Direcția Politici Servicii Sociale
Serviciul incluziune socială, inovare socială și programe cu organisme
internaționale
Raport privind
incluziunea socială în România
în anul 2018
București
2020
Direcția Politici Servicii Sociale 2
INTRODUCERE
În scopul creșterii incluziunii sociale și al reducerii numărului de persoane expuse riscului de
sărăcie, Guvernul României urmărește să acopere o arie cât mai largă de probleme strâns legate de
incluziunea socială: aspecte socio-culturale, de locuire, sănătate, ocupare, educație, creșterea
natalității și diminuarea abandonului, promovarea și protejarea drepturilor tuturor copiilor, pentru
o rezolvare cât mai bună a problemelor cu care se confruntă indivizii și familiile, din punct de
vedere social și economic.
În capitolul 1 al acestui raport sunt prezentate politicile sociale și programele implementate în anul
2017 de Ministerul Muncii și Protecției Sociale . Se poate constata că o parte însemnată din
resursele bugetare au fost îndreptate către măsuri adresate persoanelor care s-au confruntat cu
situații de dificultate, din care amintim: acordarea indemnizației sociale minime pentru pensionari,
măsurile de stimulare a angajării persoanelor aflate în șomaj sau în pericol de pierdere a locului de
muncă, majorarea salariului minim brut pe economie garantat în plată, precum și măsurile din
domeniul asistenței sociale.
Impactul acestor politici publice în anul 2017 a fost semnificativ: a avut loc o evoluție favorabilă a
indicatorilor utilizați pentru monitorizarea Strategiei Europa 2020. În anul 2017, comparativ cu
anul 2008, numărul de persoane care se confruntă cu riscul de sărăcie și excluziune socială în
România a cunoscut o reducere de 2.075 mii persoane, iar ponderea acestora în totalul populației
(rata riscului de sărăcie sau excluziune socială) a scăzut cu 8,5 puncte procentuale.
Al doilea capitol conține o analiză a evoluției indicatorilor de incluziune socială din România.
Având în vedere caracterul multidimensional al procesului de incluziune socială, în elaborarea
legislației naționale referitoare la sistemul de indicatori de incluziune socială s-a urmărit să se
reflecte situația socială din România în următoarele domenii: condiții de viață, sănătate, ocuparea
forței de muncă, educație, justiție și locuire.
Ultimul capitol prezintă situarea României comparativ cu celelalte țări europene, cu ajutorul
indicatorilor de incluziune socială calculați în conformitate cu legislația europeană.
Raportul a fost elaborat de Direcția Politici Servicii Sociale din cadrul Ministerului Muncii și
Protecției Sociale, pe baza informațiilor transmise de direcțiile de specialitate din minister cu
atribuții în domeniile ocupării forței de muncă, asigurărilor sociale, salarizării, beneficiilor sociale,
tehnologiei informației, precum și de instituțiile aflate în subordinea/sub autoritatea M.M.P.S., și
anume: Casa Națională de Pensii Publice, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă,
Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Drepturilor Copilului şi Adopţie, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.
Direcția Politici Servicii Sociale 3
CUPRINS
CAPITOLUL I. 1
PROGRAME IMPLEMENTATE ÎN ANUL 2018 DE MINISTERUL MUNCII ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE , ÎN SCOPUL CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE 1
1.1 Programe implementate în domeniul ocupării forței de muncă 2
1.1.1 Prevederi legislative în domeniul ocupării forței de muncă, în vigoare în anul
2018 2
1.1.2 Indicatori privind ocuparea și șomajul în anul 2018 9
1.1.3 Măsuri realizate în anul 2018 în domeniul ocupării forței de muncă 16
1.2. Măsuri adoptate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în domeniul protecției
sociale a salariaților 39
1.3. Prestații sociale acordate în domeniul asigurărilor sociale de stat 43
1.3.1. Măsuri implementate în sistemul public de pensii în anul 2018 43
1.3.2. Indemnizația socială pentru pensionari 45
1.3.3.Indicatori privind plățile efectuate de Casa Națională de Pensii Publice 47
1.3.4. Evoluția indicatorilor privind sistemul public de pensii 53
1.4. Programe implementate în domeniul asistenței sociale 56
1.4.1. Prevederi legislative adoptate în anul 2018 în domeniul asistenței sociale 58
1.4.2. Beneficiile de asistență socială acordate în anul 2018 din bugetul
Ministerului Muncii și Protecției Sociale, prin Agenția Națională de Plăți și
Inspecție Socială 60
1.4.3. Servicii sociale finanțate în anul 2018 din bugetul Ministerului Muncii și
Protecției Sociale, prin Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială 81
Direcția Politici Servicii Sociale 4
1.4.4. Sume cheltuite pentru beneficii și servicii sociale din bugetul Ministerului
Muncii și Protecției Sociale, prin bugetul Agenției Naționale de Plăți și Inspecție
Socială 84
1.4.5. Măsuri de protecție socială pentru persoanele cu dizabilități, raportate de
Autoritatea Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități 85
1.5. Măsuri privind protecția specială a copiilor, raportate de Autoritatea Națională
pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție 92
1.6. Măsuri raportate de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și
Bărbați 99
1.7. Proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile derulate de Ministerul
Muncii și Protecției Sociale în anul 2018 102
CAPITOLUL II.
SITUAȚIA SOCIALĂ DIN ROMÂNIA, REFLECTATĂ DE INDICATORII
DE INCLUZIUNE SOCIALĂ CORESPUNZĂTORI ANULUI 2018 107
2.1. Indicatorii de incluziune calculați conform legislației naționale 107
2.2. Analiza datelor statistice privind indicatorii de incluziune socială 112
2.3. Analiza indicatorilor privind sărăcia relativă 116
CAPITOLUL III.
SITUAREA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL EUROPEAN, DIN PUNCT DE
VEDERE AL INDICATORILOR DE INCLUZIUNE SOCIALĂ, ÎN ANUL
2018 119
3.1. Obiectivele Strategiei Europa 2020 119
3.2. Indicatori statistici privind incluziunea socială, utilizați pentru monitorizarea
Strategiei Europa 2020 120
3.3 Situarea României comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene 122
Direcția Politici Servicii Sociale 5
CAPITOLUL 1
PROGRAME IMPLEMENTATE ÎN ANUL 2018 DE MINISTERUL MUNCII ȘI
PROTECȚIEI SOCIALE ÎN SCOPUL CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE
În anul 2018, Ministerul Muncii și Protecției Sociale (M.M.P.S.) a funcționat potrivit Hotărârii
Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii și Protecției
Sociale, cu modificările și completările ulterioare, ca organ de specialitate al administrației publice
centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.
Misiunea Ministerului Muncii și Protecției Sociale constă în identificarea, elaborarea și
promovarea strategiilor și politicilor Guvernului în domeniul muncii, familiei, protecției sociale,
persoanelor vârstnice, egalității de șanse, relațiilor de muncă prin aplicarea principiului Protecției
sociale și în deplină concordanță cu politicile comunitare, prevederile Programului de Guvernare
și principiile ordinii de drept și ale democrației.
M.M.P.S. acționează pentru asigurarea unei interacțiuni pozitive și dinamice a politicilor sociale și
de ocupare a forței de muncă, în vederea îmbunătățirii calității vieții tuturor cetățenilor, asigurării
coeziunii sociale și reducerii sărăciei și a riscului de excluziune socială prin asigurarea unui sistem
social și de ocupare de calitate, echitabil și accesibil pentru toți cetățenii.
M.M.P.S. a asigurat în anul 2018:
- crearea unor relații de muncă flexibile și a unei game largi de oportunități pe piața muncii;
- elaborarea și promovarea politicilor în domeniul ocupării forței de muncă, formării și
mobilităţii profesionale a adulţilor, migrației forţei de muncă și economiei sociale;
- gestionarea beneficiilor de asistență socială și a fondurilor necesare plății acestora,
elaborarea actelor normative în domeniul asistenței sociale, precum și compatibilizarea
măsurilor din domeniu cu modele de bună practică de la nivelul Uniunii Europene și din
alte state;
- reglementarea şi coordonarea sistemului public de pensii, prin elaborarea legislației şi
metodologiei de aplicare a prevederilor legale în domeniul pensiilor, altor drepturi de
asigurări sociale, precum şi a celor acordate prin legi speciale;
- aplicarea legislaţiei în domeniul relaţiilor de muncă, asigurarea relaţiei funcţionale cu
Parlamentul și alte instituții;
- consolidarea parteneriatului social şi educarea părţilor la cultura dialogului, în strâns
parteneriat cu statele europene şi cu Organizația Internațională a Muncii;
- accesul la date statistice în domeniu, la informaţii de interes public, în relația cu cetățenii,
organizațiile nonguvernamentale și cu mass-media.
Direcția Politici Servicii Sociale 6
1.1 Programe implementate în domeniul ocupării forței de muncă
Obiectivul politicii naționale în domeniul ocupării forței de muncă este de a asigura oportunități
persoanelor care pot să fie active pe piața muncii, pentru a participa deplin la viața economică,
socială și culturală a României.
Politica națională în materie de ocupare a forței de muncă se bazează pe un pachet de măsuri
specifice, destinate stimulării ocupării forței de muncă, focalizat pe sprijinirea persoanelor aflate în
căutarea unui loc de muncă, aparținând unor categorii defavorizate ale populației (tineri absolvenți,
persoane cu vârsta peste 45 de ani, persoane care desfășoară activități în mediul rural, persoane cu
dizabilități, tineri supuși riscului de marginalizare socială, persoane care sunt unici susținători ai
familiilor monoparentale etc.).
1.1.1 Prevederi legislative în domeniul ocupării forței de muncă, în vigoare în anul 2018
Actele normative care reglementează politicile și măsurile din domeniul ocupării forței de muncă
au fost în anul 2017, în principal, următoarele:
I. Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, cu modificările și completările ulterioare, care prevede următoarele măsuri pentru
stimularea ocupării forţei de muncă:
Măsuri pentru creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de
muncă:
informarea și consilierea profesională reprezintă un ansamblu de servicii
acordate gratuit persoanelor în căutarea unui loc de muncă ce au ca scop furnizarea de
informații privind piața muncii, evoluția ocupațiilor, evaluarea şi autoevaluarea
personalităţii în vederea orientării profesionale, dezvoltarea abilităţii şi încrederii în sine a
persoanelor în căutarea unui loc de muncă, în vederea luării de către acestea a deciziei
privind propria carieră, instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă,
profilarea în vederea determinării nevoilor specifice pentru reîncadrarea în muncă;
medierea muncii – serviciu acordat gratuit şi care constă în punerea în legatură a
angajatorilor cu persoanele în cautarea unui loc de muncă în vederea stabilirii de raporturi
de muncă sau de serviciu,
formarea profesională este activitatea prin care se asigură creșterea și diversificarea
competențelor profesionale prin inițierea, calificarea, recalificarea, perfecționarea și
Direcția Politici Servicii Sociale 7
specializarea persoanelor în cautarea unui loc de munca, în vederea realizării (re)integrării
acestora pe piața muncii;
evaluarea și certificarea competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele
formale - activitate prin care se face colectarea și validarea dovezilor de competenţă
dobândite pe alte căi decât cele formale;
consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru
inițierea unei afaceri - ansamblu de servicii de informare, consultanță și instruire privind
economia locală și națională, tendințele pe termen scurt, mediu și lung din economie,
precum de servicii specializate de instruire în probleme de management, marketing,
legislație, contabilitate, realizate în vederea stimulării persoanelor în cautarea unui loc de
muncă pentru începerea unei activități independente sau inițierea de afaceri;
completarea veniturilor salariale ale angajaților, constând după caz în:
sumele lunare neimpozabile în cuantum de 30% din indemnizația de somaj, acordate
(pe durata ramasă de la data angajarii până la expirarea perioadei de șomaj) persoanelor
cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizaţia de şomaj, potrivit legii, şi care se angajează
cu normă întreagă, conform prevederilor legale în vigoare, şi, ca urmare a angajării, le
încetează plata indemnizaţiei de şomaj;
prima de inserţie, egală cu de 3 ori valoarea indicatorului social de referinţă în
vigoare la data încadrării, acordată absolvenţilor instituţiilor de învăţământ şi
absolvenţilor şcolilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, care, în termen de 60 de
zile de la absolvire, se înregistrează la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi se
angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 12 luni;
prima de activare, în valoare de 1000 lei, neimpozabilă, pentru șomerii înregistraţi la
agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, de cel puţin 30 de zile, care nu beneficiază
de indemnizaţie de şomaj, în situaţia în care se angajează cu normă întreagă, pentru o
perioadă mai mare de 3 luni, ulterior datei înregistrării la agenţiile pentru ocuparea forţei
de muncă;
stimularea mobilităţii forţei de muncă, prin acordarea a trei tipuri de subvenții:
- prima de încadrare - subvenție neimpozabilă, ce se acordă lunar, pentru o
perioadă de 12 luni, persoanelor înregistrate ca șomeri la agențiile pentru
ocuparea forței de muncă care se încadrează, potrivit legii, într-o localitate
situată la o distanţă mai mare de 15 km de localitatea în care îşi au domiciliul
stabil sau reședința, şi care se calculează la 0,5 lei/km, dar nu mai mult de 55
lei/zi, proporțional cu numărul de zile în care persoanele în cauză desfășoară
efectiv activitatea la angajatorul la care se realizează încadrarea în muncă;
Direcția Politici Servicii Sociale 8
- prima de instalare - subvenție neimpozabilă, acordată persoanelor înregistrate
ca șomeri la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, care se încadrează cu
normă întreagă, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, într-o altă localitate situată
la o distanță mai mare de 50 km față de localitatea în care îşi au domiciliul sau
reședința şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul ori își stabilesc
reședința în localitatea respectivă sau în localitățile învecinate acesteia, şi care se
se acordă în cuantum diferențiat, în funcție de situația beneficiarului sau a familiei
acestuia, în două tranșe (o tranșă egală cu 50% din cuantumul stabilit, la data
instalării și o tranșă egală cu 50% din cuantumul stabilit, după expirarea perioadei
de 12 luni de la angajare). Prima de instalare se acordă și persoanelor de cetățenie
română care și-au exercitat dreptul la liberă circulație a lucrătorilor în spațiul UE
și SEE pe o perioadă de cel puțin 36 luni, în cuantumurile și cu respectarea
condițiilor prevăzute de lege.
Prima de încadrare și prima de instalare se acordă persoanelor care au domiciliul
sau reședința ori își stabilesc noul domiciliu sau noua reședință în zonele
prevăzute în Planul naţional de mobilitate, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 903/2016.
- prima de relocare (programul ”Prima chirie”) - subvenție neimpozabilă,
acordată lunar, pe o perioadă de cel mult 36 de luni, persoanelor înregistrate ca
şomeri la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă care se încadrează în muncă
cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, într-o altă localitate
situată la o distanţă mai mare de 50 km faţă de localitatea în care îşi au domiciliul
sau reşedinţa şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc
reşedinţa în localitatea respectivă sau în localităţile învecinate acesteia, al cărei
cuantum este de 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire în
noul domiciliu sau noua reşedinţă, dar nu mai mult de 900 de lei, sub condiţia ca
veniturile nete lunare ale persoanelor respective (singure sau împreună cu
familiile lor) să nu depăşeasăc suma de 5.000 lei/lună.
Măsuri pentru stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor
• subvenționarea locurilor de muncă, prin acordarea unei sume în cuantum de 2.250
lei, pentru angajatorii care:
- încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de
învăţământ;
- încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi din rândul
persoanelor cu handicap;
Direcția Politici Servicii Sociale 9
- încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45
de ani, şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale,
şomeri de lungă durată sau tineri NEET (persoane cu vârsta cuprinsă între 16 ani
şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani, care nu au loc de muncă, nu urmează
o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională), cu
obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni;
- în raport cu numărul de angajaţi, şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a
încadra în muncă persoane cu handicap, precum şi în situația în care, neavând
această obligaţie legală, încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane
cu handicap şi le menţin raporturile de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni;
- încadrează în muncă şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării,
îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială
sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile
de a solicita pensia anticipată parţială;
Promovarea participării pe piaţa muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială,
prin:
-acompaniament social personalizat, constând în: informare şi consiliere profesională,
mediere a muncii, plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost
selectată ca fiind corespunzătoare pregătirii profesionale şi altor condiţii cuprinse în
dosarul întocmit la înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc de muncă, în evidenţa
agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă;
- activităţi de informare şi promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare
socială în rândul angajatorilor. Angajatorii care integrează în muncă tineri cu risc de
marginalizare socială sunt numiți angajatori de inserţie și beneficiază lunar pentru
fiecare persoană din această categorie, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o sumă
egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de patru ori
valoarea indicatorului social de referinţă, până la expirarea duratei contractului de
solidaritate, care poate fi încheiat pentru o perioadă de până la trei ani, între tânăr și
agențiile pentru ocuparea forței de muncă.
În vederea îmbunătățirii căilor de activare a forței de muncă potențiale și a reglării
dezechilibrelor dintre cererea și oferta de pe piața muncii din România, identificate la nivel
naţional și reclamate inclusiv de reprezentanţii mediului de afaceri, în anul 2018, s-a
procedat la modificarea Legii nr.76/2002, cu modificările și completările ulterioare,
prin OUG nr. 60/2018, după cum urmează:
Direcția Politici Servicii Sociale 10
• majorarea cuantumului primei de activare, de la 500 lei la 1.000 lei, acordată
șomerilor înregistrați care nu beneficiază de indemnizație de șomaj, în situaţia în care
se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puțin 3 luni;
• mărirea cuantumului subvențiilor acordate angajatorilor de la 900 lei la 2.250 lei
din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru încadrarea în muncă a persoanelor din
diverse categorii cu acces mai greu pe piața muncii, precum: absolvenţi ai unor
instituţii de învăţământ, absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap, şomeri în
vârstă de peste 45 de ani sau şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor
monoparentale, şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc
condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru
limită de vârstă;
• mărirea cuantumului subvenției acordate angajatorilor care încadrează tineri cu risc
de marginalizare socială, ce beneficiază de acompaniament social personalizat în
baza unui contract de solidaritate, de la maximum 1.000 lei până la maximum 2.000
lei.
De asemenea, s-a realizat reglementarea procedurii de profilare a persoanei în
căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii nivelului de ocupabilitate, respectiv:
„ușor ocupabil”, „mediu ocupabil”, „greu ocupabil”, pentru adaptarea intervențiilor
în funcție de profilul individual al persoanei aflate în căutarea unui loc de muncă,
prin Ordinul președintelui ANOFM nr. 11/2018.
Protecția socială a persoanelor care și-au pierdut locul de muncă prin acordarea
indemnizației de șomaj.
Indemnizația de șomaj se acordă, potrivit Legii nr.76/2002, cu modificările și completările
ulterioare, doar dacă solicitanții îndeplinesc, în mod cumulativ, o serie de condiții,
respectiv:
a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei
înregistrării cererii;
b) nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai
mici decât valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare;
c) nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, conform legii;
d) sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială
îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat
venituri în acea localitate.
Indemnizația de șomaj se acordă șomerilor pe perioade stabilite diferențiat, în funcţie de
stagiul de cotizare, după cum urmează:
Direcția Politici Servicii Sociale 11
a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an;
b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;
c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.
Referitor la cuantumul indemnizației lunare acordate șomerilor, actul normativ pevede că
acesta este stabilit în mod diferențiat, tot în funcție de stagiul de cotizare, după cum
urmează:
a) 75% din valoarea ISR în vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un
stagiu de cotizare de cel puţin un an;
b) 75% din valoarea ISR, la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea, asupra
mediei veniturilor care constituie baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj pe ultimele
12 luni în care s-a realizat stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferenţiate în
funcţie de stagiul de cotizare, astfel:
o 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 3 ani;
o 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;
o 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 10 ani;
o 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani.
În ceea ce privește absolvenții instituțiilor de învățământ, aceștia sunt asimilați șomerilor
și beneficiază de indemnizație, timp de 6 luni, de o sumă fixă, lunară, al cărei cuantum
reprezintă 50% din valoarea ISR, în vigoare la data stabilirii acesteia.
Nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj absolvenţii care, la data solicitării dreptului, au
fost admişi sau urmează cursurile unei forme de învăţământ, organizate şi/sau acreditate,
după caz, în condiţiile legii.
De asemenea, nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor
de medicină, medicină dentară şi farmacie care, la data solicitării dreptului, au promovat
concursul naţional de rezidenţiat pe locuri sau pe posturi, în condiţiile legi.
Valoarea indicatorului social de referință (ISR) a fost pe durata anului 2018 de 500 lei.
II. Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată, cu modificările
și completările ulterioare
Acest act normativ vizează persoanele cu vârsta de peste 16 ani, care doresc să urmeze un
program de ucenicie, concentrându-se, astfel, pe învăţare pornind de la situaţiile
profesionale reale, concrete, cerute de practicarea unei ocupaţii direct la locul de muncă,
dar și angajatorii care doresc să organizeze activităţi de ucenicie la locul de muncă potrivit
domeniilor de activitate, pentru locurile de muncă declarate vacante.
Direcția Politici Servicii Sociale 12
Astfel, angajatorul care încheie un contract de ucenicie, beneficiază, la cerere, pe perioada
derulării acestuia (între 6 luni și 3 ani, în funcție de nivelul de calificare pentru care se
realizează programul de ucenicie – 1, 2, 3 sau 4), de o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună.
Actul normativ a fost modificat în anul 2018, prin OUG nr. 60/2018, în sensul majorării
cuantumului subvenției, la nivelul precizat, precum și prin OUG nr. 96/2018, astfel încât
ucenicia la locul de muncă poate fi organizată și pentru nivelul 1 de calificare.
III. Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ
superior, cu modificările și completările ulterioare
Acest act normativ vizează facilitarea învățării de către absolvenții de învățământ terțiar
direct de la profesioniști încă de la începutul activității lor, în scopul de a ameliora tranziția
de la educație la încadrarea pe piața muncii cu asigurarea unui nivel decent de securitate
socială și a unui loc de muncă de calitate.
Dispozițiile Legii nr. 335/2013, cu modificările și completările ulterioare, stabilesc
stimularea dezvoltării de programe de stagiu prin subvenţionarea angajatorilor care
încheie un contract de stagiu. Astfel, angajatorii care încheie un contract de stagiu în
condiţiile acestei legi primesc lunar, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, pe
perioada derulării contractului de stagiu pentru acel stagiar o sumă egală 2.250 lei/lună
pentru întreaga durată a contractului de stagiu (6 luni).
Actul normativ a mod modificat în anul 2018, prin OUG nr. 60/2018, în sensul majorării
cuantumului subvenției, la nivelul precizat.
IV. Legea nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor și studenților,
cu modificările și completările ulterioare
Acest act normativ încurajează primul contact al tinerilor cu piața muncii și prevede că
angajatorul care încadrează în muncă elevi și studenți pe perioada vacanțelor beneficiază,
pentru fiecare elev și student, de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea
indicatorului social de referință în vigoare în luna pentru care se acordă acest stimulent
financiar. Stimulentul se acordă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile.
V. Legea nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările și completările
ulterioare
Potrivit actului normativ, economia socială reprezintă ansamblul activităţilor organizate
independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general, interesele
unei colectivităţi şi/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creşterea gradului de
Direcția Politici Servicii Sociale 13
ocupare a persoanelor aparţinând grupului vulnerabil şi/sau producerea şi furnizarea de
bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări.
Economia socială contribuie la dezvoltarea comunităţilor locale, crearea de locuri de
muncă, implicarea persoanelor aparţinând grupului vulnerabil, în activităţi cu caracter
social şi/sau activităţi economice, facilitând accesul acestora la resursele şi serviciile
comunităţii. Astfel, economia socială are următoarele obiective:
a) consolidarea coeziunii economice şi sociale;
b) ocuparea forţei de muncă;
c) dezvoltarea serviciilor sociale.
Potrivit legii, grupul vulnerabil este constituit din persoane sau familii care sunt în risc
de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai, în conformitate cu
prevederile art. 6 lit. p) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011.
Întreprinderile sociale de inserţie, care angajează tineri cu risc de marginalizare socială,
astfel cum sunt aceştia definiţi în Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările
ulterioare, sunt considerate angajatori de inserţie şi beneficiază de facilităţile prevăzute
de lege pentru această categorie de angajatori.
Întreprinderile sociale de inserţie au obligaţia de a asigura, pentru persoanele angajate
care fac parte din grupul vulnerabil, măsuri de acompaniament care să asigure inserţia
profesională şi socială.
Măsurile de acompaniament pot fi: informarea, consilierea, accesul la formele de
pregătire profesională, adaptarea locului de muncă la capacitatea persoanei,
accesibilizarea locului de muncă în funcţie de nevoile persoanelor, precum şi alte măsuri
care au ca scop sprijinirea inserţiei profesionale şi sociale.
În vederea asigurării măsurilor de acompaniament, întreprinderile sociale de inserţie
colaborează cu serviciile publice de asistenţă socială de la nivel judeţean şi local, agenţiile
de ocupare, centrele de furnizare de servicii integrate de asistenţă medicală, psihologică
şi socială pentru consumatorii şi consumatorii de droguri dependenţi, cu specialişti în
domenii precum psihologie, asistenţă socială, adicţii, pedagogie, formare profesională,
ocupare, medicină, medicina muncii, economie socială.
1.1.2 Indicatori privind ocuparea și șomajul în anul 2018
Principalii indicatori care au caracterizat forța de muncă civilă după participarea la
activitatea economică, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică
(Balanța forței de muncă la 1 ianuarie 2018), se prezentau, la începutul anului, astfel:
- resursele de muncă – 12.432,5 mii persoane,
Direcția Politici Servicii Sociale 14
- populația activă civilă – 8.717,9 mii persoane;
- populația în pregătire profesională și alte categorii de populație în vârstă de muncă –
3.714,6 mii persoane;
- populația ocupată civilă – 8.366,8 mii persoane,
o din care: salariați – 5.362,3 mii persoane;
De asemenea, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (Balanța forței
de muncă la 1 ianuarie 2019):
- resursele de muncă – 12.238,9 mii persoane,
- populația activă civilă – 8.696,4 persoane;
- populația în pregătire profesională și alte categorii de populație în vârstă de muncă –
3.542,5 mii persoane;
- populația ocupată civilă – 8.407,5 mii persoane,
o din care: salariați – 5.426,2 mii persoane.
Numărul locurilor de muncă vacante înregistrate pe parcursul anului 2018 (491.106) a
fost cu 3,26 % mai mare decât în anul 2017 (când a avut valoarea de 475.592).
Din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în anul 2018, care au fost puse la
dispoziția persoanelor în căutarea unui loc de muncă aflate în evidențele ANOFM, 134.246
au fost declarate în mod repetat de către angajatori, față de 100.549 locuri de muncă
declarate în mod repetat în anul 2017.
La sfârșitul lunii decembrie 2018, rata șomajului înregistrat (calculată pe baza numărului
de șomeri înscriși în evidențele A.N.O.F.M.) a fost la nivel național de 3,31%, mai mică
cu 0,01 pp decât cea din luna anterioară şi mai mică cu 0,71pp decât cea din luna decembrie
2017.
Rata șomajului înregistrat în anul 2018 s-a situat la un nivel redus, având un trend
descendent aproape tot parcursul anului, de la 4,00% - 3,95% în lunile ianuarie, februarie
2018, la 3,32 – 3,31% în lunile noiembrie, respectiv decembrie 2018.
În funcție de o serie de caracteristici ale persoanelor aflate în șomaj, situația privind
șomajul înregistrat se prezintă astfel:
o Referitor la șomajul înregistrat pe sexe, se constată că rata șomajului feminin s-a
situat, în perioada analizată, sub cea înregistrată în rândul bărbaților.
o Numărul șomerilor din mediul rural este, lună de lună, superior celui din mediul
urban.
Direcția Politici Servicii Sociale 15
Grafic nr. 20. Evoluția numărului mediu al șomerilor înregistrați (medie lunară), 1991 – 2018
Grafic nr. 21. Evoluția ratei șomajului înregistrat, 1991-2018
Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Direcția Politici Servicii Sociale 16
Grafic nr. 22. Evoluția lunară a ratei șomajului înregistrat, 2010-2018
Sursa: MMPS -Direcția Politici Servicii Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Direcția Politici Servicii Sociale 17
o În ceea ce privește structura pe grupe de vârstă, cei mai mulți sunt din intervalul de
vârstă 40 – 49 de ani, cu o medie de 29% în total şomeri, în timp ce tinerii cu vârsta sub 25
de ani reprezintă în medie 10,4% în total şomeri.
o Referitor la structura șomajului după nivelul de instruire:
șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar, gimnazial sau
profesional au avut ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi
în evidenţele ANOFM (78,86%, stocul mediu anual - 310.067).
Șomerii cu nivel de instruire liceal și post-liceal reprezintă, în medie,
16,47% din numărul mediu total al şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii
universitare, 4,81%.
Persoanele cu nivel de educație ridicat apelează în proporție mai mică la
agenție, gradul și capacitatea de ocupabilitate fiind mai mari în acest caz.
Grafic nr. 23. Distribuția șomerilor înregistrați după nivelul de instruire, 2018
Sursa : MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Evoluția numărului de șomeri indemnizați, respectiv neindemnizați a fost următoarea
(grafic nr.5):
o Numărul șomerilor indemnizați a cunoscut o evoluție descendentă până în luna iulie,
acest indicator ajungând la 52.439 de persoane.
o În luna ianuarie 2018 numărul șomerilor indemnizați a fost de 74.343 de persoane, iar în
decembrie 2018 de 62.004 persoane.
o Numărul șomerilor neindemnizați s-a situat pe parcursul anului între un maxim de 274
de mii de persoane în luna ianuarie și un minim de 226 de mii de persoane în luna
decembrie.
Nivel de educație
Număr
mediu
someri 2018
Total general 310.067
Fără studii, învațămant
primar, gimnazial și
profesional,
244.526
Învățământ liceal și post-
liceal 50.631
Învățământ universitar 14.910
Direcția Politici Servicii Sociale 18
Șomerii neindemnizați sunt, de regulă, persoane care fie că au ieșit din perioada
de acordare a indemnizației de șomaj fără a se putea încadra, fie nu întrunesc
condițiile legale de acordare a indemnizației de șomaj, dar apelează la serviciile
agenției pentru a-și găsi un loc de muncă.
Aceștia sunt preponderent persoane fără pregătire sau cu o pregătire inferioară,
în majoritate din rural, care sunt nevoite să apeleze la autoritățile locale pentru
obținerea venitului minim garantat pentru a-și asigura mijloacele financiare de trai.
Din categoria șomerilor neindemnizați provine și cea mai mare parte a șomerilor
de lungă durată (tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani aflați de peste 6 luni în
șomaj și adulții cu vârsta de 25 de ani și peste, care se află în șomaj de peste 12
luni).
La finele anului 2018, erau înregistrați în evidențele ANOFM:
- 9.284 tineri sub 25 de ani aflați în șomaj de peste 6 luni (ceea ce
reprezintă 27,25% din totalul șomerilor sub 25 de ani),
- 108.876 adulți aflați în șomaj de peste 12 luni (42,72 % din totalul
șomerilor adulți).
Evoluția indicatorilor privind șomajul înregistrat în anul 2018 comparativ cu 2017
Pornindu-se de la un număr de 351.105 șomeri înregistrați la nivel național la sfârșitul anului
2017, pe parcursul anului 2018 s-au înregistrat următoarele fluxuri de intrări și ieșiri:
intrările efective în evidențele șomajului au fost de 518.244 persoane,
o din numărul total de intrări în șomaj, 343.868 au fost înscrieri noi în
șomaj: persoane care au apelat pentru prima dată la serviciul public de
ocupare pentru a obține sprijin în găsirea unui loc de muncă.
ieșirile din evidențele șomajului au fost de 580.453 persoane.
