0
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
“GR. T. POPA “ IAŞI
POLUAREA SONORĂ ÎN MUNICIPIUL IAŞI
FACTORI DE DISCONFORT ŞI RISC PENTRU
SĂNĂTATEA POPULAŢIEI EXPUSE
REZUMAT
Conducător ştiinţific
PROF. DR. VIORICA GAVĂŢ
Doctorand
BIOING. DRUG GABRIEL
Iaşi 2011
1
CUPRINS
INTRODUCERE..................................................................................5
STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII..........................................7
CAPITOLUL I
DATE ACTUALE PRIVIND PRODUCEREA ŞI PROPAGAREA
ZGOMOTULUI
I.1. Introducere .....................................................................................8
I.2. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul zgomotului urban.......9
I.3.Noţiunea de confort acustic.............................................................9
I.4. Regimul acustic în exteriorul clădirilor........................................10
1.5. Regimul acustic în interiorul clădirilor........................................10
CAPITOLUL II
NOŢIUNI CLASICE ŞI RECENTE DESPRE SUNETE-
ZGOMOTE
II.1. Definirea zgomotului..................................................................11
II.2. Clasificarea noţiunii de zgomot..................................................11
II.3.Mărimile fizice pentru caracterizarea sunetelor şi a zgomotelor.12
II.4.Mărimi fiziologice pentru caracterizarea sunetelor şi a
zgomotelor..........................................................................................12
CAPITOLUL III
SURSELE DE POLUARE SONORĂ
III.1. Introducere................................................................................13
III.1.1. Zgomotul exterior...................................................................14
III.1.2.Zgomotul interior.....................................................................14
CAPITOLUL IV
POLUAREA FONICĂ A MEDIULUI – EFECTE ASUPRA
ORGANISMULUI UMAN
IV.1. Introducere.................................................................................16
IV.2. Efecte generale ale zgomotului asupra populaţiei.....................16
IV.3. Relaţia urbanizare-sănătate........................................................17
IV.4. Relaţia habitat-sănătate..............................................................18
IV.5. Efectele zgomotului asupra aparatului auditiv..........................19
IV.6. Mecanisme probabile de acţiune ale zgomotului......................19
IV.7.Efecte ale zgomotului asupra aparatelor şi sistemelor................20
IV.8Indicatori ai influenţei zgomotului asupra organismului...........21
2
CAPITOLUL V
MĂSURI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A ZGOMOTULUI
URBAN, FACTOR DECISIV ÎN PREVENŢIA EFECTELOR
NOCIVE ALE ACESTUIA
V.1. Introducere..................................................................................22
V.2.Măsuri pentru prevenirea depăşirii anumitor limite ale zgo-
motului în centrele populate...............................................................22
V.3.Măsuri pentru combaterea zgomotului în centrele
populate.............................................................................................23
V.4.Măsuri de combatere a zgomotului în interiorul
locuinţelor..........................................................................................23
V.5. Urbanismul şi incidenţa bolilor mintale.....................................24
V.6. Adaptarea omului la schimbarea condiţiilor de viaţă şi implicit la
zgomot................................................................................................24
CONTRIBUŢII PROPRII
CAPITOLUL VI
PREZENTAREA UNOR DATE PRELIMINARE ÎN CERCETAREA
ZGOMOTULUI DIN MUNICIPIUL IAŞI
VI.1.Introducere..................................................................................26
VI.2. Obiectivele cercetării.................................................................26
VI.3. Material şi metodă.....................................................................26
VI.4. Rezultate şi discuţii...................................................................28
VI.5.Concluzii.....................................................................................32
CAPITOLUL VII
STUDIU PRIVIND SURSELE DE ZGOMOT INTERIOR ŞI
EXTERIOR ÎN CADRUL UNOR APARTAMENTE DIN
MUNICIPIUL IAŞI
VII.1. Introducere...............................................................................34
VII.2. Obiective..................................................................................34
VII.3. Material şi metodă....................................................................34
VII.4. Rezultate şi discuţii..................................................................35
VII.5.Concluzii...................................................................................36
3
CAPITOLUL VIII.
STUDIU PRIVIND PERCEREREA ZGOMOTULUI ÎN CADRUL
UNOR APARTAMENTE DIN CARTIERELE ANALIZATE ALE
MUNICIPIULUI IAŞI
VIII.1.Introducere..............................................................................38
VIII.2. Obiectivele urmărite..............................................................39
VIII.3. Material şi metodă..................................................................38
VIII.4. Rezultate şi discuţii ................................................................40
VIII.5.Concluzii..................................................................................40
CAPITOLUL IX
EVALUAREA IMPACTULUI POLUĂRII CHIMCIE ŞI FONICE A
MEDIULUI DIN MUNICIPIUL IAŞI ASUPRA CONFORTULUI ŞI
A STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI
IX.1. Introducere................................................................................42
IX.2. Obiective...................................................................................42
IX.3. Material şi metodă.....................................................................42
IX.4. Rezultate şi discuţii...................................................................43
IX.5.Concluzii....................................................................................43
CAPITOLUL X
EVALUAREA COMPARATIVĂ A POLUĂRII FONICE ŞI
CHIMICE DIN MUNICIPIUL IAŞI ŞI A INFLUENŢEI ACESTEIA
ASUPRA STĂRII DE CONFORT ŞI SĂNĂTATE A POPULAŢIEI
X.1. Introducere..................................................................................46
X.2. Obiective.....................................................................................46
X.3. Material şi metodă.......................................................................46
X.4. Rezultate şi discuţii.....................................................................46
X.5.Concluzii......................................................................................47
CAPITOLUL XI
STUDIUL COMPARATIV AL NIVELURILOR DE ZGOMOT
ÎNTRE JUDEŢUL IAŞI ŞI CELELALTE JUDEŢE ALE
MOLDOVEI
XI.1. Introducere.................................................................................50
XI.2. Material şi metodă.....................................................................50
XI.3. Rezultate si discuţii....................................................................51
XI.3.IO.Concluzii...............................................................................51
4
CAPITOLUL XII
STUDIU PRIVIND NIVELUL ZGOMOTULUI ÎNTR-UN
LABORATOR DE TEHNICĂ DENTARĂ
XII.1. Introducere...............................................................................54
XII.2. Obiective..................................................................................54
XII.3.Material şi metodă.....................................................................54
XII.5.Concluzii……………………………………………………...57
CAPITOLUL XIII
STUDIU PRIVIND PERCEPŢIA ŞI VALORIZAREA
ZGOMOTULUI
XIII. 1 Introducere..............................................................................58
XIII.2.Obiective..................................................................................58
XIII.3. Material şi metodă .................................................................58
XIII.4. Rezultate şi discuţii.................................................................59
XIII.5.Concluzii..................................................................................59
CAPITOLUL XIV
STUDIU PRIVIND BINOMUL NIVEL ZGOMOT- BOALĂ
INDIVIDUALIZAT IN JUDETUL IASI
XIV. 1. Introducere............................................................................60
XIV.2..Obiective................................................................................60
XIV.3.Material şi metodă...................................................................60
XIV.4.Rezultate şi discuţii..................................................................61
XIV.6.Concluzii…………………………………………..................61
CONCLUZII GENERALE.................................................................62
BIBLIOGRAFIE.................................................................................69
5
INTRODUCERE
Disconfortul produs de poluarea sonoră a fost menţionat încă
din antichitate fiind cuprins printre alte critici aduse societăţii romane
de către poetul şi filozoful Quintus Horatius Flaccus (68-8 î.e.n.), iar
un alt poet roman –Decimus Junius Juvenalis-60-140 e.n.) descrie în
"Satire" zgomotul produs pe străzile Romei de trecerea carelor şi a
turmelor de animale care străbăteau oraşul.
Primele observaţii ştiinţifice asupra zgomotului şi a influenţei
sale nocive au fost făcute de Paracelsus în secolul al XVI-lea şi
Ramazzini în secolul al XVIII-lea. Ele se referă exclusiv la zgomotul
produs de activităţile productive. Abia în secolul XX apar primele
studii sistematice asupra zgomotului urban, deşi cu mult înainte,
acesta a fost sesizat ca element perturbator al activităţii obişnuite a
populaţiei.
James Sully, într-un articol publicat în 1878 şi intitulat "
Civilizaţie şi zgomot", propunea luarea unor măsuri pentru
combaterea zgomotului.
În condiţiile civilizaţiei contemporane, omul trăieşte într-o
ambianţă sonoră, fiind însoţit neîncetat de un cortegiu de zgomote şi
vibraţii de cele mai variate intensităţi şi avâns efecte mai mult sau
mai puţin agresive asupra confortului şi chiar asupra sănătăţii sale.
Datorită caracterului său nociv şi prezenţei sale în toate
compartimentele vieţii, poluarea sonoră constituie o problemă majoră
în toate ţările, unde asistăm la un fenomen de mărire a nivelelor de
zgomot.
Poluarea interesează în primul rând pentru aspectele sale
actuale, deoarece ea creează şi în prezent incomodităţi, pagube şi
afectează sănătatea, implicând uneori mase mari de oameni. Aceasta
obligă la cunoaşterea sa cât mai aprofundată, mai urgentă, mai
extinsă.
Progresul tehnic în cele mai variate domenii a adus, pe lângă
realizări remarcabile, un adevărat "inamic public "care este poluarea
sonoră.
6
Având în vedere faptul că zgomotul, considerat ca un "
subprodus de metabolism tehnologic", reprezintă unul dintre cei mai
importanţi factori de disconfort pentru colectivităţile umane - se
impune cunoaşterea acţiunii sale asupra organismului.
Problemele legate de fenomenul poluării nu constituie o
noutate, toate societăţile omeneşti au luat naştere şi s-au consolidat
transformând mediul lor natural într-o manieră adesea ireversibilă.
Poluarea fonică reprezintă una din principalele noxe ale
localităţilor urbane. Ea a devenit o formă de poluare a mediului mult
mai nocivă şi cu efecte mult mai grave decât numeroşi alţi poluanţi
existenţi în jurul nostru.
Un număr mare de cercetători au arătat că în zonele cu zgomot
intens sunt mult mai numeroase afecţiunile neuropsihice,
cardiovasculare, precum şi reacţiile de disconfort ale organismului în
comparaţie cu zonele mai liniştite.
Determinările făcute în cadrul a numeroase cercetări, au arătat
că intensitatea zgomotului stradal, cât a celui din locuinţe depăşeşte
uneori cu mult valorile maxime admise, având consecinţe negative
asupra confortului unei mase destul de mari din populaţie.
Măsurarea şi aprecierea efectelor poluării sonore este dificilă,
ea depinzând de un număr mare de factori subiectivi, în afară de
intensitatea cu care se manifestă agresiunea sonoră la un moment dat.
Chiar dacă în ţara noastră această " poluare fonică" nu a atins
proporţii îngrijorătoare se impune totuşi, ca o necesitate de prim
ordin, cunoaşterea nocivităţii zgomotului şi asigurarea unui confort
acustic la locul de muncă, pe stradă, acasă, în perioadele de activitate,
ca şi în cele de odihnă.
Componentă constantă a vieţii cotidiene, poluarea sonoră
începe să fie sistematic îngrădită, adeverindu-se cuvintele marelui
bacteriolog Robert Koch, care la începutul secolului trecut, spunea: "
într-o zi lupta contra zgomotului se va duce cu aceeaşi îndârjire ca
în secolele trecute lupta contra ciumei sau holerei".
Alegerea acestei teme ca subiect al tezei de doctorat este
justificată de faptul că poate oferi un studiu cât mai amănunţit şi
complet al fenomenului poluării sonore, care duce la creerea unei
stări de disconfort a locatarilor supuşi poluării fonice, zgomotul
constituind un poluant fizic cu implicaţii însemnate în confortul psihic
al populaţiei şi în starea de sănătate a acesteia.
7
"Orice efort al nostru este o călătorie în necunoscut,
hrănită de speranţa intermitentă de a găsi într-o bună zi un
capăt unde să te poţi odihni"
Nietzsche
STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII
8
CAPITOLUL I
DATE ACTUALE PRIVIND PRODUCEREA ŞI
PROPAGAREA ZGOMOTULUI
I.1. Introducere
Sănătatea populaţiei are numeroase definiţii, adesea
incomplete, dintre care cea unanim acceptată de către Organizaţia
Mondială a Sănătăţii o consideră ,,un fenomen biologico-social
complex care se cunoaşte cu dificultate ca niveluri, distribuţii şi
tendinţe.”
Atât la nivel individual cât şi la nivel comunitar, trecerea de la
sănătate la boală este graduală, raportul dintre stadiul inaparent şi
stadiul clinic este diferit, depinzând de natura agentului cauzal, calea
de pătrundere, caracteristicile gazdei.
Zgomotul comunal şi industrial, circulaţia rutieră şi
transporturile în comun etc. sunt aspecte ale condiţiilor de mediu care
privesc aşezarea umană, localitatea.
Locuinţa cu rolul său recuperator, protector, educativ, prin
condiţiile pe care le oferă se adaugă condiţiilor socio-economice şi
socio-educaţionale şi contribuie la condiţionarea sănătăţii populaţiei
făcând parte din gama de probleme susceptibile a fi studiate şi
evaluate prin metodele de epidemiologie de mediu.
Deci, se poate afirma că omul traieşte în lumea sunetelor şi
zgomotului. Sunetul se defineşte prin vibraţiile mecanice ale mediului
care se transmit la nivelul aparatului auditiv .
Sunetele sunt indispensabile existenţei animale şi umane.
Sunete precum murmurul apei unui izvor, freamătul frunzelor sunt
întotdeauna plăcute omului, ele liniştesc, îndepărtează stresul.
Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind înlocuite de
zgomotul provocat de industrie şi transport.
Ca urmare, acel echilibru fragil între om şi mediu a fost rupt în
epoca modernă; progresul tehnic, dezvoltarea economică, explozia
demografică joacă un rol important în apariţia acestui dezechilibru.
9
I.2. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul
Zgomotului urban
Sursele de zgomot sunt în creştere, numărul oamenilor ce le
folosesc sunt de asemenea tot mai numeroşi de aceea comunităţile
noastre sociale au devenit tot mai zgomotoase.
Nivelul zgomotului creşte odată cu intensificarea ritmului
activităţilor dimineţii. În drum spre lucru, zarva din trafic, şantierele
de construcţii, ne afectează continuu
Zgomotul a fost mult timp asociat cu activitatea din fabrici,
dar în prezent este o problemă ce afectează şi multe birouri.
Casa oferă doar un mic refugiu seara la întoarcere, deoarece
sistemul de ventilaţie, liftul, instalaţiile sanitare, echipamentele de
bucătărie, TV, radio, sunt surse importante de zgomot, la care se
adaugă zgomotul provenit şi din activităţi din afara locuinţei .
"Zgomotul a depăşit caracterul unei noxe profesionale,
devenind o ameninţare publică la adresa sănătăţii fizice şi mentale",
se menţionează încă din 1967 în Chaier de la Sante Publique, nr.30,
de către OMS.
