PATOLOGIA REGIUNII PATOLOGIA REGIUNII CERVICALECERVICALE

Limfangioame chistice Limfangioame chistice cervicalecervicale

Acestea sunt tumori congenitale cervicale Acestea sunt tumori congenitale cervicale apărute în urma sechestrării sacilor limfatici apărute în urma sechestrării sacilor limfatici cervicali. cervicali.

Sunt cele mai frecvente limfangioame (80% ) Sunt cele mai frecvente limfangioame (80% ) datorita faptului că cel mai mare colector datorita faptului că cel mai mare colector limfatic fetal este în zona cervicală ( sacul limfatic fetal este în zona cervicală ( sacul limfatic jugal).limfatic jugal).

Limfangiomul chistic cervical Limfangiomul chistic cervical (higroma chistica)(higroma chistica)

- higroma - higroma ((hygros,hygros, umezealaumezeala + + -oma,-oma, tumor tumora) a) = tumora apoasa = tumora apoasa (grec.)(grec.)

- displazie chistica a vaselor limfatice ale regiunii - displazie chistica a vaselor limfatice ale regiunii cervicalecervicale

- vasele limfatice primordiale (sacii limfatici jugulari) - vasele limfatice primordiale (sacii limfatici jugulari) nu mai stabilesc comunicari cu sist. venos, rezultand nu mai stabilesc comunicari cu sist. venos, rezultand spatii limfatice izolatespatii limfatice izolate

- pot contine si capilare sangvine- pot contine si capilare sangvine

Anatomie patologicăAnatomie patologică

Formaţiunea tumorală nu are capsulă, este Formaţiunea tumorală nu are capsulă, este iniţial subaponevrotică, apoi se extinde printre iniţial subaponevrotică, apoi se extinde printre organele vecine: organele vecine:

muşchiul sternocleidomastoidian, muşchiul muşchiul sternocleidomastoidian, muşchiul trapez, glanda parotidă, glanda trapez, glanda parotidă, glanda submandibulară, vasele mari ale gâtului.submandibulară, vasele mari ale gâtului.

Adeseori se asociază cu hemangiomul, Adeseori se asociază cu hemangiomul, realizând limfohemangiomul cervical.realizând limfohemangiomul cervical.

SimptomeSimptomeFormaţiunea are reliefuri rotunde ca un ciorchine de Formaţiunea are reliefuri rotunde ca un ciorchine de strugure, de culoare alb-roză-albăstruie, în general strugure, de culoare alb-roză-albăstruie, în general fluctuentă. fluctuentă.

Tegumentul care o acoperă este normal sau subţiat cu Tegumentul care o acoperă este normal sau subţiat cu arborizaţii vasculare vizibile. La palpare are arborizaţii vasculare vizibile. La palpare are consistenţă eterogenă, spongioasă , fluctuentă, slab consistenţă eterogenă, spongioasă , fluctuentă, slab delimitată. delimitată.

Atunci când este voluminoasă poate determina Atunci când este voluminoasă poate determina dificultăţi la naştere. dificultăţi la naştere.

Uneori ajunge la dimensiuni impresionante , Uneori ajunge la dimensiuni impresionante , deformând regiunea şi provocând fenomene deformând regiunea şi provocând fenomene compresive.compresive.

SimptomeSimptome

Poate ocupa tot spaţiul dintre cap şi umăr, depăşeşte Poate ocupa tot spaţiul dintre cap şi umăr, depăşeşte linia mediană , poate coborî sub stern la mediastin , linia mediană , poate coborî sub stern la mediastin , spre axilă şi omoplat şi poate să urce în regiunea spre axilă şi omoplat şi poate să urce în regiunea occipitală, submandibulară, planşeul bucal şi loja occipitală, submandibulară, planşeul bucal şi loja amigdaliana. amigdaliana.

Fenomenele compresive asupra traheii determina Fenomenele compresive asupra traheii determina acuze respiratorii: dispnee, tuse, cianoza. acuze respiratorii: dispnee, tuse, cianoza.

Compresiunea exercitata asupra frenicului , faringelui Compresiunea exercitata asupra frenicului , faringelui sau esofagului pot cauza vărsături si disfagie. sau esofagului pot cauza vărsături si disfagie.

Compresiunea asupra cordului si vaselor mediastinale Compresiunea asupra cordului si vaselor mediastinale pot provoca tulburări cardiace si chiar sincope.pot provoca tulburări cardiace si chiar sincope.

TratamentulTratamentuleste chirurgical , constând în extirparea tumorii.este chirurgical , constând în extirparea tumorii.

Se extirpă formaţiunea tumorală Se extirpă formaţiunea tumorală dede urgenţă atunci urgenţă atunci când sunt fenomene compresive. când sunt fenomene compresive.

Această extirpare este minuţioasă Această extirpare este minuţioasă

menajarea elementelor anatomice (trahee, glande, menajarea elementelor anatomice (trahee, glande, vase, nervi) vase, nervi)

atunci când limfangiomul este mare, intervenţia atunci când limfangiomul este mare, intervenţia devine laborioasă şi nu rareori se efectuează în etape. devine laborioasă şi nu rareori se efectuează în etape.

Fistule şi chisturi cervicale Fistule şi chisturi cervicale congenitalecongenitale

Fistule si chisturi cervicale Fistule si chisturi cervicale lateralelaterale

În urma unor imperfecţiuni de dezvoltare a arcurilor şi În urma unor imperfecţiuni de dezvoltare a arcurilor şi şanţurilor brahiale, rezultă leziuni relativ frecvente, mai şanţurilor brahiale, rezultă leziuni relativ frecvente, mai ales sub formă de fistule cervicale.ales sub formă de fistule cervicale.