Analiza indicatorilor statistici prezentați arată că:
o La sfârşitul lunii decembrie 2018, rata şomajului înregistrat a fost de 3,31% ajungând
astfel la un minim istoric al ultimilor 25 de ani, trendul descendent al şomajului
manifestându-se pe toată perioada anului;
o Numărul șomerilor indemnizați s-a situat pe tot parcursul anului 2018 la o valoare sub
numărul total al șomerilor neindemnizați;
o Numărul intrărilor în șomaj a fost în 2018 cu 31.262 persoane mai mic decât în 2017,
o Numărul ieșirilor din șomaj a fost mai mic cu 36.185 persoane în 2018 față de 2017,
o Ponderea șomerilor ieșiți din evidențe prin încadrare în total ieșiri în anul 2018 a fost
mai mica decât în anul 2017, cu 2,67 pp;
Direcția Politici Servicii Sociale 19
o În anul 2018, numărul de intrări în șomaj din disponibilizări a fost cu 1.479 persoane
mai mare decât în anul 2017;
o Raportul dintre persoanele ieșite prin încadrare și cele intrate în șomaj prin
disponibilizare a fost în anul 2018, aproape de 2,26 la 1;
Tabel nr. 1. Indicatori privind șomajul înregistrat, în perioada 2017-2018
Indicator 2018 2017 Diferenţă 2018
faţă de 2017
Rata şomajului înregistrat % * 3,56 4,29 -0,73
Rata şomajului feminin înregistrat % * 3,41 3,95 -0,54
Rata şomajului masculin înregistrat % * 3,68 4,57 -0,89
Numar mediu de şomeri, din care: 310.067 374.650 -64.583
- Indemnizaţi 59.201 73.066 -13.865
- Neindemnizaţi 250.866 301.584 -50.718
Total intrări (persoane), din care: 518.244 549.506 -31.262
- Noi înscrişi 343.868 393.431 -49.563
- Disponibilizări 90.630 89.151 1479
Total ieşiri (persoane), din care: 580.453 616.638 -36.185
- Prin încadrare 259.995 292.662 -32.667
Ponderea ieșirilor prin încadrare în total ieșiri (%) 44,79 47,46 -2,67
* Date medii
Sursa : Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Grafic nr. 24. Evoluția numărului de șomeri indemnizați și neindemnizați, 2018
Sursa: ANOFM
Direcția Politici Servicii Sociale 20
Evoluția lunară a indicatorilor privind intrările în șomaj, ca urmare a disponibilizărilor
curente și colective de personal (90.630 persoane), respectiv ieșirilor din șomaj, prin
încadrare în muncă (259.995 persoane) este prezentată în graficul din pagina următoare.
Se poate constata faptul că, în anul 2018, numărul șomerilor ieșiți ca urmare a încadrării a fost
net superior numărului persoanelor intrate în evidență prin disponibilizare, excepție făcând
lunile ianuarie și decembrie când caracterul evident sezonier își arată efectele, multe dintre
activități fiind reduse, eliberând forță de muncă, iar absorbția fiind scăzută.
1.1.3 Măsuri realizate în anul 2018 în domeniul ocupării forței de muncă
Anual, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă întocmește Programul de
ocupare a forței de muncă, program care este aprobat de ministrul muncii.
Pentru anul 2018, proiectarea programului național de ocupare a avut la bază obiectivele
Programului de Guvernare, precum şi obiectivele strategice ale Uniunii Europene în materie
de ocupare în perspectiva Strategiei Europa 2020, transpuse în Strategia Natională de Ocupare
2015 -2020.
Principalele obiective ale Programului de ocupare a forței de muncă pentru anul 2018 au fost:
• Îmbunătățirea și consolidarea competențelor profesionale ale persoanelor în căutare de loc
de muncă,
• Prevenirea şomajului de lungă durată,
• Facilitarea tranziției de la șomaj către ocupare,
• Sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate ale populaţiei.
Programul de ocupare aferent anului 2018 a fost proiectat astfel încât măsurile implementate să
fie orientate către reprezentarea echilibrată a tuturor categoriilor de persoane aflate în
căutarea unui loc de muncă, punându-se accent pe măsurile de mediere, de informare și
consiliere/orientare profesională, furnizarea de pachete personalizate de măsuri active de
ocupare, consolidarea relațiilor cu partenerii sociali.
Prin acest program, ANOFM a estimat încadrarea, în anul 2018, a 301.200 persoane.
Ca urmare a implementării acestuia, la sfârșitul lunii decembrie 2018, s-a realizat încadrarea
unui număr de 282.921 persoane (tabelul nr.2).
În vederea plasării în muncă, persoanele înregistrate în evidențele Agenției Naționale pentru
Ocuparea Forței de Muncă au beneficiat de pachete personalizate de măsuri, fiind cuprinse în
una sau mai multe măsuri de stimulare a ocupării.
Direcția Politici Servicii Sociale 21
Grafic nr. 25. Evoluția intrărilor în șomaj ca urmare a disponibilizărilor, comparativ cu
Ieșirile din evidența ANOFM ca urmare a încadrărilor, 2018
Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Direcția Politici Servicii Sociale
22
1.1.3.1. Caracteristici socio-ocupaționale ale persoanelor care au beneficiat de asistență
acordată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
În anul 2018, 594.505 persoane au beneficiat de asistență privind înregistrarea în evidențele
ANOFM, în vederea cuprinderii în măsuri active prevăzute în Legea 76/2002.
Acestea au beneficiat de următoarele tipuri de măsuri:
o servicii de mediere a muncii – 417.689 persoane;
o servicii de informare și consiliere profesională – 335.528 persoane;
o servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau
pentru inițierea unei afaceri – 423 persoane;
o servicii de acompaniament social personalizat prin încheierea de contracte de
solidaritate - 230 tineri cu risc de marginalizare socială.
În funcție de apartenența la unele categorii socio-ocupaționale, situația celor 594.505
persoane beneficiare de măsuri active, se prezintă astfel:
o Structura pe categorii de vârstă a fost următoarea:
109.210 persoane au avut vârsta mai mică de 25 ani;
116.276 persoane au avut vârsta cuprinsă între 25-35 ani;
146.509 persoane au avut vârsta cuprinsă între 35-45 ani;
222.510 persoane au avut vârsta peste 45 ani, din care 74.462 au fost
persoane cu vârsta mai mare 55 de ani.
o Structura după nivelul de învățământ absolvit a fost următoarea :
97.101 persoane absolvente de învățământ primar şi fără studii;
136.717 persoane absolvente de învățământ gimnazial;
123.348 persoane absolvente de învățământ profesional;
166.663 persoane absolvente de învățământ liceal;
15.865 persoane absolvente de învățământ postliceal;
54.811 persoane absolvente de învățământ universitar.
Menţiune: o persoană poate fi evidențiată atât în statisticile referitoare la mediere, la informare
și consiliere profesională, cât și la formare profesională sau la una dintre măsurile de
subvenționare, la total, însă, fiind evidențiată o singură dată.
În anul 2018, prin implementarea Programului de ocupare al Agenției Naționale pentru
Ocuparea Forței de Muncă, au fost încadrate 282.921 persoane.
Direcția Politici Servicii Sociale
23
Tabel nr. 2. Principalii indicatori privind realizarea Programului ANOFM
de ocupare a forței de muncă, în anul 2018
(număr de persoane ocupate în anul 2018, comparativ cu numărul persoanelor programate a se
încadra în anul 2018).
* Menţiune: o persoană poate fi evidențiată atât în statisticile referitoare la mediere, la informare și consiliere profesională,
cât și la formare profesională sau la una dintre măsurile de subvenționare, la total, însă, fiind evidențiată o singură dată.
Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
AGENTIA NATIONALA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA
Nr. crt.Tip de masura Programat
2018 Realizat 2018 %
- TOTAL PERSOANE OCUPATE* 301.200 282.921 93,93
1 Servicii de mediere 270.386 261.666 96,77
1amedierea prin incadrarea in locuri de munca pe perioada nedeterminata 188.160 199.741 106,15
1bmedierea prin incadrarea in locuri de munca pe perioada determinata 82.226 61.925 75,31
2Cursuri de formare profesionala 10.390 11.158 107,39
3
Completarea veniturilor somerilor care se incadreaza inainte de
expirarea indemnizatiei pentru somaj12.775 13.998 109,57
4Prima de activare pentru somerii neindemnizati 13.010 7.706 59,23
5
Acordarea de subventii angajatorilor care incadreaza in munca someri
peste 45 de ani sau someri unici sustinatori ai familiilor monoparentale,
total din care:
17.618 23.289 132,19
5a someri peste 45 de ani 17.258 23.008 133,32
5bparinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale 360 281 78,06
6
Acordarea de subventii angajatorilor care incadreaza in munca tineri
NEETs2.095 2.165 103,34
7
Acordarea de subventii angajatorilor care incadreaza in munca someri
neindemnizati (SLD)484 165 34,09
8
Acordarea de subventii angajatorilor care incadreaza in munca
persoane care mai au 5 ani pana la pensie471 505 107,22
9Stimularea mobilitatii fortei de munca, total, din care: 3.075 2.076 67,51
9a
Incadrarea intr-o localitate la distanţa mai mare de 15 km de localitatea de
domiciliu sau resedinta (prima de incadrare)1.455 1.057 72,65
9b
Incadrarea in alta localitate la o distanta mai mare de 50 km cu schimbarea
domiciliului (prima de instalare)730 277 37,95
9cPrima de relocare 890 742 83,37
10
Acordarea de subventii angajatorilor care incadreaza in munca
absolventi din institutii de invatamant 5.376 4.346 80,84
11Absolventi beneficiari de prima de insertie 2.105 1.280 60,81
12
Acordarea de subventii angajatorilor care incadreaza in munca
persoane cu handicap184 167 90,76
13
Servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati
independente sau pentru initierea unei afaceri130 46 35,38
14
Ocuparea temporara a fortei de munca in lucrari publice de interes
comunitar1.207 - -
15 Acordarea de subventii in baza contractelor de solidaritate 310 116 37,42
16Alte masuri active 300 87 29,00
17
Subventii acordate angajatorilor care incadreaza in munca absolvenţi
de învăţământ superior in baza Legii nr.335/2013 privind stagiile
profesionale pentru absolvenţii de învăţământ superior
250 100 40,00
18
Subventii acordate angajatorilor care incadreaza in munca elevi si
studenti in baza Legii nr. 72/2007 privind stimularea incadrarii in munca
a elevilor si studentilor
1.995 1.925 96,49
Stadiul realizarii Programului de ocupare a fortei de munca
la nivel national 2018
Direcția Politici Servicii Sociale
24
o Dintre acestea, 14.617 persoane aparțin următoarelor grupuri țintă:
• 10.003 şomeri de lungă durată, din care:
1.723 şomeri tineri de lungă durată;
8.280 şomeri adulţi de lungă durată;
• 3.971 persoane de etnie romă;
• 402 persoane cu handicap;
• 45 tineri care au părăsit sistemul de protecţie al copilului;
• 145 cetăţeni străini;
• 19 persoane care au executat pedepse privative de libertate;
• 9 persoane repatriate;
• 23 persoane refugiate şi benefiari de alte forme de protecţie
internaţională;
• Persoanele de etnie romă (3.971) au fost încadrate prin
următoarele măsuri active:
servicii de mediere – 3.905 persoane, din care:
3.027 persoane pe perioadă nedeterminată;
878 persoane pe perioadă determinată;
organizarea cursurilor de formare profesională – 24 persoane;
completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea
indemnizației pentru șomaj – 27 persoane;
prima de activare pentru somerii neindemnizati – 48 persoane;
încadrarea șomerilor peste 45 ani sau unici susținători ai familiilor
monoparentale – 22 persoane;
stimularea mobilității forței de muncă – 13 persoane;
acordarea de subvenţii angajatorilor de inserţie, pe baza contractelor de
solidaritate – 2 persoane,
alte măsuri active – 5 persoane.
o Structura persoanelor încadrate în funcție de diverse caracteristici socio-
ocupaționale a fost următoarea:
154.513 (54,61%) persoane locuiau în mediul urban, iar 128.408 (45,39%)
persoane în mediul rural;
Numărul femeilor încadrate a fost de 123.823, iar al bărbaților de 159.098,
ponderea fiind de 43,77%, respectiv de 56,23%.
Structura pe grupe de vârstă a fost următoarea :
- 48.372 persoane cu vârsta sub 25 de ani, din care 27.373 tineri NEET;
Direcția Politici Servicii Sociale
25
- 59.321 persoane cu vârsta 25-35 de ani;
- 70.989 persoane cu vârsta 35-45 de ani;
- 104.239 persoane cu vârsta peste 45 de ani, din care 27.750 sunt persoane
cu vârsta peste 55 de ani.
structura după nivelul de studii absolvit a fost următoarea :
- 27.744 persoane au absolvit învățământul primar;
- 62.338 persoane au absolvit învățământul gimnazial;
- 67.864 persoane au absolvit învățământul profesional;
- 88.827 persoane au absolvit învățământul liceal;
- 7.137 persoane au absolvit învățământul postliceal;
- 29.011 persoane au absolvit învățământul universitar.
Din punctul de vedere al statutului persoanei aflate în căutare de loc de
muncă, persoanele încadrate au fost :
- 202.155 șomeri neindemnizați;
- 58.797 șomeri indemnizați;
- 21.969 persoane în căutare de loc de muncă.
o Cei 48.372 tineri cu vârsta sub 25 ani au fost încadrați în muncă prin următoarele
măsuri:
servicii de mediere – 45.112 persoane, din care:
- 34.695 persoane pe perioadă nedeterminată;
- 10.417 persoane pe perioadă determinată;
organizarea cursurilor de formare profesională – 2.375 persoane;
completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea
indemnizației pentru șomaj – 232 persoane;
prima de activare pentru şomerii neindemnizaţi – 1.203 persoane;
încadrarea șomerilor peste 45 ani sau unici susținători ai familiilor
monoparentale – 16 persoane;
acordarea de subvenţii angajatorilor pentru încadrarea în muncă a tinerilor
NEET (persoane cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei
de 25 de ani, care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi
nu participă la activităţi de formare profesională) – 2.164 persoane;
acordarea de subvenţii angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor
neindemnizaţi - 9 persoane;
stimularea mobilității forței de muncă – 471 persoane;
Direcția Politici Servicii Sociale
26
încadrarea absolvenților din instituții de învățământ, prin subvenționarea
locului de muncă – 3.605 persoane;
absolvenți beneficiari de prima de inserţie – 1.063 persoane;
încadrarea persoanelor cu handicap – 17 persoane;
servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități
independente sau pentru inițierea unei afaceri – 5 persoane;
încheierea de contracte de solidaritate – 115 persoane;
alte măsuri active –57 persoane.
1.1.3.2. Măsuri realizate de ANOFM în aplicarea Programului de ocupare a forței de muncă
În aplicarea Programului de ocupare, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a realizat
următoarele măsuri:
1. Măsurile de prevenire a șomajului, constând în principal în oferirea serviciilor de
preconcediere persoanelor amenințate de riscul de a deveni șomeri fie ca urmare a restructurărilor
unor activități economice, fie datorită unor cauze personale, au constituit o prioritate a agențiilor
teritoriale, deși numărul persoanelor disponibilizate colectiv nu este de amploarea celui înregistrat
la sfârșitul anilor ‘90 și începutul anilor 2000.
Serviciile de preconcediere reprezintă un ansamblu de măsuri pentru prevenirea șomajului
acordate (în perioada preavizului) persoanelor care urmează a fi disponibilizate, în scopul
reintegrării acestora pe piața muncii.
Serviciile de preconcediere sunt acordate în mod gratuit și constau în:
informarea privind prevederile legale referitoare la protecția șomerilor și acordarea
serviciilor de ocupare și de formare profesională;
medierea în vederea plasării pe locurile de muncă vacante existente pe plan local și
instruirea în modalități de căutare a unui loc de muncă;
reorientarea profesională în cadrul unității sau prin cursuri de formare de scurtă
durată;
sondarea opiniei salariaților și consilierea acestora cu privire la măsurile de
combatere a șomajului.
De aceste servicii beneficiază:
persoanele vizate să-și piardă locul de muncă,
persoanele fără loc de muncă și care solicită aceste servicii.
Până la finele anului 2018, 4.372 persoane au beneficiat de servicii de preconcediere.
Direcția Politici Servicii Sociale
27
În cadrul serviciilor de preconcediere se efectuează sondarea opiniei salariaților
disponibilizați, prin completarea unor chestionare, conform metodologiei stabilite. Astfel,
au fost completate 2.038 chestionare. Din aceste chestionare, a rezultat faptul că
principalele opţiuni de viitor ale persoanelor asistate se referă la înscrierea la cursurile de
formare profesională (727 persoane) şi desfăşurarea unei activităţi pe cont propriu (141
persoane).
Un indicator important în cadrul serviciilor de preconcediere îl constituie plasarea pe
locurile de muncă vacante existente pe plan local și instruirea în modalități de căutare
a unui loc de muncă.
Din totalul persoanelor asistate (4.372 persoane):
3.769 persoane au fost instruite în tehnici de căutare a unui loc de muncă,
919 persoane au fost îndrumate spre diferite măsuri de stimulare a ocupării,
2.823 persoane au fost orientate spre locuri de muncă declarate vacante.
(o persoană asistată poate beneficia de mai multe servicii de preconcediere)
2. Măsura de mediere a muncii
Aceasta, ca măsură de bază a serviciului public de ocupare, a avut o pondere însemnată în
totalul măsurilor care au condus la ocupare. În anul 2018 au beneficiat de servicii de
mediere pe locurile de muncă vacante 417.689 persoane.
Prin acordarea serviciilor de mediere s-a realizat ocuparea a 261.666 persoane, din care:
199.741 persoane prin medierea pe locuri de muncă pe perioadă nedeterminată;
61.925 persoane prin medierea pe locuri de muncă pe perioadă determinată.
Un impact important asupra ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă l-au avut
serviciile de mediere a muncii pe locurile de muncă vacante declarate de angajatori,
respectiv 62,65% din totalul persoanelor cuprinse în serviciile de mediere a muncii.
În cadrul activităţii de mediere a muncii se distinge organizarea burselor locurilor de
muncă, măsură destinată corelării cererii și ofertei de forță de muncă.
- În contractul de performanță managerială pentru anul 2018 au fost prevăzute organizarea
a două burse naționale, una în primăvară pentru toate categoriile de persoane în căutare
de loc de muncă (20 aprilie 2018 – Bursa generală a locurilor de muncă) și una în toamnă
pentru absolvenții de învățământ (19.10.2018).
- De asemenea, s–a prevăzut organizarea de burse la cererea pieței muncii pentru:
persoanele de etnie romă,
tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului,
Direcția Politici Servicii Sociale
28
orice alte grupuri țintă în afara celor două menționate mai sus, precum și pentru
diferite meserii sau ramuri de activitate, în funcție de cererea pieței muncii locale.
Prin intermediul burselor locurilor de muncă organizate în anul 2018, au fost ocupate 9.637
persoane, după cum urmează:
6.954 persoane la Bursa generală a locurilor de muncă – evaluare la o lună,
1.994 persoane la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți– evaluare la o lună,
556 persoane la bursele locurilor de muncă organizate pentru diferite meserii sau
ramuri de activitate diverse,
133 persoane la bursele locurilor de muncă organizate pentru grupuri țintă.
A. Bursa Generală a Locurilor de Muncă organizată în 20 aprilie 2018, a avut
următoarele rezultate (evaluare la o lună):
au fost contactați 29.051 agenți economici, din care 166 angajatori de inserție;
au participat 2.629 agenți economici, din care 28 angajatori de inserție;
au fost oferite 44.721 locuri de muncă,
au participat 33.217 persoane în căutare de loc de muncă;
au fost selectate în vederea încadrării 15.118 persoane, din care 81 persoane cu risc
de marginalizare socială;
din cele 6.954 persoane încadrate, 276 au fost cu studii superioare, iar 6.678 au fost
cu studii medii.
B. Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți a fost organizată în data de 19
octombrie 2018 în 83 de agenții locale și puncte de lucru și a avut următoarele rezultate
(evaluare la o lună):
au fost contactați 26.727 agenți economici;
au participat 2.290 agenți economici;
au fost oferite un număr de 38.960 locuri de muncă;
o au participat 21.700 persoane în căutare de loc de muncă, din care 9.987
absolvenți;
au fost selectate în vederea încadrării 6.331 persoane;
au fost încadrate 1.994 persoane, din care 230 persoane cu studii superioare.
C. În anul 2018, ANOFM a organizat 32 burse ale locurilor de muncă la cererea pieței
muncii, pentru meserii în diferite ramuri de activitate și pentru grupuri vulnerabile pe
piața muncii.
a. pentru meserii în diverse ramuri de activitate (confecții îmbrăcăminte, construcții,
fabricarea mobilei etc.) au fost organizate 23 de burse ale locurilor de muncă.
Direcția Politici Servicii Sociale
29
În vederea organizării burselor pentru diferite meserii sau domenii de activitate au
fost contactați 2248 agenți economici, dintre aceștia au participat 348, care au oferit
5.051 locuri de muncă.
Numărul persoanelor participante la bursele pe meserii a fost de 4.905 persoane, din
care au fost selectate în vederea încadrării 2.024 persoane.
Rezultatele finale indică încadrarea a 556 persoane:
538 persoane fără studii superioare,
18 persoane cu studii superioare.
b. pentru grupurile țintă (persoane cu dizabilități, persoane private de libertate, femei,
tineri, absolvenți de învățământ), au fost organizate 9 burse în 8 judeţe din ţară. Au
fost contactați 582 agenți economici, dintre aceștia au participat 98, care au oferit
1.088 locuri de muncă.
Numărul persoanelor participante a fost de 759 persoane, din care au fost selectate în
vederea încadrării 207 persoane.
Rezultatele finale indică încadrarea a 34 persoane.
3.Acordarea serviciilor de informare și consiliere profesională
Un impact important asupra ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă l-au avut
şi serviciile de informare și consiliere profesională. În anul 2018 au beneficiat de servicii
de informare și consiliere profesională 335.528 persoane. Dintre acestea, au fost încadrate
78.919 persoane.
4.Programe de formare profesională
La programele de formare profesională, evaluarea competenţelor dobândite în context non
formal sau informal sau ucenicie la locul de muncă organizate de ANOFM, în perioada
ianuarie-decembrie 2018, au fost cuprinse 28.112 persoane, din care:
- 22.011 şomeri participanţi la programe de formare profesională;
- 205 persoane participante la programe de formare profesională care au beneficiat de
servicii gratuite, altele decât șomerii;
- 2.477 persoane participante la programe de formare profesională care nu au beneficiat
de gratuitate, conform legii;
- 55 persoane care au beneficiat de servicii gratuite de evaluare a competenţelor
dobândite în context non formal sau informal;
- 3364 persoane cuprinse la programe de ucenicie la locul de muncă.
Datele centralizate la nivel naţional arată că numărul femeilor participante la
cursuri/evaluare de competenţe/programe de ucenicie, la data de 31.12.2018, a fost de
17.531, ceea ce înseamnă o pondere de 62,36 % din totalul cursanților.
Direcția Politici Servicii Sociale
30
În urma monitorizării persoanelor care s-au încadrat în muncă într-o perioadă de cel mult 12
luni de la absolvirea cursului, până la 31 decembrie 2018 a rezultat că 11.262 persoane au
fost încadrate.
Din totalul de 11.262 persoane încadrate în anul 2018:
- 11.158 persoane au fost încadrate ca urmare a finalizării cursurilor de formare profesională
finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj;
- 17 persoane au fost încadrate ca urmare a finalizării evaluării și certificării competențelor
finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj;
- 87 persoane au fost încadrate ca urmare a finalizării cursurilor de formare profesională
finanțate din alte fonduri decât bugetul asigurărilor pentru șomaj.
În perioada ianuarie-decembrie 2018 au fost încheiate 3364 contracte de ucenicie şi 2937
convenţii pentru persoane incluse în programele de ucenicie la locul de muncă.
Din numărul total al persoanelor cuprinse în programe de ucenicie, în perioada de probă au
abandonat 202 persoane.
5.Completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea perioadei pentru
care erau îndreptățiți să primească indemnizație de șomaj
Ca urmare a acestei măsuri s-au încadrat 13.998 șomeri care beneficiază de o sumă lunară,
acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, reprezentând 30% din cuantumul indemnizației de
șomaj, până la finele perioadei pentru care erau îndreptățiți să primească indemnizația de șomaj
dacă nu se încadrau.
6.Acordarea subvențiilor pentru încadrarea în muncă a persoanelor dezavantajate pe piața
muncii (someri peste 45 ani sau omeri părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, șomeri
care mai au 5 ani până la îndeplinirea condițiilor de pensionare, absolvenți ai instituțiilor de
învățământ, persoane cu handicap, tineri supusi riscului de marginalizare sociale). Prin această
măsură au fost ocupate 30.753 persoane, ceea ce reprezintă 10,87% din numărul total al persoanelor
ocupate prin ANOFM.
S-a realizat ocuparea a:
23.289 șomeri în vârstă de peste 45 de ani sau șomeri unici susținători ai familiilor
monoparentale,
2.165 tineri NEET (persoane cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea
vârstei de 25 de ani, care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu
participă la activităţi de formare profesională),
165 șomeri de lungă durată neindemnizaţi,
505 persoane care mai au 5 ani până la pensie,
167 persoane cu handicap,
Direcția Politici Servicii Sociale
31
4.346 absolvenți ai instituțiilor de învățământ,
116 tineri cu risc de marginalizare socială.
7.Susținerea, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de către ANOFM, a stagiilor profesionale
pentru absolvenții de învățământ superior, conform prevederilor Legii nr.335/2013 și ale
Normelor Metodologice de aplicare a acestei legi (H.G. nr. 473/2014). Până la finele anului 2018
au fost încadrați în muncă 102 de absolvenți de studii superioare pe locuri de muncă destinate
stagiarilor, prin care s-au încheiat convenții aferente contractelor de stagii profesionale. Din cei 102
de absolvenți de învățământ superior cuprinși în programul de stagii conform Legii nr.335/2013,
78 au fost încadrați în primele 4 luni de la înregistrarea în evidențele agențiilor.
8.Acordarea de prime de inserţie pentru 1.280 absolvenți de învățământ.
9.Acordarea de servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități
independente sau pentru inițierea unei afaceri: 46 persoane au inițiat astfel de activități
independente, respectiv 10,87% din totalul persoanelor care au beneficiat de servicii specializate
(423 persoane).
10.Alte măsuri active întreprinse la nivel județean, prin care s-a realizat încadrarea a 87 persoane,
fondurile utilizate pentru susținerea acestor măsuri active fiind altele decât cele din bugetul
asigurărilor de șomaj (fonduri europene).
11.Stimularea mobilității geografice a forței de muncă a contribuit la ocuparea a 2.076
persoane, din care:
1.057 persoane prin încadrarea într-o localitate la o distanță mai mare de 15 km față
de domiciliu (persoanele au beneficiat de primă de încadrare), din care 8 șomeri de
lungă durată;
277 persoane prin încadrarea în altă localitate cu schimbarea domiciliului la o
distanță mai mare de 50 de km (primă de instalare);
742 persoane încadrate prin acordarea primei de relocare.
12. Programe speciale:
I. În scopul creșterii gradului de ocupare a persoanelor din mediul rural sau a
persoanelor din localități urbane care au probleme de reintegrare socială ca
urmare a restructurării economice, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de
Muncă a inclus în Programul de ocupare a forței de muncă pentru anul 2018
următoarele programe speciale:
o Programul 50, special pentru 50 de localități urbane;
o Programul 150, special pentru 150 de localități din mediul rural.
Criteriile care au stat la baza stabilirii localităților au fost:
o ponderea mare a șomerilor în total populație activă;
Direcția Politici Servicii Sociale
32
o gradul redus de dezvoltare economică.
Prin implementarea acestor programe a fost estimată, pentru anul 2018, ocuparea
unui număr de 11.750 persoane, din care:
o 8.000 persoane în localitățile urbane,
o 3.750 persoane în localitățile rurale.
a) În anul 2018, prin implementarea Programului 50, special pentru localități din
mediul urban au fost încadrate 13.591 persoane, prin:
servicii de mediere : 12.600 persoane, din care:
o 9.596 persoane pe perioadă nedeterminată;
o 3.004 persoane pe perioadă determinată;
cursuri de formare profesională : 107 persoane;
completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea
indemnizației pentru șomaj : 609 persoane;
prima de activare pentru şomerii neindemnizaţi – 228 persoane,
acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor în vârstă de peste
45 de ani sau părinți unici susținători ai familiilor monoparentale : 461 persoane;
acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea tinerilor NEET (persoane cu
vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani, care nu au loc
de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare
profesională): 17 persoane;
acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor care mai au 5 ani
până la pensie : 21 persoane;
încadrarea prin stimularea mobilității forței de muncă : 95 persoane;
acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează absolvenți ai instituțiilor de
învățământ : 39 persoane;
acordarea de prime de insertie: 8 absolvenți;
acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează în muncă persoane cu
handicap: 2 persoane;
alte măsuri active – 1 persoană.
b) Prin Programul 150, special pentru localități din mediul rural au fost încadrate în
muncă 7.070 persoane, astfel:
servicii de mediere : 6.823 persoane, din care:
o 5.275 persoane pe perioadă nedeterminată;
o 1.548 persoane pe perioadă determinată;
Direcția Politici Servicii Sociale
33
cursuri de formare profesională - 34 persoane;
completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea
indemnizației pentru șomaj : 130 persoane;
prima de activare pentru şomerii neindemnizaţi – 76 persoane;
acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor peste 45 ani sau
părinți unici susținători ai familiilor monoparentale : 221 persoane;
acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează tineri NEET (persoane cu vârsta
cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani, care nu au loc de
muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare
profesională): 6 persoane;
acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea persoanelor care mai au 5 ani
până la pensie : 1 persoană;
încadrarea prin stimularea mobilității forței de muncă : 37 persoane;
acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează absolvenți ai instituțiilor de
învățământ : 17 persoane;
acordarea de prime de inserţie : 48 absolvenți;
alte măsuri active – 2 persoane.
II. Programul 140, pentru comunități cu număr mare de etnici roma
Ținând cont că ANOFM este implicată în implementarea Strategiei Guvernului
României de Incluziune a persoanelor de etnie roma 2012-2020 și având în vedere că
una din prioritățile agenției este ocuparea persoanelor de etnie romă, s-a propus
Programul 140, special pentru comunități cu număr mare de etnici roma. Prin acest
program a fost prevăzută ocuparea unui număr total de 2.190 persoane, aproximativ 47%
din numărul total al persoanelor de etnie roma propuse a fi ocupate în anul 2018.
În cadrul acestui program, accentul s-a pus pe acțiuni personalizate, în mod special pe
medierea muncii și consiliere profesională.
Prin Programul 140, în anul 2018, s-a realizat încadrarea a 2.250 de persoane de etnie
roma, structura pe tipuri de măsuri fiind următoarea:
servicii de mediere : 2.224 persoane, din care:
o 1.648 persoane pe perioadă nedeterminată;
o 576 persoane pe perioadă determinată;
cursuri de formare profesională : 11 persoane;
completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea
indemnizației pentru șomaj : 22 persoane;
Direcția Politici Servicii Sociale
34
prima de activare pentru şomerii neindemnizaţi – 20 persoane;
acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor peste 45 ani sau
părinților unici susținători ai familiilor monoparentale : 23 persoane;
stimularea mobilităţii forţei de muncă – 2 persoane;
acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează absolvenți ai instituțiilor de
învățământ : 2 persoane.
III. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a inclus în Programul de ocupare
a forței de muncă pentru anul 2018 un Program special pentru elevi și studenți, care să
sprijine încadrarea pe durata vacanțelor, prin acordarea unei subvenții la anagajator egală
cu 50% din ISR, pe o perioadă de maximum 60 zile calendaristice, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 72/2007, a elevilor și studenților. Acesta are în vedere deprinderea
elevilor și studenților cu practica la locul de muncă și obținerea de venituri pe perioada
vacanțelor, în special a celor care provin din familii cu venituri reduse.
Prin acest program, au fost propuse pentru anul 2018, ocuparea pe perioada vacanțelor a
1.995 persoane, din care: 1.300 elevi și 695 studenți.
În anul 2018, prin implementarea Programului special pentru elevi și studenți, s-au
obținut următoarele rezultate:
au fost încheiate 552 convenții în baza Legii nr.72/2007;
au fost încadrați 1.925 elevi și studenți, din care:
o 1.741 elevi;
o 184 studenți.
În funcție de mediul de rezidență, 1.074 elevi și 110 studenți au fost din mediul
urban, iar 667 elevi și 74 studenți au fost din mediul rural.
Structura pe sexe arată că din cei 1741 elevi încadrați în muncă 859 au fost de gen
feminin și 882 de gen masculin, iar din cei 184 studenți încadrați în muncă au fost 82
femei și 102 bărbați.
1.1.3.3. Măsurile realizate în anul 2018 pentru aplicarea programului de ocupare pentru
tinerii cu risc de marginalizare socială
În conformitate cu prevederile Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și
stimularea ocupării forței de muncă, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă asigură
promovarea participării pe piața muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială prin:
acompaniament social personalizat,
Direcția Politici Servicii Sociale
35
activități de informare și promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare socială
în rândul angajatorilor,
subvenționarea locului de muncă.
Acompaniamentul social personalizat se realizează de către Agenția Națională pentru Ocuparea
Forței de Muncă prin intermediul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă teritoriale, în baza
unui contract de solidaritate, și constituie un ansamblu de servicii care se acordă în mod gratuit
tinerilor cu risc de marginalizare socială și constau în:
informare și consiliere profesională;
mediere a muncii;
plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost selectată ca fiind
corespunzătoare pregătirii profesionale și altor condiții cuprinse în dosarul întocmit la
înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc de muncă, în evidența agenției pentru
ocuparea forței de muncă.
Conform Legii 76/2002, așa cum a fost modificată prin Legea 250/2013, tânărul cu risc de
marginalizare socială este persoana cu vârsta cuprinsă între 16-26 de ani, care se înregistrează la
agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau, după caz,
reședința și se încadrează în una dintre următoarele categorii:
a) se află în sistemul de protecție a copilului sau provine din acest sistem;
b) are dizabilități;
c) nu are familie sau a cărui familie nu îi poate asigura întreținerea;
d) are copii în întreținere;
e) a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;
f) victimă a traficului de persoane.
Măsurile pentru promovarea participării pe piața muncii a tinerilor în risc de marginalizare socială
sunt:
a) acompaniament social personalizat - se realizează de către Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă prin intermediul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă
teritoriale, în baza unui contract de solidaritate, și constituie un ansamblu de servicii care
se acordă în mod gratuit tinerilor cu risc de marginalizare socială și constau în:
informare și consiliere profesională;
mediere a muncii;
plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost selectată
ca fiind corespunzătoare pregătirii profesionale și altor condiții cuprinse în
dosarul întocmit la înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc de muncă, în
evidența agenției pentru ocuparea forței de muncă.
Direcția Politici Servicii Sociale
36
Contractul de solidaritate se încheie între agenția pentru ocuparea forței de muncă teritorială și
tânăr pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puțin de un an, în condițiile în care, la data încheierii
contractului de solidaritate, tânărul nu a împlinit vârsta de 26 de ani.
b) activități de informare și promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare
socială în rândul angajatorilor;
c) subvenționarea locului de muncă.
Subvenția lunară acordată angajatorilor de inserție pentru un tânăr angajat se calculează pe baza
salariului de bază stabilit la data angajării, dar nu mai mult de patru ori valoarea indicatorului social
de referință, în vigoare la data încadrării în muncă, până la expirarea duratei contractului de
solidaritate.
1. Aplicarea în anul 2018 a programului de ocupare pentru tinerii cu risc de marginalizare
socială
Pentru anul 2018, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a întocmit un Program
de ocupare pentru tinerii cu risc de marginalizare socială, ținând seama de categoriile de tineri
prevăzuți în Legea 76/2002 modificată prin Legea 250/2013.
Obiectivul general al Programului de ocupare a tinerilor cu risc de marginalizare socială a
fost promovarea participării pe piaţa muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială.
Obiectivele specifice ale Programului de ocupare a tinerilor cu risc de marginalizare socială
pentru anul 2018 au fost:
o acompaniamentul social personalizat, efectuat de către Agenţia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de Muncă prin intermediul agenţiilor pentru ocuparea forţei de
muncă teritoriale, în baza unui contract de solidaritate;
o stimularea angajatorilor de inserţie pentru încadrarea tinerilor cu risc de
marginalizare socială.
Măsurile prevăzute pentru facilitarea accesului la un loc de muncă a tinerilor
confruntați cu riscul excluderii profesionale:
Pentru atingerea țintelor prevăzute în Programul de ocupare pentru tinerii cu risc de
marginalizare socială, s-a prevăzut că se va acționa, în principal, prin facilitarea accesului la
un loc de muncă a tinerilor confruntați cu riscul excluderii profesionale prin următoarele
măsuri:
• asigurarea de servicii de mediere prin întocmirea unui plan individual de mediere;
• oferirea de servicii de consiliere profesională:
- furnizarea de informații cu privire la piața muncii (locuri de muncă vacante,
domenii, meserii),
- furnizarea de informații privind drepturile și obligațiile salariaților,
Direcția Politici Servicii Sociale
37
- instruire în tehnici de căutare a unui loc de muncă,
- prezentarea posibilităților de participare la cursuri de formare profesională;
• cuprinderea în cursuri de formare profesională în meserii solicitate pe piața muncii în
concordanță cu cerințele și perspectiva pe plan local a tinerilor în vederea ocupării;
• subvenționarea angajatorilor de inserție pentru încadrarea tinerilor aflați în dificultate
și confruntați cu riscul excluderii profesionale.
Programul de ocupare pentru tinerii cu risc de marginalizare socială pentru anul 2018 a fost
fundamentat pe baza propunerilor agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene
și a municipiului București, în urma analizei la nivel local a situației privind piața muncii
și a posibilităților de absorbție a tinerilor confruntați cu riscul de marginalizare socială.
- Indicatorii fizici prevăzuți în programul pentru tinerii cu risc de marginalizare
socială pentru anul 2018, se prezintă astfel:
o contracte de solidaritate încheiate pentru un număr minim de 430 persoane;
o număr total de persoane prognozat a fi ocupate – 310;
o încadrarea prin acordarea serviciilor de mediere – 309 persoane;
o număr persoane încadrate prin organizarea de cursuri de formare profesională
– 1 persoană.
Rezultatele acțiunilor întreprinse de agențiile pentru ocuparea forței de muncă
județene și a municipiului București:
În anul 2018, ca urmare a acțiunilor întreprinse de agențiile pentru ocuparea forței de muncă
județene și a municipiului București, în vederea aplicării prevederilor legale referitoare la
combaterea marginalizării sociale, s-au obținut următoarele rezultate:
o au beneficiat de mediere și consiliere profesională 264 de tineri din rândul
categoriilor defavorizate;
o au fost încheiate 230 contracte de solidaritate, prin care agențiile pentru
ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București acordă servicii
de consiliere profesională și mediere, identifică angajatori de inserție și locuri
de muncă potrivit pregătirii lor profesionale și a celorlalte caracteristici care
rezultă din dosarul de înscriere în evidență și îi plasează pe locurile de muncă
identificate;
o au fost încadraţi în muncă 116 de tineri;
o prin efortul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene și a
municipiului București, în anul 2018, au fost identificați 68 angajatori de
inserție.
Direcția Politici Servicii Sociale
38
o Cele 230 contracte de solidaritate s-au încheiat cu următoarele categorii de
beneficiari:
- 74 tineri care se află sau provin din sistemul de protecție a copilului
(32,17%);
- 50 tineri cu dizabilități (21,74%);
- 80 tineri fără familie sau a căror familie nu le poate asigura întreținerea
(34,78%);
- 23 tineri cu copii în întreținere (10%);
- 3 tineri care au executat pedepse privative de libertate (1,3%).
o Situația privind nivelul studiilor persoanelor care au încheiat contracte de
solidaritate anul 2018, se prezintă astfel:
- 106 persoane au avut studii gimnaziale, neterminate sau fără studii
(46,09%);
- 58 persoane au avut studii profesionale (25,22%);
- 61 persoane au studii medii (26,52%);
- 5 persoane au studii superioare (2,17%).
o Din totalul celor 116 persoane încadrate în muncă în anul 2018:
- 60 persoane au fost încadrate în muncă pe durată determinată,
- 56 persoane au fost încadrate în muncă pe durată nedeterminată.
o Cele 116 persoane încadrate în muncă aparțin următoarelor categorii:
- 59 tineri care se află sau provin din sistemul de protecție a copilului
(50,9%),
- 20 tineri cu dizabilități (17,2%);
- 19 tineri fără familie sau a căror familie nu le poate asigura întreținerea
(16,4%);
- 16 tineri cu copii în întreținere (13,8%);
- 2 tineri care au executat pedepse privative de libertate (1,7%).
o Structura pe niveluri de pregătire a celor 116 persoane încadrate în muncă
se prezintă astfel:
- 42 persoane au studii gimnaziale, neterminate sau fără studii,
- 30 persoane au studii profesionale,
- 41 persoane au studii medii,
- 3 persoane au studii superioare.
La nivel național, în anul 2018, suma plătită din bugetul asigurărilor pentru șomaj angajatorilor
de inserție care au încadrat tineri aflați în risc de marginalizare socială, a fost de 2.796.409
Direcția Politici Servicii Sociale
39
lei. Suma de 2.796.409 lei reprezintă cheltuieli aferente contractelor individuale de muncă
corespunzătoare contractelor de solidaritate încheiate în anul 2018 şi anterior perioadei de
raportare, conform prevederilor Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi
stimularea ocupării forţei de muncă, modificată şi completată.
1.1.3.4. Indicatori privind sumele cheltuite de ANOFM în anul 2018 pentru realizarea
măsurilor în domeniul ocupării
Indicatorii referitori la cheltuielile realizate de ANOFM din bugetul asigurărilor pentru șomaj au
avut următoarele valori:
o Suma cheltuită în anul 2018 din bugetul asigurărilor pentru șomaj în scopul protecției sociale
a persoanelor în căutarea unui loc de muncă și a aplicării măsurilor de stimulare a ocupării
acestora, a fost de 953.457 mii lei (tabel nr.4).
o Din totalul chseltuielilor, cele efectuate în anul 2018 din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în
vederea realizării măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă, se prezintă astfel:
Tabel nr. 3. Cheltuieli din bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru finanțarea
măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă, 2018 (lei)
Măsura activã Execuţia bugetară
la 31.12.2017
Execuţia bugetară
la 31.12.2018
Modificare absolută
2018/2017 (+/-)
Total cheltuieli cu masuri active din
BAȘ 234.739.450 258.719.710 23.980.260
Formare profesională 26.371.267 33.976.032 7.604.765
Stimularea angajării absolvenţilor 31.963.469 32.519.144 555.675
Stimularea angajării șomerilor înainte
de expirarea perioadei de şomaj 13.780.365 14.542.381 762.016
Stimularea mobilităţii forţei de muncă
(prime de incadrare si prime de
instalare) 5.064.296
11.574.985 6.510.689
Stimularea angajării de şomeri
aparţinând unor categorii defavorizate 134.613.986 148.260.837 13.646.851
Plăţi pentru stimularea absolvenţilor 1.996.889 1.240.057 -756.832
Plăţi conform Legii 72/2007 927.343 792.446 -134.897
Direcția Politici Servicii Sociale
40
Măsura activã Execuţia bugetară
la 31.12.2017
Execuţia bugetară
la 31.12.2018
Modificare absolută
2018/2017 (+/-)
Plăţi pentru pregătirea profesională a
absolvenţilor (art. 84)* 1.454.034 1.008.121 -445.913
Plăţi conform Legii 335/2013 - stagiari 286.998 537.010 250.012
Prima de activare (art.73^2)* 12.039.872 4.721.222 -7.318.650
Prima de relocare (art. 76(2))*-
stimulare a mobilitatii forței de muncă 316.899 5.463.304 5.146.405
Plăţi pentru persoane marginalizate 4.650.819 2.796.409 -1.854.410
Măsuri active pentru combaterea
şomajului 393.943 442.681 48.738
Cheltuieli aferente burselor locurilor de
munca (bunuri si servicii) 879.270 845.081 -34.189
Cheltuieli cu masuri active finantate din
FSE 70.257
* Conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de
muncă, cu modificările și completările ulterioare
Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
o Se poate observa că în anul 2018 față de anul 2017 a avut loc o creștere semnificativă
(de aproape 10%) a cheltuielilor cu măsurile active, situație care s-a reflectat în
creșterea ponderii acestora în totalul cheltuielilor din bugetul asigurărilor pentru șomaj,
precum și în creșterea ponderii acestora în produsul intern brut.
o In anul 2018, ponderea cheltuielilor cu măsurile active finanțate doar din bugetul
asigurărilor pentru șomaj in totalul cheltuielilor a fost de circa 27%, iar ponderea
cheltuielilor cu măsurile active finanțate atât din bugetul asigurărilor pentru șomaj cât
și din FSE totalul cheltuielilor, a fost de circa 34% (grafic nr.7).
Direcția Politici Servicii Sociale 41
Tabel nr. 4. Cheltuielile cu protecția socială a șomerilor, 2010-2018 (mii lei)
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Total 3.822.057 2.170.787 1.736.126 1.779.033 1.557.506 1.318.146 1.008.049 950.647 953.457
Indemnizație de șomaj (șomeri cu experiență în
muncă)1) 2.319.705 1.211.436 814.969 850.698 755.607 511.413 466.639 415.155 368.448
Indemnizație de șomaj (șomeri fără experiență în
muncă) 2) 114.122 74.313 69.147 75.188 69.993 51.924 31.461 22.223 14.795
Formarea profesională 20.912 25.450 31.971 32.595 33.759 29.450 27.179 26.371 33.976
Plata absolvenților 35.645 36.431 38.374 38.181 38.456 39.700 36.112 31.963 32.519
Plăți pentru stimularea șomerilor care se angajează
înainte de expirarea perioadei de șomaj 3) 26.269 16.788 11.698 13.406 14.387 14.500 13.030 13.780 14.542
Plăți pentru stimularea mobilității forței de muncă 3) 7.779 8.424 5.439 5.356 4.169 3.360 2.911 5.064 11.574
Plăți pentru stimularea angajatorilor care încadrează
șomeri defavorizați 3) 55.591 82.216 85.185 86.006 84.211 89.118 90.127
134.613 148.260
Plăți compensatorii efectuate în cadrul programelor
de restructurare, privatizare și lichidare 22.730 3.875 481 26 76 0 75 0 0
Plăți pentru stimularea absolvenților 2.765 2.821 2.577 2.712 2.922 2.589 2.033 1.197 1240
Combaterea marginalizării 4) 12.090 15.307 22.175 23.119 14.853 7.893 5.945 4.650 2.796
Alte cheltuieli 1.204.449 693.727 654.111 651.748 539.074 568.200 332.537 295.631 325.307
1 Indemnizația de șomaj acordată persoanelor aflate în șomaj ca urmare a pierderii locului de muncă, conform articolului 39 din Legea nr. 76/2002, concedii medicale șomeri,.precum
și alte sume acordate în completarea veniturilor salariale ale angajaților conform legilor 2 Indemnizația de șomaj acordată absolvenților instituțiilor de învățământ, conform articolului 40 din Legea nr.76/2002 3 Alte categorii de cheltuieli, conform Legii nr.76/2002. 4 Conform Legii nr.116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, respectiv Legii nr.76/2002.
Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Direcția Politici Servicii Sociale 42
Grafic nr. 26. Ponderea cheltuielilor pentru măsuri active in totalul cheltuielilor din
bugetul asigurărilor pentru șomaj, 2000-2018 (%)
Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Grafic nr. 27. Ponderea măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă în produsul
intern brut în perioada 2003-2018 (%)
Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
În concluzie, prin activitatea desfășurată în anul 2018, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței
de Muncă și-a îndeplinit funcția de protecție socială a șomerilor, prin plata indemnizațiilor de
șomaj și a altor categorii de plăți prevăzute de cadrul legal în vigoare, dar mai ales funcția de bază,
cea de principal mediator între cererea și oferta de forță de muncă.
Direcția Politici Servicii Sociale 43
1.2. Măsuri adoptate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în domeniul protecției sociale a
salariaților
În scopul reducerii numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială a
fost adoptată legislația prin care s-a realizat actualizarea nivelului salariului de bază minim brut
pe țară garantat în plată.
Pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, Guvernul și partenerii
sociali (patronate și sindicate) negociază, cu luarea în considerare a:
o elementelor prevăzute în art. 3 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii
nr.131/1970 privind fixarea salariilor minime, ratificată de România în 1975,
o nevoilor lucrătorilor și ale familiilor lor față de:
nivelul general al salariilor în țară,
costul vieții,
prestațiile de securitate socială,
nivelul de trai al altor grupuri sociale.
o factorilor de ordin economic, inclusiv cerințele dezvoltării economice,
productivitatea muncii și interesul care există pentru a realiza și a menține un înalt
nivel de folosire a forței de muncă.
Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de
muncă, se stabilește prin Hotărâre a Guvernului și se aplică atât în sectorul bugetar, cât și în cel
concurențial.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 1.091/2014, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în
plată a avut în următoarele valori:
o 975 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2015,
o 1.050 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2015.
Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1017/2015, începând cu 1 mai 2016, salariul de bază minim
brut pe ţară garantat în plată a fost de 1.250 lei lunar, pentru un program complet de lucru de
169,333 ore în medie pe lună în anul 2016.
Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1/2017, începând cu 1 februarie 2017, nivelul salariului de bază
minim brut pe ţară garantat în plată a fost 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru
de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră.
Potrivit Hotărârii Guvernului nr.846/2017, începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază
minim brut pe ţară garantat în plată, se stabileşte la 1.900 lei lunar, pentru un program complet
de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră.
În tabelul și graficul de mai jos este prezentată valoarea salariului minim net.
Direcția Politici Servicii Sociale 44
Tabel nr. 5. Valoarea salariului minim net în perioada 1989-2018 – lei (luna octombrie)
Anul/luna octombrie 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 Valoare absolute – lei
ROL 2.000 2.000 5.635 10.721 33.227 53.577 75.000 97.000
.
Anul/luna octombrie 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Valoare absolută – lei
ROL 250.000 350.000 450.000 609.000 1.218.000 1.218.000 2.175.000 2.175.000
Anul/luna octombrie 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Valoare absolută – lei RON 323,7 323,7 365,2 415 469 402 449
Anul/luna octombrie 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Valoare absolută – lei RON 469 503 672 777 925 1.045 1.162
Sursa: Institutul Național de Cercetări Economice (1989-2017),
MMPS - Direcția Politici Salariale (2018)
În anul 2018 a fost adoptată Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, care
precizează că biletele de valoare care pot fi acordate angajaților sunt: tichete de masă, tichete
cadou, tichete de creşă, tichete culturale şi vouchere de vacanţă.
o Tichetele de masă sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar, ca alocaţie individuală
de hrană, utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse
alimentare.
Valoarea nominală a uni tichet de masă a fost actualizată astfel:
- în perioada ianuarie-aprilie 2016 nu putea depăşi cuantumul de 9,41 lei.
- începând cu luna mai 2016, nu putea depăşi cuantumul de 9,57 lei.
- pentru intervalul decembrie 2016 - aprilie 2017 inclusiv, nu putea depăşi cuantumul de
15 lei.
- începând cu luna mai 2017, nu putea depăşi cuantumul de 15,09 lei.
- conform Ordinului nr. 1618/2018 al ministrului muncii și protecției sociale pentru
stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2018,
precum și Ordinului nr. 2565/2018 al ministrului muncii și protecției sociale pentru
stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2018,
această valoare nu putea depăşi cuantumul de 15,18 lei.
o Tichetele cadou sunt bilete de valoare acordate, ocazional, angajaţilor, pentru cheltuieli
sociale.
o Tichetele de creşă sunt bilete de valoare care se acordă, lunar, angajaţilor care nu beneficiază
de concediul şi de indemnizaţia acordate pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2
ani, respectiv de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap.
Valoarea sumei lunare care s-a acordat sub formă de tichete de creşă a fost în perioada 2016
- 2017 de 440 lei. Conform Ordinului nr. 1619/2018 al ministrului muncii și protecției
Direcția Politici Servicii Sociale 45
sociale privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete
de creșă pentru semestrul I al anului 2018, această valoare a fost de 450 lei.
Conform Legii nr. 165/2018, nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor de
creşă nu poate depăşi suma de 450 de lei pentru o lună, pentru fiecare copil aflat la creşă.
o Tichetele culturale sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar sau ocazional, pentru
achitarea contravalorii de bunuri şi servicii culturale. Nivelul maxim al sumelor acordate
sub forma tichetelor culturale nu poate depăşi suma de 150 de lei pentru tichetele acordate
lunar, respectiv suma de 300 de lei/eveniment, pentru cele acordate ocazional.
o Voucherele de vacanţă sunt bilete de valoare care se acordă angajaţilor pentru acoperirea
unor cheltuieli ocazionate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism intern.
Referitor la acordarea voucherelor de vacanţă, art. I, pct.1 din O.U.G. nr. 46/2017
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009
privind acordarea voucherelor de vacanţă a prevăzut:
o La alin. (2) - instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art.
2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările
şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006
privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare,
indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate
integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, precum şi
operatorii economici, astfel cum sunt definiţi de O.G. nr. 26/2013 privind întărirea
disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau
unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct
ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr.
47/2014, cu modificările şi completările ulterioare, acordă, în limita sumelor
prevăzute în buget alocate cu această destinaţie, în perioada 1 iulie 2017 - 30
noiembrie 2018, o singură indemnizaţie de vacanţă sau o singură primă de
vacanţă, după caz, sub formă de vouchere, în cuantum de 1.450 lei pentru un
salariat.
o La alin. (4) - nivelul maxim al sumelor care pot fi acordate salariaţilor sub formă
de vouchere de vacanţă de către alţi angajatori decât cei prevăzuţi la alin. (2)
reprezintă contravaloarea a maximum şase salarii de bază minime brute pe ţară,
garantate în plată, pentru un salariat, în decursul unui an fiscal. Salariul de bază
minim brut pe ţară garantat în plată este cel stabilit în condiţiile legii.
Direcția Politici Servicii Sociale 46
Grafic nr. 9. Comparație între valoarea calculată a salariului minim net și pragul sărăciei relative,
în luna octombrie în perioada 2002-2018 (lei)
Sursa datelor:
Institutul Național de Cercetări Economice (1989-2017), MMPS - Direcția Politici Salariale (2018)
Institutul Național de Statistică (pragul sărăciei relative, venituri disponibile, conform anchetei bugetelor de familie – a se vedea capitolul II)
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Salariul minim net 122 218 218 324 324 365 415 469 402 449 469 503 672 777 925 1.045 1.162
Pragul sărăciei 139 174 226 263 300 359 459 513 504 530 546 574 600 662 725 837 927
0
200
400
600
800
1.000
lei
47
1.3. Prestații sociale acordate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în domeniul
asigurărilor sociale de stat
Acordarea prestațiilor din sistemul public de pensii reduce semnificativ riscul de sărăcie,
fapt ce se poate observa în capitolul următor, cu ajutorul indicatorului ”rata sărăciei înainte de
transferurile sociale”.
Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principiu de bază principiul
contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza
contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii,
iar drepturile de asigurări sociale se cuvin în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Sistemul public de pensii este administrat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Potrivit Statutului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2012, cu modificările și
completările ulterioare, aceasta are misiunea:
o de a administra sistemul public de pensii și sistemul de asigurare pentru accidente de
muncă și boli profesionale,
o de a acorda persoanelor asigurate pensii și alte prestații de asigurări sociale,
o de a asigura beneficiarilor săi servicii publice bazate pe transparență, legalitate și
eficiență, în vederea aplicării politicilor și strategiilor în domeniu ale Ministerului
Muncii și Protecției Sociale.
În sistemul public, dreptul de pensie este un drept individual, iar cuantumul pensiei, ca venit
de înlocuire a salariului ca urmare a ivirii riscului bătrâneții, este calculat în funcție de:
o perioada de contribuție,
o nivelul veniturilor realizate de fiecare persoană în timpul vieții active,
o valoarea punctului de pensie, care se stabilește anual.
1.3.1. Măsuri implementate în sistemul public de pensii în anul 2017
Sistemul public de pensii este reglementat de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar
de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.
Conform prevederilor Legii nr. 3/2018 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018,
coroborate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și
48
completările ulterioare și ale Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,
cu modificările și completările ulterioare:
o valoarea punctului de pensie a crescut de la 871,7 lei în anul 2016, la 917 lei la 1
ianuarie 2017, la 1.000 lei la 1 iulie 2017 și la 1.100 lei începând cu data de 1 iulie
2018.
o în conformitate cu art. II din Legea nr. 160/2017 pentru completarea Legii nr.263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, pentru persoanele înscrise la pensie începând
cu data de 1 ianuarie 2011 s-a aplicat în anul 2018, la punctajul mediu anual, un indice
de corecţie de 1,15.
o cuantumul ajutorului de deces a crescut de la de 2.681 lei în cazul decesului
asiguratului sau pensionarului/1.341 lei în cazul decesului unui membru de familie al
asiguratului sau pensionarului în anul 2016, la 3.131 lei în cazul asiguratului sau
pensionarului/1.566 lei în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau
pensionarului, în anul 2017, la 4.162 lei în cazul asiguratului sau pensionarului, 2.081
lei în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, în anul
2018.
o cuantumul indemnizației pentru însoțitor, în cazul pensionarilor de invaliditate
încadrați în gradul I de invaliditate, reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie,
stabilită în condițiile legii, respectiv 698 lei în anul 2016, 800 de lei în anul 2017 și
880 lei în anul 2018 (începând cu data de 1 iulie 2018).
o începând cu luna iulie 2018 nivelul indemnizației sociale pentru pensionari,
stabilită conform Ordonanţei de urgenţă nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale
minime garantate, cu modificările și completările ulterioare, a crescut de la 520 lei la
640 lei.
o conform prevederilor art. 100 alin (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi
completările ulterioare, începând cu luna ianuarie 2016, venitul impozabil din pensii
s-a stabilit prin deducerea din venitul din pensie, în ordine, a următoarelor:
contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit legii;
veniturile din pensii care depășesc 2.000 lei sunt supuse impozitării cu 10%.
o începând cu luna februarie 2017, în conformitate cu prevederile Legii nr. 2/2017,
contribuţia de asigurări sociale de sănătate, pentru pensionarii sistemului public de
pensii, se suportă de la bugetul de stat (aceștia sunt asigurați la sistemul de sănătate
fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate).
49
1.3.2. Indemnizația socială pentru pensionari
Printre măsurile de protecție socială aplicate în prezent în sistemul public de pensii se
numără și acordarea indemnizației sociale pentru pensionari, în completarea drepturilor
de pensie.
Măsura acordării indemnizației sociale pentru pensionari a avut drept scop îmbunătățirea
sistemului de protecție socială în concordanță cu prioritățile naționale, astfel încât să fie
încurajată solidaritatea cu persoanele cele mai vulnerabile, precum și pentru a preveni
excluziunea socială a pensionarilor ale căror venituri se situează sub limita dincolo de care
poate interveni marginalizarea socială și sărăcia.
Beneficiază de indemnizaţia socială pentru pensionari, pensionarii sistemului public de
pensii şi pensionarii sistemului militar de pensii cu domiciliul în România, indiferent de
data înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se
situează sub nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari.
Diferența dintre nivelul cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată și indemnizația
socială pentru pensionari este suportată din bugetul de stat.
Astfel, toți beneficiarii sistemului public de pensii, ale căror venituri din pensii și
indemnizații, cumulate, s-au situat sub valoarea de 520 lei (01.01.2018-30.06.2018),
respectiv 640 lei (01.07.2018-31.12.2018), au încasat lunar această valoare (conform
perioadei), denumită "Indemnizația socială pentru pensionari", conform prevederilor Legii
nr. 196/2009, cu modificările şi completările ulterioare și ale OUG 82/2017.
În anul 2018, s-au plătit indemnizații sociale unui număr mediu de 935.222
pensionari/lună, în valoare medie de 196 lei/beneficiar/lună.
Tabel nr. 6. Indemnizaţia socială pentru pensionari - numărul de beneficiari
şi sumele plătite în anul 2018
2018
Număr de
indemnizații
acordate
pensionarilor
din care: Valoarea
indemnizației
sociale
(suportată de la
BS) -lei-
din care: Valoare
medie
-lei-
indemnizații
acordate
pensionarilor
agricultori
pentru
pensionarii
agricultori
-lei-
Total
indemnizații/an 11.222.660 2.032.432 2.203.231.288 267.666.022 196
Sursa: Casa Națională de Pensii Publice
50
Grafic nr. 10. Evoluția valorii punctului de pensie in perioada aprilie 2001 – decembrie 2018 (lei)
Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale
160
287 296323 339
396 396 416
541581
698 718 733762
791830
872918
1000
1100
0
200
400
600
800
1000
lei
51
Grafic nr. 11. Evoluția numărului mediu al beneficiarilor indemnizației sociale pentru
pensionari în perioada 2009 - 2018
Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale,, pe baza datelor furnizate de Casa Națională de
Pensii Publice
1.3.3. Indicatori privind plățile efectuate de Casa Națională de Pensii Publice
Prestațiile acordate beneficiarilor sistemului public de pensii, pentru care s-au întocmit lunar
documente de plată au fost:
Tabel nr. 7. Prestații acordate beneficiarilor sistemului public de pensii
Nr.
crt. Cadrul legal Denumire prestații
1.
Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii
publice, cu modificările şi
completările ulterioare
1. pensii pentru limită de vârstă/anticipată/anticipată parțial/de
invaliditate/de urmaș;
2. ajutor de deces;
3. indemnizație însoțitor pentru pensionarii încadrați în gradul I de
invaliditate.
2.
Legea nr. 49/1991 privind
acordarea de indemnizații și
sporuri invalizilor, veteranilor
și văduvelor de război, cu
modificările și completările
ulterioare
1. indemnizații invalizi de război/accidentații de război în afara
serviciului ordonat:
- mari mutilați sau invalizi de gradul I de invaliditate;
- invalizi de gradul II de invaliditate;
- invalizi de gradul III de invaliditate;
2. indemnizații veterani de război;
3. indemnizații văduve de război;
4. indemnizații văduve de veterani de război;
5. sporul de participare pe front pentru veterani de război și
invalizi de război, care se compune dintr-o sumă fixă pentru
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Număr pensionari 505 864 622 608 545 486 624 567 821 935
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1.000
mii
per
soan
e
52
primul an de participare pe front indiferent de numărul de luni de
participare pe front, la care se adaugă şi o sumă fixă pentru fiecare
lună de participare pe front ce depăşeşte un an.
3.
