1
Academia de Studii Economice București
Facultatea Economie Agroalimentară și a Mediului
PROIECT ECONOMIC
Îndrumător,
Prof.univ.dr. Popescu Gabriel
Student
Lazăr Marius Florin
An 3, seria B, grupa 1324
-București 2011-
2
Academia de Studii Economice București
Facultatea Economie Agroalimentară și a Mediului
Analiza diagnostic la
S.C. Agro Invest S.R.L.
Turnu Măgurele, Teleorman
Îndrumător,
Prof.univ.dr. Popescu Gabriel
Student
Lazăr Marius Florin
An 3, seria B, grupa 1324
-București 2011-
3
Cuprins 1. Prezentarea firmei .................................................................................................................................... 4
1.1. Date generale ..................................................................................................................................... 4
1.2. Date specifice activităţii ..................................................................................................................... 4
2. Sistemul de managment practicat ............................................................................................................ 8
3. Piața și marketingul firmei ...................................................................................................................... 10
3.1. Piața de aprovizionare ..................................................................................................................... 10
3.2. Piața de desfacere ............................................................................................................................ 11
3.3. Mixul de marketing .......................................................................................................................... 12
4. Situația financiar-patrimonială ............................................................................................................... 13
4.1 Situația activelor pe componente și în dinamică .............................................................................. 14
4.2 Situația pasivelor pe componente și în dinamică ............................................................................. 19
5. Analiza rezultatelor economico-financiare ............................................................................................. 23
5.1. Producția fizică, producția marfă și rentabilitatea pe produs ......................................................... 23
5.2. Analiza cheltuielilor și veniturilor..................................................................................................... 25
5.3 Principalii indicatori economico-financiari ....................................................................................... 29
6.Proiectarea activității viitoare. ................................................................................................................. 32
6.1.Delimitarea pieţei de desfacere ........................................................................................................ 32
6.2.Programul de producţie la S.C. AGRO INVEST SRL ............................................................................ 33
6.3 Propuneri: ......................................................................................................................................... 39
7. Bibliografie .............................................................................................................................................. 40
4
1. Prezentarea firmei
1.1. Date generale
Firma supusă spre analiză, societatea comercială SC AGRO INVEST SRL a fost
înfiinţată în anul 2000, fiind constituită şi funcţionând în baza dispoziţiilor legii nr. 31/1990,
republicată, lege ce reglementează funcţionarea societăţilor comerciale, statutul, contractul de
societate şi actele adiţionale perfectate ulterior.
Din punct de vedere juridic, societatea SC AGRO INVEST SRL are forma de societate
cu răspundere limitată, amplasamentul societăţii fiind în municipiul Turnu Măgurele, strada
Alexandriei, numărul 4, judeţul Teleorman. Sediul social al SC AGRO INVEST SRL se află pe
strada Chimiei, numărul 9, municipiul Turnu Măgurele, judeţul Teleorman, cod poştal : 145200,
telefon/fax :+40. 0247/ 417416.
Profilul principal de activitate ține de cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor
leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase – 0111, forma de proprietate:
proprietate privată a SC AGRO INVEST SRL cu sediul în municipiul Turnu Măgurele, str.
Chimiei, bl. G9, ap. 10, parter, judeţ Teleorman.
Regimul de lucru al angajaților este de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână şi sezonier în timpul
campaniilor agricole 10-14 ore/zi, 255 zile/an.
1.2. Date specifice activităţii
a) Activitatea desfăşurată:
1.Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de
seminţe oleaginoase (cod CAEN 0111):
Societatea cultivă plante prăşitoare şi păioase ( grâu, orz, rapiţă, floarea-soarelui, porumb,
soia, muştar) folosind utilaje proprii.
2. Activităţi auxiliare pentru producţia vegetală (cod CAEN 0161):
Executarea tratamentelor fitosanitare cu substanţe cu toxicitate redusă din grupele III-IV.
3. Comerţ cu ridicata al produselor chimice (cod CAEN 4675):
La comercianţii şi distribuitori intermediari, dacă aceştia deţin autorizaţie de
comercializare
La prestatorii de tratamente fitosanitare autorizaţi, dacă aceştia deţin autorizaţia pentru
prestare de servicii cu produse de uz fitosanitar
5
La producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, indiferent de tipul de proprietate şi
de forma de organizare, în vederea utilizării pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi
buruienilor pe terenurile pe care le deţin şi pentru care nu este necesară nici o autorizaţie
specială de cumpărare şi utilizare.
b) Localitățile în care se desfășoară activitatea de bază:
Municipiul Turnu Măgurele: sediul social al firmei;
amplasamentul( garaje pentru mașinile și utilajele agricole; depozite pentru materii
prime, îngrășăminte și pesticide; depozozite cereale );
suprafață arendată în lucru: aprox. 645 ha;
distanța de la București: 130 km.
Comuna Lunca:
garaj pentru mașini agricole (la 4-5 Km distanță de centrul exploatației agricole);
suprafață arendată în lucru: 993 ha;
distanța de la București: 142 km(+ 4 km drum de țară până în centrul
exploatației).
Comuna Ciuperceni:
suprafață arendată în lucru: 126 ha;
distanța de la București: 135 km.
Comuna Islaz:
suprafață arendată în lucru: 6 ha;
încercare de dezvoltare a afacerii în această comună;
distanța de la București: 144 km.
Societatea este arendaș de terenuri agricole în baza legii 16/1994, cu modificările şi
completările ulterioare, având în lucru aproximativ 2000 de hectare de teren, utilizate doar în
scopuri agricole. Suprafața însumează terenuri din vecinătatea municipiului Turnu Măgurele și
din comune aflate la câțiva km distanță : Lunca, Ciuperceni, Islaz, acest lucru permițând totuși o
utilizare eficientă a mijloacelor tehnice de care dispune întreprinderea deoarece deplasarea lor
către parcelele aflate în lucru se face cu costuri mici.
Dezavantajul major în cazul de față este că firma suportă cheltuieli ridicate cu plata
arendei către proprietarii de terenuri. Există șansa ca pe viitor, firma să ajungă proprietar de
terenuri în condițiile în care piața funciară ar avea mai multă flexibilitate iar resursele financiare
ar permite achiziționarea lor. În acest caz, profitabilitatea activității ar crește considerabil.
6
Conform contractului de arendă (anexa 1), plata arendei în natură se face imediat după
recoltarea culturii dar nu mai târziu de 45 de zile. Produsul livrat de arendaş trebuie să
corespundă din punctul de vedere al calităţii. Ca alternativă, plata arendei în bani se face la un
preţ stabilit prin înţelegerea părţilor în maxim 45 de zile de la data recoltării culturii1.
Nivelul arendei este stabilit la 600-700 kg de grâu /ha sau contravaloarea în bani și nu
poate fi modificat de arendaş ca urmare a unor pierderi datorate unor factori naturali (calamităţi).
c) Înzestrarea tehnică
Potrivit datelor înregistrate în contabilitate la 31.12.2009, firma a prestat
servicii și lucrări agricole în valoare de 265375. 48 lei, adică 7.95% din cifra de afaceri, o sumă destul
de frumoasă ceea ce demonstrează că firma reușește să își lucreze singură pământurile arendate și în plus
să folosească utilajele sale contra cost pentru clienții care nu au utilaje sau care la un moment dat
înregistrează un deficit din punct de vedere tehnologic ce le-ar putea afecta producția agricolă.
Societatea are tractoare şi maşini agricole, mijloace de transport,etc. în proprietate. Principalele
echipamente și mașini aflate în dotare sunt:
combine recoltat cereale – 2 buc;
tractoare CASE- 2 buc;
tractoare U650 – 5 buc;
U700- 2 buc;
U445 – 1buc;
semănători-4 buc;
discuri- 4 buc;
pluguri cu 5 trupiţe- 2 buc;
pluguri cu 3 trupiţe- 3 buc;
combinatoare- 2 buc;
cultivatoare- 2 buc;
maşini şi instalaţii de erbicidat- 4 buc;
remorcă cereale Giliberet de 16 to-1 buc;
autoutilitare- 3 buc;
autoturisme – 2 buc.