Se pot stabili patru direcţii principale de preocupare în acest
domeniu:
perfecţionarea modului de definire a confortului acustic;
studiul regimului acustic în exteriorul clădirilor,
studiul regimului acustic în interiorul clădirilor.
I.3. Noţiunea de confort acustic
O simplă definiţie a confortului este dificilă deoarece
reprezintă o noţiune subiectivă exprimată diferit de diverse persoane
Deci, pentru o definire mai completă a noţiunii de confort,
referindu-ne la mediul construit, artificial, este necesar să se
pornească de la exigenţele şi cerinţele umane pe care acest mediu
trebuie să le satisfacă.
Senzaţia acustică a fost definită pentru prima dată de fizicienii
americani Weber şi Fechner. S-au întocmit curbe izofone (curbe de
egală audibilitate ) "Cz" ce au la bază formula: S (f) = K (f) ln [ I (f)
∕ I0 (f) ]
Pentru exprimarea nivelului global al tăriei sunetului (în care
se ţine seama de percepţia diferenţiată a sunetelor în funcţie de
frecvenţă) s-au introdus curbele de pondere:
"A","B","C" (fig. 1).
10
Fig. 1 Curbele de pondere ale sunetului
Aceste curbe permit măsurarea şi exprimarea nivelurilor
sonore mai apropiate de percepţia subiectivă în dB(A), (B), (C).
Tabelul I. Diagrama efectelor produse de zgomot asupra
organismului uman
Imposibilitate de muncă, tulburări
psihofiziologice
80-90 (dB (A)), >90 (dB
(A))
Imposibilitatea somnului şi a muncii
intelectuale
70-80 (dB (A))
Scăderea capacităţii de muncă de rutină 60-70 (dB (A))
Scăderea capacităţii de muncă intelectuale 50-60 (dB (A))
Incomodarea odihnei cu efecte fiziologice 40-50(dB (A))
Zona de linişte 20-30 (dB (A))
Prag de audibilitate 0 (dB (A))
I.4. Regimul acustic în exteriorul clădirilor
În acustica urbană trebuie avute în vedere o multitudine de
fenomene fizice:reflexie,refracţie,absorbţie,interferenţă, cât şi foarte
mulţi parametri (indici, coeficienţi).
Acustica urbană implică existenţa unor condiţii la limită şi a
neomogenităţilor.
Pe plan internaţional exprimarea nivelurilor zgomotului
exterior în reglementări acustice, se face prin indici de evaluare şi
diferiţi parametri.
1.5. Regimul acustic în interiorul clădirilor
Un scop important al tuturor măsurilor de protecţie împotriva
zgomotului urban îl constituie asigurarea confortului acustic în
interiorul clădirilor.
Impunerea unui regim acustic în exteriorul clădirilor constituie
numai un prim pas în realizarea acestui scop.
11
CAPITOLUL II
NOŢIUNI CLASICE ŞI RECENTE DESPRE SUNETE-
ZGOMOTE
II.1. Definirea zgomotului
Zgomotul definit de fizicieni este o suprapunere dezordonată de
sunete cu frecvenţe şi intensităţi diferite. Se ştie că şi o melodie este
formată tot dintr-o succesiune de sunete, caracterizate prin intensitate
şi frecvenţă determinată. Ceea ce deosebeşte zgomotul de melodie
este tocmai modul dezordonat în care se succed sau se suprapun
sunetele care îl compun. O melodie poate deveni zgomot dacă
surprinde organismul într-un moment nedorit, în timpul somnului, al
odihnei sau al activităţii intelectuale De aceea, din punct de vedere
medical, se consideră zgomot orice sunet care devine supărător
organismului.
Sunetul poate fi definit ca fiind orice variaţie a presiunii (în aer,
apă, etc) care poate fi detectată de către urechea umană iar zgomotul
este sunetul puternic, necoordonat.
Unitatea de măsură a intesităţii sunetelor este decibelul (dB).
Limita superioară a sunetului este 80 dB. Sunetele de 130 dB
provoacă senzaţia de durere, iar de 150 dB sunt insuportabile (în
secolele trecute exista termenul de moarte sub clopot).
Din punct de vedere fizic, zgomotul a fost definit ca un sunet
complex, aperiodic sau cu periodicitate redusă. S-a afirmat la un
moment dat că disonanţa şi zgomotul sunt sinonime. Deşi disonanţa
măreşte posibilitatea unui sunet de a deveni zgomot, s-a dovedit că
această apreciere variază în funcţie de tipul de cultură.
La noi în ţară, sub noţiunea de zgomot este cuprins orice
"fenomen acustic care produce o senzaţie auditivă considerată ca
supărătoare sau dezagreabilă".
II.2. Clasificarea noţiunii de zgomot
Nu în toate cazurile şi pentru toate persoanele sau în orice
mediu cultural, aceleaşi sunete reprezintă zgomote. Dependenţa de
factorii subiectivi face ca efectele zgomotului să fie dificil de apreciat.
Caracterul ambiguu, subiectiv şi totodată obiectiv al
zgomotului reiese din însăşi analiza dimensiunii stimulului auditiv,
care se face simultan pe două planuri: acela al măsurării
12
caracteristicilor fizice ale sunetelor şi acela al măsurării senzaţiilor
produse de acestea.
În determinările nivelului de zgomot se va avea în vedere
factorul acustic de relief, care este un factor de corecţie ce ţine seama
de influenţa condiţiilor meteorologice şi de relief asupra abaterii de la
legea de propagare liberă a undelor sferice.
În timpul propagării undelor sonore prin atmosferă, aceasta având o
structură neomogenă atât pe verticală cât şi pe orizontală, apare
reflexia şi refracţia acestora pe suprafeţele de separaţie dintre
diferitele straturi de aer .
II.3. Mărimile fizice pentru caracterizarea sunetelor şi a
zgomotelor
Pentru ordonarea sunetelor şi a zgomotelor în funcţie de scala
valorilor acustice corespunzătoare, se utilizează următoarele mărimi
fizice:
1. Nivelul de presiune acustică (Lp). Aceasta reprezintă
logaritmul zecimal al raportului dintre presiunea acustică şi valoarea
presiunii acustice de referinţă exprimată în dB.
2. Nivelul de putere acustică (Lp) .Acesta este definit de
logaritmul zecimal al raportului dintre valoarea puterii acustice date şi
valoarea puterii acustice de referinţă exprimată în Db.
3.Nivelul de intensitate acustică (Li) Aceasta reprezintă
logaritmul zecimal al raportului dintre valoarea unei intensităţi
acustice pentru o direcţie specificată şi valoarea intensităţii acustice
de referinţă, exprimată în dB.
II.4. Mărimi fiziologice pentru caracterizarea sunetelor şi a
zgomotelor
Pentru a ordona sunetele sau zgomotele după o scală care să
ţină seama de senzaţiile produse ca urmare a perceperii lor de către
urechea umană, se utilizează următoarele mărimi acustice fiziologice:
1. Nivelul de tărie (LN) exprimat în foni.
2. Tăria unui sunet (N) exprimată în soni.
O problemă importantă în activitatea practică este determinarea
nivelului de tărie (exprimat în soni) a unui zgomot, când se cunosc
diferite nivele de intensitate acustică, în benzi de frecvenţe diferite.
Această problemă se poate rezolva pe baza corelaţiilor care
există între intensitatea sunetului (dB), nivelul de tărie (foni) şi tăria
corespunzătoare (soni), prin relaţia stabilită de Stevens.
13
Unitatea de măsură pentru poluarea sonoră în aşezările umane este dB
(A), alături de care se utilizează şi alte formule în vederea
caracterizării printr-o valoare unică a unui zgomot variabil în timp, cât
şi pentru a putea prevedea reacţiile organismului uman la variaţiile în
timp ale caracteristicilor zgomotului
Disconfortul produs de către zgomotele sub formă de impulsuri
este datorat în mare parte factorului surpriză, ele producându-se în
mod neaşteptat.
Poluarea mediului ambiant este multiplă şi complexă, dată fiind
multitudinea de factori fizici şi chimici ce acţionează asociat.
Zgomotul fiind unul din factorii incriminaţi în poluarea mediului,
uneori ocupând locul I ca periculozitate (aeroporturi), se pune tot mai
stringent problema combaterii acestuia.
CAPITOLUL III
SURSELE DE POLUARE SONORĂ
III.1. Introducere
Pentru a putea executa o mişcare de vibraţie , corpul respectiv
trebuie să primească din exterior energie; o parte din aceasta este
transmisă mediului sub formă de energie radiantă, care este
transportată la distanţă de către undele acustice
Sursele de poluare sonoră sunt numeroase şi diferite:circulaţia sau
transporturile;industria;constructiile şi montajele;comerţul; telefonia
mobilă; discotecile şi cluburile; petardele şi artificiile; muzica; copiii
pe terenurile de joacă (ţipetele lor înregistrează 70-80 dB); terenurile
sportive şi stadioanele (zgomotele provenite fiind de peste 100 dB);
animalele (câinii) pot tulbura liniştea, mai ales noaptea.(Fig.2, Fig3,
Fig4).
Figura nr.2. Surse de poluare sonoră-muzica
14
Figura nr. 3 Surse de poluare sonoră petardele si artificiile
-
Figura nr. 4.Surse de poluare sonoră transportul aerian
Sursele sonore pot fi clasificate după următoarele criterii:
a. după direcţia de radiaţie
surse unidirecţionale (sau direcţionale)- la care radiaţia are
loc după o direcţie preferenţială pusă în evidenţă de factorul
de direcţionalitate (Q)
surse nedirecţionate (sau omnidirecţionale) – la care radiaţia
are loc uniform în toate direcţiile.
b. după principiul care stă la baza producerii zgomotului
surse producătoare de zgomot pe principii mecanice:
- prin ciocnire-pot lua naştere în timpul funcţionării
anumitor subansamble sau a întregului ansamblu.
prin frecare- sunt reprezentate, în general, de două
suprafeţe care au o deplasare relativă una faţă de
alta;zgomotele emise depind de viteza relativă a
suprafeţelor în contact, mărimea acestora, natura
15
materialelor componente, apăsarea specifică pe
cele două suprafeţe etc.
surse producătoare de zgomot prin acţiune aerodinamică:
-datorită trecerii aerului prin orificii calibrate.
-prin scurgerea fluidului, datorită mişcării relative a
două suprafeţe .
surse producătoare de zgomot prin acţiune electromagnetică
cand zgomotul este constituit dintr-un sunet
fundamental dat de frecvenţa reţelei electrice
(50Hz) şi armonicele acestuia;
surse producătoare de zgomot prin acţiune termică
cand zgomotul cuprinde predominant frecvenţe
joase (sub 100 Hz), însoţite deseori de vibraţii şi
apare mai frecvent atunci când tirajul instalaţiei
este necorespunzător.
c .după timpul de emisie:
-surse continue;
-surse intermitente –periodice sau neperiodice.
De obicei, pentru sursele de zgomot din mediul comunal, se
utilizează împărţirea lor în două mari grupe, funcţie de poziţia lor faţă
de clădiri şi spaţiul de locuit:
surse exterioare;
surse interioare.
III.2. Zgomotul exterior se caracterizează printr-un zgomot de
fond, care este maxim ziua şi minim noaptea, produs de sursele
permanente, cu precădere cele industriale.
Acutele sonore sunt datorate mai ales mijloacelor de transport,
care sunt în continuă creştere, constituie una din cele mai importante
surse de zgomot în mediul urban, de aceea între zgomotul produs de
mijloacele de transport şi zgomotul urban există o strânsă legătură .
III.3 Zgomotul interior se caracterizează printr-un mod
permanent de manifestare, denumit şi zgomot de fond, la care se poate
asocia şi zgomotul accidental sau acutele sonore.
Zgomotul de fond poate proveni atât de la sursele interioare de
zgomot (activităţi în interiorul încăperilor, conversaţii cu voce tare,
funcţionarea instalaţiilor sanitare, aparatura de uz casnic etc), cât şi de
la cele exterioare (transporturi etc).
16
CAPITOLUL IV
POLUAREA FONICĂ A MEDIULUI
EFECTE ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
IV.1. Introducere
Zgomotul – factor fizic de mediu, este neplăcut si afectează
calitatea vieţii. El perturbă şi interferă cu activitaţile individului,
incluzând concentrarea, comunicarea, relaxarea si somnul (Art. 2)
Omul modern este adesea nervos, obosit, fără o cauză evidentă.
Uneori şi copiii manifestă nervozitate, nu reuşesc să se concentreze,
sunt distraţi în activitatea lor.Deşi nu putem susţine că zgomotul ar fi
singurul vinovat, este neândoielnic că intervine într-o mare măsură în
producerea unor asemenea tulburări .
Zgomotul însă poate afecta organismul nu numai prin
pătrunderea sa pe cale auditivă, ci şi pe alte căi, cum ar fi:pielea,
oasele,articulaţiile, muşchii
Prin intermediul sistemului nervos, zgomotul acţionează asupra
diverselor aparate şi sisteme, provocând accelerarea bătăilor cordului
şi a frecvenţei respiraţiei, creşterea tensiunii arteriale, în mod deosebit
a presiunii sistolice, inhibiţia peristaltismului şi a secreţiei gastrice,
perturbări în eliberea unor hormoni, mai ales al glandei tiroide şi al
glandelor suprarenale, etc
Fiind prezentă peste tot în mediul de muncă ,în cel stradal şi în
interiorul locuinţelor,poluarea fonică este nocivă deoarece împiedică
odihna şi somnul prin care se realizează refacerea normală a funcţiilor
organismului.Ambianţa fonică reprezintă un factor importantîn
confortul sau disconfortul stradal şi al locuinţei.
Zgomotele din interiorul locuinţelor şi al instituţiilor se
însumează cu cele provenite din exterior,creindu-se o ambianţă
caracteristică pentru fiecare clădire în parte. În anumite situaţii acest
fond sonor poate defini disconfortul pentru mulţi locatari şi poate crea
probleme importante habitatului.
IV.2. Efecte generale ale zgomotului asupra populaţiei
Sănătatea individului si a populaţiei in general este creată sau
distrusă de un set complet de factori care interactionează pe parcursul
vieţii (1,2 din Art. 9).
Zgomotul însă poate afecta organismul nu numai prin
pătrunderea sa pe cale auditivă, ci şi pe alte căi, cum ar fi:pielea,
oasele,articulaţiile, muşchii etc.
17
Sub influenţa zgomotului s-au pus în evidenţă perturbări ale
activităţii sistemului nervos şi, în primul rând ale creierului, care se
materializează prin modificări ale traseelor electrice normale şi
suprapunerea unora noi, perturbatoare, evidenţiate prin electro-
encefalografie .
Sub influenţa zgomotului pot apărea tulburări diverse: de la
oboseală precoce, dureri de cap, insomnie, irascibilitate, până la
modificări de comportament şi atitudini necorespunzătoare.
