ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul V•Numarul 249 (320) • 24 - 30 iulie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Mineritul motrean la cheremulsindicalistului Fluerãtoru
p a g
3
Paraºutele luiHolingher
pângãrescBiblia
Paraºutele luiHolingher
pângãrescBiblia
Paraºutele luiHolingher
pângãrescBiblia
Paraºutele luiHolingher
pângãrescBiblia
Paraºutele luiHolingher
pângãrescBiblia
Paraºutele luiHolingher
pângãrescBiblia
Paraºutele luiHolingher
pângãrescBiblia
Paraºutele luiHolingher
pângãrescBiblia
Paraºutele luiHolingher
pângãrescBiblia
Scandal de Gorj24 iulie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
DirectorDirectorDirectorDirectorDirector
Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef
TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada
RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori
wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]
ISSN1584-2630
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]
Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu
vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativ
3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).
ARTEGO
Minerii surprinºi de un incendiu însubteranul Minei Zegujani au fost salvaþi
Minerii surprinşi, joi dimineaţă,
de un incendiu izbucnit în
subteranul Minei Zegujani, din
judeţul Mehedinţi, au fost salvaţi, ei
nefiind intoxicaţi cu fum, şi nici arşi.
Potrivit reprezentanţilor
Inpsectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă, cei patru mineri care mai
rămăseseră în subteran au reuşit să
iasă la suprafaţă “pe picioarele lor”
şi nu au suferit nici intoxicaţii cu
fum, şi nici arsuri, la ora transmiterii
acestei ştiri incendiul fiind sub
control, astfel că intervenţia
pompierilor ISU nu a mai fost cerută,
aceştia fiind însă pregătiţi să
intervină în momentul în care li s-ar
solicita acest lucru.
Mai mulţi salvatori minieri de la
Staţia Centrală de Salvare din
Petroşani fuseseră chemaţi să
intervină, joi dimineaţă, la incendiul
din mina Zegujani din Mehedinţi,
însă un reprezentant al CNH
Petroşani a declarat că acţiunea nu
va mai avea loc în condiţiile în care
cei patru mineri prinşi în subteran
au fost scoşi la suprafaţă.
“Am fost solicitaţi să intervenim la
o operaţiune de salvare minieră la
exploatarea de la Zegujani, din
judeţul Mehedinţi, unde a avut loc
un foc de mină transformat în
incendiu”, a declarat, joi,
corespondentului MEDIAFAX,
directorul general al CNH,
Constantin Jujan.
Potrivit sursei citate, de la Staţia
Centrală de Salvare din Petroşani
urmau să plece 16 salvatori
profesionişti.
Şeful Serviciului de Securitate şi
Sănătate în Muncă din cadrul CNH,
Petre Drăgoescu, a declarat că
acţiunea nu va mai avea loc, întrucât
cei patru mineri blocaţi în subteran
au fost scoşi şi sunt în viaţă.
Patru mineri au fost prinşi în
subteran la mina Zegujani, din
judeţul Mehedinţi, în urma unui
incendiu care a izbucnit, joi
dimineaţă, în jurul orei 5.10, la o
galerie de evacuare a cărbunelui, un
punct de lucru situat la un kilometru
şi jumătate în subteran.
Un grup de 21 de mineri au reuşit
să iasă la timp, prin fum, dar patru
colegi ai lor rămăseseră blocaţi în
subteran.
Din primele informaţii, incendiul
s-ar fi produs, cel mai probabil, de la
un scurtciruit la prima bandă
transportatorare a cărbunelui de la
punctul de lucru respectiv.
Scandal de Gorj24 iulie 3
Mineritul motrean la cheremulsindicalistului Fluerãtoru
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
„Concediile de aºteptare” care vor fi„Concediile de aºteptare” care vor fi„Concediile de aºteptare” care vor fi„Concediile de aºteptare” care vor fi„Concediile de aºteptare” care vor fiimpuse în minerit pentru 250-300 deimpuse în minerit pentru 250-300 deimpuse în minerit pentru 250-300 deimpuse în minerit pentru 250-300 deimpuse în minerit pentru 250-300 depersoane din rândul celor care ºi-aupersoane din rândul celor care ºi-aupersoane din rândul celor care ºi-aupersoane din rândul celor care ºi-aupersoane din rândul celor care ºi-au
petrecut viaþa dând þãrii cãrbune îipetrecut viaþa dând þãrii cãrbune îipetrecut viaþa dând þãrii cãrbune îipetrecut viaþa dând þãrii cãrbune îipetrecut viaþa dând þãrii cãrbune îiînspãimântã pe angajaþii din subteranînspãimântã pe angajaþii din subteranînspãimântã pe angajaþii din subteranînspãimântã pe angajaþii din subteranînspãimântã pe angajaþii din subteran
care aratã cu degetul spre proprii lidericare aratã cu degetul spre proprii lidericare aratã cu degetul spre proprii lidericare aratã cu degetul spre proprii lidericare aratã cu degetul spre proprii lidericonsiderându-i mai vinovaþi decât crizaconsiderându-i mai vinovaþi decât crizaconsiderându-i mai vinovaþi decât crizaconsiderându-i mai vinovaþi decât crizaconsiderându-i mai vinovaþi decât criza
financiarã pentru situaþia în care s-afinanciarã pentru situaþia în care s-afinanciarã pentru situaþia în care s-afinanciarã pentru situaþia în care s-afinanciarã pentru situaþia în care s-aajuns. În timp ce SNLO ia mãsuri care-iajuns. În timp ce SNLO ia mãsuri care-iajuns. În timp ce SNLO ia mãsuri care-iajuns. În timp ce SNLO ia mãsuri care-iajuns. În timp ce SNLO ia mãsuri care-iafecteazã direct pe muncitorii de rândafecteazã direct pe muncitorii de rândafecteazã direct pe muncitorii de rândafecteazã direct pe muncitorii de rândafecteazã direct pe muncitorii de rând
pentru a putea ieºi din situaþia dificilã înpentru a putea ieºi din situaþia dificilã înpentru a putea ieºi din situaþia dificilã înpentru a putea ieºi din situaþia dificilã înpentru a putea ieºi din situaþia dificilã încare se aflã, principalele surse alecare se aflã, principalele surse alecare se aflã, principalele surse alecare se aflã, principalele surse alecare se aflã, principalele surse ale
situaþiei financiare deficitare din sectorsituaþiei financiare deficitare din sectorsituaþiei financiare deficitare din sectorsituaþiei financiare deficitare din sectorsituaþiei financiare deficitare din sectorrãmân în picioare.rãmân în picioare.rãmân în picioare.rãmân în picioare.rãmân în picioare.