În anul 2006, cu ajutorul programului SAPARD, societatea a achiziționat următoarele
utilaje:
COMBINA CASE CT 610;
TRACTOR CASE MXM 190;
HEADER CEREALE 6M CASE;
REMORCA CEREALE GILIBERT PROFI;
GRAPA DISC VADERSTAD CR500;
1 Extras din modelul de contract de arendă.
7
SEMANATOARE MONOSEM NG+8;
SEMANATOARE VADERSTAD RD 400C;
CULEGATOR PORUMB GERINGHOFF;
CARUCIOR PT.HEADER CEREALE.
Aceste investiții au constituit o schimbare de macaz în strategia firmei și un pas mare
spre dezvoltarea acesteia, contrinuind la o creștere a productivității utilajelor și a productivității
muncii.
d) Numărul de salariați
La înființare, în anul 2000 societatea avea un singur angajat. Societatea s-a dezvoltat
rapid, astfel că la nivelul anului 2009 înregistra un număr de 16 angajați.
Grafic 1: Evoluția numărului de salariați
Sursa: informații furnizate de societate
Numărul maxim de angajați a fost atins în anul 2008 (24), criza din economie declanșată
la sfârșitul aceluiași an urmând să conducă la luarea deciziei de reducere cu 33% a personalului.
8
2. Sistemul de managment practicat
Societatea are la momentul actual un număr de 16 angajați, împărțiți pe două
departamente: economic și de producție. Societatea este condusă de un administrator(manager
general) sub care sunt direct subordonați economistul șef, inginerul agronom și magazionerul.
Grafic 2: Strcutura organizatorică
Sursa: informații furnizate de societate
Managerul general: al societăţii este cel care hotărăşte direcţia spre care se îndreaptă
firma: Stabileste obiectivele generale ale firmei;
Aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli (BCV) şi rectificările acestuia;
Identifică noi oportunităţi de afaceri;
Reprezintă firma în relaţiile protocolare cu furnizorii, clienţii şi alte organizaţii cu
impact real/potenţial asupra rezultatelor firmei;
Asigură managementul firmei;
Asigură reţeaua de relaţii necesară dezvoltării activităţii firmei.
Economistul șef:
Organizează, îndrumă, conduce, controlează şi răspunde de desfăşurarea în mod
eficient a activităţii financiar-contabile a societăţii în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare;
Manager general
Departamentul economic
Economist șef
Tehnician Economist
Dapartamentul de producție
Inginer agronom
Tractoriști
Magazioner
Paznici
9
Răspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la începutul activităţii,
cel puţin odată pe an, pe parcursul funcţionării sale, în orice situaţii prevăzute de lege
şi de câte ori managerul general al societăţii o cere;
Răspunde de îndeplinirea oricăror altor sarcini prevăzute de Legea contabilităţii
82/1991, de regulamentul de aplicare a acesteia, precum şi de celelalte reglementări
legale în vigoare, pe linie economică şi financiar-contabilă;
Inginerul agronom:
Urmăreşte obţinerea unor producţii performante prin îmbunătăţirea procedurilor
tehnologice;
Realizează studii ale mediului pentru a ţine sub control dăunătorii şi plantele parazite
şi pentru a proteja solul (pământul) şi apa;
Studiază şi aplică diferite metode ştiinţifice pentru obţinerea unor recolte valoroase,
atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ;
Proiectează şi/sau coordonează testarea echipamentelor şi maşinilor necesare
agriculturii;
Estimează materialele necesare şi face demersurile procurării lor;
Magazionerul:
Asigură gestiunea fizică a stocului de marfă;
Introduce marfa în stoc în baza documentelor de intrare;
Asigură mișcarea stocurilor;
Expediază marfa către clienți.
Tractoriștii (7 angajați) :
Execută muncile agricole (arat, semănat, recoltat etc.);
Asigură transportul materiilor prime și a produselor recoltate(grâu, orz, porumb,
floarea-soarelui);
Întreține și repară tractorul/utilajul.
Paznicii (4 angajați) :
Asigură paza clădirilor și utilajelor;
Comunică conducerii posibilele tentative de efracție;
Asigură curățenia în incinta curții;
Menține legătura cu instituțiile care asigură utilități generale;
Sistemul de management practicat este unul ierarhic, ceea ce asigură o mai bună
coodonare a activității societății. Piramida ierarhică este formată din 3 niveluri, managerul
general având un control puternic asupra angajaților, datorită dimensiunilor reduse ale
întreprinderii. Un avantaj al acestui sistem este acela că firma are un singur om cu funcție de
conducere, restul fiind angajați implicați atât la nivel decizional cât și de execuție (inginerul și
economistul) sau numai de execuție (tractoriști, paznici, magazioner).
10
3. Piața și marketingul firmei
3.1. Piața de aprovizionare
S.C. Agro Invest S.R.L. Turnu Măgurele are relații stabile cu diferiți furnizori de pe raza
județului Teleorman și din apropriere de București. Un avantaj foarte mare în cazul firmei de față
este apropierea de București, o piață foarte bine structurată și diversificată în ceea ce privește
imputurile de materii prime și materiale pentru fermele agricole.
Denumirea Furnizorului Furnizor de : Rulaj an 2009 (lei) % din total furnizori
SC EUROTEL SRL îngrăşăminte 454060 15.85%
SC ROSU I & G SRL carburanţi 335723 11.72%
SC AGROPLANT SRL erbicide 166689 5.82%
SC SELS AGRO SRL seminţe 295011 10.30%
Alți furnizori
1612978 56.31%
Principalul furnizor este S.C. EUROTEL S.R.L., firmă ce se ocupă cu furnizarea de
îngrașăminte chimice la nivel de județ. Deosebit de important pentru firmă este achiziționarea de
carburanți de la SC ROSU I G SRL și semințe de la SC SELLS AG|RO SRL. Structura
furnizorilor se potrivește oarecum cu importanța imputurilor necesare realizării producției și cu
structura cheltuielilor materiale.
Grafic 1: Situația furnizorilor pe anul 2009
Sursa: date furnizate de firmă
11
Astfel pe anul 2009, firma a rulat 2864461 lei spre conturile furnizorilor, din care cea mai
mare pondere a avut-o S.C. EUROTEL S.R.L (16%), S.C. ROSU I G S.R.L (12%), S.C. SELS
AGRO S.R.L(10 %).
3.2. Piața de desfacere
Firma are parteneriate cu clienți importanți la nivel național ceea ce asigură succesul
acesteia în ceea ce privește vânzarea producției obținute. Mai mult, experiența antreprenorială a
administratorului societății și relațiile stabile cu parteneri de afaceri de talie mare asigură o
evoluție bună pentru S.C. Agro Invest S.R.L.
Denumirea clientului Rulaj an 2009(lei) % din total clienţi
SC EUROSILOZ SA 369642 10.56%
SC CARGILL SRL 551895 15.77%
SC PREMIVET SA 209305 5.98%
VA INTERTRADING SRL 478399 13.67%
SC AGRICOVER SRL 158757 4.53%
Alți clienți 3504570 49.49%
Grafic 2: Principalii clienți
Sursa: date furnizate de firmă
7%10% 4%
9%
3%
67%
Principalii clienți
SC EUROSILOZ SA SC CARGILL SRL SC PREMIVET SA
VA INTERTRADING SRL SC AGRICOVER SRL Alți clienți
12
Cel mai important client este S.C. Cargill S.A., unul dintre cei mai mari actori pe piața
cerealelor și a alimentelor din țara noastră și un puternic retailer în acest domeniu. Acestuia i se
atibuie 10 procente din structura producției vândute. Un alt client important este VA
INTERTRADING S.R.L(10% din rulajul pe 2009), urmat de o societate teleormăneană S.C.
Eurosiloz S.A.
Restul clienților este constituit din fabricile de pâine, morile de grâu, alți producători
agricoli existenți în județ și în regiune.
3.3. Mixul de marketing
Politica de produs. Societatea urmărește să cultive plante și cereale care să aibă o
valoare adăugată ridicată. Prin politica de produs se urmărește obținerea unor producții cât mai
valoroase, prin stabilirea unor planuri de cultură cât mai bine structurate și eficiente.