EEmbrionul încă din primambrionul încă din prima lună lună prezintă sub prezintă sub extremitatea cefalică o serie de ridicături extremitatea cefalică o serie de ridicături suprapuse (arcuri branhiale), separate între ele suprapuse (arcuri branhiale), separate între ele prin fante (şanţuri branhiale).prin fante (şanţuri branhiale).

Deşi există cinci arcuri branhiale, numai primele Deşi există cinci arcuri branhiale, numai primele trei, cu fantele ce le separă participă la producerea trei, cu fantele ce le separă participă la producerea fistulelor şi chisturilor cervicale laterale.fistulelor şi chisturilor cervicale laterale.

EtiopatogenieEtiopatogenie

Primul arc conţine mugurii Primul arc conţine mugurii mandibulari şi este separat de al mandibulari şi este separat de al doilea arc al carotidei externe prin doilea arc al carotidei externe prin primul şanţ branhial. primul şanţ branhial.

Acest şanţ corespunde unei linii Acest şanţ corespunde unei linii care pleacă din conductul auditiv care pleacă din conductul auditiv extern pe sub unghiul mandibulei extern pe sub unghiul mandibulei spre osul hioid. spre osul hioid.

Partea cervicală a primului şanţ Partea cervicală a primului şanţ se închide prin coalescenţă, iar se închide prin coalescenţă, iar restul rămâne permeabil, restul rămâne permeabil, formează trompa lui Eustache şi formează trompa lui Eustache şi conductul auditiv extern. conductul auditiv extern.

Persistenţa şanţului se traduce Persistenţa şanţului se traduce sub forma unei fistule cu sub forma unei fistule cu deschidere sub unghiul deschidere sub unghiul mandibulei. mandibulei.

Cel de-al doilea arc branhial se alungeşte Cel de-al doilea arc branhial se alungeşte mult spre exterior şi acoperă ca un opercul mult spre exterior şi acoperă ca un opercul următoarele arcuri.următoarele arcuri.

Şanţul al doilea corespunde unei linii ce Şanţul al doilea corespunde unei linii ce pleacă din foseta faringiană a lui pleacă din foseta faringiană a lui Rosenmuller la marginea anterioară şi Rosenmuller la marginea anterioară şi distală a sternocleidomastoidianului.distală a sternocleidomastoidianului.

Închiderea lui incompletă determină o Închiderea lui incompletă determină o fistulă cu traiect lung, din faringe până fistulă cu traiect lung, din faringe până aproape de baza gâtului.aproape de baza gâtului.

Fistulele şi chisturile derivate din primul şanţ sunt Fistulele şi chisturile derivate din primul şanţ sunt rare. rare.

Clinic apare o fistulă şi mai rar un chist localizat Clinic apare o fistulă şi mai rar un chist localizat sub unghiul mandibulei sau ceva mai anterior. sub unghiul mandibulei sau ceva mai anterior.

Chistul are dimensiuni mici, este alungit, renitent Chistul are dimensiuni mici, este alungit, renitent şi cu timpul se poate infecta şi fistuliza. şi cu timpul se poate infecta şi fistuliza.

De reţinut că atât fistulele, cât şi chisturile De reţinut că atât fistulele, cât şi chisturile primului şanţ branhial comunică prin traiect primului şanţ branhial comunică prin traiect fistulos cu conductul auditiv extern.fistulos cu conductul auditiv extern.

Acest lucru trebuie avut în vedere în timpul Acest lucru trebuie avut în vedere în timpul tratamentului chirurgical. Traiectul fistulos trebuie tratamentului chirurgical. Traiectul fistulos trebuie extirpat în totalitate, în aşa fel încât nervul facial să extirpat în totalitate, în aşa fel încât nervul facial să nu fie lezat.nu fie lezat.

Fistulele şi chisturile derivate din al doilea şanţ branhial sunt de Fistulele şi chisturile derivate din al doilea şanţ branhial sunt de 5-6 ori mai frecvente decât cele din primul şanţ.5-6 ori mai frecvente decât cele din primul şanţ.

Pot fi uni- sau bilaterale şi se situează pe marginea anterioară Pot fi uni- sau bilaterale şi se situează pe marginea anterioară a sternocleidomastoidianului, în treimea sa inferioară aproape a sternocleidomastoidianului, în treimea sa inferioară aproape de furculiţa sternală. de furculiţa sternală.

Şi la acest nivel fistulele sunt mai frecvente decât formaţiunile Şi la acest nivel fistulele sunt mai frecvente decât formaţiunile chistice. chistice.

Orificiul extern al fistulei este adesea de dimensiuni mici, rotund Orificiul extern al fistulei este adesea de dimensiuni mici, rotund sau ascuns într-o fosetă.în cele mai multe cazuri. Prin acest sau ascuns într-o fosetă.în cele mai multe cazuri. Prin acest orificiu se elimină intermitent picături de lichid clar sau lăptos.orificiu se elimină intermitent picături de lichid clar sau lăptos.

Tracţiunea exercitată pe fistulă evidenţiază o coardă fibroasă Tracţiunea exercitată pe fistulă evidenţiază o coardă fibroasă subtegumentară in conexiune cu hioidul ce se poate palpa subtegumentară in conexiune cu hioidul ce se poate palpa până aproape de unghiul mandibulei, unde se îndreaptă spre până aproape de unghiul mandibulei, unde se îndreaptă spre faringe. faringe.

