Transcript
  • canonul menlioneazi apoi pe diacnonisc. La comentariile ca-norneiil'liiriOtiiui'Oeia Calcddon' vom vorbi

    -

    in special desqeii.i6itlil;--iiii ipunem numai atata despre iinsele, cxt e nece-;il;;t";'Jhj.l-.sC -;;nlui-iieiiiii ca-noir' Diaconise erau aceleieiioir" sau iedrive, iiri au licut ligdduinli de a. trdi peniruioiieiuna necisitorite li *iu ionsacra-t pe Sine sluibei tgitrn,;;teu" pin6 la patruzeii de ani erau sub supravegherea ulserrcllilii".iii,i'i" ..i.r. lor-broptii si t" lngen.ut iurtau imbriciminteiumllsca. iar mai tirziu aveau

    -imbriciminte speciali 9i se se-il;;;;' riili,"iina*i-ii ragiauinlele tor; la .anul al parruzecilea5i" .ri-tirl'iii i:ifidoput itiiriea iirtru diaconise pe cele mai.vred-ii*'iiititte ele, in ;;6trg f.t'd in prezent pe servitorii bisericesti"$iii6Oi,ti' i.fJ Xiceia-voiUeste Oespr'e diacoiisele, cari au cizut inililft;;ffi"ifilidi;ilna-ci,c,1.aansele si se trateze la lel"l-"i .ir-c"it"tti dterici'iniorsi la

    Diserici. Cuvintele canonului;)iti' ii*iiiit'ii.i'iiiibt?'aiiioitis.L, cari se socotesc atari dupi.iliif i6i;, 2onura Ii-interpreteazl-'astfel: "ln timpurile .uechilg;il;id ;;"D"*".teu icete fecioare, cari ficeau. figiduinlaii-ii uor pistra c"siitiiei pentru toJdeauna; episcopul le slinlea pe;&i.;irf iontormiiite-i,iiinonul 6 al sindautui dela Cartaginaii *i-r"rii'ii;';;-Aaftie-ionform canonului 38 al aceluias sinod"6iritr.'iii'r]e lu.iouie,-ia-iimfui holdrit, adici implilind 40 de;;i;^;-.fii;";-ai;;;hiiele. Episcopii. dideau acestor fecioareiiii6riJaniiitie-ipeci"ii-ilno aiuneeair la 25 de ani - in-conlor-;iii;r. A;inoriut- iz? if sinciduliri menfionat. Pe acesle-tecioareffi;;gt"li"iiOU-ailconis", it"ri. soc6tindu'se dupi. imbrdci'mintea lor, dar cari-rii iu

    -iiriieiie- (7"ecpo8s6lav ri iti!i."s)-*i[i5pil.'A fie- piiti'iitdln ranaut laiciloi, iaci recun6sc eresul lorsi

    'se leapddi de el.")Canonul 20.

    Deoarece sunt unil, cari pleacf, genunchii Duminicasi inlilele-Cincizecimii; pen!1uca toate s6-se P{zeasc[i; ;;;l"s ref rn n""ir"'plrohie, a hordrn sf6nrul sinod,cu itaoa sd se dea lui Dumnezeu rugdciunile'

    (66 ap.; 66, 90 trul-; ^1-8 Q.ng'; 29 Laod'; 15 Petru Alex';91 Visile i.'tvl.; I Teolil Alex.). -Canonul acesta ;i5offi ;; Duminica. 9i in zilele.Cincizecimii

    trebue-H-ne rugail;i'tt[d; iri;g nlecinO -genunchii la pimint.il;"*i"gr iI ili V;;ita iet Uaie se exp-iica pentruce trebuesl se faci aga.

    l) Slnt. At, ll, 100, r lrdr talil de prlma gi a doua, a Duhului SlAnt tafi.

    'Grnoanele Sfdntului Sinod al doi leaccumanic, dela ConstantinoPol.Canonul l.

    Sflnfll Plrlnll adunall in Constanlinopol au hotdrltnu rr detfllnleze credinla celor lreisute 9i optsprezece-

    rdunall ln Nlceia Bitiniei; ci aceea sd rdm&nf,fl r[ fie anatemati_sa! lot eresul gi cu-deose.bire 9et

    , adicd cel al Eudoxianilor.gi cel al Semia'rdlcl cel al Pnevmalomahilor, 9i cel al Sabe-

    * pd al Marcelianilor, 9i cel al Folinianilor gi

    S, ll ac.i l' ?5 trul.; 2l Gang.; 7, 8 Laod.; 2 Cart.;c. il,),

    --

    Am cllat textul acestui canon urmind Sintagma Ateniani.l|tt trxt este identic ai cel dela Beveregiu. Altele, mai ales'lln dllllla tlptrite mai noui, diteri intru citva de acesta.

    In rmbglr sdltll sinodale rusegti (1843 gi 1862), in edilia(tf39) ll ln edllla lul Pitra dupi eresul eunomian sunttuul anomellor gl cel arian, apoi in aceste editii dupl

    draprc slmbolul nlceian iextul este astfel: usi fie ana-lol eresul gl anume: eunomian sau anomeu, arian sau1l aemlarlenii..,n Vom vedea indati ci adaosul nu mo-

    htru nlmlc sensul general al canonului.glnodului dela Constantinopql prin acest canon in-

    ilhnbolut lor de credinld, dat la acest sinod gi anatema''bltr eresurile, iar nominal pe cele citate in canon.Ffrnulrfnd ee analematizeazi eresul eunomlanilor. La ex'ilocfrlnei despre StAnta Trelme plni la miilocul secoluluilr dat atenlle excluslv raportului persoanei a doua din

    ?rdmr lalt de persoana lntiia. Chestiunea raportului

  • de Tatiil gi Fiul, nu a tost pusd irr evidenfi. Arienii nu au atinschestiunea aceasta in invdlitura lor, asttel c2l siirodul dela Niceianu a avut motiv expres spre a vorbi mai pe larg despre Duhulsfant in simbolul de creclinfd, ci a zis nuntai al|t: noreioltsvxai eie rit iloei.rn rb",4yutv. f)ar arianistnul in decursul timpului',deoarece in privinfa doctrinei sale asupra Fiului stdtea pe punctulsdu de vedere negaliv, nu putea sf nu atace 9i chestiunea despreDuhul Sfant. Neg;inil unitatea fiinfei Fiului cu a Tatdlui, necon-dilionat trebuia sa s* aiungd gi la lntrebarea raportului Duhului5f6.i.rt iafi de Tatil ri Fiul. Ideia unei fiinfe intermediare intreDumne;:cu :.;i luine putea avea inci in sine o oarecare umbrii aposibrlitir[ii, clupi cuin se invifa aceasta despre Fiul; dar fixareatrocului SIintu|ii Duh ip Slanta Treime cu neqarea divinitdtii Lui'rlu sc putca facc allfel clt:cat coiisiclet'Anct pe Duhll Sf*1t ca tiindtp Stairta treitne ttn tttctltrrti 9i nrai infcrior: clecat l"iul. A9a s'aidcut de cdtrc Eunonric, ci l i : ;ct lpul Cizicultr i , ' ) pc la anul 360,afirmind ci Duhul Slint eglc al treilea in privinJq ordinei precum$i cgnsiderand natura sa, ca a lost creat din vointa Tatilui ctlcolaborarea Fiului gi este a se cinsli ia locul al treilea ca pe ceadiniaiu gi cea mai rnare dintre creaturi; totug nu e Dumnezeu,nici nu are putere creatoare.2) Dupi acest Eunomiu au prinitnumirea lor ereficii eunornieni.

    In carronul acesta cu eunomienii se icientilica eudoxienii,cari au p|irnit gi au rnirturisit rioctrina mincinoastr lui Eunomie.-tt-philostorgii:

    Hist. eccl. l ib. VIl l. cap. 18. - Despre istoria luiPhilostorgius, care este impdrliti in tZ c[r{i qi ajunge

    .pini' imp6ratulOnoriu, Lave lace observafia sir n' i se dea crezimint intru tOater de-oarece arltorul insusi a lbst contanrinat de inv6{6tura fa1s6 a lui Eunomie'G, Cave : lnscriptorum eccl. historia literaria. Genevae, t705, pag' 264-Z6E, .".- palriarlul Fotie vorbc6te astfet fatri de aceeaq istorie: ,Narratfere contraria omnibus ecclesiastiois historicis, laudrbus extollensr quosnovit arianismo infectos, et conviciis orthodoxos perfundene: ut esse hocejus opus non tam historia, quam haereticorum laudatio, cum nuda ct,ir*r" uit*p"ratione atqr:e accusatione catholicorum(t. Photii, Myriobiblionser.r Bibliotcca. cod. Xt . Xoi ne referim la istoria lui Filostororgiu {inind:;earnl dc aceste aprecieri.

    l.) .,spilitrrs sancttls ordine et natura tertius, Patris quidem prac-(iol)11), r)l)cnrtiorrt: vcro Ii l l i i factus' tertio loco honoratur, tamquam q'ri sit

    l ) l r ry l rp l , ( ) r11i1l1r l { to ntuxi tnt t t t t , ct SOIUm htr j r - tsmOdi Opif iCi t lnr IJnr l loni l i ,rk: i l i r t r : tu: t ' r ' t : r t t t t l t I 'otct l t i r r . c l l ronr; . " l lasi l i i M. advcrs. l t l r ' rnomit t t t t l ib ' l l l '

    1 :1t l ) l ,

    _g___' , ' , r rr rrrrrni l a9a dupa Eudoxie, carele a l rai t in l rr ima iurn*taie a,,c, ulrr l r r i a l IV- lea si carele i r t t i r i t r a fosl episcop al Germani lor, ', r t ,nl . r l Ant iohiei 9i in

    "" t i i : ; i t a l(onst:rnt inopoltrhi i r ) . Fi ind episcol:, r l r prr . , l , r rr l i lopolului , a t iut i t i t pc l : r- l t . tpnt i t r t l l l iscol l al CiziCu! i l is) .I t r r , 11111.1 r , r r r lo>i iCni lOr S;c a:Crnat l i l CU Cea a t l t t t t t l l l t i t :n i lOf. DeSpfe| 1111 111r. , ,1t ,1u r : i i [ - l nrr esie i i ;c i i tnagi t tea ' I 'atal t r i , pt" i t l l i rn iarel1r,r t l , . . ru rrr , r i (cpar le c lecAt ar ieui i . l {ebOlezau pe ccicc i t t l iar l ini l r t r i l l r l t , r l ( ' , r l r t r ' , : ; i acl i ta c i t o s i t tgura afundafe (can. 50 al l . ) ;t r r r , ,1, , , , ( , r l l l l . ; r ' r ' r i i r i t t t t : iet ts invAl i tura ortodoxl c lesl : t 'e pe-rh,1, . r .1, , r , l r l r r , r l ' r ' ' , ; i r l t ' r ptr : t l r i r t t i r i le ve$i l ice. Eunom!eui i rau i1u-rrr i f f ' : r r t r t r tnt t , i , t l i t t t : ; i r i , l i l i ; i t tegatt t in i ia ' tea f i i i l fe i , invi i&nd caI* | , , .1r i . r . r t lorr , r l , ; i i t l rc ia ct i l i $ ldnia Treimeintrr ' rn imic nusunt.r : i l , , t , t r t , r . t ' , ( l , l i l . l l l r imi i in pr iv in{a f i i t r le i lorr i .

    l \r ,rf ' ,r ' ,rrt,t lctnatizeazhsemlatienii, pe cari caliollui i i iden-lrlr, .r r rr 1t111t1t111slomahii, Pnevmatomahii au i lrovocat conuocafea=,

    ' t r r ,11q.r l 1 ' t r t rncrt ic. Cipetenia ereziei a fost Macedoniu, e1: is-

    *r1.r i l I , i , i , , ' ! l r r l l )o l t r lu i . DAnsul invi la cA i luhul Sldnt este in ie-i l ; , r lar ' i l i i i r l i r r l t i l , c i l Se aseamind" lnger i lor g i in t ine cd este1;=alrr* i ' t ! , ,1, , ! ! i , lu ' , r ' r lc r is t impui ctornniei i rnparatului i i i i ian,I t := : i , - t ! , i i i i l r i i { r l l r r l r t r l r ' t ' t ' . r l i l?Ccionieni i ) 9 i ' ; iu raspir id i t i t lvAfa-l , r= i r , r r , . r . 1.r r i r l r r r . . r , , i ' , l fc l c i Ia s inodr" i l prezent ai l part ic ipati f , , ie t .1. i r , , t . t l , r r \ , l r r , i l i i i l t , t l l i r t ) . I )eoarece semiar ieni i ?teat! 6c'i+ i . r . ' .1 rr t . r | , l t " , l r r l l r r r l r t t l 1) i i int ca 9i i rnevmatom3hi i , ca-nsnull r t . - ,er , l i . r prr l l l i , l rn l r l l r ' , r . I )ar semiar ieni i erau ei 'et ic i mai l t1ar i6 lsr

    - l ; . r i r i r r t l " r r . r l r t , r l r 'o, t t r ' t t ' ; tcc '9t ia l 'c{ : t t i l f lgteau Cel puf ln uni-

    ta i=a f i i r r l , i I r r r l r r r ' , ' r . r l . i l , r l r t i , I t : t : : t t t t l c t ' i c i int i i negau nu r iumai.i*r i l . l r . . r t i i , , l , i | , r r l r r r l t r r ' , l . i t r l t r r l ' , r l . t l , r ' i 1 i 1re cga a Fir i iL i i . Dar

    . ! , , . = ' . : ' , , , : . ' . , : r l : r r

    "

    l " : : , : r ' | r r r l t is t eccl ' I l t ' 5 ' Theo-

    , , , , , , , '

    ' r , .

    , , '

    ' "

    : : - 1" i i i ! ! ! r t i " '

    ! l ! r l l l1" l t l - t l t r ' r " i l t ' : l t t t ; l t 1: i i r r1 ' At '

    : i l , i , l , . , t , i i l i '

    ' - '

    =, ,

    ., , ,,,=

    ,,.,,, ;,1,,j;;:,i;t,:ii:,tli;lfi . . ; "

    ' ,

    , , , , ; , : , , , i ' , 'u, '11." strzort t ' Hist"

    i

  • 8382

    dealtfel, deoarece sinodul acesta identilici pe semiarieni 9i pepnevmatomahi, el are in vedere cu siguranfi timpul de dupi anul3OO, .and pnevmatomahii au finut in Asia micai multe sinoadelmpreuni cu semiarienii 9i cAnd semiarienii au negat, cel pulinmomentan, doctrina lor despre unitatea fiinlei Fiului cu Tatilr).