Politica de preț ține aici în special de perioada anului în care se face vânzarea propriu-
zisă a recoltei. Managerul firmei urmărește în acest fel să vândă o mare parte din producție
imediat după recoltare, pentru a-și plăti obligațiile față de furnizori. De aceea va accepta de cele
mai multe ori un preț mic de la clienții de talie mare. O parte din producție o depozitează în
silozurile proprii ceea ce îi conferă oarece independență și posibilitatea de a o vinde la un preț
mult mai bun, după lunile Ianuarie/Februarie când prețul la cereale ar crește
Politica de distribuție urmărește stabilirea de relații comerciale cu clienți de talie
națională(mari retaileri) pentru a face o imagine bună a firmei în rândul mediului de afaceri local
și în relația cu băncile. Mai mult, prin această politică firma caută să aibă siguranța că își
primește rapid banii pe cantitățile de cereale vândute. Pe lângă aceasta, firma stabilește relații
strânse cu cumpărători locali, interesul fiind cel de a avea terțe persoane de încredere.
Politica de promovare nu merge pe calea reclamei ci pe cea a dezvoltării unei imagini
de încredere a S.C. Agro Invest S.R.L. prin dovedirea de bune practici comerciale în relațiile cu
clienții și furnizorii, punctualitate, diplomație.
13
4. Situația financiar-patrimonială
Analiza financiară a întreprinderii are ca scop să determine "performanța" întreprinderii
la un moment dat (de regulă, la încheierea unui exercițiu financiar). Pentru realizarea acestui
scop au fost utilizate două instrumente contabile: bilanțul și contul de rezultate (contul de profit
și pierderi).
Bilanțul sintetizează starea patrimonială a întreprinderii la un moment dat și descrie
separat elementele de Activ (A) și Pasiv (P). Activul se compune din bunurile deținute de
întreprindere și creanțele aesteia, iar Pasivul cuprinde capitalurile proprii și datoriile contractate
de întreprindere și nerambursate încă. Diferența între Activ și Pasiv (A-P) se numește "situație
netă" a întreprinderii (averea acționarilor sau activul neangajat în datorii). Situația netă (SN)
poate fi pozitivă, caz în care reflectă o gestiune economică sanatoasă (o creștere a bogăției
întreprinderii) sau negativă, aratând o depășire a activului de către datorii (situație falimentară).
Bilanțul reflectă echilibrul financiar al întreprinderii la un moment dat. Fiecare element al
activului reprezintă o "alocare" de fonduri bănești, structurate după gradul lor de lichiditate
(posibilitatea de a fi transformate în bani). Astfel, imobilizările necorporale (brevete, licențe,
studii, mărci de fabrică și alte drepturi de autor) sunt cele mai putin lichide; imobilizările
corporale (terenuri, clădiri, utilaje etc.) au o lichiditate superioară activelor necorporale, iar
imobilizările financiare (titluri de participație, împrumuturi acordate pe termen lung) sunt cele
mai lichide. Datorită rotației relativ lente a capitalurilor investite în astfel de active ele se numesc
și"alocări permanente” (stabile). Activul cuprinde, de asemenea, activele circulante (stocuri,
creanțe, disponibilități), mult mai lichide decât imobilizările, numite și"alocări temporare", la
care recuperarea capitalurilor investite se face la încheierea exercițiului.
Cealalta parte a bilanțului, Pasivul , reflectă sursele de proveniență a capitalurilor proprii
(CP) si împrumutate. Pasivele sunt structurate dupa gradul lor de exigibilitate (scadenta la un
termen dat). Astfel, întâi se înscriu în pasivul bilantului capitalurile proprii, apoi cele din
reinvestiri ale acumularilor anterioare (rezerve) si cele provenite din surse publice (subventii).
Aceste elemente au un termen de scadenta îndepartata si constituie "surse permanente". În
aceasta categorie pot fi incluse si datoriile pe termen lung. Datoriile pe termen scurt (credite,
furnizori, clienti etc.) au un grad sporit de exigibilitate si sunt numite "surse temporare"2.
2 Economia intreprinderii Prof.univ.dr.Letitia ZAHIU Conf.univ.dr.Mircea NASTASE, Biblioteca Digitală ASE,
București 2011
14
4.1 Situația activelor pe componente și în dinamică
De la an la an, activele societății au crescut, datorită extinderii, modernizării și dezvoltării
acesteia prin investițiile făcute în achizițiile de utilaje, extinderea suprafeței agricole lucrate,
creșterea creanțelor din partea clienților și creșterea disponibilităților bănești.
Tabel 1: Analiza dinamicii activelor
Nr
crt Specificație UM 2006 2007 2008 2009
1 Active imobilizate lei 2169091 1866898 2147556 1653546
2 Dinamica activelor imobilizate %
-13.93 15.03 -23.00
3 Active circulante lei 1833925 2338543 2274593 2879035
4 Dinamica activelor circulante %
27.52 -2.73 26.57
5 Cheltuieli în avans lei 38358 42210 152237 72206
6 Dinamica cheltuielilor înavans %
10.04 260.67 -52.57
7 Active totale lei 4041374 4247651 4574386 4604787
8 Dinamica activelor totale %
5.10 7.69 0.66
9 Cifra de afaceri(netă) lei 3135264 3329222 3736893 3334090
10 Capital social lei 300 300 5300 5300
11 Rata de imobilizare (%) R1/R7 53.67 43.95 46.95 35.91
12 Nr de rotații ale activelor R9/R7 0.78 0.78 0.82 0.72
13 Grad de utilizare a capitalului social R7/R10 13471.25 14158.84 863.09 868.83
Sursa: Bilațurile contabile ale societății din anii 2006-2009, calculații proprii
Ca structură, activele cuprind activele imobilizate, activele circulante și cheltuielile în
avans. În cazul de față activele imobilizate au avut o evoluție oscilantă datorită schimbării
utilajelor în anii 2006-2007 și deprecierii lor de-a lungul ultimilor ani. Mai mult, investițiile în
hale și depozite au reprezentat o creștere cu 15.3% a valorii activelor imobilizate în anul 2008.
Declanșarea crizei la sfârșitul anului 2009 a
reprezentat o reducere a valorii acestora cu 23%.
Activele circulante au cunoscut evoluții
stabile cu excepția anului 2008(scădere 2.73
puncte procentuale) când au fost făcute economii
cu materiile prime și materialele folosite ca
imputuri pentru producție. Deși apar cu
regularitate în întreprinderile agricole cheltuielile
în avans nu au o pondere semnificativă în activul
total, cele mai frecvente cheltuieli fiind cele
curente.
Grafic 3: Structura activelor
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile
15
Activele totale au crescut de la an la an, cea mai mare creștere fiind înregistrată în anul
2008(7.69%), după care înanul 2009 au avut o creștere de 0.66% față de anul precedent. De
remarcat este faptul că structura activelor este oscilantă, fapt dovedit în special de evoluțiile
prețurilor, de investițiile în utilaje sau de scoaterea din gestiune a altora.
Rata de imobilizare a activelor a
înregistrat cel mai ridicat nivel în 2006
când firma a achiziționat utilaje și mașini
noi prin programul SAPARD. Aceasta
valoare se traduce si prin faptul că ele nu
au început încă să producă fiind
achiziționate abia vara, punerea lor în
funcțiune necesitând timp. Rata de
imobilizare a scăzut în anul 2007 la
43.95% concomitent cu creșterea activelor
totale ceea ce reflectă o creștere a
productivității imobilizărilor. Cel mai redus nivel al ratei imobilizării a fost înregistrat în anul
2009 când valoarea totală a activelor imobillizate a scăzut de la 2147556 lei la 1653546 lei.
Cum era de așteptat, numărul de
rotații ale activelor nu a înregistrat valori
foarte mari în ultimii 4 ani, fapt dovedit de
particularitatea agriculturii. Datorită
faptului că ciclurile de producție sunt
lungi(de până la 9 luni cum se întâmplă în
cazul grâului), rotația activelor este foarte
lentă ele participând doar o dată pe an la
generarea veniturilor ce fac parte din cifra
de afaceri.