La deglutiţie întreg traiectul este tractionat de osul hioid. La deglutiţie întreg traiectul este tractionat de osul hioid.

Traiectul fistulos se poate evidenţia prin fistulografie cu lipiodol.Traiectul fistulos se poate evidenţia prin fistulografie cu lipiodol.

CTCT

Chisturile au o simptomatologie săracă, apărând ca formaţiuni Chisturile au o simptomatologie săracă, apărând ca formaţiuni tumorale elastice , nereductibile , mobile. În evoluţie , pot tumorale elastice , nereductibile , mobile. În evoluţie , pot fistuliza, sau se pot infecta ducând la supuraţie.fistuliza, sau se pot infecta ducând la supuraţie.

Fistulele şi chisturile pot fi bine tolerate mai mulţi ani. În general Fistulele şi chisturile pot fi bine tolerate mai mulţi ani. În general însă, cu timpul se infectează, fapt ce complică ulterior însă, cu timpul se infectează, fapt ce complică ulterior tratamentul chirurgical.tratamentul chirurgical.

Tratamentul este chirurgical şi presupune extirparea întregului Tratamentul este chirurgical şi presupune extirparea întregului traiect fistulos, până la faringe. traiect fistulos, până la faringe.

Având în vedere lungimea traiectului şi evitarea unei incizii Având în vedere lungimea traiectului şi evitarea unei incizii longitudinale inestetice, se recomandă două incizii transversale longitudinale inestetice, se recomandă două incizii transversale etajate. etajate.

Tratamentul chirurgical trebuie executat înainte de a se Tratamentul chirurgical trebuie executat înainte de a se produce un puseu inflamator.produce un puseu inflamator.

În caz de supuraţie se practică incizia şi drenajul colecţiei, În caz de supuraţie se practică incizia şi drenajul colecţiei, urmând ca intervenţia radicală să se efectueze la 2-3 luni de la urmând ca intervenţia radicală să se efectueze la 2-3 luni de la stingerea fenomenelor inflamatorii.stingerea fenomenelor inflamatorii.

Fistule şi chisturi cervicale medianeFistule şi chisturi cervicale medianeEste vestigiu embrionar al canalului tireoglos.Este vestigiu embrionar al canalului tireoglos.

Canalul tireoglos (Bochdalek) este o formaţiune Canalul tireoglos (Bochdalek) este o formaţiune embrionară tranzitorie ce uneşte baza limbii (foramen embrionară tranzitorie ce uneşte baza limbii (foramen caecum) cu glanda tiroidă.caecum) cu glanda tiroidă.

Dacă o mică porţiune nu se obliterează, din acest loc se Dacă o mică porţiune nu se obliterează, din acest loc se va forma ulterior un chist. Din vestigiile acestui canal apar va forma ulterior un chist. Din vestigiile acestui canal apar cele mai frecvente chisturi ale regiunii cervicale.cele mai frecvente chisturi ale regiunii cervicale.

Chistul îşi are sediul strict pe linia mediană a gâtului, Chistul îşi are sediul strict pe linia mediană a gâtului, deasupra cartilajului tiroid, între hioid şi glanda tiroidă.deasupra cartilajului tiroid, între hioid şi glanda tiroidă.

Este relativ fixat la osul hioid prin traiectul său fistulos, ce Este relativ fixat la osul hioid prin traiectul său fistulos, ce se deschide în foramen caecum. se deschide în foramen caecum.

Chistul conţine un lichid mucos, filant. Chistul conţine un lichid mucos, filant.

Traiectul fistulos trece obişnuit sub osul hioid. Traiectul fistulos trece obişnuit sub osul hioid.

Chistul nu aderă la tegument, dacă nu este inflamat. Chistul nu aderă la tegument, dacă nu este inflamat.

Având dimensiuni mici şi fiind bine tolerat, tratamentul se Având dimensiuni mici şi fiind bine tolerat, tratamentul se neglijează adesea până survine infecţia chistului. neglijează adesea până survine infecţia chistului.

Procesele inflamatorii repetate duc cu siguranţă la fistulizare Procesele inflamatorii repetate duc cu siguranţă la fistulizare intermitentă sau permanentă. intermitentă sau permanentă. Tratamentul este chirurgical. Tratamentul este chirurgical.

Intervenţia este recomandabil să se facă înainte de a se Intervenţia este recomandabil să se facă înainte de a se produce infecţia chistului. produce infecţia chistului.

În timpul fazelor inflamatorii, operaţia trebuie evitată, deoarece În timpul fazelor inflamatorii, operaţia trebuie evitată, deoarece recidiva survine de regulă.recidiva survine de regulă.

Cu ocazia intervenţiei, chistul şi traiectul său fistulos trebuie Cu ocazia intervenţiei, chistul şi traiectul său fistulos trebuie extirpate până la baza limbii. extirpate până la baza limbii.

Acest lucru este posibil numai dacă se rezecă partea centrală a Acest lucru este posibil numai dacă se rezecă partea centrală a osului hioid.osului hioid.

Adenopatiile acute cervicaleAdenopatiile acute cervicaleInfecţiile acute ale ganglionilor cervicali apar relativ Infecţiile acute ale ganglionilor cervicali apar relativ frecvent la copii, mai ales până la vârsta de 3-4 ani. frecvent la copii, mai ales până la vârsta de 3-4 ani.