Interese mai mariInterese mai mariInterese mai mariInterese mai mariInterese mai maridecât bineledecât bineledecât bineledecât bineledecât binele
salariaþilorsalariaþilorsalariaþilorsalariaþilorsalariaþilorTrimiterea în concedii de
aşteptare, cu plata a 70% din
salariu, a aproximativ 300 de
persoane din rândul
salariaţilor din subteran nu a
fost ideea conducerii
unităţilor de subteran şi nici
a celei de la SNLO, ci a
reprezentanţilor sindicatelor
din zona Motru, adică din
partea celor la care angajaţii
cotizează regulat pentru a le
apăra interesele. Eminenţa
cenuşie a sindicatelor
miniere din zonă, Cristea
Fluerătoru, celebru deja
pentru şmenurile făcute de-a
lungul anilor, este şi de data
asta în mijlocul acţiunii.
Soarta celor care urmează a
fi afectaţi de soluţia găsită
pentru a depăşi criza nu-l
interesează deloc pe
Fluerătoru, scopul său
principal fiind salvarea
afacerilor proprii pe care le
derulează de ani buni în
minerit şi pe care le va
derula, cu siguranţă, şi de
acum încolo.
În timp ce mineritul de
subteran se zbate să nu-şi
dea şi ultima răsuflare,
Cristea Fluerătoru îngraşă
conturile firmelor personale
din banii care, dacă nu ar fi
risipiţi, ar putea fi folosiţi
pentru a salva măcar o parte
din situaţie.
Nu demult, EMS Motru -
sectorul independent
Ploştina a cheltuit 800 de
milioane de lei vechi pentru
renovarea sediului
administrativ chiar de către
una dintre firmele
sidicalistului Fluerătoru, SC
Tiseco-Construct SRL. În
afară de a pune termopane
la vestiarele unde se
schimbă câţiva maiştrii şi
ingineri, renovarea făcută de
firma lui Fluerătoru a constat
doar într-o spoială cu var,
una extrem de costisitoare
de altfel.
O altă firmă a aceluiaşi
lider de sindicat, SC Iniţiativa
Grup SRL, nu pare deloc
atinsă de criza financiară
atâta timp cât mineritul îi
pompează bani pentru
activităţi prestate la EMS
Motru, EMC Motru şi BATS
Motru, unde mai prestează şi
salariaţii a două firme
aparţinând sindicatelor
miniere, Olservmin SRL şi
Carserv SRL. În timp ce din
subteran vor trebui să plece
sute de oameni, la aceste
firme se fac angajări ca în
timpurile cele bune.
Crizã, dar nu ºiCrizã, dar nu ºiCrizã, dar nu ºiCrizã, dar nu ºiCrizã, dar nu ºipentru Fluerãtorupentru Fluerãtorupentru Fluerãtorupentru Fluerãtorupentru Fluerãtoru
În urmă cu doar două
luni, SC Iniţiativa Grup SRL
şi-a mărit numărul de
angajaţi pentru activităţi de
pază la Ploştina, angajaţi
care nici măcar n-au prestat
efectiv fiind ocupaţi cu
lucrări la firma de
construcţii a aceluiaşi
Fluerătoru.
EMS Motru decontează
lunar cheltuielile făcute cu
vreo şapte angajaţi ai Casei
Sindicatelor Motru, locaţie
pusă la dispoziţia exlusivă a
lui Cristea Fluerătoru care-şi
are aici cartierul general.
Liderul de sindicat
dispune cum pofteşte de
Casa Sindicatelor, el fiind
cel care încasează chiria de
la firmele care deţin aici
spaţii închiriate, dându-le în
schimbul banilor facturi
emise pe numele Federaţiei
Sindicatelor Motru, federaţie
desfinţată în anul 2003.
Deşi chiriile au fost
încasate regulat, Fluerătoru
nu vrea să împartă banii cu
nimeni, nici măcar cu
societatea de furnizare a
agentului termic şi apei,
UATAA Motru, către care
Casa Sindicatelor are o
datorie de peste 2,5 miliarde
de lei vechi.