Gradul de utilizare a capitalului
social a avut valori relativ constante între
anii 2006-2007 și 2008-2009, deoarece el a
rămas la aceleași valori și are caracter
neexigibil. Capitalul social a crescut între
cele două perioade de la 300 lei la 5000 lei
ceea ce a determinat un număr redus al
rotațiilor.
Grafic 4:
Grafic 5:
Grafic 6:
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile
16
În ceea ce privește activele imobilizate, ele sunt formate din imobilizări necorporale,
imobilizări corporale și imobilizări financiare. În cazul întreprinderii analizate, activele
imobilizate se identifică cu imobilizările corporale, deoarece acestea au o pondere de peste 95%.
Tabel 2: Evoluția activelor imobilizate
Nr
crt Specificație UM 2006 2007 2008 2009
1 Imobilizări necorporale lei 0 0 0 0
2 Imobilizări corporale: lei 2169091 1866898 2147556 1653546
terenuri lei 11567 11275 10983 10692
mijloace fixe lei 2157524 1855623 2136573 1642854
imibolizări în curs lei 0 0 0 0
3 Imobilizări financiare lei 0 0 0 0
4 Total active imobilizate lei 2169091 1866898 2147556 1653546
5 Cifra de afaceri lei 3135264 3329222 3736893 3334090
6 Nr de rotații ale imobilizărilor(R5/R4) Nr. 1.45 1.78 1.74 2.02
Sursa: Bilațurile contabile ale societății din anii 2006-2009, calculații proprii
Referitor la numărul de rotații ale
activelor imobilizate, acestea au un rulaj mai
mare în cifra de afaceri decât cel al activelor
circulante deoarece ele participă la mai multe
cicluri de producție (existența unor culturi
diferite ce trebuiesc semănate/recoltate la
intervale de timp diferite ). Cel mai ridicat
nivel a fost înregistrat în anul 2009 (2.02) fapt
ce indică o creștere a eficienței imobilizărilor
Tabel 3: Eficiența utilizării mijloacelor fixe
Nr crt Indicatori UM 2006 2007 2008 2009
1 Producția marfă Qmf lei 2721737 992737 2443544 2034331
2 Cifra de afaceri lei 3135264 3329222 3736893 3334090
3 Profitul brut lei 102762 149988 42282 26434
4 Mijloace fixe lei 2157524 1855623 2136573 1642854
5 Qmf la 1000 lei Mf lei 1261.51 534.99 1143.67 1238.29
6 CA la 1000 lei Mf lei 1453.18 1794.13 1749.01 2029.45
7 Pb la 1000 lei Mf lei 47.63 80.83 19.79 16.09
Sursa: Conturile de profit și pierdere ale societății din anii 2006-2009, calculații proprii
Grafic 6:
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile
17
Producția marfă în anul 2007 a cunoscut o scădere drastică de la 2721737 lei cât se
înregistra în anul 2006 la 992737 lei
în anul 2007, fapt datorat în
principal secetei prelungite și lipsei
unui sistem de irigații în apropierea
exploatației. Totuși firma a avut o
cifră de afaceri ridicată datorită
practicării comerțului cu cereale
(intermediar în lanțul de distribuție).
Indicatorul producție marfă
la 1000 lei mijloace fixe ca parte
integrantă în cel al cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe nu a influențat negativ pe cel din
urmă datorită deciziei administratorului de a face comerț pentru a acoperi cheltuielile.
Gradul de înzestrare tehnică a muncii a scăzut în anul 2007 ca urmare a vânzării unor
active și a reevaluării celor deja existente ci și ca urmare a intrării în uz a utiliajelor achiziționate
prin SAPARD. Cel mai mare grad de înzestrare tehnică a muncii a fost înregistrat în anul
2006(107876 lei/angajat) la un număr de 20 de angajați, urmat ca valoare de cel din anul
2009(102678.38 lei/angajat), la un număr de 16 angajați.
Tabel 5: Evoluția activelor circulante
Nr. Crt Specificare UM 2006 2007 2008 2009
1 Stocuri Lei 1093922 1158356 1643717 1780822
2 Creanțe Lei 735173 708621 625540 675746
3 Disponibilități bănești Lei 4830 471566 5336 422467
4 Total active circulante Lei 1833925 2338543 2274593 2879035
5 Cifra de afaceri Lei 3135264 3329222 3736893 3334090
6 Rotația activelor circulante(R5/R4) Nr. 1.71 1.42 1.64 1.16
Sursa: Bilanțurile societății din anii 2006-2009, calculații proprii
Tabel 4: gradul de înzestrare thnică a muncii
Nr. Crt Specificare UM 2006 2007 2008 2009
1 Salariați Nr. 20 22 24 16
2 Mijloace fixe Lei 2157524 1855623 2136573 1642854
3 Gradul de înzestrare
tehnică a muncii Lei/pers
107876.2 84346.5 89023.875 102678.38
Sursa: Conturile de profit și pierdere ale societății din anii 2006-2009, calculații proprii
Grafic 7:
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile
18
Activele circulante au cunoscut evoluții diferite de la an la an datorită incertidutinii
din agricultură(clima, prețul carburanților și al materiilor prime, etc), dar și datorită
economiilor care s-au făcut în anumiți ani.
Rotația activelor circulante
cunoaște niveluri inferioare celei ale
activelor imobilizate dat fiind faptul
că în totalul activelor, acestea au
avut pondere mai mare în ultimii 3
ani. De remarcat este faptul că atunci
când rotația activelor circulante
evoluează într-un sens(crește sau
descrește), rotația activelor
imobilizate evoluează în sens opus.
|Cele mai rapide rotații au fost
înregistrate anul 2006 de 1.71 și în
anul 2008(1.64), când imobilizările
corporale erau cele mai ridicate.
Tabel 6: Structura stocurilor
Nr.
Crt Specificație 2006 2007 2008 2009
lei % lei % lei % lei %
1 Materii prime și materiale 364729 96 334295 95 403242 79 261675 93
2 Produse finite 6879 2 0 0 3903 1 20960 7
3 Mărfuri și ambalaje 7996 2 16000 5 0 0 0 0
4 Stocuri aflate la terți 0 0 0 0 100780 20 0 0
5 Total 379604 100 350295 100 507925 100 282635 100
Sursa: Balanțele de verificare din contabilitatea societății pe perioada 2006-2009
Stocurile întreprinderii cuprind materiile prime și materialele, produsele finite, mărfurile
și ambalajele, și stocurile aflate la terți. În cazul de față, ponderea cea mai ridicată o au materiile
prime și materialele(semințe, îngrășăminte, pesticide), deoarece S.C. Agro Invest S.R.L. dispune
de spații de stocare a acestora ceea ceea ce îi oferă posibilitatea achiziționării lor la prețuri
avantajoase în orice perioadă a anului. În anul 2008, din totalul stocurilor, 20% au fost aflate la
terți(depozitare de cereale la diferiți parteneri în vederea vânzării lor ulterioare sau doar a
păstrării).
Grafic 8:
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile
19
4.2 Situația pasivelor pe componente și în dinamică
În structura pasivului, cea mai mare parte este ocupată de datorii, cu ponderi
semnificative de peste 70%. Aceste niveluri ridicate indică o slabă capacitate de autofinanțare
redusă concomitent cu un grad ridicat de risc, deoarece firma poate aluneca repede spre
insolvență în cazul în care recoltele sunt slabe sau prețurile sunt foarte apropiate de costuri.
Cel mai ridicat nivel al datoriilor ca pondere în total pasiv a fost înregistrat în anul 2007,
ca urmare a cofinanțării cu ajutorul băncii a achiziționării de mașini și utilaje prin programul
SAPARD. Totuși riscul s-a meritat, deoarece capitalurile proprii au crescut de la 306398 lei cât
s-a înregistrat în anul 2006(pondere de 7,58% în total pasiv) la 929871 lei cât s-a înregistrat în
anul 2009(20,19% din total pasiv).
Statul a venit în ajutorul dezvoltării societății prin subvențiile acordate la
investiții(exprimate sintetic prin conturile de regularizare). Cel mai ridicat nivel al acestor
conturi a fost înregistrat în anul 2006(15, 57% din total pasiv), la aprobarea proiectului SAPARD
privind înnoirea parcului de utilaje.