Acţiunea îndelungată a zgomotului este incriminată în
producerea sau în favorizarea nevrozelor, a psihasteniei,
hipertensiunii arteriale, gastritei şi ulcerului gastric şi duodenal,
colitei,diabetului, hipertiroidismului şi a altor afecţiuni de cauze
variate şi mai puţin evidente.
O deosebită importanţă o are acţiunea zgomotului asupra
organismului în timpul somnului, cânt totalitatea activităţilor
fiziologice sunt reduse la minimum şi când zgomote de mică
intensitate pot provoca modificări importante.
Astfel, s-au constatat modificări ale circulaţiei sângelui la
nivelul creierului, produse de zgomote reduse ca intensitate şi de
scurtă durată.
IV.3. Relaţia urbanizare-sănătate
Comunitatea socială urbană este neomogenă şi prin faptul că
viaţa de confort şi plenitudine atrage ca un miraj în permanenţă o
categorie de indivizi din alte zone sociale. Aceştia vin fie în căutare
de lucru, pentru un confort mai mare, fie ca să se piardă in anonimatul
vieţii.
Acest val de populaţie cu caracter migrator, face ca viaţa şi
comunitatea umană citadină să nu fie omogenă ca cea rurală, în plus
prezintă pericolul unui amestec dăunător funcţiilor sociale, a
instituţiilor şi relaţiilor umane. Se ivesc probleme de multe ori destul
de dificile de adaptare a noilor indivizi si in egala masura se pune
problema acceptarii acestora in comunitatea deja existentă.
Bolile oraşului sunt de fapt expresia socială a bolilor
comunităţii social-umane, ce duce la afectarea directă a stării de
sănătate .
Ceea ce caracterizează mediul natural este fenomenul denumit
cu un termen general poluare, ce poate fi cauzată de:
factori fizici – variaţii de temperatură, pulberi, radiaţii, zgomot;
18
factori chimici – substanţe chimice pe care le inhalează omul, le
ingeră sau cu care vine în contact prin intermediul
tegumentelor;
factori biologici – bacterii, virusuri, paraziţi.
Sănătatea populaţiei, fenomen biologico-social complex de
masă, componente esenţiale a calităţii vieţii prezintă o condiţionare
multifactorială şi se apreciază cu dificultate – ca niveluri şi tendinţe,
necesitând o multitudine de indicatori .
Sănătatea grupurilor umane ar putea fi definită ca fiind o
sinteză a sănătăţi individuale, apreciată într-o viziune sintetică,
globală (ecosistemică) SANATATE PUBLICA.
IV.4. Relaţia habitat-sănătate
Locuinţa este un drept fundamental al omului şi a fost
identificată ca un factor determinant al sănătăţi şi al calităţi vieţii.
Aceasta poate oferi condiţii foarte variate, ceea ce înseamnă diverse
niveluri ale factorilor de risc din mediu : lipsa confortului termic,
umiditate crescută, poluarea aerului interior, lipsa echipamentului
sanitar, zgomot (1 din art4).
Locuinţa a fost şi rămâne un factor de mediu în care omul îşi
petrece cea mai mare parte din viaţă, unde progresează şi se
desăvârşeşte ca individ, ducând o viaţă armonioasă de familie, unde
recuperează solicitările din procesul muncii şi se reconfortează
Locuinţele aglomerate şi zgomotul cu intensitate peste CMA
reprezintă factori cauzali ai sănătăţii.
Relaţia intre sănătate si mediul ambiant, este greu de confirmat
sau infirmat. Deasemenea, este greu de determinat care efecte pot fi
atribuite mediului domestic şi care mediului profesional.
Habitatul modern se caracterizează prin deteriorarea continuă a
mediului sonor.
Deci cele mai frecvente condiţii necorespunzătoare de habitat
care favorizează îmbolnăvirile în locuinţă sunt:
suprapopularea ;
poluarea fonică, zgomotul şi vibraţiile;
nerespectarea legii proporţiilor spaţiului de locuit;
microclimatul necorespunzător;
vicierea aerului.
19
IV.5. Efectele zgomotului asupra aparatului auditiv
Principalele efecte otice ale acţiunii zgomotului se pot clasifica
astfel:
a) efecte fiziologice:efectul de mascare; oboseala auditivă;
pres-biacuzia; socioacuzia.
b) efecte patologice:hipoacuzia; surditatea, traumatismul
sonor; afectarea labirintului.
Pe parcursul vieţii pierderea auzului totală sau parţială,
constituie o infirmitate atât prin dificultatea posibilităţii de
conversaţie, cât şi prin riscul accidentării.
Expunerea la un zgomot intens poate depăşi posibilitatea de
funcţionare normală a analizatorului auditiv. Efectele expunerii
organismului uman la zgomot depăşesc afectarea strictă a
analizatorului acustic. La o anumită intensitate zgomotul lezează
organul auditiv, provocând surditatea, sau în acelaşi timp, prin
difuzarea senzaţiei auditive la nivelul sistemului nervos central
precum şi prin acţiunea sa extraauditivă, influenţează funcţiile
întregului organism .
IV.6. Mecanisme probabile de acţiune ale zgomotului
Semnalul sonor este o componentă a eustressului în condiţiile
în care se constituie într-un semnal purtător de informaţie utilă, cum
se întâmplă în cazul comunicării, semnalizării unui pericol şi pentru
relaxarea prin muzică. Izolarea experimentală a organismului într-un
mediu complet insonorizat produce importante tulburări atât ale
vigilenţei cât şi neuropsihice
Zgomotul acţionează fără îndoială ca un agent de stress, dar cu
anumite particularităţi generate atât de proprietăţile fizice ale acestuia
cât şi de caracteristicile organismului receptor
În studiile întreprinse s-au pus în evidenţă schimbări ale
fluxului sanguin, a presiunii sanguine, a ritmului cardiac, creşteri în
eliberarea hormonilor de stress, incluzând catecolaminele, adrenalina
şi noradrenalina, cortizolul.
Rezultatele unor cercetări experimentale au demonstrat că
expunerea la zgomot poate produce modificări ale traseelor EKG,
creşterea presiunii sanguine, accelerarea ritmului cardiac, creşterea
metabolismului (reducerea activităţii de secretorii a tubului digestiv),
creşterea presiunii lichidului cefalorahidian şi mărirea tonusului
muscular
20
IV.7. Efecte ale zgomotului asupra aparatelor şi sistemelor
IV.7.1. Efecte asupra aparatului respirator
Expunerea la un zgomot cu o intensitate de 96 dB a provocat
creşterea ventilaţiei pulmonare, producându-se hipocapnie prin
eliminare crescută de CO2.
IV.7.2. Efecte asupra aparatului digestiv
Expunerea la zgomote intense, neaşteptate, duce la modificări
ale motilităţii tractului digestiv:esofag, stomac, intestin.
Acţiunea zgomotului cu o intensitate de peste 70 de foni asupra
tractului digestiv a fost implicată în reducerea peristaltismului,
datorită influenţei asupra musculaturii netede a stomacului .
IV.7.3. Modificări sanguine, umorale şi imunitare
În urma acţiunii zgomotului se citează producerea de
eozinofilie, hipokaliemie, hiper şi hipoglicemie, precum şi modificări
endocrine
IV.7.4. Modificări electro-tegumentare
Datorită acţiunii zgomotului se citează o scădere a rezistenţei
electrice a pielii ilustrând influenţa asupra activităţii zonei reticulate a
trunchiului cerebral
IV.7.5. Efecte asupra fătului
Expunerea la zgomot a femeilor gravide poate produce mişcări
violente ale fătului începând din luna a treia până în luna a şasea a
sarcinii .
IV.7.6. Efecte genetice
Se pare că zgomotul de mare intensitate poate produce
modificări genetice la unele animale. Expunerea cobailor la un
zgomot de intensitate ridicată poate declanşa alterări ale genelor din
celulele germinative
IV.7.7. Tulburări ale somnului
Zgomotul poate produce fie o perturbare a somnului fie
deşteptarea. Perturbarea somnului este frecvent citată ca principală
cauză a disconfortului produs de către zgomot.
IV.7.8. Modificări cardiovasculare datorate zgomotului
Expunerea la zgomot produce o creştere a rezistenţei arteriale
periferice cu puls şi tensiune neschimbate, însă cu debit sistolic foarte
scăzut.
21
IV.7.9. Efecte ale zgomotului asupra ochilor
Datorită acţiunii zgomotului s-a constatat midriază, îngustarea
câmpului vizual, scăderea rapidităţii percepţiei cromatice, alterarea
vederii nocturne.
IV.7.10. Modificări neuroendocrine şi biochimice datorate
zgomotului
Acţiunea zgomotului asupra organismului uman se manifestă şi
printr-o afectare a funcţiei glandelor suprarenale. Se crede că dacă
agresiunea sonoră este prelungită, se poate produce o epuizare relativă
a suprarenalei. Asupra glandelor genitale, la om, nu s-a observat nici
un efect nociv important.
Raporturile susţin că poluarea fonică provoacă probleme grave
de sănătate, de la boli de inimă la tulburări cognitive şi de somn. De
departe, cea mai mare problemă de sănătate legată de zgomote este
disconfortul şi întreruperea somnului din cauza traficului rutier. Lipsa
somnului duce la desfăşurarea unei vieţi mai puţin sănătoase.
Ca urmare a efectelor produse de zgomot, se caută soluţii
pentru a evita producerea şi transmiterea zgomotelor.
IV.8. Indicatori ai influenţei zgomotului asupra organismului
Poluarea sonoră urbană şi cea din interiorul locuinţelor se
caracterizează prin niveluri mai reduse ale zgomotului, ceea ce induce
efecte de cele mai multe ori infraclinice, plurifactoriale şi de aceea
foarte dificil de cuantificat, ceea ce face dificil de utilizat indicatorii
medicinei ocupaţionale
Indicatorii, deşi au un grad relativ mare de fidelitate, sunt de
cele mai multe ori specifici tuturor factorilor de stress, laborioşi şi
utili în descrierea efectelor expunerii pentru un număr limitat de
subiecţi.
Principalii indicatori ai efectelor zgomotului asupra populaţiei
expuse pot fi clasificaţi în:
o Indicatori comportamentali, de bună stare, "
bahavioral indicators of well being" cum ar fi reacţia
faţă de un mediu zgomotos, indicatori care descriu
principalele grupe de activităţi care sunt cel mai
frecvent susceptibile să interfere cu zgomotul.
o Indicatori fizici obiectivi şi psihofiziologici
măsurabili sau care pot fi estimaţi prin programe de
modelare statistică matematică.
22
CAPITOLUL V
MĂSURI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A
ZGOMOTULUI URBAN, FACTOR DECISIV ÎN PREVENŢIA
EFECTELOR NOCIVE ALE ACESTUIA
V.1. Introducere
Măsurile de control ale zgomotului reprezintă o parte a unei
strategii ce influenţează în mod favorabil calitatea vieţii locuitorilor
din mediul urban (art. 11).
V.2. Măsuri pentru prevenirea depăşirii anumitor limite
ale zgomotului în centrele populate
Frontiera care separă un zgomot inofensiv de unul primejdios
este numită "nivel de zgomot critic” sau " nivel maxim de intensitate
admisibil". Pentru fixarea normelor s-au folosit următoarele criterii :
a) criteriul medical ;
b) criteriul tehnic şi economic ;
c) criteriul profesional.
Criteriile medicale de fixare a limitelor maxime admise se
bazează pe efectele nocive pe care le produc zgomotele asupra
organismului uman.
Din punct de vedere tehnic şi economic, trebuie să se ţină
seama de posibilităţile de realizare a dispozitivelor necesare asigurării
unei anumite reduceri a nivelului zgomotului sau a realizării unei
izolări fonice corespunzătoare.
Din punct de vedere profesional, se iau în consideraţie anumite
condiţii necesare pentru efectuarea unor activităţi (dacă este vorba de
muncă intelectuală sau fizică).
Nivelele de zgomot admisibile în imediata apropiere a clădirilor
sunt :
pentru perioada de activitate maximă:- 40 foni;
ore de zi:-35 foni;
ore de noapte: -20 foni.
În încăperile de locuit, nivelele maxime de zgomot admise sunt:
camera de locuit : 30-35 foni ;
camera de lucru : 35-45 foni ;
birouri : 40-45 foni ;
săli de lectură : 30-40 foni.
23
V.3. Măsuri pentru combaterea zgomotului în centrele
populate
Zgomotul reprezintă unul din factorii de disconfort a cărui
combatere constituie o problemă de stringentă actualitate.
Se recomandă măsuri individualizate pentru fiecare din surse,
începând cu zgomotul stradal şi terminând cu cel produs pe
aeroporturi. Această protecţie se referă la reducerea zgomotului şi
dacă este posibil suprimarea acestuia, prin măsuri tehnice
corespunzătoare (înlocuirea unui procedeu tehnologic zgomotos cu
altul silenţios).
V.4. Măsuri de combatere a zgomotului în interiorul
locuinţelor
Nivelele aproximative pentru zgomotele din locuinţe sunt de
30 dB pentru vorbitul încet, 45-60 dB pentru o conversaţie normală,
140 dB pentru foc de armă (39 art. 12). O creştere de 10 dB este egală
cu o creştere de 10 ori în intensitate; prin urmare, un zgomot de 90 dB
este de 10 ori mai intens decât unul de 80 dB, de 100 de ori decât cel
de 70 dB etc.
Combaterea zgomotului se referă la protecţia împotriva
zgomotului provenit din exterior şi propagat în interiorul locuinţelor
precum şi a celui din interior, produs de diverse surse existente.
Măsurile cuprind: izolarea fonică corespunzătoare a locuinţei;
construcţia şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor sanitare;
măsuri educative ale locatarilor.
V.5. Urbanismul şi incidenţa bolilor mintale
Marile transformări socio-culturale contemporane, au pus sub
semnul întrebării nu numai stilul tradiţional de viaţă ci şi posibilităţile
de adaptare ale omului, care sunt adesea depăşite. În aceste condiţii se
denunţă nocivitatea condiţiilor create de societatea contemporană
pentru sănătatea mintală.
Noile studii asupra fenomenologiei stressului au evidenţiat
faptul că în afara posibilităţilor extrem de variate de a face faţă
acţiunilor stressante, persoana poate recurge la un mod inadecvat de
adaptare, situaţie în care, însuşi procesul adaptării poate constitui un
element etiopatogenic.Cercetările în acest domeniu constată deseori "
erori de adaptare" sau mai exact răspunsuri eronate în tendinţa de
adaptare.
24
V.6. Adaptarea omului la schimbarea condiţiilor de viaţă şi
implicit la zgomot
În actualele condiţii de poluare complexă a mediului de viaţă şi
muncă, organismul uman este expus acţiunii unor riscuri variabile atât
ca natură cât şi ca intensitate. Această expunere, adeseori de lungă
durată, are o serie de efecte asupra organismului, care se pot
manifesta de la simple dereglări ale echilibrului homeostatic până la
manifestări patologice.