Adenitele sunt secundare unor infecţii bacteriene cu Adenitele sunt secundare unor infecţii bacteriene cu punct de plecare bucofaringian sau derivând din plăgi punct de plecare bucofaringian sau derivând din plăgi infectate ale extremităţii cefalice. infectate ale extremităţii cefalice.

În funcţie de teritoriile afectate, apar diferite localizări În funcţie de teritoriile afectate, apar diferite localizări ganglionare. ganglionare.

Astfel, leziunile bucodentare dau adenite Astfel, leziunile bucodentare dau adenite submandibulare, infecţiile faringiene afectează lanţul submandibulare, infecţiile faringiene afectează lanţul ganglionilor jugulari laterocervicali, plăgile infectate ale ganglionilor jugulari laterocervicali, plăgile infectate ale pielii capului determină adenite cervicale posterioare pielii capului determină adenite cervicale posterioare şi retroauriculare. şi retroauriculare.

11..Adenoflegmonul submandibularAdenoflegmonul submandibular

este cea mai frecventă adenită a copilului. este cea mai frecventă adenită a copilului.

Clinic, în regiunea submandibulară apare o tumefiere Clinic, în regiunea submandibulară apare o tumefiere dureroasă, însoţită de febră 38-40dureroasă, însoţită de febră 38-40C. C.

În zilele următoare procesul inflamator se extinde şi În zilele următoare procesul inflamator se extinde şi devine fluctuant, iar tegumentul se înroşeşte . devine fluctuant, iar tegumentul se înroşeşte .

Fără tratament, evoluează spre necroză şi fistulizare.Fără tratament, evoluează spre necroză şi fistulizare.

2.Adenoflegmonul laterocervical2.Adenoflegmonul laterocervical

situat înapoi şi sub unghiul mandibulei, este mai puţin situat înapoi şi sub unghiul mandibulei, este mai puţin frecvent. frecvent.

Are o evoluţie mai lentă şi este parţial mascat de Are o evoluţie mai lentă şi este parţial mascat de marginea anterioară a muşchiului marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidian. sternocleidomastoidian.

Tumefacţia este mai redusă, iar fluctuenţa mai greu Tumefacţia este mai redusă, iar fluctuenţa mai greu perceptibilă,fiind situat mai profund. perceptibilă,fiind situat mai profund.

Febra şi modificările locale celsiene pledează pentru Febra şi modificările locale celsiene pledează pentru un proces inflamator un proces inflamator

Diagnosticul diferenţialDiagnosticul diferenţial

se face cu adenitele cronice şi cu chisturile se face cu adenitele cronice şi cu chisturile branhiogenice. branhiogenice.

Toate aceste afecţiuni au istoric mai lung, Toate aceste afecţiuni au istoric mai lung, lipsit de semnele inflamaţiei acute. lipsit de semnele inflamaţiei acute.

TratamentTratamentAdenoflegmonul submandibular în faza de debut poate Adenoflegmonul submandibular în faza de debut poate beneficia de tratamentul cu antibiotice. beneficia de tratamentul cu antibiotice.

Se observă însă adesea că ,deşi supuraţia nu mai apare, Se observă însă adesea că ,deşi supuraţia nu mai apare, nu se ajunge nici la vindecare. Ganglionul rămâne indurat nu se ajunge nici la vindecare. Ganglionul rămâne indurat şi hipertrofiat vreme îndelungată. şi hipertrofiat vreme îndelungată.

Prin urmare, tratamentul cu antibiotice, ca să fie eficient, Prin urmare, tratamentul cu antibiotice, ca să fie eficient, trebuie instituit cât mai precoce. trebuie instituit cât mai precoce.

În caz contrar este recomandabil să se renunţe la În caz contrar este recomandabil să se renunţe la antibiotice şi să aşteptăm 2-3 zile faza de abcedare.antibiotice şi să aşteptăm 2-3 zile faza de abcedare.

Abcesul constituit necesită însă evacuare. Abcesul constituit necesită însă evacuare.

Se incizează tegumentul şi apoi se pătrunde cu o pensă Se incizează tegumentul şi apoi se pătrunde cu o pensă boantă spre ganglionul abcedat. Se evită astfel leziunea boantă spre ganglionul abcedat. Se evită astfel leziunea arterei facialearterei faciale

Adenoflegmonul laterocervical în prima fază se Adenoflegmonul laterocervical în prima fază se tratează cu antibiotice. tratează cu antibiotice.

Dacă vindecarea nu se obţine, trebuie să se renunţe şi Dacă vindecarea nu se obţine, trebuie să se renunţe şi în acest caz la antibiotice. în acest caz la antibiotice.

În faza de abcedare cu fluctuenţă profundă palpabilă În faza de abcedare cu fluctuenţă profundă palpabilă se recomandă tratamentul chirurgical.se recomandă tratamentul chirurgical.

Având în vedere localizarea mai profundă a abcesului, Având în vedere localizarea mai profundă a abcesului, în vecinătatea vaselor mari cervicale, se impune în vecinătatea vaselor mari cervicale, se impune anestezia generală.anestezia generală.

Incizia transversală limitată este necesară din motive Incizia transversală limitată este necesară din motive estetice.estetice.

După secţionarea tegumentului şi fasciei cervicale După secţionarea tegumentului şi fasciei cervicale superficiale se pătrunde spre abces cu pensa boantă, superficiale se pătrunde spre abces cu pensa boantă, spre a evita producerea de leziuni ale vaselor spre a evita producerea de leziuni ale vaselor sanguine. sanguine.

