Download ppt - Microbiota Si Principalele Bacterii

ColoniColonizarea microbiană a zarea microbiană a omului. Microbiota omului. Microbiota

indigenă.indigenă.

ColoniColonizarea microbiană a zarea microbiană a omului. Microbiota indigenă.omului. Microbiota indigenă.• In utero fătul se dezvoltă la adăpost de In utero fătul se dezvoltă la adăpost de

microorganisme.microorganisme.

• Intra şi post partum începe contaminarea Intra şi post partum începe contaminarea şi apoi colonizarea învelişurilor şi a unor şi apoi colonizarea învelişurilor şi a unor cavităţi.cavităţi.

• Speciile pionier – primele care apar. După Speciile pionier – primele care apar. După contaminare sunt primele care asimilează contaminare sunt primele care asimilează condiţiile de găzduire şi se multiplică mai condiţiile de găzduire şi se multiplică mai repede decât sunt eliminate.repede decât sunt eliminate.

ColoniColonizarea microbiană a zarea microbiană a omului. Microbiota indigenă.omului. Microbiota indigenă.

• Speciile de tranziţie: profită de Speciile de tranziţie: profită de modificarea condiţiilor de găzduire şi modificarea condiţiilor de găzduire şi se inmulţesc la rîndul lor.se inmulţesc la rîndul lor.

• Comunitatea climax: unitate Comunitatea climax: unitate ecologică în echilibru dinamic cu ecologică în echilibru dinamic cu condiţiile de găzduire şi noii condiţiile de găzduire şi noii contaminanţi, pe care o numim contaminanţi, pe care o numim microbiota indigenămicrobiota indigenă..

ColoniColonizarea microbiană a zarea microbiană a omului. Microbiota indigenăomului. Microbiota indigenă

• Limitele colonizării sunt stabilite de Limitele colonizării sunt stabilite de barierere antimicrobiene.barierere antimicrobiene.

• În funcţie de condiţia microbiologică În funcţie de condiţia microbiologică organismul este împărţit în 4 zone. organismul este împărţit în 4 zone. (vezi LP)(vezi LP)

Microbiota tegumentuluiMicrobiota tegumentului

• Cantitate limitată de nutrienţi Cantitate limitată de nutrienţi (keratină, sebum, secreţie sudorală), (keratină, sebum, secreţie sudorală), umiditate redusă, pH uşor acid.umiditate redusă, pH uşor acid.

• 10 – 1010 – 1033 UFC UFC//cmcm22 – trunchi, braţe – trunchi, braţe

• 101033 – 10 – 1055 UFC UFC//cmcm22 – faţă – faţă

• 101055 – 10 – 1066 UFC UFC//cmcm22 – scalp – scalp

• 101066 UFC UFC//cmcm22 – pliuri – pliuri

Microbiota tegumentuluiMicrobiota tegumentului• Microbiota rezidentăMicrobiota rezidentă: dominată de gram : dominată de gram

pozitivi.pozitivi.constant prezenţi şi in număr mare stafilococii. constant prezenţi şi in număr mare stafilococii.

Predomină stafilococii coagulază negativiPredomină stafilococii coagulază negativi si si S. S. aureusaureus este prezent la 20-80% din indivizi. este prezent la 20-80% din indivizi.

constant prezenţi în număr redus: streptococii constant prezenţi în număr redus: streptococii viridans.viridans.

alte bacterii: coci gram pozitivi anaerobi, bacili alte bacterii: coci gram pozitivi anaerobi, bacili gram pozitivi aerobi (difterimorfi), anaerobi gram pozitivi aerobi (difterimorfi), anaerobi ((Propionibacterium sppPropionibacterium spp.).)

levurilevuri

Microbiota tegumentuluiMicrobiota tegumentului

• Microbiota flotantăMicrobiota flotantă: îndepărtată eficient : îndepărtată eficient prin spălare.prin spălare.

• bacili gram pozitivi sporulaţi aerobi bacili gram pozitivi sporulaţi aerobi ((Bacillus sppBacillus spp.) şi anaerobi (.) şi anaerobi (Clostridium Clostridium spp.spp.))

• bacili gram negativi aerobi (bacili gram negativi aerobi (Acinetobacter Acinetobacter sppspp.), facultativi anaerobi (bacili coliformi).), facultativi anaerobi (bacili coliformi)

• coci gram pozitivi aerobi sau facultativicoci gram pozitivi aerobi sau facultativi

Microbiota conjunctiveiMicrobiota conjunctivei

• Frecvent – 94% - stafilococi coagulază Frecvent – 94% - stafilococi coagulază negativinegativi

• Ocazional – bacili difterimorfi, specii de Ocazional – bacili difterimorfi, specii de Candida, S. aureusCandida, S. aureus, variaţi streptococi, , variaţi streptococi, neisserii nepretenţioase, specii de neisserii nepretenţioase, specii de Haemophilus, enterobacteriaceae, Haemophilus, enterobacteriaceae, pseuodmonade, fungi oportunişti sau pseuodmonade, fungi oportunişti sau saprofiţisaprofiţi

• Rar – anaerobi.Rar – anaerobi.

Microbiota căilor aero-Microbiota căilor aero-digestive superioaredigestive superioare

• NărileNările: 10: 1077 UFC UFC/cm/cm22 Numeroşi stafilococi coagulază negativi, Numeroşi stafilococi coagulază negativi,

S. aureusS. aureus, , CorynebacteriumCorynebacterium spp., spp., PropionibacteriumPropionibacterium spp. spp.

• NazofaringeNazofaringe: streptococi orali, neisserii : streptococi orali, neisserii nepretenţioase.nepretenţioase.