În acest conflict permanent dintre acţiunea agresivă a factorilor
poluanţi şi organism, acesta îşi menţine homeostazia prin posibilităţi
proprii de adaptare reuşind să-şi asigure o funcţionalitate normală fără
un cost fiziologic semnificativ .
Dacă agresivitatea poluanţilor se intensifică iar limitele
procesului de adaptare sunt depăşite, apare fenomenul de epuizare
fiziologică, etapă în care se instalează o serie de disfuncţii evidente.
Oricare ar fi sursa de poluare este necesar a se evalua toate
posibilităţile existente, de aceea este artificială clasificarea poluanţilor
în funcţie de elementul mediu prin care afectează omul.
25
CONTRIBUŢII PROPRII
26
CAPITOLUL VI
PREZENTAREA UNOR DATE PRELIMINARE ÎN
CERCETAREA ZGOMOTULUI DIN MUNICIPIUL IAŞI
VI.1. Introducere
Astăzi se caută soluţii pentru a evita producerea şi transmiterea
zgomotelor. Maşinile sau motoarele ce vor fi construite este de dorit
să producă un zgomot minim. Blocurile care se vor construi trebuie să
posede un strat fonoabsorbant antiimpact. Ideală ar fi introducerea
unor perdele izolante de arbori în jurul surselor industriale de zgomot
şi în jurul cartierelor de locuit. Până în prezent, în România nu s-au
stabilit norme de calitate sonoră a mediului.
VI.2. Obiectivele cercetării
Cercetarea urmăreşte materializarea practică a următoarelor
obiective:
descrierea caracteristicilor şi dinamicii în timp şi spaţiu a
poluării sonore pentru municipiul Iaşi;
descrierea modului în care dinamica expunerii a influenţat
confortul şi starea de sănătate a locuitorilor din municipiul Iaşi;
evaluarea magnitudinii asocierii dinrte expunerea la zgomot şi
impactul acestuia asupra confortului şi sănătăţii populaţiei.
In acest capitol ne-am propus să prezentăm date monografice
şi demografice referitoare la oraşul şi Judeşul Iaşi,care ne vor fi de un
real folos în studiile efectuate în capitolele ce urmează,deci să facem
cunoştiinţă cu diferite aspecte legate de Municipiul Iaşi.
VI.3. Material şi metode
Metodologia de lucru ce va fi folosită pe parcursul
cercetărilor ce urmează a fi prezentate se bazează pe îmbinarea şi
coroborarea rezultatelor următoarelor tipuri de studii:
studiul statistic descriptiv care permite analiza caracteristicilor
şi dinamicii expunerii la zgomot, rezultatele acestuia ducând la
elaborarea ipotezei de lucru: zgomotul urban este factor de risc
pentru sănătatea populaţiei expuse ;
27
studiul analitic retrospectiv de tip caz-control, care facilitează
evaluarea riscurilor privind expunerea la zgomot şi testarea
semnificaţiei statistice a diferenţelor semnalate.
Loturile incluse în studiu sunt variabile ca număr de cazuri, în
funcţie de studiul realizat.
Criteriile de includere în lot:
au fost incluşi subiecţi care au semnat şi datat formularul de
consimţământ informat;
persoane ce pot să participe la studiu pe perioadele
determinate;
Criterii de excludere:
cei ce nu pot să participe la studiu pe întreaga perioadă;
persoane necooperante.
Loturile studiate au fost astfel alese încât să fie reprezentative
statistic.
Criteriile de stabilire a punctelor de determinare a zgomotului
interior şi exterior au fost următoarele:
nivelul zgomotului (în dB);
numărul de vehicule care circulă într-o oră;
tipul de vehicule care circulă;
numărul de benzi de circulaţie;
starea de uzură a carosabilului;
distanţa de amplasare faţă de trotuar a locuinţelor,
blocurilor;
perdele verzi (alei de copaci) de protecţie fonică;
modul de amplasare al locuinţelor ( pe direcţia de
propagare a zgomotului, perpendicular sau în sens opus
propagării zgomotului);
asocierea cu alte surse de producere a zgomotului;
unităţi comerciale meşteşugăreşti;
intersecţii (simple, multiple).
Datele referitoare la populaţia Municipiului Iaşi au au fost
luate din reuzultatele recensămintelor efectuate pe parcursul
anilor,insistându-se în mod deosebit asupra ultimilor ani.
Metodele statistice descriptive şi analitice utilizate permit
analiza,compararea şi prelucrarea fidelă a datelor.In cadrul acestei
cercetări s-a folosit pentru prelucrarea statistică a datelor obţinute
programul Statistica dedicat cercetărilor medicale.
28
VI.4. Rezultate şi discuţii
VI.4.1. Date generale privind populaţia din Municipiul şi judeţul Iaşi.
Populaţia oraşului Iaşi a oscilat din punct de vedere numeric în
raport cu condiţiile social-economice. Recensământul din 29.12.1930
a înregistrat 420 488 de locuitori. După această dată, curba populaţiei
a urmat o creştere lentă. În anii de război s-a înregistrat din nou o
scădere, aşa încât la 25.01.1948 populaţia a atins abia numărul de
431.586 de locuitori. Ritmul mediu anual de creştere s-a ridicat apoi
la 18,2 %. Numărul populaţiei a fost influenţat de sporul natural şi
sporul migrator.
VI.4.2. Probleme dinamico- structurale privind populaţia
judeţului Iaşi.POPULATIA
Între cele 6 recensăminte, ritmurile anuale de creştere au fost
diferite: 1,4 %0 între anii 1930-1948, 22,7 %o (1948-1956), 18,2 %o
(1956-1966), 16,5%o (1966-1977) şi 6,7%o (1977-1992). În
ansamblu, ultimii 80 ani populaţia Judeţului Iaşi a crescut de 2.3 ori,
având un ritm mediu anual de 10,6%o, superior mediei tării de numai
7,4%o loc.
Fertilitatea feminină a Judeţului Iaşi a fost superioară mediei
pe tară dar oscilantă în timp. Demograful Vladimir Trebici consideră
Moldova ca pe o “Insulă de fertilitate” un adevarat “plăman”
decografic al României.
Curba natalitaţii prezintă o serie de discontinuităţi de un an la
altul, dar per ansamblu ea reflectă o reducere de la 30.9%o (1950) la
18,8%o (1966), ulterior după o creştere bruscă la 32.33%o (1967-
1989), condiţionată de decretul 779, tendinţa de scădere reapare,
atingând în 1991 valoarea cea mai scăzută (14,3%o).
Mortalitatea apare mai uniformă după o reducere de la
11.9%o (1950) la 6.9%o (1966), a urmat o creştere continuă până la
un maxim de peşte 12%o (1988) şi cu o uşoară reducere la 8.6%o în
1991. Între bolile care au cauzat decesele s-au remarcat: bolile
aparatului cardio-vascular, ale aparatului respirator şi tumorile (75%o
din mortalitatea generală),
Sporul natural din perioada postbelică situează Judeţul Iaşi pe
primul loc în România, pe parcursul anilor 1967-1973, 1978. După
explozia demografică din 1967 (25,2%o) sporul natural a avut o
evoluţie descendentă, atingând în 1991 o valoare neînregistrată până
la acea data (5,7%o), dar peste media pe tară (0.9%o) – valoare de
excepţie, dacă se are în vedere ca în anul 1947 (după război, secetă şi
foame) sporul natural coborâse la 1,4%o.
29
Sporul natural mediu a fost de 5.7%o, mai redus în mediul
urban( 3.9%o) şi dublu în mediul rural( 7.3%o).
activitate.
Migraţia populaţiei duce la creşterea şi descreşterea aceşteia.
Analizând proporţia populaţiei venite din alte judeţe, faţă de media
tării (19,5%o), Judeţul Iaşi ocupă o poziţie sub acest nivel (16,4%o),
dar s-a situat pe locul 2 în Moldova după Judeţul Galaţi.
VI.4.3. Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sex în intervalul
1956-1992.
În acest interval, ponderea principalelor grupe de varstă, a
evoluat astfel:
grupa 0-14 s-a redus de la 32% la 25,8%;
grupa 15-64 a crescut de la 62.1% la 65,1%;
grupa de 65 ani şi peste a crescut de la 5,9% la
9,1%.
Vârsta medie a populaţiei Judeţului Iaşi în anul 1977 era în
jur de 30ani, deci mai tanără că a Moldovei (31ani) şi a ţării (33 ani).
Structura populaţiei pe sex s-a menţinut relativ echilibrată,
dacă avem în vedere faptul că în anul 1930 sexul feminin deţinea
50,6% din populaţia totală, iar în anul 1992 era tot de 50,6%. În anul
1992, în cadrul oraşelor, sexul feminin deţinea 51,4%, iar în cadrul
satelor (49,9%).
În cadrul marilor grupe de vârsta, ponderea bărbaţilor a fost
diferenţiată în felul urmator: ei deţineau o proporţie de 51,1% la
tineri, 49,6% la adulţi şi 42% la bătrâni.
VI.4.4. Structura pe medii de rezistenţă.
Iaşul concentra în anul 1992 42,5% din toată populaţia
judeţului şi 83,2% din cea urbană. Celelalte localităţi urbane din judeţ
deţineau la acea dată următoarele procente:
Paşcani 5,5% din populaţia totală / 10.7% din cea urbană;
Tg. Frumos 1,7% din populaţia totală / 3,3% din cea urbană;
Hârlău cu 1,4% din populaţia totală / 2,8% din cea urbană
Astfel de la 31,1% (în 1930) indicele de urbanizare a urcat la
51,2% în 1992.
Densitatea populaţiei a oscilant în funcţie de condiţiile
istorice, economico-sociale, geografice, dar per ansamblul judeţului a
crescut iarăşi:
30
în anul 1930 densitatea era de 76,9 loc./km2;
în anul 1956 densitatea era de 94.5 loc/km2;
în 1966 densitatea a crescut la 113,2 loc/km2;
în anul 1977 densitatea a crscut la 133,3 loc/km2;
în anul 1992 densitea a crescut la 147,5 loc/km2
Aceste date situiaza Judeţul Iaşi pe locul 2 pe ţară şi pe primul
loc în Moldova.
VI 4.5. Situaţia demografică în Judeţul Iaşi –anul 2009
Sporul natural al populaţiei este de 1568 persoane ceea ce
înseamnă 1,9%o,fiind mai mare în mediul urban, respectiv 1183,ceea
ce corespunde la 3,1%o,pe cănd în mediul rural a fost de 385,cifră ce
reprezintă 0,9%o.
VI.4.6.Date demografice comparaive
Tabel XV.Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte
Din tabelul XV se remarcă o creştere a populaţiei din Judeţul
Iaşi, ceea ce se reflectă şi în creşterea densităţii pe Km2 dela 76,8
locuitori pe Km2 în anul 1930 la 149,2 locuitori în 2002.
La 1 ianuarie 2011, reiese că acesta este de 824780 locuitori,
din care 48,54% aparţin sexului masculin şi 51,46% sexului feminin.
În mediul urban al judeţului Iaşi locuiesc 386755 locuitori
(46,89%), iar în mediul rural 438025 (53,20%).
Repartiţia pe sexe în mediul urban este de 184368 bărbaţi
(47,67%) şi 202387 femei (52,32%). În mediul rural, populaţia de sex
Judeţul Iaşi Numărul
locuitorilor Locuitori / km
2
29 decembrie 1930 420488 76,8
25 ianuarie 1948 431586 78,8
21 februarie 1956 516635 94,3
15 martie 1966 619027 113,0
5 ianuarie 1977 729243 133,2
7 ianuarie 1992 811342 148,2
18 martie 2002 816910 149,2
31
masculin este de 222703 (50,84%) iar cea de sex feminin este de
215322 (49,15%).
La 1 iulie 2010 numărul de locuitori a fost de 825.773,din care
sexul masculin 407.131(49.30%), iar sexul feminin 418.339(50.69%).
Repartiţia pe medii de rezidenţă este următoarea: în mediul urban
locuiesc 387.549 persoane din lot,ceea ce reprezintă 46.93% din lotul
total,iar în mediul rural 438.224 locuitori,ceea ce reprezintă 53.06%
Repartiţia pe sex a locuitorilor din mediul urban este
următoarea: 184.556 aparţin sexului masculin(47.62%), şi 202.993
care aparţin sexului feminin,respectiv 52.37%.
În mediul rural,repartiţia pe sex este următoarea: din cei
438.224 locuitori,222.878 aparţin sexului masculin,respectiv 50.85%
şi 215.346 sunt de sex feminin,ceea ce reprezintă49.14%.
Tabel XVIII.. Populaţia judeţului Iaşi pe grupe de vârstă - iulie 2010
Anii Total
Pe grupe de vârstă
0 – 14
ani
15 – 59
ani
60 ani şi
peste
Judeţul Iaşi
1990 815142 231673 477504 105965
2000 836751 174452 526550 135749
2001 842126 171469 533487 137170
2002 805330 162939 506744 135647
2003 816003 158142 522251 135610
2004 821621 153317 533127 135177
2005 813943 149302 530460 134181
2006 824083 148545 540864 134674
2007 825100 148184 541664 135252
2008 826552 148539 542116 135897
2009 829973 148387 541493 140093
2010 825773 148525 533713 143535
La 1 ianuarie 2011 situaţia demografică a judeţului Iaşi arată
824 780 locuitori.
32
Din numărul total de locuitori ai judeţului , 386 755 sunt
locuitori ai municipiului Iaşi, iar în localităţile urbane distribuţia este
următoarea:
Iaşi- 386.755 locuitori;
Paşcani – 45.959 locuitori;
Târgul Frumos – 3.810 locuitori;
Hârlău- 11.918 locuitori.
Tabel XIX. Proporţia locuitorilor în oraşele judeţului
Localitatea % din total
locuitori judeţ
% din total
locuitori în urban
IAŞI 46,89% 86,27%
PAŞCANI 5,57% 10,24%
TG.FRUMOS 0,46% 0,85%
HÂRLĂU 1,44% 2,65%
TOTAL 54,36% 99,9%
Din Tab.XIX reiese că oraşul Iaşi cuprinde 86,27% din
locuitorii din urban,următorul oraş din Judeţ fiind Paşcani,care are o
populaţie de numai 10.24% din cea urbană
VI.5.Concluzii
În urma analizei demografice întreprinse în anul 1992 s-a
constatat că Judeţul Iaşi ca şi intreaga ţară a parcurs o criză puternică,
manifestată in toate componentele vieţii economico-sociale, inclusiv
în cele demografice.
Fertilitatea si natalitatea s-au menţinut la anumite valori, fiind
condiţionate de liberalizarea avorturilor, condiţiile socio-ecoomice
dificile care au impus tot mai mult limitarea numărului membrilor
familiilor.
Mortalitatea a avut valori crescute din cauza scăderii nivelului
asistenţei medicale, a creşterii criminalitaţii, accidentelor şi a
alcolismului.