Priceput la orice
activitate din care ies mulţi
bani fără un efort prea
mare, Cristea Fluerătoru
asigură, tot în sectorul
minier, şi asistenţă sanitară
prin firma Ambu Force SRL,
unde este asociat cu doi
angajaţi ai SNLO. Pentru că
o investiţie serioasă nu
aduce un profit pe măsură,
maşinile folosite sunt foste
furgonete de marfă, un pic
modificate pentru pentru a
respecta cât de cât
condiţiile legale.
În timp ce Fluerătoru şi
alţii de teapa sa căpuşează
din toate părţile mineritul,
angajatul de rând care are
ca singură sursă de venit
salariu pentru care trudeşte
din greu lună de lună, riscă
să rămână pe drumuri
pentru că SNLO nu este
dispusă să eradicheze
adevăratele probleme din
minerit.
Scandal de Gorj24 iulie4
UNIVERSITATEA LIBERÃINTERNAÞIONALÃ DIN MOLDOVA
II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:
1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiuneasistemului financiar bancar , Gestiunea sistemului deevidenta contabila si audit, Politici sociale europene ºisecuritate regionalã, Gestiunea turismului ºi serviciilorhoteliere, Politici economice în afaceri internaþionale, Studiiºi politici regionale.
Durata studiilor1 ½ ani.2. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50
locuri;Durata studiilor 2 ani3. ASISTENTA SOCIALA: Management ºi consiliere in asistenta
sociala, Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50
locuriDurata studiilor 2 ani
III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE - Economie ºi management -10 locuri - Economie mondiala, relaþii economice
internaþionale – 10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani
IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.
ÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVAAAAA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITACREDITACREDITACREDITACREDITAAAAATÃTÃTÃTÃTÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002
DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICAPUBLICAPUBLICAPUBLICAPUBLICATÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITORULORULORULORULORUL OFICIAL OFICIAL OFICIAL OFICIAL OFICIAL ALALALALAL ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1111111/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI AAAAATESTTESTTESTTESTTESTAAAAATÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRU
CALITCALITCALITCALITCALITAAAAATEATEATEATEATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, VIENA, VIENA, VIENA, VIENA, AUSTRIAAUSTRIAAUSTRIAAUSTRIAAUSTRIA
Centrul de Orientare şi selecţie pentru
studii al U.L.I.M. Tg-Jiu
Tg-Jiu, str. Eroilor, nr. 6, judeţul Gorj
Tel. 0253/214019; fax: 0253/211027
e-mail: [email protected]
I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:
1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani.
2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞà SOCIALÕ Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani
3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÕ Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani
4. INFORMATICà ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani 5. MEDICINÕ Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuri Durata studiilor 3 ½6. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani
ARE CELE MAI MICI TAXE LA FORMELE DE ÎNVÃÞÃMÂNT CE SE DESFêOARà ÎN CADRUL ACESTEIA ASTFEL:FACULTATE 350 EURO/AN; MASTERAT 400 EURO/AN; DOCTORAT 600-800 EURO/AN (în funcþie de specializare)
Scandal de Gorj24 iulie 5
CE Turceni a încheiatcontractul cu BERD
Complexul Energetic
Turceni si BERD au semnat,
marţi 21 iulie, acordul de
împrumut pentru
reabilitarea şi modernizarea
blocului energetic nr. 6, din
cadrul obiectivului de
investiţii Reabilitare şi
Modernizare blocuri
energetice nr. 3 şi 6 din
cadrul CE Turceni, în
prezenta ministrului
Economiei, Adriean Videanu
şi a Directorului Grup
Energie BERD, Riccardo
Puliti. Din partea BERD
documentul a fost semnat de
Louis Borgo, Bancher Senior,
Grup Energie, iar din partea
Complexului Energetic
Turceni de Eugen Tunaru,
Director General.
Finantarea, în valoare de
170 milioane euro este
destinata reabilitarii si
modernizarii unei unitati de
generare a energiei a
complexului energetic
Turceni. Aceasta va contribui
la reducerea nivelului de
emisii daunatoare de gaze de
sera si va intari pozitia
complexului energetic
Turceni pe o piata a energiei
din ce in ce mai competitiva.
Imprumutul a fost
suprasubscris, ceea ce va
permite BERD si
Complexului Energetic
Turceni sa mareasca
finantarea de la 150 milioane
euro la 170 milioane euro.
BERD va acorda 80 milioane
euro, iar 70 milioane euro
vor fi sindicalizate de la un
grup de banci comerciale,
din care fac parte Erste
Bank, Societe Generale,
UniCredit si Intesa Sanpaolo.
Banca de Comert si
Dezvoltare a Regiunii Marii
Negre (BCDMN) va oferi un
imprumut paralel de 20
milioane euro. Costurile
suplimentare ale proiectului
vor fi suportate de catre
complexul energetic Turceni
din surse proprii.
Prin acest proiect, al carui
cost total este estimat la 224
millioane euro, se au in
vedere proiectarea,
achizitionarea, punerea in
functiune si instalarea
echipamentelor necesare
pentru modernizarea Unitatii
6. Dupa finalizarea lucrarilor,
unitatea modernizata se va
numara printre centralele
termice cu cel mai redus
nivel de emisii de carbon din
Europa, si se va conforma
standardelor de mediu din
Uniunea
EuropeanaReformele
implementate cu succes
precum si liberalizarea pietei
energie au facut din Romania
un lider regional in
domeniul energiei.