• OrofaringeOrofaringe: peste 500 de specii în : peste 500 de specii în ecosisteme complexe ecosisteme complexe – 1000, dupa unii – 1000, dupa unii autori autori (vezi ecosistemul oral).(vezi ecosistemul oral).

Microbiota tractusului Microbiota tractusului gastro intestinalgastro intestinal

• EsofagEsofag: puţine bacterii şi levuri.: puţine bacterii şi levuri.

• StomacStomac: supravieţuiesc doar bacteriile : supravieţuiesc doar bacteriile acido-tolerante (lactobacili, streptococi) + acido-tolerante (lactobacili, streptococi) + Helicobacter pyloriHelicobacter pylori..

• DuodenDuoden: 10: 1044 bacterii bacterii/ml predominant /ml predominant anaerobe.anaerobe.

• Jejun, ileonJejun, ileon: 10: 1055 / 10 / 1088 bacterii/ml, bacterii/ml, predominpredomină lactobacili, enterococi.ă lactobacili, enterococi.

• CecCec: 10: 1088 – 10 – 101010 bacterii bacterii/g/g – anaerobi. – anaerobi.

Microbiota tractusului Microbiota tractusului gastro intestinalgastro intestinal

• ColonColon: 10: 101111 – 10 – 101212 bacterii bacterii/ml/ml reprezintă 10-30% din masa fecală.reprezintă 10-30% din masa fecală.

• ~300 specii, 96 – 99% anaerobi.~300 specii, 96 – 99% anaerobi.

• 10101111 – – Bacteroides sppBacteroides spp., ., Eubacterium Eubacterium sppspp., ., Peptostreptococcus sppPeptostreptococcus spp..

• 10101212 – – Bifidobacterium sppBifidobacterium spp., ., Clostridium spp.Clostridium spp.

Microbiota tractusului Microbiota tractusului genito-urinargenito-urinar

• VaginulVaginul::

1.1.În primele săptămâni de viaţă până la În primele săptămâni de viaţă până la eliminarea hormonilor estrogeni eliminarea hormonilor estrogeni materni şi dispariţia glicogenului din materni şi dispariţia glicogenului din epiteliul vaginal: lactobacili – pH acid epiteliul vaginal: lactobacili – pH acid al mucoasei vaginale.al mucoasei vaginale.

2.2.Prepubertate: pH neutru – coci şi bacili Prepubertate: pH neutru – coci şi bacili proveniţi de pe tegumentul perineal.proveniţi de pe tegumentul perineal.


3.3. Maturitate sexuală: reapariţia Maturitate sexuală: reapariţia hormonilor estrogeni şi a glicogenului – hormonilor estrogeni şi a glicogenului – 101099 UFC UFC/ml /ml – predomină lactobacilii – predomină lactobacilii + + alte bacterii anaerobe (alte bacterii anaerobe (Bifidobacterium Bifidobacterium sppspp., ., Peptostreptococcus sppPeptostreptococcus spp., ., Prevotella sppPrevotella spp., ., Fusobacterium sppFusobacterium spp.).)

4.4. PostmenopauPostmenopauza: recolonizare perineală.za: recolonizare perineală.


• Uretra distalăUretra distală: normal colonizată cu : normal colonizată cu bacterii de pe tegumentul perineal, bacterii de pe tegumentul perineal, colon.colon.

• Stafilococi coagulază negativi, bacili Stafilococi coagulază negativi, bacili difterimorfi, difterimorfi, EnterobacteriaceaeEnterobacteriaceae, , neisserii nepretenţioase, neisserii nepretenţioase, Fusobacterium spp., Fusobacterium spp., micoplasmemicoplasme..

Rolul fiziologic al microbiotei Rolul fiziologic al microbiotei indigeneindigene

• 1. rol nutritiv – microbiota intestinală 1. rol nutritiv – microbiota intestinală produce proteaze care cresc capacitatea produce proteaze care cresc capacitatea digestivă a gazdei, produc vitamine digestivă a gazdei, produc vitamine (biotină, acid pantotenic, piridoxină, (biotină, acid pantotenic, piridoxină, riboflavină, vitamină K)riboflavină, vitamină K)

• 2. stimulent al competenţei imune: 2. stimulent al competenţei imune: animalele germ free sintetitează de 50x animalele germ free sintetitează de 50x mai puţine Ig decât cele normal mai puţine Ig decât cele normal colonizate.colonizate.

Rolul fiziologic al microbiotei Rolul fiziologic al microbiotei indigeneindigene

• 3. Barieră ecologică antimicrobiană:3. Barieră ecologică antimicrobiană:

• Antagonizează noii contaminanţi prin Antagonizează noii contaminanţi prin competiţia vitală pentru competiţia vitală pentru receptorireceptori şi şi locuri libere pe suprafaţa celulelor, locuri libere pe suprafaţa celulelor, pentru nutrienţi, inhibiţia realizată de pentru nutrienţi, inhibiţia realizată de metaboliţii toxici (Hmetaboliţii toxici (H22OO22, pH acid), , pH acid), antibiotice, bacteriocine.antibiotice, bacteriocine.

DisbiozeDisbioze

• DefDefinitieinitie: colonizări anormale ale unor : colonizări anormale ale unor suprafeţe.suprafeţe.

• Cauze:Cauze:Alterarea unor bariere antimicrobieneAlterarea unor bariere antimicrobiene

Ex. 1 aclorhidria – colonizarea stomacului Ex. 1 aclorhidria – colonizarea stomacului şi a duodenului – infecţii ale căilor biliare.şi a duodenului – infecţii ale căilor biliare.

Ex.Ex. 2 alterarea transportului mucociliar – 2 alterarea transportului mucociliar – infecţii respiratorii joase.infecţii respiratorii joase.