Sporul natural ridicat a stat totuşi la baza creşterii populatiei
Judeţului Iaşi
Sporul natural al oraşului Iaşi a ramas printre cele mai ridicate
din Moldova, care de asemenea se afla pe primele locuri pe ţară, ceea
ce este susţinut de indicele ridicat de ruralism, de tradiţie, religie,
33
sărăcia mai mare si civilizaţia mai redusă a populaţiei, de nivelul de
instrucţie aflat sub media pe ţară cu 0,1% (in anul 1992)
Evoluţia populaţiei din Judeţul Iaşi s-a dovedit a fi favorabilă
grupei de vârstă 15-64 ani chiar din anii 1956-1992 ,crescând dela
62.1% la 65.1%.
Structura populaţiei pe sexe s-a menţinut într-un echilibru,
având în vedere că în anul 1930 sexul feminin înregisra 50.6% din
populaţia totală .iar în anul 1992 era tot 50.6%,fiind mai bine
reprezentată în oraşe faţă de sate,respectiv 51.4% faţă de 49.9%%.
De asemenea merită de menţionat constatarea ,că în marile
grupe de vârstă,ponderea bărbaţilor este diferenţiată:51.1% la
tineri,49.6 la adulţi şi 42% la bătrâni.
Migraţia populaţiei duce în general la creşterea şi descreşterea
populaţiei. În cazul Judeţului Iaşi, proporţia populaţiei venite din alte
judeţe este sub nivelul pe ţară (16,4% faţă de 19,5%) şi ocupă locul 2
în Moldova, după Judeţul Galaţi.
Densitatea populaţiei a crescut considerabil din anul 1930
până în 1992, de la 76,9loc/km2 la 147,5loc/km2, ceea ce a facut ca
Judeţul Iaşi să ocupe locul 2 pe tară şi primul loc în Moldova, iar in
2002 densitatea a atins 149,2 loc./km2.
Din datele obţinute la sfârşitul anului 2009 s-a constatat un
procent de 12,1%o născuţi vii per-total, cu o diferenţiere de 11,6%o în
mediul urban şi 12,6%o în mediul rural.
Decesele înregistrate au fost de 10,2 la 1000 loc., cu procente
mai mari în rural respectiv 11,7%o şi mai scăzute în urban 8,5%o.
Sporul natural a fost de 1568 (1,9%o), cu un spor mai ridicat
în urban (1183=3,1%o) şi mai scăzut în rural (385=0,9%o).
Fertilitatea are un rol important în sporul natural al populaţiei.
În anul 2009, fertilitatea cea mai ridicată, s-a intâlnit la grupa de
vârstă 25-29 ani cu o valoare de 90,7%o, din care 86,1%o în mediul
urban si 96,8%o în rural. A urmat grupa de vârstă 30-34 ani cu un
indice de fertilitate de 70,2%o din care 73,9%o în urban şi 65,9%0
rural. Pe locul 3 s-a situat grupa de vârstă 20-24 ani cu un indice de
fertilitate de 69,6%o din care 43,2%o în urban şi 95,9%o în rural.
Din datele recensământului de la 1 ianuarie 2011 reiese că
populaţia Judeţului Iaşi era de 824.780 loc., din care sexul feminin
reprezenta 51,46% şi sexul masculin 48,54%.
La aceeaşi dată, oraşul Iaşi avea 386.755loc., ceea ce
reprezintă 46,89% din populaţia Judeţului Iaşi.
34
CAPITOLUL VII
STUDIU PRIVIND SURSELE DE ZGOMOT INTERIOR
ŞI EXTERIOR ÎN CADRUL UNOR APARTAMENTE DIN
MUNICIPIUL IAŞI
VII.1. Introducere
În municipiul Iaşi au început să se facă simţite efectele nocive
ale zgomotului urban de diverse provenienţe: circulaţia stradală, trafic
rutier mai ales pe centurile de transport greu ce trec pe lângă zone
populate, trafic feroviar, gări, triaje, trafic aerian. Poluarea sonoră
omniprezentă, tenace, continuă, afectează toate categoriile de vârstă,
practic întreaga populaţie.
Municipiul Iaşi este un oraş în care poluarea sonoră este una
din formele importante de afectare a mediului.
Acest fapt poate fi explicat prin configuraţia existentă a
reţelelor de trafic rutier şi feroviar, precum şi de existenţa unităţilor
industriale (acestea din urmă cu o pondere din ce în ce mai redusă).
VII.2. Obiective
Acest studiu vizează cuantificarea zgomotului la nivelul
apartamentelor din diferite zone ale oraşului Iaşi şi identificarea
aspectelor corelative cu factorul cauzalitate.
VII.3. Material şi metodă
S-au efectuat determinări ale zgomotului de către Agenţia de
Protecţia Mediului Iaşi privind expunerea populaţiei la diferite nivele
de zgomot, folosind sonometrul, cu scopul de a stabili contribuţia
diverselor surse (traficul rutier, feroviar, aerian, industrie) la
rezultanta sonoră a municipiului Iaşi, pe parcursul anilor 2005-2009
S-a determinat zgomotul generat de către mijloacele de
transport în comun conform STAS 10009/1988, STAS 6161-3/1982 şi
STAS 6661/1982 la nivelul bordurii trotuarelor şi exterior clădirilor,
în regimul curent de circulaţie al mijloacelor de transport în comun.
În final, s-a analizat şi zgomotul interior din locuinţe şi modul
în care acesta crează disconfort pentru locatari.
35
VII.4. REZULTATE ŞI DISCUŢII
VII.4.1. Sursele de zgomot extern din municipiul Iaşi
Tabel XX. Populaţia expusă în locuinţe la diferite nivele de
zgomot
Sursă de
zgomot
Nivelul Unităţi 2005 2009 2012
Trafic
rutier
≥55dB % pop. 15,75 15,75 27,75
≥60dB % pop. 12,50 12,50 12,50
≥65dB % pop. 1,75 1,75 59,75
≥70dB % pop. 10,0 12,0 -
≥75dB % pop. 60,0 58,0 -
Traficul
feroviar
≥55dB % pop. 27,75 27,75 27,75
≥60dB % pop. - - -
≥65dB % pop. 5,0 9,0 72,25
≥70dB % pop. 4,00 4,00 -
≥75dB % pop. 63,25 59,25 -
Traficul
aerian
≥55dB % pop. 15,50 15,50 43,25
≥60dB % pop. 8,75 8,75 35,50
≥65dB % pop. 21,25 21,25 21,25
≥70dB % pop. 26,75 27,75 -
≥75dB % pop. 27,75 26,75 -
Zgomotul
industrial
≥55dB % pop. 64,00 64,00 64,00
≥60dB % pop. 1,00 1,00 18,00
≥65dB % pop. 18,00 18,00 18,00
≥70dB % pop. 9,00 9,00 -
≥75dB % pop. 8,00 8,00 -
Altele ≥55dB % pop. 86,00 86,00 86,00
≥60dB % pop. 3,00 3,00 4,00
≥65dB % pop. 10,00 10,00 10,00
≥70dB % pop. 1,00 1,00 -
≥75dB % pop. - - -
Din Tabelul XX reiese că în anul 2005 70% din populaţie a
fost expusă la o intensitate a zgomotului mai mare de 70 dB, având ca
sursă traficul rutier. În anul 2009 situaţia a fost identică, iar în 2012
procentul din populaţie ce va fi expusă la această intensitate de
zgomot se va reduce la zero, în schimb va creşte considerabil
expunerea la zgomote între 65-70 dB, fiind de aproximativ 59,75%.
36
Din acelaşi tabel rezultă că traficul feroviar constituie de
asemenea o sursă importantă de zgomot cu tăria mai mare de 75 dB,
afectând 63,25% din populaţie în anul 2005, 59,25% în anul 2009. În
anul 2012, situaţia se va îmbunătăţi în sensul că procentul cel mai
mare de populaţie expusă (72,25%) va fi afectată de zgomote cu
intensitatea între 65-70 dB.
Traficul aerian (Tabel XX) a fost resimţit de un procent mai
mare de populaţie (aproximativ 53%) pentru intensităţile sonore mai
mari de 70 dB în anii 2005 şi 2009, în 2012 populaţia va fi expusă la
intensităţi între 60-70 dB (56,75%).
Zgomotul industrial a afectat 64% din populaţie la intensităţi
între 55-60 dB şi 36% între 60-70 dB în cei doi ani analizaţi.
Populaţia a fost expusă de asemenea şi la alte surse de zgomot în
proporţie de 86% (între 55-60 dB). Deci traficul rutier şi feroviar
constituie principalele surse de zgomot, la nivele peste 70 dB, la care
este expusă peste 50% din populaţia Municipiului Iaşi.
VII.5.Concluzii
În acest capitol s-a făcut un studiu comparativ asupra
zgomotului din oraşul Iaşi, între anii 2005-2009.
Datele obţinute au indicat că în cei 2 ani analizaţi, populaţia a
fost expusă în proporţie de 70% la o intensitate mare a zgomotului,
peste 75dB
Din studiul intreprins se prevede ca în anul 2012 situaţia sa fie
mult îmbunătăţită, cu o posibilă reducere a populaţiei ce va fi expusă
la un zgomot peste 75dB, în schimb va creşte considerabil expunerea
populaţiei la 65-70dB.
Traficul rutier s-a dovedit a fi sursa principală de zgomot cu o
tărie mai mare de 75dB, afectând 63,25% din populaţia oraşului Iaşi
în anul 2005 şi ceva mai puţină populaţie (59,25%) în anul 2009. Se
prevede o îmbunătăţire a situaţiei în anul 2012, în sensul expunerii
unei proporţii de 56,75% din populaţia oraşului Iaşi la intensităţi
cuprinse între 60-70dB.
Zgomotul industrial se resimte numai în zonele respective,
majoritatea persoanelor afectate de acesta (64%), percep zgomote de
55-60dB şi numai 36% între 60-70dB.
Prin analiza zgomotului produs de traficul feroviar s-a
constatat că nivelurile de zgomot din timpul zilei (între orele 6-22),
37
sunt mai ridicate decât zgomotul nocturn (între orele 22-6), dar
diferenţele sunt nesemnificative, ceea ce face ca nivelurile de zgomot
echivalent (Lech) pe 24h să fie apropiate de cele ale zgomotului din
timpul zilei.
Zgomotele produse de transportul feroviar se percep în zonele
de locuit, existente de o parte şi de alta a căii ferate, la o distanţă sub
30m,având valori peste limita admisibilă.
Cele mai afectate cartiere de zgomotul produs de tren sunt:
Bd. Republicii, Gara-Canta, Podu-Roş, CUG.
Autovehiculele de orice categorie contribuie la creşterea
nivelului global de zgomot care este perceput şi influenţează negativ
atât conducătorul auto, pasagerii, cât şi mediul înconjurător.
Tramvaiele constituie de asemenea o sursă de zgomot
importantă pentru oraşul Iaşi, nivelul acestuia fiind în jur de 90dB în
timpul circulaţiei şi putând atinge 105dB în momentul pornirii şi a
opririi în staţie.
Zgomotul produs de şantierele de construcţii, lucrările de
refacere ale cailor publice sunt mobile, în funcţie de locurile unde sunt
necesare a fi amplasate.
Zgomotul ce rezultă din şcoli şi locurile de joacă pentru copii
este în general fix şi afectează locatarii din apropierea acestora.
Locatarii percep acest zgomot în proporţii variabile, în cazul studiului
nostru cel mai mult este resimţită această sursă de zgomot de lotul
expus din Copou (40%), Ţuţora (25%), Păcurari (21%) Podu-Roş
(16%)
Referitor la sursele de zgomot din interiorul apartamentelor,
locatarii sunt deranjaţi în măsura cea mai mare de vecinii lor, după
care sunt implicate lifturile şi instalaţiile sanitare, aparatele electro-
casnice.
Vecinii constituie un factor de stres pentru locatari, în special
în strada Primăverii (66,60%), Ţuţora (62,5%).
Liftul s-a dovedit deranjant pentru persoanele expuse din
Păcurari (33,30%) şi martorii din Mircea cel Bătrân (25%).
S-a constatat o concordanţă între intensitatea zgomotului
exterior şi a celui interior din apartamente. Zgomotul interior a
prezentat depăşiri peste 35dB în special în apartamentele din Piaţa
Unirii (15% din lotul expus), Alexandru cel Bun (13% depăşiri),
Gara-Canta (11% depăşiri), la fel CUG etc.
Din datele obţinute, reiese că amplasarea blocurilor construite
în ultimele decenii la distantă mai mică de carosabil, a avut o
38
contribuţie deosebită în aceste depaşiri de C.M.A. ale zgomotului din
apartamente.
Cartierele tradiţionale ale Iaşului (Copou, Tătăraşi, Piaţa
Unirii) se caracterizează prin distanţe mai mari între bloc-carosabil şi
au de asemenea spaţii verzi mai întinse.
Spaţiile comerciale amplasate la parterul blocurilor consituie
o sursă importantă de zgomot, în special din cauza maşinilor care le
aprovizionează.
În Piaţa Unirii se observă cel mai mare procent de blocuri cu
spaţii comerciale la parter respectiv 69%, urmate de Şoseaua
Naţională şi Podu-Roş-Socola cu 50%, Păcurari şi Alexandru cel Bun
cu 38%, etc.
Sursele de disconfort pentru lotul expus sunt: zgomotul
stradal, zgomotul stradal şi vecinii, casa scărilor etc.
Lotul expus apreciază în proporţie de 49,7% zona în care
locuiesc ca fiind foarte zgomotoasă, 35,9% ca fiind zgomotoasă şi
13,95% ca fiind nezgomotoasă.
În cazul martorilor evaluările de zgomot işi schimbă ponderea
în favoarea zonei nezgomotoase care reprezintă pentru aceştia 33,3%.
Starea de disconfort a locatarilor expuşi poluării fonice se
manifestă prin adormire dificilă (24%), treziri repetate (23%),
oboseală mintală (21%), cefalee (18%), insomnie (15%), nervozitate
(14%).
CAPITOLUL VIII
STUDIU PRIVIND PERCEREREA ZGOMOTULUI ÎN
CADRUL UNOR APARTAMENTE DIN CARTIERELE
ANALIZATE ALE MUNICIPIULUI IAŞI
VIII.1. Introducere
Poluarea sonoră a devenit un factor de mediu permanent care nu
poate fi evitat nici în cadrul habitatului, putându-şi exercita efectele
nocive asupra echilibrului nervos şi psihic
Toate necesităţile omului trebuie să-i fie asigurate cât mai
confortabil, mai adecvat dorinţelor sale, permanent, diversificate
după sex şi vârstă, dispoziţie psihică, nivel intelectual, dar cât mai
conforme în acelaşi timp cu necesităţile societăţii.
