 photos and it
is based on 305 bibliographic titles.
The first part of the thesis represents a synthesis of the literature referred to avian
infectious bursitis and represents the “Cognition stadium”.
In chapter 1 is presented the available data concerning historical, geographic
spread, economical importance and etio-pathogenesis in infectious avian bursitis.
Chapter 2 reports the diagnostic methodologies of infectious bursal disease.
The diagnosis of infectious bursal disease is based on corroborating epidemiological,
anatomoclinical and laboratory data. The main tests used to identify the infectious bursal
agent are, electronic microscopy, IFD and RT-PCR for viral RNA detection, while for
virus tipization are used virus neutralization with polyclonal antibodies and ELISA with
monoclonal antibodies. Specific antibodies can be detected by immunodiffusion in agar
gel and ELISA.
Chapter 3 “Prophylaxis and control of infectious avian bursitis” are presented
general and specific measures of prophylaxis. For the immunoprophylaxis of the disease
21
are used living and inactivated vaccines. Living vaccines are used at youth and can be
prepared from attenuated, intermediate or hot viruses, while inactivated vaccines are used
at breeding chickens, before the start and in the middle of the laying period. Chickens
can be vaccinated only when the maternal antibodies amount is very low, usually at the
age of 10-14 days.
As each serotype develops its own antigenic properties due to the epitopes
localized on the viral proteins, the interest to find some efficient methods of
immunoprophylaxis is topical. The possibility of producing vaccines using genetic
engineering (recombinated, synthetic, gene vector and anti-idiotype vaccines), being
probably the only way to control this disease, associated in the close future with
elimination of living and inactivated vaccines.
OWN INVESTIGATIONS
MOTIVATIONS, PURPOSE, OBJECTIVES
Infectious bursal disease is one of the major disease that affects birds, with global
spreeding producing great economical losses
due to great mortality and morbidity in affected flocks and also due to specific and
nonspecific imuno-prevention costs.
The virus is very resistant to environmentally conditions and can be easily spread
from a lot to another, from one exploitations to another through infected birds, vehicular
transports, feed or persons.
Obtaining and exploitation of perfectible breeds , but even more sensitive to
different pathological germs, commercialization of more IBDV vaccines, and sometimes
uncontrolled circulation, all of these raise the possibility of out coming of new diseases
episodes.
My personal experience of more than 10 years in this field of bird growing and
exploitation, made me choose this theme, being certain that is absolutely necessary to
know the aviculture development in North West of Transilvania.
22
The aim of this study was to analyze the biosecurity elements present in farms
North-West Transilvania than can protect against IBDV, and also to relieve the causes of
anterior focuses, and to introduce some measures to avoid another new focuses, trying to
sensitize the farmers in according attention to monitories and surveillance of sensitive
birds in both pre and post vaccination period establishing the optimal time for
vaccination , the method to choose and to use the biological products.
In this Doctorate Dissertation we proposed the next objectives:
1. Evaluation of the actual stage of structural and functional biosecurity in North
West Transilvania farms, and statistical evaluation of focuses evaluated in 2005-
2008.
2. Establishing of the maternal antibodies titers that can be transferred to progeny
and surveillance for vaccination optimal time determination.
3. Identification of the most efficient types, doses and administration routes.
4. Study of epidemiologically factors that determine infectious bursal disease
focuses in Satu Mare.
5. Evaluation of the laboratory tests for bursal infectious disease diagnostic.
6. Establishing the immunosuppresion level induced by IBDV vaccines in infectious
bursal disease prevention that affects the resistance of chickens against Newcastle
disease.
7. Testing of new IBDV vaccines on broilers chickens.
CHAPTER ONE
BIOSECURITY CONDITIONS AND EPIDEMIOLOGICAL STATE OF BIRD
GROWING IN NORTH WEST OF TRANSILVANIA
1.1. Material and method
The study refers to bird growing in both avian engineering and local yards in Satu
Mare, Maramures, Bihor and Salaj County.