DisbiozeDisbioze

• Modificări ale condiţiilor de gazduire:Modificări ale condiţiilor de gazduire:

• Incapacitatea de a diIncapacitatea de a diggera şi absorbi era şi absorbi dizaharidele – diarree bacterianădizaharidele – diarree bacteriană

• Umidifierea tegumentului – Umidifierea tegumentului – favorizează inmulţirea levurilorfavorizează inmulţirea levurilor

• Lipsa igienei bucale şi consumul Lipsa igienei bucale şi consumul crescut de dulciuri – carii dentare.crescut de dulciuri – carii dentare.

DisbiozeDisbioze

• Modificări ale Modificări ale receptorilor (R)receptorilor (R) epiteliali: epiteliali:

• Pierderea fibronectinei (principalul R Pierderea fibronectinei (principalul R pentru streptococii orali) – colonizare pentru streptococii orali) – colonizare cu bacili gram negativi cu potenţial cu bacili gram negativi cu potenţial patogen ridicat.patogen ridicat.

DisbiozeDisbioze

• Medicaţia antibacteriană cu Medicaţia antibacteriană cu administrare orală:administrare orală:

• Boli ecologice: supraînmulţirea Boli ecologice: supraînmulţirea microoorganismelor (enterocolita microoorganismelor (enterocolita pseudomempseudomembbranoasă cu ranoasă cu Clostridium Clostridium difficiledifficile, candidoze după tratament , candidoze după tratament cu tetracicline)cu tetracicline)

Ecosistemul oralEcosistemul oral

Ecosistemul oralEcosistemul oral

• Cavitatea bucalăCavitatea bucală::• găzduieşte ecosistem complexgăzduieşte ecosistem complex..• considerată mult timp un habitat unic pentru considerată mult timp un habitat unic pentru

microorganisme microorganisme • gazdă pentru numeroase biotopuri: buzele, gazdă pentru numeroase biotopuri: buzele,

dinţii, crevasele gingivale, limba şi mucoasa dinţii, crevasele gingivale, limba şi mucoasa jugală, palatul, saliva, protezele şi aparatele jugală, palatul, saliva, protezele şi aparatele ortodontice.ortodontice.

• fiecare biotop are caracteristici proprii şi fiecare biotop are caracteristici proprii şi conţine diferite specii microbiene ce conţine diferite specii microbiene ce interacţionează sinergic sau antagonic. interacţionează sinergic sau antagonic.

Achiziţia şi dezvoltarea florei Achiziţia şi dezvoltarea florei oraleorale• Gura nou-născutului este sterilă. El poate Gura nou-născutului este sterilă. El poate

achiziţiona totuşi câteva microorganisme achiziţiona totuşi câteva microorganisme din canalul de naştere.din canalul de naştere.

• Câteva ore mai târziu microorgansime de Câteva ore mai târziu microorgansime de la mamă/asistentă/mediul înconjurător pot la mamă/asistentă/mediul înconjurător pot coloniza cavitatea bucală a nou născutului. coloniza cavitatea bucală a nou născutului.

• Acestea sunt Acestea sunt speciile pionierspeciile pionier şi sunt şi sunt reprezentate cel mai frecvent de reprezentate cel mai frecvent de streptococi (ex.streptococi (ex. StreptococcusStreptococcus salivariussalivarius), neisserii, lactobacili. ), neisserii, lactobacili.

• Când compoziţia microbiană atinge un Când compoziţia microbiană atinge un echilibru se formează comunitatea climax. echilibru se formează comunitatea climax.

Achiziţia şi dezvoltarea florei Achiziţia şi dezvoltarea florei oraleorale

• Flora orală la 1an este formată din Flora orală la 1an este formată din streptococi, stafilococi, neisserii şi streptococi, stafilococi, neisserii şi lactobacili, precum şi anaerobi (lactobacili, precum şi anaerobi (VeillonellaVeillonella, , FusobacteriumFusobacterium).).

• În primii ani de viaţă erupţia dinţilor În primii ani de viaţă erupţia dinţilor temporari creează 2 noi nişe: temporari creează 2 noi nişe:

suprafaţa dură a smalţului dentar - suprafaţa dură a smalţului dentar - Streptococcus mutansStreptococcus mutans, , Streptococcus Streptococcus sanguinissanguinis, , ActinomycesActinomyces

crevasa gingivală - crevasa gingivală - PrevotellaPrevotella, , PorphyromonasPorphyromonas şi spirochete. şi spirochete.

Achiziţia şi dezvoltarea florei Achiziţia şi dezvoltarea florei oraleorale• Dinţii definitivi :Dinţii definitivi :au fosetele ocluzale mai profunde, spaţiile au fosetele ocluzale mai profunde, spaţiile

interdentare mai mari şi coletul mai interdentare mai mari şi coletul mai pronunţat la unirea smalţului cu dentina, cu pronunţat la unirea smalţului cu dentina, cu crevase gingivale mai profunde. crevase gingivale mai profunde.

CampylobacterCampylobacter, , ActinomycesActinomyces, , PorphyromonasPorphyromonas, , PrevotellaPrevotella, , FusobacteriumFusobacterium, , LeptotrichiaLeptotrichia..

• Adultul are cavitatea bucală colonizată cu Adultul are cavitatea bucală colonizată cu multe şi variate microorganisme.multe şi variate microorganisme.

• O “a doua copilărieO “a doua copilărie”” apare la vârstnicii apare la vârstnicii edentaţi. edentaţi.

• Protezele şi aparatele ortodontice schimbă Protezele şi aparatele ortodontice schimbă compoziţia microbiană. Predomină levurile compoziţia microbiană. Predomină levurile din genul din genul CandidaCandida, stafilococii şi lactobacilii., stafilococii şi lactobacilii.

