Download pdf - Piata Si Factorii Ei de Productie

8/16/2019 Piata Si Factorii Ei de Productie

1/4

32. Cererea si oferta pe piata muncii, factorii de influienta.

Piata muncii- reprezinta locul abstract in care se intilnesc cererea de munca cu

oferta de munca. Aici are loc negocierile intre cumparatorul si vinzatorul fortei de

munca.

Piata muncii se afla intr-o strinsa interdependenta cu celelalte piete, caci cererea de

munca din partea intreprinderilor depinde de cererea menajelor de bunuri si servicii.

Aceasta interdependenta se manifesta prin faptul ca veniturile pe care le obtin poserii

de forta de munca stimuleaza cererea de bunuri si sevicii.

Particularitatile ei:

Are un grad ridicat de rigiditate

E o piata cu cncurenta perfecta

Este mai organizata si mai reglementata decit alte piti O influentare deosebita in formarea preturilor au negocierile dintre salriati si patron.

33. Salariul: esenţă, tipuri, factorii de influienţă

Salariul reprezintă preţul la care se vinde i se cumpără factorul muncă,

remunerarea muncii depuse de posesorul forţei de muncă.

!lasificarea salariului:

• Salariul nominal " suma de bani pe care o primete salariatul pentru

munca depusă. #actorii ce influenţează mărimea acestuia sunt: gradul dedezvoltare economică a ţării, raportul dintre cererea i oferta de muncă,mobilitatea forţei de muncă.

• Salariul real " cantitatea de bunuri i servicii care poate fi cumpărată la

un moment dat cu salariul nominal $puterea de cumpărare a salariuluinominal%. &ărimea salariului real este determinat de mărimea salariuluinominal i de nivelul preţurilor, de nivelul impozitelor, de puterea decumpărare a banilor

'()'*+P, '( " salariul real, '* " salariul nominal, P " indicele preţurilor

o Salariul colectiv " reprezintă o cotă procentuală din beneficiul

ntreprinderii acordată tuturor angajaţilor pentru participarea laobţinerea acestuia

o Salariul social " beneficiază grupurile sociale care se confruntă cu cu

anumite probleme sociale i economice $de e. lipsa de venituri, veniturifoarte mici, omaj, accidente de muncă%

- Salariul brut " suma de bani ce se cuvine angajatului sub formăde salariu i suporturi salariale $spor de vec/ime, de folosirealimbilor străine%

- Salariul net " reprezintă acea parte pe care o ncasează angajatuldeja după reţinerea $plata% impozitului pe salariu i a altor plăţi

Formele de salarizare constituie modalităţile $instrumentele% cu ajutorul cărora se

stabilete mărimea i dinamica salariilor individuale, adică a acelei părţi din


2/4

produsul muncii care revine angajaţilor. #ormele de salarizare determină raportul

dintre mărimea rezultatelor muncii i partea din ea ce revine salariatului.

#ormele de salarizare:

• 'alarizarea pe unitate de timp sau n regie " stabilete mărimea

salariului n funcţie de durata muncii. 'e utilizează acolo unde se faceun lucru neomogen, comple i greu de normat $funcţionarii de stat,medicii, profesorii%

• 'alarizarea n acord sau cu bucata $pe operaţii% " presupune

remunerarea muncii n funcţie de cantitatea de bunuri produsă, deactivităţile i operaţiunile efectuate. 0ipuri de salarizare n acord:

- Acord individual- Acord colectiv $n cadrul unei ec/ipe%- Acord global $n cadrul ntregii unităţi economice%• 'alarizarea mită " mbinare a celorlalte două forme de salarizare,

presupunnd realizarea unor cantităţi precise de muncă ntr-o unitate

de timp.Piaţa muncii este constituită din următoarele segmente:

- 'egmentul primar " locurile de muncă ce pot fi ocupate doar despecialitii cu studii superioare

- 'egmentul secundar " locurile de muncă ce nu cer o calificarespecială sau un nivel nalt de instruire

-

#actorii ce determină cererea de muncă:

• *ivelul salariului

•

Productivitatea muncii• !ererea de bunuri i servicii

#actorii ce determină oferta de muncă:

• *umărul populaţiei apte de muncă

• *ivelul de calificare a populaţiei

• 1rsta minimă de muncă i vrsta de ieire la pensie

• Alegerea populaţiei ntre muncă i odi/nă

#actorii ce determină mărimea salariului:

• (aportul cerere-ofertă

• 'tatul

• Patronatele

• 'indicatele

• !ostul vieţii

34.Renta funciara si renta economica. Plata de arenda si pretul

pamintului.