We try to establish the production capacity and annual evolution of emplacements
in different farms, the origin of biologic material, practical aspects of bird exploitation,
23
prevention schedules used, the presence of different associated germs and how it affects
the evolution of infectious bursal disease and statistical analyze of IBD focuses.
1.2. Results and discussions
Punctual analysis of each biosecurity element was relieved through permanent
preoccupation of farmers at every county level that reflected in IBD focuses evolution in
all four county monitorised between 2005-2008.
This analysis relieved that in this period there was no report of any IBDV focus in
Maramures and Salaj County , whereas in Satu Mare and Bihor County were there were
reported 21 respectivelly 9 focuses of IBDV, the focuses were isolated in both farms and
yard conditions.
1.3. Conclusions
1. Bird farms emplacements is conditioned by indispensable biosecurity elements that
protect against pathological agents contamination, such as enclosure, sanitary
veterinary filter, vehicles disinfector, cadavers deposit spaces, dejections deposit.
2. Permanent preoccupation of farmers for biosecurity condition implementation was
due on one hand to legislative settlement after Romania adherence at European
Community and due to contamination risks and due to posible economical losses on
the other hand.
3. The presence of a reduced number of farms and reduced number of exploited birds ,
associated with an active preoccupation for biosecurity in Maramures and Salaj
county may be the explanation for IBDV absence in both counties.
4. Two IBDV focuses from Satu Mare county were reported in farms, one in year 2005
and the other in 2007, the rest of focuses were reported in different yards.
5. In Bihor county, the number of focuses reported was 9, 6 in farms , one in year 2005,
2 in 2006 and 3 in 2007, the rest of focuses were reported in different yards.
24
CHAPTER 2
STUDY OF AN IBDV FOCUSE FROM EPIDEMIOLOGICAL AND CL INIC
MORPHOPATHOLOGICAL POINT OF WIEW
2.1. Material and methods
The biological material was represented by broilers chickens, Cobb breed,
provided from S.C. Ave Impex S.R.L. Satu Mare Botiz farm.
We analyzed the retrospective epidemiological status and epidemiological
context, contamination routes, evolutions of flocks, and economical losses, diagnostic
establishment and confirmation, trough clinical examination, morphopatological and
laboratory examination, and also we analyzed imunoprevention schedule.
2.2. Results and discussion
We analyzed the population and exploitation conditions within the farm. These
conditions were respected, excepting the biologic repose between two populations. For
economical reasons this biologic repose was reduced to 3-11 days comparative to 21
days recommended.
Disease evolution period was 7-10 days, a little longer than usually.
Losses due to mortality in this evolution period ranged from 62% (holding no. 4)
to 18, 06% (holding no. 10).
From a total of 18 holdings existent on farm, mortality peak was reached after 3
days from disease outbreaking in hall no. 1 (440), 3 (461), 7 (825), 14 (934), 16 (980),
17 (1130); 4 days after disease outbreaking in holding no. 2 (425), 4 (560), 8 (780), 11
(780), 18 (1273);.5 days after disease outbreaking in holding no. 5 (490), 6 (510), 9
(810), 13 (1415), 15 (1053) and after 6 days in holding no. 10 (820).
Analyzing the entire period of broiler exploitation we could see that the greatest
losses was reported in holding no.15 (4440 cases respectively, 22,42% ) and the lowest
was reported in holding no. 4 (2023 cases respectively, 9,91%).
Clinical examination relieved usual symptoms for bursal infectious disease.
25
Morphopatologic examination relieved lesion characteristic for infectious bursal
disease with echimosis and petechiae in pectoral muscle and inferior member, buirsal
hypertrophy, hemoragic or hemoragico-necrotic necrotic bursal lesions. Uric nephrosis,
presented in photos 1-5
Foto 1. Pectoral and limb muscles dystrophy with hemorrhages
Foto 2. Hypertrophic bursa, with edematous folds and hemoragical lesions: echymoses and petechiae
Foto 3. a. Peribursal edema; b. Catarrhal-hemoragic bursitis; c. Necrotic-hemoragic bursitis
26
Histopatological aspects are presented in photos 6-10.