Factori ce influenţează Factori ce influenţează dezvoltarea florei oraledezvoltarea florei orale

• Pentru a coloniza cavitatea bucală Pentru a coloniza cavitatea bucală microorganismele trebuie să pătrundă în microorganismele trebuie să pătrundă în gură, să fie reţinute aici şi să fie capabile să gură, să fie reţinute aici şi să fie capabile să se multiplice în condiţiile date.se multiplice în condiţiile date.

• Pătrunderea microorganismelor în gură Pătrunderea microorganismelor în gură începe odată cu trecerea fătului prin canalul începe odată cu trecerea fătului prin canalul de naştere. De atunci contaminarea este de naştere. De atunci contaminarea este continuă. continuă.

• Persistenţa microorganismelor este rezultanta Persistenţa microorganismelor este rezultanta interacţiunii între factorii de retenţie şi cei de interacţiunii între factorii de retenţie şi cei de eliminare.eliminare.


– AderenţaAderenţa –la celulele epiteliale ale –la celulele epiteliale ale mucoaselor, smalţul dentar şi dentină mucoaselor, smalţul dentar şi dentină sau formează coagregate intergenerice.sau formează coagregate intergenerice.

– Situsurile protectoareSitusurile protectoare permit retenţia permit retenţia unor bacterii slab aderente.unor bacterii slab aderente.

Rol de situsuri protectoare au: fosetele Rol de situsuri protectoare au: fosetele ocluzale, defectele smalţului, matricea ocluzale, defectele smalţului, matricea polizaharidică a peliculei dobândite de polizaharidică a peliculei dobândite de pe suprafaţa smalţului dentar, crevasele pe suprafaţa smalţului dentar, crevasele gingivale.gingivale.


– Eliminarea microorganismelorEliminarea microorganismelor: : descumarea continuă a epiteliului descumarea continuă a epiteliului

malpighian, fluxul salivar, mişcările malpighian, fluxul salivar, mişcările limbii şi părţilor moi, masticaţia, limbii şi părţilor moi, masticaţia, deglutiţia şi acţiunea abrazivă a deglutiţia şi acţiunea abrazivă a alimentelor, fluxul fluidului crevicular.alimentelor, fluxul fluidului crevicular.


• Multiplicarea bacteriilorMultiplicarea bacteriilor depinde depinde de:de:

prezenţa nutrienţilor;prezenţa nutrienţilor; potenţialul de oxido-reducere;potenţialul de oxido-reducere; pH;pH; interacţiunile bacteriene;interacţiunile bacteriene; terapia antimicrobiană;terapia antimicrobiană; factori iatrogeni;factori iatrogeni; factori anatomici. factori anatomici.


NutrienţiNutrienţii provin din i provin din

alimente,alimente, salivă, salivă, celule descuamate,celule descuamate,fluidul crevicular, fluidul crevicular, metabolismul bacterian.metabolismul bacterian.


•Potenţialul de oxido-reducerePotenţialul de oxido-reducere (Eh) (Eh) variază în funcţie de habitat. În crevasele variază în funcţie de habitat. În crevasele gingivale şi pungile parodontale unde mediul gingivale şi pungile parodontale unde mediul este aproape lipsit de oxigen se găsesc este aproape lipsit de oxigen se găsesc predominant bacterii anaerobe. Organismele predominant bacterii anaerobe. Organismele aerobe se dezvoltă doar pe suprafaţe expuse aerobe se dezvoltă doar pe suprafaţe expuse la aer.la aer.

•pH-ul saliveipH-ul salivei este neutru. Majoritatea este neutru. Majoritatea bacteriilor se pot dezvolta la pH neutru. bacteriilor se pot dezvolta la pH neutru. Interes pentru stomatologi prezintă bacteriile Interes pentru stomatologi prezintă bacteriile din biofilmul dentar care generează pH acid din biofilmul dentar care generează pH acid prin fermentarea carbohidraţilor, pentru că prin fermentarea carbohidraţilor, pentru că acestea sunt cariogene.acestea sunt cariogene.


•Terapia antimicrobianăTerapia antimicrobiană topică sau sistemică topică sau sistemică afectează flora orală. Antibioticele cu spectru larg afectează flora orală. Antibioticele cu spectru larg pot elimina flora bacteriană endogenă favorizând pot elimina flora bacteriană endogenă favorizând înmulţirea levurilor.înmulţirea levurilor.

•Factori iatrogeniFactori iatrogeni: chiuretarea parodontală poate : chiuretarea parodontală poate modifica radical compoziţia bacteriană a modifica radical compoziţia bacteriană a sulcusului gingival favorizând colonizarea acestuia sulcusului gingival favorizând colonizarea acestuia cu floră asociată cu starea de sănătate.cu floră asociată cu starea de sănătate.

•Factorii anatomiciFactorii anatomici (forma şi topografia dinţilor, (forma şi topografia dinţilor, alinierea defectuoasă, calitatea proastă a alinierea defectuoasă, calitatea proastă a restaurărilor, epiteliul sulcular nekeratinizat) pot restaurărilor, epiteliul sulcular nekeratinizat) pot creea situsuri de reţinere şi stagnare a bacteriilor.creea situsuri de reţinere şi stagnare a bacteriilor.

Habitate oraleHabitate orale

• Ecologia orală studiază relaţiile dintre Ecologia orală studiază relaţiile dintre microorganismele orale şi mediul lor de viaţă.microorganismele orale şi mediul lor de viaţă.

• Ecosistemul oral cuprinde flora orală, Ecosistemul oral cuprinde flora orală, diferitele situsuri ale cavităţii bucale diferitele situsuri ale cavităţii bucale (habitatele) şi vecinătăţile asociate.(habitatele) şi vecinătăţile asociate.

