Download pdf - MOARA LUDESTI JUD. HUNEDOARA Page 1 of 7 - hcjv.ro · Avand in vedere ca sistemul functioneaza fara acumulare de apa in amonte, dar are o mica cadere, energia produsa este dependenta

Home Hobby Club Jules Verne

MOARA LUDESTI – JUD. HUNEDOARA

Moara are o vechime de peste 200 de ani, fiind construita in anii 1800 si este una din putinele mori care sunt intr-o continua modernizare. De asemenea, injurul morii propriu zise s-au dezvoltat si diferite anexe – pentru spalat rufe, pentru taiat lemne, pentru debitat material lemnos utilizat in constructii, polizorpentru ascutit lamele gaterului sau a diferitelor scule si bine-nteles doua mori, una pentru grau si alta pentru porumb (o perioada a “manat” chiar o batoza.

Toti proprietarii acestei mori si-au transmis meseria din generatie in generatie, chiar daca de-a lungul istoriei au fost trecute mari greutati. Cea mai importantaa fost perioada colectivizarii comuniste, cand zona de colectivizare fortata s-a terminat chiar la limita proprietatii morii. Dar zelul unor activisti a trecutaceasta delimitare si a supus proprietarul la diferite presiuni – economice, administrative si fizice, pentru a trece moara in proprietate colectiva sau pentru a odesfiinta. Dar nu s-a reusit. Nici in acei ani nici dupa 1990, statul nu a ajutat cu nimic la dezvoltarea acestei instalatii. Doar proprietarii care-si iubeau meseriaau dezvoltat continuu aceste instalatii.

Proprietarul morii Ludesti

Aceasta moara, fiind amplasata chiar la intrarea in zona montana a fost intens folosita atat de satenii din zona cat si de cei care veneau de la targul din Orastie.Si astazi se apeleaza la “macinatul pe cale” – cei care vin de la targ cu cereale le macina inainte de a ajunge cu ele acasa (si de obicei gospodariile suntamplasate pe platouri la inaltime de 600 – 1200 m. de asemenea si cei care cumpara lemn pentru constructie prefera sa-l duca gata fasonat in aval.

In anul 2008 proprietar al acestei mori este Gavriliu Antoniu, care este destul de inaintat in varsta si are speranta ca atat nepotii car si ginerii au sa-I urmezemunca de mentinere in viata a complexului. Numai ca prin pastrarea acestei traditii materiale se poate pastra si cultura si traditia spirituala. Moara este un locde intalnire aorasenilor cu muntenii. Elementele esentiale ale structurii si functionalitatii gospodariei trebuie sa se regaseasca si in obiceiurile, practicile sisimbolurile ce se manifestau strans legate de activitatile din cadrul anului agricol care are forme specifice zonelor tip platforme montane.

Poza de ansamblu

Moara are o singura aductiune principala construita din lemn (atat jgheabul cat si suportii. Latimea jgheabului este de 4 m si are o lungime de 15 m. Inaltimeade siguranta acceptata a apei in jgheab este de 50 – 60 cm. Jgheabul, la partea din aval are mai multe terminale:

• terminalul pentru gater, polizor, batoza,

Page 1 of 7MOARA LUDESTI – JUD. HUNEDOARA

11/29/2013file://D:\site\moara_ludesti\moara_ludesti.htm

• terminalul pentru valtoare (spalator de haine)

• terminalul pentru rotile care antrenau moara

• terminalul pentru ecluza de golire folosita in caz de avarii sau inundatii.

Canal de aductiune apa

Toate jgheaburile aveau ecluza de reglaj manual actionate cu lant.

Ecluze moara Ludesti

Diferenta de nivel intre cursul apei si sistemul hidrotehnic al morii este de 1,2 m.

Moara are doua dispozitive pentru macinat, antrenate separate de doua roti hidraulice – ciuture:

• ciutura A – diametrul = 3,5 m; axul intre lagare ˜ 5 m; are 6 spite; nr. de padele =48 buc, cu latimea de 35 cm si lungimea de 90 cm (sunt din tabla de 3 mm)

• ciutura B – diametrul = 3,5 m; axul intre lagare ˜ 4 m; are 6 spite; nr. de padele = 42 buc, cu latimea de 35 cm si lungimea de 1 m ( sunt din tabla de 3 mm)

La aceasta moara, roata hidraulica este in curentul apei. Functionarea se bazeaza doar pe socul hydraulic asupra padelelor. Randamentul este teoretic, destulde redus (0,3 – 0,4). Dar pentru a fi imbunatatit, s-au facut cateva modificari:

• s-a marit diametrul rotii hidraulice,

• s-au schimbat lagarele butucilor de la roti,

• s-a adaptat un anumit tip de atac al apei asupra paletelor, fiind creat un ajutaj.