După evacuare, drenajul poate fi asigurat cu meşă După evacuare, drenajul poate fi asigurat cu meşă pentru 1-2 zile. pentru 1-2 zile.

Trebuie acordată o atenţie deosebită în cazul inciziei Trebuie acordată o atenţie deosebită în cazul inciziei adenoflegmonului parotidian (ganglionul Gerlach), adenoflegmonului parotidian (ganglionul Gerlach), situat înapoia unghiului mandibulei. situat înapoia unghiului mandibulei.

După incizia transversală a tegumentului, se pătrunde După incizia transversală a tegumentului, se pătrunde cu pensa pentru a nu leza nervul facial sau ramurile cu pensa pentru a nu leza nervul facial sau ramurile sale.sale.

TORTICOLISULTORTICOLISUL

în scrierile antice. în scrierile antice.

poziţie vicioasă a capului şi a gâtului poziţie vicioasă a capului şi a gâtului

rotate într-o parte şi înclinate rotate într-o parte şi înclinate

cu mentonul orientat spre partea cu mentonul orientat spre partea sănătoasă.sănătoasă.

-laterodevierea extremitatii cefalice-laterodevierea extremitatii cefalice

-scleroza interstitiala a m. sterno-cleido--scleroza interstitiala a m. sterno-cleido-mastoidianmastoidian

-Congenital vs secundar (post-traumatic)Congenital vs secundar (post-traumatic)

Clasificarea torticolisului Clasificarea torticolisului CongenitalCongenital : :

-osos : malformaţii ale vertebrelor -osos : malformaţii ale vertebrelor cervicalecervicale

- muscular: retracţie musculară - muscular: retracţie musculară

Dobândit Dobândit : :

-cicatriceal,după arsuri şi supuraţii -cicatriceal,după arsuri şi supuraţii cervicalecervicale

- posttraumatic, după leziuni - posttraumatic, după leziuni osteoarticulare cervicaleosteoarticulare cervicale

-inflamator ( Grisel )-inflamator ( Grisel )

- în refluxul gastroesofagian ( sindromul - în refluxul gastroesofagian ( sindromul Sandifer)Sandifer)

- în tulburări de vedere sau de auz - în tulburări de vedere sau de auz unilateraleunilaterale

EtiopatogenieEtiopatogenie

Teoria malformatieiTeoria malformatieiAplazie/hipoplazie musculara congenitalaAplazie/hipoplazie musculara congenitala

Intereseaza si alte elemente ale fetei si gatuluiIntereseaza si alte elemente ale fetei si gatului

Hemiatrofia cranio-faciala = reflexe nociceptiveHemiatrofia cranio-faciala = reflexe nociceptive

Teoria traumaticaTeoria traumaticaIn viata intrauterina sau la nastereIn viata intrauterina sau la nastere

Nasteri pelvine, bazine distocice, etc.Nasteri pelvine, bazine distocice, etc.

Muschiul se scurteaza prin fibrozareMuschiul se scurteaza prin fibrozare

Coarda dura, scleroasa, dureaza 3 – 6 luniCoarda dura, scleroasa, dureaza 3 – 6 luni

Teoria inflamatorieTeoria inflamatorieInflamatii rino-faringiene cu limfangita si adenopatie cervicalaInflamatii rino-faringiene cu limfangita si adenopatie cervicala

Etiopatogenie-Etiopatogenie-teoria obstetricalăteoria obstetricală

traumatismul obstetrical, ce ar produce rupturi traumatismul obstetrical, ce ar produce rupturi ale fibrelor musculare, dar această boală apare ale fibrelor musculare, dar această boală apare şi la copiii născuţi prin cezariană ; şi la copiii născuţi prin cezariană ;

poate avea caracter familial şi de multe ori este poate avea caracter familial şi de multe ori este însoţită de alte malformaţii congenitale (teoria însoţită de alte malformaţii congenitale (teoria congenitală). congenitală).

Anatomie patologicăAnatomie patologicăLa noul născut cu această malformaţie, se observă, pe lângă La noul născut cu această malformaţie, se observă, pe lângă poziţia înclinată a capului şi scurtarea aparentă a muşchiului poziţia înclinată a capului şi scurtarea aparentă a muşchiului sternocleidomastoidian şi o formaţiune tumorală fermă, ovalară, sternocleidomastoidian şi o formaţiune tumorală fermă, ovalară, situată în masa musculară. situată în masa musculară.

Microscopic, este vorba de un proces de fibrozare a muşchiului Microscopic, este vorba de un proces de fibrozare a muşchiului sternocleidomastoidian. sternocleidomastoidian.

În jurul fibrelor musculare atrofiate există un ţesut îngroşat de În jurul fibrelor musculare atrofiate există un ţesut îngroşat de colagen şi fibroblaşti. Acest proces de fibrozare diferă ca colagen şi fibroblaşti. Acest proces de fibrozare diferă ca intensitate de la un fascicul muscular la altul şi poate cuprinde intensitate de la un fascicul muscular la altul şi poate cuprinde întreaga lungime a muşchiului. întreaga lungime a muşchiului.

La naştere aceste leziuni sunt deja constituite, ceea ce La naştere aceste leziuni sunt deja constituite, ceea ce dovedeşte că modificările sunt intrauterine. La copiii mai mari, dovedeşte că modificările sunt intrauterine. La copiii mai mari, fibroza progresează mai ales în spaţiile interfasciculare.fibroza progresează mai ales în spaţiile interfasciculare.

