DESIGNUL CVASI-EXPERIMENTAL

Curs 8

• În cazul design-ului cvasi-experimental experimentatorul nu are acelaşi control asupra variabilelor ca în cazul design-ului experimental.

• De multe ori există cauze etice sau situaţionale care împiedică controlul variabilelor.

Putem vorbi despre trei tipuri (modele) de design cvasi-experimental:

• Designul serierii temporale• Designul pre-posttest al grupelor

neechivalente• Designul seriilor temporale multiple

1. Designul serierii temporale

• Este o formă intragrupală (se utilizează un singur grup de subiecţi) de tip pre-posttest, cu următorii paşi:

• o serie de observaţii repetate• modificarea experimentală X• o a doua serie de observaţii repetate

O1

O2

O3

X O4

O5

O6

• Efectul experimental se măsoară prin compararea observaţiilor post cu cele anterioare modificării experimentale.

• Acest tip de design cvasi-experimental este foarte asemănător cu experimentele reale pre-posttest intragrup. Există însă două diferenţe importante:– se folosesc grupe foarte mari de subiecţi– experimentatorul nu controlează modificarea experimentală

• Acest tip de design se foloseşte atunci când dorim să măsurăm evenimente sociale.

Exemplu:

• Primăria hotărăşte să interzică circulaţia în zona Pieţei Smârdan din Piteşti. Motivul invocat ar putea fi numărul mare de accidente produs pe această stradă în care au fost implicaţi pietoni. Însă oamenii de afaceri (comercianţii) pot protesta deoarece se împiedică aprovizionarea magazinelor. Este angajat un psiholog pentru a găsi o soluţie la situaţia conflictuală creată.

• Cvasi-experimentul pe care îl putem realiza are două serii temporale:– urmărim câţi indivizi traversează strada care

duce spre piaţă şi să comparăm câte accidente de circulaţie au fost înainte şi după interzicerea circulaţiei.

– să comparăm profilul net al afacerilor din piaţă înainte şi după interzicerea circulaţiei.

Dezavantaje:

• În utilizarea design-ului serierii temporale poate apărea efectul de maturare – pot apărea alte schimbări de termen lung în mediu. În acest caz, variabila dependentă se modifică în timp indiferent de modificarea experimentală. Ex.: declinul în afaceri poate avea alte cauze. Detectarea acestor schimbări se face prin realizarea a cât mai multe investigaţii în pretest şi în posttest.

• Este foarte important ca variabila dependentă să fie consistentă în timp şi relativ izolată de existenţa altor factori experimentali.

2. Designul pre-posttest al grupelor neechivalente

• Se utilizează două grupuri de subiecţi care nu trebuie să fie egale: unul experimental şi unul de control. De obicei acest design se foloseşte atunci când avem grupuri gata stabilite.

• Ex.: clase şcolare, echipe în industrie.

Planul experimental are următoarea structură:

O1 X O2

O1 X O2

efectul de maturare

• Grupul de control se utilizează pentru a detecta efectul de maturare.

• Acest design se utilizează atunci când experimentatorul doreşte să administreze o modificare experimentală într-un grup deja constituit.

• Condiţia este ca oricare dintre cele două grupuri să poată fi grup experimental.

Exemplu:

• Dorim să evaluăm o metodă nouă de predare a istoriei la gimnaziu. În acest scop, alegem două clase paralele. Nu ştim dacă sunt echivalente valoric. Testăm elevii din ambele clase pentru a cunoaşte nivelul iniţial de cunoştinţe de istorie (O1). Aplicăm timp de 6 săptămâni cele două metode, clasică şi modernă (X), iar apoi testăm din nou nivelul de cunoştinţe al elevilor din cele două clase (O2).

Avantaj:

• Şi în grupul de control va apărea o creştere a nivelului de cunoştinţe, creştere care reprezintă efectul de maturare.

• Practic, prin grupul de control noi determinăm efectul de maturare.

Dezavantaje:

• pot interveni factori externi care influenţează rezultatul

• pot exista diferenţe între cele două clase• pot exista diferenţe între cei doi profesori,

între şcoli, între părinţii copiilor, etc.

• Acest design este foarte util în situaţii reale, când în mod rezonabil poţi asuma că cele două grupuri sunt asemănătoare.

3. Designul seriilor temporale multiple

• Acest design combină avantajele celor două descrise anterior.

• Sunt testate repetat două grupuri: experimental şi de control.

Planul experimental are următoarea formă:

O1 O2 O3 O4 X O5 O6 O7 O8

O1 O2 O3 O4 X O5 O6 O7 O8

Exemplu:

• Dacă am găsi o altă piaţă, asemănătoare cu Piaţa Smârdan, unde nu s-ar întrerupe circulaţia.

Dezavantaje:

• acest design poate fi dificil de realizat• apar diferenţe între grupuri• apar alte efecte locale• sunt condiţii experimentale diferite

metodele cvasi-experimentale

• În concluzie, metodele cvasi-experimentale examinează diferenţele între grupuri prestabilite sau condiţii preexistente.

• Cercetătorul nu manipulează modificarea experimentală, deci nu are control asupra unor posibile variabile care interferă.

• Este o strategie corelaţională, dar se pot sugera şi relaţii cauză-efect.