“Reabilitarea si
modernizarea unitatii 6 a
Complexului Energetic
Turceni reprezinta un
obiectiv de investitii
important pentru Romania,
fiind parte a unui program
mai amplu al Ministerului
Economiei de a sustine
accesul companiilor
romanesti la pietele
financiare interne si
internationale”, a precizat
Adriean Videanu, ministrul
economiei. “BERD sprijina
eforturile Romaniei de
continuare a reformei si
modernizare a sectorului
energetic, oferind fondurile
necesare pentru investitiile
urgente din acest sector.
Interesul manifestat de
creditori in contexul
financiar actual este
impresionant. Acest
imprumut va sprijini
complexul energetic Turceni
sa-si imbunatateasca
eficienta si sa adopte cele
ma
bune practici comerciale,
consolidandu-si pozitia pe
piata romaneasca si pe piata
regionala,” a spus Riccardo
Puliti, Director al
Departamenului BERD
pentru Energie.
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]
Scandal de Gorj24 iulie6
prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]
Ca nişte simpli cetăţeni care judecă
faptele trăind într-o realitate în care
legea trebuie să fie etalonul dreptăţii,
să ne amintim că în atenţia Comisiei
Europene s-a aflat cel de-al cincilea
raport privind progresele realizate de
România în domeniul justiţiei şi luptei
împotriva corupţiei, iar în timp ce
“fascinanta Românie” a primit 16
recomandări ale oficialilor de la
Bruxelles, Consiliul Superior al
Magistraturii este criticat cu
moderaţie, fiind încurajat să
coopereze mai mult cu Ministerul
Public pentru a-şi intensifica
activitatea, contribuind la reformarea
reală a sistemului. Alte observaţii la
adresa justiţiei se referă la
îmbunătăţirea pregătirii personalului
judiciar, accelerarea măsurilor de
prevenire a corupţiei şi consolidarea
rolului ÎCCJ, iar mulţi comentatori
apreciază că prin aceste atenţionări,
se pare că Justiţia noastră…cade în
picioare, iar în particular, pur şi
simplu…o doare în coate!
Poate merită subliniat că una dintre
recomandări priveşte adoptarea unei
legi îndreptate spre eliminarea
suspendării judecării cauzelor, atunci
când se invocă excepţii de
neconstituţionalitate. Se apreciază că
va fi important ca executivul să
convină cu legiuitorul asupra
modificării legii privind funcţionarea
Curţii Constituţionale, astfel încât să se
elimine suspendarea judecării
cauzelor dacă pârâtul/învinuitul
invocă excepţia de
neconstituţionalitate. Documentul
susţine că excesele de natură
procedurală care implică invocarea
excepţiei de ilegalitate, care duce, la
rândul său, la suspendarea judecării
cauzei, trebuie limitate prin lege.
Aceste probleme, care duc la întârzieri
inacceptabile, ar trebui abordate, fie
în dezbaterile viitoare privind
codurile de procedură, fie mai
devreme, prin modificarea normelor
de punere în aplicare. Se apreciază că
noul Cod Penal, în mod paradoxal,
scade pedepsele pentru corupţie,
ceea ce e în contradicţie cu eforturile
de combatere a corupţiei, de până
acum, ca să nu mai vorbim de faptul
că DNA este din nou apreciată ca
având un parcurs pozitiv de
“investigaţii non-partinice”,
respingându-se acuzaţiile cum că
instituţia s-ar afla “sub papuc” politic!!
Renumirea lui Daniel Morar în fruntea
DNA, în februarie 2009, este
considerată “un pas important în lupta
anticorupţie”, cu aceeaşi nonşalanţă,
dar şi pe un ton elegant, Comisia
radicand în slăvi activitatea ANI,
despre care se afirmă că a avut
rezultate bune! Cu multă grijă, pentru
a nu răni orgoliile slujitorilor balanţei,
Comisia a criticat codurile, despre
care a afirmat că nu au fost în
totalitate revizuite, motiv pentru care
a fost nevoie de completare prin
Ordonanţe de Urgenţă. Comisia va
face, prin intermediul raportului, 16
recomandări pentru România, urmând
ca să avem o nouă monitorizare în
vara anului 2010. Se mai subliniază că
progresele din sistemul juridic
românesc, cum ar fi adoptarea celor
două Coduri, sunt prea mici pentru ca
executivul european să ia în
considerare scoaterea Bucureştiului
de sub mecanismul de cooperare şi
verificare înfiinţat în 2007, pentru a
garanta implementarea reformelor în
justiţie şi rezultate în lupta
anticorupţie! Se pare că bilele negre
ale României sunt blocarea anchetelor
penale în Parlament şi tergiversarea
cazurilor de corupţie la instanţe, iar
dintre primele comentarii privind
raportul, să reţinem şi pe cel al
europarlamentarului PSD, Adrian
Severin, care a spus că “Este cel mai
prost raport pe care l-a produs
comisia în cadrul acestui mecanism,
pentru că este un raport cu bătaie
politică”, a declarat eurodeputatul,
dorind să precizeze că nu vorbeşte ca
unul dintre oamenii politici români, ci
“ca membru al Legislativului
european care trebuie să monitorizeze
activitatea Comisiei”.