    Canonul menJioneazi mai departe eresul sabelian, Sabelia-nismul, apirAnd divinitatea Fiului lui Dumnezeu impotriva teorieisubordlnaliene 9i spre a exprima mai lfmurit egalitatea Fiului cuTatil, a aiuns pdnl la negarea deosebirii persoanelor Tatilui SiFiului, incAt dupd invititura sabeliani Tatil, Fiul Si DuhulSfAnt alcituesc o singurd persoani, deci firi sl existe vre-odeosebire intre persoanele Slintei Treimi.r) Cdpetenia sabelia.nismului a fost Sabelie, episcopul Ptolemaidei din Pentapo'lea libiana, care a triit in prima iumitate a secolului al III-lea.a)Pe timpul lui callist | (2lB*223) a fost pentru prima dati scosdin Biserici.), apoi de citeva sinoade din secolul al patrulea.s)La Parintii apuseni sabelienii au 9i numireadepatripcsfani(Pa'iripassiani) din cauza invititurii lor, dupi care, Tatil fiind o per'soanl cu Fiul, iar dacd Fiul a pitimit pe cruce' apoi gi Tatil ahebuit si patimeasci deasemenea pe cruce, liind o persoani in-divizibild cu Fiul.

    Patripasianii igi reduc origina lor la anii ultimi ai secolu-lui al ll-lea, cind Praxea a inceput si'gi propage in Roma in-vifdtura sa antitrinitari. Esenla invifdturii lui Praxea, dup6 Ter'tulian, consisti in urmdtoarele: .Hristos MAntuitorul este insugiDumnezeu-Tatil (ipse Deus Pater), insug Domnul Atotputernic.Acest Dumnezeu, considerat in sine insugi 9i in fiinfa sa, estespirit, invizibil, nemuritor, nemirginit, carele nu este supus nici

    1) Comp. Bevereg. Synodicon, Annot. ln hunc can. 9l-92. Hefele,Conciiicngesdhichte, I, 734-738,

    2; oUnam hypostasin esse dixit Patrem, et Filium, et Spiritum.Sanctum, et unam triplicis nominis personam : eumdemqus nunc vocatut Patrem, nunc ut Filium, nunc ut spiritum sanctum. Ac in veleriquidem Testamento, ut Patrem, legem tulisse, in nova autem, ut Filium'esso incarnatum, et ut .Spiritum Sanctum ad apostolos venisset. - The'odorct., Ilaer. III, 9 - Epiphan., Adv. haeres. Haer. LXII (al. XLII )- Cf. l lcfotc, Concil icngeschichte. l, 135, 254. 680.

    :r; ' l ' lrcodorct, ib --- Conrp. Hefele, a. a. O. S' 135 fg.a; l lofelo, t . t . ( ) .r ' ) Id. ib id. l . 5?4 fg.

    np,rfiului, nici timpului, nici pitimirei, nici morJii, nici vre-uneirondlfii cle orice fel, dupi cum este supus ornul. Acest Dumnezeut'rr Inlrupat personal in hlristos MAnluitonrl, astiel atAt unul clt1l eclalalt formeazi o persoani; Dumnezeu Tatil s'a niscut dinItdarla, a triit cu oamenii impreuni, a pdtimit, s'a ristignit pe{'ruco) ;r lnurit gi s'a ingropat'.r) nPalrem crucitixit,, zice acelagI'prlrrli,rn dt:spre Praxea, exprimind prin aceasta toati mAnia safntporiv,r .rccs;lui erctic.r) Al doilea reprezentant principal al an-lllrlrrll,rrikrr pllripasicni a fost lVoef, carele a invilat tot in Romahr pr'lnr,r iurudtale a secolului al IIl-lea. Ipolits) gi Epifaniea) suntrsl tllrrt,li :;r'riilori bisericegti, cari vorbesc despre Noet, iar dupiel Arrrtrr..lirrr), Tcodoril'l), etc. Doclrina lui Noet in general estelr lprr lh, l r u ,r lui Paxea, numai ci ddnsul a desvoltat-o mai peltrg 9l | ,r rl,rl o formi mai complectd. Reprezentantul urmdtoref rrf lf rtrril,rlilor patripasieni a fost Sabeliu, carele a transfor-Ht6l lrrrrirl,llrrr,r lui Praxea gi Noet, dindu-i caracter mai nou,gef Ferlor | 9l rrr,ri gtiinfificT). Despre sabelieni vorbegte gicanonulI al ar:rlrrl alrrod, unde botezul lor este taxat de nul, astfel ciIt ea* rle ll1,11r;'o l,r lliserica ortodoxi ei sunt a se primi caagnll

    f'rfn ,t, r'rl r',ltoll sc anatematizeazd gi marcelienfi. Acegtial;l att rrrluln,r rlcll 1y1,rr..1, episcopul Ancirei, carele a triit pe la

    l l l . r t r r l l l r r At lv. I ' rnxcnm, c. I - XXXI.* l l t ,

    ' . |

    . l l " t t t t t t r l i ' : i t I '1trum ptrsst lm eS3e(, * Ib. o lpSe DeuSplfr t ; re==,ra ' , , ' l l . , ,1 ' r r t t r iptc crccl i tur natus et passus", c, XI I I .

    r1 | t r . l , , " , , . . l r r i1r t1r . l i l ' l \ , p. l0 ot l3; l r [ , X, p. 27. COntra hae-l li [ i H],Fri

    l r .1 I ' t reErgd f l tsr l Vi l ( r r l \ \XVl l ) .

    | | te LBFTEi r , ! t \ \ ' l. l l lee,r l fer , r . l t r [ , l t t , 1 i l , I , i t: ;

    -r t := l l ia l r i d lc l i e ' l r l .1r l , l , r r r l r .*rrr l l r l , ' ; r r i vor ' r r t l lut ot pOtr i -

    5** 1 | l l ' . r t i l l i l , i i t t } | I 'a l }F, t i l lc l { r r i l , r r ' i r , tF" Art l l r r r l i r t , i r f l iv lng.letsF k*=l * * i

    .

    | ! , t l r , l l , la=!r . l1 idF FEri , r , . r l - i i in l , r r l l l 6 l t l r r lOnc (Pr i -*4*==4*; f r t : i r rFr*trrr r l ! r i i , l3 , l i=- ,1.rr l i F l ,4[ t l l r r l r l l i r r r i i rUt l tnor i to nUn.=gFi; i : i ! - . : 3 : :1 ' . i lg,*=e :=l f i l l r= 1 r l : l l ' , , le i , r ;n l l I ' r l i i I ' r t t r lu OSt paSSiO.

    f l 1,r* .1 i l : r : f ' , i ;nt r r i r i I i l t rg I tc l* l r i l rF, l iF l r lu xr i r i t i t tu i l , totutn in se.

    Fl: :F"= = =1i t f e.1 , fs i r i l l , , . | { : f . Auguut, haeres***r | +r I l , 1, i1r t ra l . . . tdr l r {cr ts"= l l r tnr . l ,Xl l . (a l . XI . I I ) , -l l le{rrr t l l ler fa l , I H}}r i r l i l , l l r , l t

  • 84

    miilocul secolului at iV.lea.') l4arcel a periicipat 1a primrrl iinod..u*.ni. gi aici s'a ciisiins ca cei mai niare adversat' al lui Al'iegi .u

    "paratoru! unitilii ipostatice a Fiui*i cu T'idl.!) Disputa sa

    cu arienii a prelur:git-b gi Oupa sinodul dela l{iceia' dar rnai alescu ses:iarienii. ttlarcel a scris 9i o lucrare valstd irnpotriva iuiAsteriu*,3) unul dintre principalii reprezenlan!i ai i:irianlsrnuiui'Care luciar ni s'a pirstiat ir, lragnientele utilizate de EusebiudinCesareiainlucrareasa"contralv larcel lum'. l {arcei in l t lcra.rea aceasta ataci nu numai pe Asierius, ci gi pe

    pavel' cpisco-put prntiofriei, pe Eusebiu clin I'iicorneCia, pe Origen' pe. Narcis'ba chiar 9i pe Eusebiu clin cesareia. liar Marcel; comb6t&nd doc-triua atiani 9i seiriariani despre llristos gi rApit tilnd de pole-nnica cunira aclr,ersarilor sai, a cazu'r in sabelianism gi in conse-cinJS s'a apicrpiat cie cloctrin.r lui liavcl din $atriosata.{} EusebludinCesareiainiucrareasa"clespretcologiabisei ic i i " 'careir tintregirne zt fost in. lreptata inq:otr iva lui Marcel ' a e;{pl ls foartedetailat invllirturile eresului marcelian'6) Aceiag tl:ictr'itt'1 se ex-pune g.i in ce.ie coui c6r!i aie lu! Eusebiu contra l'"ii ldiarcel.T)i!,!arcel, urmi:nei cunoscuta ciocirin* sahelianir rlespre Firistos, lm-

    - ^^- . . i r i : I :^Lr;

    ,Marcellus Ancyrae episoopus' Nicacni circiter consilii diebus' ver

    puuto poi*u ha.rcsir,,-t;am Oi"utgautt' ** Annot' in Sociai' Hist' eccl'

    i l , lo. -_ ComP Cave. oP' cit. L27'z iCertumestsanctaesynocloNicaonaei l luminterfuisse' inquaPfo

    fide catholica adversus Atianos dioputavit Annot in Socrat' Ilist eccl'

    I ,36.3) Asterius s'a indeletnisit cu.

    .sofistica :" ,9:t"1::1?:-,il"i."rli1^t, "r.(,"tt^ti' r"ii-p"i

    perseculiei-lui h(aximiliT-:'i^t"'.11:::,::litt;ilT ;i?"il;;;;';'ili ;ai'd"'; drn, no.': 1:'u:nit,ll

    -:::ut':l:: u' "^ .

    . , . , - , -^r- : {^ i , , t a+in A qcr ic mnlte Iucr i r i de direct ie ar iani , pel;ir'It&iH.t'*" ult T'i-.- e'o'is murte',""-11,-,,* iT:-'l:'

    "i:t:1?',3:#'il-h;i"'?tt.*'ro*riiag are Syriei. Lucririle acestea au dat im-f l^-r-^ Ar ia-;:|,4';J'i;:r"-,

    -ir.rr.-."iir,i rri Asteriu. comp. Athanas: ^con*a Aria-r .

    -^ { o eanroi "

    nos Orat. I nu;n' 30, Oraf II, n' 28' ld'De-Syinodis num' 18' - Socrat':

    i l irt. ..r i. I, 36. - Philostoig: l- l ist eccl l l ' 14a) Euseb.: Contra Marcellum, tib I, c' 4'6)Deeccleeiast icatheologiacontraMarcel luml ibr i t res( inMignc.

    Ed. oit. XV, 419-5 zi1' - iomp' Balsam' et Zonar' in hunc' can' Sint'

    ht . l l , 107*- 168'?) Busebii Pamphili adversus Marcellum Ancyrae episcopunr libri duo'

    -- Ccrmp. Murccll iatlu tO- ntttUt'g' L791' - '* 'Euseb: Do cccl' thcolol; '

    i i f r . l , c , 1,5, ' i , t ' t , iS; l ib ' I l ' "cap' 25' ; l ib ' I I I ' c ' '4 ' - ' - - l ip iphutr t '

    i tncr, ' t XXit (u l , t . l t ; . . - " - ' l ' l tooclor ' : I t t rcr ' fab' l l ' lu '

    UD

    FrlAi;ild cu pullnd deosebire g;i de catre marcelianism, doctrin&desvoltali gi expusa despre ['iul, a ajuns pina la negarea ipos-fcrttlui de duratd L'egnicii al Fir-rlui 9i prin urmare invafa ci laftlr$llul lumii se ua slar$i Si imparafia lui llristos, ba chiar gililaeg fiirrla Lui. Alari cle Eusebiu, afara cle cartea .De synodis'1)t lul Atanasie gi afara de catehesa lui Ciril al lerusalinruiui: Del(uudo Clrlisti aclventu,s)"fncd $i llarie, Vasile cel Mare, Sogat"Teotloril, tlrccum gi altiis) rnArlurisesc ci intr'adevdr aceasta ahqf tlo('lrirr;r rnarcelianismuliri. Ani citat alAfia PdrinJi 9i invati-lptl blrrcriccati, cari uorbesc despre eresul marcelian mai ales dinG6uea cii unii dintre teologii apuseni au vrut sd dovedeasci or-ftfttxlir lui Marcel,a) bazinriu-se pe imprejurarea ca a fost apdrath tlnutlrrl rlela Roma din anul 341 9i ci docirina lui a fost re-C$npFnrl'l orlodoxd la sinodul deia $ardica, dar mai ales fiindc6"llnrcel n fo:;l apdrat cie cdfre papa luliu.s) Dar de altiel in pre-

    clriar gl mulfi dintre sornitdfitre apuserre, impreuni cu Pe*ll htvillAtorii Bisericii din vechime, condamni falsitatea in-

    br lul Marcel, aslfel ci astizi chestiunea ereziei lui Marcel*plln clariticati gi prin aceasta s'a dovedit temeinicia gi

    eondamneril .exprinrat* de citre sfAntul sinod prezentlul Mnrcel.

    EEUtreglu emite idela probabilitilii ca din cauza acestui eresfnllodur de cdtre shiodul consiantinopolitan prezent tn sirn-ileflan cttvinlele : 0J i1e fluot)i:"us oix lotrrc riLoe - a ciruil l l lurn, 2tl (Migne, Ed. cit. XVI, 296).r f I 'a ln, l r t r l r , XV, num. 27.

