1
Nume si prenume: TATARU ELENA GABRIELA Scoala: LICEUL TEHNOLOGIC “GRIGORE MOISIL” Localitatea: BRAILA Grupa: G16
2
CUPRINS
A. PLANIFICAREA EVALUĂRII............................................................................ 3
Competente relevante pentru Modulul III – “Tehnici de măsurare în domeniu” .......... 3 B. EXEMPLE DE ITEMI ............................................................................................. 7
1. ITEMI CU ALEGERE MULTIPLA ..................................................................... 7 2. ITEMI DE TIP PERECHE.................................................................................... 8
3. ITEMI DE TIP DUALI ....................................................................................... 10 4. ITEMI DE TIP COMPLETARE ......................................................................... 11
5. ITEM DE TIP INTREBARE STRUCTURATA ................................................. 11 6. ITEMI DE TIP REZOLVARE DE PROBLEME ................................................ 12
7. ESEU STRUCTURAT ....................................................................................... 15 C. TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ .................................................................... 17
Matricea de specificaţii .............................................................................................. 17 TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ ........................................................................ 19
D. PLAN DE ACTIVITATE REMEDIAL ................................................................. 24 Matricea de specificaţii .............................................................................................. 25
PLAN REMEDIAL ................................................................................................... 30 Anexa ........................................................................................................................ 32
TEST DE EVALUARE FORMATIV ........................................................................ 32
3
A. PLANIFICAREA EVALUĂRII
Liceul Tehnologic ”Grigore Moisil”
Profil: Tehnic
Domeniul: Electronica si automatizari
Filiera: Tehnologică
Nivel: 3
Calificarea: Tehnician în automatizări
Modulul III: Tehnici de măsurare în domeniu
Clasa a XI-a
Nr. ore/an: 66h (T: 33h, LT: 8h, IP: 25h)
Profesor: Tataru Elena Gabriela
Plan cadru: Anexa nr. 4 la OMECI nr. 3412 din 16.03.2009
Plan de invatamant: Anexa nr. 1 la OMECI nr. 3423 din 18.03.2009
Programa aprobata: Anexa nr. 9 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009
SPP aprobat prin: Anexa nr. 4 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009
Competente relevante pentru Modulul III – “Tehnici de măsurare în domeniu”
Utilizarea AMC-urilor si efectuarea măsuratorilor (clasa a IX-a)
Utilizarea componentelor electronice (clasa a IX-a)
Competente in matematica si competente digitale
I. Unitati de competente cheie
3. Managementul relatiilor interpersonale
3.2. Gestioneaza conflicte
3.3. Gestioneaza asteptarile factorilor interesati
II. Unitati de competente tehnice generale
16.Tehnici de masurare in domeniu
16.1. Explică structura instalaţiilor/sistemelor de masurare
16.2. Execută operaţii pregătitoare pentru utilizarea tehnicilor de
măsurare
16.3. Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea /
monitorizarea mărimilor tehnice specifice proceselor industriale
4
PLANIFICARE EVALUARE
AN SCOLAR: 2012-2013
Forme de
evaluare
Competente evaluate Rezultatele invatarii Contexte/
Locul de
evaluare
Resursele evaluarii Metode/
Instrumente de
evaluare Materiale De
timp
Evaluare
initiala
Utilizarea AMC-urilor si
efectuarea măsuratorilor
(clasa a IX-a)
Utilizarea componentelor
electronice (clasa a IX-a)
Competente in matematica
si competente digitale
Termeni specifici
AMC-uri utilizate
Identificarea componentelor electronice pasive şi
active
Masurarea parametrilor
Calcule cu transformari
În clasă,
în laborator
Platforme de
laborator
AMC-uri
S1-1h Test de evaluare
Întrebări orale
Proba practica
Evaluare
formativa
16.1. Explică structura
instalaţiilor/sistemelor de
masurare
Prezentarea proceselor de măsurare, (tipurile de
procese, componentele procesului de măsurare)
Clasificarea instalaţiilor şi sistemelor de măsurare Stabilirea elementelor componente de bază ale
instalaţiilor şi sistemelor de măsurare (rol
funcţional, variante constructive)
Reprezentarea grafica a structurii unei instalaţii /
unui sistem de măsurare (sau unei scheme
structurale)
Descrierea principiilor de funcţionare ale sistemelor
de măsurare (în lanţ, paralelă, în buclă).
Descrierea principiilor de funcţionare pentru
mijloacele folosite pentru măsurarea mărimilor
tehnice caracteristice proceselor industriale:
Aparate magnetoelectrice
Aparate feromagnetice
Aparate electrodinamice/Ferodinamice
În clasă,
în laborator
Fise de
lucru;
AMC-uri
S3-1/2h
S4-1/2h
Proba practica
Întrebări orale
Fişe de evaluare
16.2. Execută operaţii
pregătitoare pentru
utilizarea tehnicilor de
măsurare
3.2. Gestioneaza conflicte
Utilizare a documentaţiei tehnice specifice
Determinarea unor valori prognozate ale mărimilor
fizice măsurate;
Utilizarea schemelor structurale pentru identificarea
componentelor şi verificarea legăturilor dintre
componentele unei instalaţii de măsurare date
În clasă,
În laborator
Cataloage
tehnice de
componente
Platforme de
laborator
AMC-uri
S5-1/2h
S6-1/2h
Proba practica
Întrebări orale
Fişe de evaluare
5
Evaluare remediala a competenţelor 16.1. 16.2 si 3.2 În clasă,
În laborator
S8-1h Fişe de evaluare
Proba practica
Evaluare
formativa
16.3. Utilizează tehnici de
măsurare pentru
determinarea /
monitorizarea mărimilor
tehnice specifice
proceselor industriale
3.2. Gestioneaza conflicte
3.3. Gestioneaza
asteptarile factorilor
interesati
Compararea metodelor de măsurare
-Metode directe
-Metode indirecte
-Metode implicite
Lucrari de măsurare a mărimilor geometrice,
mecanice, fizico-chimice, termice
Lucrari de măsurare a mărimilor electrice:
Măsurarea intensităţii curentului electric
Rezolvarea de probleme
Măsurarea tensiunii electrice Rezolvarea de probleme
Măsurarea rezistenţei electrice
Rezolvarea de probleme
Măsurarea puterii electrice
Rezolvarea de probleme
Măsurarea energiei electrice
Formularea concluziilor în urma măsurării sau
simulării, în baza unei analize critice
În clasă,
În laborator,
În atelier
Fise de
lucru;
Platforme
test
Componente
electronice
pasive şi
active
AMC-uri
Cataloage Softuri de
simulare
Calculator
Fişe de
autoevaluare
Carti de
specialitate
cu probleme
S10-
1/2h
S12-
1/2h
S13-1h
S16-
1/2h
S18-
1/2h S20-1h
S21-
1/2h
S23-1h
S24-
1/2h
S26-1h
S27-1h
Fişe de evaluare
Proba practica
Fişe de
autoevaluare
Întrebări orale
Observarea
sistematica
Rezolvarea de
probleme
Evaluare remediala a competenţelor 16.3; 3.2 si 3.3. În clasă,
în laborator
S29-1h Fişe de evaluare
Evaluare
sumativa
Toate competentele
(16.1; 16.2;16.3;3.2;3.3)
Masurarea unei marimi fizice, pornind de la o
schema:
- identificarea componentelor şi terminalelor - selectarea componentelor
- realizarea circuitului după tema dată
- alegerea si reglarea aparatelor de masura
- verificarea circuitului
- prelucrarea si analizarea rezultatelor masuratorii
- formularea concluziilor în baza analizei critice
sau
Test de evaluare sumativ
În laborator
sau
În clasă
scheme
electronice
componente electronice
plăci de test
AMC-uri
softuri de
simulare
sau
test
S31- 1h
S32-1h
Proba practica
sau
Test de evaluare
sumativ
6
Evaluare
SEM. I.