• Habitatele orale sunt: buzele, dinţii, limba şi Habitatele orale sunt: buzele, dinţii, limba şi mucoasa bucală, crevasele gingivale, palatul, mucoasa bucală, crevasele gingivale, palatul, saliva, protezele şi aparatele ortodontice.saliva, protezele şi aparatele ortodontice.


• Buzele fac trecerea de la tegument la mucoasa Buzele fac trecerea de la tegument la mucoasa bucală. Predomină la acest nivel stafilococii şi bucală. Predomină la acest nivel stafilococii şi streptococii. streptococii.

• Dinţii Dinţii - m- mari cantităţi de bacterii se acumulează ari cantităţi de bacterii se acumulează aici şi formează placa (biofilmul dentar) prezent aici şi formează placa (biofilmul dentar) prezent atât în starea de sănătate cât şi în cea de boală. atât în starea de sănătate cât şi în cea de boală.

• La rândul lui dintele este alcătuit din câteva La rândul lui dintele este alcătuit din câteva mici habitate (suprafaţa netedă a smalţului, mici habitate (suprafaţa netedă a smalţului, fisurile şi fosetele ocluzale, suprafaţa fisurile şi fosetele ocluzale, suprafaţa subgingivală) în care flora bacteriană variază ca subgingivală) în care flora bacteriană variază ca număr şi ca tip.număr şi ca tip.


• Crevasele gingivaleCrevasele gingivale • suprafaţă mică suprafaţă mică • habitatul oral cu cel mai mare număr de habitatul oral cu cel mai mare număr de

microorganisme. microorganisme. • sunt protejate de acţiunea factorilor cu rol sunt protejate de acţiunea factorilor cu rol

în eliminarea bacteriilor iar fluidul în eliminarea bacteriilor iar fluidul crevicular este un mediu bogat în nutrienţi crevicular este un mediu bogat în nutrienţi ce favorizează înmulţirea bacteriilor. ce favorizează înmulţirea bacteriilor.

• presiunea oxigenului este scăzută ceea ce presiunea oxigenului este scăzută ceea ce determină colonizarea acestora în determină colonizarea acestora în principal cu anaerobi.principal cu anaerobi.

• Biofilmul dentarBiofilmul dentar este un depozit moale şi este un depozit moale şi mat ce contrastează cu spurafaţa mat ce contrastează cu spurafaţa strălucitoare a smalţului strălucitoare a smalţului

• format din agregate bacteriene cu o anumită format din agregate bacteriene cu o anumită ordonare, aderente la dinţi sau alte ordonare, aderente la dinţi sau alte suprafeţe orale solide (parodonţiu, proteze suprafeţe orale solide (parodonţiu, proteze dentare). dentare).

• Aderenţa este fermă, placa neputând fi Aderenţa este fermă, placa neputând fi îndepărtată de fluxul salivar sau jetul de apă.îndepărtată de fluxul salivar sau jetul de apă.

Biofilmul dentarBiofilmul dentar

• Compoziţia Compoziţia microbiană a plăcii microbiană a plăcii variază de la un variază de la un individ la altul, de individ la altul, de la un dinte la altul la un dinte la altul şi chiar de la un şi chiar de la un situs la altul în situs la altul în aceeaşi cavitate aceeaşi cavitate orală.orală.

• Există mai multe Există mai multe clasificări ale plăcii clasificări ale plăcii bacteriene. bacteriene.

• În funcţie de relaţia cu În funcţie de relaţia cu marginea gingivală marginea gingivală diferenţiem placa diferenţiem placa bacteriană bacteriană supragingivală (situată supragingivală (situată deasupra marginii deasupra marginii gingivale) şi gingivale) şi subgingivală.subgingivală.

• Formarea plăcii dentare este un Formarea plăcii dentare este un proces dinamic ce parcurge 3 etape:proces dinamic ce parcurge 3 etape:

formarea peliculei, formarea peliculei, colonizarea bacteriană iniţialăcolonizarea bacteriană iniţială,, colonizarea secundară cu maturarea colonizarea secundară cu maturarea

plăciiplăcii..

Formarea peliculeiFormarea peliculei..

• Pelicula se formează imediat ce suprafaţa Pelicula se formează imediat ce suprafaţa curată a dintelui este expusă fluxului salivar. curată a dintelui este expusă fluxului salivar.

• Toate suprafeţele orale sunt acoperite de Toate suprafeţele orale sunt acoperite de glicoproteine salivare. glicoproteine salivare.

• Unele bacterii anaerobe din cavitatea orală Unele bacterii anaerobe din cavitatea orală ( (PrevotellaPrevotella spp., Fusobacterium spp., Fusobacterium sppspp.) produc neuraminidază sub acţiunea .) produc neuraminidază sub acţiunea căreia glicoproteinele pierd acidul sialic şi căreia glicoproteinele pierd acidul sialic şi precipită, astfel se absorb pe suprafeţele precipită, astfel se absorb pe suprafeţele scăldate de salivă.scăldate de salivă.

Rolul peliculei:Rolul peliculei:

• Pelicula are rol de barieră, de Pelicula are rol de barieră, de lubrifiere şi de prevenire a lubrifiere şi de prevenire a deshidratării ţesuturilor.deshidratării ţesuturilor.

• ReprezintăReprezintă si si un substrat pentru un substrat pentru adeziunea bacteriană. adeziunea bacteriană.

Colonizarea bacteriană Colonizarea bacteriană iniţială:iniţială:

• în 2-4 ore pelicula este populată de în 2-4 ore pelicula este populată de bacterii. bacterii.