Cu siguranţă, nu este un secret
faptul că în ochii opiniei publice,
Justiţia nu este independentă în
judecarea faptelor de corupţie, în
principal din cauza politicienilor.
la 1 la 5, unde 1 este perceput ca fiind
cel mai puţin corupt, iar 5 este total
afectat de acest flagel. Cele două sunt
urmate de sistemul judiciar cu 3,8
puncte, de Poliţie şi de sistemul
sanitar, la egalitate, cu 3,7 puncte. Să
amintim că la doi ani şi jumătate de la
aderarea la UE, jumătate dintre
români consideră că eforturile
guvernanţilor în combaterea corupţiei
sunt ineficiente, iar scandalurile care
au marcat agenda publică au dus la
deteriorarea imaginii instituţiilor
publice, alterând încrederea
cetăţenilor în potenţialul acţiunilor lor,
ca urmare a politizării discursului
anticorupţie şi a suspiciunilor de
partizanat! Indiscutabil, raportul de
ţară, din acest an, a arătat mai mult ca
oricând că se adresează doar clasei
politice şi că nu are nimic comun cu
românul simplu. Ca de obicei, Comisia
Europeană s-a oprit mai puţin asupra
realităţilor de zi cu zi, asupra
problemelor concrete cu care se
confruntă cetăţeanul, dovedindu-se
prea puţin sau chiar deloc interesată
de modul în care îşi tergiversează
dosarele penale “profitorii tranziţiei”
sau de faptul că Parlamentul, cu mare
greutate discută aprobarea începerii
urmăririi penale a senatorilor şi
deputaţilor corupţi.
Cât despre voinţa politică de a
lupta cu marea corupţie, sintagma
aceasta a devenit deja un şablon
lipsit de conţinut, iar pentru ca
românul să creadă că Bruxelles-ul
ştie că el există, că îi pasă de
problemele lui şi că le cunoaşte
îndeajuns, raportul de ţară ar fi
trebuit să vorbească despre
umilinţele la care este supus
cetăţeanul atunci când este nevoit să
intre în contact cu instanţele de
judecată din România, pentru
indiferent ce fel de problemă, de la o
banală amendă rutieră până la un
partaj sau un proces penal. Procese
care durează ani de zile, soluţii
diferite date în acelaşi dosar de
instanţe diferite, magistraţi
superficiali, corupţi sau incompetenţi
care interpretează probele după
ureche, săli de judecată mizere şi
neaerisite, o birocraţie absurdă prin
care trebuie să treci ca să obţii o
fotocopie dintr-un dosar etc. Acestea
sunt doar o parte dintre problemele
cotidiene ale românilor, iar, în esenţă,
Raportul Comisiei Europene
demonstrează clar, că şi de această
dată justiţia cade în picioare şi o
doare în coate!
Astfel, o treime dintre cetăţeni afirmă
că li s-a cerut şpagă, iar acestea sunt
concluziile sondajului realizat cu
puţin timp în urmă pe un eşantion de
1.143 persoane de peste 17 ani,
considerat reprezentativ pentru
populaţia adultă a României, cu o
eroare de +/-2,9% la un nivel de
încredere de 95%. Se precizează că
multe dintre campaniile anticorupţie
promovate în mass-media, începând
din 2007, nu au fost prea utile pentru
34% dintre respondenţi şi inutile
pentru alţi 21% dintre cetăţeni, iar 91%
dintre persoanele intervievate, nu au
reţinut nici un slogan din toate aceste
campanii. Referitor la campaniile
publice anticorupţie derulate în
ultimii trei ani, 60% dintre respondenţi
au auzit de campania “Nu da şpagă”,
38% au aflat de spotul “Eu nu dau
şpagă”, iar 32% dintre subiecţi au auzit
de campania “Combate şi tu corupţia”,
în principal de la televizor şi din presa
scrisă. O treime dintre intervievaţi
afirmă că s-au confruntat cu situaţii în
care li s-a cerut, direct sau indirect, să
dea şpagă. La întrebarea dacă justiţia
este independentă în judecarea
faptelor de corupţie, 24% dintre
intervievaţi răspund că în mare
măsură NU, iar alţi 35% susţin cu
siguranţă că nu. Totalul celor care nu
au încredere în independenţa justiţiei
se ridică la un procent de 79%. În
topul celor care intervin cel mai
adesea pentru a influenţa judecarea
faptelor de corupţie, intervievaţii au
plasat pe primul loc politicienii, cu
27%, locul doi este adjudecat de
oamenii cu suficienţi bani (21%), iar
culmea, pe locul trei se află, cu 11%,
poliţiştii, cei care, cel puţin teoretic, ar
trebui să vegheze la respectarea legii,
şi nu la ocolirea ei! Să nu ne mai
mirăm, atunci când percepţia generală
asupra „corupţiei“ sau „mitei“ nu
contribuie întotdeauna la scăderea în
amploare a acestor fenomene ci,
dimpotrivă, recompensează, pe cei
care le practică, prin sintagme
admirative! Potrivit aceluiaşi indicator
al percepţiei asupra fenomenului
corupţiei, România este pe locul patru
(după Macedonia, Kosovo şi Albania)
şi face parte, la nivel mondial, din
„plutonul fruntaş al ţărilor percepute
ca fiind corupte” (Albania,
Cambodgia, Camerun, Macedonia,
Kosovo, Nigeria, Pakistan, Filipine şi
Senegal). Se apreciază că partidele şi
parlamentul sunt “notate” la capitolul
„corupţie” cu 3,9 puncte pe o scară de
JUSTIÞIA CADE ÎN PICIOARE ªIACUZÃ UNELE DURERI ÎN COATE!