ClinicaClinica

La 10 – 12 zile dupa nastere, se La 10 – 12 zile dupa nastere, se palpeaza hematomul din teaca palpeaza hematomul din teaca muschiului = OLIVAmuschiului = OLIVA

Apoi, tabloul caracteristic:Apoi, tabloul caracteristic:

Atitudinea capuluiAtitudinea capuluiCapul este inclinatCapul este inclinatPavilionul urechii este mai Pavilionul urechii este mai

aproape de acromionul de partea bolnavaaproape de acromionul de partea bolnavaBarbia priveste partea Barbia priveste partea

sanatoasasanatoasaCorectarea este dificilaCorectarea este dificilaExagerarea atitudinii vicioase este Exagerarea atitudinii vicioase este

usoarausoara

ClinicaClinica

Coarda muscularaCoarda musculara este vizibila si se opune tentativelor de corectie este vizibila si se opune tentativelor de corectie

Asimetria cranio-facialaAsimetria cranio-faciala

Aplatizarea fetei si craniului de partea bolnavaAplatizarea fetei si craniului de partea bolnava

Stergerea santurilor nazo-geniene si genio-palpebraleStergerea santurilor nazo-geniene si genio-palpebrale

Hipoirigatie – stanjenirea mecanica a circulatiei sauHipoirigatie – stanjenirea mecanica a circulatiei sau

- reflex, prin vasoconstrictie- reflex, prin vasoconstrictie

Compensarea atitudinii vicioaseCompensarea atitudinii vicioase

Ridicarea unui umar (apropierea celor doua capete de Ridicarea unui umar (apropierea celor doua capete de insertie a muschiului)insertie a muschiului)

Scolioza cervicalaScolioza cervicala

Flexia cu doua curburi a coloanei cervicale (Ombredanne)Flexia cu doua curburi a coloanei cervicale (Ombredanne)

SimptomatologieSimptomatologieÎn torticolis există o poziţie caracteristică permanentă. În torticolis există o poziţie caracteristică permanentă. Capul este înclinat spre umărul din partea interesată şi Capul este înclinat spre umărul din partea interesată şi rotat cu mentonul dirijat spre partea sănătoasă. rotat cu mentonul dirijat spre partea sănătoasă.

În plan sagital, faţa este mai ridicată decât regiunea În plan sagital, faţa este mai ridicată decât regiunea occipitală. occipitală.

Din cauza retracţiei muşchiului Din cauza retracţiei muşchiului sternocleidomastoidian, redresarea atitudinii nu se sternocleidomastoidian, redresarea atitudinii nu se poate obţine.poate obţine.

Cu ocazia manevrelor de redresare, se evidenţiază o Cu ocazia manevrelor de redresare, se evidenţiază o coardă musculară, mai vizibilă spre inserţia coardă musculară, mai vizibilă spre inserţia sternoclaviculară.sternoclaviculară.

Aspectul clinic al torticolisului diferă la nou-născut şi Aspectul clinic al torticolisului diferă la nou-născut şi sugar faţă de copilul mai mare. sugar faţă de copilul mai mare.

La nou-născuţi, părinţii observă o formaţiune La nou-născuţi, părinţii observă o formaţiune tumorală de 1-3 cm diametru în partea mijlocie a tumorală de 1-3 cm diametru în partea mijlocie a muşchiului sternocleidomastoidian.muşchiului sternocleidomastoidian.

La palpare formaţiunea tumorală este dură, are o La palpare formaţiunea tumorală este dură, are o formă alungită şi este nedureroasă. formă alungită şi este nedureroasă.

Înclinarea capului poate fi discretă sau poate lipsi. Înclinarea capului poate fi discretă sau poate lipsi.

Mai frecvent se observă o rotaţie a feţei de partea Mai frecvent se observă o rotaţie a feţei de partea opusă. opusă.

Evoluţia naturală a tumorii merge spre dispariţie în Evoluţia naturală a tumorii merge spre dispariţie în primele 6 luni. primele 6 luni.

La aproximativ 1/3 dintre cazuri, spre vârsta de La aproximativ 1/3 dintre cazuri, spre vârsta de 1 an se observă o fibrozare a muşchiului 1 an se observă o fibrozare a muşchiului comparativ cu partea opusă, dar fără alte comparativ cu partea opusă, dar fără alte semne de torticolis. semne de torticolis.

Unii dintre aceşti copii, aparent vindecaţi cu Unii dintre aceşti copii, aparent vindecaţi cu fibrozarea muşchiului, mai târziu, spre 4-6 ani, fibrozarea muşchiului, mai târziu, spre 4-6 ani, ajung la torticolis evident. ajung la torticolis evident.

Într-un procentaj de 10% tumora persistă încă Într-un procentaj de 10% tumora persistă încă de la vârsta de 1 an şi se însoţeşte de torticolis de la vârsta de 1 an şi se însoţeşte de torticolis manifest. manifest.

La copiii mai mari, torticolisul poate apărea la orice La copiii mai mari, torticolisul poate apărea la orice vârstă. vârstă.

Se pare însă că, în funcţie de gradul de fibrozare a Se pare însă că, în funcţie de gradul de fibrozare a muşchiului, în unele cazuri evoluţia este lentă şi muşchiului, în unele cazuri evoluţia este lentă şi manifestarea clinică apare tardiv, dupa 4-5 ani. manifestarea clinică apare tardiv, dupa 4-5 ani.