    _

    rl r l lhtl l lragm, Il, n. 21. -* B.rsil. Magn.Epist. LII aC Athanas.F*f l , l lh l , r r , r :1. l I , l0 * Theodor. : Haeret . fab l ib. I t . n. l0fl i l ttgq. ,, Hrll l l l nunrque temporibus nostris tr{arcellus quidam Ga-

    hla{lllpotuttr ornnlrrm cxsecrabilior pestis, quique sacriiega rnente,petrl l l trguc srgunrento velit Christi Domini regnum perpetuum,clHr trnrporc diulcrminare, initium l'egnandi sss.:pisse Donrinum{Httl l 'grtt lor atrnoR, frnernque ei r.entuium simul cum mundi

    Annnl l l ! Sr)cr0lis hist. eccl lI. 19.r ll:ldle Ahx. Soct. IV' Dissert. 301 lvlontfaucon: Collec-

    l ' l l , prg, 6l (Vogt, Bibl. h;st haeres. I, 293). Chiari$t*t trprn$ pirna Ia arniuunte inviliturile lui Marcel,:Ht hslgrl l po Murt:cl. Vezi: Concil iengesehichte, I,474,lftt l l , 16,

    : f fuf t let { 'pnr, l l l r l rgeaohic l i tc, I , 499 fg, 552, 670 fg." ., {* l l i 4B tl r , t ,

  • 86

    impirdfie nu va avea sfAryit, - cari cuvinte nu se gdsesc in re-dactarea simbolului nicelan. Noi impartisim intru toate aceastiopinie a lui Beveregiu, pe care o susfine cu argumentafia ur'rnitoare : .cuvintele c!tate," zice el in observaliile sale la acestcanon'" ; tuSegisescinnic ioedi l ieaacestuis imlnlcat i i t tdredactate de cdtre sinodul deta l'{ioeia; se ghsesc insi in-toateuoiiiir. acestui simbol ca adiogale de c6tre acest sinod (ll ec.),fiind coniirmate impreuni cu ieldalte complectiri. Presupunereanoastri se dovedegie rnai bine prin aceea cd &rrarce!, dupice inmirturisirea sa de credinfi declara ci primegte inlru toate mir-iurisirea fixath la sincldul dela Niceia, zice: nunoi nu credem 9inici odali nu am crezut altfel dec&t in chipul cum griegte ca'nonul ecumenic ai bisericesc; carele s'a stabilit la sinodul delaNiceia,

    " (apucl Epiphan. haer. LXXII sect' tO)' Daca cuvintele:

    o,a cdrui impardlie nu va avea sfirsitoo s'ar ii cuprins chiar $ipe timpul acela in simbolul niceian, apoi Marcet, carele negaiurata vegnici a impirdfiei lui llristos, nu putea si se pronunlepentru a:est simbol, - prin urmare aceste cuvinte au fost adi.o-gate de cdtre sinodul prezent 9i adicd in coniormitate cu con-iu*nur.u exprimati contra eresului rnarcelian, carele a apiruti"-iniur"iru de timp dintre'sinodul dela Niceia 6i cel prezent".r)

    $inodul anatematizeazd mai c{eparte pe fotinieni. Fotie afost ucenicul lui Marcel. s'a ndscut in Ancira 9i dupace a petre'mulli ani ca diacon, in stSrsit a aiuns episcop a! $irmiului.z)trnvitAtura lui a iost, cu pufine eNcepfii, idenlica cu lnvdfituralui Pavel din samosata, Nu recunogtea st&nta Treime; pe Dum-nezeu, creatorul tuturor, il numia spirit, iar despre t'iul invdtaci este numai cuvAtit, prin care Dumnezeu igi exprimi voinla

    1) Beveregii : Synodiron Annot. in hunc can. p. 9?' .Fidei sym-bolum iconcilii Constantinopoliani) nihil fere aliud est, quam symbolumNir".nutlr paucis aclditis explicatum . . " ef

    .adversus Marcelli Anciranidogma has clausula cujus iegni uon erit fiwisn' Cave!Op' cit" pag' 232'--Cf Annot. in Socrar. HiJt eccl. II, 19.-

    z; "phoiinus

    Marcelli discipulus, Sirmii episcop*s ordinatus, Hebio'nis haeresin instaurare eonat'"rs egt : postea a Valentino principe. pulsttsecclesia'. Hieronym , in Catalog. - Sozomen, lV, 6' -- Epiphan' Haor'LXXI (ol f,I). - Annotat. !n Socrat Hist. eccl t l, ' 19. - Cf' Be-voreg'Synocli ion. Annot. in hunc. can, pag.92; G Cave' Op' cit ' pag !.3 l ' " 'nuinito Sirmiului, potria implratului roman Prob, se vid qi astizi in Mrtrovila. {)f l lofelc, Concil iengcschlchte, tr 634.

    87

    ll spre realizarea creafiilor sale, cu alte cuvinte el este numairn Inslrument mecanic, de care Dumnezeu are trebuinfi la acti-?ltatea sa creatoare. Despre Hristos invifa ci este om simplu,tlre a servit de instrument la realizarea voinfei lui Dumnezeupt pimint gi asttel nu este chipul lui Dumnezeu 9i cu atit maipufln nu este de aceiag fiinfi cu Dumnezeu - 9i deci el nuflle vcgnic, ci gi-a luat inceputul sdu dela Maria. r) Un sinoddlla apus din anul 345 a anatematlzat pe Fotie, s) iar cu doi aniilrl lflrziu un alt sinod apusean a confirmat anatema pronunfatil lupr, l lrr i Fotie.s)

    frr fine sinodul anatematizeaz6. pe apolinarienf. ApoiinarleI losl cpiscopul Laodiceiidin siria pe la miilocul veacurui al lv.lea.Plrlnltt 9l tnvdfdtorii Bisericii il amintesc ca pe un om de gtiinJiFotutrtl;t{). Dansul a complectat hristologia cu prlncipiile trihoto-illfl luate clin psihologia lui Plato, afirmind ci dupi cum omulll, onrpune din trei elemente: corp, suflet gi spirit; tot aga Durn,

    tu,omul consisti din trei elemente: corp, suitet 9i Logos. Celgtml Inlocuegte in Dumnezeu-omul spiritul omenesc. prin a-illlonare Apolinarie a aiuns la explicarea clari a unirii

    ;l omenirei in Hristos in astfel de mod ci aceste nupUrr ht Hristos simplu una lAngd alta, ci sunt unite intre

    lfl. tlgca s'ar recunoagle, zicea el, existenfa spiritului omenescHil;fot, apoi lrebue sd i-se recunoasci gilibertatea gi in con-

    ll 1l varlabilitatea (mutabilitas), dar prin aceasta credinlatl ltt rn0nluire ar deveni dubioasi. La concepfia ctard a uniriidottA llrl In Hristos 9i la convingerea iermi a adevdrului

    noaslre putem si aiungem numai la cazul dac6 negdmtllnan din Hristoss). Dar Apolinare, rafionAnd in felul a-

    -; . lr ltulitrr lratrd mediocri furore percitus, superiores omnes insaniae:tdtn'qrre oum Paulo Samosateno, imo atrociore quaedam deffiEnll ( 'r,nuoplt." Epiphan

    , Haeres. LXXI (al Ll). _ Sozomen ,-lY-,

    f l. ' l 'heodor, Heer. l l , 11. - Socrat., Hist. eccl. l l ,I If lV, n. ' l 'heodor, Heer. l l , 11. - Socrat, Hist. eccl. l l ,q- ff .Hrvrrag Synodil

  • 88

    cesta, nu s'a gAndit ci destiinfe azi pe Dumnezeu'omuf S1 ci prin

    aceasta se aprople d.tnegu"" deplinda credinlii omenirei intr'un

    Riscumpirdtorr). fri.ii"fit invifalurii hristologice a lui Apolinariea iost dovediti 9i dezavuati de citre mulli

    pirinfi ai Bisericii"

    dar mai ales de .a;;;;;"sie, Grigorie Niseanul, Grigorie Na'

    zianzeanul Si Epitanie, t"ti uu dovedit pAni la evidenfd -divinita'

    iea depllni, Oar totoOati 9i umanitatea deplini a lui -Hristos 9iin consecinfi au dovedit iontra lui Apolinarie cd Llristos

    avea

    spirit cu totut de ui.frs'f.i precum il au ceilalti oamenit). Doc't r inaluiApol inar iereler i toarelaumanitatealuiHr istoss'ades-bitut gi condamnat la sinodul dela Alexandria din anul 362'

    con'

    ;;i ;"-Atanusiet).'1oi,it t't condamnat doctrina lui Apoli'narie gi la sinoadele Ain anii 374' 976 gi 380 tinute la.Boma

    sub

    papa Damasus, tiina caterisili toli episcopii cari irnpirtigiau doc-

    lrina aceastar); gi in slirgit a tost supusi anatemei de cihe si'nodul prezent. Dar dealtfel, dupi cum se va vedea la comentarul

    canonului al ?.lea ,i ur.rtui sinod, botezul apolinarienilor a tost

    recunoscut vanA Si ei erau primili in Biserici numai prin unge'

    rea cu Sl. Mir, oupatt a*tarau in scris ci s'au lepidat de doc-

    trina lor. 'Acegti Joti.i., zice Zonara' onu trebuesc botezali din

    nou, deoarece in pti"i"f" botezului ei intru nimic nu diteri de

    ; ;L ' . i i ls iv i rgescintoimaicaortodocal i ,5) .Toli ereticii arnintili cad sub- anatemi' La comentarul

    la ca-

    nonul 5 ap. am.;ti;'il selerql. in ce consisti anatema' Aici

    complectim ..f. rpur. icoio..' AviBs*cr intocmai ca gi itwi'Br1pa de'

    riv6 dela .uuantui'-ir.. isi arorio.,ipr al clasicilor greci 9i insem-

    neazddarulconsacratzei lor ,careseaducealatemplu.gi lascr i .itorii biserir"qti ci.itini , t*t utilizat in acest sens acest

    cuvint.

    -*

    ') c";p. Ttreodoret: |)e servatoris incarnatione 'in Haergt. feb. Com-

    pendio lrb. V, P r i. - August Haer' LV'- z1 Athanas., tft i"to'nu"tiono Dom' nostri Jesu Christi

    contra Apol-

    l inar iuml ibr iduo.-c ' .go' .Nyssen., ,Anl i r r l ret icusadversusApol l inarem;Epist. ail Theophilum adi'ers' Apollinarem' -

    Gregor Nazianz' Orai'

    XX[; ad Cteaoniuniittluy"it* contra Appollinarium.Epist' dtrae' Epist'

    Cl. Cli. -- Epiphan , Ancoratus' I"* liXVf ; adv' Haereses' tib. lll'

    tom ll..Haer. LXxdlf iur l'Vr9' De perfecta Christi insarnatione' num''

    1--28.- -

    - ' i) ( lomp, l lefcle : Concil iengoschichte' I ' 727 ' -

    . ^a; Comp. ttsioie: Concil iengesr hichte' I ' 74Q

    --'742'. 'r ') Corn, in 7-can. hujus concil i i (Sint' At' II ' 188)'

    B9

    thelistul Luca, vorbind despre temprur din lerusarim, zice ceOrnat cu pietrii frumoase 9i cu daruri (dvaBfuaoi).r). Euse-drscrle Biserica claditi de constantin intru amintirea lnvieriitlrlstos astfel:

    "lntr'insa erau 12 columne, dupi numirul A-lllor lui Hristos gi fiecare era ornat cu un vas mare de ar-

    I * daruri prefioase (xail,iorov itvdtrTpr.), daruife lui Dumnezeulmpfrat.r). Zonan descrie pe fecioira consacrati lui Dum-u asllel:

    'Mlreasa lui Hristos este consacatd lui Dumnezeul*dl)r11,u trli' f)ai) ca un vas sfanf,s). Dar acest cuvdnt este

    lbulnfat fn Testamentul nou (si adicd in lorma lui cea dintiilwiltqur) mai ales in sensul dJcondamnare, excludere din,so-

    t, plelre vegnicd. Asffel Apostolur paver scrie in epistcila ICorlnteni: oCelce nu iubegte pe Domnul, sd fie anatema.

    rpoi in aceiag epislold: ,Dau pe unul ca acesfa Sataneiphlrea trupului* (5,s). In episfoli cdtre Romani: ,gS dorilU lnsumi anatema, departe de Hristos, pentru frafiimei.

    ln epistola adresati c.ilre Galateni: ,Dar chiar daci noiXl un inger din cer ar vesti alti Evanghelie decit aceea'$lm vestit-o, si fie anatem3.. (1, g),

    - 9i in toate a_Cste intrebuinfat cuvintul rivriBepn, Ioan Gurddeaur

    $l mai exacti ideie asupra anatemei in omilia a t6-aft| la epistola Ap-luiPavel citre Romani. Ioan Gurideaur,ln aceasti omilie despre Pavel, detinegte anatema astfel:[l rnatema ? Asculti-l pe dAnsul ce spune: Celce nu iu-p Domnul nostru lisus Hristos, si fie anatem6, adici siI dln comuniune gi tufurora sd fie striin. Cici dup6 cumdult a-se atinge cu mAna gi nimeni nu se poate apropia

    llt consacrat lui Dumnezeu, tot astfel celce este exclustrebue si rimAni departe de toli ceice sunt credin-gi nimeni si nu cuteze a se apropia de dinsul, in-

    chlar gi de atingerea lui*a). Anatema, dupd sensul

    i l , 6.ld duodoolm oolumnls, pro numero sanotorurn

    llOftrt rportotorum, qurrum orpltr maximts crateribus argenteis[1 quor lmpurtor tenqurm pulohorlmum donarium Deo suo!-r--lUretr Dr vltr Conrtrnt ltb. Ilt. oap. 88.'Vl, l{t, Comontarrrl oanonulul l8 at lutVasYfr l1l, Comontarrrl oanonulul 18 at lulVasllo celMare ih Sint,Hfnll, XVI tn li ip. rd Romlnor,

  • -90

    celor doul locuri menlionate dela Ap' Pavel' are doui infelesuri'

    dupi prirnur insemnulra indepirtare o.tinitiua, excludere (exe-

    cratio, separatio, auaiienatio), iar dupi al doilea pieire vegnic6(aeternum exitium)' ^-a^-..t ^^-^-,,r,ri q at qinoduluiValsamon ztce la comentarul canonului 3 al sinodului delaConstantinopol din anul gzg: nanatema este indepirtarea

    dela

    Dumnezeu*r). Deasemenea Teolilact : oanatema este indepirtare'excludere*z1. fu

    ".u.uta t. tetttagi cuvintele Apostolului: "celce

    nu iubegte pu po*nul'nostru lisui Hristos si iie "n"1.*1"0). La

    aceste cuvinte uft npotiofului Teodorit observi: 'sl tie anatemi'

    adici s[ fie exclus Jin .orput obgtesc al Bisericii celce nu se de-voteazi Domnului nostru fisus Hristos cu iubire 1iu16in1s'a).loanCuraJu"u, il complecteazi in omilia sa scrisi impotriva

    anome-

    i lor :oceesteanate-m,, t t . "uudecAtcdrespect ivulvai ipredatdiavolului gi ca nu mti utrt nici o rnAntuire penlru el'gi

    ci este

    cu totul striin o" ff'lsios.5)' Aceleagi cuvinte ale lui Ioan Guri-deaur le citeazl vuitunlon

    'i" precuvintarea scisi la stnodul

    delaGangr^ ' l .atunusiuexpl icnasl te lcuvintetemenl ionaiealeApostolului: ,pe iJ--*r..'nu crede. excludeli-l din

    Biserici gi

    dintre credinciogi ;i'JE departe de popor"?)' Canonul 29 alsinodurui oera raoiiclia, vorbina despre

    -ceice observd oblceiurile

    iudaice zice: 'si fi. unutt*" dela Hiistosot)' pe cari cuvinte Zo-nara le interpreteal-ilrtt.r: ,si rie indepirtali 9i exclugi

    dela.