Scandal de Gorj24 iulie 7
Fiul preºedintelui PNL Gorj, Dan IlieMorega, victimã a jocurilor politice
Dragoº Morega, fiul deputatului PNL, a fostDragoº Morega, fiul deputatului PNL, a fostDragoº Morega, fiul deputatului PNL, a fostDragoº Morega, fiul deputatului PNL, a fostDragoº Morega, fiul deputatului PNL, a fostschimbat din funcþia de director de Dezvoltare alschimbat din funcþia de director de Dezvoltare alschimbat din funcþia de director de Dezvoltare alschimbat din funcþia de director de Dezvoltare alschimbat din funcþia de director de Dezvoltare al
Hidroelectrica Târgu-Jiu, dupã ce anterior ocupaseHidroelectrica Târgu-Jiu, dupã ce anterior ocupaseHidroelectrica Târgu-Jiu, dupã ce anterior ocupaseHidroelectrica Târgu-Jiu, dupã ce anterior ocupaseHidroelectrica Târgu-Jiu, dupã ce anterior ocupaseaceastã funcþie timp de patru ani la rând fãrã a-iaceastã funcþie timp de patru ani la rând fãrã a-iaceastã funcþie timp de patru ani la rând fãrã a-iaceastã funcþie timp de patru ani la rând fãrã a-iaceastã funcþie timp de patru ani la rând fãrã a-i
contesta cineva calitãþile de bun managercontesta cineva calitãþile de bun managercontesta cineva calitãþile de bun managercontesta cineva calitãþile de bun managercontesta cineva calitãþile de bun manager. Culmea. Culmea. Culmea. Culmea. Culmeaeste cã Dragoº Morega a fost schimbat din funcþieeste cã Dragoº Morega a fost schimbat din funcþieeste cã Dragoº Morega a fost schimbat din funcþieeste cã Dragoº Morega a fost schimbat din funcþieeste cã Dragoº Morega a fost schimbat din funcþie
chiar atunci când era în concediul de odihnã.chiar atunci când era în concediul de odihnã.chiar atunci când era în concediul de odihnã.chiar atunci când era în concediul de odihnã.chiar atunci când era în concediul de odihnã.Despre faptul cã fiul sãu a cãzut în plasa jocurilorDespre faptul cã fiul sãu a cãzut în plasa jocurilorDespre faptul cã fiul sãu a cãzut în plasa jocurilorDespre faptul cã fiul sãu a cãzut în plasa jocurilorDespre faptul cã fiul sãu a cãzut în plasa jocurilor
politice de culise, liberalul-ºef Dan Ilie Morega le-apolitice de culise, liberalul-ºef Dan Ilie Morega le-apolitice de culise, liberalul-ºef Dan Ilie Morega le-apolitice de culise, liberalul-ºef Dan Ilie Morega le-apolitice de culise, liberalul-ºef Dan Ilie Morega le-adat o replicã pe mãsurã social-democraþilordat o replicã pe mãsurã social-democraþilordat o replicã pe mãsurã social-democraþilordat o replicã pe mãsurã social-democraþilordat o replicã pe mãsurã social-democraþilor, cei, cei, cei, cei, cei
care i-au schimbat bãiatul din funcþia de managercare i-au schimbat bãiatul din funcþia de managercare i-au schimbat bãiatul din funcþia de managercare i-au schimbat bãiatul din funcþia de managercare i-au schimbat bãiatul din funcþia de managerpe care o ocupase prin concurs la sucursalape care o ocupase prin concurs la sucursalape care o ocupase prin concurs la sucursalape care o ocupase prin concurs la sucursalape care o ocupase prin concurs la sucursalaHidroelectrica. Cel mai afectat a fost DragoºHidroelectrica. Cel mai afectat a fost DragoºHidroelectrica. Cel mai afectat a fost DragoºHidroelectrica. Cel mai afectat a fost DragoºHidroelectrica. Cel mai afectat a fost Dragoº
Morega, deoarece s-a þinut departe de lupteleMorega, deoarece s-a þinut departe de lupteleMorega, deoarece s-a þinut departe de lupteleMorega, deoarece s-a þinut departe de lupteleMorega, deoarece s-a þinut departe de luptelepolitice ale tatãlui sãu, însã recent a cãzut victimã apolitice ale tatãlui sãu, însã recent a cãzut victimã apolitice ale tatãlui sãu, însã recent a cãzut victimã apolitice ale tatãlui sãu, însã recent a cãzut victimã apolitice ale tatãlui sãu, însã recent a cãzut victimã a
„pohtei” PSD de a-ºi împinge activul de partid în„pohtei” PSD de a-ºi împinge activul de partid în„pohtei” PSD de a-ºi împinge activul de partid în„pohtei” PSD de a-ºi împinge activul de partid în„pohtei” PSD de a-ºi împinge activul de partid înfuncþii de conducere importante din judeþul Gorj.funcþii de conducere importante din judeþul Gorj.funcþii de conducere importante din judeþul Gorj.funcþii de conducere importante din judeþul Gorj.funcþii de conducere importante din judeþul Gorj.