S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14
T1 1h
T2
T3 1/2h
T4 1/2h
T5 1/2h
T6 1/2h
T7
T8 1h
T9
T10 1/2h
T11
T12 1/2h
T13 1h
T14
TOTAL 6 ore de evaluare pe primul semestru
Evaluare
SEM. II.
S15 S16 S17 S18 S19 S20 S21 S22 S23 S24 S25 S26 S27 S28 S29 S30 S31 S32 S33
T1
T2 1/2h
T3
T4 1/2h
T5
T6 1h
T7 1/2h
T8
T9 1h
T10 1/2h
T11
T12 1h
T13 1h
T14
T15 1h
T16
T17 1h
T18 1h
T19
TOTAL 9 ore de evaluare pe al doilea semestru
7
B. EXEMPLE DE ITEMI
1. ITEMI CU ALEGERE MULTIPLA
Domeniul: Electronica si automatizari
Modulul III: Traductoare
Clasa a X-a
Competenta vizata:
CS – Masurarea electrica a marimilor neelectrice
Obiective:
O1 – sa precizeze rolul traductorului;
O2 – sa interpreteze caracteristicile traductoarelor;
O3 – sa identifice diverse tipuri de traductoare dupa simbol, aspect fizic, marcaj;
O4 – sa enumere elementele componente ale traductorului.
I. Scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect:
5 puncte
I.1. Într-un sistem automatizat, traductorul:
a. amplifică semnalul de măsurat;
b. micşorează semnalul de măsurat;
c. măsoară direct o mărime;
d. transformă semnalul de măsurat în semnal electric.
I.2. Sensibilitatea unui traductor reprezintă:
a. eroarea relativă a traductorului;
b. timpul de răspuns al traductorului;
c. cea mai mică variaţie a mărimii de intrare care poate determina o variaţie sesizabilă
(măsurabilă) a semnalului de ieşire;
d. raportul dintre variaţia mărimii de ieşire şi variaţia mărimii de intrare.
I.3. Elementul din figură reprezintă:
a. termorezistenţa;
b. termocuplu;
c. termistorul;
d. miliVoltmetrul.
I.4. Transformarea unei mărimi fizice neelectrice într-o altă mărime electrică, este
realizată într-un SRA, de:
a. traductor;
b. regulator automat;
c. elementul de comparaţie;
d. elementul de execuţie.
8
I.5. Denumiti elementele, numerorate pe desen de la 1 la 4, ale traductorului
potenţiometric liniar de deplasare:
a. 1-element sensibil, 2-adaptor, 3-fire si 4-piesa de contact;
b. 1-adaptor, 2-armatura, 3-spire si 4-cursor;
c. 1-cursor, 2- suport izolant, 3-conductor metalic de inalta rezistivitate si 4-piesa de
contact;
d. 1-piesa metalica, 2-suport, 3-fire si 4-reostat.
Barem de corectare şi notare
I.1 I.2 I.3 I.4 I.5
d d b a c
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1punct, pentru fiecare răspuns incorect sau
lipsa acestuia, 0p.
2. ITEMI DE TIP PERECHE
Domeniul: Electronica si automatizari
Calificarea: Tehnician in automatizari
Modulul IV: Sisteme de automatizare
Clasa a XI-a
Competenta vizata:
CS - 18.1.Caracterizeaza sistemele de reglare automata
Obiective:
O1 - sa identifice mărimile care intervin în schema de principiu a unui sistem de
reglare automată
1. În coloana A sunt indicate elemente componente ale SRA, iar in coloana B sunt
precizate mărimile aplicate la intrarea acestora. Scrieţi pe foaia de examen asocierile
corecte dintre fiecare cifra din coloana A şi litera corespunzatoare din coloana B.
5 puncte
A. Elemente componente ale SRA B. Mărimi aplicate la intrarea acestora
1. element de comparaţie a. mărime de acţionare
2. element de execuţie b. mărime de comandă
3. instalaţie automatizată c. mărime de execuţie
4. regulator d. mărime de ieşire
5. traductor de reacţie e. mărime de reacţie
f. mărime de semnalizare
9
Barem de corectare şi notare
1 2 3 4 5
e b c a d
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1punct, pentru fiecare răspuns incorect sau
lipsa acestuia, 0p.
Domeniul: Electronica si automatizari
Modulul I: Bazele electronicii analogice
Clasa a X-a
Competenta vizata:
CS – Utilizarea componentelor electronice
Obiective:
O1 – sa identifice componentele electronice dupa simbol
2. În coloana A sunt indicate „Simboluri” iar în coloana B „Denumirea simbolului”.
Scrieţi pe foaie asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera
corespunzătoare din coloana B.
5 puncte
A. Simboluri B. Denumirea simbolului
1. a. tranzistor bipolar npn
2.
b. tranzistor cu efect de câmp
3. c. diodă redresoare
4. d. diodă Zener
5. e. tranzistor bipolar pnp
f. diodă electroluminiscentă
Barem de corectare şi notare
2.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1punct, pentru fiecare răspuns incorect sau
lipsa acestuia, 0p.
1 2 3 4 5
d f a b e
10
3. ITEMI DE TIP DUALI
Domeniul: Electronica si automatizari
Modulul I: Bazele electronicii analogice
Clasa a X-a
Competenta vizata:
CS – Utilizarea componentelor electronice
CS – Utilizarea dispozitivelor electronice discrete
Obiective:
O1 – să analizeze funcţionarea componentelor electronice
O2 – să analizeze funcţionarea dispozitivelor electronice discrete
I. Transcrieţi pe foaie, cifra corespunzatoare fiecărui enunţ (1, 2, 3, 4, 5) şi notaţi în
dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că
răspunsul este fals. Pentru enunturile false, reformulati propozitia, astfel incat acestea sa
fie adevarate.
10 puncte
1. Dioda Zener funcţionează în polarizare inversă ca diodă stabilizatoare de tensiune.
2. Tranzistoarele cu efect de camp in comparatie cu tranzistoarele bipolare au curentii
de intrare mult mai mari si impedanta de intrare mult mai mica.
3. Curentul de colector si tensiunea baza-emitor sunt in antifaza la tranzistoarele
bipolare in conexiunea EC.