Legea nr. 44/1994 privind
veteranii de război, precum și
unele drepturi ale invalizilor și
văduvelor de război,
republicată, cu modificările și
completările ulterioare
1. Renta acordată în funcție de decorația primită:
Renta 1: (1,75 solde de bază (solda de grad + solda de funcţie la
minim)) – Ordinul „Mihai Viteazul”;
Renta 2: (1,75 solde de grad a unui sublocotenent din MApN) –
Ordinul „Virtutea Aeronautică” cu spade, clasa „Cavaler”;
Renta 3: (1,3 solde de grad a unui sublocotenent din MApN);
Renta 4: (90% din solda de grad a unui sublocotenent din MApN)
– Medalia „Crucea comemorativă a celui de-al doilea război
mondial, 1941-1945”;
2. Văduvele de veterani de război, care nu s-au recăsătorit,
beneficiază de 50% din indemnizația de veteran de război și din
renta lunară la care avea dreptul soțul decedat, respectiv 100% din
indemnizația de veteran de război, dacă soții acestora nu au fost
decorați cu ordine și medalii.
4. Legea nr. 49/1999 privind
pensiile I.O.V.R.
1. Pensie IOVR
- mari mutilați sau invalizi de gradul I de invaliditate;
- invalizi de gradul II de invaliditate;
- invalizi de gradul III de invaliditate;
- văduvele de război;
- accidentații în afara serviciului ordonat (50% din cuantumurile
prevăzute pentru invalizii de război);
2. Suma fixă de îngrijire pentru marii mutilați precum și
invalizilor de război și accidentaților de război încadrați în gradul
I de invaliditate.
5.
Decretul-Lege nr. 118/1990
privind acordarea unor
drepturi persoanelor
persecutate din motive politice
de dictatura instaurată cu
începere de la 6 martie 1945,
precum și celor deportate în
străinătate ori constituite în
prizonieri, republicat, cu
modificările și completările
ulterioare
1. Indemnizații lunare pentru persoana care, din motive politice:
- a executat o pedeapsă privativă de libertate;
- a fost internată în spitale de psihiatrie;
- a fost strămutată în altă localitate;
- a avut stabilit domiciliu obligatoriu,
- a fost deportată în străinătate după 23 august 1944;
- a fost constituită în prizonier de partea sovietică după data de 23
august 1944 sau anterior acestei date, după care a fost reținută în
captivitate;
2. Indemnizație lunară pentru soțul supraviețuitor al persoanei
persecutate din motive politice.
3. Beneficiază anual de un total de 12 călătorii simple cu reducere
de 100% din tariful stabilit pentru călătoriile pe calea ferată cu
trenuri regio (R) şi trenuri interregio (IR) fără regim de rezervare
clasa a II-a, cu mijloace auto sau cu navele de călători clasa a II-a,
la transportul intern în comun, între localităţi, taloanele speciale
de călătorie fiind tipărite la DGDPSCEI/CNPP.
6.
OG nr. 105/1999 privind
acordarea unor drepturi
persoanelor persecutate de
către regimurile instaurate în
România cu începere de la 6
septembrie 1940 până la 6
1. Indemnizații lunare pentru persoana care, din motive etnice:
- a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din
străinătate;
53
martie 1945 din motive etnice,
aprobată prin Legea nr.
189/2000, cu modificările și
completările ulterioare
- a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de
concentrare;
- a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate;
- a făcut parte din detașamente de muncă forțată;
- a fost supraviețuitoare a trenului morții;
- este soțul/soția persoanei asasinate ori executate din motive
etnice;
- a fost evacuată din locuința proprie.
2. Indemnizație lunară în sumă fixă pentru soțul celui decedat din
categoriile persoanelor prevăzute la pct. 1.
3. Beneficiază anual de un total de 6 călătorii simple dus/întors cu
reducere de 100% din tariful stabilit pentru călătoriile pe calea
ferată cu trenuri regio ® şi trenuri interregio (IR) fără regim de
rezervare clasa a II-a, cu mijloace auto sau cu navele de călători
clasa a II-a, la transportul intern în comun, între localităţi,
taloanele speciale de călătorie fiind tipărite la DGDPSCEI/CNPP.
7.
Legea nr. 309/2002 privind
recunoașterea unor drepturi
persoanelor care au efectuat
stagiul militar în cadrul
Direcției Generale a Serviciului
Muncii în perioada 1950-1961
1. Indemnizație lunară pentru fiecare lună de stagiu militar
efectuat în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în
perioada 1950-1961;
2. Indemnizație lunară în cuantum de 50% din indemnizația
cuvenită titularului, pentru soția celui decedat.
8.
Legea nr. 578/2004, privind
acordarea unui ajutor lunar
pentru soțul supraviețuitor, cu
modificările și completările
ulterioare.
Ajutor lunar în cuantum stabilit de lege, în situația în care
drepturile beneficiarului sunt mai mici de:
a) 364 lei, în situaţia soţului supravieţuitor care beneficiază de
pensie stabilită în baza prevederilor Legii nr. 19/2000, cu
modificările şi completările ulterioare (în prezent Legea nr.
263/2010, cu modificările și completările ulterioare) sau stabilită
în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, precum şi în situaţia
soţului supravieţuitor care beneficiază atât de pensie stabilită în
fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, cât şi în fostul sistem al
asigurărilor sociale pentru agricultori;
b) 140 lei, în situaţia soţului supravieţuitor care beneficiază numai
de pensie stabilită în fostul sistem al asigurărilor sociale pentru
agricultori.
9.
Legea nr. 8/2006 privind
instituirea indemnizației pentru
pensionarii sistemului public de
pensii, membri ai uniunilor de
creatori legal constituite și
recunoscute ca persoane
juridice de utilitate publică
Indemnizație lunară acordată pensionarilor care sunt membri ai
uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane
juridice de utilitate publică, echivalentă cu 50% din pensia
cuvenită titularului sau aflată în plată, ce nu poate depăși două
salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată.
10
Legea nr. 109/2005 privind
instituirea indemnizației pentru
activitatea de liber-profesionist
a artiștilor interpreți sau
executanți din România,
republicată, cu modificările și
completările ulterioare.
Indemnizație lunară, acordată artiştilor interpreţi sau executanţi
liber-profesionişti în cuantumul stabilit prin lege, diferențiată în
funcție de gradul de calificare.
11.
Legea nr. 341/2004 a
recunoştinţei pentru victoria
Revoluţiei Române din
Decembrie 1989, pentru revolta
muncitorească anticomunistă
de la Braşov din noiembrie
1.Indemnizații lunare reparatorii pentru:
- urmașii eroului martir (soțul supraviețuitor, fiecare dintre părinții
celui decedat și fiecare dintre copiii celui decedat);
54
1987 şi pentru revolta
muncitorească anticomunistă
din Valea Jiului - Lupeni -
august 1977, cu modificările și
completările ulterioare
- Luptătorul Rănit (mare mutilat, încadrat în gradul I, II sau III de
invaliditate ori neîncadrat în grad de invaliditate);
- Luptătorul Reținut;
- Luptător cu Rol Determinant, beneficiază de indemnizație de
gratitudine;
- Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, care beneficiază,
începând cu 01.01.2015, numai de indemnizația lunară (0.6);
2. Indemnizații lunare de gratitudine pentru:
- persoana care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti
anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987;
- soţul persoanei care a avut de suferit în urma revoltei
muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987;
3. Indemnizații lunare reparatorii pentru urmaşii persoanelor care
au decedat în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la
Braşov din noiembrie 1987:
- soțul supraviețuitor;
- părinții celui decedat;
- copiii celui decedat.
4. Indemnizația lunară reparatorie pentru persoanele care au avut
de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea
Jiului – Lupeni – august 1977 și care dețin una din calitățile
prevăzute la art. 251 alin.(1) din lege;
5. Indemnizații lunare (0,6) adăugate la pensia pentru limită de
vârstă;
6. Indemnizație de îngrijire lunară cuvenită marilor mutilați și
persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate.
12.
Legea nr. 7/2016 privind
organizarea și funcționarea
Curții de Conturi, republicată,
cu modificările şi completările
ulterioare
1. Pensii de serviciu cuvenite consilierilor de conturi;
2. Pensii de serviciu cuvenite auditorilor publici externi;
3. Pensii de urmaș calculate din pensiile de serviciu ale auditorilor
publici externi.
13.
Legea nr. 83/2015 privind
Statutul personalului
aeronautic civil navigant
profesionist din aviaţia civilă
din România, cu modificările şi
completările ulterioare
1. Pensii de serviciu personal aeronautic civil navigant
profesionist;
2. Pensii de urmaș calculate din pensiile de serviciu ale
personalului aeronautic civil navigant profesionist.
14.
Legea nr. 215/2015 privind
statutul funcționarului public
parlamentar, cu modificările și
completările ulterioare
1. Pensii de serviciu pentru funcționarii publici parlamentari;
2. Pensii de serviciu pentru funcționarii publici din cadrul
Consiliului Legislativ, precum și personalului Curții
Constituționale;
3. Pensii de serviciu pentru personalul care desfășoară activități
administrative, de gospodărire, investiții, întreținere-reparații și de
deservire.
15.
Legea nr. 216/2015 privind
acordarea pensiei de serviciu
membrilor Corpului
Diplomatic și Consular din
România
1. Pensii de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular;
2. Pensii de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular
care au realizat vechime în cadrul Departamentului de Comerț
Exterior din care cel puțin 4 ani în misiuni permanente
(salariați/pensionari);
55
3. Pensii de urmaș calculate din pensiile de serviciu ale
personalului diplomatic și consular.
17. Legea nr. 303/2004 privind
statutul judecătorilor şi
procurorilor, republicată
1. Pensii de serviciu acordate judecătorilor și procurorilor și
personalului asimilat judecătorilor și procurorilor;
2. Pensii de urmaș calculate din pensiile de serviciu acordate
judecătorilor și procurorilor și personalului asimilat judecătorilor
și procurorilor.
18.
Legea nr. 130/2015 privind
statutul personalului auxiliar
de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor
de pe lângă acestea
1.Pensii de serviciu acordate grefierilor /personalul de specialitate
criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de
specialitate criminalistică/tehnicienii criminalişti din cadrul
parchetelor;
2. Pensii de serviciu acordate executorilor judecătorești,
pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000 privind
executorii judecătoreşti, cu o vechime în funcţie de cel puţin 20 de
ani;
3. Pensii de urmaș calculate din pensii de serviciu.
19.
OG nr. 6/2009 privind
instituirea pensiei sociale
minime garantate, aprobată
prin Legea nr. 196/2009
Indemnizaţia socială pentru pensionari, de care beneficiază
pensionarii sistemului public de pensii şi pensionarii sistemului
militar de pensii, cu domiciliul în România, indiferent de data
înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau
aflat în plată, se situează sub nivelul indemnizaţiei sociale pentru
pensionari.
20.
Legea nr. 147/2000 privind
reducerile acordate
pensionarilor pentru
transportul intern
Tipărire taloane speciale de călătorie pensionarii sistemului public
de pensii beneficiază anual de un total de 6 călătorii simple cu
reducere de 50% din tariful stabilit pentru călătoriile pe calea
ferată cu trenuri regio(R) şi trenuri interregio (IR) fără regim de
rezervare clasa a II-a, cu mijloace auto sau cu navele de călători
clasa a II-a, la transportul intern în comun, între localităţi.
Sursa: Casa Națională de Pensii Publice
Începând cu luna iulie 2018, a fost aplicată tuturor pensionarilor majorarea valorii punctului
de pensie la valoarea de 1100 lei.
Ca urmare a aplicării OUG nr. 82/2017, pentru modificarea și completarea unor acte normative
pentru luna iulie 2018, s-au calculat și acordat: indemnizaţia pentru însoţitor (în cuantum de 80%
din valoarea punctului de pensie, conform prevederilor art. 77 alin. (1) din Legea nr. 263/2010) și
indemnizația pentru membrii uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane
juridice de utilitate publică (conform Legii nr. 8/2006), după cum urmează:
Tabel nr. 8. Indicatori privind majorarea valorii punctului de pensie în anul 2018
2018
Luna
Actul normativ
ce reglementează
creșterea valorii
punctului de
pensie
Majorare valoare
punct de pensie
Indemnizația de
însoțitor
Indemnizația pentru
membrii uniunilor de
creatori
Valoare
-lei-
Număr
pensionari
Valoare
-lei-
Număr
beneficiari
Valoare
creștere
indemnizație
-lei-
Număr
beneficiari
Iulie OUG nr. 82/2017 1100 5.014.456 880 43.479 973.650 12.365
Sursa: Casa Națională de Pensii Publice
56
Tabel nr. 9. Indicatori privind plata pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legi cu caracter special,
realizată de Casa Națională de Pensii Publice, 2018
Nr.
crt. Documente de plată pentru:
Ianuarie - Decembrie 2018
Număr
mediu lunar
de prestații
acordate
beneficiarilor
–mii–
Valoare
medie lunară
a
documentelor
de plată
–mii lei–
1. Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) 4.601,4 5.107.932,8
1.1 Pensii de asigurări sociale de stat 4.601,3 5.107.914,1
1.2 Ajutoare cf. HG nr. 723/1992 (se achită de la BASS) 0,1 18,7
2. Bugetul de Stat (BS) 2.422,8 792.189,0
2.1. Pensii agricultori 335,7 155.619,1
2.2. Pensii, indemnizații, ajutoare și alte drepturi acordate în
baza unor legi cu caracter special: 2.087,1 636.569,9
Ben
efic
iari
de:
Indemnizaţii cf. Decretului-Lege nr. 118/1990 34,9 38.381,3
Indemnizaţii cf. Legii nr. 189/2000 90,6 55.052,6
Indemnizaţii cf. Legii nr. 309/2002 104,3 8.682,2
Indemnizaţii cf. Legii nr. 341/2004 (Legea nr. 42/1990) 13,2 22.044,9
Indemnizaţii cf. Legii nr. 109/2005 privind instituirea
indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionist a
artiştilor interpreţi sau executanţi din România 0,6 208,0
Indemnizaţii cf. Legii nr. 8/2006 privind instituirea
indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de
pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi
recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică
12,4 11.815,2
Ajutor lunar cf. Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui
ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor 136,1 15.296,2
Pensii de serviciu (magistraţi, consilieri Curtea de Conturi) 3,6 56.232,5
Indemnizații îngrijire pensionari, pentru gradul I de
invaliditate 43,9 37.442,8
Indemnizații, sporuri și rente veterani de război, urmașe de
veterani și văduve de război 65,7 15.748,1
Cota parte pensie de asigurări sociale de stat acordată
pentru vechimea în agricultură, plătită odată cu pensiile de
asigurări sociale de stat 640,3 188.340,7
Indemnizații sociale acordate pensionarilor de asigurări
sociale de stat 770,5 164.645,5
Indemnizații sociale acordate pensionarilor agricultori 169,4 22.305,5
Pensii IOVR 1,6 374,4
3. Fondul de Accidente de Muncă și Boli Profesionale (FAMBP) 8,2 5.363,1
4. TOTAL 7.032,4 5.905.484,9
Sursa: Casa Națională de Pensii Publice
În perioada ianuarie-decembrie 2018, odată cu editarea documentelor de plată, au fost întocmite
şi transmise în vederea distribuirii 4.397.736 de taloane speciale de călătorie cu reducere la
transportul intern de călători pentru pensionarii sistemului public, din care:
o 4.241.267 - nr. taloane speciale de călătorie conform Legii nr.147/2000,
o 50.686 - nr. taloane speciale de călătorie conform Decret - Lege nr. 118/1990,
o 105.783 - nr. taloane speciale de călătorie conform Legii nr.189/2000.
57
În luna decembrie 2018, potrivit prevederilor HG nr. 935/2018, s-a acordat ajutorul anual de
încălzire cuvenit unui număr de 6.353 de invalizi, veteranilor şi văduvelor de război, în valoare
de 400 lei/persoana.
În total, s-au întocmit în perioada ianuarie - decembrie 2018, documente pentru plata
pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legi cu caracter special, stabilite și plătite prin
casele teritoriale de pensii, pentru un număr mediu de 7.032,4 mii de prestații de drepturi
acordate beneficiarilor.
1.3.4. Evoluția indicatorilor privind sistemul public de pensii
În conformitate cu datele publicate în Buletinul Statistic în domeniul muncii și protecției
sociale, pe baza datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice, numărul total al
pensionarilor la sfârşitul lunii decembrie 2018 a fost de 5.009.497 persoane, în scădere cu
39.204 persoane faţă de perioada corespunzătoare a anului 2017.
Din total:
o 93,63% erau pensionari de asigurări sociale de stat (4.690.199 persoane),
o 6,37% pensionari agricultori (319.298 persoane).
Grafic nr. 12. Evoluția numărului de pensionari după sistemul de pensionare,
1990-2018 (mii)
Sursa: MMPS -Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor publicate de Institutul Național de
Statistică
0
1.000
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
7.000
Pensionari de asigurări sociale (fără agricultori)
Pensionari de asigurări sociale - agricultori
Pensionari de asigurări sociale - total
58
1.3.4.1 Pensionarii de asigurări sociale de stat
La 31 decembrie 2018, comparativ cu 31 decembrie 2017, numărul pensionarilor de asigurări sociale
de stat a scăzut cu 1.453 de persoane (de la 4.691.652 în decembrie 2017, la 4.690.199 în decembrie 2018),
iar pensia medie a fost mai mare cu 109 lei.
Tabel nr. 10. Numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat, la 31 decembrie 2018
Categorii de pensii
Numărul de pensionari
-persoane-
Pensia medie
-lei-
la 31
decembrie
2018
diferenţa 31
dec. 2018/
31 dec. 2017
(+/-)
la 31
decembrie
2018
diferenţa 31
dec. 2018/
31 dec.
2017 (+/-)
Pensionari de asigurări
sociale de stat, total, din care,
pe categorii de pensie: 4.690.199 -1.453 1.180 109
- Pensie pentru limită de vârstă 3.567.418 41.373 1.340 119
- Pensie anticipată 20.445 -1747 1.420 147
- Pensie anticipată parţială 87.463 5.068 1.021 190
- Pentru de invaliditate 525.965 -37.730 643 28
- Pensie de urmaş 488.602 -8.365 615 59
Sursa: MMPS, Buletin statistic în domeniul muncii și protecției sociale, pe baza datelor publicate de
Casa Națională de Pensii Publice
Grafic nr. 13. Evoluția numărului pensionarilor de asigurări sociale de stat
la 31 decembrie, 2010-2017
Sursa: MMPS – Direcția Politici Servicii Sociale,, pe baza datelor statistice publicate de Casa
Națională de Pensii Publice
o La sfârşitul lunii decembrie 2018, ponderea cea mai mare din cadrul pensionarilor de asigurări
sociale de stat o aveau pensionarii pentru limită de vârstă: 76,06%, corespunzătoare unui număr
de 3.567.418 persoane. Pensia medie a acestora (1.340 lei) a fost în luna decembrie 2018 cu 119
lei mai mare decât la 31 decembrie 2017.
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Asigurări Sociale de Stat 4.771 4.731 4.694 4.684 4.693 4.687 4.681 4.692 4.690
4.600
4.620
4.640
4.660
4.680
4.700
4.720
4.740
4.760
4.780
mii
per
soan
e
59
Grafic nr. 14. Pensionari de asigurări sociale de stat, pe categorii de pensii,
la 31 decembrie 2018 (%)
Sursa: MMPS, Unitatea pentru Tehnologia Informației (Buletin statistic în domeniul muncii și protecției
sociale), pe baza datelor publicate de Casa Națională de Pensii Publice
1.3.4.2. Pensionarii proveniți din sistemul de asigurări sociale pentru agricultori
Dintr-un număr de 319.298 de persoane la sfârşitul lunii decembrie 2018, 91,73% beneficiau de pensii
pentru limită de vârstă, 0,41% pensii de invaliditate şi 7,86% pensii de urmaş. Pensia medie era de 487 lei,
cu 46 de lei mai mare decât în luna decembrie 2017. Pensionarii pentru limită de vârstă aveau o pensie
medie de 510 lei, cu 47 lei mai mare decât în luna decembrie 2017. După cum se poate observa în graficul
de mai jos, numărul pensionarilor agricultori este în scădere.
Grafic nr. 15. Evoluția numărului pensionarilor agricultori la 31 decembrie, 2010-2018
Sursa:MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor Casei Naționale de Pensii Publice
pensie limită de
vârstă
76,06%
pensie anticipată
0,44%
pensie anticipată
parţială 1,86%
invaliditate
11,21%
urmaşi
10,42%beneficiari ai
ajutorului social
0,01%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Agricultori 709 652 593 541 491 443 400 357 319
0
100
200
300
400
500
600
700
800
mii
per
soan
e
60
1.3.4.3. Sistemul public de pensii - total
o Pe ansamblul sistemului public de pensii (asigurări sociale de stat și agricultori), pensia
medie la nivelul lunii decembrie 2018 a fost de 1.136 lei, față de 1.027 lei în luna decembrie
2017 (a crescut cu 10,6%).
Grafic nr. 16. Evoluția pensiei nominale de asigurări sociale (lei), decembrie 2004–2017
Sursa:MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate de Casa
Națională de Pensii Publice
1.4. Programe implementate în domeniul asistenței sociale
Cadrul legal și instituțional unitar și coordonat, prin care sunt stabilite principiile și regulile
generale de acordare a măsurilor de asistență socială, precum și criteriile de organizare și
funcționare a sistemului de asistență socială este Legea asistenței sociale (nr.292/2011). Potrivit
art.4 al acestui act normativ, toți cetățenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul
sau reședința în România, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spațiului Economic
European și cetățenii Confederației Elvețiene, precum și străinii și apatrizii care au domiciliul sau
reședința în România, au dreptul la asistență socială, în condițiile legislației române, precum și ale
reglementărilor Uniunii Europene și ale acordurilor și tratatelor la care România este parte.
Sistemul național de asistență socială reprezintă ansamblul de instituții, măsuri și acțiuni prin
care statul, reprezentat de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și societatea
civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale
situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor
ori comunităților (art.2 din Legea nr.292/2011).
211250
325
474
623 674688 720 726
761796
841888
1027
1.136
0
200
400
600
800
1.000
1.200
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
61
Grafic nr. 17. Indicii pensiei medii reale a pensionarilor de asigurari sociale de stat1
(an de bază 1990), 1990-2018 (%)
1inclusiv pensiile M.Ap., M.A.I., S.R.I
Sursa: Ministerul Muncii și Protecției Sociale – Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate de Institutul Național de Statistică
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
ind
icel
e p
ensi
ei r
eale
(%
)
Direcția Politici Servicii Sociale
62
Sistemul național de asistență socială intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor
de asigurări sociale și se compune din:
sistemul de beneficii de asistență socială,
sistemul de servicii sociale.
Beneficiile de asistență socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor
individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal, precum
și o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții anumitor
categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.
Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde
nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii
situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării
incluziunii sociale și creșterii calității vieții.
1.4.1 Prevederi legislative adoptate în anul 2018 în domeniul asistenței sociale
În cursul anului 2018 au fost realizate modificări și completări ale actelor normative care au vizat
întărirea sprijinului acordat categoriilor vulnerabile și actualizarea reglementărilor la evoluția
nevoilor sociale. Dintre acestea, menționăm:
În domeniul beneficiilor sociale
- pentru impulsionarea beneficiarilor de ajutor pentru un comportament activ pe piața
muncii, aprobarea Legii nr. 192/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001
privind venitul minim garantat, aprobarea OUG nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri
fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și aprobarea OUG
nr.96/2018 privind prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea
unor acte normative;
- majorarea limitei maxime a veniturilor până la care se acordă ajutorul pentru încălzirea
locuinței cu gaze naturale, energie electrică și lemne, cărbuni , combustibili petrolieri de la
615 lei/persoană la 750 lei/persoană prin aprobarea OUG nr. 114/2018 privind instituirea
unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea
și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene;
Direcția Politici Servicii Sociale
63
- corelarea cadrului legal în domeniul beneficiilor de asistență socială cu prevederile fiscale,
prin aprobarea OUG nr. 15/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative
(asigurarea în sistemul de sănătate a beneficiarilor de ajutor social, indemnizație pentru
creșterea copilului și indemnizație de acomodare, fără plata contribuției), a OUG nr.
81/2018 pentru modificarea OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară
pentru creșterea copiilor (reincluderea veniturilor realizate din drepturi de proprietate
intelectuală);
- stabilirea cadrului legal de plată a prestațiilor sociale destinate persoanelor cu handicap,
precum și preluarea acestei activități de către ANPIS de la nivelul DGASPC, prin aprobarea
HG nr. 1019/2018 privind aprobarea Procedurii de preluare de către agențiile județene
pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, a personalului cu
atribuții în efectuarea plăților prestațiilor sociale pentru persoanele cu handicap de la
direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale
sectoarelor municipiului București, a Procedurii de acordare a plăților, precum și situațiile
de suspendare, modificare, încetare a dreptului la prestațiile sociale pentru persoanele cu
handicap, precum și pentru modificarea Statutului propriu de organizare și funcționare al
Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
151/2012.
În domeniul serviciilor sociale
- H.G. nr.417/2018 pentru modificarea H.G. nr.797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-
cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii
orientative de personal,
- Ordinul MMPS nr.1202/12.07.2018 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare și selecție
a cererilor de finanțare prin PIN
- Ordinul nr. 2045/28.12.2017 pentru aprobarea bugetului cu destinația subvenții de la
bugetul de stat prin bugetul alocat MMPS în baza Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor
subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și
administrează unități de asistență socială, cu completările ulterioare și a listei unităților de
asistență socială și nivelul subvențiilor pentru care se încheie convenții provizorii pentru
acordarea de servicii de asistență socială, pentru luna ianuarie 2018,
- Ordinul nr. 523/15.01.2018 pentru aprobarea bugetului cu destinația subvenții de la bugetul
de stat prin bugetul alocat MMPS în baza Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor
subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și
administrează unități de asistență socială, cu completările ulterioare și a listei unităților de
Direcția Politici Servicii Sociale
64
asistență socială și nivelul subvențiilor pentru care se încheie convenții provizorii pentru
acordarea de servicii de asistență socială, pentru lunile februarie-decembrie 2018.
1.4.2. Beneficiile de asistență socială acordate în anul 2018 din bugetul M.M.J.S., prin Agenția
Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
În scopul prevenirii, limitării sau înlăturării efectelor temporare ori permanente ale unor
situații care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori
comunităților, în anul 2018 s-au acordat atât beneficii universale cât și adresate în mod specific
unor categorii de persoane, sub formă de alocații, indemnizații și ajutoare:
pentru familiile cu copii:
o alocația de stat pentru copii,
o indemnizația pentru creșterea copilului,
o stimulentul acordat în cazul în care mama sau tatăl care ar avea dreptul la concediu
de creștere a copilului realizează venituri profesionale,
o alocația pentru susținerea familiei,
o indemnizația lunară acordată pe perioada concediului de acomodare în vederea
adopției,
o alocația lunară de plasament.
pentru persoanele și familiile cu venituri mici:
o ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat, ajutoare de urgență,
ajutoare de înmormântare,
o ajutoare de încălzire.
pentru persoanele cu dizabilități - o serie de beneficii destinate adulților și copiilor cu
dizabilități.
Nivelurile, respectiv cuantumurile beneficiilor de asistență socială sunt stabilite în raport
cu indicatorul social de referință, prin aplicarea unui indice social de inserție. Indicatorul social de
referință (ISR) reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile de
asistență socială, suportate din bugetul de stat, acordate atât în vederea asigurării protecției
persoanelor în cadrul sistemului de asistență socială, cât și în vederea stimulării persoanelor
beneficiare ale sistemului de asistență socială, pentru a se încadra în muncă.
În anul 2018 indicatorul social de referință a avut valoarea de 500 lei, în conformitate cu
Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă,
cu modificările ulterioare.
Direcția Politici Servicii Sociale
65
Grafic 18. Principalele beneficii de asistență socială, date statistice anuale în perioada 2006-2017
Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
Direcția Politici Servicii Sociale
66
Grafic 18. Principalele beneficii de asistență socială, date statistice anuale în perioada 2006-2017 (continuare)
Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
*2006 – 2010: alocaţia familială complementară + alocaţia de susţinere pentru
familia monoparentală
*2006 – 2010: ajutoarele au fost acordate din bugetele locale
Direcția Politici Servicii Sociale
67
Grafic 19. Principalele beneficii de asistență socială, date statistice lunare în perioada 2012-2017
Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
Direcția Politici Servicii Sociale
68
Grafic nr. 19. Principalele beneficii de asistență socială, date statistice lunare în perioada 2012-2017 (continuare)
Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
69
Alocația de stat pentru copii1
Alocația are caracter universal și este acordată copiilor în vârstă de până la 18 ani,
precum și tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învățământului
liceal sau profesional, până la terminarea acestora. În anul 2018, Legea nr. 61/1993 privind alocația
de stat pentru copii, cu modificările și completările ulterioare, a prevăzut cuantumul alocației pentru
copiii care nu au un handicap și au vârsta mai mare de 2 ani în sumă de 84 lei, iar cuantumul
alocației de stat pentru copilul încadrat într-un grad de handicap în sumă de 200 lei..
În anul 2018, alocația de stat s-a acordat pentru un număr mediu lunar de 3.610.503 copii,
din care:
337.420 copii cu vârsta mai mică de 2 ani, cu sau fără handicap (9,3% din total);
4.292 copii cu vârsta între 2 și 3 ani și au handicap (0,1% din total);
3.130.360 copii cu vârsta între 2 și 18 ani și nu au handicap (86,7% din total);
59.960 copii cu vârsta între 3 și 18 ani și au handicap (1,7% din total);
78.471 copii care au vârsta mai mare de 18 ani (2,2% din total).
Suma plătită în anul 2018 pentru alocațiile de stat pentru copii a fost de 4.365.541.008 lei,
fiind mai mică cu 31.374.227 lei (0,7%) față de cea plătită în anul 2017.
În același timp a avut loc o reducere a numărului de copii beneficiari: media lunară calculată
pentru anul 2018 a fost mai mică cu 25.289 copii (0,7%) decât cea calculată pentru anul 2017.
Alocația lunară de plasament2
Pentru fiecare copil față de care s-a luat măsura plasamentului se acordă o alocație lunară,
în cuantum de 600 lei/lună/copil. Pentru copiii cu handicap cuantumul este de 900 lei (legislația
prevede că este majorat cu 50%).
Numărul mediu lunar de beneficiari ai acestei alocații a fost în anul 2018 de 40.083 copii,
din care 5.520 copii cu handicap (13,8%), iar suma cheltuită a fost de 320.335.669 lei.
Comparativ cu anul 2017, a avut loc o scădere de 956 beneficiari (2,3%), iar suma cheltuită
a fost mai mică cu 7.674.202 lei (2,3%).
Indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul
Reglementat inițial ca drept de asigurări sociale, concediul și indemnizația pentru creșterea
copiilor, în anul 2006 a trecut de sub incidența asigurărilor sociale sub incidența beneficiilor de
1 Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, cu modificările și completările ulterioare 2 Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare
70
asistență socială. Actul normativ care a instituit aceste beneficii de asistență socială este Ordonanța
de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.
Astfel, beneficiile se adresează părinților care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului,
au realizat timp de 12 luni venituri supuse impozitului pe venit potrivit Codului fiscal, cu
modificările și completările ulterioare. Aceste tipuri de venituri sunt reprezentate de cele din salarii
și asimilate acestora, cele din activități independente și cele din activități agricole.
Concediul a fost stabilit ca fiind perioada după finalizarea concediului de maternitate și
până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani sau 3 ani în cazul copilului cu handicap.
În cazul în care părintele se întorcea la activitatea profesională înainte de finalizarea
concediului, pe perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 (respectiv 3 ani), beneficia
de un stimulent în cuantum de 100 lei.
În anul 2010 a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind
concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, care a introdus 2 opțiuni de concediu:
1. concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an (sau 3 ani în cazul
copilului cu handicap), precum și o indemnizație lunară, în cuantum de 85% din
media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, nu mai puțin de 600 lei și nu
mai mult de 3.400 lei,
2. concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum și o
indemnizație lunară, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe
ultimele 12 luni, nu mai puțin de 600 lei și nu mai mult de 1.200 lei. Stimulentul
a fost menținut ca reglementare și s-a majorat la 500 lei.
