Parcuri si rezerevatii naturale din Romania
Parcuri si rezerevatii naturale din Romania
Parcul natural este constituit dintr-un teritoriu delimitat in
care atributele naturale, istorice si culturale sunt protejate pe
baza unui regulament, pentru o conservare si dezvoltare
durabila.
Rezervatia naturala este o arie in care intregul cadru natural
sau anumite exemplare floristice, faunistice sau geologice sunt
ocrotite de lege. Sunt protejate, pentru conservarea lor,
ecosisteme, specii de plante sau de animale, elemente geologice
etc. de interes stiintific sau peisagistic. Rezervatiile naturale
se pot imparti n urmatoarele categorii:1. Rezervatii botanice
(floristice)
2. Rezervatii zoologice (faunistice), inclusiv refugiile
ornitologice3. Rezervatii geologice - geomorfice, paleontologice
(puncte sau locuri fosilifere)
4. Rezervatii speologice5. Rezervatii peisagistice 6. Rezervatii
mixte
7. Rezervatii de zon umeda8. Rezervatii de resurse geneticeCele
mai multe rezervatii au un caracter complex.
1. Parcuri naturale: Parcul Natural Bucegi
Parcul Natural Bucegi este unitate cu personalitate juridic a
Regiei Nationale a Padurilor-Romsilva i este una dintre cele 27 de
arii protejate din Romania.
Parcul este unitate cu personalitate juridic a Regiei Nationale
a Padurilor-Romsilva i este una dintre cele 27 de arii protejate
din Romania.
Zona muntilor Bucegi, despre care exista referiri din secolul al
XV-lea, a fost propusa pentru protejare inc din anul 1936, datorita
peisajelor inegalabile si a diversitatii speciilor de plante si
animale specifice acestui masiv.
Muntii Bucegi (cuprinzand elemente naturale cu valoare sub
aspect fizico-geografic, floristic, hidrologic, geologic si
speologic) prezinta o arie naturala montana cu o gama floristica si
faunistica diversa, exprimata atat la nivel de specii cat si la
nivel de ecosisteme terestre.a) Fauna
Fauna parcului este una diversificata si reprezentata de mai
multe specii de mamifere, pasari, pesti, amfibieni si reptile,
unele protejate prin lege.
Mamifere: urs carpatin (Ursus arctos), lup (Canis lupus), cerb
(Cervus elaphus), cerb lopatar (Dama dama), capra neagra (Rupicapra
rupicapra), caprioara (Capreolus capreolus), pisica salbatica
(Felis silvestris), ras (Lynx lynx), jder de copac (Martes martes),
vulpe (Vulpes vulpes crucigea), veverita (Sciurus carolineansis),
orbete (Nannospalax leucodon), liliacul cu urechi late (Barbastella
barbastellus), liliacul mic cu potcoava (Rhinolophus hipposideros),
liliacul tarziu (Eptesicus serotinus), liliacul urecheat (Plecotus
auritus), liliacul de ziduri (Vespertilio murinus), chitcanul de
camp (Crocidura leucodon), parsul cu coada stufoasa (Dryomys
nitedula), soarece saritor de padure (Sicista betulina);
Pasari: cocosul de munte (Tetrao urogallus), acvila de munte
(Aquila chrysaetos), vultur plesuv sur (Gyps fulvus), corb (Corvus
corax), sorecarul comun (Buteo jamaicensis), mierla de piatra
(Monticola saxatilis), forfecuta galbuie (Loxia curvirostra),
lastun mare (Apus apus), fs de munte (Anthus spinoleta);
Reptile si amfibieni: sarpele lui Esculap (Elaphe longissima),
sarpele de alun (Coronella austriaca), sarpele orb (Anguis
fragilis), vipera (Vipera berus), soparla de camp (Lacerta agilis),
soparla de ziduri (Podarcis muralis), ivorasul-cu-burta-galbena
(Bombina variegata), salamandra carpatica (Triturus montandoni),
brotacul verde de copac (Hyla arborea), broasca-rosie-de-munte
(Rana temporaria), broasca-rosie-de-padure (Rana dalmatina),
tritonul de munte (Triturus alpestris), tritonul comun
transilvanean (Triturus vulgaris), salamandra de foc (Salamandra
salamandra);
Pesti: petroc (Gobio kessleri) si zglavoaca (Cottus gobio).
b) Flora
Flora ariei protejate este constituita din specii vegetale
distribuite etajat, n concordanta cu structura geologica,
caracteristicile solului si climei, structurii geomorfologice sau
altitudinii.