4. La tranzistoarele bipolare, factorul de amplificare in curent scade cu temperatura.
5. Cele trei zone ale unui tranzistor se numesc: bază, emitor şi colector.
Barem de corectare şi notare
1 – 10 puncte
1 2 3 4 5
A F F F A
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1punct, pentru fiecare răspuns incorect sau
lipsa acestuia, 0p.
Reformulari:
1. Dioda Zener funcţionează în polarizare inversă ca diodă stabilizatoare de tensiune.
2. Tranzistoarele cu efect de camp in comparatie cu tranzistoarele bipolare au curentii
de intrare mult mai mici si impedanta de intrare mult mai mare.
3.Curentul de colector si tensiunea baza-emitor sunt in faza la tranzistoarele bipolare in
conexiunea EC.
4.La tranzistoarele bipolare, factorul de amplificare in curent creste cu temperatura.
5. Cele trei zone ale unui tranzistor se numesc: bază, emitor şi colector.
Pentru fiecare răspuns reformulat corect se acordă câte 1 punct, pentru fiecare răspuns
incorect sau lipsa acestuia, 0p.
11
4. ITEMI DE TIP COMPLETARE
Domeniul: Electric
Modulul III: Masurari electrice
Clasa a X-a
Competenta vizata:
CS – Masurarea marimilor electrice
Obiective:
O1 – sa calculeze diverse marimi;
O2 – sa conecteze aparate de măsurat analogice sau digitale pentru măsurarea
mărimilor electrice.
Completaţi spaţiile libere din afirmaţiile de mai jos:
4 puncte
a. Un voltmetru care are rezistenţa în ohmi pe volt de .......(1)..... Ω/V foloseşte un
instrument de măsurat cu intensitatea curentului nominal de 20 µA.
b. Pentru extindetrea de n ori a domeniului de măsurare a unui voltmetru se
montează în .................(2)............. cu acesta o rezistenţă adiţională a cărei valoare
este de (n-1) ori mai mare decât rezistenţa internă a aparatului.
Barem de corectare şi notare
a. (1) – 50.000;
b. (2) – serie;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte, pentru fiecare răspuns incorect
sau lipsa acestuia, 0p.
5. ITEM DE TIP INTREBARE STRUCTURATA
Domeniul: Electric
Modulul III: Masurari electrice
Clasa a X-a
Competenta vizata:
CS – Masurarea marimilor electrice
Obiective:
O1 – sa denumeasca metodele de masurare a puterii in cc;
O2 – să analizeze rolul componentelor din schema de conectare.
10 puncte
1. Pentru măsurarea puterii în c.c. prin metoda ampermetrului şi voltmetrului, se folosesc
două variante de măsurare.
a. Indicaţi denumirile celor două variante;
b. Precizaţi în funcţie de care element din schema de măsurare se alege varianta de
măsurare.
12
Barem de corectare şi notare
1.- 10 puncte
a . Varianta amonte şi varianta aval
b. Varianta de măsurare se alege în funcţie de mărimea rezistenţei consumatorului
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte, pentru fiecare răspuns incorect
sau lipsa acestuia, 0p.
6. ITEMI DE TIP REZOLVARE DE PROBLEME
Domeniul: Electric
Modulul III: Masurari electrice
Clasa a X-a
Competenta vizata:
CS – Masurarea marimilor electrice
Obiective:
O1 – sa calculeze diverse marimi;
O2 – sa reprezinte scheme de conectare in c.c.
III.1. 20 puncte
Aparatul de masură din imaginea alaturată este folosit
într-un circuit de curent continuu.
Se dau: Un =150V, In= 2,5 A şi αmax= 75 diviziuni.
Se cere:
a. precizati ce tip de aparat de măsura este şi unde este
folosit;
b. determinaţi constanta wattmetrului;
c. indicaţi ce putere măsoara wattmetrul dacă acul
indicator s-a oprit în dreptul diviziunii 25;
d. reprezentaţi schema de conectare a wattmetrului în
circuitul de curent continuu.
III.2. 20 puncte
Un circuit alimentat de la o sursă electrică de curent continuu cuprinde rezistenţele
R1 = 10 Ω şi R2 = 15 Ω legate în paralel. Cunoscând intensitatea curentului principal
I = 10 A, se cere să se calculeze:
a. Rezistenţa echivalentă a celor două rezistenţe legate în paralel;
b. tensiunea la bornele circuitului;
c. energia electrică consumată de circuit în 5 minute;
d. puterea absorbită de circuit.
13
Barem de corectare şi notare
III.1. – 20 puncte
a) Wattmetru electrodinamic, măsoară puterea electrică 5 puncte
Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,0p.
b) kW= Un*In/αmax = 150*2,5/75=5W/div 5 puncte
Se acordă 2 puncte pentru relatie, 2 puncte pentru introducere date şi calcul corect, 1
punct pentru unitatea de măsură, corect exprimată. Pentru răspuns gresit, incomplet sau
lipsa acestuia se acordă 0 puncte.
c) PW= kW * α= 5*25 =125 W 5 puncte
Se acordă 2 puncte pentru relaţie, 2 puncte pentru introducere date şi calcul corect, 1
punct pentru unitatea de măsură, corect exprimată. Pentru răspuns greşit, incomplet sau
lipsa acestuia se acordă 0 puncte.
d) Schema electrică:
Se acordă 5 puncte pentru schema electrică corect reprezentată. Pentru răspuns greşit,
incomplet sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.
III.2. – 20 puncte
a.
6
1510
1510111
21
21
21
21
21 RR
RRR
RR
RR
RRRe
e
Se acordă 7 puncte pentru răspuns corect (3 puncte pentru formulă, 3 puncte pentru
introducerea datelor în formulă şi rezultat corect, 1 punct pentru unitatea de măsură
corect exprimată).Pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte.
b. VIRU e 60106
Se acordă 3 puncte pentru răspuns corect (1 punct pentru formulă, 1 punct pentru
introducerea datelor în formulă şi rezultat corect, 1 punct pentru unitatea de măsură
corect exprimată).Pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte.
c. t = 5 min = 5.60 s = 300 s
JtIRW e
52 108,13001006
Se acordă 7 puncte pentru răspuns corect (3 puncte pentru formulă, 3 puncte pentru
introducerea datelor în formulă şi rezultat corect, 1 punct pentru unitatea de măsură
corect exprimată).Pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte.
d. WIUP 6001060
Se acordă 3 puncte pentru răspuns corect (1 punct pentru formulă, 1 punct pentru
introducerea datelor în formulă şi rezultat corect, 1 punct pentru unitatea de măsură
corect exprimată). Pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte.
Observaţie:
Orice altă rezolvare corectă se punctează conform baremului cu maximul de puncte 20.
14
III.3. Subiect - proba practică
Domeniul: Electronica si automatizari
Calificarea: Tehnician in automatizari
Modulul IX: Circuite electronice
Clasa a XI-a
Competente vizate:
CS - 21.1.Identifica tipuri de circuite electronice
CS – 21.2. Evaluează performanţele circuitelor electronice.
3.Managementul relaţiilor interpersonale
3.1. Creează şi menţine relaţii profesionale.
Obiective:
O1 - sa realizeze schema din figura;
O2 - sa identifice componentele electronice utilizate;
O3 - sa verifice functionarea LED-urilor;
O4 - sa masoare marimile indicate;
O5 - sa verifice functionarea schemei;
O6 - sa formuleze concluzii în baza analizei critice.