Torticolisul se însoţeşte de modificări faciale, ce Torticolisul se însoţeşte de modificări faciale, ce constau în hipotrofie de partea leziunii. constau în hipotrofie de partea leziunii.

Aceasta se corectează parţial în timp, după operaţie, Aceasta se corectează parţial în timp, după operaţie, la cazurile tratate precoce. la cazurile tratate precoce.

La cazurile neglijate se observă o scolioză cervicală La cazurile neglijate se observă o scolioză cervicală cu concavitate de partea torticolisului.cu concavitate de partea torticolisului.

la sugarul mic prin palparea tumorii în masa la sugarul mic prin palparea tumorii în masa sternocleidomastoidianului. sternocleidomastoidianului.

În cazurile în care tumora lipseşte, diagnosticul este mai În cazurile în care tumora lipseşte, diagnosticul este mai dificil. dificil.

prin palpare comparativă-existenţa fibrozei musculare şi prin palpare comparativă-existenţa fibrozei musculare şi redresarea poziţiei capului. redresarea poziţiei capului.

Cu ocazia manevrelor de redresare, făcute în sens Cu ocazia manevrelor de redresare, făcute în sens invers, se evidenţiază retracţia muşchiului care face invers, se evidenţiază retracţia muşchiului care face coardă sub tegument. coardă sub tegument.

La sugari, manevra este mai dificilă şi mai puţin evidentă. La sugari, manevra este mai dificilă şi mai puţin evidentă.

La copiii mari tumora lipseşte, dar retracţia muşchiului , La copiii mari tumora lipseşte, dar retracţia muşchiului , poziţia capului si asimetria fetei fac diagnosticul simplu. poziţia capului si asimetria fetei fac diagnosticul simplu.

DiagnosticulDiagnosticul

La sugari sub 6 luni există o incoordonare neuromusculară La sugari sub 6 luni există o incoordonare neuromusculară tranzitorie, care poate duce la înclinarea capului spre o parte.tranzitorie, care poate duce la înclinarea capului spre o parte.

De asemenea trebuie diferenţiat de torticolisul osos , unde De asemenea trebuie diferenţiat de torticolisul osos , unde examenul radiologic evidenţiază leziunile osteoarticulare, examenul radiologic evidenţiază leziunile osteoarticulare,

de torticolisul inflamator în care sunt prezente durerea vie şi de torticolisul inflamator în care sunt prezente durerea vie şi semnele infecţiei căilor respiratorii superioare, semnele infecţiei căilor respiratorii superioare,

de torticolisul de reflux care este însoţit de semnele esofagitei.de torticolisul de reflux care este însoţit de semnele esofagitei.

Diagnosticul diferenţialDiagnosticul diferenţial

Diagnostic diferentialDiagnostic diferential

T. traumaticT. traumaticExamenul clinic si radiologic precizeaza diagnosticulExamenul clinic si radiologic precizeaza diagnosticul

T. inflamator GriselT. inflamator GriselMai frecvent la fetite, dupa rino-faringite/interventie pentru vegetatii Mai frecvent la fetite, dupa rino-faringite/interventie pentru vegetatii adenoideadenoideRadiologic = luxatie/subluxatie atlas-axisRadiologic = luxatie/subluxatie atlas-axisMiscarile sunt imposibile/extrem de dureroaseMiscarile sunt imposibile/extrem de dureroase

T. de cauza cicatricialaT. de cauza cicatriciala (dupa arsuri, inflamatii cronice – (dupa arsuri, inflamatii cronice – TBC, interventii chirurgicale)TBC, interventii chirurgicale)

T. secundar afectiunilor oftalmologiceT. secundar afectiunilor oftalmologice (astigmatism)(astigmatism)

Diagnostic diferentialDiagnostic diferential

T. de cauza malformativa osoasaT. de cauza malformativa osoasaSdr. Klippel-Feil Sdr. Klippel-Feil

Malformatii vertebrale congenitaleMalformatii vertebrale congenitaleRegiunea cervicala este “scurta”Regiunea cervicala este “scurta”Miscarile sunt limitateMiscarile sunt limitateRadiologic: vertebre cuneiforme, sinostoze vertebraleRadiologic: vertebre cuneiforme, sinostoze vertebrale

Sdr. TurnerSdr. TurnerPterigium coliPterigium coli

Sindromul de coasta cervicalaSindromul de coasta cervicalaOmoplatul supraridicatOmoplatul supraridicat

T. de cauze distrofice osoaseT. de cauze distrofice osoase (tumori cu mieloplaxe, chiste (tumori cu mieloplaxe, chiste anevrismale)anevrismale)

– Radiologic: geoda multiseptata in vertebraRadiologic: geoda multiseptata in vertebra

T. de cauza tumorala benigna/malignaT. de cauza tumorala benigna/maligna

Torticolisul inflamator GrisselTorticolisul inflamator GrisselAceastă formă clinică specifică copiilor se produce Această formă clinică specifică copiilor se produce brusc, uneori în urma unei mişcări a capului . brusc, uneori în urma unei mişcări a capului .

Copilul acuză durere vie şi un blocaj antalgic al Copilul acuză durere vie şi un blocaj antalgic al mişcărilor capului pe care şi-l susţine cu mâinile. mişcărilor capului pe care şi-l susţine cu mâinile. Aceste acuze sunt precedate de semne de infecţie Aceste acuze sunt precedate de semne de infecţie nazofaringiană cu sau fără febră.nazofaringiană cu sau fără febră.