• Iniţial predomină bacteriile gram Iniţial predomină bacteriile gram pozitive ca pozitive ca Streptococcus sanguinis, Streptococcus sanguinis, Streptococcus mutans, Abiotrophia, Streptococcus mutans, Abiotrophia, Actinomyces viscosusActinomyces viscosus, , S. mitis, S. S. mitis, S. oralis, Rothia dentocariosa, Veillonella, oralis, Rothia dentocariosa, Veillonella, NeisseriaNeisseria,, dispuse pe 1-20 de straturi. dispuse pe 1-20 de straturi.

• Pe măsura multiplicării speciilor ataşate şi a Pe măsura multiplicării speciilor ataşate şi a colonizării altora noicolonizării altora noi,, se produce o tranziţie se produce o tranziţie de la un mediu aerobde la un mediu aerob,, caracterizat prin caracterizat prin prezenţa aerobilor şi a facultativilor aerobiprezenţa aerobilor şi a facultativilor aerobi,, către un mediu lipsit de oxigen (cu mai către un mediu lipsit de oxigen (cu mai multe straturi) în care predomină anaerobii.multe straturi) în care predomină anaerobii.

• Colonizatorii iniţiali consumă oxigenul şi Colonizatorii iniţiali consumă oxigenul şi scad potenţialul de oxido-reducere al scad potenţialul de oxido-reducere al mediului ce favorizează creşterea mediului ce favorizează creşterea anaerobilor. anaerobilor.

Colonizarea secundară cu Colonizarea secundară cu maturarea plăcii:maturarea plăcii:

• se produce prin 2 mecanisme:se produce prin 2 mecanisme:

multiplicarea bacteriilor deja ataşate multiplicarea bacteriilor deja ataşate la placa bacterianăla placa bacteriană

ataşarea ulterioară şi multiplicarea de ataşarea ulterioară şi multiplicarea de noi specii bacteriene la celule noi specii bacteriene la celule bacteriene deja componente ale plăciibacteriene deja componente ale plăcii

• Colonizatorii secundari includ specii gram Colonizatorii secundari includ specii gram negative ca: negative ca: Fusobacterium nucleatum, Fusobacterium nucleatum, Prevotella intermedia/ nigrescens, Prevotella Prevotella intermedia/ nigrescens, Prevotella loescheii, Capnocytophaga spploescheii, Capnocytophaga spp., precum şi ., precum şi lactobacili. lactobacili. ((la 1-3 zile de la debutla 1-3 zile de la debut).).

• După o săptămână alte specii gram negative După o săptămână alte specii gram negative

pot fi prezente în placă. Ele sunt aşa numiţii pot fi prezente în placă. Ele sunt aşa numiţii "colonizatori terţiari": "colonizatori terţiari": Porphyromonas Porphyromonas gingivalis,gingivalis, Campylobacter rectus, Eikenella Campylobacter rectus, Eikenella corrodens, Actinobacilluscorrodens, Actinobacillus ((AgregatiAgregati) ) actinomycetemcomitans,actinomycetemcomitans, treponeme orale. treponeme orale.

• Bacteriile componente ale biofilmului Bacteriile componente ale biofilmului sunt organizate spaţial, fiind în strâns sunt organizate spaţial, fiind în strâns contact fizic ceea ce facilitează contact fizic ceea ce facilitează interacţiunile metabolice (sinergism, interacţiunile metabolice (sinergism, antagonism). antagonism).

• Există 3 tipuri de interacţiuni la acest Există 3 tipuri de interacţiuni la acest nivel:nivel:– fizice – coagregare, coadeziunefizice – coagregare, coadeziune– metabolice – produşii de metabolism ai unor metabolice – produşii de metabolism ai unor

bacterii sunt nutrienţi pentru alte bacteriibacterii sunt nutrienţi pentru alte bacterii– fiziologice – expresia genicăfiziologice – expresia genică, , semnale semnale

intercelulareintercelulare

• Placa bacteriană este deci un biofilm Placa bacteriană este deci un biofilm dinamic, complex ce suportă dinamic, complex ce suportă schimbări rapide. schimbări rapide.

• Pentru înţelegerea şi tratamenul Pentru înţelegerea şi tratamenul eficient al tuturor afecţiunilor produse eficient al tuturor afecţiunilor produse de placa bacteriană trebuie studiate de placa bacteriană trebuie studiate bacteriile componente nu doar bacteriile componente nu doar separat ci împreună ca o comunitate.separat ci împreună ca o comunitate.


• Mucoasa jugală este relativ puţin colonizată. Mucoasa jugală este relativ puţin colonizată. Faţa dorsală a limbii este intens colonizată mai Faţa dorsală a limbii este intens colonizată mai ales cu bacterii anaerobe (datorită potenţialul ales cu bacterii anaerobe (datorită potenţialul de oxido-reducere scăzut intrapapilar).de oxido-reducere scăzut intrapapilar).

• Saliva conţine un amestec de microorganisme Saliva conţine un amestec de microorganisme spălate de pe toate suprafeţele orale.spălate de pe toate suprafeţele orale.

• Protezele şi aparatele ortodontice, dacă sunt Protezele şi aparatele ortodontice, dacă sunt prezente şi nu sunt menţinute curate, pot prezente şi nu sunt menţinute curate, pot deveni un rezervor de bacterii şi levuri.deveni un rezervor de bacterii şi levuri.

Principalele microorganisme Principalele microorganisme prezente în cavitatea bucalăprezente în cavitatea bucală

• Streptococii orali (viridans)Streptococii orali (viridans)• coci gram pozitivi aşezaţi în coci gram pozitivi aşezaţi în

lanţuri, imobili, facultativ lanţuri, imobili, facultativ anaerobi, α hemolitici sau anaerobi, α hemolitici sau nehemolitici;nehemolitici;

• speciile formează grupe speciile formează grupe filogenetice: mutans, salivarius, filogenetice: mutans, salivarius, sanguinis, anginosus, mitis.sanguinis, anginosus, mitis.