Se da schema electrica:
COMPONENTE:
Sursă de tensiune c.c. 12 V;
Rezistoare de 820 Ω - 1 buc., 10 kΩ - 1 buc., 1 kΩ - 1 buc., 68 kΩ - 1 buc.,
Tranzistor npn BC547C – 1 buc.
LED-uri - 2 buc.
Comutatoare - 1 buc.,
Pini de măsurare – 5 buc.
Aparate necesare: multimetru, sursa de tensiune c.c., staţii sau pistoale de lipit.
Cerinţe:
1. Realizaţi montajul corespunzător schemei electrice date.
2. Identificaţi valorile rezistenţelor exprimate în codul culorilor.
3. Desenati pe foaie capsula tranzistorului si precizati denumirea terminalelor.
4. Verificaţi funcţionarea LED-urilor si precizati rolul acestora in montaj.
15
5. Masurati tensiunea colector-emitor si notati valorile acestora in functie de pozitia
comutatorului.
6. Identificati functia realizata de circuit.
7. Masurati intensitatea curentului electric prin rezistenta de 68 kΩ.
8. Verificati funcţionarea montajului.
Barem de corectare şi notare
Numele elevului………………………………………….
Nr
crt.
Criterii de evaluare Punctaj
maxim
Punctaj
acordat
1 Respectarea regulilor de tehnica securităţii muncii
specifice probei
5
2 Identificarea valorilor rezistenţelor exprimate în
codul culorilor
R1, R2, R3, R4– 1pct/rezistenţă
4
3 Desenarea pe foaie a capsulei tranzistorului si
precizarea, denumirea terminalelor
5
4 Verificarea funcţionării LED-urilor si precizarea
rolului pentru fiecare in parte.
6
5 Măsurarea corectă a tensiunii colector emitor in
functie de cerinte si notarea valorilor acesteia pe
foaie
15
6 Identificarea corecta a functiei realizate de circuit 5
7 Masurarea intensitatii curentului electric prin
rezistenta de 68 kΩ
15
8
Estetica montajului 5
Amplasarea corecta a componentelor 5
Functionarea montajului 25
9 Oficiu 10
TOTAL 100
7. ESEU STRUCTURAT
Domeniul: Electronica si automatizari
Calificarea: Tehnician in automatizari
Modulul IV: Sisteme de automatizare
Clasa a XI-a
Competenta vizata:
CS - 18.1.Caracterizeaza sistemele de reglare automata
Obiective:
O1 - sa reprezinte schema de principiu a unui sistem de reglare automată;
O2 - sa denumeasca mărimile care intervin în schema de principiu a unui sistem
de reglare automată;
O3 - sa prezinte rolul funcţional al componentelor sistemului de reglare
automată.
16
1. Trataţi tema „Sisteme de reglare automată” după următoarea structură de idei.
a) Reprezentarea modelului structural al unui sistem de reglare automat.
b) Denumirea elementelor componente şi ale mărimilor care intervin în schema unui
SRA.
c) Rolul funcţional al blocurilor componente din schemă.
40 puncte
Barem de corectare şi notare
1. - 40 puncte
a)6p
Pentru reprezentare corectă şi completă a celor 14 mărimi se acordă 6 puncte, între 10-
13 mărimi reprezentate, se acordă 4 puncte, între 5-9 mărimi reprezentate, se acordă 2
puncte şi mai puţin de 5 mărimi reprezentate, se acordă 0 puncte.
b) 24p
EC – element de comparaţie
RA – regulator automat
EE – element de execuţie
IT - instalaţie tehnologică
Tr – traductor (element de masura)
xi – mărime de intrare
xa - abaterea (eroarea, mărime de actionare)
xc – mărimea de comandă
xm – mărimea de execuţie
xp – mărimea perturbatoare
xe – mărimea de ieşire
xr – mărimea de reacţie
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru fiecare răspuns greşit sau
lipsa acestuia se acordă, 0 puncte.
c) 10p
EC – are rolul de a compara mărimea de intrare şi mărimea de ieşire, prin diferenţă;
RA – are rolul de a prelucra abaterea până când aceasta ajunge la 0, cu ajutorul unor legi
de reglare;
EE – partea prin care DA acţionează asupra IT;
IT – procesul automat, instalaţie tehnologică
Tr – transformă / converteşte mărimea de natură neelectrică în mărime electrică sau
mărimea de natură electrică în mărime neelectrică
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru fiecare răspuns greşit sau
lipsa acestuia se acordă, 0 puncte.
17
C. TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
Domeniul: Electronica si automatizari
Calificarea: Tehnician în automatizări
Modulul III: Tehnici de măsurare în domeniu
Test sumativ: Mijloace pentru masurarea marimilor electrice
Clasa a XI-a
Competenta vizata:
16.3. Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea / monitorizarea
mărimilor tehnice specifice proceselor industriale
Obiective:
O1 - sa identifice mijloacele pentru masurarea marimilor electrice, dupa simbol;
O2 - sa selecteze aparatele de masura necesare pentru masurarea unor marimi
electrice;
O3 - sa deseneze schemele electrice utilizate pentru masurarea unor marimi
electrice;
O4 - sa calculeze marimile electrice specificate;
O5 - sa analizeze rezultatele obtinute in urma masurarii unor marimi electrice.
Conţinuturi:
Mijloace pentru masurarea marimilor electrice
Masurarea tensiunii
Masurarea intensitatii
Masurarea rezistentelor electrice
Masurarea puterii electrice si energiei electrice
Matricea de specificaţii
Niveluri cognitive
Conţinuturi
Achizitia
informatiei Intelegere Aplicare Analizare
Total
itemi
%
Mijloace pentru masurarea marimilor
electrice X X
Masurarea tensiunii X X X
Masurarea intensitatii X X
Masurarea rezistentelor electrice X X X X
Masurarea puterii electrice si
energiei electrice X X X X
Total itemi
%
Se completeaza matricea de specificatii cu numarul de intrebari
18
Niveluri cognitive
Conţinuturi
Achizitia
informatiei Intelegere Aplicare Analizare
Total
itemi
%
Mijloace pentru masurarea marimilor
electrice 3 2 5 19
Masurarea tensiunii 1 1 1 3 12
Masurarea intensitatii 1 1 2 8
Masurarea rezistentelor electrice 1 3 2 2 9 34
Masurarea puterii electrice si
energiei electrice 3 1 1 2 7 27
Total itemi 7 8 5 6 26 100
% 27 31 19 23 100
Se pozitioneaza itemii in matrice
Structura testului
I: 15 itemi – I.1. - 1, 2, 3, 4, 5; I.2.- 1,2,3,4,5; I.3.a, I.3.b, I.3.c, I.3.d, I.3.e;
II: 3 itemi – II 1; II 2, a si b;
III: 8 itemi – III.1. a, b, c si III.2. a, b, c, d, e.
