Dcccrlcrea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei:RATIU, DANIELAMlcelarul li citea pe rugi / Daniela Rafiu ; -Bucuregti: Tiacus Arte, 20L6
ISBN 978-6 06-664-7 t8-2
www. tracusarte. roEditura Tracus ArteBucuregti, str. Sava Henfia, nr. 2, sector I@ 2016 Tracus Arte
Daniela Rafiu
Mflcelarul ii citea pe rusi(Teatru)
ffiTruutArh
2016
CUPRINS
MAcELARUL ir crrre PE RUgI / 9
FEMEILE LUI IBSEN / +S
ALLEN GINSBERG A RIDICAT FUSTACOMUNISMULUI / ge
naAcnrenur ir crrne PE RUSr
O scurtd $ necesari istorie a Macelarului
Se ua intlrnph ca inflrne. A;a curn se inthmpld inflmeleamericane. Personajele negatiue deuin simpatice. Cei maicruzi criminali, psihopayi, introuertiyi, cinici, sadici d.euin,
p rin mdi estria regizori hr, carnat simp atici. Manipu lareasecolului M, un secol perfid, il spak pe Cel Rdu de pacate.
A;a ;i cu personajele rele. Subliminal ai fost inudyat ca tusa ifi dore;ti ca el sd scape cu banii ;i fata. Aproape ca tfidore;ti cu disperare sd scdpe. Tbt rnai d.es, in secolul dsta
nebun, bad guys scapd. Insd niciun Adolf n-a scdpat insecolul trecut.
L-am gdsit pe laaobchi, pe numele lui rnic Adolf Suntem
tnconjurate de 15 dosare, mai rnuhe nu prime;ti k Arhiue,la sala de lecturd. impreund cu Lauinia Balulescu, pe care
am contarninat-o de boak cdutatului prin ureme, cu riu-na cdutdtorihr d.e aur. Este aur sd int,elegi tirnpul trecut.
Lucian P Petrescu, omul care ltanseazd inirni, le scoate pa-piru sd ia aer, le arata spre soAre, sd. se bucure, le pune hloc ;i ele bat in continuAre, el spune ci nebuie sd inyelegi
trecutul. E ca gi cum *ebuie sd inueyi sd uorbe;ti ca sd popi
sd comunici.
Daniela RaEiu
Odata ce inni k Arhiue te intorci rtl'ereu. Mereu urei s,i
inyelegi, sd. dai de urrni., sd te pierzi in documentele in care
uezi scrise nurne dle unor oameni ;i ocupayiihr hr cu Aer
de f.lm uechi, tn sepia: gauerru.dntd, dantelireasa, notar,
artist, soWdt, spiler l-am dat de urrnd.. De fapt, in timp ce
dddeam paginile cu grijd, h,irtia ingdlbenitd, Lauinia B.
se intoarce spre mine dProdPe strigdnd: ,,L-Arn gdsit! L'amgdsit!'. Themurdm aml.ndoud.. Ma bucur cu aceeEi inten'-sitate
de parcd eu E fi ficut drscoperirea. Discoperirea e
a noastrd in egak rnd.suri.. $i in urmdtoarea secundi imidau searna ce se intkrnpk cu noi. Am innat in ceea ce
s-dr ?uted denumi urma lui ld"satd de plecarea dintre cei
aii. Odatd ce nu mai exi;ti capeyi un soi de aurd. Iar noi
credem ca il inaentdm. Dar noi ni l-am apropiat. Parcd e
ruda noasnd. Am intrat in capul lui, in patul lui, ldngd
ferneia lui, tnne ei doi chnd fac dragoste pe neuorbite, in-ndm in co;rnarurile lui, in uisele lui, rdsfoim cdryile lui,bern ceaiul lui, uorbirn cu sdtenii, ii ludm temPerdturd' nu
urem sd il;tirn bolnau. Ne gdndim: oAre curn se sirntea el
cdfetele lui erau a;a de departe?!
Se inthmph, Eadar ca in filmele americane' Detectiuul
cautd. urru4 documente uechi, insdileaza biografia celui
cdutdt, ailt dt rnult se implicd tncdt trece d.e bariera din-
coh de cure e el, criminalul. Il ua dscunde, il ua ajuta sd
scape, il uaface sd arate ca o uictirnd. I-am fi dat ;i o cand
cu lapte cald;i pfrine ?rods?dtd, aurie, abia scoasd din cup-
tur dtAt de tare ne-d.m bucurat cd i-arn gdsit nurnele scris
de o mhnd. dcurn Peste 50 de ani'
10
Micelarul ii citea pe rugi
Atdt arn gd"sit dzspre el. O propoziyie. in 30 de dosare, inzile dr rdsfohfragrnente de trecut ingd.lbenit. inn-un dosar
plin cu documente uechi. Multe dintre ele procese uerbale
deforrnare A unor Gospoddriri Agricole de Stat, iar nume-le de botez rdsund ;i acum rosu: Maxim Gorki, TimpuriNoi, din intimplare unt se nurnea lon Luca Caragiale.
Ce glurnd! Comuni;tii luau tot: cdse, cdrufe, cai, porci,
gdini, sdpdligi, gdleyi, boarfe, fongrfi, piepteni, linguri
;ifurculiye. Tbt, tot. Tbtul era inuentariat. in 1962, i-augolit casa, adicd l-au scos pe el de acoh. Simplu. Aga cum
se ficea.