    Hristos,"). Vatsarnon zice la comentarul menlionatultli canon alsinodului dela Conitantinopol : 'Unul ca acesta si lie anatema;

    si t ie lepidatdelaDumnezeugipredatdiavoluluicaanatern6ol0)."il;; ;tscut atiiin limba greceasca 9i latini'

    cit oi in a noaslri'

    ielul acesta de exprima'e t * se da anatemei'r1)'--T3'tt. At. ll, ?12'

    2) nAnathemu'..t- Jtpu'"tio, abalenatiou' Theophylact' ad Rom' lX' 8"

    3) I Corint. 10'qc;i ilffi;; ii;;'. XLI, p. B.5) Chrvsostom: adv' Anomeos'4 ..' i i i i, Jo,'

    'oi'o 6' )' l7eq r.i t)vaBePa'

    ,,8tol',,," ;it;;' i'ti at"Bi'l'Pt !.ai -.1t7'i.r.t

    oorqpia:;,';!;it;'; ,il).uiptos' roi Xpnroi?i Sint' At' III' s7''

    " "";;;ih#t, de parabolis Scripturae, queat' cv''i);;;;;;;;, ,iviiflopr. ttct'pd

    -Xpnrqi (sint' At' III'u) tb.ru; 15 I f , Zl l .i l ) Ib. I , 70.

    i l.I ' 3t &va-7-

  • ry

    iiiri l

    Fonlului 9i cei din Tracia nu-Tal pe alc Traciei sE ie

    adnninislre ze, lat -pit"Jpii

    n-fri"a" chemali' sd nu treacd

    ilr[T;;""'"i;l#il[u hirotonie sau pentru alte afa'

    ceri de conducere #;;;i;-;;c6- Palindu'ie ins6 canonulffi;;' ;;; diu;;;;', ;si* clar cb sinodul eparhiei

    va

    tdrmui cele ale fi;;at-; eparhii' potrivit celor hotHritela Niceia. lar fliseticite lt'i Dtrmnezeu celece sunt

    intrenopoarelebarbnrelrebuesh.seadministrezedup6obl-iuiut PAtinlilor, care s'a tinut'

    (3,1, 37 ap.; 4, t ; , 6, 7 sin' I ec';^3 sin' l l ec';B sin' l i l ec';17, l ( ) ,2 i1 s in. fV tc ' ; 8 ' ,25,36 38' 39 t ru l ' ; 3 ' 6 s in ' VI I ec";

    g,76,13, 19, 20, ' i Ani iotr ' ; 4rJ Laoi l ' ; l l ' 13' 18' 26' 3 '1 ' ?3'

    7'6, 9:5,9s, 120 Cart ' ; 3 Sarcl ' ; 14 inl i iu-al doi lca)'-- lu ca*on aoi,r-trr.,, iniaiu cuv.rnlul ')nixrlot'':, (rtrioecesis'

    dieceza) 9i apoi 'o-"1"7.i" ' (provinci ' l ' cprrhia)' Sub cel dint6iu ca'

    nonul inielegc un teriloriu biscrlcesc rnai inlins' sub al doilea

    _unulmaitnic.Arrrbelecorespuncieanreicact impi l l i r i ipol i t iceaStatuiui ,agaci t t t f t ts inu* i ' ipcl i t iceautrecutgi !npract icaBisericii. ,:lotr'\on ti'"f ,aitri" din rnai lnulte circuinscriplii

    mai

    mici, ciin rnai mullJ upuili, pe c&nd hapllas alcituia o parte

    din dlecezi. Capetenia uputftiti din cuprinsul liinitelcr^ll:lnt *tt

    supus calretuniei Oiutetti;-tap*ttnia diecezei avea in subordona-

    liuue nn nurndr h;id'i; i- s'etri eparhiali' deasctnenea in ctlprlnsui

    limiielor hotirile' Iitttr" e'ie s*itsul canonului' c2nd vorbegte

    despre dieceze si eparhii'I-a ex plico,u u'' tl'uinielor ciela inceputui canonului :-:- ]:::::

    putind greutaie 1 :l'"i)' [' 'r!1' 3t'ti'xr'otv itwx'jrouq raig Dxepoptan

    .ixzAqoiu"t: 1i1 iitc:"rtt, pe cari noi le-am tradus actiei : "episcopii

    sl nu,ti intincia iuiirii.tin asu[ira alior. I]iserici aiar] de diecezalor..." .La tu.ru,.u-*ousira ne-uttt ioiosit de texttil atenian'

    Cu tra'-

    ducerea noastri *nt*Jtuta toate ediliile crltice- up*:'**tg:-t:-

    noaneror. n*".r.gi;-" trarlus astter: "Episcopi ultia dioecesin rn

    eccleslas extra srios terinines ne a-ccedanl'"t) Tof aga esfe trailuslocul acesta gi rr'-;ouiii'"*i lusterri.z) Deasernenea 9i la Hefeie'r)trn colcctiunca lui Dionisiu cel nrlc e intru citua alttei.

    La dinsul

    ,, i, cste lradus cu cuvintui super (deasupra), astfel ci sensulr rr,.onuhii devine cu totul altlel: .Oui sunt super dioceSin episcopi,tr.itl l l;r(ilarn ad ecciesias, quae Sunt extra praelixos sibi terminesi!rrr , r t ,m1., ,1) Cardinalul I . B. Pi tra a transcr is texlul lu i Dionisiuel . r ' ; l fL ' l la ddnsul inci a legi t al tctrm sensul canonului .z) Noiqrrrrlt 'ul r;ii if i si respingeni cu totul sensul din ttrmi, in primuir,' irrrl rlcoalcce rnanliscrisele autentice cele mai vechi precunt 9il,lrlrrlr ct'lt: mai critice ale canoanelor din fimpul tnai nou con'f1r1,r 1r ' r l , rc larea noasir i gi in rAndul al doi lea deoarece in tra-, I i , r . r ' r , , r l r r i l ) ionisiu, gi in consecinf i 9i in edi l ia lui Pi tra estelvlr l r . rr l , r ( , t ' ( ) i l l 'ea traducitorului . Dupi edi l ia lui Dionisiueste ba'f ,1lrr . rr" l r oclr i contradicf ia intre pr imele cuvinte ale canonului,r l t r r l r r t t ' l t 'cc urmeazi mai tArziu in canon, pe cind in redac't , r r , ' . r , l l r ' ( , l rc am urmat-o noi , nu poate avea loc nic i ocontra ', l l , l l r l l ! , rz,rrrr l r r- t te numai pe textul canonului , precunn 9i pe co-r l t rs l l ;1; l r l , . r t , fcr i toare ale lui Zonara,3) suntem nevoif i s i af i rmim:i l ' i l r l r r l r r i i i rot lul t t i , c ind au dat acest canon' nu au raportatFir , , ln lr l r ' r i r r ,nl ionate nuniai la uni i dintre episcopi i superior i , c ila l r r l t r ,grr . r o i l i i lara excepl ie. Apoi cuvintele diu canon car i ur-t rFn' , i r r r , r l l r lz i r r : , , Iar e i : isco1: i i , nei i ind c l temal i , sa nu treacd;rt ; : , l r : r l l r , r . , ' r ' lc k l ' pctt l ru hirotonie satt pett t ru al te ataceri de*!rr ' l r , ' r . ' l r i ' ; r . r iccr ' l ;s f , . . . r doveCesc mai binc at i rmaf ia noastr i .

    I r l , ,nrr l . r l r , ' ; l , r i r r c ' ;enfa nu este al tceva decAt repetarearat ' ! t i ru l r t t , : i u l l r , r l lc ct ' l t r i a l 5" lea dela s inodul n iceian. Dupd.J. . , r=r l , t , , r r l r r r t , rnr l l r ' r ' , r r ' . t t t t t t t t t l t t i a dal i rnbold impreiurarea cir , r r r r l i l r , t , i . i r ! t , t , l r ' ln, l r r r r r l t r ' , r ' t l i t t , t i t t !ca l lcrsecuf i i lor , t receau din611" .1r* i - . , i l l , l r i l r l r r r i r t . r l l r ' l r ' i r 1r t ' i r r ; tct 'a: i l i t faStUfnaU Ofdingalei=+t, ' , = . l in l1 i r , r i , , r ' l | ) , r r , i ' , r . | t r , r l r ' . t l r i l l t t i int fuci lva 9i aceSteii i r t ;1r =l , r* =r i r r , ' , l r : l r r l , r r r r l - r t l , r r r ' ' , l t t t r . t t t t t l l , r ' , t t tZ i l l l t inCipal i tOtUgir i : : i : l r ; ter t l=

    -

    l , r ' ' l , t l l r I ' r t t r r t l t t r tp t t t , t t t t l r ' t l r ' l i t t t ' rc ' , r s inOdulUiI =:1,11 l+ I r t r=l :1r i l l r r ,1, , , l l \ '1, l r ' l i t ' . r l i \ r r l ln l r i l i ' , ; i , r ic i , i r l l fC al-

    . l r l , . e -=i in l i t yE l l r l ,1, ' i , , l i r r ! l r , i r r r t , l r i ' : r o l t Dr l t l t t t l ; t , t t t t t t t l Cl in

    * ; r :* f+, i r i r , , , t r f ' , : l i . r i i , , i i r , ! r r l ' ! t r | ! , .1 l ' r . l r t t . r l / \ l r ,X,r t tdf iCi a,

    ; . ' , { t i r r1 i= , ' , : l , t , . , t l t l , , i ' ,1,"1 i l l r ' ' l l l l l l l t ' f '1f i ' ; t< lp in

    ! : - | l l1, , r , , , : . i=1, , , i * Fl l r , r l t i t ! t lc l l t r r , l , 508.

    i ia!

    ! t l 'et - . ,1 \ l l | ,

    l iyrrot l i , 'otr , f , 7 lI t ' r l , l iof l r . l t t t i : ; r ' ; t t t l l , 50t l( lot tc i l i , , t t i " ' : , : l r i i l r l r : l l , I l i

    i i i= l

  • 94

    Constantinopol pe tilosolul cinic, Maxim.r) Dupi impirfirea poli-tici aceste trei localitdfi, Antiohia, Alexandria 9i Constantinopolul,liceau parte din trei dieceze diferite. Antiohia, de unde era Me-letie, ficea parie din dieceza Risdritului, Alexandria, de unde atrimis Petru pe episcopi, din cea a Egiptului, iar Constantinopolul'unde s'au licut hirotoniile menfionate, fdcea parte din cea aTraciei. Deoarece aceasta a produs multe disordini in BisericSoPirinlii sinodului, cercetAnd starea 9i cauzele lucrurilor, cari atlputut produce siluafia aceasta, au gisit ndcesar de a norma prinlege cd administrafia bisericeascd trebue si se acomcdeze celelpolitice in privinla hotarelor gi astfel au emis acest canon, princare se stabilesc hotarele circumscripfiilor biserice;ti in depliniconsonanfi cu hotarele circumscripliilor politice ata ci impirlireapolitici trebuia sd se validiteze cu toatd exactitatea 9i la ceabisericeascd, gi, dupi cum autoritilile politice nu aveau voie si-91extindi iurisdicfia lor peste hotarele diecezelor lor, tot a$a tre*buia si se intAmple gi in privinla cdpeteniilor bisericegti dinsinguraticile dieceze. Pe tirnpul impiratului Constanliu imperiulroman intreg era impdrlit in patru preieciuri, dintre cari uriaera preiectura Orientului, Prefectura Orientului avea cinci diecezesub iurisdicfia sa, cari se alcituiau din cAteva provincii ; diecezeleerau: Orientul, Egiptul, Asia (Asia proconsulari), Pontul 9i Tracla.trn cea dintAi erau cincispreze provincii, in a doua gease, in atreia zece, in a patra unsprezece, in a cincea 9ease.?) Despreaceste provincii politice tace amintire sinodul, recunoscindu-leindependente ;i in privinta impirlirii bisericegti, gi or&nduegte ci

  • 96

    T

    Bazali pe urmitoarele cuvinte ale lui socrai din istorisireasinodului prezent: .ei (Farinfii dela constantinopol) au intemeiatpatriarhatels", $i linind seama de timpul cand a scris soffat'i'", putea afirma, dupdcum chiar $e Si afirmi de citreunii, ci sinodul acesta a intemeiat la rdsirit cinci sau gease pa-triarhate gi in genere ci intemeierea lormali a patriarhatelot,este opera acestui sinod. Dar aceasta nu se poate coniirnra prin,analiza menfionatelor documente autentice scrise, cari ni s'au pd-strat dela acest sinod. Nu se poate nega ci Pdrinfii sinoduluidela constantinopol au pus bazele pentru intemeierea patriarha-telor, cari au intrat in viafi mai tirziu; dar insagi intemeiereanu li se poate atribui lor.l) socrat prin cuviniele menlionatela nici un caz nu a avut intenlia de a viza intemeierea patriar-hatelor, ci el voiegte si indice prin aceasta pe dpiscopii, pe cariimpiratul Teodosiu ii pomenegte ca ortodocai in dispozilia sa le-legali gi cari aveau si guverneze pe credinciogi ca patriarhiiTestamentului vechiu. Dupi terminarea sinodului Teodosiu a daturnniitoarea lege: uDispunem ca toate Bisericile si se predeaimeciiai episcopilor, cari cred in Tatil, Fiul gi Duhul stint caintr'o divinitate de o putere 9i slar,6 9i cari nu cugeti oarecarilucruri nelegiuite gi. cari stau in comunime cu Nectarie, episcopulconstantinopolului, in Egipt cu Timoteiu al Alexandriei, in orient cupelagiu din Laodiceia gi cu Diodor din Tars, in Asia proconsulara 9iin dieceza Asiei cu Amtilohiu din lconiu qi cu optirn din Antiohia,in dieceza Pontului cu Eladiu din cezareia, cu oiren din Miti-lene gi cu Grigorie din Nisa 9i in fine in Misia si scitia cu Te-rentie din scitia gi cu Martiriu din Marcianopol. Tofi ceice nustau in comuniune cu episcopii menlionafi sunt a se considerade eretici gi ca atari trebuesc alungafi din Biserici gi niciodatinu ffiai pot sa-si primeasci iarili iurisdiclia episcopeasc6.?)'so-

    r) Comp. -Valesii Annot. in Hist. eccl, Socratis. lib. V' cap' t.*- peti. de Marca, De concordia sacerdotii et imperii. Paris 1704, lib,I, cap 3, num S, - ei. Du Pin, De antiqua ecclesiae disciplina' Colon'egr i f . rdOr. Dissertat . I cap. 11, Pag.3?-63. G' Cave: Scr iptor 'eccl 'tristoria liter Genevae 1075. - Saeculum Arianum pag. 233. G. Beverg'Svnodicon, Annotot in hunc canonemr pag' 94.

    t,) Cotlcx 'l'hcodos. tit. De fide cathotica, lex. III. Comp. Sozomon'l l ist. occl. vlI, t l . soorai: II ist. eccl. v, s, st Valesii Annot. in cop.clt.Socrnt is.