Foto 5. Kidneys hipetrophy with a renal tissue colored in whitish color because of the urate
deposits, ureters dilatation
Foto 4. Hemoragic bursitis, peribursal edema and uric nephrosis
Foto 6. Fabricius bursa. Congestive, haemorragical and oedema
modification of follicles
Foto 7. Fabricius bursa. Hyperplasia of bursa epithelium, with subepitelial
haemorrhages and follicular necrose
Foto. 8. Fabricius bursa. Haemorrhages in cortical zone of follicles, with medullary
necrose
27
2.3. Measures
In this case the measures takened was to revaccine both hens and 10 days old
broiler chickens with another vaccine (ND Vaccine Nobilis clona 30) produced from a
“hot” strain.
2.4. Conclusions
1. Loses peak caused by mortality was reached at 3 days from disease outbreaking in
holding no. 1 (440 cases),3 (461 cases), 7 (825 cases), 14 (934 cases), 16 (980 cases),
17 (1130 cases);. at 4 days from disease outbreaking in holding no 2 (425 cases), 4
(560 cases), 8 (780 cases), 11 (780 cases), 18 (1273 cases); at 5 days from disease
outbreaking in holding no. 5 (490 cases), 6 (510 cases), 9 (810 cases), 13 (1415
cases), 15 (1053 cases) and at days from disease outbreaking in holding no. 10 (820
cases).
2. The longest evolution period – 10 days was reported in holding no.10, decreasing at 9
days for holdings 1,2 and 13 , at 8 days for holdings no. 3, 4, 6, 7, 9, 12, 15, 18,
respectively 7 days for holdings no. 5, 8, 11, 14, 16, 17.
Foto. 9. Fabricius bursa. Centro-follicular necrose
Foto 10. Fabricius bursa. Inflamatory oedema, with bursal follicle destruction
28
3. Losses caused by mortality bursted in second week of life, ranging from 0.94 %, for
holding no.4 to 14,22 %, for holding no.8, comparative to standard value of 0,7%.
4. Morphopatological examination had shown catharral enteritis, or hemoragic enteritis ,
chatarral bursitis, hemoragic bursitis or hemoragic-necrotic bursitis.
5. It is very important to determine antibodies titers transferable from hen to progeny,
low and irregular titers may indicate disease appearance.
6. Decreasing the vaccination age at 10-12 days comparative to 14 days, as it was before
disease appearance.
CHAPTER 3
STUDIES OF ANTIBODIES TITERS INDUCED ON BROILERS CH ICKENS
AFTER ADMINISTRATION OF A LIVE, LYOPHILIZED IBDV VA CCINE IN
DIFFERENT DOSES AND ROUTES OF ADMINISTRATION
3.1. Material and method
The biological material consisted in 7 groups of 10 chickens 14 days old,
vaccinated with live IBDV vaccine Gumboro Vaccine Nobilis 223 E, through oral and
intraconjunctival route, in three different doses..
The assesement of maternal antibodies titers on progeny was made using indirect
ELISA , at day 3, 7 and 11
At day 14 and 28 we weighted Fabricius bursa.
3.2. Results and discussion
29
183340
232107
589213
277109
75081
40780
0 100 200 300 400 500 600 700 800
Titru de anticorpi (UDO*);Antibody titre (UDO*)
per os; bucal
ocular; ocularly
per os; bucal
ocular; ocularly
per os; bucal
ocular; ocularly1
doză
;1
dose
2 do
ze;
2 do
ses
3 do
ze;
3 do
ses
Vâr
sta;
Age
28 zile; day 28
21 zile; day 21
Fig. 1. Evolution of the anti IBD antibodies titres at ages 21 and 28 days
In case of the oral administration of the antibursitic vaccine, at the age of 21 days
is recorded an ascendance of the antibodies titre from 183 UDO, at the first dose, to
589UDO in case of administering 2 doses and to 750 UDO in case of administering 3
doses.