Tabel 7: Evoluția și structura pasivului
2006 2007 2008 2009
Specificare Lei % Lei % Lei % Lei %
Capital propriu 306398 7.58 429990 10.12 913210 19.96 929871 20.19
Datorii 3105808 76.85 3270656 77.00 3309628 72.35 3541226 76.90
Provizioane pt riscuri și cheltuieli 0 0.00 0 0.00 0 0.00 0 0.00
Conturi de regularizare 629168 15.57 547005 12.88 351548 7.69 133690 2.90
Total Pasiv: 4041374 100.00 4247651 100.00 4574386 100.00 4604787 100.00
Sursa: Bilanțurile contabile ale societății din perioada 2006-2009
20
Graficul de mai sus exprimă sintetic ponderea datoriilor în total pasiv cât și a
capitalurilor proprii, banda roșie arătând gradul de îndatorare.
Tabel 8 : Analiza și dinamica pasivului în perioada 2006-2009
Nr.
Crt Specificare UM 2006 2007 2008 2009
1 Capital propriu Lei 306398 429990 913210 929871
2 Provizioane pentru riscuri și cheltuieli Lei 0 0 0 0
3 Datorii Lei 3105808 3270656 3309628 3541226
4 Conturi de regularizare Lei 629168 547005 351548 133690
5 Total pasiv Lei 4041374 4247651 4574386 4604787
6 Dinamica pasivului %
5.10 7.69 0.66
7 Gradul de îndatorare(R3/R1) % 1013.65 760.64 362.42 380.83
FR
1559 1045587 185654 926612
NFR
587539 1078816 379629 565629
TN
-585980 -33229 -193975 360983
În ceea ce privește dinamica pasivului în perioada 2006-2009, aceasta a avut creștere în
ultimii 4 ani, cu toate că la sfârșitul anului 2008, situația economică la nivel național se anunța a
fi nefavorabilă.
Gradul de îndatorare al societății este mare ceea ce demonstrează atragerea de surse de
finanțare externe pentru activitatea curentă și pentru investițiile în utilaje. Cel mai ridicat grad de
îndatorare a fost înregistrat la nivelul anului 2006, când la fiecare 100 de lei capital propriu, se
adăugau 1000 de lei proveniți din credite. Acesta a scăzut cu 600 puncte procentuale ajungând
sub nivelul de 400, mai exact 380,33 lei la sfârșitul anului 2009.
Grafic 9: Structura pasivelor
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile
21
Pentru a explica mai bine fenomenul, am ales analizarea evoluției fondului de rulment, al
nevoii de fond de rulment și al trezoreriei nete.
Fondul de rulment(t) reprezintă partea din capitalul permanent destinată și utilizată
pentru finanțarea activității curente de exploatare(matematic exprimat: capitaluri permnanente-
active imobilizate).
Activitățile din exploatare antrenează formarea nevoii de finanțare care conduce la
constituirea mijloacelor de finanțare. Confruntarea globală a acestor nevoi și a acestor mijloace
de finanțare determină apariția nevoii de finanțare indusă de ciclul de exploatare sau nevoia de
fond de rulment(NFR). Nevoia de finanțare determinată de ciclul de exploatare din fiecare an luat
în considerare, corespunde avansărilor de fonduri pe care firma e constrânsă să le afecteze pentru
constituirea stocurilor sale și pentru a acorda termen de plată clienților săi. Matematic,
NFR=Active circulante-Disponibilități-Datorii curente.
Trezoreria netă(TN). În timp ce componentele NFR sunt legate de activitatea curentă de
exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de operațiuni financiare pe termen scurt realizate de
firmă. Pe de o parte, firma este constrânsă să caute mijloace de finanțare pe termen scurt pe care
le solicită băncilor sau altor parteneri financiari. Pe de altă parte, când firma are excedente
financiare pentru o perioadă variabilă de timp, ea are posibilitatea să efectueze plasamente
financiare diverse. TN=Fond de rulment-Nevoia de fond de rulment.
Grafic 10:
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile
22
Graficul de mai sus arată evoluția celor 3 indicatori pe ultimii 4 ani. Astfel, la sfârșitul
anilor 2006, 2007 și 2008, nevoia de fond de rulment a fost superioară fondului de rulment ceea
ce a dererminat o trezorerie netă negativă. Cel mai scăzut nivel al trezoreriei nete a fost
înregistrat în anul 2006(-585980 lei), când firma a contractat un credit de la CEK Bank pentru
cofinanțarea în cadrul proiectului de investiții SAPARD. Cel mai ridicat nivel al NFR a fost atins
în anul 2007 când firma a trebuit sa facă față deopotrivă impactului creditului contractat în 2006
cât și celui al secetei. Totuși în acest an fondul de rulment s-a apropiat mai mult de NFR. La
sfârșitul anului 2009 situația s-a stabilizat, trezoreria netă trecând „pe plus”, la nivelul de 360983
lei.
23
5. Analiza rezultatelor economico-financiare
5.1. Producția fizică, producția marfă și rentabilitatea pe produs
Planul de producție
Având în vedere că nu toate culturile au același randament și aceeași adaptabilitate la
condițiile climatice, iar costurile de producție și prețurile sunt diferite de la an la an, este necesar
ca suprafața agricolă totală să fie împărțită pe culturi după un anumit program de producție.
Asolamentul culturilor este necesar pentru ca solul să nu își piardă din fertilitate. Firma trebuie să
anticipeze nu numai condițiile climatice din anul următor ci și condițiile pieței prețurile
produselor agricole.
Tabel 9: Suprafața cultivată cu principalele culturi și producțiile obținute
Cultura ORZ GRAU RAPIŢĂ FLOAREA
SOARELUI
SOIA PORUMB TOTAL
2006 Suprafața (Ha) 118 141 72 138 115 49 633
Prod. medie(kg.ha) 3995 1371 862 1693 1361 2275
Cant. totală kg 471400 320780 62080 233600 156540 111500
2007 Suprafața (Ha) 296 408 255 263 127 101 1450
Prod. medie(kg.ha) 1673 1856 569 1106 79 198
Cant. totală kg 495170 757185 154030 291000 10000 20000
2008 Suprafața (Ha) 447 346 255 249 97 217 1611
Prod. medie(kg.ha) 3559 3060 1696 1333 666 2325
Cant. totală kg 1592620 1055700 432470 331910 64540 503489
2009 Suprafața (Ha) 580 468 294 196 109 82 1729
Prod. medie(kg.ha) 3032 3012 576 2320 966 1815
Cant. totală kg 1758450 1409662 169320 455560 105300 148850
Sursa: Centralizator producție 2006-2009 S.C. AgroInvest S.R.L.
Grafic 11:
Sursa: Centralizator producție 2006-2009 S.C. AgroInvest S.R.L.
24
Suprafața totală cultivată a crescut de la an la an, fapt datorat înzestrării cu utilaje noi în
anul 2006. Astfel față de anul 2006 când fuseseră cultivate 633 hectare, în 2009 suprafața
arendată și cultivată aproape s-a triplat. Orzul a fost cultura preferată în toți cei 4 ani, fapt datorat
profitabilității sale și ușurinței cu care se produce(producție medie/Ha de 3500 kg). Grâul este al
doilea în topul preferințelor ocupând suprafețe destul de ridicate în planul de producție, tot din
aceleși considerente . În anul 2009 au fost cultivate 580 hectare cu orz, 468 hectare cu grâu, 294
hectare cu rapiță, 196 hectare cu floarea-soarelui, hectare cu soia și 82 hectare cu porumb.
La principalele 4 culturi s-a optat pentru aceeași pondere în cadrul planului de producție,
fapt care dovedește oarece prudență și constanță deoarece în cazul în care una din culturi ar fi
compromisă, va fi compensată prin valorificare celorlalte.