În anul 2016, Legea nr.66/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, a
prevăzut modificarea programului, astfel:
- elimină opțiunile de concediu, acesta revenind la varianta inițială cu o singură opțiune de
concediu, respectiv până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani (sau 3 ani în cazul
copilului cu handicap),
- elimină limita maximă a cuantumului indemnizației,
- majorează limita minimă la 85% din salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Limita minimă a avut valoarea de 1.063 lei începând cu luna iulie 2016 și de 1.233 lei
începând cu 1 februarie 2017,
71
- prelungește perioada de acordare a stimulentului: acesta se acordă până la împlinirea de
către copil a vârstei de 3 ani (sau 4 ani în cazul copilului cu handicap), dacă părintele se
întorce pe piața muncii cu cel puțin 60 zile înainte de finalizarea concediului,
- modifică cuantumul stimulentului, la 50% din valoarea minimă a indemnizației.
Cuantumul stimulentului a avut valoarea de 532 lei începând cu luna iulie 2016, respectiv
de 617 lei, începând cu luna februarie 2017.
• majorează cu aproximativ 5% cuantumul sprijinului acordat persoanelor care au întreținere
copii cu handicap cu vârsta mai mică de 7 ani sau persoanelor cu handicap care au copii în
întreținere,
• introduce un nou beneficiu, care se acordă persoanelor active pe piața muncii care au copii
cu handicap în întreținere și care au optat pentru un program de muncă cu timp parțial (4
ore). Cuantumul acestuia se stabilește la 50% din indemnizația minimă. Beneficiul a avut
astfel valoarea de 532 lei, începând cu luna iulie 2016, respectiv de 617 lei, începând cu
luna februarie 2017.
În anul 2017 programul a fost modificat astfel:
- conform O.U.G. nr. 6/18 ianuarie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte
normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate
din fonduri publice, s-a majorat cuantumul stimulentului la 650 lei, începând cu luna
aprilie 2017;
- conform O.U.G. nr.55/ 4 august 2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr.111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru
creşterea copiilor, începând cu luna septembrie 2017 indemnizaţia lunară:
nu poate fi mai mică decât 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat
în plată (respectiv decât 1.615 lei),
nu poate fi mai mare de 8.500 lei.
- conform O.U.G. nr.82/8 noiembrie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte
normative cuantumul minim al indemnizației se raportează la indicatorul social de
referință. Astfel, cuantumul minim al indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decât suma
rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului
social de referinţă (respectiv, începând cu luna ianuarie 2018, acest cuantum minim este
de 1.250 lei).
În anul 2018 au beneficiat de indemnizația pentru creșterea copilului 174.328 persoane,
un număr mai mare cu 14.959 persoane (9,4%) decât în anul 2017.
72
Tabel nr. 1 Numărul mediu lunar de beneficiari de indemnizație de creștere a copilului sau de
stimulent de inserție, în anul 2018 , comparativ cu anul 2017
Beneficiul
Număr mediu lunar de beneficiari Sume plătite (lei)
Anul
2017
anul
2018
Modificare
anul 2017 anul 2018
Modificare
absolută
+/-
relativă
%
absolută
+/-
relativă
%
Indemnizație 159.369 174.328 14.959 9,4 3.409.424.201 4.009.484.970 600.060.769 17,6
Stimulent 74.593 90.427 15.834 21,2 575.599.491 704.224.572 128.625.081 22,3
Total 233.962 264.755 30.793 13,2 3.985.023.692 4.713.709.542 728.685.850 18,3
Sursa: Ministerul Muncii și Protecției Sociale
Suma cheltuită în anul 2018 pentru acordarea acestui beneficiu a fost de 4.009.484.970 lei
și a fost mai mare cu 600.060.769 lei (17,6%) decât în anul 2017, iar numărul de beneficiari a
crescut cu 14.959 persoane (9,4%). Suma medie lunară plătită corespunzătoare unei persoane
beneficiare de indemnizație a crescut de la 1.783 lei în anul 2017 la 1.917 lei în anul 2018.
Pentru beneficiarii de indemnizație pentru creșterea copilului se plătesc contribuții de
asigurări sociale de sănătate. Suma cheltuită din bugetul M.M.J.S. în acest scop a fost în anul
2018 de 19.255.128 lei, mai mică cu 171.150.549 lei (89,9%) decât în anul 2017, deoarece aceste
contribuții nu s-au mai plătit din bugetul M.M.J.S., începând cu drepturile aferente lunii ianuarie
2018.
Indemnizația de acomodare
În conformitate cu Legea nr. 57/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004
privind procedura adopţiei, precum şi a altor acte normative, adoptatorul sau, opţional, oricare
dintre soţii familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit potrivit
prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din
activităţi salariale şi asimilate acestora sau, după caz, activităţi independente sau activităţi agricole,
poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un an, care include şi perioada
încredinţării copilului în vederea adopţiei, precum şi de o indemnizaţie lunară, raportată la
indicatorul social de referinţă, în cuantum de 1.700 lei. Conform raportărilor agențiilor județene
de plăți și inspecție socială, în anul 2018 au fost plătiți 9.388.957 lei pentru 473 persoane
beneficiare de indemnizații de acomodare. Comparativ cu anul din anul precedent, suma plătită a
fost mai mare cu 1.053.849 lei (12,6%), iar numărul de beneficiari a crescut cu 58 persoane
(14,0%).
73
Pe perioada concediului de acomodare, persoana îndreptăţită beneficiază de plata
contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate. Suma cheltuită din bugetul M.M.J.S. în
acest scop a fost de 49.477 lei în anul 2018, mai mică cu 412.124 lei (89,3%) decât cea cheltuită în
anul 2017, deoarece aceste contribuții nu s-au mai plătit din bugetul M.M.J.S., începând cu
drepturile aferente lunii ianuarie 2018.
Stimulentul de inserție
În anul 2018, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010, cu
modificările și completările ulterioare, 90.427 persoane care au fost îndreptățite să beneficieze de
indemnizație pentru creșterea copilului, care au realizat venituri de natură profesională, au
beneficiat de stimulent de inserție. În luna ianuarie 2017, cuantumul stimulentului a fost 532 lei.
Începând cu luna februarie cuantumul a fost de 617 lei (datorită majorării salariului de bază minim
brut pe ţară garantat în plată) iar, începând cu luna aprilie, de 650 lei, conform Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr. 6 din 18 ianuarie 2017.
În anul 2018 față de anul 2017, numărul mediu de beneficiari de stimulent a crescut cu
15.834 persoane (21,2%), iar suma totală plătită a crescut cu 128.625.081 lei (22,3%).
Sprijin pentru creșterea copilului pentru persoane cu dizabilități
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația lunară
pentru creșterea copiilor, cu modificările și completările ulterioare, a prevăzut de asemenea
acordarea unor forme de sprijin pentru persoanele cu handicap care au în îngrijire copii cu vârsta
mai mică de 7 ani sau pentru creșterea și îngrijirea copiilor cu handicap.
În anul 2018 acestea s-au acordat pentru un număr mediu lunar de 9.389 beneficiari, suma
plătită fiind de 87.813.482 lei. Comparativ cu anul 2017 a avut loc o creștere de 390 beneficiari
(4,3%), respectiv de 10.491.866 lei (13,6%).
Beneficii de asistență socială bazate pe testarea mijloacelor de existență
Principalele beneficii de asistență socială selective, bazate pe testarea mijloacelor de
existență ale persoanei singure sau familiei, sunt alocația pentru susținerea familiei, ajutorul social
pentru asigurarea venitului minim garantat și ajutoarele pentru încălzirea locuinței.
Testarea mijloacelor de existență a potențialilor beneficiari de asistență socială sociale
reprezintă procedura de evaluare a veniturilor realizate și a bunurilor mobile și imobile deținute de
persoană sau familie, necesare acoperirii nevoilor de consum ale acestora.
74
1. Alocația pentru susținerea familiei
Beneficiul a fost instituit de Legea nr.277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei
și se adresează familiilor ce au în îngrijire copii și realizează venituri mai mici decât pragul stabilit
de lege.
Tabel nr. 2 Cuantumurile alocației pentru susținerea familiei
Componența
familiei
Venitul net mediu lunar
pe membru de familie
Cuantum lunar (lei)
în funcție de numărul de copii
1 copil 2 copii 3 copii 4 sau mai mulți
Familie cu ambii părinți
mai mic de 200 lei 82 122 162 202
între 201 și 530 lei 75 108 141 174
Familie monoparentală
mai mic de 200 lei 107 172 237 302
între 201 și 530 lei 102 162 222 282
Sursa: Ministerul Muncii și Protecției Sociale
În anul 2018, în medie, 224.437 familii au primit lunar acest tip de alocație, iar suma plătită
a fost de 443.539.554 lei. Comparativ cu anul 2017 a avut loc o scădere a numărului de beneficiari
de 33.101 familii (12,9%) și a sumelor cheltuite, de 57.731.841 lei (11,5%).
2. Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat
Venitul minim garantat (VMG), este unul din cele mai importante programe de
promovare a incluziunii sociale și de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest
program este Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările și modificările
ulterioare. Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social
lunar, care se calculează ca diferență între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege și
venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.
Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat a fost modificată în luna iulie 2018 prin
Legea nr.192/2018, în principal cu scopul de a facilita integrarea pe piața forței de muncă a
membrilor de familie beneficiari ai ajutorului social. Astfel, în situația în care beneficiarii de ajutor
social refuză un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de
muncă și de formare profesională oferite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, dreptul la
ajutorul social încetează. În cazul refuzului unui loc de muncă, se poate solicita un alt drept doar
după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a dreptului.
A fost prevăzută de asemenea obligația primarului de a întocmi planul de activități sezoniere pe
baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi
75
individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forță de muncă precum și stabilirea
condițiilor de efectuare a activităților sezoniere de către beneficiarii de ajutor social, inclusiv
remunerarea acestor activități sezoniere. În situația în care beneficiarii de ajutor social refuză de
două ori participarea la aceste activități sezoniere, dreptul la ajutorul social încetează, urmând să
poată fi solicitat un nou drept doar la un interval de 12 luni, ca și în cazul refuzului unui loc de
muncă.
Tabel nr. 3 Nivelul venitului minim garantat în anul 2018 1
(valoarea maximă a ajutorului social, prevăzută de lege)
Numărul de persoane din familie Nivelul venitului minim garantat
-lei/lună/familie-
- persoană singură 142
- 2 persoane 255
- 3 persoane 357
- 4 persoane 442
- 5 persoane 527
1 Pentru fiecare altă persoană din familiile cu mai mult de 5 persoane, la
cuantumul de 527 lei se adaugă câte 37 lei.
Numărul mediu lunar de familii beneficiare a scăzut de la 233.966 în anul 2017 la 202.976
în anul 2018, cu 30.990 familii (13,2%).
Suma plătită în anul 2018, de 663.255.265 lei, a fost mai mică cu 117.874.581 lei (15,1%)
decât în anul precedent.
Suma plătită corespunzătoare contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru
persoanele din familiile beneficiare de venit minim garantat în anul 2018 a fost de 3.368.204
lei, cu 39.695.824 lei (92,2%) mai mică decât în anul anterior, deoarece aceste contribuții nu s-au
mai plătit din bugetul M.M.J.S., începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2018.
Plata asigurării obligatorii a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren,
inundațiilor în anul 2018 a însemnat cheltuirea sumei de 2.727.032 lei, corespunzătoare unui număr
de 44.292 familii beneficiare de venit minim garantat.
Astfel, suma plătită în anul 2018 din bugetul M.M.J.S. pentru întreg programul de
acordare a venitului minim garantat (ajutorul social, contribuții pentru asigurările de sănătate și
asigurarea obligatorie a locuințelor) a fost de 669.350.501 lei, mai mică cu 157.589.540 lei (19,1%)
decât în anul 2017.
76
Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările și modificările
ulterioare, prevede și posibilitatea de acordare a unor ajutoare de urgență pentru sprijinirea
familiilor aflate în situații de necesitate datorate calamităților naturale, incendiilor și accidentelor,
precum și pentru alte situații deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce
la excluziune socială.
De la bugetul de stat, prin bugetul M.M.J.S., în anul 2018 au fost plătite 1.860 ajutoare de
urgență în sumă de 9.901.580 lei.
3. Ajutoare pentru încălzirea locuinței
Familiile și persoanele singure care au venituri mici pot beneficia de ajutoare pentru
încălzirea locuinței.
În anul 2018 aceste beneficii sociale au fost acordate corespunzător sezonului rece
noiembrie 2017 – martie 2018 și sezonului rece noiembrie 2018 – martie 2019.
A. Sistemul centralizat de încălzire
Utilizatorii sistemului centralizat de încălzire au primit de la bugetul de stat, prin bugetul
M.M.J.S., în funcție de venitul mediu net lunar pe membru de familie (împărțit pe 11 tranșe de
venituri) un ajutor lunar prin compensarea procentuală a valorii efective a facturii la energia
termică, compensare care a variat între 10% și 100%.
Plafonul de venituri până la care s-au acordat aceste ajutoare a fost de 1.082 lei venit mediu
net lunar pe membru de familie.
Pragul maxim al ajutorului a fost dat de un consum maxim lunar stabilit de legislație în
funcție de tipul apartamentului și de zona de temperatură.
Persoanele singure au beneficiat de o compensare mai mare cu 10% față de proporțiile
stabilite pentru familie. Pentru beneficiarii de ajutor social, compensarea s-a acordat în proporție
de 100%.
De asemenea legislația prevede acordarea de astfel de ajutoare din bugetul local.
Tabel nr. 4 Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii sistemului centralizat de încălzire
compensare – procent din valoarea facturii (%)
Indicator
Limita de venituri medii nete (lei/lună/membru de familie)
până
la 155
155,1
- 210
210,1
- 260
260,1
- 310
310,1
- 355
355,1
- 425
425,1
- 480
480,1
- 540
540,1
- 615
615,1
- 786
786,1 –
1.082
Buget de stat - persoane
singure 100 90 80 70 60 50 40 30 20 15 10
- familii 90 80 70 60 50 40 30 20 10 5 0
Buget local1) 7 14 20 27 33 40 46 53 59 61 63
77
1) Compensare suplimentară celei de la bugetul de stat - limita maximă
Sursa: Ministerul Muncii și Protecției Sociale
B. Încălzirea locuinței cu gaze naturale
Pentru încălzirea locuinței cu gaze naturale legislația a stabilit acordarea de ajutoare de la
bugetul de stat, în cuantum diferit în funcție de venitul net lunar pe membru de familie, împărțit pe
nouă tranșe de venituri. În sezonul rece noiembrie 2017 – martie 2018 cuantumul minim a fost de
20 lei, iar cel maxim de 262 lei.
Plafonul de venituri până la care s-au primit aceste ajutoare a fost de 615 lei venit mediu
net pe membru de familie.
Tabel nr. 5 Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii de gaze naturale
Indicator
Limita de venituri medii nete (lei/lună/membru de familie)
până la
155
155,1 -
210
210,1 -
260
260,1 -
310
310,1 -
355
355,1 -
425
425,1 -
480
480,1 -
540
540,1
- 615
Cuantum (lei/lună) 262 190 150 120 90 70 45 35 20
Sursa: Ministerul Muncii și Protecției Sociale
C. Încălzirea locuinței cu energie electrică
Începând cu sezonul rece 1 noiembrie 2013 - 31 martie 2014 legislația prevede introducerea
ajutoarelor pentru persoanele care utilizează exclusiv energia electrică în scopul încălzirii. Plafonul
de venituri până la care s-au acordat aceste ajutoare a fost de asemenea 615 lei venit mediu net pe
membru de familie.
Tabel nr. 6 Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii de energie electrică pentru
încălzire
Indicator
Limita de venituri medii nete (lei/lună/membru de familie)
până la
155
155,1 -
210
210,1 -
260
260,1 -
310
310,1 -
355
355,1 -
425
425,1 -
480
480,1 -
540
540,1
- 615
Cuantum (lei/lună) 240 216 192 168 144 120 96 72 48
Sursa: Ministerul Muncii și Protecției Sociale
D. Încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri
78
Ajutorul pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri s-a
acordat de asemenea de la bugetul de stat, în funcție de nivelul de venituri, în cuantumuri între 16
și 54 lei.
Plafonul de venituri până la care s-au primit aceste ajutoare a fost de 615 lei venit mediu
net lunar pe membru de familie. Pentru beneficiarii de ajutor social suma acordată a fost de 58 lei.
Tabel nr. 7 Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii
de lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri
Indicator
Limita de venituri medii nete (lei/lună/membru de familie)
până la
155
155,1 -
210
210,1 -
260
260,1 -
310
310,1 -
355
355,1 -
425
425,1 -
480
480,1 -
540
540,1 -
615
Cuantum (lei/lună) 54 48 44 39 34 30 26 20 16
Sursa: Ministerul Muncii și Protecției Sociale
Legislația prevede că, în funcție de resursele proprii, autoritățile administrației publice
locale pot aproba ajutoare ce depășesc tranșele și cuantumurile prevăzute anterior.
În anul 2018, suma cheltuită din bugetul M.M.J.S. pentru ajutoarele de încălzire a fost de
76.862.523 lei, din care:
pentru încălzire cu energie termică furnizată în sistem centralizat: 13.309.111 lei
(17,3% din totalul sumelor plătite),
pentru utilizatorii de gaze naturale: 27.907.593 lei (36,3% din totalul sumelor
plătite),
pentru cei ce folosesc pentru încălzire lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri:
33.412.165 lei (43,5% din totalul sumelor plătite),
pentru cei ce folosesc pentru încălzire exclusiv energia electrică: 2.233.654 lei
(2,9% din totalul sumelor plătite).
Ajutoare pentru persoanele refugiate
În anul 2018 din bugetul M.M.J.S. s-au acordat ajutoare pentru 513 beneficiari (număr
mediu lunar) care au dobândit statutul de refugiat sau au dobândit protecție subsidiară acordată de
statul român (număr mediu lunar), în cuantum de 540 lei/lună. Comparativ cu anul 2017, numărul
mediu lunar de beneficiari a crescut cu 257 persoane, respectiv 100,4% (s-a dublat). Ajutoarele se
acordă pentru maximum nouă luni, cu posibilitatea prelungirii pentru cel mult trei luni, fără
79
obligativitatea rambursării. Suma plătită pentru acest beneficiu în anul 2018 a fost de 1.677.780 lei,
mai mare decât în anul 2017 cu 187.380 lei (12,6%).
Numărul total de persoane beneficiare (591) a fost, în funcție de țara de proveniență,
următorul:
- Siria: 262,
- Irak: 193,
- Afganistan: 39,
- Iran: 27,
- Somalia: 12,
- Pakistan: 9,
- Eritreea, Autoritatea Națională Palestiniană, Republica Democrată Congo: 6,
- Myanmar (Birmania): 4,
- Camerun, Ucraina: 3,
- Yemen: 2,
- Arabia Saudită, Bangladesh, Belarus, Egipt, Guineea (Conakry), Liban, Rwanda,
Sudan, Sudanul de Sud, Turcia, Uganda, Zimbabwe: 1.
De asemenea, 7 persoane erau apatrizi.
Beneficii acordate persoanelor cu handicap3
1. Pentru adulții cu handicap grav și accentuat se acordă o indemnizație lunară, indiferent
de venituri,
2. Adulții cu handicap grav, accentuat sau mediu beneficiază de un buget personal
complementar, indiferent de venituri,
3. Părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului cu
handicap în baza unei măsuri de protecţie specială, stabilită în condiţiile legii,
beneficiază de prestaţii sociale, pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere şi
întreţinere, astfel:
Tabel nr. 8 Cuantumul principalelelor beneficii sociale acordate persoanelor cu handicap,
finanțate din bugetul M.M.J.S. (lei)
3 Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare
80
Beneficiul de
asistență socială În anul 2017
Începând cu
1 ianuarie 2018
Începând cu
1 iulie 2018
Indemnizații lunare / adult
- grav 234 325 350
- accentuat 193 250 265
Buget complementar / adult
- grav 106 125 150
- accentuat 79 100 110
- mediu 39 50 60
Prestație socială / copil
- grav 106 250 300
- accentuat 79 150 175
- mediu 39 50 60
4. Însoțitorii adulților cu handicap vizual grav au primit o indemnizație în cuantum lunar
de 969 lei începând cu 1 ianuarie 2016, de 1.065 lei începând cu 1 februarie 2017,
respectiv de 1.163 lei începând cu data de 1 ianuarie 2018.
5. Pentru persoanele cu HIV sau SIDA se acordă o indemnizație lunară de hrană.
Cuantumurile alocației au fost în anul 2018 de 16 lei/zi pentru adulți și 15 lei/zi pentru
copii. În anul 2018 au beneficiat de indemnizație 10.775 persoane, din care 10.526
adulți (97,7% din total) și 249 copii (2,3% din total), pentru care au fost cheltuiți
cumulat 63.471.533 lei. Comparativ cu anul 2017, numărul de beneficiari a crescut cu
419 persoane (4,0%), iar sumele plătite au crescut cu 2.593.012 lei (4,3%).
Tabel nr. 9 Principalele beneficii sociale acordate persoanelor cu handicap, finanțate din
bugetul M.M.J.S., în anul 2018, comparativ cu anul 2017 - număr de beneficiari
Indicator
Indemnizația pentru
însoțitorii
persoanelor cu
handicap vizual grav
Indemnizația pentru
persoanele cu handicap
grav sau accentuat
Bugetul personal complementar
pentru persoanele cu handicap1
grav accentuat grav accentuat mediu
Numărul mediu lunar de beneficiari
anul 2017 41.354 251.868 382.285 287.210 396.217 79.912
anul 2018 40.403 263.707 384.150 302.110 394.274 80.960
Modificarea numărului de beneficiari în anul 2018, față de anul 2017
- absolută (+/-) -951 11.839 1.865 14.900 -1.943 1.049
- relativă (%) -2,3 4,7 0,5 5,2 -0,5 1,3
1 Inclusiv copii beneficiari ai prestațiilor sociale acordate părinților, tutorelui sau persoanei care se ocupă de creşterea
şi îngrijirea copilului cu handicap.
Sursa: Ministerul Muncii și Protecției Sociale
81
6. Pentru 175 copii cu handicap tip HIV / SIDA (număr mediu lunar) s-au plătit în anul
2018 alocații de hrană în valoare de 910.055 lei. Cuantumul acestei alocații a fost de
de 15 lei/zi. Față de anul 2017, numărul de beneficiari a scăzut cu 8 persoane (4,6%),
iar sumele au scăzut cu 36.004 lei (3,8%).
Suma plătită în anul 2018 corespunzătoare celor șase beneficii de mai sus acordate
persoanelor cu handicap a fost de 3.892.873.198 lei. Comparativ cu anul anterior, suma plătită
pentru aceste beneficii a cunoscut o creștere de 964.806.866 lei (33,0%).
Totalul beneficiilor de asistență socială
În anul 2018, M.M.J.S., prin agențiile județene de plăți și inspecție socială, a efectuat plăți
pentru beneficiile de asistență socială menționate mai sus în sumă de 14.611.970.399 lei.
Grafic nr. 20 Distribuția sumelor plătite pentru beneficiile de asistență socială finanțate din
bugetul M.M.J.S. alocat asistenței sociale, în anul 2018 (%)
Sursa: Ministerul Muncii și Protecției Sociale
Așa cum se poate observa în graficul de mai jos, cea mai mare parte a resurselor gestionate
de M.M.J.S. pentru aceste beneficii de asistență socială a fost direcționată în anul 2018 către
alocația de stat pentru copii: 29,9%, alocație de care au beneficiat 3.610.503 copii.
O pondere mare în cheltuielile pentru beneficiile sociale (28,2%) au avut-o sumele plătite
pentru acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului, sprijinului pentru creșterea copilului
acordat persoanelor cu handicap, precum și contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate aferente
82
persoanelor beneficiare de aceste indemnizații. De acest program au beneficiat circa 183 mii
familii.
Beneficiile de asistență socială acordate persoanelor cu handicap au avut o pondere de
26,6% în totalul beneficiilor de asistență socială, numărul de beneficiari fiind de circa 777 mii
persoane cu handicap grav, accentuat sau mediu.
Sumele plătite în scopul acordării ajutorului social pentru asigurarea venitului minim
garantat au avut o pondere de 4,6% în totalul beneficiilor și au fost acordate pentru aproximativ
202 mii familii.
Tabel nr. 10 Distribuția sumelor plătite din bugetul M.M.J.S.
pentru beneficiile de asistență socială, în anul 2018
Beneficiu
Sume
plătite în
anul 2018
(lei)
Pondere în
total sume
plătite,
anul 2018
(%)
Modificare 2018
față de 2017
absolută
(+/-)
relativă
(%)
Beneficii sociale 1 - Total 14.611.970.399 100,0 1.237.915.752 9,3
Alocaţia de stat pentru copii 4.365.541.008 29,9 -31.374.227 -0,7
Indemnizaţie pentru creşterea copilului 4.009.484.970 27,4 600.060.769 17,6
Indemnizaţia lunară pentru adulţii cu handicap
grav şi accentuat 2.197.275.691 15,0 613.314.366 38,7
Bugetul personal complementar lunar pentru
adulții cu handicap grav, accentuat sau mediu 939.757.799 6,4 169.886.068 22,1
Stimulent de inserție 704.224.572 4,8 128.625.081 22,3
Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim
garantat 663.255.265 4,5 -117.874.581 -15,1
Indemnizaţia lunară pentru însoţitorii adulţilor cu
handicap vizual grav 550.775.483 3,8 38.366.787 7,5
Alocația pentru susținerea familiei 443.539.554 3,0 -57.731.841 -11,5
Alocaţia lunară de plasament 320.335.669 2,2 -7.674.202 -2,3
Prestații sociale pentru părinții copiilor cu
handicap grav, accentuat sau mediu 140.682.637 1,0 140.682.637 -
Sprijin lunar în vederea creşterii copilului acordat
pentru persoanele cu handicap 87.813.482 0,6 10.491.866 13,6
83
Beneficiu
Sume
plătite în
anul 2018
(lei)
Pondere în
total sume
plătite,
anul 2018
(%)
Modificare 2018
față de 2017
absolută
(+/-)
relativă
(%)
Indemnizaţia lunară de hrană cuvenită persoanelor
cu HIV sau SIDA 63.471.533 0,4 2.593.012 4,3
Ajutoare de încălzire cu lemne, cărbuni sau
combustibili petrolieri 33.412.165 0,2 -19.395.684 -36,7
Ajutoare de încălzire cu gaze naturale 27.907.593 0,2 -14.744.311 -34,6
Contribuţii pentru asigurările de sănătate aferente
beneficiarilor de indemnizaţii pentru creşterea
copilului 19.255.128 0,1 -171.150.549 -89,9
Ajutoare de încălzire cu energie termică furnizată
în sistem centralizat 13.309.111 0,1 -9.633.803 -42,0
Ajutoare de urgenţă 9.901.580 0,1 3.296.793 49,9
Indemnizația de acomodare în vederea creșterii
copilului adoptat/încredințat în vederea adopției 9.388.957 0,1 1.053.849 12,6
Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate
aferente ajutorului social pentru asigurarea
venitului minim garantat 3.368.204 0,0 -39.695.824 -92,2
Contribuţii pentru asigurarea obligatorie a
locuinţelor pentru familiile beneficiare de venit
minim garantat 2.727.032 0,0 -19.135 -0,7
Ajutoare de încălzire cu energie electrică 2.233.654 0,0 -941.571 -29,7
Ajutorul acordat persoanelor refugiate 1.677.780 0,0 187.380 12,6
Ajutoare financiare 1.672.000 0,0 41.000 2,5
Alocaţia de hrană pentru copii cu handicap HIV /
SIDA 910.055 0,0 -36.004 -3,8
Contribuţii pentru asigurările de sănătate aferente
beneficiarilor de indemnizaţii de acomodare în
vederea creșterii copilului adoptat/încredințat în
vederea adopției 49.477 0,0 -412.124 -89,3
1 Exclusiv taxe poștale
Sursa: Ministerul Muncii și Protecției Sociale
84
În tabelul de mai jos este prezentată evoluția numărului de beneficiari și a sumelor
cheltuite pentru principalele beneficii de asistență socială în anul 2018, comparativ cu anul 2017.
Se poate observa că s-a cheltuit din bugetul M.M.J.S. pentru beneficiile de asistență socială
mai mult cu 1.237.915.752 lei, ceea ce înseamnă o creștere de 9,3%.
Tabel nr. 11 Modificarea absolută a numărului de beneficiari și a sumelor cheltuite pentru
principalele beneficii de asistență socială, în anul 2018, comparativ cu anul 2017 (+/-)
Beneficiu
Diferență
nr. de
beneficiari
+/-
Diferență
sume
cheltuite, lei,
+/-
(continuare)
Beneficiu
Diferență
nr. de
beneficiari
+/-
Diferență
sume cheltuite,
lei, +/-
A. Beneficii sociale -
Total
x 1.237.915.752
Contribuţii pentru
asigurarea obligatorie a
locuinţelor pentru
familiile beneficiare de
venit minim garantat -1.318 -19.135
Contribuţii pentru
asigurările de sănătate
aferente beneficiarilor de
indemnizaţii pentru
creşterea copilului -44.773 -171.150.549
Ajutoare financiare
1 41.000
Ajutorul social pentru
asigurarea venitului
minim garantat -30.990 -117.874.581
Ajutorul acordat
persoanelor refugiate
257 187.380
Alocația pentru
susținerea familiei
-33.101 -57.731.841
Indemnizația de
acomodare în vederea
creșterii copilului
adoptat/încredințat în
vederea adopției 58 1.053.849
Contribuţii pentru
asigurările sociale de
sănătate aferente
ajutorului social pentru
asigurarea venitului
minim garantat -89.689 -39.695.824
Indemnizaţia lunară de
hrană cuvenită
persoanelor cu HIV sau
SIDA
419 2.593.012
Alocaţia de stat pentru
copii -25.289 -31.374.227
Ajutoare de urgenţă
353 3.296.793
Ajutoare de încălzire cu
lemne, cărbuni sau
combustibili petrolieri
-128.389 -19.395.684
Sprijin lunar în vederea
creşterii copilului
acordat pentru
persoanele cu handicap 390 10.491.866
Ajutoare de încălzire cu
gaze naturale -36.885 -14.744.311
Indemnizaţia lunară
pentru însoţitorii -951 38.366.787
85
Beneficiu
Diferență
nr. de
beneficiari
+/-
Diferență
sume
cheltuite, lei,
+/-
(continuare)
Beneficiu
Diferență
nr. de
beneficiari
+/-
Diferență
sume cheltuite,
lei, +/-
adulţilor cu handicap
vizual grav
Ajutoare de încălzire cu
energie termică furnizată
în sistem centralizat -25.175 -9.633.803
Stimulent de inserție
15.834 128.625.081
Alocaţia lunară de
plasament
-956 -7.674.202
Prestații sociale pentru
părinții copiilor cu
handicap grav,
accentuat sau mediu 62.219 140.682.637
Ajutoare de încălzire cu
energie electrică
-2.414 -941.571
Bugetul personal
complementar lunar
pentru adulții cu
handicap grav,
accentuat sau mediu -48.215 169.886.068
Contribuţii pentru
asigurările de sănătate
aferente beneficiarilor de
indemnizaţii de
acomodare în vederea
creșterii copilului
adoptat/încredințat în
vederea adopției -16 -412.124
Indemnizaţie pentru
creşterea copilului
14.959 600.060.769
Alocaţia de hrană pentru
copii cu handicap HIV /
SIDA
-8 -36.004
Indemnizaţia lunară
pentru adulţii cu
handicap grav şi
accentuat 13.704 613.314.366
Sursa: Ministerul Muncii și Protecției Sociale
1.4.3 Servicii sociale finanțate în anul 2018 din bugetul M.M.J.S., prin Agenția Națională
pentru Plăți și Inspecție Socială
Asistența socială cuprinde, pe lângă plata beneficiilor sociale, acordarea de servicii sociale.