The consequence is opposite at the age of 28 days when it is recorded a regression
term the increasing of the dose with a peak of 340 UDO at the administration of an
unique dose, decreases to 213 UDO at the administration of 2 doses and the decreasing
continues until 81UDO at the administration of 3 doses.
In case of the oculo-conjunctival administration, at the age of 21 days is recorded
a slight ascendance of the antibodies titre from 232 UDO at one dose, to 277 UDO at 2
doses and 407 UDO at 3 doses, while at the age of 28 days is recorded a descendance of
these values towards the age of 21 days, the values are 107 UDO at one dose, 109 UDO
at 2 doses and only 80 UDO at 3 doses.
3.3. Conclusions
1. The maternal antibodies titre transferred to broilers decreases with the age, reaching
value 0 at the age of 14 days, which is the point of the vaccination with living
antibursitic vaccine.
30
2. Increasing the dose at the administration of the living vaccine in the drinking water
leads to the rise of the antibodies titre 7 days after vaccination, with an average value
of 183 UDO at unique dose, 589 UDO at 2 doses and 750 UDO at 3 doses.
3. Oculo-conjunctival administration of the living vaccine leads to a lower rise of the
antibodies titre relative to vaccination in drinking water 7 days after vaccination, with
an average value of 232 UDO at one dose, 277 UDO at 2 doses, 407 UDO at 3 doses.
4. The higher levels obtained after oral vaccination recommend the administration of the
antibursitic vaccine.
CHAPTER 4.
RESEARCHES REGARDING THE OPPORTUNITY OF USING INACT IVATED
VACCINES IN THE PROPHYLAXY OF IBD IN REPLACEMENT YO UTH
4.1. Materials and methods
The biological material used was represented by 7 batches of 10 replacement
youth chickens each. Batches A, B, C were vaccinated with living lyopholized vaccine,
Gumboro Vaccine Nobilis 223, in drinking water, with 3 different doses, while batches
D, E and F were vaccinated with inactivated antibursitic vaccine subcutaneously.
For the serological examinations, to estabilish postvaccinal antibodies titre, was
used the indirect ELISA method.
4.2. Results and discussions
The period between the vaccination day and the development of some antibody
titres which can protect the replacement youth, is a critical one and this is why scientists
try to find the optimal immunoprophylactical solutions to protect them.
Postvaccinal antibodies levels are differentiated term the used vaccine, way of
administering and dose, like it is proved in fig. no. 2 and 3, which describe the evolution
of the antibodies titres measured in UDO, 7 and 14 days after vaccination.
31
411
3107
1630
3818
1953
3697
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000
Valoarea titrului (UDO*); Value of the titre (UDO*)
Vaccin viu; Live vaccine
Vaccin inactivat; Inactivated vaccine
Vaccin viu; Live vaccine
Vaccin inactivat; Inactivated vaccine
Vaccin viu; Live vaccine
Vaccin inactivat; Inactivated vaccine
1 do
ză;
1 do
se
2 do
ze;
2 do
ses
3 do
ze;
3 do
ses
Tip
ul v
acci
nulu
i; Vac
cine
tipe
Fig. 2. Maximal antibursitis antibodies level 7 days after vaccination (living and inactivated vaccine)
In case of the vaccination with the living vaccine the minimal value is 411 UDO
(batch A vaccinated with 1 dose), and the maximal value is 1953 UDO (batch C
vaccinated with 3 doses), while in the case of the inactivated vaccine these values are
3107 UDO (batch D vaccinated with 1 dose) respectively 3818 UDO (batch E vaccinated
with 2 doses).