A;a cum se intdmpla inflmele cu cei cdutayi. Vine o magi-
nd. Opregte cu srA;nit de royi. Se drschid u;ile, se trfi.ntesc
portierele. Se aruncd mucul de gigard, se striue;te muculincd arzind, cu cdlcliul. Agenyi dt securitate, romlni, so-
uietici, arnericani, au intrat in curte pesteAdolf Ramhn inurrnd geamantanul lui plin de cdryi, nddragii, oglinda cu
cl.re se ajuta la bdrbierit, pieptenele, ochekrii de citit legayi
cu sfoard, sd nu cadd de pe nas. L-au inghesuit pe bancheta
din spate, ca-n f lmele AmericAne, intre doi ag€nli ca tren-ciuri bej, cu gulerele ridicate, doi in spate, doi infaya. I-audat;i lui o figard.. A tra.s din ea cu o uoluptate ne mai sim-pitd p,ind dtunci, ;i gi-a spus: dstd e stared Pe care trebaie sd
o ttrn ca sd nu innebunesc! Se uita pe geamul ma;inii curn
satul se derula ca un montaj, iar;oferul nu se grdbea, gtia
cd sunt ubimele lui imaginifird zgomot.
Daniela Ragiu
Si atunci, in jua in sate, in ora;e, erd ctt in flrnele souie-
tice, toate flmele din blocul comunist. Alea care incepeau
cu Muncitorul ;i colhoznica. Filmele pe a cdror mocirkproletard d credt, spre exernPla, Thrhoushi. Nici Bulci nu
cred.ea in kcrirni, iar Adolf nu plhngea deloc atunci cd.nd
sdtucul rdminea in urrnd.. Marea poartd d.e la intrarea inColectiud era d.eschisd, ;i incepuse un alnt u;or care plimba
de coh-colo chteua gdini u;oare, d?rodPe importderabile.
Dupd ce l-au luat pe sus, ?e Poartd aia auea sd' stea co-
coldtd o stea rofie, casa lui au lipit'o de GAS-ul ce dued
sd se numeascd Steaua ro;ie. A;a apare in dosarul gros cu
d.ocurnente, cu hdryi ficute cu mLna, cu creionne colorate
;i cu cel mou, chimic. ,,in tata ce d a?drlinut lui lauolschi
Adolf", un smis de mhnd, hotarht, ca o sentinld..
Se intdmpld ca tn flme, personajul principal trebuie sd
pdrdseascd scena, gi o face intotdeaund atht dt bine incdt
femeile se ernolionedzd ;i span, ducd.nd m,ina k gurd,
cu ochii mari, cu un glas sugrumdt: t-Inde il duceyi pe
Gheorghe al nost'?, tnnebarea rdrnh.ne Ea in aer' susPen-
datd, o aud doar cei care priuesc ecranul mare pe care se dr-ruleazd. scena fnald, in alb-negru. Se aud suspine in sald,
cineua i;i gterge ochii tnlacrimati, un ahul t;i sufli nasul,
dar e lini;te. Fiecare Ar areA sa audd dacd agenyii cu alurd
de Humphrey Bogart ii uor rdspunde fetneii care a inne-bat. Mmeni nu ii rdspunde. Coloana sonord deia a porrtit
;i o bucatd. muzicak se rostogole;te Pa.triotic, iar ma;ina se
pierd.e in zare.
L2 13
Mi.celarul ii citea pe rugi
Mise en scene
Dupi terminarea celui de Al Doilea Pd.zboi Mondial, insatul Bulci dln iudeyul Timi;, int-o zi cu. sonre, pe snadaprincipald, a intrat o cdruyd mdnatd d.e un bdrbat binelegat, cu ochi pdtrunzdtori. Aldturi de el era oferneie slabi,dar de o realdfumusele, ca capul iffi;urat dr un batic.
i-,In cdrutd se zd.reau dnua ualize mari legate cu curele rni-litdre;ti, ni;te pdturi, un sac cu ril.ere;i unul cu cartofi. inuremarile acelea nu ert an lucru neobi;nuit ca oamenii sd.
apard din ned.nt, ?r€cum;i sa dispardfird. urrnd.
Cei doi s-au stabilit in Balci. Peste ckyiua ani, tn 1962,intr-o zi, o mEind neagrd d intrat in sat, s-a oprit tn fayacasei bdrbailui cu ochi pdtrunzdtori, din ma;ind du co-
borh panu barbayi cttre du intrat in foryd tn casa ;i l-auluat pe sus. Acestuia nu i s-a ltermis sd ia nimic cu el. Casa
erd oricum goald, femeia nu mai erA cu el dr ceua areTne.
Wcinii bdrbatulai au ie;it in stradd sd uadd ce se inthrnpk
Si au bdiguit doar ,,Unde il duceyi pe Gheorgh' al nost?",
qa ii spuneau ei Pohnezului. Li s-a rdsltuns scurt cd,,Nicinu ;tili cdyi oameni a ornordt mdcekrul dsta!".
Mai tdrziu, dupd aceste euenirnente, Partidul a lasat sd
mai ,,transpire" pe diferite cdi cdteua informayii cnre ailinnegit pouestea cehr doi. Sdtenii au aflat curn cd, dr fapt,,,mdcelarul" ar fi fost doctor intr-un lagnr dr exterminare
pi ca, din aato-impusul sdu exil romdnesc, Pentru cd. nurndi suPorta dorul, crezind cd i-a fo* pierdutd urm*, tt