• cultivă pe medii selective;cultivă pe medii selective;• habitează suprafaţa dinţilor habitează suprafaţa dinţilor

(mutans), faţa dorsală a limbii şi (mutans), faţa dorsală a limbii şi saliva (salivarius), crevasele saliva (salivarius), crevasele gingivale (anginosus), placa gingivale (anginosus), placa dentară, limba şi mucoasa jugală dentară, limba şi mucoasa jugală (mitis).(mitis).

• sunt agenţi etiologici ai sunt agenţi etiologici ai următoarelor infecţii: caria următoarelor infecţii: caria dentară (mutans), infecţii dentară (mutans), infecţii endodontice (anginosus), endodontice (anginosus), endocardita (sanguinis).endocardita (sanguinis).


• Genul Genul StaphylococcusStaphylococcus

• coci gram pozitivi aşezaţi în coci gram pozitivi aşezaţi în grămezi neregulate, grămezi neregulate, facultativi anaerobi;facultativi anaerobi;

• Staphyloccocus aureusStaphyloccocus aureus, , Staphylococcus Staphylococcus saprophyticussaprophyticus, , Staphylococcus epidermidisStaphylococcus epidermidis;;

• Habitează ocazional Habitează ocazional cavitatea bucală. cavitatea bucală. S. aureusS. aureus se găseşte în saliva se găseşte în saliva indivizilor de peste 70 de indivizilor de peste 70 de ani.ani.


• Coci gram pozitivi Coci gram pozitivi anaerobianaerobi– Peptostreptococcus Peptostreptococcus

anaerobiusanaerobius, , Finegoldia Finegoldia magnamagna, , Parvimonas Parvimonas micramicra;;

– strict anaerobi, cresc strict anaerobi, cresc lent, nehemolitici;lent, nehemolitici;

– habitează dintele;habitează dintele;– sunt agenţi etiologici ai sunt agenţi etiologici ai

infecţiilor dento-infecţiilor dento-alveolare;alveolare;


• Genul Genul ActinomycesActinomyces– Bacili gram pozitivi Bacili gram pozitivi

filamentoşi şi ramificaţi, filamentoşi şi ramificaţi, facultativi anaerobi sau strict facultativi anaerobi sau strict anaerobi;anaerobi;

– Actinomyces israeliiActinomyces israelii, , Actinomyces odontolyticusActinomyces odontolyticus, , Actinomyces naeslundiiActinomyces naeslundii;;

– Habitează biofilmul dentar;Habitează biofilmul dentar;– Sunt agenţi etiologici ai cariei Sunt agenţi etiologici ai cariei

dentare (dentare (A. odontolyticusA. odontolyticus, , A. A. naeslundiinaeslundii) şi ai actinomicozei ) şi ai actinomicozei cervico-faciale (cervico-faciale (A. israeliiA. israelii););


• Genul Genul LactobacillusLactobacillus

• Bacili gram pozitivi, Bacili gram pozitivi, drepţi, lungi, drepţi, lungi, microerofili, acidogeni microerofili, acidogeni şi acidurici;şi acidurici;

• Habitează cavitatea Habitează cavitatea bucală reprezentând bucală reprezentând 1% din flora orală;1% din flora orală;

• Sunt agenţi etiologici Sunt agenţi etiologici ai cariei dentare;ai cariei dentare;


• Genul Genul EubacteriumEubacterium• Bacili gram pozitivi Bacili gram pozitivi

polimorfi, strict polimorfi, strict anaerobi;anaerobi;

• Habitează biofilmul Habitează biofilmul dentar;dentar;

• Rolul lor în Rolul lor în patologie nu este patologie nu este suficient suficient argumentat;argumentat;


• Genul Genul PropionibacteriumPropionibacterium

• Bacili gram pozitivi Bacili gram pozitivi ramificaţi, strict ramificaţi, strict anaerobi;anaerobi;


• Posibil implicaţi în Posibil implicaţi în infecţii infecţii dentoalveolare;dentoalveolare;

Principalele microorganisme Principalele microorganisme prezente în cavitatea bucalăprezente în cavitatea bucală• Genul Genul NeisseriaNeisseria • Diplococi gram Diplococi gram

negativi, facultativi negativi, facultativi anaerobi;anaerobi;

• Neisseria subflavaNeisseria subflava, , Neisseria siccaNeisseria sicca, , Neisseria mucosaNeisseria mucosa

• Habitează în număr Habitează în număr mic limba, saliva, mic limba, saliva, mucoasa orală şi mucoasa orală şi biofilmul dentar tânăr;biofilmul dentar tânăr;

• Nepatogeni;Nepatogeni;


• Genul Genul VeillonellaVeillonella

• Coci gram negativi, Coci gram negativi, strict anaerobi;strict anaerobi;

• Veillonela parvulaVeillonela parvula;;

• Habitează limba, Habitează limba, saliva, biofilmul saliva, biofilmul dentar;dentar;

• nepatogeni;nepatogeni;

Principalele microorganisme Principalele microorganisme prezente în cavitatea bucalăprezente în cavitatea bucală• Genul Genul HaemophilusHaemophilus• Cocobacili gram negativi Cocobacili gram negativi

facultativi anaerobi;facultativi anaerobi;• Haemophilus Haemophilus

aphrophilusaphrophilus, , Haemophilus Haemophilus paraphrophilusparaphrophilus;;

• Habitează biofilmul Habitează biofilmul dentar, saliva, mucoasa dentar, saliva, mucoasa orală;orală;