913
3703
836
4784
1214
4099
0 1000 2000 3000 4000 5000
Valoarea titrului (UDO*); Value of the titre (UDO*)
Vaccin viu; Live vaccine
Vaccin inactivat; Inactivated vaccine
Vaccin viu; Live vaccine
Vaccin inactivat; Inactivated vaccine
Vaccin viu; Live vaccine
Vaccin inactivat; Inactivated vaccine
1 do
ză;
1 do
se
2 do
ze;
2 do
ses
3 do
ze;
3 do
ses
Tip
ul v
acci
nulu
i; V
acci
ne
tipe
32
Fig. 3. Maximal antibursitis antibodies level 14 days after vaccination (living and
inactivated vaccine)
The maximal values levels show wide differences between the 2 vaccines and 14 days
after vaccination, with a wide advantage for the inactivated vaccine, values which can
assure a better protection against the disease.
4.3. Conclusions
1. The antibodies titre levels induced by the inactivated vaccines are higher, both at 7
and 14 days after vaccination, comparatively to the levels obtained with the living
vaccine.
2. In case of using the living vaccine it is indicated to use unique dose because it can
assure higher antibody titres while progressing with the age (batch A).
3. Inactivated vaccines maintain better the immunological reaction capacity of the
organism exposed to the vaccine, overdose producing an increase of the antibodies
titre.
4. The handicap in using the inactivated vaccines is represented by the high prices of the
vaccine, and the bigger expenditures with handling and the stress produced to the
youth.
CHAPTER 5.
EFFECTS OF ANTI IBD VACCINATION ON THE INDUCTION OF THE
IMMUNITY AGAINST NEWCASTLE DISEASE AT REPLACEMENT Y OUTH
5.1. Material and methods
The biological material used were one day old replacement youth,
distributed in 3 batches, batch A and batch B were vaccinated against Newcastle disease
at the age of one day, and at the age of 14 days were vaccinated with the inactivated
antibursitic vaccine named ND Sinco Gumboinvac (batch A) by aerosols and with a
33
living lyopholized vaccine named Gumbo Vaccine Nobilis 223 E, in drinking water
(batch B). The testifier batch (M) wasn’t vaccinated.
For the serological examination was used the hemaglutination inhibition
test, the antibodies titre expressed in inhibo-hemaglutinating units (UIHA).
5.2. Results and discussions
In case of using the inactivated vaccines in prophylaxy of IBD, 7 days after
the vaccination, we can detect that the anti-Newcastle disease antibodies titre level is
reduced to the half of the antibodies titre from batch M (with average values of 311
UIHA at batch A towards 611 UIHA at testifier batch), while at batch B, whereon was
used a living vaccine produced from an intermediary virus, the antibodies titre values are
about 5 times smaller towards the testifier batch (average values of 120 UIHA at batch B
towards 611 UIHA at testifier batch) and about 2,5 times towards batch A vaccinated
with inactivated vaccine (average values of 120 UIHA at batch B towards 311 UIHA at
batch A).
Evolution of the antibodies titre 14 days after vaccination is exposed in fig. no. 4.
633
279
977
0
100200300
400500600700
800900
1000
Titru anticorpi (UIHA*);
Antibodies level (UIHA*)
Lotul A; Batch A Lotul B; Batch B Lotul M; Batch M
Fig. 4. Average values of postvaccinal anti-Newcastle disease antibodies titre (14
days after antibursitic vaccination)
The average values of anti-Newcastle disease antibody titres 14 days after
vaccination, in case of batch A (vaccinated with inactivated vaccine), is at an admissibly
34
value (633 UIHA), value that can ensure a minimal protection of the chickens, in case of
the vaccination with living antibursitic vaccine, the anti-Newcastle disease antibodies
titre levels are very low (279 UIHA), levels which cannot protect chickens, the difference
towards the average level of the anti-Newcastle disease antibodies titre developed by the
testifier batch (which wasn’t vaccinated against IBD) is very high (977 UIHA).
5.3. Conclusions
1. Immunodeppression induced by the living antibursitic vaccines 7 days after
vaccination is maintained 14 days after vaccination, the difference is emphasizing
(279 UIHA at batch B towards 977 UIHA for the testifier batch).