Pentru calculul puterii, se incepe cu calculul socului care apare asupra paletelor. Acesta este dat de:

v = viteza apei si u = viteza periferica a paletelor. Masa de apa care actioneaza asupra paletei, in unitatea de timp este de forma: ?Q.

v – u rezulta socul asupra paletelor.

u si v se masoara in m/s (viteza apei)

? se masoara in Kg/m 3 (densitatea apei)

Q se masoara in m 3 /s (debitul aductiunii)

y se masoara in Kg/m 2

g se masoara in m/s 2 (acceleratie)

F se masoara in Kgm/s 2 (forta din palete)

F = ? Q(v-u)

? (Kw) = F u ?/102 unde ? este randamentul

Puterea poate sa fie Ø, in doua conditii:

• v u – u 2 = Ø , deci u = Ø cand roata sta pe loc

• u = v cand roata se misca cu viteza apei.

Din calcule (si din practica) roata hidraulica dezvolta putere maxima atunci cand viteza periferica este egala cu jumatatea vitezei curentului (calcule dupadr.ing Iacob Voia).



Avand in vedere ca sistemul functioneaza fara acumulare de apa in amonte, dar are o mica cadere, energia produsa este dependenta exclusive de fluctuatiadebitului. Apar pierderi de energie indirecte pentru ca in cea mai mare parte a timpului, apar deversari de apa.

Q instalat si Q afluient variaza in functie de conditiile atmosferice , de conditiile hidrologice.

Q a = Q i de unde rezulta P = ? g Q i H ? T

Q a < Q i de unde rezulta P = ? g Q a H ? T (calcule dupa prof.univ.dr.ing Alexandru Baya)

In timpul functionarii, din anumite tipuri de reglaje, se pot regla in regim dinamic cele trei puteri: P garantata; P suplimentara; P rezerva.

P totala = P g + P s + P rz

Intotdeauna, moara merge pe regim de putere garantata. Stavilarele sunt regl;ate la un debit cat mai mic posibil (limita de obtinere a procesului tehnologiocfara intrerupere). Prin marirea sectiunii stavilarului, se poate obtine o putere mai mare daca este necesar, in cazul:

• functionarii cu turatie mai mare

• graunte foarte uscate sau de diametru mai mare

Daca este nevoie sa se porneasca si selectorul de cereale sau ciurul de faina, este nevoie sa se apeleze si la stavila de intrare a apei in sistem. Aceasta, numaiin cazul debitelor foarte mici este complet deschisa. Debitul suplimentar este deversat, atat la intrarea generala cat si inainte de jgheaburile individuale. Infunctie de eforturile la care sunt supuse, ele au diferite marimi. Fortele care actioneaza asupra lor sunt:

• greutatea proprie

• fortele hidrostatice din amonte

• fortele hidrostatice din aval

• portanta si suctiunea create de apa

• fortele de frecare la ridicare si coborare

• forte suplimentare create de conditii meteo (vant, gheata)

• forte suplimentare create de deplasarea reazemelor, aparitita blocarilor cu materiale din apa sau a autoblocarilor

F = ? .g.l.H.H/2 unde l = latimea stavilei

Stavilele sunt construite din lemn (de brad sau stejar) nu sunt tratate cu nimic (vopsite sau impregnate). Simplul fapt ca stau in bataia vantului le asigura orezistenta sporita. Unele sunt actionate cu un surub “fara sfarsit”, altele sunt cuplate la o simpla parghie de gradul I. Toate au un sistem de blocare mecanica,pentru a fi mentinute in pozitie optima de functionare.

Initial, tot sistemul a fost construit din lemn, inclusiv lagarele. Casa, de asemenea a fost construita dupa tehnologia vremii, din nuiele. In anul 1940, candmoara a fost cumparata de bunicul actualului proprietar, a fost reconstruita complet. Tot atunci are loc prima etapa de modernizare.

Detalii paleti

Roata mare de antrenare Detalii antrenare

Axul rotii hidraulice actioneaza in interior o roata care are un diametru de 2 m si are 60 de dinti. Ambele roti sunt identice.

Roata, la randul ei antreneaza o alta roata mai mica, transmitand forta la 90° pentru a ajunge la rotile de piatra pentru macinat. Initial, pietrele aveau undiametru de 110 cm si o grosime de 30 cm. Pietrele se foloseau pana la o grosime de 10 cm apoi erau “ferecate” adica prinse intr-un inel exterior de otel. Peparcurs erau rectificate cu ajutorul unor scule – ciocane, care aveau profile caracteristice.