Niveluri cognitive
Conţinuturi
Achizitia
informatiei Intelegere Aplicare Analizare
Total
itemi
%
Mijloace pentru masurarea marimilor
electrice I.1.2
I.1.4
I.3.d
I.2.3
I.3.c
5 19
Masurarea tensiunii I.1.3 II.2.b II.2.a 3 12
Masurarea intensitatii I.2.2 I.1.1 2 8
Masurarea rezistentelor electrice III.2.b I.2.1
I.2.4
III.2.d
I.1.5
III.2.c
II.1
III.2.a
III.2.e
9 34
Masurarea puterii electrice si
energiei electrice I.2.5
I.3.a
I.3.e
I.3.b III.1.c III.1.a
III.1.b
7 27
Total itemi 7 8 5 6 26 100
% 27 31 19 23 100
19
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
Nume, prenume……………….
Timp de lucru: 50 minute. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte
din oficiu.
SUBIECT I 20 puncte
I.1. Pentru enunţurile de mai jos scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare
răspunsului corect. (10 p.)
1. Precizaţi rezistenţa unui şunt necesară unui miliampermetru cu rezistenţa internă de
50 şi domeniul de măsurare de 10 mA , pentru a-i extinde domeniul până la 60 mA.
a. 8,33 ;
b. 10 ;
c. 250 ;
d. 8,33 k.
2. Ohmmetrul serie măsoară:
a. tensiunea electrică;
b. puterea activă;
c. rezistenţe mici;
d. rezistenţe mari.
3. O creştere a tensiunii electrice aplicate la bornele unui circuit electric ohmic determină
o creştere direct proporţională a:
a. rezistivităţii circuitului;
b. intensităţii curentului în circuit;
c. rezistenţei circuitului;
d. tuturor celor trei mărimi fizice de mai sus
4. În figura de mai jos este reprezentat simbolul unui aparat:
a. magnetoelectric
b. feromagnetic
c. electrodinamic
d. de inducţie
5. Rezistenţa în ohmi pe volt este dată de relaţia:
a. aI
UR
b. U
IR a
c. U
R1
d. aI
R1
20
I.2. În coloana A sunt enumerate tipuri de aparate de măsură, iar în coloana B sunt
enumerate caracteristicile acestora. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte dintre
fiecare cifră din coloana A, şi litera corespunzătoare din coloana B.
(5p.)
A. Tipuri de aparate de măsură B. Caracteristici
1. ohmmetru serie a. folosit la măsurarea rezistenţelor mici
2. ampermetru magnetoelectric b. scară inversă şi foarte neliniară
3. voltmetru electrodinamic c. sensibil la suprasarcină
4. ohmmetru derivaţie d. indicaţii influenţate de frecvenţa curentului
5. wattmetru electrodinamic e. folosit pentru măsurarea puterii aparente
f. folosit pentru măsurarea puterii active
I.3. Transcrieţi, pe foaie, litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a, b, c, d, e ) şi notaţi în
dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că
enunţul este fals.
(5p.)
a. Unitatea de masura a energiei electrice este Wattul.
b. La wattmetrele electrodinamice, rezistenţa adiţională (rad) folosită pentru extinderea
domeniului de măsurare se montează în serie cu bobina fixă.
c. Aparatul magnetoelectric se utilizează numai în curent continuu.
d. Din punct de vedere constructiv, aparatele electrice analogice se compun din părti fixe
şi părţi mobile.
e. Contorul electric este mijloc de măsurare a puterii electrice.
SUBIECT II 30 puncte
II.1 Rezistentele din montajul redat în figură sunt:
R1= R3=2Ω; R2 = R4 = 4Ω; R5= 5Ω. Calculaţi rezistenţa echivalentă între punctele A şi B.
(10p) II.2 Scrieţi pe foaia de răspuns, informaţia corectă care completează spaţiile libere.
(20p.)
Pentru extindetrea de n ori a domeniului de măsurare a unui voltmetru se montează în
.................(a)............. cu acesta o rezistenţă adiţională a cărei valoare este de (n-1) ori mai
.................(b)............. decât rezistenţa internă a aparatului.
SUBIECT III 40 puncte
III. 1. Scara gradată a unui wattmetru electrodinamic cu In = 2A şi Un = 240V are 120 de
diviziuni.
a) Reprezentaţi pe foaia de examen schema de măsurare a wattmetrului într-un circuit
21
de curent continuu.
b) Calculaţi puterea măsurată de wattmetru la deplasarea acului indicator în dreptul
diviziunii 30.
c) Determinaţi domeniul maxim de măsurare al wattmetrului.
III. 2. Cu ajutorul punţii Wheatstone RWh1.1. s-a măsurat rezistenţa unui conductor
electric. La echilibru s-au obţinut valorile rezistenţelor punţii: R1 = 20Ω, R2 = 10Ω si R3
= 1,793Ω.
Se cer:
a. Să se reprezinte schema
electrică a punţii Wheatstone.
b. Condiţia de echilibru.
c. Să se calculeze rezistenţa
electrică Rx a conductorului.
d. Să se prezinte avantajele
măsurarii rezistenţelor prin
metoda de punte.
e. Precizaţi pentru ce raport
precizia de măsurare este
maximă.
Barem de corectare şi notare
SUBIECT I 20 puncte
I.1. 10 puncte
1 2 3 4 5
b d b c a
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte, pentru fiecare răspuns incorect
sau lipsa acestuia, 0p.
I.2. - 5 puncte
1 2 3 4 5
b c d a f
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte, pentru fiecare răspuns incorect
sau lipsa acestuia, 0p.
I.3. - 5 puncte
a b c d e
F F A A F
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte, pentru fiecare răspuns incorect
sau lipsa acestuia, 0p.
22
SUBIECT II 30 puncte
II.1. 10 puncte
RAB= 5Ω.
Pentru răspuns corect se acordă 10 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0p.
II.2. 20 puncte
a – serie
b – mare
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 10 puncte, pentru fiecare răspuns incorect
sau lipsa acestuia, 0p.
SUBIECT III 40 puncte
III.1. - 20 puncte
a)
Pentru reprezentare corectă şi completă se acordă 5 puncte. Pentru reprezentarea
simbolului de wattmetru corect se acordă 2 puncte. Pentru răspuns greşit sau lipsa
acestuia se acordă 0 puncte.
b) div
WIUKw nn 4
120
2402
max
Se acordă 5 puncte dintre care: pentru formulă scrisă corect 3 puncte, pentru calcul 1
punct, pentru unitate de măsură 1 punct. Pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia se
acordă 0 puncte.
şi WKP w 120430
Se acordă 5 puncte dintre care: pentru formulă scrisă corect 3 puncte, pentru calcul 1
punct, pentru unitate de măsură 1 punct. Pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia se
acordă 0 puncte.
c) P=Un·In= 2·240= 480W
Se acordă 5 puncte dintre care: pentru formulă scrisă corect 3 puncte, pentru calcul 1
punct, pentru unitate de măsură 1 punct. Pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia se
acordă 0 puncte.