Arbori si arbusti: brad (Abies), zada (Larix), tisa (Taxus
baccata), zambru (Pinus cembra), larice (Larix decidua), frasin
(Fraxinus) fag (Fagus sylvatica), mesteacan (Betula pendula), plop
tremurator (Populus tremula), salcie capreasc (Salix capreea),
salcie de turba (Salix myrtilloides), salcie pitica (Salix retusa),
jneapan (Pinus mugo), ienupar (Juniperus communis), alun (Corylus
avellana), merisor (Vaccinum vitis idaea), afin (Vaccinum myrtillus
L.), mur (Rubus fruticosus), salba moale (Euonymus europaeus);Flori
si ierburi cu specii rare, unele protejate prin lege sau endemice
pentru aceast zona: floarea de colt (Leontopodium alpinum Cass),
papucul doamnei (Cypripedium calceolus), bujor de munte
(Rhododendron kotschyi), iedera alba (Daphne blagayana), argintica
(Dryas octopetala), angelica (Angelica archangelica), cosaci
(Astragalus depressus), limba cucului (Botrychium lunaria), feriga
de piatra (Cysptopteris alpina), iedera alba (Daphne blagayana),
micsandra de munte (Erysimum officinalis), stanjenel mic de munte
(Iris ruthenica), mac galben (Glaucium flavum), sangele voinicului
(Nigritella rubra), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica),
piciorul cocosului (Ranunculus repens L.), ghintura galbena
(Gentiana lutea), foaie grasa (Pinguicula alpina), gentiana
(Gentiana clusii), omag galben (Aconitum anthora), rusulit
(Hieracium aurantiacum), iarba-ciutei (Doronicum austriacum),
valeriana (Valeriana officinalis), piciorul cocosului de munte
(Ranunculus montanus), iarba osului (Helianthemum nummularium),
cinci-degete (Potentilla reptans), ochelarit (Biscutella
laevigata), stanjenel mic de munte (Iris ruthenica), cimbrisor de
camp (Thymus serpyllum), ciurul zanelor (Carlina acaulis),
argintica (Dryas octopela), cornut de munte (Cerastium arvense),
ciubotica cucului de munte (Primula eliator), saxifraga rosie
(Saxifraga oppositifolia), margareta (Leucanthemum vulgare), lana
caprelor (Cerastium tomentosum), clopotel de munte (Campanula
alpina), trifoi rosu (Trifolium pratense), iarba rosioara (Silene
acaulis).
2. Rezervatii naturale: Poienile cu narcise din Dumbrava
Vadului
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului este o rezervatie
natural de tip botanic, situata n judeul Braov, pe teritoriul
administrativ al comunei Sercaia. Rezervatia naturala cu o
suprafata de 394,90 ha, reprezinta o arie naturala acoperita cu
padure de stejar si poieni unde vegeteaz o specie de narcisa
(Narcissus poeticus ssp. radiiflorus) ocrotita prin lege. Aceast
zona cu paduri de stejar si poieni multe se caracterizeaza prin
abundenta narciselor, plante favorizate n primul rand de solul
podzolic cu urme de mlastina si de umbra slaba a arborilor.
Primavara, n luna mai, printre stejari, infloresc milioane de
narcise, printre care si specia de Narcissus radiiflorus, cunoscuta
de localnici sub denumirea de coprine. Aria naturala suprapusa
sitului Natura 2000 - Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului,
dispune de clase de habitate cu mlastini si turbarii cu vegetatie
de iarba albastra (Molinia Careulea), pajisti cu vegetatie ierboasa
pe soluri calcaroase, pajisti aluviale cu Cnidium dubium, pajisti
joase cu vegetatie de coada-vulpii si sorbostrea, paduri
subatlantice de stejar si carpen si paduri ripariene mixte cu
stejar, velnis, ulm de camp si frasin.a) Flora:Flora este
constituita din arbori si arbusti cu specii de: stejar (Quercus
robur), carpen (Carpinus betulus), frasin (cu specii de Fraxinus
augustifolia i Fraxinus excelsior), ulm-de-cmp (Ulmus minor),
velnis (Ulmus laevis), maces (Rosa canina) sau mur (Robus
fruticosus).La nivelul ierburilor rezervatia naturala adaposteste
comunitati de narcise cu specii de Narcissus poeticus (narcis
alba), Narcissus stellaris, Narcissus radiiflorus (coprine) sau
Narcissus seriotinus.
n arealul ariei naturale pe langa narcise vegeteaza o mare
varietate floristica ce include specii vegetale de: coada-vulpii
(Alopecurus pratensis), buhai (Listera ovata), bulbuc de munte
(Trollius europaeus), iarba-viperei (Scorzonera humilis),
pusca-dracului (Phyteuma tetramerum), taula(Spiraea salicifolia),
untul-vacii (Orchis mario), galbinele (Lysimachia punctata),
Cnidium dubium o specie de planta perena bienala din familia
Apiaceae, orhidee alba (Dactylorhiza sambucina) sau stupinita
(Platanthera bifolia).
b) Fauna:Fauna este una diversificata si bine reprezentata de o
mare varietate de mamifere, pasari, reptile, broaste si insecte,
astfel:
Mamifere cu specii de: caprioara (Capreolus capreolus), mistret
(Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), iepure-de-camp
(Lepus europaeus), veverita (Sciurus carolinensis).
Pasari: ciuf-de-padure (Asio otus), corb (Corvus corax),
cristel-de-camp (Crex crex), porumbel gulerat (Columba palumbus),
ciocarlie-de-camp (Alauda arvensis), acvila-tipatoare-mica (Aquila
pomarina), acvila de munte (Aquila chrysaetos), sorecar
comunsticleteorecar-nclat pagin inexistent"
(Buteo lagopus), HYPERLINK
"http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98orecar_comun&action=edit&redlink=1"
\o "orecar comun pagin inexistent"
(Buteo buteo), sorecar-incaltat (Carduelis carduelis), pupaza
(Upupa epops), cuc (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula),
erete-vanat (Circus cyaneus), scatiu (Carduelis spinus), grangur
(Oriolus oriolus), sfrancioc-rosiatic (Lanius collurio),
rata-lingurar (Anas clypeata), presura galbena (Emberiza
citrinella), codobatura (Motacilla alba), fluierar-de-zavoi (Tringa
ochropus), striga (Tyto alba), pitulice (Sylvia nisoria), ciocarlan
(Galerida cristata);
Reptile si amfibieni: naparca (Anguis fragilis), salamandra,
broasca-cu-burta-galbena (Bombina veriegata);
Insecte: fluturi cu exemplare din speciile: Maculinea teleius,
Lycaena dispar, Lycaena helle.
PAGE 2