    97

    t, vorbind despre palriarhi, probabil cd s'a gdndit la episcopiiflcnlionali ca Ia unii, cari aveau imputerniciri speciale, av&ndfrloria de a intiri credinfa aclevdratd in singuralicete clrtum.ltflplii bisericegti; deoarece daci Socrat intr'adevir s'ar Ii gAn-lll la adevdralii patriarhi adicd la ceice mai tArziu aveau acea-lll demnitate administrhtivi in Bisericd, in cazul acesta, enumi-f{ndu-i, din fiecare diecezi ar fi relevat numai pe unul, el insiF0menegte pe mai mulli dinfr'o diecezd, de pildi din diecezahnlului aninlegte pe Eladiu gi pe Grigorie, din cea a Asiei pelmlllohie 9i pe Optim, prin ceeace arati limurit ci prin acelelsVlnfe nu vizeaz| pe adevdraJii patriarhi, ci pe reprezentanfii.llodoxiei curate, cari aveau imputerniciri specialel). Prin urmareht rcetrt sens gi nu in altul trebuesc inferpretate cuvinteleiluil*lrt: .ei au intemeiat patriarhatele...u Deci temeiul institufiei

    s'a pus prin canoanele 6 gi ? ale sinodului dela Niceia,Cum am vorbit despre acea3ta, apoi prin canonul constan-

    prezent, - dar organizarea formald adevirati a in-palriarhale s'a fdcut mai tdrziu, despre ceeace vom vorbi.ilu,

    Canonul 5.

    llou!.: ln, lV Fr.; 116 lrul.).

    !Gral rntt l l r tna arrlrrrr l l t ' i l ;r lcn acestrr i canon prin acesie*PEifnlll rlttorltrlrrl du (l,tl 9l ctutonul acesta, pentruca[=nrltnllltupoltrltrl ui rre lrrrr'rrrc rlc primatul onoriticdi f ,cn, deolrsle ( 'nnqlanllnopolulcslc f loma noud.,s)

    rplncop u I C onslanllnopolulu I sd aibd prec{derea.' dupf, eplscopul Romei, penlrucd acela esle-

    J :Aaff ittt .Fl ( l tarlrr l l l ulr lrr lrr lrr l) ,rrr r; lnbi l i l c,r chlpiHlr epl+npul t t t t tr lr t t t l l t tnlxrl tr lul e: nl lrrt prinralul

    ffi i lnrtrt an lil, V rep I lrlrtur, rorl. Socrutic

    ff ir f

    ff i i t ff i rh ltf i* i i f srfl i , lgalrlrr r ul, ut Constanlino-g FS git*tlpun lfeerenru*r lr lrrrrrlx lroorogutivam ob.t Afh$iEfprfif rEcet jui!al lt nrn n Sucrul, I lrst eucle-

  • 98

    onorific, deoarece dtnsul carmuegte episcopia Romei noul."r) cila apus, chiar irnpotriva acestor 9i altor dovezi, se pune Ia in"doiaiA gi se suspecteazl autenticitatea acestui canon - este preade infeles. suspectarea aceasta rlealtfel revine timpului recent-In Frisca canoiium velsio gisim acest canon paralel cu celelalte,canoane autentice.s) Acelag lucru il gisim in Codex canonum uni'versae ecclesiae.B) Deasemenea in Codex canonum ecclesiasticorumDionysii.{) Tot a9a in f)ecretum Gratiani.s) cardinalului Baroniui-a venit gustui de a rdsturna autenticitatea acestui canon, ca ast-fel si mgtiveze cumva observafia urrnitoare a cenzorilor romanidin De*eturn Gratiani reieriioare la acest canon: "canon hic exiis est, quod aposfolica Romana sedes a principio, et longo posttempore non recepit."6) Incercarea lui Baroniu arlmas tdr6Lsuc-ces gi canonigtii apuseni cei mai de frunfe au confirmat autenti-citatea canonultti 3 al sinodului II ecumenic.?)

    Din cuvintele linale ale canonului insdgi se poate vedeamotivul, care a dat ansi la emiterea acestui canon. "cetateaBizanfului,, zice Valsamon in comentarul canonului prezent, "nu.avea demnitatea arhiepiscopeasci, deoarece episcopul siu in tim-purile veciii era stinlit de citre milropolitul Eracleiei. Istoria mir'turisegte ci Bizan{ul mai de mult avea regim independent, darmai tirziu a lost cucerii de citre imparatul roman sever 9isupus Pyrintienitor - dar Pyrinlul este Eraclea. cdnd constantinoui Mure a adus in aceasti cetate sceptrul impir6liei romane'atunci ea a iost numiti constantinopol, Roma nou6 9i impirdteasatuturor cetifilor."s) In istoria lui sozomen citirn: "constantino-polul avea nu numai senat, administralie civili 9i magistrat, in-tocmai ca Roma veche, ci gi raporturile cetafeniior din constan'

    1) oPraeterea ut post episcopum urbis Romae, Constantinopolitannshabeat ironoris praerogativam, utpote qui junoris Rotnae episcopalum rcl.minislret." Sozomen. Vlt. 9.

    2; Voeili et lustelli, Bibliotheca juris can, Ltrt. Pa'is 1650, tom' Ipag S02.

    3l Can. CLXVI ap. Voelli et lust. O' c. I" pag' 56'4) Voell i et lust. O, c. I, 133.r ,1 Dist . XXII . c.3 (Corpus iur is can. Lipsiae 1839, I .60.)") Ib.'t; Comp, Ilefele: Concil iengeschichte, II, 17,:1) Sint , At , l l ' 175.

    99

    flnopol erau adminisiraie dupd legile romane, carierau in vigoareln ltatia; scurf zis, constantinoporur se bucura de aceleagi drepturifl prerogative ca gi Rorna veche.or) Tindnd seamd de aceasteInHlfare a constantinopolului peste ceielalle cettrti, pdrinfii sino-cului au gasit de cuuiinfi str ridice in onoruri pe episcopul dinConstantinopol peste ceilalli episcopi, .- gi prin urrnuru s,a re-cunoscut inti.ietatea de onoare (ttpeoBeia. r"j* ulti*, prioris honorisptrles) perrtru episcopul eonstantlnopolului tala -oe tofi ceiiallifplscopi, dupi episcopul Rornei - aproximariv dupd chirur cumPtrlnfii sinodului dela Niceia au recunoscut aceasta pe seamaSplmopului !erusalimului. $ensur acestui canon se evldenfiazi maiblno.rl;rcd compardm canonul acesta cu canonul 2 al acelula5llnod' Pdrinfii sinodului se exprimi clar in acest eanon al lor gi?ltfnosc pc seama episcopului din constan!inopol rpsoBela,t ri+?ff* (prirnatum honoris), dar nu-i recunoscnpeoleiav-tie igouoi*.s|I,ll

    ,npt,.rfl:i,2, in genere, adicd ii recur.icsc ca in sinoade sd ocupelSul*prirrr intre ceilalfi, dq nu-i atribue nici o lurisciicfie asupraPe cancl toale drepturire mitropoii!ilor se referd siu la pri-ll ri1': ii.tt,rirzq 51s Ja cel ris rt,tti:, pdrinfii sinodului

    "u iu-

    t prirnatul din urrni pe seama episcop*rui constantino-llttl l.rt.i de ceilalfi; mai rnult nu-i puteau re cunoagte cdndlmfi c;rrronul din urmi. Bazali pe cuvirrtere lui bocrat,s)

    6l,rbilr':;c ci Nectarie al con:tantinopolului esfe cel dintaiulllor ul t'rcdinfei in Ti'acia pi rdzimali pe cuvintele sinnilarell|l 'l 'eotltrril,t) trebne si se afirme cd nu numa! pura onoare,hlcl n lrrrisdicfie, esfe ceeace canonul acesta recunoagfetpulul tlln Constantinopol. E! nu. putea avea primatul de

    fh peslc ccilalfi episcopi, deoarece sinodul nu-i recunoagleI !.nr n nvut jurisdicfie in circumscripfia sa dupi cum la

    ttlHl Ttaula lrebue si fie recunoscuti ca atare. Afard deE! lt Te*rlorll gitsim 9i alte dovezi pentru drepturile fixate

    l i Ff vf l , p,!E:l Vr I tlI l l Ivl, Flivlerro oplscopo constantinopolitano.*g l lh V rrrtr {. .-- Comp. Valesii Annot. in l ib V,

    f f gr E4*lr l 'c l iat e* l l ,

  • 100

    aceasia valesiu in observatiile sale scrise la istoria lui $ocra1,,,ceice cred cd pe t inrpul sinodului alI I- lea ecumumen!c episcopulConstantinopolului nu a avut dieceza sa prcprie'.r) Agasar episcopulConstantinopolului avea iurisdiclie in cuprinsul circumsryipliei salela iel ca gi ceilalti mitropolifi, iar precdderea de onoare o aveadupi episcopul Rornei. In chipul acesta oarecum s'a intemeiaxiurisdlcfia patriarhali, pe care numai mai tarziu la sinodul dinCalcedon, va primi-o episcopul Constantiitopclului. Canonll acestaa tosf interpretat in sensul, pe care.l dirn r:oi, reteritor ia tofiepiscopii Constantinol:oluiui, cari au urinat ma! tirziu, dar maiales incepind dela urrnagul lui Nectarie, dela loan GurSdeaur"Parinlii sinoclului dela Calcedon, intemeindu-se pe acest c4!'rotrl,qi din aceleagi ntotive, mai tArziu vor recunoagti pe seama epi'scopului clin Constantinopol drepturile, cari i-se cuvin in urmasiluaiiei lui. llste denrni de atenlie impreiurarea c6 Pdrinfii sino-clului al II-lea ecurnenic, emifand acest canon, nu vorbesc despreoarecari prerogative preolegli sau bisericegti ale scaunuiui constan'tinopolitan, de pilcli despre intiietatea apostolici sau despre cevasimilar, ci numai despre importanfa externi de Stat a acesleipozifii, pe care o ocupi episcopul Constantinopoluiui, ndeoarececetatea aceasta e'ite lloma nouAu 9i nimic mai rnuli. Tindnd seamade aceasta, Pfirinlli si:lodului dau intaietate acestr.ti scaun tali cecelelalte, rnuit nrai vechi gi aposiolice, cl!.m erau depiiCa scauneledin Antiohia 9i din Alexandria. Agadar in privinfa onorurilor re-cunoscute episcoprrlui din Constantinopol, ei fin seama de ordi-nea gi de importarila externd a ierarhrilor. Este evident ci iaacelag lucru se gdndesc Pdrinfii cand vorbesc despre primaiuleplscopului Romei gi ii recunosc acest primat fala de ceilaltiepiscopi, nu din alte motive, ci numai din n'rotivul ci scaunulsiu r. gisegte in vechea capitald. In privinla aceasta Sfinlii Pirinliau lost condugi de acelag principiu, de care au iost condu$i siPdripfii sinodului dela I'liceia, cdnd au fixat sislemul bisericescextern, gi penlru care la impiriirea bisericeasca, li-a servit dt'femeiu impirfirea politicii din irnperiul roman. Despre aceasla

    l ) , ,Fal luntur ciui exist intant, tempoie Constrnl inol 'ol i tanae S.ynodi,opiscopr.rnt urbis i l l ius nul lam hsb.i isse dio+i:esim. Jam cnitn antc I t i t t"1crnp6;s in l lu l lcsp6l to ac Bi thynia episcopps crJinabat pract ; r r l ( lot l : ; t , r r :t inopol i t r tntrs" . lo l ' . c i t

    tlirdl ,li[,

    5101

    Cltr ' , l iune vom irata deiai lat Ia comenlari i ie canoanelcr 28 alginorlulili ciela Calcedcn g! 36 trulan.

    Canonul 4.

    . Pouple Moxinn cinicul gi despre disordinea fficuibdc cl in Constontinopol [se 'hotEregtel: Mo;i;-*i"i no4..[n1t fdeut episcop gi nici nu este, qi nici cei hiroto-nffl de etr in oricare- treaprd din cler;9i sunt *rle"toatee6lc s'au fdcut cu ddnsui gi prin d&nsul.