Eficiența economică pe produs
Tabel 10: Eficiența economică pe produs în perioada 2008-2010(anticipat)
Nr crt Cultura 2008 2009 2010
1
Rapiță
Cost/kg 0.68 1.26 0.91
Preț/kg 0.85 1.3 1
Profit unitar 0.17 0.04 0.09
Rata profitului(%) 20% 3% 9%
2
Grâu
Cost/kg 0.43 0.43 0.44
Preț/kg 0.49 0.46 0.5
Profit unitar 0.06 0.03 0.06
Rata profitului(%) 12.24% 6.52% 12.00%
3
Orz
Cost/kg 0.32 0.32 0.41
Preț/kg 0.5 0.34 0.5
Profit unitar 0.18 0.02 0.09
Rata profitului(%) 36.00% 5.88% 18.00%
Sursa: proiecții producție principalele culturi
Eficiența economică pe produs este un bun indicator în ceea ce privește structurarea
producției pentru anii viitori deoarece un „portofoliu” de culturi rentabile aduce un profit mai
mare firmei. Aceasta se măsoară prin rata profitului la preț(sau cifra de afaceri).
Incertitudinea din economie cât și impactul climei asupra culturilor cere efort din partea
manegerului în a anticipa cu exactitate ce va merge bine și ce nu. Acest fapt se reflectă imediat în
rentabilitatea pe diferitele culturi.
25
Cea mai rentabilă
cultură se dovedește a fi
orzul, care în anul 2008 a
avut o rată a profitului de
36%, urmată rapiță care a
avut o rată a profitului de
20%. Anul 2009 nu a fost
avantajos pentru nici una
dintre culturi dat fiind
faptul că condițiile
climatice nu au fost
favorabile compromițând
mare parte din producție.
Prognozele pentru 2010 au aratat că grâul(rată a profitului de 12%) a fost mai rentabil
decât rapița(9%), orzul având și de data aceasta o rentabilitate ridicată.
5.2. Analiza cheltuielilor și veniturilor
Nivelul cheltuielilor și al veniturilor determină rezultatul net al întreprinderii, de aceea
esre necesar ca acestea să fie bine structurate și analizate pe componentele sale, pentru a
determina ce anume aduce cel mai mare spor la obținerea profitului. Creșterea cheltuielilor are
impact negativ asupra nivelului profitului, acestea reprezentând mai degrabă un factor restrictiv
iar creșterea veniturilor are impact pozitiv asupra acestuia. În funcție de sursa lor, veniturile pot
fi: venituri din exploatare, venituri financiare, venituri extraordinare. În mod analog în funcție de
destinația lor cheltuielile se împart în cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, chelluieli
extraordinare.
Fiind vorba de cultivalea cerealelor, atât în structura cheltuielilor cât și cea a veniturilor,
ponderea cea mai mare este ocupată de cele aferente activității de exploatare. Astfel, veniturile
din exploatare au avut o pondere de peste 99%, cu excepția anului 2007 când veniturile au fost
suplimentate din activități excepționale(5%). Veniturile financiare au avut o pondere de sub
0.5%, provenind din dobânzile de la terți clienți. Cheltuielile de exploatare au avut o pondere de
96% în perioada 2006-2008, iar în anul 2009 de aproximativ 93%, restul de 7% fiind cheltuieli
financiare(plata ratelor la credite plus dobânzile)
Rezultatul din exploatare a fost mereu pozitiv dovedind că în ciuda dificultăților
financiare întâmpinate(capacitatea de autofinanțare redusă și gradul mare de îndatorare) firma
reușește să îșia atingă scopul principal: profitul. Rezultul financiar a fost negetiv pe perioada
Grafic 12:
26
celor 4 ani datorită faptului că dobânzile plătite băncii au fost mai mari decât cele încasate
ocazional de la clienții întârziați cu plata.
Tabel 11: Structura cheltuielilor și a veniturilor în perioada 2006-2009
Nr.
crt. Specificare
2006 2007 2008 2009
lei % lei % lei % lei %
1 Venituri totale, din
care: 3710721 100.00 4673199 100.00 5221240 100.00 4768857 100.00
din exploatare 3698927 99.68 4376176 93.64 5211911 99.82 4764435 99.91
financiare 11794 0.32 63177 1.35 9329 0.18 4422 0.09
excepționale
0.00 233846 5.00
0.00
0.00
2 Cheltuieli totale, din care: 3607959 100.00 4523211 100.00 5178958 100.00 4742423 100.00
din exploatare 3477157 96.37 4344929 96.06 4981105 96.18 4417569 93.15
financiare 118780 3.29 178282 3.94 197853 3.82 324854 6.85
excepționale 12022 0.33 0 0.00
0.00
0.00
3 Rezultatul brut
(profit) 102762 100.00 149988 100.00 42282 100.00 26434 100.00
rezultat din exploatare 221770 215.81 31247 20.83 230806 545.87 346866 1312.20
rezultat financiar -106986
-
104.11 -115105 -76.74 -188524
-
445.87 -320432
-
1212.20
rezultat excepțional -12022 -11.70 233846 155.91 0 0.00 0 0.00
4 Rezultat net 84397
123592
31203
16661
Sursa: Conturile de profit și pierdere ale societății din anii 2006-2009, calculații proprii
Tabel 12: Evoluția cheltuielilor la 1000 lei venituri
Nr.crt. Specificație
Cheltuieli la 1000 lei venituri
aferente Diferențe(%)
2006 2007 2008 2009 2007/2006 2008/2007 2009/2008
1 Activități din exploatare 937.06 929.75 954.01 926.34 -0.78 2.61 -2.90
2 Activități financiare 32.01 38.15 37.89 68.12 19.18 -0.67 79.76
3 Activități excepționale
4 TOTAL 972.31 967.90 991.90 994.46 -0.45 2.48 0.26
Sursa: Conturile de profit și pierdere din contabilitatea societății pe perioada 2006-2009
Un indicator des folosit în analiza rezultatelor este cel al cheltuielilor la 1000 lei venituri.
Astfel la fiecare 1000 lei cifră de afaceri, în anul 2006 s-au cheltuit 972 lei, în anul 2007 968
lei(o scădere de 0.45%), în anul 2008 991.90 lei iar în anul 2009 994/46 lei. Deși acest raport
pare descurajator, prin dimensiunea sa economică(cifră de afaceri ridicată), firma reușește să
obțină un profit încurajator.
27
După cum am observat, cheltuielile de exploatare ocupă cea mai mare parte din totalul
cheltuielilor. Acestea reprezintă practic cheltuielile cu imputurile de materii prime, materiale,
mărfuri, amortizarea și cheltuielile salariale într-un cuvânt cheltuielile făcute cu activul circulant
Tabel 13: Structura cheltuielilor de exploatare în perioada 2006-2009
Nr. crt. Cheltuieli de exploatare
2006 2007 2008 2009
lei % lei % lei % lei %
1 TOTAL, din care: 3477157 100 4344929 100 4981105 100 4417569 100
1.1 cheltuieli materiale 2483629 71 997877 23 1966498 39 1651927 37
1.2 cheltuieli salariale 173016 5 223514 5 360327 7 315543 7
1.3 cheltuieli cu mărfurile 241911 7 2036718 47 1073733 22 1200313 27
1.4 amortizare 118536 3 343343 8 366650 7 459965 10
1.5 alte cheltuieli 460065 13 743477 17 1213897 24 789821 18
Sursa: Balanțele de verificare din contabilitatea societății pe perioada 2006-2009, calculații proprii
În cheltuielile de exploatare cea mai mare pondere o au cheltuielile materiale. La nivelul
anului 2006 cheltuielile materiale reprezentau 71% din total urmând ca în anul 2009 să ajungă la
37%. Cheltuielile cu mărfurile(cereale achiziționate de la diferiți furnizori în vederea revânzării)
au avut o pondere semnificativă la nivelul anului 2007(47%) cât și în anii următori. Acest fapt
indică o diversificare a activității S.C. Agro Invest S.R.L care să îi asigure stabilitate și venituri
din alte surse în afara perioadelor de recoltare.
Structura cheltuielilor de
exploatare la 1000 lei venituri
aferente relevă sugerează că în
cazuri de producție slabă societatea
mizează pe comerțul cu produse
agricole pentru a obține o cifră de
afaceri ridicată și de a-și respecta
promisiunile față de principalii
clienți.