23
III. 2. - 20 puncte
a. Pentru reprezentare corectă şi completă se acordă 5
puncte.Pentru răspuns gresit sau lipsa acestuia, se acordă 0 p.
b. XRRRR 231 sau 32
1
R
R
R
R X
Pentru răspuns corect se acordă 4 puncte, pentru răspuns
incorect sau lipsa acestuia, 0p.
c. 586,33586179323
2
1 RR
RRX
Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte, (2 puncte pentru formulă, 2 puncte pentru
introducerea datelor în formulă şi rezultat corect, 1 punct pentru unitatea de măsură).
Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
d. 4 puncte
- sensibilitate mare, precizie mare, domeniu larg de utilizare si manevrare usoara.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 puncte, pentru fiecare răspuns incorect
sau lipsa acestuia, 0p.
e. 2 puncte
11
2 R
R
Pentru răspuns corect se acordă 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0p.
NOTĂ
Pentru orice altă rezolvare considerată corectă se acordă punctajul din barem.
24
D. PLAN DE ACTIVITATE REMEDIAL
Analiza rezultatelor
Rezultatele evaluărilor constituie principalele repere la care se raportează elevii,
profesorii şi părinţii, atunci când se doreşte o analiză obiectivă a cunoştinţelor,
competenţelor şi abilităţilor dobândite pe parcursul unei perioade de formare.
Evaluările periodice permit depistarea lacunelor accumulate şi trecerea imediată
la acoperirea lor.
Planul remedial a fost realizat din necesitatea ca elevii să dobândească un set de
competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu
în care sistemele de calcul au căpătat un rol extrem de important.
Realizarea unui plan remedial presupune parcurgerea mai multor etape:
a. identificarea aspectelor care trebuie remediate
b. diagnoza
c. stabilirea cauzelor
d. stabilirea posibilelor remedieri (la nivel de clasa si/sau elev)
A. Identificarea aspectelor care trebuie remediate
Pentru a se identifica aspectele care trebuie remediate am aplicat un test de evaluare
formativa cu diferite tipuri de itemi, pentru unitatea de învățare. “Alegerea şi
prezentarea soluţiei finale de proiectare”, din cadrul modulului Elemente de
proiectare, clasa a XII a, domeniul de calificare electronică şi automatizări, calificarea
Tehnician in automatizari.
Acest modul face parte din planul de învăţământ aprobat prin Ordinul M.E.C.I.: 3423
din 18.03.2009 şi programa aprobată prin Ordinul M.E.C.I. nr. 4857 din 31.08.2009.
Competenta vizata:
11.4. Alege şi prezintă soluţia finală de proiectare
Obiective:
O1 - sa identifice simbolurile utilizate in schemele electrice;
O2 - sa utilizeze principalele comenzi necesare desenarii schemelor electrice;
O3 - sa deseneze schemele electrice;
O4 - sa simuleze schemele electrice cu ajutorul softurilor specializate (Electronics
Workbench);
O5 - sa analizeze rezultatele obtinute in urma simularii schemelor electrice.
Conţinuturi:
Simboluri utilizate pentru desenarea schemelor electrice
Meniuri de comenzi folosite pentru desenarea schemlor electrice
25
La întocmirea testului am avut în vedere ca itemii elaborați să asigure evaluarea
întregului conținut, printr-o distribuire relativ proportională a numărului de itemi pe
fiecare unitate de conținut în funcție de complexitatea și timpul alocat acestor conținuturi
prin planificarea evaluării; de asemenea am urmărit și respectarea cerințelor referitoare la
întocmirea unui test de evaluare, adică elaborarea unor itemi distribuiți pe cele 4 niveluri
cognitive corespunzătoare competențelor de evaluat ( Achiziția informației, Înțelegere,
Aplicare, Analiză).
Matricea de specificaţii
Niveluri cognitive
Conţinuturi
Achizitia
informatiei Intelegere Aplicare Analizare
Total
itemi
%
Simboluri utilizate pentru
desenarea schemelor electrice
X X X
Meniuri de comenzi folosite
pentru desenarea schemlor
electrice
X X X X
Total itemi
%
Se completeaza matricea de specificatii cu numarul de intrebari
Niveluri cognitive
Conţinuturi
Achizitia
informatiei Intelegere Aplicare Analizare
Total
itemi
%
Simboluri utilizate pentru
desenarea schemelor electrice
6 5
2 13 72
Meniuri de comenzi folosite
pentru desenarea schemlor
electrice
1 1 2 1 5 27
Total itemi 7 6 2 3 18
% 39 33 11 17
Se pozitioneaza itemii in matrice
Structura testului
I: 8 itemi – I.1. - 1, 2; I.2.- 1,2; I.3.a, I.3.b, I.3.c, I.3.d;
II: 6 itemi – II 1,2,3,4,5; II 2;
III: 4 itemi – III. a, b, c, d.
Niveluri cognitive
Conţinuturi
Achizitia
informatiei Intelegere Aplicare Analizare
Total
itemi
%
Simboluri utilizate pentru
desenarea schemelor electrice
I.2.1
III.b
I.3.a,
I.3.b, I.3.c,
II 1.1,
II.1.2,
II.1.3,
II.1.4,
I.1.1
II.2.
13 72
26
I.3.d, II.1.5;
Meniuri de comenzi folosite
pentru desenarea schemlor
electrice
I.2.2
I.1.2 III.a
III.c
III.d 5 27
Total itemi 7 6 2 3 18
% 39 33 11 17
După aplicarea și corectarea testului din anexa, rezultatele elevilor au fost
consemnate într-un tabel centralizator, care conține punctajul obținut de fiecare elev pe
fiecare item (Tabel 1). Itemii au fost grupați în tabele pe niveluri cognitive, așa cum
rezultă din matricea de specificații.
Nu s-au luat în considerare punctele acordate din oficiu.
Apoi, punctajele din tabel au fost convertite în plusuri și minusuri, într-un alt tabel
(vezi Tabel 2), astfel, sau marcat cu semnul (+) itemii la care elevul a răspuns corect
(itemi la care a obținut mai mult de jumătate din punctajul alocat pe itemul respectiv) și
cu semnul (-) itemii la care nu a răspuns mulțumitor (itemi la care elevii au obținut mai puțin
de jumătate din punctajul alocat pe itemul respectiv).
27
Tabel 1 Achiziția informației Înțelegere Aplicare Analiză Of Nota
Nr. Numele si
prenumele
I.2.1
3p
I.2.2
3p
I.3.a
2,5p
I.3b
2,5p
I.3.c
2,5p
I.3.d
2,5p
III.b
10p
I.1.2
2p
II.1.1
3p
II.1.2
3p
II.1.3
3p
II.1.4
3p
II.1.5
3p
III.a
10p
III.c
10p
I.1.1
2p
II.2
15p
III.d
10p
1
Cârciova D.-T.
Gelu 3 3 2,5 2,5 2,5 2,5 4 0 3 3 3 0 0 4 0 0 15 0 10 5,8
2
Ciocea M.
Alexandra-
Daniela
3 3 0 2,5 0 2,5 4 0 0 0 3 0 0 0 0 0 5 0 10 3,3
3
Cîrjan S.
Mihai-Alexandru
3 3 2,5 2,5 2,5 2,5 4 0 3 3 3 0 0 0 0 0 5 0 10 4,4
4
Doagă T.