    Despre Maxim g! ciespre disordiniie provocafe de el inlllri'rica gdsirn ldiii'.rriri elefailafe in biografia !ui Grlgcrie Na-tl*ttzcanul,l) in c6nfarea lui Gi.lgcrie asupra viefii sales) gi inlalol'i;l bisericeascd a lui Sozomen.ei Maxiin s'a ndscuf inAluxandria din pdrinfi eviaviogi pe Ia mijlocui secolului al iv-lea;dup'i felul siu de traiu !!nea ele gcoala fllosoiicd a einicii+r gi,ltccrvind cu sti'ictefi prescripliuni]e gcoalei cinice, i-a succes sithlinii fair*ii intre contimporani.aj n.a inceput i-a succes si-gi'caglis:e de ederent intre allii chlai: 9i p3 vasile cel ilxare, care.fl laua; infr'o scrlsoare a sa. Fiind gireila iulme, dar gi vanitos in gra-dul oupl'em, preflndea cd este ortoclos riguros, ha chiar mdrturisitor.b)lcrortim menlloneaza una ciintre ]umirile lui lvia>

  • r02

    Milan.l) Dupice prin agerlmea sa i-a succes si cigtige simpatialui petr.u episcopul Alexandiiei, $i obfinu dela acesta o scrisoare,prin care se recomanda credinciogiior din constantinopol, apoilu u..."9 scrisoare Maxim pleci mai tirziu la ConstantinopoX.ln Constintinopol gdsegte pe Grigorie Nazianzeanul 9i intru a-tata se inslnue in graiiile acestuia prin vorbe 9i prin purtareasa, incAt Grigorie il primegte in casa sa, il lnvitd la masa sa'il boteazS, iar ceva mai tirziu il primegte in clerul siu 9i !lonoreara cu primul loc dupi sine in Biserica din constantinopol.Vanitatea lui Maxim insd cu aceasta inci nu era-satisflcuti giel igi propune in sufletul siu hain si scoafd pe Grigorie dinscaunui episcopesc, pe care sd-l ocupe d&nsul' Spre scopui a-cesta dAnlul trimise la Alexandria o scrisoare 9i bani cu rugi-mintea ca sd vini doi-trei episcopi la constantinopol, cari s6'lhirotoneasci pentru locul, pe care-l ocupa Grigorie. In Alexan-dria au dat ascultare cererii lui $i au trimis indati doi eplscopi'Indatdce episcopii egipteni au sosit la constantinopol cu autori-zalie dela Petru al Alexandriei, voiau ca imediat si siv&rgeascihirotonirea lui Maxim gi ar ti 9i t6cut-o, dacii credinciogii, cariau luat cunoStinli de acest luffu si inturiindu-se contra uztir'p"t.r"iri in6tarn.t, nu ar ti alungat din Biserici atAt pe Maxim,cat pi pe episcopi. Dffnsul insi ntt q'a.astimpdrat, c!' irnpreunicu episcapii egipteni, $'au dus in casa unui musicant (in choran'tae iuiusdarn aedibus) gi aici au sivArgit hirotonirea ilegaii, "ds91din aceasti f6r6delege nu putea avea nici un iolos, deoarecenimeni nu voia gi nici nu pute3 si-l recunoasca episcop, afardde cafiva aderenfi, inarnicii lui Grigorie NazianzeanuL p.e caridinsril s'a grdbit si-i hirotoniasci unul dupi altul in diferitetrepte preolJgli," - observir despre acest 1apt Valsamon gi Zo-nara in comentariile lor la acest canon.z) Poporul invergunat l'asilit sa piriseascd constanlinopoiul si el iardgi s'a inapoiat laAlexandria, de unde a fost izgonit prin decretul prelectului -dupice dansul gi acolo a inceput si ata'le poporul, si-gi iormezcpartia impotriva lui Tlrnctelu, episcopul Alexandriei 9i si sfin'

    l ; Hieronym : De scriPtoribuspag. I 70.

    e; s int , AL. l l , 177.

    c. 27, - ConP, Cave OP. i: i t '

    103

    oameni alegi pe spr6nceand.l) Impotriva acestui Maximdat canonul prezent de citre sinodul dela Constantinopol,

    tlrAndu-se ci Maxim nu poate fi considerat episcop, deoarecenia lui esie ilegald, deasemenea sunt 'a se considera ile-gi toate hirotonisirile pe cari le-a sivArgit dinsul, deoarece

    avea nici un drept de a hirotonisi. olar dupdce mai ldrziudescoperit ci Maxim afari de acestea era $i aderent al e-

    Iui Apolinarie, a fost predat anatemei, - adaugi Valsa-la locul menlionat.?) Sinodul dela Constantinopol avea doud

    ve cdnd a frrocedat in chipul acesfa impotriva lui Maxim,m observi Beveregiu in observaliile sale scrise la acest3) Motivul prim esie ci Maxim s'a folosii de bani la Petru,

    Alexandriei, spre a obfine pentru sine scaunul episco-din Constantinopotr. Miriurie pentru aceasfa sunt Valsamon

    Zonata prin comentariile lor, menJionate mai sus, iar altiie esie gi scholiastul lui Armenopul, care zice: .Acest, fiiosot cinic, carele a iost botezat de citre Grigorle Teo-

    , a fost hirotonit episcop de cdfre oarecar!, folosindu-se de.a) Al doiiea motiv este ci nu a fost l'rirotonit de citre

    i circumsuipfiei respeclive, ci cie citre episcopi strdinidin Egipt. Prin aceasta s'au vioiat doui canoane (4 gi 6)

    slnodului dela Nicia: primul care dispune ca Ia instltuireaepiscop si parficipe, direct sau indirect, ioli episcopii din

    tmscriplie, dar aici nu numai ci nu au participat, ci chiaropus; al doilea, care dispune si se considere fdrd ualoare

    hirotoniile iicute fdri gtirea miiropolitului competinte, :-Maxim insd nu numai c5 nu i-a numit mitropolif Eraclelei,

    -i era supus pe acel timp episcopul Conslantinopolului, darnu gi-a dat nici consimlirea in aceasti privinfd. Prin ur-

    t) Este greqit ceeace gisim rela{at !a Teodorit (Hist. eccl, V, 8)llmotolu ar fi stiruit ca Maxim si oblini scaunul episcopesc al Con-

    opolului, deoarece s'a dovedit cir nu Timoteiu ci antecesorul siue flout &ceasta. (Comp" Valesii :\nnotat,) in l- l ist. ecc[. Thcodoret,

    V,ol l ,*r ) Slnt , Al , l l , 177.P) Arruot, i r l l r rno crrn, qrag. 0(1,a)

    ,nll lu N{nxinrrrrr . . . hrtcrveniorrto pocunia, Constuntiuopolis episco-I qtrlbunrlurrr crt ordlnatus", Conrt l larnrcnopuli Epitome s, cano.

    EEut, l, l l t, t4 up, t,ottnr":lttv: ltts graoco.rontanum. F'rancofurt. 1596lr l ! .g ' | (1.

  • 104

    mare hirotonia lui Maxim trebuia si se considere ilegal*, deci'nulA_iaraceastdanulares'apronut l latpr incanonulprezenl"

    Atitudinea Bisericii dela Rsma nu este cea mai clartr inaceastd chesliune. Maxim, cind a iost hirotonit in Constantino-pol de citre episcopii egipteni, a comunicat imediat acest lucruepisccpitor Oin lialia, incuno;tintindu-i despre hirotonirea sa gitrirni'

    ianOo.i* scrisoarea l*i Petru al Alexendrie!, rrrin care acesta dovedeacaesteincomuniunecuBiser icaAlexandr ie i .Episcopi id in l ta-lia, cari pe acel timp erau intrunifi la sinodul din Aquileia' ci'tind scrisoarea lui lViaxim, au primit pe Maxim in comuniunealor cu atAt mai vArtos ci nu vedeau cu ochi buni pe Grigorieclin cauza reputafiei lui 9i cleoarece aga zicind nu considerauieg"fa agerarea iui Grigorie in scaunul Constantinopolului. Bach]ar, cind mai i3rziu fraxim a lost caterisit de cdtre Pirinfiisinodului nostru gi in locul lui a fost ales Nectarie, episcopiiapuseni, luind giire despre aceasta, att denegat in mod solemn,ecuno"gturea tui Nectarie, 9i au scris impdratului Teodosiu' ru-gindu-I, si dispund episcopilor risiriteni ca sf, meargi la Romala sinocl, unde si se iezolve chestlunea lui Nectarie gi l{!axim.l)"Prilei binevenit', observd la aceasta Petru de Marca' "pe

    cdri-au apucai cu aviditate (avide) episcopii apuseni in frunte cuDamai spre a_gi intinde supremalia asupra scaunului din constan-tinopol",f) Se pare c& la inceput Dam4s ar ti os&ndit alegereatui Maxim - cel puiiri aga se pare din cele douA scrisor!' pecar i le.aadresat lu iAshol iu,episcopulTesalonicul [ i ,_darmaiiarriu, cdncl i s'a pirrui ci din acest caz s'ar putea ridica auto'r i tafeascaunuiuidinRoma,s'adatdinnoudepartealuiMaximgi a inceput si apere alegerda acestuia iala de Nectarie' La 16-sirit s,au luat misurile, pe cari le cerea interesul de atunci alchestiunii, gi in loc de a satislace dorinfei papii gi astiel si finetezit calea ce ducea la atingerea felului acestuia, episcopii s'aui-rr*it

    -in sinod gi au coniirmat alegerea lui Nectarie 9i apoi

    imparat* a trimis pe solii sdi la Roma sltre a comunica hotd-rirea sinodului, care si lie luatd spre gtire''r) Firegte cd episco-

    I, V. Valesii Annotat. in Sozom' H'st eccl' VIl, 9' - Comp llc"

    felc: Concil iengeschichte, l l , 20, 30'2; l.)e concordia sacerdotii et imperii ' l ib' V, cap 2l' nunr' 6'3; ' fhcot loret . I l is t , cccl . V,9.* Comp' Petr ' de Mat 'c l t ' l ' c '

    flr$,ffiillti:j'i

    105

    din ltalia gi Damas au trebuit si renunle Ia dorinfa lor, dacigi fdri pl6cere, 9i si recunoascd hotirirea sinodului.r)

    Canonul 5.In ceeace privegle tomos-ul apusenilor, am primii

    pe cei din Antiohia, cari mdrlurisesc o DumnezeireTatdlui gi a Fiului 9i a Sftntului Duh.

    (1 sin. II ec.; I trul.; 1, 2 Cart.).- Canonul acesta ,a fost interpretat in diterile chipuri. To.

    apusenilor {f6posz) rtiv lurtxdy, volumen occidentalium,occidentalium) a tost iuat in sensuri ciiferite. Unii. adici

    rii greci din evul mediu afirrni cd acest 'tbmos" este

    isirea de cledinJi a sinoduiui dela Sardica din anul 343,cAnd allii, invdfafii timpului recenf afirmi cd sub acesta avemlnJelegem scrisoarea sinodului dela Roma din anul 369'adre-

    citre episcopii rasiriteni, care a fost primitd gi recunoscutillnodul dela Antiohia in anul 3?BB). Afirmafia dinidi nu o pu-

    primi, deoarece nu se poate sprijinicu doveziconfimporane.a fost primul, carele a emis o astfel de opinie, zicAnd in

    tarul acestui canon urmitoarele: 'lmpiratul Constanfiu, tiul

    Constantin cel mare, dupice a favorieat pe arieni, a ciutat sdnfeze hotdrirea sinodului prim ecumenic. Papa Romei vechi

    lnunlat acest lucru lui Constant, fratele mai mare al lui Con-u. Iar Constanf, printr'o scriscare adresata fratelui siu Ccn-

    lu ll ameninfi pe acesta cu rdzboiu dacd nu inceteazd a per-Credintr adevirati. Rezultatul a fost cd ambii impirafis'au

    Tlf uu. l'ractuo sunt graves iltae concilii italici minae de quibusl|| l dlcebomus ; pactoquo Damaso, pecata etiam ltalia", incheie Pelr.(l c. nurn. 10) spusele sale dcspre aceasti chestiune. -* Cf.

    Annol. In cnp. cit. Sozomcnis historiae eccl, -

    I levcreg. Annotat.Ag $El!, 00 .. .1r 7.l l

    , ' l ' i ,rttts - .. lorrl l l tn (i lnoci vocnrrl ucnpum, uivc l lbrum papiraceum,| | l t 'o r luovlB r l0rl l ) to tunrl tur", Nota marpgirr. i l r Harmenop.

    SAonunr, ! iot ' t . l . l l t . H ap, l ,ouncl lv, lur grueco-rom. I , 1r l .l | l tr l l lrrr, rIr e uqirrtr lr i lorprotrrcn ucestul oonon, argumenteazi cLdf r foet rlr ln greglt lrr onliou in loo de Jti)txdv Si ci cu acest

    lfatl ttrrrtrl l nrtl i l lrerrl l nrluenl luclu consltor, a luco Daphnensi quoortl l l t cet" l luveraglrr in obrervali l lo calc scriso la acest canon

    fl

    I t l t t t l r l r luouurerr tat Eueuxl I nf l rnnl io. S.vnodicon, Ap. pag, g7

  • 106

    infeles si se convoace un sinod, la care s6 se desbati mirturi-sirea de credinfi dela Niceia. s'au adunat deci la sardica 376Pirinfi, cari au expus in scris simbolul de credinli niceian, con-firmindu-l, gi au condamnat pe tofi ceice cred altlel. Aceastdmirturisire de credinli cuprinsi in scris a sinodului dela'Sardicase numegte de cltre sinodul al doilea ,tomos-ul apusenilor"' caresinod 1ai aoilea) reprimegte pe cei din Antiohia, cari au acceptatacest tomos. Acest sinod numegte apuseni pe episcopii intrunili laSardica. Iar otomos al apuseniior( se nume$te aceastd expunerein scris a mirturisirii de credinll din cauzi ci a fost semnatdnumai de cdtre episcopi apuseni, deoarece cei 70 de episcopi ri-sdriteni (arieni) au declarat ci nu vor participa la sinod pAnicenu vor iegi din sinod Pavel mdrturisitorul 9i Atanasie cel Mare'1).Tot aga vorbegte gi valsamon2). Scholiastul colecfiunii lui Arme-nopul zice referitor la acest canon: 'Cind Constanfiu a' trecut laarianism, episcopul roman a convocat un sinod la sardica cu 341episcopi, Ia' care s'a prezentat tomos-ul (hoc tomum sive scripturn)contirmat de cdtre Constant, fratele mai mare al lui Constanfiu"s)"Nu putem ti de acord cu aceasti opinie int&iu din cauzi ci olo'mul apusenilor. trebuia necondilionat si griiasci despre situafiaBiseriiii antiohene, in al doilea rdnd deoarece trebuia sa'l inte-reseze cu deaminuntul desbinafea credinciogilor dln Antiohia, a-dici schizma meletianla)5). In hotdrarea sinoduiui dela sardica

    1) Sint . At . I I , '178.el Ib pag. I 79.1i] t larm.nopul. Epit. can. Sect. I, t i t 8 ap. Leunciav, I c. Andreio

    arhiepiscopgl Rodosr.rlui, la sinodul dela Floren{a din anul 1439 deasemeneaafirmi, ci aici trcbue si infelegen hotirirea sinodului dela sardica. comp,Hefele : Concil iengeschichic, II, 2 t.

    ai Despre meletieni vczi mai sus pag. t7 -18"si Ai.i nu este vorba despre sohizma meletiani din Egipt, ci desprc

    cea diri Antiohia, carc gia lutt in;cputul in an.rl 330, cdod arianii dinAntiohia au depus pu arhieris;opul Eustaliu Ei ar.r instalai in locul acestuiape un arian. Ortodocgii ingi nrr'au rec$nos:ut pe epis;opul arian g! con'i inuare a corsidera pe Eus'a!!u de epis:op leg;rl al lor, Mai ar.oi d.primoartea lui Eustatirl arianii la a. 360 atr alzzet in scaunul din Aotiohiape Mclctie, dc.rprc care creCeru ci esie partizan al iOr. Meletie irrsi s'ttieclnr;rt pc6tru ortoCo;qi gi atu'ci arianii, l-au depirs, aiegAnJ iq lo;:u1 ltt ipc arianr.rl E'rzoins. ortodooqii moderrti din Aniiohia att rccutl0s0ttt poivlcleti,:, cci riguro 1i insri [.au rcsl:nq, Acr;tir {ri l prl ' j 0p r; )oi) p.: [ ' ,trt l i tt .D:sbinarca &Joasta dir t t rc ortoJo:r ; i i d in Anl i ' r l t i r t $; l l l l ' l l l t i td ! l ' r l l ' / i l l ' l l l lG

    107

    ; Insi nu se vorbegte nimic despre aceslea si nici nu se putea laceamintire din motivul simplu ci acest sinod s'a linut nu maipulin decAt cu 74 de ani inainte de ce a apirut schizma mele-!iani.') Alari de aceasta se poate vedea ci Pdrinfii acestui si-nod au avut in vedere un sinod linut nu de mult, la nici un caztnsi pe cel dela Sardica, care s'a linut cu 38 de ani mainainte.z)Agadar sub .tomul,apusenilor' nu este a se inlelege hotdrireasinodului dela Sardica, ci o altd hotir6re. Petrus de Marcas), Va-lesiusa), Beveregiu6), Cave6). Hefelez) gi Arhim. ioans) au aproapeloli o sinEurd opinie in privinfa aceasta. Dupe dAngii ne vonllorma gi no! parerea noasfta.