Grafic 13:
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile
28
În ceea ce privește cheltuielile materiale, cea mai mare pondere este deținută de
cheltuielile cu materialele consumabile(peste 98%) reprezentate de semințe, ingrășăminte,
pesticide, fertilizatori și combustibili.
Tabel 14: Structura cheltuielilor materiale în perioada 2006-2009
Nr.crt. Specificație 2006 2007 2008 2009
lei % lei % lei % lei %
1 Cheltuieli
materiale, total: 2483629 100 997877 100 1966498 100 1651927 100
1.1 cheltuieli cu
materii prime 0 0 0 0 0 0 0 0
1.2
cheltuieli
materiale
consumabile 2468414 99.39 968534 97.06 1946846 99.00 1624101 98.32
1.3 cheltuieli pentru
energie și apă 5185
0.21 6031
0.60 8531
0.43 11045
0.67
1.4 alte cheltuieli
materiale 10030 0.40 23312 2.34 11121 0.57 16781 1.02
Sursa: Conturile de profit și pierdere din contabilitatea societății pe perioada 2006-2009
Profitul obținut în ultimii 4 ani relevă un adevăr “dezavantajos” pentru producătorii
efectivi din agricultură. Deși anul 2007
a fost slab în ceea ce privește producția,
implicarea firmei în comerțul cu
produse agricole a reprezentat o
creștere cu aproximativ 50% a
profitului față de anul precedent. De
aici remarcăm că cea mai mare parte a
valorii adăugate în agricultură se pierde
în lanțul angrosiști-detailiști, de aceea o
asociere a firmei sub forma unei
cooperații cu alți actori locali ar crește puterea acesteia și a partenerilor de a forța un preț mai
bun.
Tabel 15: Profitul brut și net obținut de S.C. Agorinvest SRL Turnu Măgurele în perioada
2006-2009
Nr. crt. Specificație 2006 2007 2008 2009 1 Venituri totale 3710721 4673199 5221240 4768857 2 Cheltuieli toale 3607959 4523211 5178958 4742423 3 Profit brut 102762 149988 42282 26434 4 Impozit pe profit 18365 26396 11079 9773 5 Profit net 84397 123592 31203 16661 Sursa: Conturile de profit și pierdere din contabilitatea societății pe perioada 2006-2009
Grafic 14:
29
5.3 Principalii indicatori economico-financiari
Indicatori de lichiditate
Rata lichidității generale a
înregistrat valori bune(peste 2) în anul
2007 fapt ce indică existența
disponibilităților pentru plata le termen a
datoriilor. Acest fapt se datorează
intermedierii comercializării de produse
agricole fapt ce a contribuit la un rulaj
consistent de bani. Rata lichidității
imediate a fost foasrte apropiată de cea
curentă ceea ce indică o valoare redusă a
stocurilor.
Indicatori de solvabilitate
Rata datoriilor depășește în toți
anii valoarea de 45% ceea ce indică
faptul că firma nu își poate onora
datoriile față de terți pe seama activelor
sale. În acest context, se apelează la
credite bancare destinate agriculturii
pentru finanțarea activității curente și
plata furnizorilor până la obținerea
producției.
Solvabilitatea generală are valori
peste 1 ceea ce înseamnă că activele
societății pot acoperi datoriile curente.
Cea mai bună valoare a fost înregistrată
în anul 2007(5,39) după care a scăzut la
nivelul de 2,44 în anul 2009.
Solvabilitatea financiară nu a
înregistrat valori bune în ultimii 4
ani(valori cuprinse între 0.35 și 0.50)însă
o ușoară apropiere de aceste valori s-a
simțit la nivelul anului 2009(0.29). Dacă
30
trendul se menține în același ritm, există toate șansele ca acest indicator să ajungă la valori
normale la sfârșitul anului 2010.
Indicatori ai echilibrului financiar
Rata autonomiei financiare
exprimă capacitatea de autofinanțare a
firmei. Acest indicator are valori
normale cuprinse între 50% și 70%. În
situația de față cele mai mici valori au
fost înregistrate în anii 2006 și 2007 însă
o revigorare rapidă a acestui indicator în
anul 2008(39,14%) și 2009(36,04%)
indică șansa uneri reveniri și stabilizări a
situației pentru anii următori.
Se observă că managementul firmei duce o politică prudentă cu privire la nivelul
datoriilor. Gradul de îndatorare a scăzut de la nivelul de 10,14% cât a fost înregistrat în anul
2006 la nivelul de 3.81% la sfârșitul anului 2009 ceea ce arată ambiția firmei de a redobândi
autonomia financiară. Există șansa ca aceasta să se aproprie și mai mult de valoarea 1(pragul sub
care începe autonomia financiară) în anii 2011-2011, pe măsură ce creditele luate se apropie de
scadența lor din 2013
Rata de finanțare a activelor se
află sub valoarea 1, ceea ce indică faptul
că activele au fost achiziționate/finanțate
apelând la credite sau alte împrumuturi.
Totuși începând cu anul 2009 putem face
previziuni optimiste deoarece acest
indicator a crescut de la 0,08 la 0,32 ceea
ce revelă o schimbare spre bine.
31
Rata rentabilității economice este
indicatorul care relevă capacitatea
economică a firmei. Aceasta a crescut de
la 4,73 cât s-a înregistrat în anul 2006 la
5,15 înanul 2007. Rentabilitatea a scăzut
însă în anii 2008 și 2009 la 1,13
respectiv 0,79 ceea ce relevă înglobarea
profitului în capitalul permanent cu
scopul de a avea resurse necesare
contrabalansării nivelului ridicat al
datoriilor. Rata rentabilității costurilor a
scăzut ca urmare a alegerii unei structuri
de producție nu tocmai favorabile și a condițiilor economice în schimbare.
Rata rentabilității veniturilor a urmat același trend, nivelul acesteia scăzând datorită
îndatorării continue a firmei.
32
6.Proiectarea activității viitoare.
6.1.Delimitarea pieţei de desfacere
În procesul de reformă economică şi de ajustare a sectorului agroalimentar la
rigorile şi standardele uzuale în ţările UE va trebui sa se acorde prioritate formării şi funcţionării
pieţei agricole interne si stabilizării preţurilor produselor agroalimentare.
Piaţa de desfacere a SC AGRO INVEST SRL este cea zonală, reprezentată de
societăţile care doresc o gamă de produse agricole de calitate superioară, obţinute printr-o
tehnologie de ultimă oră.
În privinţa produselor secundare, paiele, există oportunitatea ca acestea sa fie
vândute societăţilor zootehnice din zonă, în special către avicole unde paiele sunt folosite la
realizarea aşternuturilor specifice creşterii puilor broiller în sistemul la sol.
Segmentele de piata cărora li se adresează societatea agricolă sunt reprezentate de
societăţile comerciale de procesare a produselor agricole care doresc materii prime de calitate
superioară la un preţ avantajos.
Produsul final si produsele secundare sunt vândute direct clientilor, pe baza de
precontracte, canalul de distribuţie fiind deci scurt.
Existenţa în zonă a unui număr mare de societăţi comerciale interesate de produsele
agricole brute în zonă reprezintă o oportunitate în plus în vederea desfacerii producţiei obţinute.
Pentru fiecare ciclu de producţie sunt necesare materii prime (sămânţă), materiale
auxiliare (îngrăşeminte, insecticide, erbicide, fungicide) şi materiale consumabile (combustibil,
piese de schimb).
Societata SC AGRO INVEST SRL vrea să realizeze investiţii în sprijinul creşterii
ofertei de produse agricole ( cereale panificabile) , în vederea satisfacerii cererii interne şi
relansării exportului.
Societatea îşi va păstra culturile existente, dar va face investiţii atît pentru
obţinerea unor randamente superioare cât şi pentru indentificarea variantei optime a culturilor.
Decizia de păstrare a actualelor culturi s-a luat în urma observării faptului că cererea de
astfel de culturi este în continuă creştere. De aceea societatea îşi va păstra structura de producţie,
căutând însă să optimizeze producţia .
Societatea şi-a stabilit legături trainice cu mai mulţi clienţi mari şi mici.