Serviciile sociale constituie o componentă a sistemului naţional de asistenţă socială şi au
drept scop sprijinirea persoanelor vulnerabile pentru depăşirea situaţiilor de dificultate, prevenirea
şi combaterea riscului de excluziune socială, creşterea calităţii vieţii şi promovarea incluziunii
sociale a acestora.
86
La începutul anului 2014 s-a demarat procedura de acreditare a furnizorilor de servicii
sociale, în baza prevederilor Legii nr.197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor
sociale, act normativ care reglementează procesul de evaluare, certificare, monitorizare şi control
pentru asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale. Acreditarea, ca parte a asigurării calităţii,
reprezintă totalitatea activităţilor de evaluare şi certificare a respectării criteriilor şi standardelor
reglementate. Calitatea în domeniul serviciilor sociale reprezintă ansamblul de cerinţe şi condiţii
ce sunt îndeplinite de furnizori şi de serviciile sociale acordate de aceştia pentru a răspunde nevoilor
şi aşteptărilor beneficiarilor.
În domeniul serviciilor sociale se acreditează atât furnizorii, cât şi serviciile sociale.
Acreditarea furnizorilor se realizează în baza criteriilor specifice, ce reprezintă cerinţele
de bază prin care se evidenţiază capacitatea acestora de a înfiinţa, a administra şi a acorda
servicii sociale. Respectarea criteriilor este atestată prin certificat de acreditare. Aceasta se
realizează de către Direcția Politici Servicii Sociale din cadrul M.M.J.S.
În total, de la începutul activității de acreditare (martie 2014) până la data de 31 decembrie
2018, au fost depuse de furnizorii de servicii sociale la D.P.S.S. 4.212 dosare, în scopul
obținerii certificatelor de acreditare a furnizorilor de servicii sociale. La data de 31
decembrie 2018 erau acreditați, în conformitate cu prevederile legale, 2.698 furnizori de
servicii sociale.
Diferența dintre numărul de dosare depuse și numărul de furnizori acreditați se datorează
ăn principal faptului că 1.020 furnizori au fost radiați, deoarece potrivit prevederilor art. 10,
alin.(6) din Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale,
cu modificările și completările ulterioare, în situaţia în care, în primii 3 ani de la data
eliberării certificatului de acreditare, niciunul dintre serviciile sociale înfiinţate de
furnizorul de servicii sociale nu a primit licenţă de funcţionare, acreditarea furnizorului este
retrasă din oficiu şi acesta este radiat din Registrul electronic unic al serviciilor sociale.
În funcție de reginul juridic de organizare, au fost acreditați:
821 furnizori publici (30,4% din totalul furnizorilor), din care:
o 719 Furnizori (26,6% din totalul furnizorilor) - structuri specializate din
cadrul/subordinea autorităţilor administraţiei publice locale şi autorităţile
executive din unităţile administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună,
oraş, municipiu şi sectoare ale municipiului Bucureşti,
o 38 furnizori (1,4% din totalul furnizorilor) - autorităţi ale administraţiei
publice centrale ori alte instituţii aflate în subordinea sau coordonarea acestora
87
care au stabilite prin lege atribuţii privind acordarea de servicii sociale pentru
anumite categorii de beneficiari,
o 64 furnizori (2,4% din totalul furnizorilor) - unităţi sanitare, unităţi de
învăţământ şi alte instituţii publice care dezvoltă, la nivel comunitar, servicii
sociale integrate,
1.877 furnizori privaţi (69,6% din totalul furnizorilor), din care:
o 1.580 furnizori (58,6% din totalul furnizorilor) - organizaţii
neguvernamentale, respectiv asociaţii şi fundaţii,
o 130 furnizori (4,8% din totalul furnizorilor) - culte recunoscute de lege,
o 2 furnizori (0,1% din totalul furnizorilor) – persoane fizce autorizate în
condițiile legii
o 165 furnizori (6,1% din totalul furnizorilor) - operatori economici.
Licențierea serviciilor sociale
La 31 decembrie 2018 dețineau licență de funcționare 3.791 centre care acordă servicii
sociale.
Având în vedere că, în conformitate cu Ordonanţa nr. 27/2015 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale,
începând cu 1 ianuarie 2016, acreditarea serviciilor sociale s-a realizat în funcţie de
specificul acestora, cele 3.791 centre licențiate au avut următoarea distribuție, în funcție de
structura care a emis licența de funcționare:
o 37,4% au fost licențiate de Direcția Politici Servicii Sociale din cadrul M.M.J.S.
(2.744 centre),
o 21,0% au fost licențiate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor
Copilului şi Adopţie (795 centre),
o 5,8% au fost licențiate de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi
(220 centre),
o 0,8% au fost licențiate de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei
și Bărbați (32 centre).
Suma cheltuită în anul 2018 din bugetul M.M.J.S., prin bugetul A.N.P.I.S. pentru
finanțarea serviciilor sociale (finanțarea unităților de asistență socială pentru investiții sau
acordarea de subvenții asociațiilor și fundațiilor care înființează și administrează unități de asistență
socială) a fost de 22.655.914 lei, cu 1.327.931 lei (5,5%) mai mică decât în anul 2017.
Cea mai mare parte din această sumă (74,7%) a fost alocată subvențiilor pentru asociații și
88
fundații. Acestea se acordă în baza Legii nr.34/1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor
și fundațiilor române cu personalitate juridică care înființează și administrează unități de asistență
socială. În anul 2018 acestea au fost acordate corespunzător unui număr mediu lunar de 8.336
persoane asistate, în sumă de 16.930.416 lei. Comparativ cu anul 2017 a avut loc o creștere a
sumelor plătite de 92.416 lei (0,5%) și o reducere a numărului de beneficiari cu 442 persoane
(5,0%).
Sumele alocate investițiilor (pentru construcții noi și extinderi, amenajări, reparații,
modernizări, dotări) (5.725.498 lei) au reprezentat 25,3% din suma alocată serviciilor sociale. Din
acestea, 5.278.956 lei (92,2%) s-au acordat pentru 8 furnizori publici (centre), respectiv 446.542
lei (7,8%) pentru 2 furnizori privați. Sumele cheltuite în anul 2018 au scăzut comparativ cu anul
2017 cu 1.420.347 lei (19,9%).
1.4.4. Sume cheltuite pentru beneficii și servicii sociale din bugetul M.M.J.S., prin bugetul
Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială
Suma cheltuită în anul 2018 din bugetul M.M.J.S. alocat programelor de asistență socială
prezentate mai sus (beneficii de asistență socială și servicii sociale) a fost de 14.705.249.410 lei.
Comparativ cu valoarea din anul 2017, a avut loc o creștere a sumelor cheltuite de 1.239.636.419
lei (9,2%). Așa cum s-a arătat mai sus, creșterea s-a datorat măririi sumelor plătite pentru beneficiile
de asistență socială.
Grafic nr. 21. Beneficii de asistență socială şi servicii sociale
finanţate din bugetul Ministerului Muncii şi Protecției Sociale (milioane lei)
Sursa: Direcție Politici Servicii Sociale, pe baza datelor furnizate de A.N.P.I.S..
89
Se poate concluziona astfel că activitatea în domeniul asistenței sociale în perioada
analizată a fost complexă și a avut în vedere asigurarea oportunităților și resurselor necesare
cetățenilor pentru a participa la viața economică și socială, precum și susținerea persoanelor
aflate în situație de dificultate până la depășirea acesteia și reintegrarea socială.
1.4.5. Măsuri de protecție socială a persoanelor cu dizabilități, raportate de Autoritatea
Națională pentru Persoanele cu Dizabilități
Actul normativ în baza căruia sunt acordate principalele beneficiile sociale cuvenite
persoanelor cu handicap este Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în
continuare Legea nr. 448/2006. Conform Legii nr. 448/2006, tipurile de handicap sunt: fizic,
vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.
La 31 decembrie 2018 numărul total de persoane cu dizabilități comunicat Autorității Naționale
pentru Persoanele cu Dizabilități, prin direcțiile generale de asistență socială și protecția
copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, a fost de 823.956
persoane. Dintre acestea, 97,83% (806.048 persoane) se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc
independent (neinstituţionalizate) şi 2,17% (17.908 persoane) se află în instituţiile publice
rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate)
coordonate metodologic de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi
1.4.5.1. Cadrul legislativ ce reglementează protecția socială a persoanelor cu dizabilități
Principalele prevederi legislative în vigoare:
În anul 2018, protecția socială a persoanelor cu dizabilități a fost reglementată în principal de
următoarele prevederi legislative:
1. Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
2. Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap, cu modificările și completările ulterioare;
3. Hotărârea Guvernului nr. 680/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap,
cu modificările și completările ulterioare;
90
4. Hotărârea Guvernului nr. 430/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea și
funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, cu modificările și
completările ulterioare;
5. Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice
nr. 762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se
stabilește încadrarea în grad de handicap, cu modificările și completările ulterioare.
Principalele acte normative publicate în anul 2018 au fost:
1. Ordinul ministrului muncii și protecției sociale n. 945/2018 din 23 ianuarie 2018 pentru
modificarea art. 3 alin. (3) - (5) din Metodologia de acordare a sumelor de la bugetul de stat, prin
bugetul Ministerului Muncii şi Protecției Sociale, organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la
art. 98 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap, aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor
vârstnice nr. 399/2013,
2. Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1254/2018 din 16 martie 2018 pentru
aprobarea Instrumentului de monitorizare privind implementarea Strategiei naţionale "O
societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi" 2016 – 2020
3. Ordinul comun al ministrului muncii și protecției soiale și al ministrului sănătății
nr.1070/403/2018 din 13 februarie 2018 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul
ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr.
762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte
încadrarea în grad de handicap
4. Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1069/2018 din 13 februarie 2018 privind
aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru asigurarea îngrijirii şi protecţiei adulţilor cu
handicap grav sau accentuat la asistentul personal profesionist
5. Hotărârea Guvernului nr. 192/2018 din 4 aprilie 2018 pentru modificarea Hotărârii Guvernului
nr. 798/2016 privind aprobarea programului de interes naţional în domeniul protecţiei şi
promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi "Înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de
zi, centre respiro/centre de criză şi locuinţe protejate în vederea dezinstituţionalizării persoanelor
cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea instituţionalizării persoanelor cu
dizabilităţi din comunitate"
6. Hotărârea Guvernului nr. 193/2018 din 4 aprilie 2018 privind aprobarea programului de interes
naţional în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi "Înfiinţarea
de servicii sociale în vederea asigurării tranziţiei tinerilor cu dizabilităţi de la sistemul de protecţie
specială a copilului către sistemul de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi
91
7. Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1061/2018 din 12 februarie 2018 pentru
modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale
nr.1.372/2010 privind aprobarea Procedurii de autorizare a unităţilor protejate
8. Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1085/2018 din 20 februarie 2018 privind
aprobarea Metodologiei de selectare şi finanţare a proiectelor în domeniul protecţiei persoanelor
cu dizabilităţi pentru anul 2018
9. Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1680/2018 din 17 mai 2018 pentru aprobarea
Metodologiei de selectare şi finanţare a proiectelor din cadrul programelor de interes naţional în
domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi "Înfiinţarea de servicii
sociale de tip centre de zi, centre respiro/centre de criză şi locuinţe protejate în vederea
dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea
instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate" şi "Înfiinţarea de servicii sociale în
vederea asigurării tranziţiei tinerilor cu dizabilităţi de la sistemul de protecţie specială a copilului
către sistemul de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi"
10. Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1690/2018 din 21 mai 2018 pentru aprobarea
Procedurii de monitorizare şi control al activităţii asistentului personal profesionist
11. Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1691/2018 din 21 mai 2018 pentru aprobarea
modelului atestatului de asistent personal profesionist
12. Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1949/2018 din 26 iulie 2018 pentru
modificarea anexei la Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1.085/2018 privind
aprobarea Metodologiei de selectare şi finanţare a proiectelor în domeniul protecţiei persoanelor
cu dizabilităţi pentru anul 2018
13. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2018 din 17 iulie 2018 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap
14. Hotărârea Guvernului nr. 751/2018 din 20 septembrie 2018 pentru stabilirea categoriilor de
persoane cu handicap care beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază/solda de
funcţie/salariul de funcţie/indemnizaţia de încadrare
15. Hotărârea Guvernului nr. 903/2018 din 9 noiembrie 2018 privind recunoaşterea Asociaţiei
Naţionale a Surzilor din România ca fiind de utilitate publică
16. Hotărârea Guvernului nr. 990/2018 din 13 decembrie 2018 pentru completarea Hotărârii
Guvernului nr. 50/2015 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Autorităţii Naţionale
pentru Persoanele cu Dizabilităţi
17. Hotărârea Guvernului nr. 1017/2018 din 20 decembrie 2018 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit
persoanelor cu handicap
92
18. Decizia președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități nr. 878/2018 din 30
octombrie 2018 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de restructurare a
centrelor rezidenţiale pentru persoanele adulte cu handicap
19. Decizia președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități nr. 877/2018 din
30 octombrie 2018 privind aprobarea Metodologiei de reorganizare a centrelor rezidenţiale
pentru persoanele adulte cu handicap
Strategia națională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități" 2016-
2020
Strategia națională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități" 2016-2020
reprezintă planul de implementare pentru perioada 2016-2020 al Convenției privind
drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, și are
ca scop promovarea, protejarea și asigurarea exercitării depline și în condiții de egalitate a
tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de către toate persoanele cu
dizabilități, precum și promovarea respectului pentru demnitatea lor intrinsecă.
Strategia națională are ca direcții de acțiune: accesibilitate, participare, egalitate, ocuparea
forței de muncă, educație și formare profesională, protecție socială, sănătate, statistici și
colectarea datelor, iar obiectivele generale sunt următoarele:
- promovarea accesibilității în toate domeniile vieții pentru asigurarea exercitării de către
persoanele cu dizabilități a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
- asigurarea participării depline a persoanelor cu dizabilități în toate domeniile vieții.
- eliminarea discriminării și asigurarea egalității pentru persoanele cu dizabilități.
- asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități la un mediu de lucru deschis, incluziv
și accesibil, atât în sectorul public cât și în cel privat, concomitent cu asigurarea
accesului lor efectiv la servicii de sprijin pentru creșterea ocupării pe piața muncii.
- promovarea educației și formării profesionale favorabile incluziunii la toate nivelurile
și a învățării de-a lungul vieții pentru persoanele cu dizabilități.
- promovarea și protecția dreptului persoanelor cu dizabilități la condiții de trai decente
pentru îmbunătățirea continuă a calității vieții lor.
- asigurarea accesului echitabil al persoanelor cu dizabilități la servicii și facilități de
sănătate, de calitate, care acordă atenție problemelor specifice de gen, la un cost
rezonabil și cât mai aproape posibil de comunitățile în care acestea trăiesc.
- fundamentarea de politici pentru persoanele cu dizabilități pe baza informațiilor și
datelor statistice și de cercetare colectate din toate domeniile de activitate.
În anul 2018 a fost aprobat Instrumentul de monitorizare privind implementarea Strategiei naţionale
"O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi" 2016 – 2020.
93
Dreptul la muncă al persoanelor cu handicap
Potrivit Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi capacităţii
de muncă.
Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de
angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul
total de angajaţi.
În scopul stimulării angajării persoanelor cu handicap, autorităţile şi instituţiile publice, persoanele
juridice publice au obligaţia organizării unor concursuri de angajare exclusiv pentru persoanele cu
handicap, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Această măsură nu exclude posibilitatea
persoanelor cu handicap de a participa la toate celelalte concursuri de angajare organizate de către
instituţia publică.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 751/2018 au fost stabilite categoriile de persoane cu handicap care
beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie/indemnizaţia de
încadrare.
De asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr. 990/2018 a fost completată Hotărârea Guvernului nr.
50/2015 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu
Dizabilităţi, în sensul reglementării posibilității ca, în vederea asigurării accesului persoanelor cu
dizabilități, în condiții de egalitate cu ceilalți, la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional,
Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități să identifice surse de cofinanțare din fonduri
europene nerambursabile pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități, în accesarea și utilizarea de
tehnologii și dspozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanțate din Fondul naţional
unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, inclusiv prin
acordarea de subvenții.
De asemenea, actul normativ reglementează acordarea subvențiilor pentru achiziționarea de tehnologii
și dispozitive asistive şi tehnologii de acces, care nu se suportă din Fondul naţional unic de asigurări
sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în baza unei proceduri aprobată
prin Ordin comun al ministrului muncii și Protecției sociale, ministrului sănătății și al președintelui
Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, cu avizul Ministerului Fondurilor Europene.
Dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu dizabilități și prevenirea instituționalizării
Pentru impulsionarea procesului de dezinstituționalizare, prin OUG nr. 69/2018 s-a stabilit capacitatea
maximă a centrelor rezidențiale la 50 de locuri și, în baza acestei cerințe exprese, a fost prevăzută
obligația reorganizării centrelor cu capacitate de până la 50 de locuri și a elaborării planurilor de
restructurare a celor cu capacitate de peste 50 locuri. În acest sens, au fost aprobate prin decizii ale
94
președintelui ANPD: Metodologia de elaborare a planului de restructurare a centrelor rezidenţiale
pentru persoanele adulte cu handicap precum și Metodologia de reorganizare a centrelor rezidenţiale
pentru persoanele adulte cu handicap.
Planul de restructurare a centrului reprezintă documentul care cuprinde acţiuni planificate pentru
perioada 2019 - 2021 cu scopul de a asigura tranziţia persoanelor cu handicap beneficiare de servicii
sociale din instituţii rezidenţiale de tip vechi în alternativele de tip familial (locuințe protejate) sau
rezidenţial nou-înfiinţate (centre).
În mod obligatoriu, transferul în alternative de tip familial (locuințe protejate) este însoțit de dezvoltarea
de servicii (centre de zi) care sprijină integrarea și participarea în comunitate și care oferă asistență
personală flexibilă și integrată, sprijin și coordonare astfel încât oamenii să-și poată trăi viața pe care
și-o doresc.
Atât prin finanțare de la bugetul de stat, cât și prin fonduri europene, se urmărește extinderea
infrastructurii pentru serviciile sociale dezvoltate în comunitate (locuințe protejate și centre de zi),
corespunzătoare nevoilor persoanelor cu dizabilități, în scopul de a le îmbunătăți abilitățile și
capacitatea de a participa activ pe piața forței de muncă și la viața socială.
Un alt element de reformă în ceea ce priveşte procesul de dezinstituţionalizare este reprezentat de
reglementarea statutului asistentului personal profesionist precum și a standardelor minime obligatorii
pentru asigurarea îngrijirii şi protecţiei adulţilor cu handicap grav sau accentuat la asistentul personal
profesionist - alternativă la procesul de instituţionalizare şi o continuare a asistentului maternal în zona
de servicii destinate adultului cu dizabilităţi.
1.4.5.2. Beneficii și servicii acordate persoanelor cu dizabilități, raportate de Autoritatea
Națională pentru Persoanele cu Dizabilități
Facilități acordate de la bugetul de stat alocat M.M.J.S., prin intermediul Autorității
Naționale pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități
1. În conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
persoanele adulte cu handicap grav și accentuat pot beneficia de credit a cărui dobândă se
suportă din bugetul de stat, prin bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu
Dizabilități, pentru:
achiziționarea unui singur mijloc de transport, respectiv
adaptarea unei locuințe conform nevoilor individuale de acces,
95
cu condiția plății la scadență a ratelor creditului.
În anul 2018, suma anuală totală acordată în acest scop a fost de 1.515.000 lei,
corespunzătoare unui număr de 898 persoane beneficiare.
2. În conformitate cu prevederile art. 24 din Legea nr. 448/2006, persoanele cu handicap grav
sau accentuat pot beneficia de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip
de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu
autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial. De asemenea pot beneficia de transport gratuit
și următoarele categorii de persoane:
- însoțitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezența acestora,
- asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav,
- însoțitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezența acestora,
- persoanele cu afecțiuni renale care necesită hemodializă în alte localități decât cele de
domiciliu, în funcție de recomandarea centrului de dializă.
În anul 2018, suma anuală totală acordată în acest scop a fost de 67.485.000 lei,
corespunzătoare unui număr de 81.958 persoane beneficiare.
Beneficii acordate persoanelor cu handicap grav, prin bugetele administrației publice
locale
În conformitate cu prevederile Legii nr. 448/2006, art. 40 alin.(1) ,,Autoritățile administrației
publice locale au obligația să prevadă și să garanteze în bugetul local sumele necesare din care se
suportă salarizarea, precum și celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit legii.”
Potrivit articolului 44 din actul normativ enunțat mai sus ,,Autoritățile administrației publice locale
au obligația:
a) de a angaja și salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav, în condițiile
prezentei legi;
b) de a asigura și garanta plata indemnizației lunare, în cazul în care persoana cu handicap
grav sau reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta. “
Fondurile destinate finanțării drepturilor asistenților personali și indemnizațiilor persoanelor cu
handicap grav au fost reglementate de Legea nr. 2/2018 - Legea bugetului de stat pe anul 2018, care
prevede faptul că plata asistenților personali și/sau indemnizația lunară care se acordă în cazul în
care persoana cu handicap și-a exprimat opțiunea în acest sens, se suportă din bugetul primăriei,
prin intermediul sumelor alocate de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoare
adăugată.
96
În conformitate cu Anexa nr. 5 a Legii nr. 2/2018, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată
pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor,
sectoarelor și Municipiului București, pentru anul 2018, destinate finanțării drepturilor
asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizațiilor lunare ale
persoanelor cu handicap grav la nivel național au fost alocate în valoare totală estimată de
3.520.206 mii lei.
În anul 2018, au beneficiat de indemnizație lunară 141.682 persoane cu handicap grav, iar de
asistent personal 74.535 persoane cu handicap grav, conform raportărilor consiliilor locale,
transmise direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale ale
sectoarelor municipiului București.
1.5. Măsuri privind protecția și promovarea drepturilor copiilor, raportate de Autoritatea
Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
1.5.1. Principalele prevederi legislative în domeniul protecției și promovării drepturilor
copilului
În anul 2018, protecția drepturilor copilului a fost reglementată în principal de următoarele
prevederi legislative:
- Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată;
- Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenției cu privire la drepturile copilului,
republicată;
- Legea nr. 138/2011 pentru ratificarea Convenției europene revizuite în materia adopției
de copii, adoptată la Strasbourg la 27 noiembrie 2008 și semnată de România la
Strasbourg la 4 martie 2009;
- Legea nr. 84 /1994 pentru ratificarea Convenției asupra protecției copiilor și cooperării
în materia adopției internaționale, încheiată la Haga la 29 mai 1993.
În vederea armonizării legislației interne cu principiile și normele tratatelor internaționale, la
care România este parte, în anul 2018 au fost elaborate o serie de acte normative, după cum
urmează:
Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind
protecția și promovarea drepturilor copilului.
97
Proiectul de act normativ cuprinde dispoziții menite să răspundă unor nevoi identificate în
aplicarea legii, menite să asigure o delimitare mai clară a noțiunii de familie extinsă, care să
permită o identificare cât mai rapidă a celei mai bune măsuri de protecție specială pentru copil.
Astfel, s-a avut în vedere corelarea cu prevederile Legii nr. 273 aflată în procedură de dezbatere
parlamentară, limitându-se până la gradul III, categoria membrilor familiei extinse care sunt
consultați cu privire la situația copilului.
Au fost, de asemenea, introduse prevederi care vizează introducerea obligatorie a
consimțământului copilului care a împlinit vârsta de 14 ani și situația minorilor solicitanți de
azil sau beneficiari ai unei forme de protecție internațională, care să asigure armonizarea
prevederilor Legii nr. 272/2004 cu cele ale Legii nr. 122/2006 privind azilul în România.
Modificările propuse introduc și posibilitatea desemnării drept persoană care să asigure
creșterea și îngrijirea copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate, pe lângă rudele până la
gradul IV și a persoanelor care fac parte din rețeaua socială a copilului.
Pornind de la necesitatea asigurării unui mediu cât mai apropiat de cel familial tuturor copiilor
îngrijiți în servicii de tip rezidențial, sunt definite în mod clar categoriile de servicii care pot
intra în această categorie.
Sunt considerate servicii de tip rezidenţial: casele de tip familial, apartamentele, centrele de
primire în regim de urgență şi centrele maternale.
Întrucât plasamentul la familie, persoană, rudă s-a dovedit a fi eficient pentru copiii separați de
familie, este introdusă ca măsură de stimulare a acelora care doresc să se implice în creșterea și
îngrijirea unui copil separat de familie, prin introducerea unei indemnizații de sprijin lunară, în
cuantum de 400 lei.
Pentru a crea premisele finalizării demersului de dezinstituționalizare a copiilor, prin proiectul
de act normativ se introduce astfel interdicția plasamentului copiilor în servicii de tip rezidențial
cu caracteristicile centrelor de tip clasic începând cu data de 01 ianuarie 2020. O astfel de măsură
va avea ca principală consecință depopularea treptată a instituțiilor de tip vechi care trebuie
închise și întărirea rețelelor de servicii alternative la îngrijirea instituțională.
În același timp se introduce obligația autorităților de la nivel local dar și a furnizorilor privați de
servicii sociale de a reorganiza aceste servicii, respectiv închiderea centrelor de plasament sau,
după caz, reorganizarea serviciilor de tip rezidențial, până la data de 31.12.2020.
Astfel, după data de 01 ianuarie 2021 este interzisă funcționarea centrelor de plasament, iar
nerespectarea acestei prevederi va fi considerată contravenție, iar constatarea și aplicarea
amenzii este propusă a fi realizată de către prefect.
Au mai fost de asemenea introduse prevederi privind obligația direcției generale de asistență
socială și protecția copilului de a sprijini tinerii în căutarea unui loc de muncă și a unui loc de
98
cazare în ultimul an de ședere în sistemul de protecție specială, concomitent cu obligativitatea
monitorizării acestora de către serviciul public de asistență specială pe o perioadă de doi ani. În
același timp, se propune creșterea indemnizației acordate acestora la ieșirea din sistem, de la
valoarea unui salariu de bază minim brut pe țară la valoarea a trei salarii minime brute.
Proiectul de act normativ a fost supus dezbaterii publice în luna decembrie a anului 2018.
A fost finalizat procesul de revizuire a standardelor minime de calitate pentru
serviciile sociale din domeniul protecției și promovării drepturilor copilului fiind
elaborate proiectele de ordine ale ministrului muncii și protecției sociale pentru aprobarea
acestora.
Astfel, au fost elaborate:
- standarde minime de calitate pentru serviciile sociale organizate ca centre
maternale;
- standarde minime de calitate pentru serviciile sociale de zi destinate copiilor;
- standarde minime de calitate pentru serviciile sociale de tip familial destinate
copiilor din sistemul de protecție specială;
- standarde minime de calitate pentru serviciile sociale de tip rezidențial destinate
copiilor din sistemul de protecție specială.
ANPDCA a participat la elaborarea Procedurii interinstituționale privind accesul
persoanelor aflate în executarea unei pedepse sau a unei măsuri privative de libertate și al
persoanelor liberate la servicii de asistență socială, aprobată prin Ordinul comun al
ministrului Protecției și al ministrului muncii și protecției sociale nr.2728/c/2092.
ANPDCA a participat la elaborarea Procedurii interinstituționale privind înscrierea
persoanelor private de libertate la cursurile școlare și continuarea studiilor după liberare,
aprobată prin Ordin comun al ministrului educației naționale, ministrului Protecției și
ministrului muncii și protecției sociale nr. 5143/2728/2090.
1.5.2. Indicatori privind serviciile sociale din domeniul protecției și promovării drepturilor
copilului
Scăderea semnificativă a numărului de copii aflați în servicii de tip rezidențial publice și private,
a fost consecința aplicării politicii de dezinstituționalizare a copiilor, fie prin reintegrarea lor
în familia naturală sau extinsă, adopție, sau prin înlocuirea măsurii de protecție de tip rezidențial
cu una de tip familial, fiind promovată ideea că dezvoltarea armonioasă din toate punctele de
vedere (fizic, psihic, intelectual) a unui copil, ca și posibilitatea integrării lui în societate sunt
cel mai bine realizate în cadrul unei familii.
99
Grafic nr. 22. Evoluția numărului de copii aflați în sistemul
de protecție specială în perioada 1997 – 31 decembrie 2018
Sursa: Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
39569 38597
33356
57181
49965
43234
37660
32679
28786
26105
25114
24427
23696
23103
23240
22798
22189
21540
20291
19369
18197
1709611899
17044
23731
30572
37553
43092
46568
5023947723 47871
46160 45052
43485
41775
40449
38858
37889
36638
36988
37497
37105
35687
0
10.000
20.000
30.000
40.000
50.000
60.000
Număr copii protejati în servicii de tip rezidenţial publice şi private (institutionalizaţi)
Număr copii protejati în familii (rude până la gradul IV inclusiv, asistenţi maternali profesionişti angajati ai DGASPC sau ai organismelor private acreditate,
alte familii)
In România sunt
100
La sfârșitul lunii decembrie 2018, erau 52.783 copii în sistemul de protecție specială, din care:
un număr de 17.096 copii (32.39%) beneficiau de măsură de protecție specială în
servicii de tip rezidențial, din care:
13.600 copii se aflau în servicii de tip rezidențial publice,
3.496 copii se aflau în servicii de tip rezidențial private.
un număr de 35.687 copii (67.61%) beneficiau de măsură de protecție specială în
servicii de tip familial, din care:
17.835 copii se aflau la asistenți maternali,
13.133 copii se aflau la rude până la gradul IV inclusiv,
4.719 copii se aflau la alte familii sau persoane.
Tabel nr. 12. Numărul copiilor beneficiari ai sistemului de protecție specială,
la 31 decembrie 2018
Număr
de copii
beneficiari
Ponderea în
total copii
beneficiari
(%)
Modificare față de
31 decembrie 2017
(+/-)
Total, din care: 52.783 100,00 -2.519
1. Servicii de tip familial 35.687 67,61% -1.418
- la asistenți maternali 17.835 33,79% -586
- la rude până la gradul IV inclusiv 13.133 24,88% -743
- la alte familii/persoane 4.719 8,94% -89
2. Servicii de tip rezidențial,
din care:
17.096 32,39% -1.101
- publice 13.600 25,77% -892
- private 3.496 6,62% -209
Sursa: Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
La 31 decembrie 2018 existau 1.117 servicii de tip rezidenţial publice şi 315 servicii de tip
rezidenţial ale organismelor private acreditate.
Aceste servicii includ: centre de plasament clasice sau modulate, apartamente, case de tip
familial, centre maternale, centre de primire în regim de urgenţă, alte servicii (serviciul pentru
dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă, adăpost de zi şi de noapte).