Alin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin [email protected]
Dragoş Morega a declarat
că va contesta în instanţă
decizia de schimbare a sa
din funcţia de director
Dezvoltare de la
Hidroelectrica Târgu-Jiu.
Tatăl său, deputatul PNL,
Dan Ilie Morega, s-a arătat
însă mult mai tranşant în
declaraţii şi a promis că le
plăti cu aceeaşi monedă
celor care au luat o astfel de
decizie, Morega fiind pe
picior de război cu PSD în al
cărui cuvânt nu mai crede.
Funcţia deţinută de Dragoş
Morega până la momentul
deciziei de a fi schimbat, a
fost ocupată de secretarul
executiv al PSD Gorj Andrei
Maioreanu, cel care ulterior
preluării funcţiei a şi plecat
în concediu în străinătate.
Totodată, în postul de
director general a fost
promovat un alt PSD-ist,
Cătălin Tilea, nimeni altul
decât ginerele lui Corneliu
Popescu, vicepreşedinte al
PSD Gorj şi al Consiliului
Judeţean Gorj. Aceste
schimbări au fost făcute în
grabă, după ce foştii şefi ai
sucursalei au fost chemaţi de
urgenţă la sediul companiei
pentru a semna, chipurile,
nişte hârtii, care nu erau însă
nimic atlceva decât propriile
demisii. Schimbarea a fost
făcută pe uşa din dos, deci
aproape neoficială, fără
participarea „marelui” Victor
Ponta, cel care dacă nu ar fi
fost tras şi remorcat de
primarul Florin Cârciumaru,
nu ar mai fi văzut în viaţa lui
cum arată un mandat de
deputat.
Dragoº Morega,Dragoº Morega,Dragoº Morega,Dragoº Morega,Dragoº Morega,afectat de schimbareafectat de schimbareafectat de schimbareafectat de schimbareafectat de schimbare
Despre faptul că fiul său a
fost înlăturat din funcţie,
liberalul Morega spune că
acesta va contesta în
instanţă decizia, apreciind-o
ca ilegală. “Fiul meu era în
concediu atunci
când l-au sunat să
vină repede la birou
şi să semneze o
hârtie. Nu a avut
niciodată probleme
la locul de muncă, a
avut rezultate foarte
bune în
permanenţă, iar
acum l-au schimbat
strict pe criterii
politice, asta deşi
atunci când PNL a
fost la guvernare
Maioreanu a rămas
director în cadrul Societăţii
Lignitului, la Unitatea de
Valorificare a Activelor
Rovinari, fără probleme. Mai
mult, eu am fost de acord şi
ca ginerele lui Corneliu
Popescu să fie promovat
director adjunct, am fost
consultat, mi-am dat cu
părerea, dar ei acum au
procedat absolut mojiceşte”
afirmă cu indignare
deputatul liberal.
În continuare, Morega a spus
că “le voi face eu visele
frumoase de mă vor ţine
minte până când voi muri.
De nu vor spune ei şi laptele
de l-au supt de la mamele lor
dacă vor un război în care să
implice şi familiile. Eu
totdeauna am considerat că
familiile nu trebuie implicate
în luptele politice, dar dacă
asta vor, asta vor avea”.
Dragoº Morega aDragoº Morega aDragoº Morega aDragoº Morega aDragoº Morega aocupat funcþia prinocupat funcþia prinocupat funcþia prinocupat funcþia prinocupat funcþia prin
concursconcursconcursconcursconcursDespre perioada de studii
a fiului său, dar şi despre
parcursul carierei pe care l-a
avut, liderul PNL Gorj a
precizat: “Poate că am crezut
că este dragoste părintească,
dar cred că e şi o formă de
egoism să dorim să ne ţinem
copiii aproape de noi.
Recunosc faptul că putea să
plece în Germania, pentru că
profesorul lui de la masterat,
la care a luat 10, s-a mutat
acolo şi i-a oferit o slujbă,
Dragoş terminând şi facultatea
cu nota maximă la Timişoara
la profilul hidro, la ingineria
mediului. Am zis că e mai
bine să fie aproape de casă,
pentru ca, uite, să vină unu ca
Maioreanu şi să-l dea la o
parte. Cei de la PSD l-au pus
pe Maioreanu că poate vor să
vândă şi Hidroelectrica la fier
vechi, că asta face Maioreanu
la UVA, vinde fier vechi
pentru că altceva oricum nu
ştie. El va ajunge la lada de
fier vechi a politicii, dacă nu
îşi dă seama. Este extrem de
neplăcută situaţia în care am
fost pus şi felul în care au
procedat ei”.
TTTTTrânte politicerânte politicerânte politicerânte politicerânte politiceDupă decizie de
schimbare a fiului său din
funcţie, deputatul PNL a
promis că va deveni
adversarul numărul 1 al
social-democraţilor la
Gorj. ”Am văzut acum
mârlănia de care au putut să
dea dovadă. Să se aştepte din
partea mea la tot ceea ce e
mai frumos pentru ei.