Roata de moara din piatra Dispozitiv de montare a pietrelor

Pietrele fiind grele, - 0,8 tone cand sunt noi si 250 Kg cand sunt uzate, este necesara o manipulare mecanizata, care sa permita atat extragerea cat si montarealor in locasul din moara. In fiecare moara sunt doua asemenea pietre.

Pentru a compensa uzura, si pentru a regla marimea particulelor macinate (tipul fainii care se doreste sa se obtina), pietrele pot fi reglate in inaltime cuajutorul unui dispozitiv tip parghie care are un surub lung dispus lateral, actionat de o piulita din lemn.

Parghie reglare si roata cu cliket

Pentru reglajul cantitatii de graunte care trebuie sa ajunga intre pietre exista o paleta in interiorul buncarului de alimentare. Aceasta paleta este actionata de osfoara care este condusa pana in fata jgheabului unde ajunge produsul finit. Aceasta sfoara este comandata de o roata cu cliket.

In momentul in care cosul de alimentare cu graunte este gol, exista un dispozitiv de atentionare cu clopotel, care atentioneaza morarul ca s-a terminat procesulde macinare.

Faina ajunge printr-un jgheab intr-o “troaca” de lemn din care este dirijata spre un separator care separa faina de tarate. Acest separator are o curea incrucisatapentru a pastra sensul de rotatie.

Troaca si lada faina. Separator Buncar si cos alimentare

Taratele sunt depozitate de obicei direct in saci iar faina este depozitata in lazi de lemn.

Pentru masurarea fainii se folosesc unitati de masura confectionate din lemn, de forma cilindrica numite “litare”

• 1 litara mare = 20 litri ˜ 20 Kg

• 1 litara mica = 10 litri ˜ 10 Kg

• 1 litara mica + 1 litara mica = 1 felder (ferder)

Litara

Moara, are doua dispozitive de macinare, unul este folosit pentru porumb si altul pentru grau sau cereale asemanatoare.

Dispozitivul de spalat rufe – valtoarea, este format dintr-un cos confectionat din scandura si care are forma unui trunchi de con, baza de sus cu un diametru de1,5 m iar baza de jos cu diametru de 0,8 m. Inaltimea cosului este de 1,5 m.



Desen moara ansamblu general

valtoare moara Desen valtoare

De obicei era folosita pentru ingrosat si spalat “pricoitele” (paturi groase pentru pat). Inainte de folosirea detergentilor s-a folosit sapunul de casa in amesteccu cenusa.

In zonele apropiate, acest dispozitiv mai este cunoscut sub numele de “vaiala”. Acest tip de dispozitiv nu numai ca este ecologic dar este si economic: nuutilizeaza energie electrica. In prezent este utilizat frecvent in scopuri personale dar la acest sistem apeleaza si vecinii, in ciuda faptului ca panura de lana si-apierdut locul in economia casnica, devenind relict etnografic. Dar se pare ca se va intoarce!

Gater – vedere exterioara Desen gater

Gaterul este un sistem de taiere verticala, prevazut cu trei panze. Lateral are un plan inclinat confectionat tot din lemn, din doua trunchiuri, lung de 4 m, carealimenteaza caruciorul gaterului. Pentru avansul trunchiului de copac, exista un dispozitiv de avans cu reglaj automat.

Detalii gater

Acesta permite un reglaj variabil dar cu pasi fixi, care este util la taierea lemnelor de diferite esente, unde textura fibrei cat si duritatea lemnului in functie deumiditatea lemnului, influienteaza paralelismul taieturii.

Atat produsele primare, scanduri, corni, cat si cele secundare, laturoaie, rumegus, sunt utilizate complet fara a crea probleme pentru protectia mediului. Inprezent actionarea gaterului se face cu ajutorul unui motor electric dar poate fi trecut rapid pe actionare hidraulica.

Anexe. In dotarea complexului morii exista:

1. un polizor cu multiple functii:

• ascute panzele gaterului



• ascute panzele circularului

• ascute diferite unelte – topor, sape, lopeti

• prelucrarea mecanica prin polizare

1. un circular care se utilizeaza la:

• taierea lemnelor pentru foc,

• taierea scandurilor pentru constructii

Intre anii 1940 – 1945 in incinta morii se utiliza si o batoza pentru separarea boabelor de grau (sau secara, orz, ovaz). Numai ca batoza a trebuit sa fie cedata“colectivului” dar spatiu exista si se poate monta un alt utilaj. Pentru antrenarea batozei a trebuit sa fie modificata una din rotile hidraulice; a trebuit maritdiametrul.