39
VIII.2. Obiectivele urmărite
În cadrul studiului efectuat s-a urmărit:
a. cunoaşterea nivelurilor zgomotului stradal, a zgomotului din
apartamente şi a condiţiilor de locuit;
b. investigarea opiniei locatarilor privind zgomotul, condi-iile de
locuit, disconfortul perceput şi starea lor de sănătate;
c. stabilirea unor posibile relaţii între zgomot şi condiţiile de
locuit pe de o parte şi între disconfort şi sănătate pe de altă
parte.
VIII.3. Material şi metode
a. S-au efectuat determinări ale zgomotului stradal produs de
circulaţia rutieră în puncte alese cu grijă, care să ţină cont de o serie
de criterii:
nivelul de zgomot (dB);
număr de autovehicule care circulă într-o oră;
tipul de autovehicule care circulă;
numărul de benzi de circulaţie;
starea de uzură a carosabilului;
prezenţa perdelelor verzi de protecţie fonică (alei, copaci);
orientarea blocurilor şi apartamentelor;
modul de amplasare a locuinţelor faţă de direcţia de propagare
a zgomotelor;
asocierea cu alte surse de producere a zgomotului (trafic
feroviar, zgomot industrial, din interiorul clădirilor, unităţi de
alimentaţie publică, unităţi comerciale de aprovizionare,
desfacere, cu încărcare şi descărcare, ateliere de reparat,
prelucrări metalice).
b. Determinări de zgomot în apartamente.
c. Datele privind efectele asupra confortului şi a stării de sănătate au
fost înregistrate pe o fişă anchetă concepută în acest scop.
Aprecierea relaţiei dintre zgomotul produs de traficul rutier şi
efectele pe care le prezintă asupra locatarilor precum şi confirmarea
rezultatelor obţinute, s-a realizat prin calculul semnificaţiei statistice
(hi2 YEATES) şi prin tehnici de epidemiologie analitică adecvată
(OR, RR, RA ŞI RA%).
În urma aplicării acestei formule a rezultat un eşantion de 158
de subiecţi cărora li s-a ataşat un lot martor cu un numar similar de
subiecţi.
40
VIII.4. Rezultate şi discuţii
Numărul cel mai mare de investigaţi aparţine grupei de vârstă
45-49 ani, urmată de grupa celor ce depăşesc 70 ani. Pe sexe, au fost
investigate 89 persoane de sex feminin la Expuşi şi 87 la Martori, iar
la sexul masculin – 69 la Expuşi şi 71 la Martori.
VIII.5.Concluzii
Din cartierele oraşului Iaşi s-au selectat 14 străzi în cadrul
cărora s-a determinat zgomotul şi 158 de persoane ce au răspuns la un
chestionar ce a cuprins date referitoare la confort şi starea lor de
sănătate.
Structura pe grupe de vârstă a celor două eşantioane (cu
persoane expuse la zgomot şi martori), cuprinde subiecţi cu vârste
între 15 şi peste 70 ani, cu numărul cel mai mare între 45-49ani
(46=14,55%), urmat de 50-54 ani, 40-44 ani, 20-24 ani cu acelaşi
numar de subiecţi, respectiv 28 care corespunde la 8,86%. În privinţa
sexului, predomină sexul masculin cu un procentaj de 56,3% în
eşantionul expus la zgomot şi 55,1% în eşantionul martor.
Din lotul expus şi martor, cei mai mulţi locatari locuiesc în
zone comerciale, care sunt mai zgomotoase, respectiv 63,3% şi
68,5%. În propagarea zgomotului stradal spre apartamentele din
blocurile analizate, un rol important îl deţine şi distanţa de la carosabil
la peretele blocului. S-a constatat că în majoritatea cazurilor, atât
pentru expuşi cât şi pentru martori, această distanţă este de 5-9 metri,
respectiv 51,5% şi 48,8%, deci acestea nu au o poziţionare
avantajoasă faţă de carosabil. Distanţele mai mari de 20m s-au intâlnit
la 18,4% expuşi şi 0,8 %martori.
Spaţiul verde care diminuă atât poluarea chimică cât şi cea
fonică, este prezent numai la 39,3% din zonele în care sunt amplasate
apartamentele expuse la zgomot şi în procentaj de 43,4% în cazul
apartamentelor martor; în felul acesta este asigurată numai o protecţie
parţială a locatarilor.
Prefabricatele reprezintă materialele de construcţie folosite în
proporţie de 59,4% în cazul expuşilor şi 54,3% a martorilor. Acestea
nu asigură o izolare fonică şi nici termică corespunzătoare.
Un procentaj de numai 34% din expuşi şi 37,6% din martori
locuiesc în blocuri din caramidă, care reprezintă un material de
construcţie mai bun decat prefabricatele.
Confortul locatarilor depinde şi de gradul de aglomeraţie a
apartamentelor în care locuiesc. Coeficientul de aglomerare cu valori
41
între 1-1,9 se întâlneşte la cei mai mulţi loctari, respectiv 67,9% dintre
expuşi şi 65,7% din martori, restul de până la 100% locuiesc în
apartamente cu coeficient de aglomerare sub 1.
Numărul de pereţi exteriori ai apartamentelor constituie un alt
factor ce contribuie la perceperea zgomotului extern. În cazul acestui
studiu, majoritatea apartamentelor prezintă între 2-6 pereţi exteriori,
respectiv 82.8% pentru apartamentele expuse şi 87% în cazul celor
matori.Pardoseala este confecţionată în majoritatea apartamentelor din
parchet (73,2% expuşi şi 84,5% martori), ceea ce reprezintă un aspect
pozitiv pentru fono şi termoizolarea acestora. Rama geamurilor este
confecţionată de asemenea din lemn în 97,9% la expuşi şi 98,6 la
martori.
Zgomotul din interiorul apartamentelor depăşeşte valoarea
maximă admisă de 35dB (A). În toate cartierele cu valori mai mici
(40-64dB) sunt străzi late şi/sau cu plantaţii de pomi ,iar în cele cu
valori mari de 72-85dB situaţia este opusă,ceea ce se întâlneşte în
Şoseaua naţională, Gara-Silvestru-Moara de Foc-Canta, Piaţa Unirii,
Bd. Republicii, Ţuţora, Tătăraşi.
S-au pus în evidenţă şi alte surse de zgomot din vecinatatea
blocurilor, care afectează atât persoanele expuse cât şi martorii:
parcările auto, locurile de joacă pentru copii, etc.
Durata de când sunt expuse loturile urmărite la zgomotul
stradal şi la zgomotul interior din apartamentele în care locuiesc, este
cuprinsă între 10-19ani pentru 39,3% din martori şi 37,8% din expuşi:
pentru 26 26% expuşi şi 26,1 % martori este o durată a habitatului de
20-29 ani, iar pentru 13,4% expuşi şi 15,4% martori între 30-39 ani.
Vechimea din apartamentele respective între 1-9 ani este valabilă la
18,1% expuşi şi 17,7% martori.
Disconfortul creat de zgomot se însoţeşte de o simptomatologie
specifică: adormire dificilă la peste 55% din persoanele la persoanele
expuse la zgomot, oboseală la trezire la peste 50% din expuşi, somn
superficial la peste 45% din eşantionul expus, somn agitat şi insomnii
la peste 20% din expuşi, senzaţii de „cap-greu” la 15% din expuşi.
Dintre persoanele expuse la zgomot, 25% recunosc că
disconfortul creat de condiţiile de locuit este cauza tulburărilor
apărute, iar toate persoanele expuse la zgomot se consideră deranjate
de traficul rutier.
Prin calculul riscului absolut (RA%), s-a constatat că zgomotul
are o contribuţie de 36,3-62,8% în producerea efectelor menţionate.
42
CAPITOLUL IX
EVALUAREA IMPACTULUI POLUĂRII CHIMCIE ŞI
FONICE A MEDIULUI DIN MUNICIPIUL IAŞI ASUPRA
CONFORTULUI ŞI A STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI
IX.1. Introducere
Autovehiculele constituie principala sursă de poluare a mediului
din oraşul Iaşi, datorită numărului lor în continuă creştere, ceea ce
duce la o emisie în cantitate mare a gazelor de ardere evacuate în
atmosferă . De aceea, riscul pentru sănătate este crescut în zonele cu
densitate mare a autovehiculelor şi deci a populaţiei.
IX.2. Obiective
În acest studiu se au în vedere următoarele obiective:
cunoaşterea nivelurilor noxelor traficului rutier şi a
zgomotului stradal şi din apartamentele unor străzi cu
circulaţie intensă, din municipiul Iaşi;
investigarea opiniei locatarilor privind gazele de eşapament,
praful, zgomotul, disconfortul produs şi starea de sănătate a
acestora;
stabilirea unei posibile relaţii între poluarea fizico-chimică
produsă de sursele multiple şi efectele acestora asupra
sănătăţii locatarilor expuşi prin disconfortul creat.
IX.3. Material şi metodă
Studiul întreprins este de tip epidemiologic retrospectiv caz-control în
care s-au folosit metodele şi tehnicile necesare pentru desfăşurarea
acestuia.
S-au efectuat:
a. Determinări de poluanţi chimici şi zgomot rezultaţi din diferite
surse de poluare.
b.Determinările de zgomot din apartamente corespund punctelor
stabilite de determinare a nivelurilor de zgomot . c.Datele privind
efectele noxelor provenite din surse multiple sunt înregistrate într-o
fişă anchetă concepută în acest scop.
Nivelele de zgomot şi ale noxelor chimice determinate au
delimitat cele două loturi (expus-martor), numărul de persoane de
examinat s-a stabilit prin calculul unui eşantion probabilist.
43
A rezultat un volum al eşantionului de 102 subiecţi expuşi,
cărora li s-a ataşat un lot martor, neexpus în raport statistic de 1:1.
9.4. Rezultate şi discuţii
Eşantionul expus este alcătuit din 102 persoane care locuiesc în
102 apartamente expuse la zgomot şi alte noxe şi 102 subiecţi ce
locuiesc în 102 apartamente neexpuse noxelor auto, considerate
martor şi alese ca pereche a primului eşantion.
IX.5.Concluzii
Apartamentele şi persoanele din această cercetare se află pe
12 străzi ale Municipiului Iaşi, numărul de persoane expuse noxelor şi
implicit zgomotului de pe o stradă fiind egal cu cele martor.
Numărul cel mai mare de persoane din eşantioanele analizate
aparţin grupei de varstă 40-44 ani (29=28,43%), 50-54 ani
(27=26,47%), peste 70 ani (26=25,49%) şi 55-59 ani (22=10,78%),
majoritatea fiind de sex masculin (59,80% în cazul expuşilor şi 67,6%
in cazul martorilor).
Referitor la zona în care sunt amplasate blocurile, 100% au la
parterul blocurilor spaţii comerciale, care constituie o sursă
importantă de zgomot, iar 100% din expuşi locuiesc pe o stradă
principală.
Distanţa de la bloc la carosabil constituie un factor principal
în gradul de expunere la zgomotul stradal.
Cei mai mulţi dintre locatarii eşantioanelor de expuşi şi
martori locuiesc la o distanţă de 5-10 m de carosabil, respectiv 65,7%
şi 59,8%, iar 31,4% dintre expuşi şi martori chiar sub 5m, ceea ce face
ca zgomotul stradal sa fie perceput cu intensitate mare în interiorul
apartamentelor, numai 8,8% din martori şi 2,9% din expuşi au
locuinţă in blocuri la o distanta de carosabil de peste 10m.
Materialele de construcţie ale blocurilor sunt în special
prefabricate (62,7%), cărămida fiind folosită pentru 26,5% din
blocuri, deci fono şi termoizolarea blocurilor este asigurată în
proporţii destul de mici.
Persoanele expuse din eşantioanele în studiu locuiesc în
blocurile respective de 10-20 ani în proporţie de 44,1%, iar martorii în
proporţie mai mică (30,4%), vechimea mai mare de 20 ani fiind
valabilă la 39,2% expuşi şi 49% martori; un procent mic de locatari
(2,9% expuşi şi 9,8% martori) prezintă o vechime mai redusă de 5 ani.
44
Referitor la etajele la care locuiesc locatarii expuşi şi martori,
este vorba de etajele 6-9 (54,90%) şi respectiv etajele 5-8 (65,68%),
ceea ce reprezintă un aspect pozitiv privind poluarea fonică ce provine
din exterior.
Gradul de aglomerare al apartamentelor reiese din
urmatoarele procente: din eşantionul expus 39,2% persoane locuiesc
în 2 camere, 24,5% în 3 camere, 23,5% într-o cameră, 11,8% în 4
camere şi 1% in 5 camere.
Situaţia este asemănătoare pentru martori, un procent mai
ridicat locuiesc în 2 camere (45,1% faţă de 39,2%) şi mai redus la 3-4
camere (23,5% faţă de 24,5% la expuşi şi 6,9% faţă de 11,8% expuşi).
Balcoanele închise care constituie un obstacol în calea
poluării fonice a apartamentelor şi un factor termoizolant important
sunt prezente la apartamentele studiate în proporţii de 76,5% la cele
expuse si 77,5% la martori.
Zgomotul stradal după cum era de aşteptat este mai puternic
în dreptul apartamentelor expuse (67-98dB), în timp ce în cazul
apartamentelor martor prezintă valori între 51-95dB (A).
Este important faptul că zgomotul exterior are o tendinţă uşor
descrescătoare atât la expuşi cât şi la martori, în schimb zgomotul
interior are o tendintă descrescătoare la expuşi, însă la martori există o
uşoară tendinţă de creştere, nesemnificativă statistic.
Zgomotul din interiorul apartamentelor expuse depăşeşte
valoarea maximă admisă de 35dB (A) în toate cartierele, în special în
zona Gării unde atinge 68-78dB. În schimb în apartamentele martor,
zgomotul nu depăşeşte normele în vigoare, fiind cuprins între 25-
34dB (A).
Opiniile locatarilor privind factorii de risc pentru sănătatea lor
sunt următoarele: pe primul loc se află stress-ul la 94,1% expuşi şi
modul de viaţă – alimentaţia + sedentarismul – pentru 93,1% din
martori.
Alţi factori de risc pentru sănătate, după parerea locatarilor
chestionaţi sunt: venitul, care este implicat de 49% din expuşi şi
25,5% din martori, munca în exces este considerată factor de risc de
catre 33,3% din expuşi şi 14,7% din martori, comportamentele
nesănătoase (tutun, alcool) sunt menţionate ca factori de risc de către
23,5% expuşi şi 20,6% din martori; poluarea aerului atmosferic este
considerată factor de risc de catre 93,1% expuşi şi 96,1% martori.
Opiniile privind sursele poluării din cartiere sunt diferite
pentru expuşi şi martori: expuşii consideră ca surse de poluare
circulaţia rutieră (100%), poluarea aerului (97,1%) şi zgomotul
45
(89,2%) iar martorii pun pe primul loc deşeurile menajere (92,2%)
subsolurile insalubre (68,6%), zgomotul (36,3%).
Pentru reducerea zgomotului din zonele în care locuiesc, din
răspunsurile date de subiecţii eşantioanelor reiese că cetăţenii ar avea
un rol principal în reducerea poluării fonice (94,1% din expuşi şi
92,1% din martori).