2. The immunological reactivity of the organism is less diminished in case of using
inactivated antibursitic vaccine comparatively to the living vaccine both 7 and 14
days after vaccination (average values of 311 UIHA at batch A towards 611 UIHA at
testifier batch and 633 UIHA to 977 UIHA).
3. Low average levels of the anti-Newcastle disease antibodies (279 UIHA) and their
non-uniformity in case of vaccination with living vaccine, at 7 and 14 days after
vaccination, don’t guarantee the protection against Newcastle disease virus.
CHAPTER 6.
TESTING THE INNOXIOUSITY OF A NEW VACCINE AGAINST I BD
6.1. Materials and methods
The biological product subdued to the test is Biavac and it is a new living vaccine
used against infectious bursal disease agent, produced by the “Pasteur” Institute,
Bucharest.
Surveying tests pursued testing of the efficacy and innoxiousity.
Innoxiousity test was performed in laboratories, by vaccinating 6 batches of 25
one day old chickens each, orally and oculo-conjunctivally with the equivalent of 10
35
doses of vaccine and on the field, on 14 days old chickens vaccinated with the equivalent
of 10 doses of vaccine orally, in the drinking water.
The efficacy test was performed in laboratory, by identifying antibodies using
indirect ELISA on 30 samples from 28 days old meat chickens and 60 samples from 38
days old meat chickens, vaccinated at the age of 12 days.
Field experiments have shown by clinical tests on 1000 chickens, 14 days old and
serological tests using immunodiffusion, 30 days after vaccination on 20 serums.
6.2. Results and discussions
Issues achieved after oral and oculo-conjunctival vaccination, through the absence
of the local and systemic reactions, make the tested vaccine appropriate for use.
In case of the 3 series of chickens the mortality percentage, in case of the
vaccinated chickens, both at the first and at the second vaccination is smaller than at the
testifier batch.
At sector A, the mortality percentage is 4,1%, at the testifier unvaccinated batch
towards the 2,32% at the batch vaccinated with variant I, while the mortality percentage
is 3,15% at the testifier batch towards the 2,11% at the batch vaccinated with the variant
II.
At sector B, the mortality percentage is 4,4% at testifier batch towards the only
2,48% in case of the batch vaccinated with the variant I vaccine, while the loses
percentage is 2,9% at the unvaccinated batch and 1,88% at the vaccinated batch with the
second variant.
In case of batch C the situation is the same, the mortality percentage is 3,8% for
the unvaccinated batch and 2,2% for the batch vaccinated with variant I and 2,1% for the
testifier batch towards the batch vaccinated with the vaccine variant II.
Efficacy testing accentuated that the vaccine named Biavac induces high
antibodies titre levels at the age of 28 days with variations of the average values between
457 UDO and 4514 UDO, that at 38 days is extremely high, with average values
between 6873 UDO and 12338 UDO, values which ensure an effective protection.
36
Since the geometric average of the titres was 193,50 and none of the serums has
produced a reaction under 1/50, the result is considered favourable, an IH titre of 1/40
being reckoned protective against the infection with a virulent virus.
6.3. Conclusions
1. Using of the new Biavac leads to the diminution of the mortality at the vaccinated
chickens, recording loses of 2,32% and 2,11% at sector A, towards 4,1% and 3,15%
at the testifier batch, 2,48% and 1,88% at sector B towards 4,4% and 2,99% at the
testifier batch and 2,2% and 1,35% at sector C towards 3,8% and 2,1% at the testifier
batch.
2. During the observation period after vaccination with Biavac, none of the chickens had
local or systemic reactions.
3. 16 days after vaccination, at hall 1 and 2 we achieve an average titre of 4514 UDO,
value which ensure protection, while in hall 3 the average titre is 457 UDO and does
not assure protection against the disease.
4. 26 days after vaccination the medium titres obtained are 9816, 12338, 8223 and 6873
UDO and assures protection against the disease.
5. The issue achieved at the inhibo-hemoaglutination test shows that the IBD virus used
to process the Biavac vaccine hasn’t immunosuppressive action on vaccination
against Newcastle disease at the age of 9 days.