În majoritatea cazurilor evoluţia este favorabilă , spre În majoritatea cazurilor evoluţia este favorabilă , spre vindecare sub tratament. vindecare sub tratament.

Uneori evoluţia este complicată de apariţia unei Uneori evoluţia este complicată de apariţia unei osteoartrite atlantoaxoidiene, cu dislocări articulare şi osteoartrite atlantoaxoidiene, cu dislocări articulare şi compresiune bulbară.compresiune bulbară.

TratamentTratament Internare, imobilizare în colier 10-14 zile, Internare, imobilizare în colier 10-14 zile, până la dispariţia poziţiei vicioase, antibiotice, până la dispariţia poziţiei vicioase, antibiotice, antiinflamatorii şi decontracturante.antiinflamatorii şi decontracturante.

Torticolisul SandiferTorticolisul Sandifer

Se întâlneşte în cazul refluxului Se întâlneşte în cazul refluxului gastroesofagian, în herniile hiatale si malpoziţia gastroesofagian, în herniile hiatale si malpoziţia cardiotuberozitară. cardiotuberozitară.

Aciditatea sucului gastric provoacă o esofagită Aciditatea sucului gastric provoacă o esofagită peptică , care prin iritaţie poate cauza un peptică , care prin iritaţie poate cauza un torticolis.torticolis.

Tratamentul acestui tip de torticolis este cel al Tratamentul acestui tip de torticolis este cel al refluxului gastroesofagian.refluxului gastroesofagian.

S.Klippel-FeilS.Klippel-Feil

Sdr. Turner (45,X) – Pterigium ColliSdr. Turner (45,X) – Pterigium Colli

Evolutie si tratamentEvolutie si tratament

Hipotrofie accentuata a hemifetei respectiveHipotrofie accentuata a hemifetei respective

Coarda fibroasa scurta, inextensibila a Coarda fibroasa scurta, inextensibila a muschiuluimuschiului

Modificari caracteristice vertebraleModificari caracteristice vertebrale

TratamentTratamentConservatorConservator

Chirurgical Chirurgical

Tratament conservatorTratament conservator

Nou-nascut, sugar si copil 3-4 Nou-nascut, sugar si copil 3-4 aniani

Masaje blande, elongatii Masaje blande, elongatii zilnice, zilnice,

aplicarea de aparate aplicarea de aparate ortopedice de redresare a ortopedice de redresare a capului (guler Schantz, Lamy)capului (guler Schantz, Lamy)

Tratament chirurgicalTratament chirurgical

Antilus – tenotomie subcutanataAntilus – tenotomie subcutanata

Tenotomia in plaga operatorieTenotomia in plaga operatorie

Obisnuit, dupa 1 an pana la 2 – 3 ani; 3 – 4 aniObisnuit, dupa 1 an pana la 2 – 3 ani; 3 – 4 aniProceduri de recuperareProceduri de recuperare

– Tenotomia polara inferioaraTenotomia polara inferioara – Sectiunea insertiei sternale si claviculareSectiunea insertiei sternale si claviculare– Sectiunea pielosului, fascia cervicala superficiala si mijlocieSectiunea pielosului, fascia cervicala superficiala si mijlocie

– Interventie incompleta = recidivaInterventie incompleta = recidiva

TratamentTratament

Postoperator Postoperator Imobilizarea in aparat gipsat (Minerva) sauImobilizarea in aparat gipsat (Minerva) sau guler guler Schantz, in pozitie de hipercorectie, 3 saptamaniSchantz, in pozitie de hipercorectie, 3 saptamaniRecuperareRecuperare

Daca varsta copilului este mai mare Daca varsta copilului este mai mare Tenotomia bipolara Tenotomia bipolara

RecidivaRecidiva– Reinterventie dupa 1 anReinterventie dupa 1 an

Alte metodeAlte metodeAlungirea tendonului, tenoplastia FoederlAlungirea tendonului, tenoplastia Foederl

TratamentTratamentÎn decursul timpului, la sugari au fost încercate diferite În decursul timpului, la sugari au fost încercate diferite tratamente conservatoare, care nu şi-au dovedit eficienţa. tratamente conservatoare, care nu şi-au dovedit eficienţa.

Se recomandă totuşi mişcări pasive de redresare a capului şi Se recomandă totuşi mişcări pasive de redresare a capului şi alternarea poziţiei culcate pe ambele părţi, precum şi alternarea poziţiei culcate pe ambele părţi, precum şi poziţionarea copilului în pat cu partea bolnavă spre anturaj.poziţionarea copilului în pat cu partea bolnavă spre anturaj.

Dacă torticolisul nu dispare până la vârsta de 1 an, se Dacă torticolisul nu dispare până la vârsta de 1 an, se recomandă intervenţia chirurgicală. recomandă intervenţia chirurgicală.

La copiii mici, aceasta constă în secţionarea tendoanelor La copiii mici, aceasta constă în secţionarea tendoanelor distale ale muşchiului sternocleidomastoidian. distale ale muşchiului sternocleidomastoidian.

La copiii mai mari, este necesară dezinserţia bipolară a La copiii mai mari, este necesară dezinserţia bipolară a muşchiului sau cu rezultate şi mai bune, se face secţiune muşchiului sau cu rezultate şi mai bune, se face secţiune musculară mediană. musculară mediană.

Adeseori este necesară şi secţionarea fasciei cervicale Adeseori este necesară şi secţionarea fasciei cervicale pentru a putea redresa poziţia capului.pentru a putea redresa poziţia capului.