Zgomotul stradal nu este cauzat numai de traficul rutier,
locatarii blocurilor remarcă şi alte surse: parcările auto, animalele etc.
Persoanele expuse zgomotului, în proporţie de 17,6% afirmă
că traficul intens reprezintă un pericol pentru copii, pe când eşantionul
martor susţine această idee într-o proporţie de numai 2,9%.
Evoluţia în bine a condiţiilor de locuit nu este menţionată de
cele două eşantioane, ei susţin că acestea s-au menţinut la acelaşi
nivel (82,4% expuşi şi 83,3% martori).
Totuşi, în ultimul timp, 23,5% din expuşi apreciază condiţiile
de locuit ca fiind mai bune, în comparaţie cu martorii care recunosc
această îmbunătăţire în proporţie de 14,7%.
Simptomele de disconfort cauzate de noxele traficului rutier,
în cazul expuşilor sunt: oboseală accentuată (82,4% faţă de 4,9%
martori), insomnii 61,8% la expuşi şi 13,7% la martori), cefaleea la
46,1% din expuşi şi 9,8% din martori, nervozitatea la 43,1% din
expuşi şi 6,9% din martori, vertijele la 37,3% din expuşi şi 14,7% din
martori, deci simptomele acuzate sunt accentuate la expuşi de
prezenţa zgomotului.
Poluarea chimică a aerului a determinat şi accentuat în
schimb alte simptome: usturimi la nivelul gâtului, la nivelul ochilor,
lacrimare, tuse, greutate în respiraţie, nas înfundat, răguseală etc.
După părerea subiecţilor interogaţi privind contribuţia
poluării asupra evoluţiei simptomelor, 73,5% din expuşi afirmă că
influenţa este foarte mare, în timp ce martorii susţin acest lucru numai
în proporţie de 1%.
Pentru influenta “in mică masură”, proporţia dintre cele două
eşantioane se schimbă în favoarea martorilor care susţin acest efect în
proporţie de 85,3% iar expuşii numai 2%
Referitor la evoluţia bolilor cronice, s-a constatat la expuşi că
predomină HTA (20,6% faţă de 7,9% martori) şi cardiopatia
ischemică (16,6% expuşi şi 8,9% martori).
46
CAPITOLUL X
EVALUAREA COMPARATIVĂ A POLUĂRII FONICE ŞI
CHIMICE DIN MUNICIPIUL IAŞI ŞI A INFLUENŢEI
ACESTEIA ASUPRA STĂRII DE CONFORT ŞI SĂNĂTATE A
POPULAŢIEI
X.1. Introducere
În acest capitol ne-am propus să analizăm rezultatele a două
etape de cercetare, efectuate în decursul anilor pentru compararea
valorilor poluării sonore din municipiul Iaşi şi a influenţei acesteia
asupra confortului şi sănătăţii populaţiei.
X.2. Obiective
În studiul efectuat ne-am propus următoarele obiective:
a. compararea valorilor poluării sonore în cele două etape
cercetate pe parcursul anillor;
b. aprecierea comparativă a condiţiilor de habitat şi a poluării
sonore din apartamente în etapele parcurse;
c. condiţiile de disconfort percepute de subiecţi;
d. morbiditatea comparativă a eşantioanelor cercetate (expuşi şi
martori).
X.3. Material şi metodă
S-au folosit rezultatele a două cercetări, întreprinse la interval
de 2 ani de zile,în care s-au respectat aceleaşi etape şi metode de
lucru.
X.4. Rezultate şi discuţii
Teritoriul în care s-a desfăşurat studiul a fost reprezentat de
cartierele cu reţele stradale intens circulate şi cu un nivel crescut al
zgomotului produs de traficul rutier (Tab. XLVI, XLVII): Gară, Podu
Roş, Mihai Eminescu (Fundaţie), Tg. Cucu, Cotnari, C.A. Rosetti,
Zimbru, Mircea cel Bătrân, C.U.G., Oancea, Păcurari, Gară Nicolina
Toate acestea sunt cartiere tradiţionale ale municipiului Iaşi,
unele mai vechi şi altele mai noi. În cartierele mai vechi predomină
blocurile cu mai puţine nivele (4-5) şi o distanţă mai mare de la
trotuar la peretele blocului, iar în cartierele mai noi predomină
blocurile cu mai multe nivele (10-11) şi cu o distanţă mai mică între
trotuar şi bloc, iar spaţiul dintre blocuri este şi el mai mic.
47
X.5.Concluzii
În acest capitol s-a efectuat un studiu comparativ între două
etape de cercetare la interval de 2 ani, privind intensitatea zgomotului
în diverse cartiere ale oraşului Iasi (12 la numar) şi efectele asupra
confortului şi sănătăţii unor loturi de 102 şi 110 persoane, dublate de
martori, ce locuiesc în blocurile analizate.
Vechimea blocurilor luate în studiu a fost diferită în cele două
etape ale cercetării: în prima etapă au fost incluse în cercetare şi
blocuri cu vechime mai mică de 10 ani (6,4% expuse si 6,4% martor),
pe când în etapa a doua blocurile analizate au avut vechime peste 10
ani.
Apartamentele expuse la zgomot, în ambele etape ale
cercetării, se află la o distanţă de 5-10m de carosabil (80,9% şi
respectiv 65,7%), deci la o distanţă mică. În cazul apartamentelor
martor situaţia este mai gravă deoarece în prima etapă 99,1% din
apartamente se află la distanţă mai mică de 5 m. de carosabil, iar în
etapa a doua a cercetării 59,8% din apartamente se află la 5-10m de
carosabil.
Materialele din care sunt construite blocurile sunt:
prefabricate (62,7%), cărămizi (26,5%) şi BCA (10,8%), situaţia
asemănătoare şi în etapa a doua a cercetării.
Apartamentele în care locuiesc loturile expuse în cadrul
primei etapei şi a etapei a doua sunt situate la etajele I, II, VII, IX, V
şi III, IV, III şi V.
Orientarea apartamentelor în care locuiesc expuşii spre
traficul stradal constituie o condiţie de la care s-a pornit şi s-a
respectat în cele două etape ale studiului.
Referitor la gradul de aglomerare a apartamentelor, în primul
studiu predomină procentele de persoane în apartamentele cu 3
camere (43,6% expuşi şi 36,4% martori) şi 4 camere (30% din expuşi
şi martori), pe când în studiul al II-lea aglomeraţia este mai mare,
locatarii locuiesc în 2 camere (39,2% expuşi şi 45,1% martori), urmaţi
de cei ce locuiesc în 3 camere (24,5% expuşi şi 23,5% martori) şi
chiar într-o cameră (23,5% expuşi şi martori).
În etapa a doua a cercetării balcoanele închise sunt prezente la
o proporţie mai mare de apartamente: 77,5% faţă de 50,1% în etapa
întai.
Condiţiile de locuit sunt evaluate de locatarii expuşi ca fiind
necorespunzătoare, în proporţie de 77,2% în prima etapă şi de 67,6%
în etapa a doua, deci ceva mai putin, în schimb martorii apreciază în
prima etapă a studiului condiţiile de locuit ca fiind bune în proporţie
48
mai mare decât în etapa a doua. (98,2% faţă de 63,6%), în schimb în
acest studiu creşte procentul acelora ce consideră condiţiile de locuit
medii „la 31,3% pentru expuşi şi 32,4% pentru martori”.
Zgomotul stradal perceput de expuşi în cele două etape ale
studiului prezintă aceeaşi intensitate în zona Gării, în Podu-Roş şi Tg.
Cucu (98dB şi respectiv 89dB şi 84dB), Gara Nicolina şi Păcurari
91dB şi 89dB. Diferenţele mari au apărut în zona CUG, Zimbru în
favoarea primei etape, când s-a constatat o intensitate mai mare a
zgomotului (97dB faţă de 82dB şi 96dB faţă de 84dB) şi CA Rosetti
(85dB faţă de 81dB).
În restul cartierelor diferenţele au fost mici, cu excepţia zonei
Cotnari, unde intensitatea zgomotului a fost ceva mai mare în etapa a
doua (84dB faţă de 80dB).
Pentru martori, valorile zgomotului exterior sunt mai mici cu
diferenţe în plus sau în minus de 1-2 dB, cu excepţia zonei CA Rosetti
şi a Gării Nicolina unde intensitatea zgomotului s-a redus în etapa a
doua cu 4 respectiv 5 dB.
Valorile zgomotului exterior au prezentat o tendinţă liniar
crescătoare la expuşi şi liniar descrescătoare la martori în prima etapă,
pe când în etapa a doua s-a remarcat o tendinţă usor descrescătoare
atât la expuşi cât şi la martori.
Zgomotul din interiorul apartamentelor pentru expuşi este
asemănător în cele două etape, cu o reducere de 2 dB în Oancea, 3 dB
în Gara Nicolina, 1 dB în Podu-Roş, iar tendinţa este liniar
descrescătoare în ambele etape.
Poluanţii chimici din aerul atmosferic a oraşului Iaşi au
inregistrat depăşiri între 10-20% (OC) şi 40,81% (SO4) din probele
analizate, la 10-100% în etapa a doua, constatându-se o creştere
deosebită a NH3 si CO, de la 38,77% la 100% şi de la 10,20% la
60%.
Disconfortul persoanelor expuse la zgomot şi a celor martor
este cauzat de locuintă, în special de condiţiile de locuit care sunt
influenţate foarte mult de transportul rutier prin noxele degajate de
acesta, în proporţie de 84,5% pentru expuşi şi 10,9% pentru martori.
În etapa a doua a cercetării, expuşii consideră de asemenea că
circulatia rutieră este un factor cauzal al disconfortului, pe când
martorii implică deşeurile menajere (92,2%), subsolurile insalubre
(68,6%), poluarea generală (51,0%) şi zgomotul (36,3%).
Populaţia expusă zgomotului consideră zona în care locuieşte
foarte poluată în proporţie de 91,2%, iar martorii ca fiind acceptabilă
în proporţie de 93,1%.
49
De asemenea locatarii consideră că sunt implicate şi alte surse
de zgomot: parcurile auto (6,4% expuşi şi 77,3% martori), spaţiile (
88,2% expuşi şi martori),staţiile mijloacelor de transport în comun
(90,0% expuşi şi 7,3% martori), garajele (57,3% expuşi şi 68,2%
martori), staţiile Peco, bătătoarele de covoare etc.
În ultimii ani locatarii expuşi sesizează degradarea aerului
atmosferic (75%), creşterea nivelului de zgomot (94%) şi ameliorarea
curăţeniei oraşului (79%), pe când martorii susţin ameliorarea
curăţeniei oraşului (75%), creşterea nivelului zgomotului (86%) şi
poluarea aerului atmosferic nemodificată (63%).
Din analiza disconfortului ce este resimţit de subiecţii
chestionaţi în cele două etape ale cercetării, se constată că procente
asemănătoare din aceştia prezintă o simptomatologie identică, atât în
cazul expuşilor cât şi a martorilor
În prima etapă a studiului se constată diferenţe între
procentele de locatari expuşi şi martorii afectaţi şi de alte noxe decât
cele ce rezultă din traficul rutier, cum ar fi factorii de risc de la locul
de muncă (7,3% expuşi şi 11,3% martori), din bloc (3,6% expuşi şi
11,3% martori), condiţiile de locuit (84,5% expuşi si 10,9% martori).
În etapa a doua a cercetării, cauzele disconfortului sunt
diferite pentru expuşi şi martori: în cazul expuşilor este incriminată
circulaţia rutieră prin producerea de zgomot şi poluare a aerului, de
către 100% din locatari, pentru martori este vorba de deşeurile
menajere (92,2%), subsolurile insalubre (68,7%), poluarea în general
(51,0%) şi zgomotul (56,3%).
Manifestările disconforturilor simţite de locatari: oboseală la
trezire, adormire dificilă, somn superficial, insomnii, somn agitat,
oboseală, cefalee, tulburări de concentrare, nervozitate, palpitatii.
Bolile cronice care au dominat tabloul clinic la expuşi au fost:
cardiopatia ischemică, HTA, diabetul, hepatitele, enfizemul pulmonar,
nevrozele, reumatismul.
În etapa a doua a studiului morbiditatea a fost mai redusă
comparativ cu prima etapă pentru: cardiopatia ischemică, HTA,
hepatite, ceea ce este un aspect pozitiv al situaţiei.
50
CAPITOLUL XI
STUDIUL COMPARATIV AL NIVELURILOR DE ZGOMOT
ÎNTRE JUDEŢUL IAŞI ŞI CELELALTE JUDEŢE ALE
MOLDOVEI
XI.1. Introducere
Izolarea individului faţă de membrii familiei trebuie sa îi
permită omului odihna si lucrul după dorinţă, situaţie care nu este
cerută decât pentru unele momente, în rest individul are nevoie de
ambianţa plăcută a familiei, izolându-se numai de restul societăţii.
Această izolare este temporară, relativă, necesară numai pentru o
parte a zilei.
Determinările sonometrice s-au efectuat în toate municipiile
reşedinţă de judeţ din teritoriile Moldovei de către specialiştii de
igiena mediului din Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi au fost
incluse în sinteza naţională: ”Niveluri de zgomot în localităţile
urbane reşedinţă de judeţ” în cadrul Programului Naţional 1-4 de
sănătate în relaţie cu mediul.
In această cercetare sunt cuprinse date furnizate de următoarele
Direcţii de Sănătate Publică judeţene: Bacău, Botoşani, Galaţi, Iaşi,
Neamţ, Suceava, Vaslui, Vrancea.
XI.2. Material şi metodă
Punctele în care s-au efectuat determinările zgomotului
stradal au fost minuţios selectate in fiecare capitală de judeţ.
Determinările au fost efectuate cu sonometre de diverse tipuri, care au
fost în prealabil verificate şi etalonate corespunzător.
Datele obţinute au fost prelucrate statistic conform:
”Metodologiei monitorizării zgomotului urban” promovată la nivel
naţional. În prelucrarea datelor s-au folosit următorii indicatori psiho-
fiziologici:
nivelul de zgomot echivalent – Lech, care reprezintă media
ponderată a nivelurilor de zgomot exterioare clădirii;
nivelul de zgomot indexat:
L10 = nivelul de zgomot care este depăşit în 10% din timp;
L50 = nivelul de zgomot care este depăşit în 50% din timp;
L90 = nivelul de zgomot care este depăşit în 90% din timp;
indexarea zgomotului de trafic - Traffic Noise Index (TNI),
care exprimă gradul de disconfort provocat de un zgomot
51
aleatoriu şi care ţine seama de distribuţia statistică a
nivelurilor de zgomot într-o perioadă caracteristică;
R-indicele de disconfort (deranj), permite estimarea
deranjului populaţiei prin calcul, utilizând nivelul zgomotului
echivalent şi are 8 clase: 0-1 linişte; 1-2 acceptabil; 2-3
zgomot moderat; 3-4 zgomotos; 4-5 foarte zgomotos; 5-6
traumatizant; 6-7 foarte traumatizant; 7-8 periculos.
