pentru statele membre ale ueComparatie intre sistemele de pensii private de tip pilon IIMariusBRATU

De ce a fost necesara reforma?SCHIMBARILE DEMOGRAFICE din ultimele decenii, respectiv imbatranirea populatiei si scaderea natalitatii, precum si presiunile financiare asupra sistemelor de pensii cauzate de aceste schimbari au condus la cautarea unor alternative la vechiul sistem public de protectie sociala.

In 2020, 17,5% din totalul populatiei va avea peste 65 de ani, in conditiile in care, in anul 2005, procentul era de aproximativ 15%. In anul 2050, 30% din populatie va depasi varsta de 65 de ani, potrivit unui studiu al Departamentului pentru Afaceri Economice si Sociale din cadrul ONU(2006).

IN CONTEXTUL IMBATRANIRII populatiei, statele lumii, inclusiv cele dezvoltate economic, cu sisteme de securitate sociala de traditie au implementat reforme sustinute pentru garantarea sustenabilitatii financiare pe termen mediu si lung si pentru asigurarea unor pensii mai mari.

La nivel european, situatia demografica arata ca populatia Uniunii Europene va creste pana in 2035 (de la 501 de milioane de locuitori in 2010 la 525,7 de milioane in 2040) si va scadea treptat pana la 516,9 milioane in 2060.

Structura populatiei se va schimba insa dramatic. Ponderea populatiei tinere (0-14 ani) este estimata sa ramana relativ constanta pana in 2060, in timp ce ponderea populatiei cu varsta intre 15-64 de ani va scadea de la 67% la 56%.

Persoanele in varsta de peste 65 de ani vor ajunge sa reprezinte 30% din populatie (fata de 18% in 2010), iar ponderea celor cu varsta de peste 80 de ani va ajunge sa fie aproape egala cu cea a populatiei tinere (12%).

Ce presupune reforma?Scopul reformei este nu numai de a majora veniturile pensionarilor in viitor si de a reduce proportia de dependenta fata de sistem, insa si de adaptare a catorva caracteristici de proiectare a pre-tranzitiei la noile conditii politice si economice. In toate cazurile aceasta inseamna o miscare de la politica de redistribuire universala catre sisteme in care beneficiile sant mai individualizate si legate de venituri.

Reforma pensiilor a insemnat extinderea bazelor sistemului de pensii prin adaugarea a inca doua surse de pensie (Pilonul II si Pilonul III), suplimentar la pensia publica de stat (Pilonul I). Astfel sa implementat sistemul de pensii multipilon propus de Banca Mondiala.

Reforma, in Romania, a avut ca si durata patru luni de zile (de la 17 sept. 2007 pana la 17 ian. 2008).

Alte exemple ale reformei pensiilor vom intalni in tari precum Croatia (unde reforma sistemului de pensii a demarat in anul 1999), Letonia (1995), Polonia (1999) sau Ungaria (1997).

Pilonul IReprezinta un sistem de pensii cu contributie obligatorie, aflat in administrarea statului.

Conform acestui sistem, numit si PAYG (Pay As You Go - engl.), persoanele active (salariatii) contribuie la pensiile celor retrasi din viata activa (beneficiarii). Pilonul IISe constituie din fonduri de pensii cu contributie obligatorie, administrate nu de catre stat, ci de catre operatori privati. Fiecare persoana contribuie cu un anumit procent din venituri pe durata vietii active intr-un cont individual.Pensia privata obligatorie permite redirectionarea din contributiile de asigurari sociale a 2% din salariul brut intr-un fond de pensii private. Ulterior, acest procent creste cu 0.5% pe an pana la 6% in 2015.

Pilonul IIIEste denumirea data sistemului de pensii facultative, administrate privat, bazate pe conturi individuale.

Pilonul III difera de Pilonul II prin urmatoarele:caracterul facultativ al aderariiparticipantul poate opta sa adere la mai multe fondurivarsta maxima a participantiilor la Pilonul III este de 52 de anivaloarea contributiei este de minim 60 RON / luna si maxim 15% din venitul lunar brutsuma maxima care se poate deduce este de 400 EURO pentru angajat si respectiv 400 EURO pentru angajator

Statele din regiune au adoptat modelul de baza al Bancii Mondiale, adaptandu-l si modificandu-l in legislatia nationala dupa cum au considerat necesar.

La sfarsitul anului 2008, in cele 11 sisteme de pensii private din Europa Centrala si de Est functionau peste 300 de fonduri de pensii private, care administrau circa 60-65 de miliarde de euro pentru mai mult de 35 de milioane de clienti.

vEst vs. estIn Europa de Vest, sistemele de pensii private sunt diferite ca model fata de cele din Est.

Modelul de baza este cel al pensiilor private ocupationale, oferite si administrate de catre companiile angajatoare. De cele mai multe ori, practica a venit inaintea legislatiei companiile incepand sa ofere pachete de pensii private cu mult inainte ca domeniul sa devina reglementat oficial.

Diferentele fata de sistemul estic, cum este cel romanesc, sunt multiple si foarte complexe.

Nu toate statele europene au scheme de economisire privata, desi sistemele publice de pensii sufera de pe urma acelorasi probleme demografic ca si cele descrise mai sus, in cazul Romaniei.

Organizare Pilon II

BulgariaObligatoriu, Ocupational, Contributii definite, conturi individuale, Contributii de 5% din s. brut, Obligatoriu pentru cei nascuti dupa 1960, VP 63 b. / 60 f.CehiaFara Pilon II, VP 62,8 b. / 56,4 - 60,4 f.CroatiaObligatoriu, Contributii definite, conturi individuale, Contributii de 5% din s. brutSub 40 ani la lansare - obligatoriu, 40 50 de opt. VP 65 b. / 60 f.EstoniaObligatoriu, Contributii definite, conturi individuale, Contributii de 6% din s. brut

Piata pilon II dec. 2009

Bulgaria3,16 mil. participanti, 10 administratori, 1,34 mld. de euro active nete, 3,97% pondere in PIBCehiaFara Pilon IICroatia1,52 mil. participanti, 4 administratori, 4,01 mld. de euro active nete, 8,83% pondere in PIBEstonia0,59 mil. participanti, 6 administratori, 0,94 mld. de euro active nete, 6,88% pondere in PIBLetonia1,1 mil. participanti, 10 administratori, 0,99 mld. de euro active nete, 5,36% pondere in PIBLituania1 mil. participanti, 7 administratori, 0,94 mld. de euro active nete, 3,55% pondere in PIBPolonia14,36 mil. participanti, 14 administratori, 43,76 mld. de euro active nete, 14,11% pondere in PIBRomania4,57 mil. participanti, 12 administratori, 0,56 mld. de euro active nete, 0,49% PIBSlovacia1,43 mil. participanti, 6 administratori, 2,9 mld. de euro active nete, 4,58% pondere in PIBSlovenia0,43 mil. participanti, 10 administratori, 1,17 mld. de euro active nete, 3,15% pondere in PIBUngaria3,02 mil. participanti, 19 administratori, 9,63 mld. de euro active nete, 10,34% pondere in PIB

Comisioane pilon II dec. 2009

Bulgaria5% din contrib., 0,083% / luna din active nete (1%/an), 10 euro transferCehiaFara Pilon IICroatia0,8% din contrib., 1,2% / luna din active, 0,1% din active pentru custodie, 0,8% din active pentru transfer in primul anEstoniaMax. 1% din active nete comision de rascumparare.LetoniaComisioane nereglementate ca valoare, calculate ca procent din active nete, 0% transferLituania10% din contrib.