Ghilimelele la frumos le
subînţelegeţi, sper. Sunt hoţi
de hoţi, fără prestanţă pentru
partid sau populaţia care i-a
votat şi care au luat toate
posturile de conducere
numai ca să-şi pună acoliţii
acolo. Maioreanu nici nu
primise hârtia de numire şi
avea şedinţă acolo că era
mare şef. Dacă vor să se lupte
cu mine, să se lupte cu mine,
dar nu cu familia. Aceşti
mârlani vor primi ceea ce
merită din partea mea” a
declarat tranşant liderul PNL
Gorj Dan Ilie Morega.
Se moare cu zile pe holurilePoliclinicii Târgu-Jiu
Indolenţa şi dezinteresul
sunt cuvintele de ordine ale
cadrleor medicale faţă de
bolile celor care vin să
caute un ajutor la
Policlinica Târgu-Jiu. De
această dată este vorba de
o persoană care a fost ţinut
mai bine de o jumătate de
oră cu targa pe holul
Policlinicii din Tg-Jiu, în
cauză fiind un pacient
internat în Secţia de Terapie
Intensivă a Spitalului
Judeţean de Urgenţă care a
fost transportat cu targa în
Ambulatoriu pentru a i se
face o gastroscopie.
Bărbatul a fost însoţit de
două asistente şi a stat pe
targă la uşa cabinetului
printre mulţimea de oameni
buluciţi în holurile la care
temperatura depăşea 40 de
grade Celsius. Ba mai mult,
Ignorându-se cu desăvârşire
stare gravă în care se afla,
bolnavul a fost nevoit să-şi
ţină singur perfuzia,
deoarece asistentele avea în
dezbatere discuţii mondene.
Gorjeanul a fost adus din
Secţia de Terapie Intensivă a
Spitalului Judeţean, ceea ce
însemnă că stare de sănătate
a pacientului era cât se
poate de gravă. Faţă de acest
incident, moşulică
Constantin Pălivan,
directorul adjunct al
Spitalului Judeţean de
Urgenţă, nu are nimic de
declarat deoarece totul i se
pare normal. „Se ştie foarte
bine că dacă un bolnav este
în cabinet în momentul
examinării, nu este altă
posibilitate decât ca
pacientul celălalt să aştepte
să se elibereze aparatul
respectiv ca să fie el
examinat. Da mi se pare
normal să aştepte. Poate a
durat mai mult examinarea
bolnavului sau nu s-a
calculat momentul în care
trebuia să vină celălalt
bolnav. Deci asta este
situaţia, nu este altă
posibilitate. Este un singur
cabinet care face această
examinare, şi era normal să
stea, dacă a fost
supravegheat de ce să nu
stea, care este problema?” a
spus moşulică Constantin
Pălivan, care mai face din
când în când şi pe
purtătorul de cuvânt.
Scandal de Gorj24 iulie8
Paraºutele lui Holingherpângãresc Biblia
Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]
În urmă cu câţiva ani de
zile un întreprinzător
autohton rupea gura târgului
înfiinţând o agenţie de
modele numită pompos
Body Scream Style. Scopul
declarat al agenţiei era
tranformarea tinerelor
dornice de afirmare în
legende vii ale
podiumurilor de
modă. Zeci de
puştoaice ce se şi
vedeau adorate de
marii creatori de
modă au dat buzna să
se înscrie la cursurile
agenţiei. Cursurile n-
au fost deloc ieftine,
iar contractele
încheiate cu
reprezentantul BSS, Daniel
Holingher, aveau condiţii
foarte drastice, acceptate cu
plăcere de dragul
celebrităţii.
Anii au trecut şi tinerele
speranţe ale modei au rămas
doar speranţe pentru că
Holingher n-a făcut vedete
din ele trimiţându-le să facă
bani prestând diverse
dansuri lascive şi nu numai
prin Grecia şi Turcia. Cum
criza financiară afectează pe
toată lumea, proprietarul
BSS-ului şi-a luat ceva măsuri
de precauţie şi preferă să-şi
angajeze fetele pe plan local
ca să reducă din cheltuieli.
Un celebru club din Rovinari
beneficiază frecvent de
prestaţiile acestora, iar
Holingher imortalizează pe
cameră activitatea celor care
au primit din partea sa vise
deşarte şi o bară de
streptease în loc de
podiumuri strălucitoare de
modă.
Demonstrând că banii
sunt singurul lucru sfânt din
viaţa lui, Holingher şi-a pus
fetele să abordeze costumaţii
cu tentă religioasă care să
incite imaginaţia
consumatorilor din club. Aşa
se face că nu demult o
brunetă ce se voia focoasă a
îmbrăcat un costum de
îngeraş ratat, s-a înarmat cu
o baghetă de zână
concediată pe motive
de incompetenţă şi o
Biblie, care n-are
totuşi ce căuta într-o
astfel de împrejurare,
şi a prestat cu sârg ca
să-şi capete bruma de
bani primită de
fiecare dintre modele
transformate în
animatoare. Grav este
că pentru câţiva
marafeţi, paraşutele
lui Holingher
au pângărit
Biblia în cel
mai oribil
mod. Probabil
acestea se
ghidează după
principiul
„dacă viaţa e o
târfă, noi de ce
n-am fi” şi
acceptă
batjocorirea cărţii
sfinte în cluburi.
Piţipoancele lui
Holingher au prestat
ultima dată la un aşa
zis show erotic în
clubul respectiv iar
„patronul” le-a tras în
poză pentru
portofoliu în cazul în
care se iveşte o altă
ocazie unde ar putea
să se reproducă la
bară.