Florentina 0 3 0 2,5 0 2,5 4 0 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0 10 2,5
5
Ion Şt.
Andreea 3 3 2,5 2,5 2,5 2,5 8 0 3 3 3 3 3 8 0 0 5 0 10 6,2
6
Jantea I.
Belgian-
Ciprian
3 3 0 2,5 0 2,5 4 0 0 0 3 3 3 4 0 0 5 0 10 4,3
7
Leca Şt.
Ştefan 3 3 2,5 2,5 2,5 2,5 10 2 3 3 3 3 3 10 10 2 15 10 10 10,0
8
Nasta M.
Andrei 3 3 2,5 2,5 2,5 2,5 4 0 0 0 3 0 0 4 0 0 5 0 10 4,2
9
Niţă C. Costel-
Laurenţiu 3 3 2,5 2,5 2,5 2,5 6 2 3 3 3 3 3 6 0 0 5 0 10 6,0
10 Pîrlog I. Florin 0 3 2,5 2,5 2,5 2,5 6 2 3 3 3 3 3 6 0 0 0 0 10 5,2
11
Radu M.
Laurenţiu 3 3 0 2,5 0 2,5 4 2 3 3 3 3 3 8 0 0 0 0 10 5,0
12
Răileanu I.
Cătălin 3 3 2,5 2,5 2,5 2,5 10 2 3 3 3 3 3 10 10 2 15 10 10 10,0
13
Resmeriţă V.
Cristian 3 3 2,5 0 2,5 0 0 0 3 0 3 0 0 0 0 0 0 0 10 2,7
14
Stamate A.
Ionuţ-Daniel 3 3 2,5 2,5 2,5 2,5 6 2 3 3 3 3 3 6 0 0 0 0 10 5,5
15
Subţirică C.
Daniel 3 3 2,5 2,5 2,5 2,5 4 0 3 3 3 3 3 6 0 0 0 0 10 5,1
28
Tabel 2 Achiziția informației Înțelegere Aplicare Analiză Of Nota
Nr. Numele si
prenumele
I.2.1
3p
I.2.2
3p
I.3.a
2,5p
I.3b
2,5p
I.3.c
2,5p
I.3.d
2,5p
III.b
10p
I.1.2
2p
II.1.1
3p
II.1.2
3p
II.1.3
3p
II.1.4
3p
II.1.5
3p
III.a
10p
III.c
10p
I.1.1
2p
II.2
15p
III.d
10p
1
Cârciova D.-T.
Gelu + + + + + + - - + + + - - - - - + - 10 5,8
2
Ciocea M.
Alexandra-
Daniela
+ + - + - + - - - - + - - - - - - - 10 3,3
3
Cîrjan S.
Mihai-
Alexandru
+ + + + + + - - + + + - - - - - - - 10 4,4
4
Doagă T.
Florentina - + - + - + - - - - + - - - - - - - 10 2,5
5
Ion Şt.
Andreea + + + + + + + - + + + + + + - - - - 10 6,2
6
Jantea I.
Belgian-
Ciprian
+ + - + - + - - - - + + + - - - - - 10 4,3
7
Leca Şt.
Ştefan + + + + + + + + + + + + + + + + + + 10 10,0
8 Nasta M. Andrei
+ + + + + + - - - - + - - - - - - - 10 4,2
9
Niţă C. Costel-
Laurenţiu + + + + + + + + + + + + + + - - - - 10 6,0
10 Pîrlog I. Florin - + + + + + + + + + + + + + - - - - 10 5,2
11 Radu M. Laurenţiu
+ + - + - + - + + + + + + + - - - - 10 5,0
12
Răileanu I.
Cătălin + + + + + + + + + + + + + + + + + + 10 10,0
13
Resmeriţă V.
Cristian + + + - + - - - + - + - - - - - - - 10 2,7
14
Stamate A.
Ionuţ-Daniel + + + + + + + + + + + + + + - - - - 10 5,5
15
Subţirică C.
Daniel + + + + + + - - + + + + + + - - - - 10 5,1
29
B. Diagnoza
Din Tabelul 2, analizând totalurile pe fiecare semn (+ sau -) și pe fiecare nivel cognitiv se
identifică nivelul performanței elevilor, raportată la acele niveluri cognitive evaluate.
Constatări:
Sunt elevi care nu au răspuns la itemii de nivel cognitiv inferior, care evaluează
nivelul inferior al cunoștințelor de specialitate, deci aceștia nu au achiziționat un nivel
mulțumitor de cunoștințe, impunîndu-se în cazul lor măsuri de recuperare a materiei
(Ciocea M. Alexandra-Daniela, Doagă T. Florentina, Jantea I. Belgian-Ciprian, Radu
M. Laurenţiu, Resmeriţă V. Cristian);
Sunt elevi care nu au rezolvat satisfăcător itemii subiectivi sau semiobiectivi, care au
avut ca cerință desenarea unor scheme electrice si analizarea functionarii lor in
anumite conditii. (Cârciova D.-T. Gelu, Ciocea M. Alexandra-Daniela, Doagă T.
Florentina, Jantea I. Belgian-Ciprian, Radu M. Laurenţiu, Resmeriţă V. Cristian,
Cîrjan S. Mihai-Alexandru, Nasta M. Andrei, Niţă C. Costel-Laurenţiu, Pîrlog I.
Florin, Stamate A. Ionuţ-Daniel, Subţirică C. Daniel);
Elevii au demonstrat ca au dificultăți si la interpretarea rezultatelor prin urmare se
impune realizarea unui plan remedial tocmai pentru o mai buna înţelegere a unor
fenomene, principii de funcţionare si a se familiariza mai mult cu termenii tehnici
utilizati in electronica, etc.
Au fost si elevi care stapanesc competentele tehnice de specialitate (Răileanu I.
Cătălin si Leca Şt. Ştefan) .
C. Stabilirea cauzelor
Cauze:
mediul de proveniență al elevilor: elevi cu posibilităţi materiale scăzute, elevi ai căror
părinţi sunt plecaţi în străinătate, elevi cu părinți dezinteresați de școală sau
provenind din familii dezbinate, familii de muncitori, cu sau fără studii medii, şomeri,
casnice, liber profesionişti;
factori individuali: nivel redus de cunoștințe din clasele anterioare, capacitate scăzută
de memorare, neînțelegerea conceptelor predate, dificultăți de comunicare;
D. Stabilirea posibilelor remedieri (la nivel de clasa si/ sau elev)
Ţinând cont de aceste observaţii se impune luarea unor măsuri remediale, care să
permită şi elevilor care au întâmpinat dificultăţi să îşi îmbunătăţească rezultatele școlare.
Acest plan este prezentat mai jos.
30
PLAN REMEDIAL
Clasa a XII a Disciplina/modulul: Elemente de proiectare Anul scolar 2012-2013 Profesor TATARU ELENA GABRIELA
ACTIVITǍŢI POSIBILE PENTRU REDUCEREA DECALAJELOR IDENTIFICATE:
a. Recuperarea cunostintelor / atingerea competentelor
b. Dezvoltarea unui limbaj stiintific corespunzator
c. Imbunatatirea atentiei
d. Imbunatatirea perceptiei
e. Imbunatatirea capacitatii prin care se analizeaza functionarea schemelor electrice
f. Dezvoltarea abilitatilor de invatare
Nume elev Decalaje
identificate
Prioritate (care sunt
urgenţele?)