    In anul 359 s'a tinut la Roma un sinod, a cdrui problemide cdpetenie a fost sd publice mdrturisirea de credinld in uni-lrtea fiinlei persoanelor divine gi si anafematizeze pe Auxenfiu,

    iscopul Mediolanului, protectorul principal al arianismului Ias.e) Sinodul, dupice a fixat mirturisirea sa de credinfd, a tri-

    Meletle a fost un episcop foarte venerat de contimporani; el a fostprimul preqedlnte al sinodului al doilea ecumenic. Schizma din Antiohiadurat pAni Ia anul 415, (Vezi Eus. Popovlci: Ist. bis. univ. vol. II,

    110-111). N. Tr.t) Probabil ci aici Milag a vrut si zici l ninainte de ce s'a pusschizmei meletiene" (N. Tr.).8) Comp. Bevereg. Annotat. in hunc can, Synodicon. Ap. pag:97.

    lols : Conciliengeschichte, I, 533 ; ll, 21.8) De concordia sacerdotii et imperii, Iib. I, cap. 4r"nunn. 5. col.

    -25.{) Annotat. in hist, eccl, Sozomenis lib. VL cap. 25.r) Annotat, in 5. can. concil. Constantinopolitani II. SynoCicon. Ap"

    97.0) Scrlptorum eccl, historia liter. Saeculum Arianum, pag, 233.7) Conciliengeschichte. Bd. ll. S. 20 fg.fl) Opul citat, I, 503-504. Nu este exact ceeoco spune acest ca-dospro ecrlsoarea papii f)amas din antrl 380 adresati citre Pavel

    Antlohlu, c[ qi aceasta so inlelcge, inrprouni cu sgrisoarea sinoduluillotna, nub riq,rr,'; ,,;'1, i,trtxiiv, cooaco o dovodit Petrus de Marcaggnoordln sacerdotll ot lmporll. l ib. l. cap 4 nttm. 5). Daci ar tre-l l edrnltorn acorl lrtoru, npol uutontlcltoton canonulul nostru s'ar pune

    IndolnlA ql tr trchul nfl roorrrtonqtonr, improuni cu mai mull i apuseni,lell l cenon nu H'rl dlt de cdlro nlnodtrl nl l l . lea ecumenic, ci cu un

    {!t il i

    #$;l/ ilii ' ti ,

    i i l

    . .1ir:ii'

    i,,;ili,,

    r r ) l ls fe lo : ( 'urrr . r i l lotr l t*6{: l r lchte, l , 7 l }0.

    il

  • 108

    mis o suisoare episcopilor rdsiriteni Ia Antiohia, comunicAndu-lehotirirea sinodali gi rugindu-i totodatl sa-gi exprinie oplnia lorasupra ei.l) Dupi 9 ani a fosf conchemat un sinod mare Ia An-tiohia, la care au paticipat 145 de episcopi ortodocgi gi adicd cudoui 'scopuri, spre a desfiinfa schizrna ivitd intre orfodocai gispre a gasi modalitatea cea mai ugoari ca Biserica si infrAngdpe arieni. Spre a atinge mai ales scopul din urrni, episcopii a-dunafi inainte de toate au studiaf, apci au primit gi semnat scri-soarea sinodului dela Roma din anul 369, addogAnd !a conlinutulscrisorii cAteva explicalii dogmafice.z) Apoi sinodul (cel din An-tiohia) a lrimis la Roma ca intregire Ia comunicarea lor in scris,o copie de pe aceiag sc.risoare a sinoduiui roman (diil anul 369)cu semndturile episcopilor 9i cu mdrturisirea de credinfi intr'o fiinfd"s)Peste pufin timp episcopii apuseni au scris celor risdriteni des-pne disordinea ivitd din nou intre ortodocgi $i in scriscarea lorfac pomenire despre prima lor scrisoare (tomus), prin care ciSnpiiau fost declarat ci recurlosc ortodoxe pe ambele partide din An-fiohia. Fdrinfii ris6riteni intruniii la sinodul deia Constantinopols'au simlit obligafi, intre altele, de a se exprima asupra antio-henilor cu atdt mai vArtos deoarece se terneatr ca niJ cumva im-perechierea dintre cei doi episcopi de afunci, Meletie gi Paulinsi aduci ere-un dezastru crtodoxlei gi ca rdspuns la declarafiaapusenilor s'au expriinat pentru prima epistoli a acestora despreantioheni, dupa care gi ei recunosc de ortodocgi pe cregtinii dinAntiohia. Prin urmare acest tomos al apusenilot, tl,poe id:v 4u-uxi)v (lomus occidenfalium, volumen occidentalium) nu esie mdr-turisirca de credinfi a sinodului dela $ardica, dupd cum atirmdcomentatorii greci, ci este scrisoarea sinodului dela Roma clinanul 369, pe care Parinfii risdriteni au recunoscut-o gi au con-tirmat-o prin sernndturile lor la sinodul din anul 3?8 ciela An-hia. in confcrmitate cu aceste canonril nosiru, despre care tre-bue sa recunoagtem c;,i nu este dat in modul cel mai clar, al'putea fi rectactat in feiul u-rmitor: .Referitor' la tornos-u! rit.o:,pe care l-am prlmit dela apuseni gi care a fost redactat la si-nodul din anul 369 deia Roma gi a fost primit gi semnat de ci-

    r) l)in aceasti scrisoare au rimas numai fragmenie. Comp. l{efclo:Concil icngcschichte, II, 21 qi I, 793, nota 3.

    !) l lcfele: Concil icngcschichtc, I, 74I,3) 1l) lt, 22.

    lre episcopii risiriteni Ia Antiohia in anul 3zB, declarim cd sihoi considerdm orfodocai pe aceia clilr Antiohia, cari mdrturisesc

    fl{irffirl1r Ilrl' i

    lea$te infelegere sunt urmitorii: Nectarie al constantinopolului,?lmoteiu, a! Alexandriei gi alli o suti 9i cincizeci Rarin1i..." A-

    I09

    ica divinitale a Tatilui 9i.a Fiului gi a Duhului SiAnt".In colecliunea canonicd a lui Ioan scolasticul la acest ca-

    n sunt adiogate gi urmdtoarele:1) "Episcopii, cari au fdcut a-

    t supliment la canonul nostru are cr-r atAt mai mare impor_fd, deoarece desmlnfegte pirerea acerora, cari contesta ci a-

    canon a fost dat de cdtre sinodul al ll-lea ecumenic, strd.-tdu'se sd demonslreze cd a lost daf dupi incheierea sinodu,al ii-lea ecurn. 9i prin urmare cd nu ar fi autentic}.

    Canonul 6.Deoarece mulli, voind a {ulbura gi a rdsturna or-

    bisericeascd, din vrdJnndgie qi spre a cleveli,oarecari acuze contra episcopilor orlodocgi,

    c&rrnuesc bisericile, nu penfru - altceva decdt spie,pAnji .bulu rep.utafie a _iereiior gi spre a aldla pobo-Ia iurburdri: din cauza aceasta sinoclul- epis-

    intrunili la Conslanlinopol a hotdrit sd ,,,, "e6 acuzaiorii fdrd cercetare gi nici s6 nu se per-

    tuturor a ridica acuze contra conducdtorilor bise-or, day nici sE nu se exludE to!i. Dac6 ins6 cineviface conlra episcopului vre-o' reclarnali, pu"pri*l) Qri convenerunt episcopi hi sunt: Nectarius episcopus constan-

    Timotheus Aloxandrllus et caeteri episoopi centurnquinqua,. .Ioannis Antiocheni Collectio canon, tit. XXfVI. ap. Voelli etI Blblioth. jur, can. II, S69.

    .

    -

    s) Rovorcg. synodicon, Ap, pag. gg. Flefele : conciliengcschiohte,lg-14. 20-22. Dupi, cardinalul p.itrar acest canon rcvino unui si-f lnut in unii rrlt imi din slccol' l al lv.lea sau in sccolul al v-lea, de.l l al nl ' irmi cri sub ronrus occidantnlium trcbuc si inlolcgom rynoii*

    trl oplstol& ad l,outiuunr urrtiochqnunr scrtpta anno fAZ 1li. Oacae rcrls lul I 'nulin rrunrul lo 8sz ql Hcrlsoar{ra aceasta s'a desbitutl lnod' ncouxln irrnonruquzil ell tr:ent slnod a trebuit si aibi loc la

    dupA x0u$'6 ,^trl, | 'r loat nunrui ctr pitra nu gia spus pirerealltttprrlrrl, po crro prrrra rlnoclul, care & d&t canonul despre- tomus

    rloonroeq ntunol esl prr{in orn fi qtiut cum stim, Comp.lur l r errct . gr . l , 6 l i t ,

    ,f

  • 119

    adicd privatd, cH a fost pdgubit sau altd nedreptate oa-;;;;;"; t"futii6"tu u".lu,- la astlel de reclamaliuni sdnu se cerceleze oiii p"rroana reclarnantului, nici religiaiui. Ca"i *uU orice irnprejurare congtiinJa . episcopului-fruUou

    sd fie curatd gi telle zice cd a fost nedreptdlitt#;;

    "a "Ufr"A dreptate, ori de ce religie ar li' Iar

    il;a;;tu tiai"uia impotriva episcopului ar ,fi biseri-;;;;"d,;|";"i["uu" ta t* cerceteze .persoanelg, u"Y1ytorilor i penlruca in prima linie ereticii sE nu aibe voreu ,iai"u acuze impottina episcopilor ortodocai in chesti-ini- uilri"nqti. Iai eretici numim pe ceice sunt exclugiair, fireric[ 9i pe ceice mai apoi au fost anaternatizafide cdlre noi; iar

    "fur6 de aceqtia 9i pe

    -.ceice' ,pref6-"Andu-r"

    cd m6rturisesc credinia sdndtoasd, au devenitt"nirmafi"i 9i sd adund impotriva episcopilol. nogtri ca'nonici. Apof 9i dacd vreunii dintre ei ar li tost con"I"*""fr de bisericb din vreo

    -oarecare pricind 9i au

    i*i f"paaali sau- exconurnicati, fie ei din cler' fie din;;h;i;ilior, nici aceetia n1' aJ voie sb reclarne pe

    "ii."op pdn6.ce,n"

    ""-'oo, desbrdca de vinovdlia lor

    ilol;il de rnai nainte. Asemenea 9i 9"i::, tlu.sub a'luz6 mai veche sE nu li se primeascd reclamatra- con-rt"

    "pii*pului sau aitor clerici pdndce nu vor dovedi

    cd sunt nevinovaii de vinovdliile-ee li se imput6' Ins6dac6 oarecari, nici erelici fiind, nici excornunicali, nicicondamnafi, nici acuzali pentru oarecari infractiuni' 9iar zice cd au nt"o aiut6 bisericeascd contra episco'p"f"i, tfa"ful sinod poruncegle ca aceglia sd'gi .inaintezereclamalia mai nsinie la t6f episc.opii eparhiei 9i ini$-u"*!tora sd dovedeascd vinovdliile .episco,pului re'feritoare la oarecari chestiuni. $i dac6 s'ar int&mpla c[_p"rrri"irir nu ar putea indrepta. vinovdliile aduse epis-.

    "-"p"f.1, aiunei

    '"i'rq-*"utge la mai marele sinod al

    "p[""riitrr- din u""u diecez6- convocali penlru._chesliunea

    r6tp."iina; dar sd nu'gi inainteze acuza pdndce nu vor.lu"luru mai nainte in Lcris cd se vor supune-aceleiaglffid;";;;"t-i;;ercetarea lucrurilor se Ya dovedi cll

    ---_ ;)- l ipircnt,i i cparlriali dintr'o mitropolic (N ' l 'r ') '

    111

    flqI ' l Il , l l

    '$l:rllil,iiau calomnial pg episcopul acuzat. Iar dacd cineva, dis-prefuind cele hot6rile, dupd cum s'au publicai mai

    , nainte, ar indrdzni sd molesteze urechile impdraturui,..Bau forurile judecdtoregli lumegti, sau s6 turburl sinodui'ecumenic, desconsiderdnd pe toli episcopii dlecezei, unul'ca acesta nici decum sd nu se primeascd cu acuza c&unul, carele a defdimal canoanele gi a vdtdmat ordineabisericeascd.