3/4

Renta este venitul pe care il obtine posesorul unui factor de productie disponibil in

cantitati limitate si oferta caruia este rigida. (enta este un surplus peste venitul

normal.

(enta funciara sau renta pamintului ramine forma principala de renta. Ea eista

ca:

2renta absoluta-un venit pe care il obtine posesorul de pamint indiferent de

fertilitatea si amplasarea solului.

2renta diferentiata- este obtinuta de proprietarii celor mai fertile soluri.

2renta de amplasament- aici se studiaza apropierea terenului de piata de desfacere

2renta de monopol-este obtinuta de posesorii terenurilor ce poseda calitati unice.

Pretul pamintului- reprezinta suma de bani platita de catre cumparator vinzatorului

acestuia pentru obtinerea drepturilor de proprietate asupra terenului respectiv.

#actorul principal in determinarea pretului terenului este venitul care poate fi

obtinut prin utilizarea acestuia.

&ai eista si alti factori:

2marimea si evolutia rentei- adica venitul care poate fi obtinut prin eploatarea

terenului.

2rata dobinzii bancare- modificarea careia este invers proportionalal cu pretul

pamintului, adica daca creste rata, pretul pamintului scade,deoarece oamenii vor

prefera sa-si depuna banii la banca pentru a scoate profit.

2cererea si oferta de pamint-oferta de pamint fiind limitata, pretul va fi influientat

de cererea acestuia.

2cererea si oferta de produse agricole- cresterea cererii la produsele agricole va

genera cresterea pretului pamintului, si invers.

2posibilitatile de folosire alternativa a pamintului- daca terenul dat poate fi folosit

pentru cultivarea produselor agricole cit si in constructii atunci pretul lui va fi mai

ridicat.

Eista o formula prin care se poate calcula pretul pamintului:

Pp) $( + d3 % 45667

Pp-pretul pamintului

(- marimea arendei anuale

d3- rata anuala a dobinzii

35. Cererea si oferta pe piata capitalului. Dobinda


4/4

Dobinda "venit pe care il insuseste proprietarul capitalului banesc ca recompensa

pentru suma de bani imprumutata. n sens mai larg e un venit ce revine

proprietarului oricarui capital antrenat in activitatea economica, indeferent daca

acesta aeste imprumutat sau apartine intreprinzatorului respectiv.

(ata dobinzii se calculeaza ca raportul procentual dintre masa dobinzii si capitalul

imprumutat.

&arimea ratei se satbileste in functie de mai multi factori, dar cel mai important

raporte e dintre oferta si cerere de capital.

Oferta de capital. 'ursele capitalului de imprumut sunt:

5%'ume de bani temporar disponibile ca:

• 8anii ce se acumuleaza treptat si urmeaza a fi utilizati pentru

inlocuirea capitalului fi.

• 8anii destinati platii salariilor, dar disponibili in rastimpul dintrecomercializare si plata sal.

• O parte a profitului destinate modernizarii sau largirii productiei.

9%Economiile manajelor

%8anii proprietarilor capitalului de imprumut-banc/erilor

;%Economiile guvernului

!u cit rata dobinzii e mai inalta cu atit oferta de capital de imprumut e mai mare.

Cererea de capital de imprumut eprima nevoia de bani si vine din partea

urmatorilor participanti ai vietii economice:

5 ntreprinderile, ce au nevoie de imprumuturi pentru aface investitiidestinate modernizarii sau largirii aparatului productiv, pentru platasalariilor.

9 &enajele, ce recurg la imprumut pentru procurarea obiectelor defolosinta indelungata-case de locuit, automobile, televizoare, mobilaetc.

nstitutii administrative publice, care sunt nevoite sa recurga laimprumut in conditii in care veniturile publice sunt inferioarec/eltuielilor.

!u cit rata dobinzii e mai mica cu atit cererea de bani e mai mare.