101
Grafic nr. 23. Numărul copiilor beneficiari ai sistemului de protecție specială, pe județe,
la 31 decembrie 2018
Sursa: Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
Direcția Politici Servicii Sociale 102
Tabel nr. 13. Servicii de tip rezidențial pentru copii în sistemul de protecție specială,
la 31 decembrie 2018
Număr de instituții Număr de beneficiari
Total
față de
31 decembrie
2017
(+/-)
Total
față de
31 decembrie
2017
(+/-)
Total, din care: 1432 -9 17096 -1101
Servicii de tip rezidențial
publice, din care:
1117 -2 13600 -892
- centre de plasament clasice 98 26 3358 463
- centre de plasament
modulate
57 -30 1891 -1232
- apartamente 385 2 2187 -38
- căsuțe tip familial 428 1 4640 21
- centre maternale 51 0 400 20
- centre de primire în regim de
urgență
58 -1 590 -164
- alte servicii (serviciul pentru
dezvoltarea deprinderilor de
viață independentă, adăpost de
zi și de noapte)
40 0 534 38
Servicii de tip rezidențial
aflate in subordinea
organismelor private
acreditate, din care:
315 -7 3496 -209
- centre de plasament clasice 15 0 455 -3
- centre de plasament
modulate
16 1 452 -46
- apartamente 16 2 52 5
- căsuțe tip familial 263 -11 2520 -166
- centre maternale 4 1 11 -1
- centre de primire în regim de
urgență
0 -1 0 -4
- alte servicii (serviciul pentru
dezvoltarea deprinderilor de
viață independentă, adăpost de
zi și de noapte)
1 1 6 6
Sursa: Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
În cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului de la nivelul
județelor/sectoarelor municipiului București, în departamentul „Protecția Copilului” erau
angajate 32.297 persoane, cu 419 persoane mai puțin față de 30.06.2018 și cu 714 persoane
mai puțin față de 31.12.2017.
Din totalul celor 32.297 angajați:
4.575 (14,17%) erau angajați în aparatul propriu al DGASPC-urilor;
Direcția Politici Servicii Sociale 103
11.235 (34,79%) erau asistenți maternali profesioniști;
12.535 (38,80%) erau angajați în serviciile de tip rezidențial;
3.952 (12,24%) erau angajați în servicii de îngrijire de zi.
Grafic nr. 24. Numărul de persoane angajate ale Direcțiilor Generale de Asistență
Socială și Protecția Copilului, în departamentul „Protecția Copilului”,
la 31 decembrie 2018
Sursa: Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
1.6. Măsuri raportate de către Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și
Bărbați
Măsurile și acțiunile adoptate de către Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei
și Bărbați (ANES) au ca scop o protecție cât mai bună a victimelor violenței domestice. În
acest sens, în exercitarea rolului său de autoritate de stat în domeniul violenței domestice, ANES
promovează prin politicile publice pe care le implementează acțiuni complexe ce vizează crearea
și operaționalizarea unor mecanisme interinstituționale, precum și reglementări legislative în
domeniu.
Prin Legea nr. 30/2016, România a ratificat Convenția de la Istanbul și în acest sens ANES a
elaborat proiectele de legi care compun pachetul legislativ necesar armonizării legislației
naționale cu prevederile Convenției.
14,17%
34,79%38,81%
12,24%
aparatul propriu asistenți maternali profesioniști
serviciile de tip rezidențial servicii de îngrijire de zi
Direcția Politici Servicii Sociale 104
I. În scopul realizării angajamentelor asumate de către statul român în ceea ce privește
asigurarea implementării prevederilor Convenției de la Istanbul, ANES a elaborat următoarele
acte normative:
Legea nr. 174/2018 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru
prevenirea și combaterea violenței în familie, care reglementează ordinul de protecție provizoriu
(OPP) și condițiile de emitere a acestuia, asigurând astfel transpunerea dispozițiilor art. 52 din
Convenția de la Istanbul în legislația națională.
OPP reprezintă pilonul central al Legii nr. 174/2018 și este o măsură diferită față de ordinul de
protecție (OP) care este cunoscut și reglementat prin lege încă din anul 2012. Acesta este un
instrument în materie administrativă care îi permite polițistului să intervină rapid pentru protejarea
victimei și pentru înlăturarea de îndată a agresorului din domiciliu în situațiile de pericol iminent
pentru sănătatea și securitatea victimei violenței domestice.
Legea nr. 178/2018 de modificare si completare a Legii 202/2002 privind egalitatea de
şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, care vizează introducerea noțiunii „violenței de gen”
conform prevederilor art. 3 lit. d din Convenția de la Istanbul, precum și posibilitatea pentru
persoanele juridice din sectorul public și din sectorul privat, care au peste 50 de salariați, de a
avea în structura de personal un expert în egalitate de șanse sau un tehnician în egalitate de șanse.
De asemenea, în anul 2018, în vederea implementării prevederilor Legii nr. 174/2018 a fost
elaborat și adoptat Ordinul comun MMPS/MAI nr. 146/2578/2018 privind modalitatea de
gestionare a cazurilor de violență domestică de către polițiști, publicat în Monitorul Oficial nr.
1110 din 28.12.2018.
Din perspectiva realizării unor măsuri și acțiuni pe diferite arii de intervenţie specifice în vederea
prevenirii şi combaterii violenţei domestice care să asigure sprijinirea victimelor și
conştientizarea consecinţelor şi efectelor actelor de violenţă domestică, ANES își propune să
asigure implementarea politicilor publice din domeniul său de competență.
În acest sens, prin H.G. nr. 365/2018 a fost aprobată „Strategia națională privind promovarea
egalității de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru
perioada 2018-2021 și a Planului operațional privind implementarea strategiei naționale privind
promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterii violenței
domestice 2018-2021.”, fiind structurată pe cei doi piloni de specialitate. Acest document de
politică publică reglementează în cadrul Pilonului ”Prevenirea și combaterea violenței domestice”
direcții majore de acţiune în sprijinul îmbunătățirii situației victimelor, iar în cadrul Pilonului
”Egalitate de șanse și de tratament între femei și bărbați” direcții majore de acţiune în sprijinul
îmbunătățirii situației femeilor pe piața muncii și vizează o abordare directă şi punctuală a unor
Direcția Politici Servicii Sociale 105
domenii distincte, sensibile, respectiv a acelora care se dovedesc mai vulnerabile sau mai puţin
receptive la problematica de gen.
II. În scopul asigurării tuturor mijloacelor și instrumentelor de lucru necesare pentru aplicarea
întocmai a legislației, ANES a elaborat o serie de proiecte aflate în curs de implementare care
vizează dezvoltarea de servicii sociale pentru victimele violenței domestice și pentru agresori,
aplicarea unor programe de intervenție specializate destinate agresorilor, precum și măsuri de
sprijin pentru familiile care se confruntă cu situații de violență domestică, respectiv:
Proiectul VENUS finanțat prin Programul Operațional Capital Uman, Axa Prioritară 4,
Obiectiv Specific 4.4, cu o durată de implementare de 4 ani vizează dezvoltarea unor măsuri
centrate pe abordarea integrată și unitară a serviciilor sociale, socio-profesionale și de formare
profesională pentru victimele violenței domestice, în scopul prevenirii și combaterii fenomenului
violenței domestice la nivel național.
Obiectivul principal al Fișei de proiect este orientat pe crearea, în principal, a unei rețele naționale
integrate de 42 de locuințe protejate destinate victimelor violenței domestice și în mod
complementar a 42 de grupuri de suport pentru victimele violenței domestice și 42 de cabinete de
consiliere vocațională în scopul dezvoltării și furnizării serviciilor de asistență socială, consiliere
psihologică și juridică pentru victimele violenței domestice în vederea facilitării tranziției la o
viață independentă.
Proiectul predefinit în domeniul violenței domestice care are drept obiectiv implementarea
Convenției de la Istanbul, în cadrul Programului „Justiție” finanțat de Regatul Norvegiei prin
Mecanismul financiar norvegian pentru perioada 2014-2021, vizează dezvoltarea a 8 centre de
consiliere pentru agresori, la nivel zonal, reglementarea unor măsuri de prevenire a recidivei
faptelor de violență domestică, precum și înființarea a 10 centre de criză pentru situațiile de viol.
Activitățile principale vor fi orientate pe elaborarea de proceduri de lucru, metodologii și a unor
programe specializate de intervenție pentru agresori în scopul prevenirii recidivei faptelor de
violență domestică.
Proiectul „Justice has no Gender” cofinanțat de Comisia Europeană, în cadrul apelului lansat
de către DG Justice „Action grants to support national information, awareness-raising and
education activities aimed at preventing and combating violence against women”, în parteneriat
cu ANPD și organizația ActiveWatch vizează creșterea gradului de conștientizare în rândul
profesorilor de liceu și studenților cu privire la violențele cauzate de discriminare care apar în
școli, cu accent pe violența de gen și egalitatea de gen, prin dezvoltarea de activități educaționale.
Proiectul „Bugetarea pe bază de gen în politicile publice” (DG Justice) finanțat prin
Programul Operațional Capital Uman, în parteneriat cu Fundația „Corona” Iași și Fundația
Direcția Politici Servicii Sociale 106
„Centrul de Mediere și Securitate Comunitară”, vizează creșterea capacității ONG-urilor de a se
implica în formularea și promovarea de propuneri alternative la politicile publice inițiate de
Guvernul României în domeniul bugetării pe bază de gen, vizând alocarea corespunzătoare a
resurselor financiare ținând cont de dimensiunea de gen.
1.7. Proiecte finanțate din Fonduri Europene Nerambursabile derulate de Ministerul Muncii
și Protecției Sociale în anul 2018
În anul 2018, MMPS a implementat următoarele proiecte:
1. Fondul Social European
Denumirea proiectului INTESPO – Înregistrarea Tinerilor în Evidențele Serviciului Public de
Ocupare
Suma EUR/RON: 213.636.395,25
Data obţinerii finanţării: 26.09.2017
Perioada de implementare: 26.09.2017-25.09.2021
Obiectivele proiectului: Obiectivul general: Creşterea numărului de tineri inactivi NEETs
înregistraţi la Serviciul Public de Ocupare (SPO) în vederea furnizării de măsuri personalizate
de sprijin.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
OS1 – Creşterea gradului de informare şi conştientizare în rândul tinerilor din categoria NEETs
cu privire la avantajele înregistrării la SPO şi la opţiunile pe care le au în vederea integrării pe
piaţa muncii, în educaţie, formare sau antreprenoriat prin realizarea unei campanii de informare
si constientizare la nivel national .;
OS2 - Constituirea unei reţelei de sprijin la nivel local şi implementarea unui mecanism de
lucru cu tinerii, în scopul identificării a 200.000 de persoane aparţinând categoriei NEETs ca
bază pentru identificarea şi monitorizarea acestora. Acest obiectiv va fi realizat prin prisma
activitatilor A3 şi A4 şi va contribui la realizarea indicatorului Tineri NEETs identificaţi.
OS3 - Identificarea a cel puţin 200.000 tineri NEETs în vederea înregistrării şi profilării a
160.000 dintre aceştia.
Activităţile derulate în cadrul proiectului:
Campania de informare și conștientizare.
o Operaționalizare instrumente de informare și conștientizare.
Constituirea rețelei de sprijin și a echipelor de intervenție.
o Constituirea rețelei de sprijin.
o Elaborarea instrumentelor de lucru.
o Constituirea echipelor locale de intervenție.
2. Fondul Social European
Denumirea proiectului şi numărul de referinţă: “Implementarea unui sistem de elaborare de
politici publice în domeniul incluziunii sociale la nivelul MMPS”
Suma EUR/RON: 3.109.540/14.521.553,62
Data obţinerii finanţării: 30.03.2016
Perioada de implementare:
Obiectivele proiectului:
Direcția Politici Servicii Sociale 107
A) Asigurarea unei abordări coordonate și fundamentate pe dovezi în elaborarea și
implementarea politicilor, programelor, și intervențiilor orientate către persoanele sărace și
vulnerabile și către zonele sărace și marginalizate.
B) Implementarea unui proces decizional la nivelul MMPS, cât și la nivel local, bazat pe o
serie de informații obținute în urma unei metodologii riguroase, fundamentate empiric, bazate
pe dovezi și date statistice.
C) Dezvoltarea și utilizarea unui set de instrumente standard de planificare și furnizare a
serviciilor sociale la nivel local în vederea creșterii calității serviciilor publice.
D) Instruirea unui număr de 450 de persoane, atât de la nivel central, cât și de la nivelul APL-
urilor privind elaborarea de politici publice orientate spre cetățean și bazate pe dovezi și cu
privire la alte tematici de interes aferente acțiunilor care se vor desfășura în cadrul proiectului
Activităţile derulate în cadrul proiectului:
1. Elaborarea metodologiilor de analiză pentru realizarea hărților;
2.Culegerea și centralizarea datelor necesare elaborării hărților privind infrastructura socială
existentă și cea necesară, serviciile sociale existente și necesare, sărăcia și sărăcia în muncă,
interpretarea/ analiza datelor și elaborarea hărților;
3. Elaborarea instrumentelor standard de planificare și furnizare a serviciilor sociale;
4.Sesiuni de comunicare pentru demnitarii și funcționarii de conducere din cadrul MMPS;
5. Sesiuni de instruire pentru funcționarii publici de conducere și execuție din APL-uri;
6. Sesiuni de instruire IT pentru personalul care va administra și utiliza softurile/ programele
informatice dezvoltate în cadrul proiectului;
7. Comunicare și promovare.
3. Fondul Social European Denumirea proiectului şi numărul de referinţă: ,,Creșterea eficientei intervențiilor atât la nivelul
MMPS, cât și a structurilor aflate in coordonarea MMPS”
Suma EUR/RON: 1.367.907/6.388.127,93
Data obţinerii finanţării: 03.05.2018
Perioada de implementare: 03.05.2018-03.07.2020
Obiectivele proiectului:
a. Evaluarea sistemului de management existent și dezvoltarea cadrului comun de autoevaluare
(CAF) la nivelul MMPS.
b. Realizarea unui sistem de indicatori de incluziune sociala și un set de proceduri de lucru
elaborat pentru implementarea VMI și a celorlalte beneficii sociale.
c. Dezvoltarea unui sistem de monitorizare și evaluare a documentelor strategice aflate în
coordonarea MMPS.
d. Creșterea abilitaților personalului din cadrul MMPS și ANPIS pentru elaborarea de proceduri
simplificate, politici publice și seturi de indicatori prin participarea la instruire.
Activităţile derulate în cadrul proiectului:
1. Elaborarea de proceduri de lucru si implementarea cadrului comun de autoevaluare a modului
de funcționare (CAF) al MMPS;
2. Elaborarea, validarea si aprobarea unui sistem de monitorizare si evaluare a aplicării
masurilor prevăzute în Strategia naționala privind incluziunea sociala si reducerea sărăciei
pentru perioada 2015-2020;
3. Elaborarea si validarea unui sistem de indicatori de incluziune sociala;
4. Elaborarea de proceduri de lucru pentru implementarea VMI si pentru celelalte beneficii
sociale;
5. Analiza legislației care reglementează sistemul indicatorilor de incluziune sociala;
6. Elaborarea de propuneri legislative pentru reglementarea sistemului de indicatori de
incluziune sociala;
7. Instruirea personalului din cadrul MMPS si a structurilor aflate in subordonare.
Direcția Politici Servicii Sociale 108
4. Fondul Social European
Denumirea proiectului şi numărul de referinţă: Crearea și implementarea serviciilor comunitare
integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale
Suma EUR/RON: 114.390.772,94 lei
Data obţinerii finanţării: 12.09.2018
Perioada de implementare: 12.09.2018-11.01.2022
Obiectivele proiectului:
Obiectivul specific 1: consolidarea capacității admnistrației publice locale de a iniția, coordona
și implementa măsurile de prevenire și combatere a situațiilor de marginalizare si excludere
socială, în 139 de comunități marginalizate prin crearea de echipe comunitare integrate si
dezvoltarea de proceduri, metodologii și instrumente specifice de lucru.
Obiectivul specific 2: îmbunătățirea nivelului de competențe al specialistilor care activeaza în
echipele comunitare integrate din cele 139 de comunități sau din alte autoritați relevante,
contribuind astfel la consolidarea rețelei publice de asistența sociala comunitara prin furnizarea
de servicii sociale adaptate nevoilor populației.
Obiectivul specific 3: cresterea numărului de persoane care beneficiază de servicii comunitare
integrate, în cele 139 de comunități.
Activităţile derulate în cadrul proiectului:
A.1. Managementul proiectului
A.2. Elaborarea procedurilor, metodologiilor și instrumentelor de furnizare integrată a
serviciilor comunitare și operaționalizarea mecanismului de colaborare
A.3. Dezvoltarea aplicației online SCI utilizată de echipele comunitare integrate
A.4 Constituirea echipelor Unităților Județene de Suport și Supervizare (UJSS)
A.5. Constituirea și pregătirea echipelor comunitare integrate
A.6. Aplicarea de către echipele comunitare a procedurilor/instrumentelor de furnizare integrată
a serviciilor comunitare
A.7. Pregătirea recomandărilor pentru multiplicarea modelului SCI și pentru transpunerea în
documente cu caracter administrativ și normativ
5. Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale (SRSP) 2017 - 2020
Denumirea proiectului şi numărul de referinţă: Auditul social
Suma EUR/RON: 60.000 EUR
Data obţinerii finanţării: 01.09.2017
Perioada de implementare: 19.03.2018 – 18.03.2019
Obiectivele proiectului:
creșterea nivelului de cunoștințe ale MMPS în ceea ce privește diferitele modele europene
vizând sistemele de audit social, identificarea bunelor practici referitoare la implementarea
acestora;
consolidarea dialogului între actorii sociali relevanți din domeniul serviciilor sociale în ceea
ce privește dezvoltarea unui sistem de audit social;
adoptarea în cadrul politicilor a unui model de sistem de audit social;
îmbunătățirea abilităților autorităților competente de a implementa operațional auditul
social;
Activităţile derulate în cadrul proiectului:
intervievarea MMPS în vederea stabilirii modelelor europene de bune practici vizând
auditul social în funcție de relevanța față de contextul românesc
analizarea politicilor și a legislației privind furnizarea serviciilor sociale în România
analizarea practicilor europene privind auditul social
Direcția Politici Servicii Sociale 109
intervievarea reprezentanților instituțiilor responsabile de auditul social din SM identificate
ca având bune practici în domeniu
elaborarea unui Raport privind modelele europene de politici privind auditul social
Organizarea unui workshop interactiv cu participarea reprezentanților actorilor sociali
relevanți la nivel național: MMPS, ANPIS; ANPDCA; ANPD, ANES, DGASPC-uri, Colegiul
Asistenților Sociali, Facultatea de Asistență Socială, Asociațiile Orașelor, Comunelor,
Municipiilor, ONG-uri, workshop în care vor fi invitați să prezinte sistemele lor de audit cel
putin 3 experți din instituțiile cu responsabilități în audit social din SM identificate ca având
bune practici în domeniu
Organizarea unei consultări naționale (prin intermediul unui chestionar online) a actorilor
sociali relevanți din domeniul asistenței sociale, a furnizorilor de servicii sociale, consultare
privind rolul și natura auditului social, metodologii și instrumente de audit, opțiuni privind
alegerea unui model, rolul auditorului social
Realizarea unui raport privind centralizarea răspunsurile primite în cadrul consultării și
formularea de concluzii
Intervievarea și realizarea de focus –grupuri cu principalele organizații profesionale
reprezentând asistenții sociali, precum și furnizorii de servicii sociale cu tema concluziilor
workshop-ului, precum și a consultării naționale, realizarea unui raport
elaborarea unui model de audit social pe baza unei analize aprofundate a concluziilor și a
rezultatelor activităților anterioare; draftul va conține precizări privind preferințele exprimate
de stakeholderi, riscuri asociate, cadrul instituțional existent, propunerea unei definiții clare a
rolului auditorului social, competențele profesionale ale acestuia, impactul estimat al
modelului sistemului de audit social
propunerea unor metodologii de audit
propuneri privind certificarea profesională a auditorilor sociali
draftul privind cerințele de audit pe categorii de furnizori de servicii sociale
impactul administrativ al modelului de audit social propus
Furnizarea de asistență MMPS pentru pregătirea implementării modelului de audit social:
design-ul procesului operațional privind implementarea sistemului de audit social propus
Evaluarea nevoii privind resursele umane necesare punerii în practică a sistemului de audit
social
Evaluarea nevoii de infrastructură IT
Realizarea raportului privind pregătirea operațională a implementării sistemului de audit
social.
6. Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale (SRSP) 2017 - 2020
Denumirea proiectului şi numărul de referinţă: Evaluarea funcționării și eficacității serviciilor
sociale .
Suma EUR/RON: 50.000 EUR
Data obţinerii finanţării: 01.09.2017
Perioada de implementare: 19.03.2018 – 18.03.2019 Obiectivele proiectului:
Obiectiv general:
Îmbunătățirea calității serviciilor sociale prin dezvoltarea unui sistem de monitorizare și
evaluare al calității și eficienței serviciilor sociale.
Direcția Politici Servicii Sociale 110
Activităţile derulate în cadrul proiectului:
Adoptarea unui set de indicatori calitativi prin care MMPS să își dezvolte capacitatea de a
monitoriza și evalua serviciile sociale la nivel național;
Utilizarea unor metode efective și a unor proceduri vizând colectarea datelor privind acești
indicatori prin crearea instrumentelor;
Îmbunătățirea capacității profesionale a experților MMPS de a-și îndeplini responsabilitățile
legate de procesul de monitorizare și evaluare;
7. Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale (SRSP) 2017 - 2020
Denumirea proiectului şi numărul de referinţă: Sprijin pentru consolidarea capacității
instituționale a MMPS de a dezvolta un sistem integrat de management informatic în domeniul
serviciilor sociale (SA MIS)
Suma EUR/RON: 15.000 EUR
Data obţinerii finanţării: 01.09.2017
Perioada de implementare: martie – august 2018
Obiectivele proiectului:
realizarea unei analize la nivelul tuturor serviciilor publice de asistență socială (SPAS,
DGASPC) cu privire la: infrastructura de software, hardware, infrastructura de telecomunicații,
resursa umană specializată (specialiști IT, asistenți sociali – ca utilizatori finali)
propuneri de intervenție pentru consolidarea capacității SPAS.
Activităţile derulate în cadrul proiectului:
Elaborarea unui chestionar on-line adresat reprezentanților DGASPC și SPAS (din toate cele
3128 de UAT-uri la nivel de comună, oraș, municipiu, județ) cu max. 15-20 întrebări;
Organizarea a 4 mese rotunde cu reprezentanți SPAS și DGASPC pentru a testa conținutul
chestionarului, pentru a înțelege responsabilitățile, rolul SPAS în furnizarea serviciilor sociale
în cadrul comunităților, pentru identificarea capacității IT actuale;
Aplicarea online a chestionarului și asigurarea de asistență tehnică (telefonic/email) pentru
completarea acestuia;
Centralizarea și analiza răspunsurilor colectate;
Raportarea finală, incluzând recomandări cu privire la îmbunătățirea infrastructurii IT și a
resurselor umane specializate pentru serviciile publice de asistență socială
Direcția Politici Servicii Sociale 111
CAPITOLUL II.
SITUAȚIA SOCIALĂ DIN ROMÂNIA, REFLECTATĂ DE INDICATORII DE
INCLUZIUNE SOCIALĂ CORESPUNZĂTORI ANULUI 2018
Un rol foarte important în combaterea sărăciei și excluziunii sociale îl are statul, prin politicile
economice și sociale pe care le dezvoltă, de stimulare a ocupării, garantare a unui salariu minim pe
economie, de asigurare a resurselor necesare plății drepturilor ce decurg din asigurările sociale, de
acordare a beneficiilor ce fac parte din sistemul de asistență socială, precum și de asigurare a unor
servicii sociale de calitate.
În îndeplinirea acestui deziderat, Guvernul României urmărește să acopere o arie cât mai largă de
probleme legate de caracterul multidimensional al excluziunii sociale: aspecte socio-culturale,
de locuire, sănătate, ocupare, educație, creșterea natalității și diminuarea abandonului, promovarea
și protejarea drepturilor tuturor copiilor, pentru o rezolvare cât mai bună a problemelor cu care se
confruntă indivizii și familiile, din punct de vedere social și economic.
În acest scop au fost selectați o serie de indicatori de incluziune socială, care să reflecte situația
națională din următoarele domenii: veniturile populației, consumul gospodăriilor, sărăcie, condiții
de locuit, accesul la servicii de sănătate, la ocupare, la educație.
2.1. Indicatorii de incluziune calculați conform legislației naționale
Hotărârea de Guvern nr. 488/2005 privind aprobarea sistemului național de indicatori de
incluziune socială reprezintă actul normativ care stabilește calculul anual al unui set de
indicatori, grupați în indicatori primari și secundari (calculați în conformitate cu
metodologii stabilite la nivel european), și indicatori terțiari - care reflectă situația socială
specifică României.
Dintre indicatorii primari menționăm:
o rata sărăciei relative la pragul de 60% din mediana veniturilor,
o raportul dintre chintila superioară și cea inferioară,
o deficitul median relativ,
o coeficientul de variație a ratei ocupării,
o rata șomajului BIM de lungă durată,
o ponderea populației din gospodăriile fără persoane ocupate,
o ponderea tinerilor de 18-24 ani care au părăsit de timpuriu sistemul educațional,
o speranța de viață la naștere.
Direcția Politici Servicii Sociale 112
Dimensiuni ale incluziunii sociale
Sărăcia reprezintă starea unei/unui persoane/familii/grup/comunităţi manifestată prin lipsa resurselor
strict necesare cumpărării bunurilor şi serviciilor considerate a asigura nivelul minim de trai într-o
anumită perioadă de timp, raportat la condiţiile socioeconomice ale societăţii. Pragul de sărăcie
reprezintă cuantificarea resurselor, iar standardele utilizate pentru stabilirea acestuia sunt influenţate de
nivelul general al costului vieţii, precum şi de specificul politicilor sociale adoptate (art.6 din Legea
asistenţei sociale nr.292/2011, cu modificările și completările ulterioare).
Procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri și acțiuni multidimensionale din
domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării-
comunicării, mobilității, securității, Protecției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale și
asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale și politice ale
societății. (art.6 din Legea asistenței sociale, nr. 292/2011).
Măsurile de prevenire și combatere a sărăciei și riscului de excluziune socială se înscriu în cadrul
general de acțiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială prin care se asigură
oportunitățile și resursele necesare pentru participarea persoanelor vulnerabile în mod deplin la viața
economică, socială și culturală a societății, precum și la procesul de luare a deciziilor care privesc viața
și accesul lor la drepturile fundamentale (art.53 din Legea asistenţei sociale nr.292/2011) .
Direcția Politici Servicii Sociale 113
Dintre indicatorii secundari menționăm:
o rata sărăciei relative la pragurile de 40%, 50% și 70% din mediana veniturilor,
o rata sărăciei în raport cu un prag ancorat în timp,
o rata sărăciei înainte de transferurile sociale,
o ponderea șomerilor BIM de lungă durată,
o rata șomajului BIM de foarte lungă durată,
o ponderea persoanelor din grupele de vârstă 25-34 ani, 35-49 ani si 50-64 ani, care au
cel mult un nivel de instruire gimnazial (nivel scăzut), în totalul persoanelor din
aceleași grupe de vârstă.
Domeniile în care au fost grupați indicatorii terțiari sunt referitoare la:
o resurse,
o piața muncii,
o condiții de locuit,
o educație,
o sănătate,
o ordine publică.
Indicatorii de incluziune socială sunt detaliați în funcție de o serie de caracteristici ale
persoanelor sau gospodăriilor, din care amintim:
o mediul de rezidență,
o regiunea de dezvoltare,
o nivelul de educație,
o statutul ocupațional,
o genul,
o naționalitatea,
o numărul de membri din gospodărie.
Indicatorii de incluziune socială sunt publicați anual pe pagina de web a Ministerului Muncii și
Protecției Sociale, în cadrul secțiunii referitoare la politicile familiale, incluziune și asistență
socială.4
2.1.1. Surse de date utilizate pentru calculul indicatorilor de incluziune
Indicatorii de incluziune se calculează pe baza:
o datelor administrative,
4 http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/755
Direcția Politici Servicii Sociale 114
o anchetei bugetelor de familie, realizată de Institutul Național de Statistică (INS),
o anchetei asupra calității vieții, realizată de asemenea de Institutul Național de
Statistică (INS).
a. Ancheta asupra calității vieții
o Este denumită la nivel european EU-SILC – European Union Survey on Income and
Living Conditions.
o Este efectuată de INS în conformitate cu regulamentele europene care stipulează
mărimea eșantionului, tipul planului de sondaj (rotațional), variabilele de colectat
anual și indicatorii de calitate.
o Se realizează anual pe un eșantion de aproximativ 10.000 de gospodării.
o În cazul acestei anchete, rata riscului de sărăcie se determină pe baza venitului anual
disponibil pe adult echivalent și are ca perioadă de referință anul care a precedat
desfășurarea anchetei de teren.
b. Ancheta bugetelor de familie
o se realizează pe un eșantion anual de aproximativ 37.000 de gospodării și colectează
lunar informații privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor.
o perioada de referință a indicatorilor este luna în care se efectuează cercetarea.
o indicatorii de incluziune socială sunt calculați de către INS folosind metodologia
europeană (conform metodei deschise de coordonare).
Astfel, indicatorii calculați utilizând aceeași metodologie, dar pe baza datelor obținute prin
cele două anchete, pot avea valori semnificativ diferite (de exemplu rata sărăciei relative).
Diferențele se datorează în primul rând dimensiunii eșantionului, dar și modului de colectare
a informațiilor, lunar, respectiv anual.
2.1.2. Metodologia de calcul al indicatorilor referitori la sărăcie
Indicatorii cei mai utilizați pentru a măsura nivelul sărăciei și a analiza dinamica acesteia sunt
cei referitori la sărăcia relativă.
Metodologia de calcul a sărăciei relative arată poziționarea față de alte categorii de
populație, mai degrabă decât posibilitatea de a-și asigura un nivel minim de trai. Din acest
motiv, la nivelul Uniunii Europene indicatorii privind sărăcia relativă sunt intitulați indicatori
,,ai riscului de sărăcie’’.
În ceea ce privește modificarea în timp a indicatorului de măsurare a sărăciei relative, aceasta
exprimă influența modificării distribuției veniturilor asupra proporției persoanelor sărace,
dar nu și evoluția nivelului de bunăstare.
Direcția Politici Servicii Sociale 115
Întrucât pragul este calculat în funcție de venitul dintr-un anumit moment, sărăcia relativă
măsoară mai degrabă inegalitatea dintr-o societate decât satisfacerea nevoilor de bază ale
persoanelor, iar numărul de săraci calculat pe baza pragului relativ poate să cunoască o
creștere (sau o scădere) față de o altă perioadă de referință, fără ca aceasta să reprezinte o
tendință semnificativă de reducere sau de creștere a nivelului de trai al populației.
2.1.2.1. Praguri de sărăcie utilizate
Deoarece componența gospodăriilor diferă, calculul indicatorilor se face în funcție de
numărul de adulți echivalenți. Calculul numărului de adulţi echivalenţi se face pe baza unei
formule care ţine cont de numărul de adulţi şi de copii din gospodărie (un copil fiind o
persoană cu vârsta mai mică de 15 ani). Se utilizează astfel scala de echivalență OECD
modificată: primul adult din gospodărie=1, alt adult 0,5, fiecare copil 0,3.
Pragul sărăciei relative este de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent.
Mediana este definită ca acea valoare care prin poziția sa, se află în mijlocul seriei de date.
Cu alte cuvinte, jumătate dintre valorile veniturilor disponibile pe adult echivalent ale
gospodăriilor sunt mai mici sau egale cu mediana, jumătate sunt mai mari decât mediana.
La calculul indicatorilor, veniturile pot să includă sau nu autoconsumul (consumul din
producția proprie a gospodăriei).
Tabel nr. 1. Praguri de sărăcie relativă în perioada 2002 – 2018
(lei/lună/adult echivalent)
Indicator 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Inclusiv consumul din
resurse proprii 138,7 174,0 226,0 263,2 299,7 358,5 459,3
Indicator 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Inclusiv consumul din
resurse proprii 512,5 503,5 530,4 546,0 574,4 600,4 661,8 725,0 837,4 927,0
Exclusiv consumul din
resurse proprii 403,5 441,9 460,6 473,7 495,6 525,5 590,5 654,8 764,0 856,8
Notă: Pragurile sunt exprimate în prețuri ale lunii ianuarie din anul respectiv.