Societatea are concurenţi mari, în special societăţi comerciale cu capital majoritar de stat (fostele
33
IAS) şi concurenţi mici (producătorii individuali). Faţă de aceşti concurenţi SC AGRO INVEST
SRL are următoarele avantaje:
-deşi suprafaţa aflată în exploatare este arendată , societatea a întocmit începând cu anul
2010 contracte ferme de arendare (având clauze care îi permit societăţii să renunţe la contractul
de arendare fără să plătească despăgubiri sau, şi mai important, să poată prelungi în mod automat
perioada contractului cu încă 5 ani în aceleaşi condiţi, ţinând cont că durata iniţială a contractului
este de 10 ani)
-dimensionarea personalului în funcţie de nevoile producţiei,
-o înzestrare tehnică bună,
-un management competitiv etc.
Principalii clienţi sunt:
SC AGRICOVER SRL-pentru grâu şi floarea-soarelui,
SC EUROSILOZ SRL-pentru grâu şi rapiţă,
SC PREMIVET SRL-pentru porumb,
SC VINTERTRADING SRL-pentru floarea-soarelui,
Alte societăţi particulare,
Producătorii individuali - pentru prestări servicii.
6.2.Programul de producţie la S.C. AGRO INVEST SRL
Programul de producţie, ca parte a planificării cronologice, are rolul de a orienta
activitatea de producţie a unei unităţi pe o perioadă scurtă de timp (până la un an). În el sunt
concretizate, în urma unei fundamentări riguroase, principalele obiective de producţie pentru
intervalul de timp amintit.
Elaborarea şi aplicarea lui presupune, de fapt, şi acţiuni foarte precise în domeniul
producţiei (structura culturilor, dimensiunea şi structura efectivelor de animale, fixarea nivelului
randamentelor pe hectar), ceea ce vine în întâmpinarea atingerii obiectivelor din planul strategic
şi, implicit, a materializării strategiei.
Programul producţiei vegetale se fundamentează pe posibilităţile de obţinere şi de
creştere (dacă există cerere) a producţiei, urmărindu-se şi satisfacerea propriilor nevoi ale
exploataţiei. Resursele se vor repartiza pe culturi în funcţie de solicitările existente faţă de
34
fiecare, cărora li se adaugă preţurile previzibile ale produselor, cerinţele rotaţiei culturilor etc.,
elemente specifice procesului de asigurare a unei structuri optime a culturilor.3
6.2.1. Prognozarea producţiei medii:
Metoda mediilor mobile se foloseste atunci când seria de timp a producţiei medii
prezintă o evoluţie oscilantă. În acest caz, se calculează mediile mobile dintr-un anumit număr de
ani.
Acest număr se poate stabili:
• fie prin încercări succesive, oprindu-ne la acel numar de termeni pentru care seria
producţiilor medii obţinute prin calcul prezintă o evoluţie continuă, crescatoare sau
descrescatoare;
• fie prin numararea perioadelor de timp dintre doua puncte de maxim sau de minim,
rezultate din graficul seriei dinamice a producţiei medii4 .
În vederea prognozării producţiilor medii, societatea are nevoie de date privind
rezultatele de producţie înregistrate în ultimii ani.
Tabel 16: Producția medie la Ha
Cultura Anii
2005 2006 2007 2008 2009
- Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha
Grâu 1302 1371 1856 3060 3012
Porumb 2210 2275 198 2325 1815
Floarea-
soarelui 1600 1693 1106 1333 2320
Rapiţă 670 862 569 1696 576
Soia 1345 1361 79 666 966
Orz 3674 3995 1673 3559 3032
Sursa: Informaţii furnizate de SC AGRO INVEST SRL
În vederea prognozării nivelului producţiei medii se foloseşte metoda mediilor
mobile. Pentru a afla media se fac încercări succesive de 2,3 termeni până când ceea ce a rezultat
este fie liniar crescător, fie liniar descrescător.
3 Iuliana Dobre- Managementul structurii de productie în exploatatiile agricole , editura ASE, Bucureşti, 2003
4 Iuliana Dobre- Managementul structurii de productie în exploatatiile agricole , editura ASE, Bucureşti, 2003
35
Grâu :
2005 2006 2007 2008 2009
1302 1371 1856 3060 3012
1336,5 1613,5 2458 3036
1475 2035,75 2747
1755,375 2391,375
2073,375
Prognozarea producţiei medii pentru grâu în anul 2010 este de 2073,375 kg/ha.
Porumb :
2005 2006 2007 2008 2009
2210 2275 198 2325 1815
2242,5 1236,5 1261,5 2070
1739,5 1249 1665,75
1494,25 1457,375
1475,8125
36
Prognozarea producţiei medii pentru porumb în anul 2010 este de 1475,8125 kg/ha.
Floarea soarelui:
2005 2006 2007 2008 2009
1600 1693 1106 1333 2320
1646,5 1399,5 1219,5 1826,5
1523 1309,5 1523
1416,25 1416,25
1416,25
Prognozarea producţiei medii pentru floarea-soarelui în anul 2010 este de 1416,25 kg/ha.
Soia :
2005 2006 2007 2008 2009
1345 1361 79 666 966
1353 720 372,5 816
1036,5 546,25 594,25
791,375 570,25
37
680,8125
Prognozarea producţiei medii pentru soia în anul 2010 este 680,8125 kg/ha.
Orz :
2005 2006 2007 2008 2009
3674 3995 1673 3559 3032
3834,5 2834 2616 3295,5
3334,25 2725 2955,75
3029,625 2840,375
2935
Prognozarea producţiei medii pentru orz în anul 2010 este 2935 kg/ha.
Rapiţă :
2005 2006 2007 2008 2009
670 862 569 1696 576
38
766 715,5 1132,5 1136
740,75 924 1134,25
832,375 1029,125
930,75
Prognozarea producţiei medii pentru rapiță în anul 2010 este 930,75 kg/ha.
Efectuând calculele respective, luându-se în considerare gruparea a cate 2 termeni
se obţin următoarele rezultate:
Tabelul nr.17 Producţia medie prognozată
Tabel 17:
Cultura Productia medie prognozata pentru anul 2010(kg/ha)
Grau 2073
Porumb 1475
Floarea-soarelui 1416
Soia 680
Orz 2935
Rapiţă 930
Sursa: calculații proprii
39
6.3 Propuneri:
Cu toate că firma a trecut prin perioade de criză, există perspectiva unei reveniri a
acesteia. Principalele direcții pe care afacere trebuie să se dezvolte sunt:
reducerea gradului ridicat de îndatorare;
extinderea afacerii în comunele Islaz și Ciuperceni(prin atragerea cu arende mai mari a
arendatorilor). În acest fel s-ar putea ajunge la o suprafață totală de lucru de cel puțin
2200 ha ceea ce ar aduce resurse bănești mai mari pentru finanțarea tehnologizării;
integrarea producției vegetale cu cea animală. În acest sens firma a înregistrat în anul
2008 la Registrul Comerțului firma Suine Prod Com S.R.L pentru înființarea unui
complez zootehnic pentru crștererea și îngrășarea suinelor;
extinderea parteneriatelor cu mai mulți actori importanți de pe piața Agroalimentară în
vederea realizării comerțului cu cereale și materii prime.
Asocierea cu foștii concurenți în vederea obținerii unui preț mai bun în negocierile cu
marii retaileri
Atragerea de noi fonduri europene pentru dezvoltarea afacerii, însă cu cofinanțare
provenită din capitaluri proprii.
40
7. Bibliografie
Dobre, Iuliana - Managementul structurii de producţie în exploataţiile agricole, editura ASE,
Bucureşti 2003
Zahiu, Letiţia ; Năstase, Mircea – Economia Întreprinderii, editura ASE, Bucureşti, 2002
Cucui, Ion ; Zahiu, Letiţia - Strategii şi programe de marketing în întreprinderile
agroindustriale, editura ASE, Bucureşti, 1995
Iosif, Gheorghe N. - Analiza economico-financiara a firmei in domeniul agroalimentar, editura
Tribuna Economică, Bucureşti, 2000
Moga. T., Rădulescu. C., Fundamentele managementului, Editura ASE, Bucureşti, 2004
Informaţii furnizate de SC AGRO INVEST SRL