Activitatea remediala (ce trebuie făcut concret?)
Intervalul de
timp (până când?)
Persoana
responsabilă (de către cine?)
Resurse (de ce avem nevoie)
Ciocea M.
Alexandra-
Daniela,
Doagă T.
Florentina,
Jantea I.
Belgian-
Ciprian, Radu
M. Laurenţiu,
Resmeriţă V.
Cristian
Însuşirea lacunară a
informaţiilor
teoretice
(Asimilarea
defectuoasă a
cunoștințelor de
specialitate,
confuzii)
Acoperirea
golurilor în
cunoștințe
Măsuri de recuperare a
materiei: meditaţii de specialitate având ca scop
explicarea noțiunilor
teoretice neînsușite; Utilizarea metodelor de
învățare centrate pe elev,
utilizarea unor strategii de
predare care să țină cont de stilurile de învățare ale
elevilor;
Învățarea în contexte practic- aplicative
Exerciții de învațare logică a
lecțiilor Activități de învățare
repetitive
Activități de învățare în grup
(predarea reciprocă etc)
Ori de cîte ori
este nevoie, tot
anul școlar
Profesorul de
specialitate –
Tataru E.
Cărți de specialitate
Fise de lucru
Teme pentru acasa
Prezentări Power Point
cu exemple de planuri-
conspect lecții de
specialitate
31
Ciocea M.
Alexandra-
Daniela, Doagă
T. Florentina, Jantea I.
Belgian-
Ciprian Nasta M. Andrei,
Resmeriţă V.
Cristian
Neînsusirea
termenilor tehnici
Dezvoltarea
unui limbaj
știintific/tehnic
de specialitate
corespunzator
Întocmirea unor glosare cu
termeni tehnici Permanent
Profesorul de
specialitate –
Tataru E.
Dicționare, inclusiv
tehnice,
Internet
Cârciova D.-T. Gelu, Ciocea
M. Alexandra-
Daniela, Doagă T. Florentina,
Jantea I.
Belgian-
Ciprian, Cîrjan S. Mihai-
Alexandru,
Nasta M. Andrei, Niţă C.
Costel, Radu
M. Laurenţiu, Resmeriţă V.
Cristian,
Pîrlog I.
Florin, Stamate A.
Ionuţ-Daniel, Subţirică C.
Daniel
Lipsa capacității de
analiză si sinteză
Dezvoltarea
capacității de
analiză și
sinteză
Exerciţii practice de
sistematizare a unor
conținuturi si aplicare a
acestor cunostinte;
Studii de caz de
specialitate;
Fişe de lucru cu sarcini
progresive.
Permanent
Profesorul de
specialitate –
Tataru E.
Manual,
Cărți de specialitate
32
Anexa – TESTUL DAT LA CLASA a XII-a, pentru care s-a realizat planul remedial.
TEST DE EVALUARE FORMATIV
MODULUL III: “ELEMENTE DE PROIECTARE”
Clasa a XII-a
Nume, prenume……………….
Subiectul I (20 puncte)
I.1. Scrieți pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Specificați în ce bibliotecă se găsesc componentele pasive:
a) Diodes;
b) Basic;
c) Tranzistors;
d) Sources. 2. Specificati ce comandă folosiți pentru a aranja simbolul ca în figură:
a) Rotate;
b) Flip Vertical;
c) Flip Horizontal;
d) Move.
(4 puncte)
I.2. Transcrieți pe foaie cifra corespunzatoare fiecarui enunț (1,2) și notați în dreptul ei
litera A, dacă apreciați că enunțul este adevărat sau litera F, dacă apreciați că enunțul este
fals.
1. Tranzistorul bipolar din figură este de tip pnp.
2. Pentru a colora un fir este necesar sa selectati firul, sa dati click dreapta si sa alegeti
comanda wire properties.
. (6 puncte)
I.3. În coloana A sunt enumerate simboluri, iar în coloana B denumirile lor. Scrieți pe
foaie asocierile dintre simbolurile din coloana A și denumirile lor din coloana B.
A SIMBOLURI B. DENUMIRI
1. dioda electroluminiscentă
2. potențiometru
3. ampermetru
4. bobină
5. voltmetru
(10 puncte)
33
Subiectul II (30 puncte)
II.1. Completați cifrele de la 1 la 5, din tabel, cu denumirile simbolurilor.
Simbolul Denumirea simbolului
1
2
3
4
5
(15 uncte)
II.2. Precizați cum se numește simbolul din figură și explicați ce rol are.
(15 puncte)
Subiectul III (40 puncte)
a) Desenați o schemă electrică, utilizând următoarele simboluri:
(10 puncte)
b) Denumiți simbolurile din figură.
(10 puncte)
c) Desenați schema electrică, astfel incât becul să fie stins.
(10 puncte)
d) Precizați valoarea intensității curentului electric, cand becul este stins.
(10 puncte)
Notă:
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 puncte.
Timp de lucru 30 minute.
34
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Subiectul. I. TOTAL: 20 puncte
I.1. 1-b, 2-c. Pentru fiecare răspuns corect se acordă 2 puncte, pentru fiecare răspuns incorect sau
lipsa acestuia, 0p.
I.2. 1- F, 2- A.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte, pentru fiecare răspuns incorect sau
lipsa acestuia, 0p.
I.3. a-1, b-3, c-2, d-5.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 2,5 puncte, pentru fiecare răspuns incorect sau
lipsa acestuia, 0p.
Subiectul. II. TOTAL: 30 puncte
II.1.
Simbolul Denumirea simbolului
1. multimetru
2.generator de funcții
3. osciloscop
4. transformator cu priză mediană
5. condensator electrolitic
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte, pentru fiecare răspuns incorect sau
lipsa acestuia, 0p.
II. 2.
Dioda redresoare.
Are rolul de a tranforma curentul alternativ în curent continuu.
Pentru răspuns corect, se acordă 15 puncte (5 puncte pentru denumire simbol și 10
puncte pentru rolul diodei). Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.
Subiectul. III. TOTAL: 40 puncte
III.
a) 10 puncte
35
Pentru răspuns corect, se acordă 10 puncte. Pentru răspuns incomplet, se acordă câte 2
puncte, pentru fiecare element virtual desenat corect în schema electrică. Pentru
răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.
b)
Ampermetru; voltmetru; bec; întrerupător; baterie (sursă
c.c.)
Pentru fiecare răspuns corect, se acordă 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia 0 puncte.
c)
Pentru răspuns corect, se acordă 10 puncte. Pentru răspuns incomplet, se acordă câte 2
puncte pentru fiecare element virtual desenat corect în schema electrică. Pentru răspuns
incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.
d) I= 0
Pentru răspuns corect, se acordă 10 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0
puncte.
Notă: Se punctează orice altă formulare corectă de răspuns.