    (31, Q7, 74,75 ap..; 9, 17, tg, 2l sin. IV ec.; 8 trul.; 14,15,_ 20 Ahtioh.; 40 L?9a-; + Said.; '8, 10, tt,' tz, rs. rs, ig, sg,104, 107, 128, 129, 130, 132 Carf.; 13 int i iu al.doi lea; '9 Teofi iAlex.).i

    r1i: La cano)nele Z4 gi 75 apostolice am vdzut cine a avut

    competinfade a iudeca gi cum se fdcei iudecata asupra persoanelorin primele veacuri ale Bisericii Si totodaid am vdzut cine

    putea constitui acuzator contra persoanelor bisericegt!; in ca_I prezent se repefesc Ai se intregesc dispozifiile din rnen-tele canoane -apostolice precurn gi din alte canoane, cari,dat in aceiag chestiune ta cdteva sinoade linute inainte dOul al ll-lea ecumenicl).Cauza emiterii acestui canon se vede ldmurit din primele

    ale canonului: *Deoarece mulfi, voind a turbura gi a ris-ordinea bisericeasci din pornire vrijmagd gi prin clevetire

    oarecari acuze impotriva episcopilor ortodocai, earirBisericile, nu pentru aliceva, ci nunrai penfruca si mdn-

    buna reputalie a preofilor gi sd afife la turburdri popoarele,,

    - din care cauza Sfinfii Pdrinfi, silre a delitura pentruasemenea apariNii, au gisit de cuviinfi sd ciea acest canon;

    t) l ) ,rpit ,1ri celc dcla : \nt iohi:r, Srr i l ic;t Si Cartagirra - Cl inC vcrbirroBnorlnolo sinodtr lui d*la cartagiun qi daci pr.rnem emiteren acestoraclo anul 381, c ind s 'n { i r rut s inod' l nostru, noi nu in{elcgern numai

    l lglo n( 'cr i t tr i sinod, srrb a cirr. l i numc sunt curroscute ln nci canornelet t l r le ln (Jar laglnrr , Ar:cst s inod s 'a t r inrr t la nnrr l 4 t0, c icci cu t re i .

    att l i rr trcgi drrpri r ;1q6,.1u1 ,t ,r ,r ' , . , t r . i i noi inlclcgr:nr canoanelc, cari .ndt t t tnto lu nino, l , r l r l i r r rurrr l 4 l [ ) ( l i l l ( . ]ar tut l inn r ic lu c l i lbr i te s inoade

    r, l l t t r r tc l r i rnr l ln I ' i r l rnrrr l n l t r 'c i lurr n l ser:olr t lu i a l lV- le:r g i car iI t l l l r rorr t r I f t t l ( ,u14 r : r , l r . l ; t l lo ( ' l lnotrrrc t t l tcr iOare, date la s inoadgle

    Aft l , ,g r l r r l 'h l r f r l r r r r t r l ' l

    t r r i l t r r t l l rocolrr lu i IV, sunt cuq.os:ute sub

  • t \2

    'intr'insul si trateaztr infiiu despre deosbbirea intre acuzele du"caracter privat gi acuzele de caracter bisericesc, apgi desprepersoanele, cari pot ridica vre-o acuzi impotriva episcopilor giin stirgit despre forurile de iudecatd competinte.

    9ub acuze de caracter privat sunt a se infelege cele,cari nu intereseazd Biserica gi cari nimic nu au de a tace cuSiserica, ca depildi dicl un episcop este acuzat ci a comis vre-onedreptate sau ci ar fi luat averea cuiva, sau ci ai ti adus cuivavre-o jignire sau altceva similar; iar sub acuze de caracter bise'

    - ricesc cele, cari atrag dup6 sine' afurisirea sau caterisirea dinstarea preoJeasci, ca depild,i; sacrilegiul, simonia gi asemenea.acestora. Acuzele de soiul p r i m are dreptul oricine, fir6deosebire, a le aduce impotriva episcopului, deoarece oricaremembru al societilii are drepturile sale proprii garantate prinlegi civile precise: .la astfel de acuze si nu se cerceteze nic!persoana acuzatorului, nici religia lui, deoarece la tof cazul trebueca gi conStiinfa episcopului si tie curati gi celuice zice ci i s'alicut nedreptate, de orice religie ar fi, trebuiesi oblind dreptate"-

    zice canonul. Ce privegte telul al doilea de acuze, canonui.dispune si se dea atenlis deosebitd persoanelor, cari s'au con-stifuit acuzatori gi inferzice categoric ca astiel de acuze si seridice de citre: af eretici, 6/ schizmatici, c/ ceice lormeazi aduniriilegaie, d/ clericii caterisili, e/ laicii, cari sunt exclugi din Biseric*pi f/ ceice au fost sub iudecati 9i inci nu s'au desvinovdfit.

    Irarintii numesc in canon cu numirea generali de eretic nunumai pe ceice invafd gregit asupra credinfei, ci gi pe schizmatici9i pe ceice fac aduntrri impotriva episcopului ior. Vasile cel Mare,

    " in scrisoarea sa aclresati cdtre Amiilotrie, distinge exacf pe ereticide citre schizmatici gi de citre ceice formeazi aduniri ilegale.Dupi Vasile i.ipeou este aceea, care invafi ceva cutotul contrarcredinlei ortodoxe gi se intriineazi cu totul dela BiseiicS, - oyio1tu.,avem, daci cineva are despre vre-un lucru s'au'vre-o intrebarebiEericeasci asttel de pirere diversi, cere se poaie apiana, -ittptt.ruru.foyrlv se face atunci, cAnd presblteri sau episcopi rebelise aduni in aduniri cu pcporul ignorant, impotrlvindu-se ordn-duirii auioritdfilor (can. 1). Dacd compardm sensul cuvAntuluieretic intrebuinfat in canonul nostru * unde gi schizmaticii senumesc cu acela;, cuvdlnt-cu cuvintele rnenfionale ale luiVasile,unde schlzrnatici i se disl ing r igtr lo:; cle cStre crcl ici, s' .rt ' l tulc'a

    l tar rv

    deduce ceva contradicfie, pe care Valsarnon, in comentarui acesfutcanon, se stririuegte a o aplana in chipul urmitor: .Auzind,nrice dinsul, "ce acest canon numegte cretici gipe ceice se prefaccl mdrturisesc curat credinla noastrd, dar cari s'au desbinat gige intrunesc in aduniri impotriva episcopilol' nogtri canonlci, si,nu crezi ci vei fi in contradicfie cu al doilea (alias primul) canon.al lui Vasile cel Mare, carele nu numegte eretici pe schizmatic!,,ci zi cd acest canon numegie eretici pe acei schizmatici, caricugetd cu totul altfel, dar cari Ia aparenfi se infafigeazi ca orlo-docii, in adevir insi sunt eretici; iar canonul lui Vasile cel Mare,vorbegte despre alfi schizmafici, cari ciup& esenfa lucruriior suntortodocpi, dar cari sub prefextul vre-unei chesiiurii bisericegti, ir"l:urma vre-uneiinlelegeri gregite s'au desbinat de frali."1) $tr;.Auin1a.aceasla a lui Vaisamon de a p:;ne in acord canonul sinoduluiprezent cu cel a! iui Vasiie cei Mare esfe cu iotul superilui ginu este mctivatd. Daci sensul canonului ar trebui interpretat in.lelul acesta, apoi ar fi snperflu6 addogirea cuvintelol separa,te'despre schizmatici, dupi cum bine obserui Beveregiu. Canonulacesia nu numai ch nu este in contradiclie cu canonul lui ltasiie.cel rnare, ci clirnpotrivi il coniirnrd. Printr'insul Pdrinfii exprimdlirnurit ci ereticii trebuesc deosebili de citre schizmatici 9i de.CAtre ceice formeazi adunEri ilegale, deoarece menlioneazi innod special pe cei dintAi, pe cei c.!e ai doilea qi pe cei de a1.treilea. Dar Pdrinlii infeleg aic! sub eretici nu pe ereticii in sen-'lul obisnuit gi mai strins, ci mai larg al cuvAntului, astfel ca aici.iunt a se infelege nu numai ereticii recunoscuti, ci

    -gi schizniaticiitl ceice tormeazi adunSri iiegale. Frln urmare ideia PirinlilorI'ar putea exprima gi in felul urrndtor : "noi oprim ca irnpotriva 'lpiscopulti! sd poaii ridica acuze orice fel de eretic, infeleg&ndlub cuvAntul eretic nu numai pe ceice propriu zis sunt atari gi-pe cari noi sau parinfii nogtri i-au conciamnat din cauza invdfi-turii lor gregite, ci 9i pe toli aceia, cari s'au ficut schizmatici,Drecurn gi pe ceice iormeazd aduniri ilegale impotriva episcopilorCtnonici, cu toate ci dinpii se infdfigeazd ca gi cdnd ar m:irtu-llel credinja ortodoxd". In scrierilc Sfinlilor Pdrinfi gilnviifitori-tof Bisericii schizmaticilor de foarte inulfe ori li se dd nuntirea"de erel ici. 9i la drept vot 'bind gi lsitn multc schizme, cari ia in--

    - i=- r ; Sint At , I l , I t t l ' r .

    ||

  • 114

    aeput au tinut inci la ortodoxie, dar mai apoi se indepirteazisuccesiv dela ortodoxie gi primesc vre-o erezie, de care dupiaceea nu se mai despart nici decum, In comentariile fericituluiIeronim s*ise la epistola apostoiului Pavel cdtre Tit citim:

    "lnterhaeresim et schisma'hoc esse arbitrantur, quod haeresis perver-sum dogma habeat; schisma propter episcopalem discussionemab ecclesia separetur. Quod quidem in principio aliqua ex parteintelligi potest. Caeterum nullum schisma non sibi aliquam con-figit haeresim, uf recte ab ecclesia recessisse videatur.,r) lar laAugustin: .Neque enim scissio vel schisma fieri potest, nisi d!-versum aliquid sequantur, qui faciunt: Flaeresis autem schismainveteratum'.t) Foarfe corect se consideri in canonul nostru ere-ticii de egali cu schismaticii, ca unii ce n'au dreptul de a ridicaacuze contra episcopului ortodox in chestiuni bisericegti, deoarecedAngii chiar in urma firei lor nu se pot rdbda de a nu ridica totfelul de acuze ndscocife irnpotriva episcopilor de cari s'au des-pirJit. Din cauza aceasta Atanasie nu permite meletienilor si fieacuzatorii sdi, deoarece ddnSii sunt schizmatici.

    "Meletiani enimsunto, zice dAnsul in apologla sa impotriva arienilor, - .qui accu-sant, quibus nulla tides habenda, utpote qui non iam solum, seda tempore beati Petri episcopi et martyris, schismatici fuerint etecclesiae inimici ; qui ipsi Petro insidiati, Achillam eius succesoremcalumniati sunt et Alexandrum apud ipsum imperatorenn accusarunf,Posfquam enim talia moliti sunt, Athanasium tandem adorti, nihilagunt a sua improbitate alienum.,s)

    Agadari canonul acesta in prima linie opregte pe eretici, peschizmatici gi apoi pe ceice fac aduniriilegale impotriva episco-pilor agezafi in chip carlonlc, sd rldice acuze impofriva episcopilor.'Canonul acesta a fost observat de citre toate Bisericile cregtine.din timpurile primare. Mirturie despre aceasta avem in canoanelesinoadelor dela Antiohia, Sardica gi Cartagina (128,129 Carf.; 14Antioh.; 3, 4, 5, Sardica). Atanasie ce! Mare, in apologia sa adre-sati citre impiralul Constanfiu, neagi orice importanfi acuzelorridicate impotriva sa de citre arienia). Agigderea reagheazi gi

    r) Hieronirn, Comment, in epist. ad Tit. cap. 3,!; Augustin, Contra Crescon. grammatic. l ib. It. cap. 7.:t) Athanas. Apolog. contra Arianos, cap. | 1.4) Athanas, ad irnp. Constantium apologia, cap. 2.

    115

    Augustin impoiriva acuzelor, pe cari re-au ridicat ereticii impo-triva ortodocgilorl). Iustinian, pdtruns de ideia de a apdra vazagilor, di o lege, prin care interzice ereticilor nu numaideq se constitui in.acuzafori, ci chiar gi de a figura ca martori im-potriva oriodoc$ilor:

    "Sancimus, contra ortodoxos quidem iitigan_tes nemini haeretico esse in testimonia communionem, sive ufraquepars ortodoxa sit, sive altera*z). Acelag lege a tost primiti apoifl in vasilicale gi sfabilegte ci ,ex haereticis Manichei...nulla info testimonium perhibeantns). In Nomocanonul in xlv tifluri gasimdetailat ingirafe dispozifiile legale, cari ating chestiunea o..uit"n).

    Afari de acegtia canonul interzice clericilor caferisifi gi lai-tilor afurisili si reclame pe episcop. Firegte cd acestora trebuia

    I se interzici tofal acest lucru, deoarece dupd lege cu tofiiluiau sd sfea sub iudecatd,gi, fiind acuzali, nu puteiu dispuiedreptul de a figura ca martori gi cu atAt mai pulin ca ingigiridice acuze. Acesfora li era interzis de a ridica acuze chiardupi canoanele mai vechi, de pildd gi dupi canoanele sinoa-or dela cartagina. In genere in privinfa aceasta in practica

    riceasci erau in vigoare aceleagi dispoziJii, cari in chestiunileerau in vigoare dupd legile civileb).

    Tuturor celorlalfi ,cari nu sunt eretici, nici excomunicafidinric5, nici nu stau sub acuzirn adaogi canonut, li se permite

    se constitue in acuzatori impotriua episcopului, daci au mo-l. Dar nic! in cazul acesta canonul nu di ctispozifia sa in mod

    Se cere anum'e ca respectivii si dea in scrls promisiunesunt gata de a se supune,aceleiagi pedepse, care s,ar da e_lpului acuzat, in cazul daci la cercetarea lucrurilor se va do-ci episcopul este nevinovat gi cd d6n9ii au.calomniat iruma!

    piscop-'.. condilia aceasta se cerea at&t de iegile bisericeFtigi de cele civile. La loan scolasticul cdt gi in Nomocanonulxlv titluri se consacri acestei chesfiuni capitole speciale. Indintdiu' gdsim tiflul xlv cu litulaiura urmitoare: oDe episco-qui acusantur et de iis qui ad acusandum debent, aut non

    l).Ar:gustin: nhacrcticorunr accrsatlone$ contrfl cattrolicunr presby-,

    Ltdnr i l tcro non fossunlus, ncc dcbcnr lsu, l lp Xs) r 'od


Recommended