Fiabilitatea sistemelor mecanice este ridicata, mai ales ca majoritatea sistemelor sunt confectionate din produse maturale – lemn pentru roti, axe, carcase,suport si jgheaburi de aductiune. Probleme de fiabilitate apar la motoarele electrice, la lagarele cu rulmenti si la becuri (datorita umezelii).

Numarul de angajati este foarte redus. Intr-un ritm de lucru normal, este suficient un singur angajat, morarul. Daca sunt “varfuri” de productie, zile de targ, larecoltarea cerealelor, inaintea unor sarbatori, numarul celor care deservesc procesul de macinare se poate mari la doi sau maximum trei – unul care descarca sialimenteaza, unul care scoate produsul finit, il ambaleaza si il cantareste si morarul care supravegheaza si regleaza procesul de productie.

Pentru lucru la gater sunt necesari maximum doi operatori – unul care alimenteaza gaterul si debaraseaza caruciorul, iar celalalt supravegheaza, regleaza siexecuta manevrele tipice necesare. Pentru deservirea anexelor este suficient proprietarul. Deocamdata nu sunt necesare studii de specialitate, pentru camajoritatea operatiunilor le executa morarul – proprietar. Poate, daca apar in viitor “varfuri” de productie, va fi necesara o diversificare a specializarilor.

Pentru mentinerea in stare de functionare la parametri normali ai complexului de instalatii, nu este necesara o pregatire deosebita. Transmisiunile sunt deobicei atipice, dar cu grad de complexitate redus, toate lagarele sunt de complexitate redusa, supuse putin la eforturi deosebite – singura problema este cea aumiditatii. Singura problema deosebita este cea a prezentei in apropierea instalatiilor in caz de inundatii cand este nevoie de aplicarea unei proceduri deurgenta pentru devierea cursului de apa la intrarea pe jgheab cat si la “vana” de evacuare. Cu putina grija se poate lucra si in acele conditii grele, singuraproblema grava care ar afecta instalatiile ar fi prezenta unor busteni sau a altor elemente care ar putea rupe “grebla” – dispozitivul de protectie dinainteaaccesului apei la dispozitivele hidraulice.

Gratar

In prezent, proprietarul se gandeste sa-si extinda mica ”afacere”. Nu numai ca si-a amenajat locuinta proprie (a dotat-o cu flori, a amenajat camere pentruoaspeti) dar a amenajat si curtea, a carei componenta principala este aductiunea de apa, care are o platforma multifunctionala. In preajma instalatiilorhidraulice cresc cateva pasari acvatice de casa putin mai deosebite.

In gradina, avand in vedere ca solul este arid (sunt doar 5 – 6 cm de sol fertile peste stratul de pietris) s-a gandit sa amenajeze un frumos loc de campare. Aconstruit cateva casute, un cuptor de paine si a forat o fantana cu apa potabila. De asemenea a amenajat o parcare pentru masinile turistilor si cateva locuripentru amplasarea corturilor. In toata gradina sunt numai pomi fructiferi iar florile cresc destul de multumitor, asa ca incercarea de a cultiva gradina esteinutila.

O alta preocupare este modernizarea generatorului de energie electrica. Daca anii trecuti era greu sa gasesti utilaje casnice care sa functioneze la alte tensiunidecat 220Vca, acum aceasta problema este rezolvata. Si stocarea energiei electrice nu mai este o problema. De aceea, incearca sa produca 12 Vcc, o forma deenergie care acum nu mai ridica probleme de utilizare. Invertoarele pot rezolva si ultimele impedimente. Dar cel mai important factor este totusi, costulenergiei produse. In contextul actual, cand se ridica problema costurilor, a protectiei mediului, a stabilitatii alimentarii (intreruperi dese datorateintemperiilor), varianta de a produce curent autohton, este o varianta ideala care deocamdata s-ar adapta foarte bine la veniturile actuale ale populatiei dinzona.

Casute si punte peste canalul de aductiune

Moara a fost, de-a lungul istoriei, un centru puternic, atat economic, cat si social. A avut si o componenta culturala (aici se adunau si se aduna inca, la anumitesarbatori si zile de targ, populatia din vaile sau de pe dealurile din imprejurimi. Incet, incet, moara va fi readusa la intreaga capacitate multifunctionala, odatacu problemele economice in continua schimbare (si nesiguranta) si cu revenirea la identitatea culturala si economica a zonei, zona care a fost distrusa dedezvoltarea mono-industriala, mineritul sau de distrugerile provocate de cooperativizarea aplicata gresit.



Home Hobby Club Jules Verne