Sursa: Ancheta bugetelor de familie, Institutul Național de Statistică
Direcția Politici Servicii Sociale 116
În tabelul următor sunt prezentate pragurile de sărăcie pentru câteva tipuri de structuri
familiale:
Tabel nr. 2. Praguri de sărăcie relativă (inclusiv consumul din resurse proprii) , în
funcție de componența gospodăriei, în anul 2018
Componența
gospodăriei
Prag sărăcie relativă
(lei/lună/adult echivalent)
- un adult 927,0
- un adult cu un copil 1.205,1
- un adult și doi copii 1.483,2
- 2 adulți 1.390,5
- 2 adulți cu un copil 1.668,6
- 2 adulți cu doi copii 1.946,7
Sursa: Ancheta bugetelor de familie, Institutul Național de Statistică
2.1.2.2. Modalitatea de calcul al numărului de persoane sărace și al ratei sărăciei
Prin comparația pragurilor cu veniturile gospodăriilor se determină dacă o gospodărie este
săracă sau nu.
În cazul în care venitul disponibil pe adult echivalent al gospodăriei se situează sub pragul
sărăciei, gospodăria este considerată săracă și astfel toți membrii ei sunt săraci.
Rata sărăciei relative reprezintă ponderea în populația totală a persoanelor din gospodăriile
cu un venit disponibil pe adult echivalent mai mic decât pragul de 60% din mediana
veniturilor disponibile pe adult echivalent.
2.2. Analiza datelor statistice privind indicatorii de incluziune socială
În cele ce urmează sunt prezentați o serie de indicatori de incluziune prevăzuți de Hotărârea
de Guvern nr.488/2005, grupați astfel:
o indicatori privind condițiile de viață,
o indicatori privind educația,
o indicatori privind sănătatea,
o indicatori privind ordinea publică.
Trebuie menționat faptul că începând cu anul 2014 datele au fost estimate pe baza populației
rezidente si nu sunt comparabile cu seriile de date din perioadele precedente.
Direcția Politici Servicii Sociale 117
În consecință, datele obținute pe baza anchetei bugetelor de familie pentru anii 2014-2018 nu
sunt comparabile cu seriile de date din perioadele precedente.
2.2.1. Indicatori privind condițiile de viață
Unul din indicatorii utilizați adesea în comparațiile internaționale este speranța de viață la
naștere.
o Potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică, speranța de viață la
naștere a fost de 75,73 ani în anul 2017.
o În anul 2017, persoanele de gen feminin au avut o speranță de viață mai mare decât
cele de gen masculin (79,23 ani comparativ cu 72,28 ani).
o Acest indicator a avut o valoare mai mare în mediul urban decât în cel rural (76,97 ani
față de 74,18 ani).
În tabelul de mai jos este prezentată evoluția ratei sărăciei relative, calculată conform
metodologiei naționale pe baza Anchetei bugetelor de familie, la pragul de 60% din
mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent (inclusiv consumul din resurse proprii).
Se poate constata că rata sărăciei relative a crescut de la 18,3% în anul 2017 la 18,7% în anul
2018.
Tabel nr. 3. Evoluția ratei sărăciei relative, în perioada 2000 - 2018 (%)
Indicator 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Sărăcie relativă 17,1 18,2 18,6 18,5 18,2 17,5 17,2 17,9
Indicator 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Sărăcie relativă 16,6 17,8 18,4 18,0 18,6 18,3 18,7
Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor comunicate de
Institutul Național de Statistică
Conform indicatorului privind rata sărăciei înainte de transferurile sociale, (date calculate
în cazul în care în veniturile obținute se include consumul din resurse proprii), în lipsa
protecției sociale (dacă nu s-ar fi acordat pensii, indemnizații de șomaj, beneficii de asistență
socială) rata sărăciei relative ar crește puternic, de la 18,7% la 41,9%.
Direcția Politici Servicii Sociale 118
În anul 2018, indicele câștigului salarial real față de anul anterior a fost de 108.1% (date
provizorii).
Grafic nr. 1. Indicele câștigului salarial real față de anul anterior, 2005-2018 (%)
Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor comunicate de
Institutul Național de Statistică. *2018 – Date provizorii.
În anul 2018, indicele pensiei medii reale de asigurări sociale de stat față de anul anterior
a fost de 105,0%.
Grafic nr. 2. Indicele pensiei medii reale de asigurări sociale de stat față de anul
anterior, 2005-2018
Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor comunicate de
Institutul Național de Statistică
114,3
109
114,7116,5
98,596,3
98,1
101,5 100,8
106,4
110,1111,8
112,8
108,1
90
95
100
105
110
115
120
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018*
%
108,1 109,2
122,8
134,1
112
97,595,3
100,1 100103
105107,5
114,3
105
90
95
100
105
110
115
120
125
130
135
140
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
%
Direcția Politici Servicii Sociale 119
Din totalul cheltuielilor bănești de consum efectuate în anul 2018, 30,8% au fost destinate
consumului alimentar și 28,1% consumului de servicii.
Raportul dintre pensia medie de asigurări sociale de stat (exclusiv pensia de agricultor)
și câștigul salarial mediu a fost de 0,5 în anul 2018.
2.2.2. Indicatori referitori la ocupare
Populația ocupată a avut în anul 2018 următoarea distribuție:
o salariați 74,8%,
o patroni 1,0%,
o lucrători pe cont propriu 16,3%,
o lucrători familiali neremunerați 7,9%.
Rata șomajului BIM de lungă durată (ponderea în populația activă a persoanelor de 15 ani
și peste aflate în șomaj de cel puțin 12 luni), șomerii fiind definiți conform Biroului
Internațional al Muncii, a fost în anul 2018 de 1,8%.
Ponderea șomerilor BIM de lungă durată (numărul de șomeri calculat conform Biroului
Internațional al Muncii, aflați în șomaj de cel puțin 12 luni, raportat la totalul șomerilor BIM)
a crescut de la 41,4% în 2017 la 44,1% în anul 2018.
Rata șomajului BIM de foarte lungă durată, respectiv ponderea în populația activă a
persoanelor cu vârsta mai mare de 15 ani aflate în șomaj de cel puțin 24 luni, a scăzut în anul
2018 comparativ cu anul precedent, de la 1,0% la 0,8%.
2.2.3. Indicatori referitori la educație
Indicatorii de incluziune utilizați în acest domeniu sunt:
o rata netă de cuprindere în învățământ,
o rata de tranziție în învățământul post-secundar non-terțiar/terțiar (rata de
tranziție de la liceal la postliceal și superior), care a crescut de la 62,4% în anul școlar
2017-2018 la 61,8% in anul școlar 2018-2018.
2.2.4. Indicatori referitori la sănătate
Ca evoluții pozitive ce au avut loc în ultimul timp în domeniul sănătății, reflectate de
indicatorii de incluziune socială, amintim:
o reducerea incidenței tuberculozei,
o reducerea ratei mortalității infantile,
Direcția Politici Servicii Sociale 120
o reducerea ponderii copiilor născuți de mame adolescente (mame cu vârsta mai mică
de 18 ani) în numărul total al copiilor născuți într-un an,
o creșterea ponderii nașterilor asistate de personal calificat în numărul total al
nașterilor din anul respectiv.
2.2.5. Indicatori referitori la ordinea publică
Indicatorii referitori la ordinea publică sunt:
o rata infracționalității,
o rata criminalității.
2.3. Analiza indicatorilor privind sărăcia relativă
Rata sărăciei relative poate fi calculată inclusiv/exclusiv consumul din resurse proprii.
Deoarece în România ponderea consumului din resurse proprii în totalul consumului
gospodăriilor este semnificativă, indicatorul care reflectă cel mai bine situația națională este cel
referitor la rata sărăciei calculată în cazul în care veniturile includ consumul din resurse
proprii.
Așa cum s-a arătat anterior, indicatorii privind sărăcia relativă pot fi calculați pe baza anchetei
bugetelor de familie (ABF) sau pe baza anchetei asupra calității vieții (EU-SILC).
Evoluția în timp a acestor indicatori este diferită.
Grafic nr. 3. Rata sărăciei relative, 2010-2018
Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice
comunicate de Institutul Național de Statistică
17,217,9
16,6
17,818,4
18,018,6 18,3
18,7
22,322,6
21,522,4 22,6
21,8 22,221,3 21,621,6 22,3
22,9 23
25,1 25,4 25,3
23,6 23,5
10
12
14
16
18
20
22
24
26
28
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
%
inclusiv consumul din resurse proprii (ABF)
exclusiv consumul din resurse proprii (ABF)
exclusiv consumul din resurse proprii (EU-SILC)
Direcția Politici Servicii Sociale 121
În cele ce urmează sunt prezentați o serie de indicatori privind rata sărăciei relative (inclusiv
consumul din resurse proprii), calculați de INS. pe baza anchetei bugetelor de familie:
o Se observă o creștere în anul 2018 comparativ cu anul 2017, de la 18,3% la 18,7%, în
contextul creșterii pragului sărăciei de la 837 la 927 lei/lună/adult echivalent.
o Indicatorii pentru anul 2018 sunt prezentați în funcție de următoarele caracteristici:
mediul de rezidență:
Rata sărăciei relative a persoanelor din mediul rural a fost de trei ori mai
mare decât cea din mediul urban: 30,6% comparativ cu 8,5%.
regiunea de dezvoltare:
Ratele sărăciei relative cele mai mari se găseau în regiunea Nord–Est
(31,9%), în regiunea Sud-Vest (24,4%) și în regiunea Sud – Est (20,5%).
Rata cea mai mică a fost în regiunea București – Ilfov (4,0%).
genul persoanei:
Persoanele de gen masculin au avut o rată a sărăciei relative mai mică decât
a persoanelor de gen feminin: 18,2% comparativ cu 19,2%.
componența gospodăriei:
Gospodăriile cu copii dependenți au o rată a sărăciei mult mai mare decât
cele fără copii dependenți (tabel nr. 4).
Tabel nr. 4. Rata sărăciei relative în funcție de tipul gospodăriei, 2011- 2018 (%)
Indicator 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Gospodării fără copii dependenți 12,0 11,2 11,7 12,8 13,1 14,0 15,3 14,8
1 persoană 16,8 16,9 16,1 17,4 19,2 20,6 25,6 27,0
1 persoană în vârstă de 65 ani și peste 18,2 19,4 18,3 20,2 22,4 25,7 32,3 35,8
2 adulți, ambii în vârstă de sub 65 ani 11,6 9,5 10,4 10,6 10,5 10,7 11,5 9,9
2 adulți, din care cel puțin 1 este în
vârstă de 65 ani și peste 6,9 7,0 7,9 9,3 9,8 11,3 11,4 13,0
Gospodării cu copii dependenți 21,8 20,4 22,1 22,8 21,9 22,2 20,6 21,8
părinte singur cu cel puțin 1 copil 24,7 26 25,3 24,5 26,6 25,1 28,1 26,3
2 adulți cu 1 copil 11,2 11,3 13,0 10,9 10,8 11,0 11,9 12,1
2 adulți cu 2 copii 19,5 18,7 20,1 19,9 19,3 18,2 18,4 20,1
2 adulți cu 3 și mai mulți copii 48,2 48,3 49,5 55,3 49,1 52,6 41,8 52,1
alte gospodării cu copii 22,4 20,7 21,8 23,0 22,6 24,2 22,6 22,5
Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor INS (ABF)
Direcția Politici Servicii Sociale 122
statutul ocupațional: cei mai afectați de sărăcie sunt lucrătorii pe cont propriu.
Tabel nr. 5. Rata sărăciei relative în funcție de statutul ocupațional, 2011-2018 (%)
Indicator 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Persoane de 16 ani și peste cu
statut ocupațional de:
- salariați 3,8 3,4 3,9 3,7 3,8 3,3 3,5 3,5
- lucrători pe cont propriu
(exclusiv agricultori) 34,0 29,3 32,1 35,2 32,7 37,1 35,0 35,2
- lucrători pe cont propriu
(inclusiv agricultori) 38,4 35,6 37,7 39,0 40,4 44,1 45,3 44,5
- șomeri 31,2 32,2 32,3 34,6 38,7 43,9 45,6 46,3
- pensionari 9,3 9,5 9,5 10,8 11,0 13,2 14,6 15,5
Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice comunicate de
Institutul Național de Statistică, Ancheta bugetelor de familie
Dacă rata sărăciei relative, calculată având în vedere toate veniturile persoanelor, a
avut în anul 2018 valoarea de 18,7%, în lipsa protecției sociale (dacă nu s-ar fi acordat
pensii, indemnizații de șomaj, beneficii de asistență socială) rata sărăciei relative ar crește
la 41,9% (cu 23,2 pp). Acest indicator arată că programele de protecție socială sunt
deosebit de importante în combaterea și prevenirea sărăciei și excluziunii sociale.
Grafic nr. 4. Rata sărăciei relative înainte și după transferurile sociale, 2018 (%)
Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice comunicate de Institutul
Național de Statistică
41,937,5
33,5
25,2
42,7
82,8
18,7
26,0 24,0
16,1 14,918,6
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
80,0
90,0
Total 0 – 15 ani 16 – 24 ani 25 – 49 ani 50 – 64 ani 65 ani şipeste
%
înainte de transferurile sociale după transferurile sociale
Direcția Politici Servicii Sociale 123
CAPITOLUL III.
SITUAREA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL EUROPEAN, DIN PUNCT DE VEDERE
AL INDICATORILOR DE INCLUZIUNE SOCIALĂ, ÎN ANUL 2018
Solidaritatea este una din liniile directoare ale Uniunii Europene, în sensul că toți cetățenii ar trebui
să beneficieze de avantajele unor perioade prospere și, de asemenea, să fie solidari în perioade
dificile.
Conform datelor publicate de Eurostat (Oficiul European de Statistică), 110 milioane de persoane,
reprezentând 21,9% din populația Uniunii Europene, s-au confruntat în anul 2018 cu riscul sărăciei
sau excluziunii sociale. Dintre aceștia, aproximativ 86 milioane de europeni, reprezentând 17,1%
din populația Uniunii Europene, au avut în anul 2018 venituri mai mici decât pragurile naționale
ale sărăciei, iar multe persoane s-au confruntat cu dificultăți în ceea ce privește accesul la un loc de
muncă, educație, locuință și servicii financiare.
3.1. Obiectivele Strategiei Europa 2020
Strategia „Europa 2020”5 reprezintă strategia Uniunii Europene de creștere economică până
în anul 2020.
Strategia UE-2020 este concepută ca un succesor al Strategiei de la Lisabona și are la bază
realizările acesteia, de exemplu parteneriatul pentru creștere și crearea de noi locuri de muncă,
dar aduce și elemente noi pentru a face față noilor provocări.
Strategia sprijină ca economia U.E. să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii. Aceste priorități se sprijină reciproc și sunt în măsură să ajute U.E. și statele membre
să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială.
Prin Strategia „Europa 2020” Uniunea Europeană a stabilit cinci obiective majore – privind
ocuparea forței de muncă, inovarea, educația, mediul/energia, incluziunea socială, care
urmează să fie îndeplinite până în 2020. Pentru a îndeplini aceste obiective, statele membre au
stabilit obiective naționale.
Angajamentul asumat la nivelul U.E. în domeniul incluziunii sociale a fost de a diminua până
în anul 2020 numărul de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială cu cel puțin
20 de milioane persoane, comparativ cu anul 2008.
În consecință, persoanele care trăiesc în sărăcie, în special cele mai vulnerabile (femei, imigranți,
minorități etnice, persoane cu handicap) vor beneficia de îmbunătățirea condițiilor de viață, iar
cetățenii europeni vor trăi în societăți mai coezive.
5 https://ec.europa.eu/eurostat/web/europe-2020-indicators
Direcția Politici Servicii Sociale 124
3.2. Indicatori statistici privind incluziunea socială, utilizați pentru monitorizarea Strategiei
Europa 2020
În scopul de a cuantifica indicatorii privind sărăcia și excluziunea socială în statele membre și la
nivelul U.E. este utilizată în principal ancheta privind veniturile și condițiile de viață in
Uniunea Europeană (EU-SILC), realizată de fiecare stat membru.
Monitorizarea progresului în vederea atingerii obiectivului Europa 2020 în domeniul incluziunii
sociale se bazează pe evoluția numărului de persoane expuse riscului sărăciei sau al
excluziunii sociale (engl.”at risk of poverty or social exclusion” - AROPE), și anume persoane
aflate într-o situație de risc cuantificată de cel puțin unul din cei trei indicatori prezentați mai jos:
o persoană este considerată în risc de sărăcie sau excluziune socială dacă se află în cel puțin una
din următoarele trei situații:
1. este expusă riscului sărăciei relative (engl. ”at risk of poverty” - AROP), conform definiției
sărăciei relative, și anume dacă veniturile gospodăriei din care face parte sunt mai mici decât
pragul național al sărăciei, stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult
echivalent;
2. se confruntă cu privațiuni materiale severe (engl. ”severe material deprivation” – SMD).
Faptul că o gospodărie se confruntă cu privațiuni materiale severe înseamnă că, din cauza
lipsei resurselor financiare, membrii gospodăriei nu își pot permite cel puțin patru din cele
nouă elemente componente considerate esențiale pentru un trai decent:
1. achitarea fără întârziere a chiriei, utilităților, ratelor la împrumuturi;
2. plata unei vacanțe de o săptămână pe an, departe de casă;
3. consumul de carne, pui, pește sau proteine vegetale echivalente cel puțin o dată la
două zile;
4. posibilitatea de face față cu resursele proprii cheltuielilor neprevăzute (echivalente
cu 1/12 din valoarea pragului anual național al sărăciei);
5. deținerea unui telefon fix sau mobil;
6. deținerea unui televizor color;
7. deținerea unei mașini de spălat;
8. deținerea unui automobil personal;
9. asigurarea plății unei încălziri adecvate a locuinței.
3. locuiește într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este extrem de redusă
(engl. ”very low work intensity” - VLWI). Acest indicator descrie situația persoanelor care
locuiesc în gospodării în care nicio persoană nu lucrează sau în care membrii din gospodărie
Direcția Politici Servicii Sociale 125
lucrează foarte puțin, însă care nu trăiesc neapărat dintr-un venit foarte scăzut.
Împreună, cei trei indicatori reflectă obiectivul strategiei Europa 2020 de garantare a faptului că
beneficiile creșterii economice sunt larg distribuite și că persoanele aflate în prezent la
marginea societății pot juca un rol activ în cadrul acesteia.
1. Indicatorii privind sărăcia relativă
Cel mai cunoscut dintre indicatori este cel referitor la rata sărăciei relative (calculată după
transferurile sociale, ceea ce înseamnă că venitul gospodăriilor utilizat include sumele
provenite din pensii, indemnizații de șomaj și beneficii de asistență socială), determinată
pe baza unui prag de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent (venituri
din care se scade valoarea contribuțiilor de asigurări sociale, a impozitelor și taxelor).
Definiția relativă presupune că oamenii sunt săraci atunci când veniturile lor sunt
insuficiente în raport cu standardul de viață considerat dezirabil de societatea în care
trăiesc.
Rata sărăciei relative a avut în anul 2018 valoarea de 17,1%, ceea ce înseamnă că
aproximativ 86.206 mii persoane din Uniunea Europeană se aflau în risc de sărăcie6.
2. Indicatorii privind privațiunile materiale severe
Începând cu anul 2009 din lista comună a indicatorilor în domeniul incluziunii sociale fac
parte și indicatorii privind privațiunile materiale severe.
Acești indicatori descriu situația persoanelor care nu își pot permite bunuri considerate
esențiale pentru un trai decent în Europa și reflectă diferențele în ceea ce privește
standardele de viață.
În medie, în anul 2018, circa 5,9% dintre europeni, respectiv 29.749 mii persoane - se
confruntau cu privațiuni materiale severe.
3. Indicatorii privind intensitatea redusă a muncii
Un indicator mai recent se referă la persoanele care locuiesc în gospodării cu intensitate
a muncii foarte scăzută.
Gospodăriile în care locuiesc numai copii sau studenți mai mici de 25 de ani și/sau
persoane cu vârsta mai mare de 60 de ani sunt excluse la calculul acestui indicator.
În anul 2018, 8,8% dintre persoanele luate în considerare, respectiv 32.389 mii
persoane, se aflau în această situație.
6 Conform paginii de web a Eurostat, accesată în 2 ianuarie 2020
Direcția Politici Servicii Sociale 126
3.3. Situarea României comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene
Tabelele și graficele din Anexa 1 prezintă o serie de indicatori publicați de Eurostat care arată
evoluția indicatorilor referitori la România în perioada 2008-2018, precum și poziția
României comparativ cu celelalte state din U.E., în anul 2018.
Se poate constata că în anul 2018 comparativ cu anul 2008 în România:
numărul de persoane în risc de sărăcie şi excluziune socială s-a redus cu 2.755 mii persoane,
numărul de persoane afectate de privațiuni materiale severe s-a redus cu 3.476 mii
persoane,
numărul de persoane care locuiesc într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este
foarte redusă a scăzut cu 314 mii persoane,
numărul de persoane în risc de sărăcie relativă a scăzut cu 257 mii persoane.
CONCLUZII
Așa cum s-a arătat în capitolul I al acestui raport, Guvernul României, prin Ministerul Muncii și
Protecției Sociale, a acționat în vederea creșterii calității vieții tuturor cetățenilor, asigurării
coeziunii sociale și reducerii sărăciei și a riscului de excluziune socială, promovării de strategii și
politici, coordonării implementării unitare a legislației naționale și perfecționării cadrului juridic și
instituțional.
În capitolul al II-lea al raportului au fost prezentați o serie de indicatori de incluziune referitori la
situația economico-socială a populației. Se poate constata, pe de o parte, îmbunătățirea
semnificativă a calității vieții unor categorii de populație aflate în risc de ezcluziune socială, însă,
pe de altă parte, existența unor grupuri vulnerabile care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește
asigurarea unui nivel de trai dezirabil.
În scopul dezvoltării capacităţilor individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor
sociale, creşterii calităţii vieţii şi promovării principiilor de coeziune şi incluziune socială,
Guvernul României a adoptat Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea
sărăciei pentru perioada 2015 - 2020 şi Planul strategic de acţiuni pentru perioada 2015 – 2020.
Persoanele vulnerabile cărora li se adresează strategia privind incluziunea socială sunt, în
principal, următoarele:
- persoanele sărace,
- copiii și tinerii lipsiți de îngrijire și sprijin parental,
- persoanele vârstnice singure sau dependente,
Direcția Politici Servicii Sociale 127
- romii,
- persoanele cu dizabilităţi,
- persoanele care trăiesc în comunități marginalizate.
Principalele rezultate vizate a fi obţinute prin implementarea strategiei privind incluziunea
socială şi reducerea sărăciei sunt:
- creșterea gradului de ocupare a persoanelor sărace și vulnerabile prin programe ample
de activare pe piața muncii;
- creșterea sprijinului financiar pentru persoanele cu venituri reduse și introducerea
stimulentelor pro-activare pentru beneficiarii programului de beneficii sociale;
- promovarea incluziunii sociale a comunităților marginalizate printr-o abordare
integrată, concentrată asupra copiilor;
- îmbunătățirea funcționalității serviciilor sociale;
- transformarea asistentului social într-un ”integrator”, cu o atribuție solidă de
management de caz;
- creșterea rolului economiei sociale în reducerea excluziunii sociale.
Conform datelor publicate de Eurostat, prezentate în al treilea capitol al raportului, indicatorii
referitori la România arată în general o poziționare la distanță față de media europeană și alte state
membre, însă se pot observa și evoluții pozitive. Astfel, în România, numărul de persoane care se
confruntă cu riscul de sărăcie și excluziune socială a cunoscut o reducere de 2.755 mii persoane, în
anul 2018, comparativ cu anul 2008. De asemenea, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială
a scăzut în perioada menționată cu 11,7 puncte procentuale.
Acești indicatori arată o evoluție favorabilă îndeplinirii obiectivului asumat de România conform
Strategiei Europa 2020, de reducere a numărului de persoane care se confruntă cu riscul de sărăcie
și excluziune socială cu 580 mii în anul 2020, comparativ cu anul 2008.
***
Direcția Politici Servicii Sociale 128
Anexa 1
Tabel nr. 1. Evoluția indicatorilor referitori la România, calculați conform metodologiei Eurostat, pe baza anchetei
comunitare privind veniturile și condițiile de viață (EU-SILC), în perioada 2007-2018*
Indicator UM 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2018/
2008
2018/
2017
Persoane în risc de sărăcie şi
excluziune socială
% din populaţie 44,2 43,0 41,5 40,9 43,2 41,9 40,3 37,4 38,8 35,7 32,5 -11,7 -3,2
mii persoane 9.115 8.795 8.425 8.265 8.673 8.392 8.043 7.435 7.694 7.040 6.360 -2.755 -680
Persoane în risc de sărăcie
relativă
% din populaţie 23,6 22,1 21,6 22,3 22,9 23,0 25,1 25,4 25,3 23,6 23,5 -0,1 -0,1
mii persoane 4.860 4.514 4.379 4.497 4.604 4.600 5.012 5.056 5.006 4.646 4.603 -257 -43
Persoane ocupate în risc de
sărăcie relativă (in-work-
poverty)
% din populaţia
ocupată, 18-64
ani
16,9 17,2 17,6 18,9 18,9 18,1 19,7 18,6 18,6 17,1 15,0 -1,9 -2,1
Persoane care locuiesc într-o
gospodărie pentru care
intensitatea muncii este foarte
redusă (0-59 ani)
% din populaţie 8,5 8,1 7,7 7,3 7,9 7,6 7,2 7,9 8,2 6,9 7,4 -1,1 0,5
mii persoane 1.384 1.280 1.212 1.144 1.223 1.168 1.099 1.192 1.230 1.022 1.070 -314 48
Persoane afectate de privaţiuni
materiale severe
% din populaţie 32,7 32,1 30,5 29,5 31,1 29,8 25,9 22,7 23,8 19,7 16,8 -15,9 -2,9
mii persoane 6.757 6.569 6.186 5.967 6.247 5.959 5.167 4.520 4.707 3.880 3.281 -3.476 -599
Notă: indicatorii Europa 2020 referitori la România au fost recalculați începând cu 2008, pornind de la populația rezidentă obținută pe baza
rezultatelor Recensământului Populației și Locuințelor 2011.
Sursa: pagina web Eurostat, accesată la data de 16 octombrie 2019
Direcția Politici Servicii Sociale 129
Tabel nr. 2. Indicatorii de monitorizare a Strategiei Europa 2020 în statele membre U.E., 2018
State
membre U.E.
Persoane în risc de sărăcie şi
excluziune socială
Persoane în risc de sărăcie
după transferurile sociale
Persoane care trăiesc în
gospodării cu o intensitate a
muncii foarte redusă
Persoane care se confruntă
cu privațiuni materiale
severe
Mii
persoane
% din
populaţie
Mii
persoane
% din
populaţie
Mii
persoane
% din
populaţie
Mii
persoane
% din
populaţie
U.E.-28 110.235 21,9 86.206 17,1 32.389 8,8 29.749 5,9
Austria 1.512 17,5 1.238 14,3 480 7,3 243 2,8
Belgia 2.250 19,8 1.865 16,4 1.035 12,1 560 4,9
Bulgaria 2.315 32,8 1.551 22,0 456 9,0 1.474 20,9
Cipru 206 23,9 132 15,4 59 8,6 87 10,2
Croația 1.008 24,8 783 19,3 332 11,2 348 8,6
Danemarca 997 17,4 728 12,7 459 11,1 198 3,4
Estonia 318 24,4 286 21,9 51 5,2 49 3,8
Finlanda 894 16,5 652 12,0 410 10,8 154 2,8
Franţa 11.045 17,4 8.497 13,4 3.683 8,0 2.994 4,7
Germania 15.253 18,7 13.048 16,0 4.749 8,1 2.535 3,1
Grecia 3.349 31,8 1.954 18,5 1.102 14,6 1.764 16,7
Irlanda 1.023 21,1 726 14,9 513 13,1 240 4,9
Italia 16.441 27,3 12.229 20,3 4.813 11,3 5.141 8,5
Letonia 543 28,4 446 23,3 106 7,6 182 9,5
Direcția Politici Servicii Sociale 130
State
membre U.E.
Persoane în risc de sărăcie şi
excluziune socială
Persoane în risc de sărăcie
după transferurile sociale
Persoane care trăiesc în
gospodării cu o intensitate a
muncii foarte redusă
Persoane care se confruntă
cu privațiuni materiale
severe
Mii
persoane
% din
populaţie
Mii
persoane
% din
populaţie
Mii
persoane
% din
populaţie
Mii
persoane
% din
populaţie
Lituania 794 28,3 644 22,9 186 9,0 312 11,1
Luxemburg 126 21,9 106 18,3 38 8,3 7 1,3
Malta 89 19,0 79 16,8 19 5,5 14 3,0
Marea Britanie 15.465 23,6 12.388 18,9 4.252 8,6 3.040 4,6
Olanda 2.833 16,7 2.247 13,3 1.073 8,6 403 2,4
Polonia 6.976 18,9 5.472 14,8 1.559 5,6 1.734 4,7
Portugalia 2.223 21,6 1.777 17,3 532 7,2 615 6,0
Republica Cehă 1.264 12,2 996 9,6 347 4,5 293 2,8
România 6.360 32,5 4.603 23,5 1.070 7,4 3.281 16,8
Slovacia 872 16,3 655 12,2 218 5,2 376 7,0
Slovenia 326 16,2 268 13,3 81 5,4 74 3,7
Spania 12.047 26,1 9.950 21,5 3.701 10,7 2.495 5,4
Suedia 1.822 18,0 1.660 16,4 667 9,1 159 1,6
Ungaria 1.887 19,6 1.227 12,8 398 5,7 974 10,1
Sursa: pagina web Eurostat, accesată în 2 ianuarie 2020
Direcția Politici Servicii Sociale 131
Grafic nr. 1. Numărul de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială, 2018 (mii)
UE 28 : 110.235
Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 2 ianuarie 2020
02.0004.0006.0008.000
10.00012.00014.00016.00018.000
0
2.000
4.000
6.000
8.000
10.000
12.000
14.000
16.000
18.000
Direcția Politici Servicii Sociale 132
Grafic nr. 2. Persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială,
pondere în totalul populaţiei, 2018 (%)
Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 2 ianuarie 2020
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
Direcția Politici Servicii Sociale 133
Grafic nr. 3. Numărul persoanelor în risc de sărăcie după transferurile sociale (sărăcie relativă), 2018 (mii)
UE 28 : 86.206
Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 2 ianuarie 2020
0
2.000
4.000
6.000
8.000
10.000
12.000
14.000
0
2.000
4.000
6.000
8.000
10.000
12.000
14.000
Direcția Politici Servicii Sociale 134
Grafic nr. 4. Persoane în risc de sărăcie după transferurile sociale, pondere în totalul populaţiei (rata sărăciei relative), 2018 (%)
Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 2 ianuarie 2020
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
Direcția Politici Servicii Sociale 135
Grafic nr. 5. Numărul persoanelor afectate de privaţiuni materiale severe, 2018, mii
UE 28 : 29.749
Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 2 ianuarie 2020
0
1.000
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
0
1.000
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
Direcția Politici Servicii Sociale 136
Grafic nr. 6. Persoane afectate de privaţiuni materiale severe, pondere în totalul populaţiei, 2018 (%)
Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 2 ianuarie 2020
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
Direcția Politici Servicii Sociale 137
Grafic nr. 7. Persoane care locuiesc într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este extrem de redusă, 2018 (mii)
UE 28: 32.389
Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 2 ianuarie 2020
0
1.000
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
0
1.000
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
Direcția Politici Servicii Sociale 138
Grafic nr. 8. Persoane care locuiesc într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este extrem de redusă,
pondere în totalul populaţiei, 2018 (%)
Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 2 ianuarie 2020
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
14,0
16,0
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
14,0
16,0