• Sunt agenţi etiologici ai Sunt agenţi etiologici ai infecţiilor dentoalveolare, infecţiilor dentoalveolare, endocarditei, endocarditei, sialadenitei;sialadenitei;


• Genul Genul ActinobacillusActinobacillus

• Cocobacili gram Cocobacili gram negativi, capnofili şi negativi, capnofili şi microerofili;microerofili;

• Actinobacillus Actinobacillus actinomycetemcomitansactinomycetemcomitans;;


• Este agent etiologic al Este agent etiologic al parodontitelor agresive;parodontitelor agresive;


• Genul Genul EikenellaEikenella

• Cocobacili gram negativi;Cocobacili gram negativi;

• Eikenella corrodensEikenella corrodens;;

• Habitează biofilmul dentar;Habitează biofilmul dentar;

• Este agent etiologic al endocarditei, Este agent etiologic al endocarditei, abceselor dentoalveolare şi posibil şi abceselor dentoalveolare şi posibil şi al anumitor forme de parodontite al anumitor forme de parodontite cronice;cronice;

Principalele microorganisme Principalele microorganisme prezente în cavitatea bucalăprezente în cavitatea bucală• Genul Genul CapnocytophagaCapnocytophaga• Bacili gram negativi Bacili gram negativi

fusiformi,capnofili;fusiformi,capnofili;• Capnocytophaga Capnocytophaga

ochraceaochracea;;• Habitează biofilmul Habitează biofilmul

dentar, mucoasa orală, dentar, mucoasa orală, saliva;saliva;

• Poate fi implicată în Poate fi implicată în producerea producerea parodontitelor la parodontitelor la pacienţii pacienţii imunocompromişi;imunocompromişi;


• Genul Genul PorphyromonasPorphyromonas• Bacili gram negativi polimorfi;Bacili gram negativi polimorfi;• Porphyromonas gingivalisPorphyromonas gingivalis, ,

Porphyromonas endodontalisPorphyromonas endodontalis;;• Habitează în număr mic crevasele Habitează în număr mic crevasele

gingivale şi biofilmul dentar;gingivale şi biofilmul dentar;• Sunt agenţi etiologici ai parodontitelor Sunt agenţi etiologici ai parodontitelor

cronice şi abceselor dentoalveolare;cronice şi abceselor dentoalveolare;

Principalele microorganisme Principalele microorganisme prezente în cavitatea bucalăprezente în cavitatea bucală• Genul Genul PrevotellaPrevotella• Bacili gram negativi Bacili gram negativi

polimorfi;polimorfi;• Prevotella intermediaPrevotella intermedia, ,

Prevotella Prevotella melaninogenicamelaninogenica;;


• Sunt agenţi etiologici Sunt agenţi etiologici ai parodontitelor şi ai parodontitelor şi abceselor dento-abceselor dento-alveolare;alveolare;


• Genul Genul TannerellaTannerella

• Bacili gram negativi;Bacili gram negativi;

• Tannerella forsythiaTannerella forsythia;;

• Este implicată în producerea Este implicată în producerea parodontiparodonti--telor;telor;

Principalele microorganisme Principalele microorganisme prezente în cavitatea bucalăprezente în cavitatea bucală• Genul Genul FusobacteriumFusobacterium• Bacili gram negativi Bacili gram negativi

fusiformi;fusiformi;• Fusobacterium Fusobacterium

nucleatumnucleatum;;• Habitează crevasele Habitează crevasele

gingivale şi biofilmul gingivale şi biofilmul dentar;dentar;

• Este agent etiologic al Este agent etiologic al parodontitelor şi parodontitelor şi infecţiilor dento-infecţiilor dento-alveolare;alveolare;


• Genul TreponemaGenul Treponema

• Bacterii spiralate, anaerobe, greu de Bacterii spiralate, anaerobe, greu de cultivat;cultivat;

• Treponema denticolaTreponema denticola, , Treponema Treponema socranskiisocranskii, grupul PROS;, grupul PROS;

• Habitează crevasele gingivale şi biofilmul Habitează crevasele gingivale şi biofilmul dentar;dentar;

• Sunt agenţi etiologici ai bolii parodontale Sunt agenţi etiologici ai bolii parodontale necrozante;necrozante;


• Protozoare oraleProtozoare orale

• Entamoeba gingivalisEntamoeba gingivalis şi şi Trichomonas Trichomonas tenaxtenax;;

• Habitează crevasele gingivale şi Habitează crevasele gingivale şi epiteliul parodontal;epiteliul parodontal;

• rolul în producerea infecţiilor este rolul în producerea infecţiilor este neclarneclar;;

Rolul florei orale în infecţiile Rolul florei orale în infecţiile sistemicesistemice

• Mecanismele prin care bacteriile cu Mecanismele prin care bacteriile cu habitat oral pot fi implicate în infecţii habitat oral pot fi implicate în infecţii sistemice secundare sunt următoarele:sistemice secundare sunt următoarele:

• bacteriemia postextracţională poate duce bacteriemia postextracţională poate duce în lipsa profilaxiei la pacienţii cu risc la în lipsa profilaxiei la pacienţii cu risc la apariţia endocarditei;apariţia endocarditei;

• produşi bacterieni cum ar fi enzime, produşi bacterieni cum ar fi enzime, exotoxine, endotoxine pot ajunse în exotoxine, endotoxine pot ajunse în sistemul cardiovascular la pacienţii cu sistemul cardiovascular la pacienţii cu parodontite;parodontite;

• antigene solubile ale bacteriilor orale pot antigene solubile ale bacteriilor orale pot ajunge în torentul circulator unde ajunge în torentul circulator unde formează complexe imune circulante cu formează complexe imune circulante cu apariţia unor boli imunologice;apariţia unor boli imunologice;