XI.3. Rezultate si discuţii
Studiul comparativ al nivelurilor de zgomot din judeţele
Moldovei reprezintă o temă foarte importantă, pentru a stabili o
clasare a gradului de poluare fonică din cele mai importante oraşe ale
Moldovei, care sunt capitale de judeţe.
În localităţile analizate, punctele de recoltă au fost alese cu
atenţie, ţinând cont de circulaţia rutieră. S-au selectat în special
intersecţii cu trafic intens şi mediu, strazi cu trafic intens, mediu şi
redus, zone cu o sursă fixă cu emisie continuă, surse fixe cu emisie
intermitentă şi în final o zonă rezidenţială.
S-au aplicat indicatorii psiho-fiziologici Lech , L10, L50,
L90, TNI şi R care au fost analizati separat pentru fiecare oraş
capitală de judeţ.
XI.3.IO.Concluzii
Rezultatele obţinute în Bacău arată că TNI (indexul de
zgomot al traficului) care exprimă gradul de disconfort creat de un
zgomot aleatoriu şi ţine cont de distribuţia statistică a nivelurilor de
zgomot într-o perioadă caracteristică, are valori apropiate şi peste 100
iar R are valori intre 4-5, ceea ce inseamnă că zona este foarte
zgomotoasă în intersecţia cu trafic intens (Str. Mărăşeşti cu Str. Spiru-
Haret), pe strada Vadul Bistriţei nr. 3, care are un trafic intens, în
intersecţia cu trafic mediu (între Str. 9 Mai şi Str. Mărăşeşti) (Str.
Milcov 146) ca şi în zona S.C. SUBEX de pe Str. Milcov nr. 3-5 care
are o sursă fixă cu emisie continuă. Zona rezidenţială din Str. Aleea
parcului nr.6 s-a dovedit a fii o zonă cu zgomot moderat (R=2-3 –
TNI = 57 ziua şi 52 noaptea).
În Municipiul Botoşani, în intersecţia cu trafic intens (Calea
Naţională a Sucevei) la nivelul unei străzi cu trafic intens (Calea
Naţională 56), o intersecţie cu trafic mediu (între strada Tudor
Vladimirescu cu Griviţa) şi o stradă cu trafic mediu Str. Griviţa
(TNI>100 iar R este cuprins între 2,96-3,51 , ceea ce inseamnă ca este
52
vorba de zone zgomotoase, la care se adaugă şi o stradă cu trafic redus
(Str. Onicescu) unde TNI>100 ziua şi 96 noaptea, iar R=3,79-4,73. În
schimb în zona rezidenţială (Str. I.C. Frimus 33) TNI-ul a avut valori
între 54-73 iar R=2,96-3,51.
Oraşul Galaţi ca şi în minicipiile Bacău şi Botoşani este
expus la intensităţi mari de zgomot în 4 puncte analizate: intersectii cu
trafic intens (între Piaţa Energiei Str. Siderurgiei şi Str. 1 Decembrie
1918 Str. Combinatului, Str. Basardiniei), strada cu trafic intens (Str.
Brailei nr 232), intersecţii cu trafic mediu (între Str. Brailei şi Str.
Domnească), stradă cu trafic mediu (Str. Domnească nr 10), cu
TNI>100 şi R=4-5, ceea ce inseamnă că aceste zone sunt foarte
zgomotoase. În schimb pentru Str. Roşiori nr 8 care este o stradă cu
trafic redus şi zona rezidenţială, TNI are valori de 90,76 în primul caz
si 61-53 în cazul al 2-lea, cu R=3,36-4,11 şi 2,61-3,29, ceea ce
înseamnă că zonele respective sunt zgomotoase şi moderat
zgomotoase.
În municipiul Iaşi s-au constatat depăşiri ale TNI, cu valori
mai mari pe parcursul zilei, în punctele intersecţiei cu trafic intens
(Bd. Nicolae Iorga cu Bd. Socola), stradă cu trafic intens (Bd. Nicolae
Iorga), intersecţie cu trafic mediu (Casa Modei), stradă cu trafic
mediu (Strpungerii – Stefan cel Mare), stradă cu trafic redus (Str.
Codrescu) cu valori mai mici pentru TNI (82-103), în schimb R=4,46-
5,22 ziua si 4,11-4,83 noaptea, ceea ce de notă că zonele sunt foarte
zgomotoase, chiar traumatizante pe parcursul zilei şi foarte
zgomotoase noaptea. Zona rezidenţială aleasă (Dumbrava Roşie), este
de asemenea zgomotoasă, în special ziua.
Oraşul Piatra Neamţ, capitala judeţului Neamţ, este foarte
zgomotos sau traumatizant în punctele de intersecţie cu trafic intens
(Str. Traian cu Str. Orhei), pe strada cu trafic intens (Str. Dobrogeanu
Gherea, Bl. D) şi la o intersectie cu trafic mediu (Bd. Republicii 7),
având TNI>100 sau aproape de 100 pe parcursul zilei (98), iar R in
apropiere de 5, fie deasupra fie sub această valoare, ceea ce
încadreaza străzile în categoria foarte zgomotoase sau traumatizante.
Numai zona rezidenţiala a oraşului (Piata Ştefan cel Mare nr. 1) poate
fi considerată zgomotoasă sau moderat zgomotoasă. (TNI=61-70) iar
R=3,51-3,65).
În Municipiul Suceava, punctele cele mai zgomotoase ale
oraşului sunt intersecţia cu trafic intens între Str. Traian şi Calea
Unirii şi strada cu trafic intens (Bd. Mareşal Antonescu), unde
TNI>100 ziua, iar R=4,68-5,17), iar cea mai liniştita zona este cea
rezidenţială (Str. Ştefan Tomşa) cu TNI 51-31 şi R=2,01-3,29.
53
Oraşul Vaşlui, nu are zone cu TNI>100, dar in punctele de
intersecţie cu trafic intens (Ştefan cel Mare cu Traian) şi strada cu
trafic intens (Str. Republicii 240), TNI are valori apropiate de
100,respectiv 99 şi 95 pe parcursul zilei iar R depăşeşte 5, ceea ce
caracterizează zonele respective ca traumatizante, iar intersecţia cu
trafic mediu (Str. Călugăreni şi Str. Spiru-Haret) şi strada cu trafic
mediul Mihail Kogalniceanu sunt considerate foarte
zgomotoase(R=3,85-4,73), în schimb zona rezidenţială (Str. Donici
49) are TNI 45-33 şi R=3,05-2,22, ceea ce o caracterizează ca mderat
zgomotoasă.
Municipiul Focşani, oraşul principal al judeţului Vrancea se
caracterizează prin 4 puncte traumatizante din punct de vedere fonic:
intersecţia cu trafic intens (Bd. Unirii cu strada Unirea Principatelor),
Str. cu trafic intens (Bd Bucuresti, Bl M1), intersecţii cu trafic mediu
(Str. Bucegi cu Str. Brailei) şi SC MOPAF SA care este o sursă de
zgomot intermitent (TNI>100 ziua, iar R>5). În zona rezidentială TNI
este intre 74-82 iar R=3,92-4,23 ceea ce indică o zonă zgomotoasă.
Lech are valorile cele mai mari pe parcursul zilei în Focşani
Iaşi Piatra Neamţ şi cele mai reduse în Vaslui şi Bacău.Pe parcursul
nopţii ordinea valorilor se păstrează.
L10prezintă valori mari în Focşani ,Botoşani,Iaşi,Piatra
Neamţ şi valori reduse în Vaslui.Pe parcursul nopţii valorile sunt mai
ridicate în Suceava şi Botoşani,oraşul Vaslui fiind de asemenea mai
puţin poluat fonic..
L50 are cele mai mari valori în Focşani, Iaşi ,Botoşani şi cele
mai reduse în Bacău.Pe parcursul nopţii situaţia se schimbă,cele mai
zgomotoase oraşe devin Focşani, Iaşi,Piatra Neamţ ,Suceava...
L90 înregistrează cele mai mari valori în Focşani, Iaşi,
Suceava, Piatra Neamţ, iar cele mai reduse în Bacău.Pe parcursul
nopţii,ordinea se shimbă,cu excepţia oraşului Focşani care îşi
pădstrează locul 1.Urmează Piatra Neamţ,Suceava,Iaşi,iar Bacăul
rămâne cel mai puţin zgomotos şi pe parcursul nopţii.
TNI pe parcursul zilei este cel mai ridicat în Botoşani, urmat
de Focşani ,Iaşi,Galaţi iar oraşul Vaslui are cel mai scăzut TNI atât
ziua cât şi noaptea.In cursul nopţii oraşul Focşani este pe primul
loc,urmat de Iaşi,Galaţi,Botoşani..
Valorile indicelui de deranj (R) sunt cele mai ridicate pe
parcursul zilei în Iaşi, urmat de Focşani, Botoşani,iar cel mai redus
este în Vaslui şi Bacău.Pe parcursul nopţii oraşul Focşani trece pe
primul loc,urmat de Iaşi şi Piatra Neamţ..
54
CAPITOLUL XII
STUDIU PRIVIND NIVELUL ZGOMOTULUI ÎNTR-UN
LABORATOR
DE TEHNICĂ DENTARĂ
XII.1. Introducere
În ultimul deceniu, poluarea sonoră a devenit o problemă de
acută actualitate nu numai la nivel global ci şi la nivelul diferitelor
medii specifice de lucru, şi deci implicit şi la nivelul cabinetului
stomatologic şi a laboratorului de tehnică dentară.
Medicul stomatolog şi personalul care lucrează în mediu
stomatologic sunt expuşi la zgomote diferite în timpul lucrului în
cabinete şi laboratoare.
XII.2. Obiective
În cadrul acestui studiu ne-am propus să identificăm şi să
cuantificăm zgomotul din laboratoarele de tehnică dentară, precum si
să evaluăm gradul de nocivitate al acestuia asupra sanogenităţii
personalului implicat in acest loc de muncă.
XII.3.Material şi metodă
Măsurarea nivelului zgomotului a fost efectuat într-un
laborator de tehnică dentară cu patru posturi de lucru dotate cu
aparatură KaVo, din cadrul laboratorului de Tehnică Dentară al Bazei
Clinice de Invăţământ a Facultăţii de Medicină Dentară, Universitatea
de Medicină şi Farmacie "Gr.T.Popa" Iaşi.
S-au selectat pentru măsurătorile nostre locuri de muncă
reprezentative pentru specificul problematicii luate în calcul şi s-a
utilizat în acest scop aparatură modernă şi metode standardizate de
înregistrare, prelucrare şi interpretare a rezultatelor.
Pentru achiziţia zgomotului s-a folosit o placă digitală de sunet,
SoundBlaster Live 5.1, conectată la un microfon digital Dual.
Metode: microfonul Dual a fost plasat la 3 cm de segmentul
extern al analizatorului auditiv ( pavilionul urechii tehnicianului
dentar) pentru a căpăta zgomotul la intensitatea la care acesta
impactează analizatorul auditiv al subiectului.
55
A fost analizat zgomotul produs de următoarele dispozitive
utilizate în laboratorul de tehnică dentară: piesă de mână
(micromotorul), aspiratorul de pulberi, măsuţa vibratorie, vacuum
malaxorul, cuptorul pentru aliaje, dispozitivul pentru secţionat metale,
dispozitivul pentru lustruit, sablatorul, airjet-ul.
Fig. 73.Vacuum malaxor
Fig.74 Sablator
Zgomotul emis de aceste instrumente dinamice a fost analizat
în situaţia funcţionării lor în gol şi apoi în sarcină. Înainte de
înregistrare s-a etalonat nivelul de intrare a semnalului la nivelul
plăcii de achiziţie, stabilindu-se un nivel standard pentru 0 dB.
Înregistrarea a fost monofonică. Majoritatea soft-urilor utilizate
în vederea realizării analizei sunetelor stabilesc cu ocazia primei
înregistrări o amprentă de zgomot de fond determinat de aparatura de
achiziţie, amprentă care ulterior este folosită în procedeul de
substracţie digitală,
56
După înregistrare directă a unor eşantioane de câte 10 secunde
şi substracţia digitală cu ajutorul unei amprente unice pentru toate
înregistrările, se selectează intervale mai mici, între 1-3 secunde care
sunt ulterior investigate specific.
Este posibil ca prin suprapunerea intensităţilor sonore de
amplitudini diferite, eliminarea amprentei prin substracţie digitală să
nu permită detectarea unor diferenţe în acelaşi domeniu între
zgomotele înregistrate.
Software-ul utilizat în cadrul acestui studiu este mult mai
performant, eliminând acest incovenient, substracţia digitală a
zgomotului de fond fiind realizată concomitent cu analiza sunetului,
deci nu este o etapă separată, realizată în prealabil .
XII.4.Rezultate şi discuţii
Rezultatele privind intensitatea diferitelor zgomote (în dB) din
laboratorul de tehnică dentară obţinute în cadrul studiului nostru pot fi
sintetizate astfel:
Tabel LXXIX. Compararea valorilor intensităţii sunetului
rezultat în urma studiului cu cele din literatura de specialitate.
DISPOZITIV
GENERATOR DE
ZGOMOT
VALORI ALE
INTENSITĂŢII
SUNETULUI
EXISTENTE ÎN
LITERATURĂ
VALORI ALE
INTENSITĂŢII
SUNETULUI
REZULTATE ÎN
URMA
STUDIULUI
Vacuum malaxor 70-80 dB 65-75 dB
Măsuţă vibratorie - 72-80dB
Cuptorul pentru
aliaje
- 70-82dB
Dispozitiv de
secţionat metale
79-80dB 65-80dB
Piesa de mână 70-75 dB 71-80dB
Sablator 78-90dB 68-82dB
Dispozitiv de lustruit 74-75 dB 68-78dB
Airjet 82 dB 70-80dB
Din Tabelul LXXIX se poate remarca faptul că valorile
obţinute de noi sunt comparabile cu cele obţinute în literatura de
57
specialitate, realizate în condiţii asemănătoare dar cu aparatură
clasică.
Înregistrarea digitală a sunetului şi analiza sa ulterioară
utilizând un soft performant au permis obţinerea unor rezultate de mai
mare acurateţe, fapt care explică intervalele mai mari de valori pentru
intensitatea sonoră obţinută în urma determinărilor noastre, fiind
posibilă detectarea unor diferenţe în cadrul aceluiaşi domeniu de
frecvenţă între zgomotele înregistrate.
Un alt aspect care ni s-a părut demn de a fi subliniat a fost
utilitatea dispunerii acestor dispozitive în încăperi diferite, fapt care
permite asigurarea unui mediu de lucru mult mai puţin poluat din
punct de vedere sonor excluzându-se astfel pe cât posibil situaţia
funcţionării simultane a mai multor aparate şi deci creşterea gradului
de poluare fonică.
Este necesar obligativitatea unui control periodic al acuităţii
auditive pentru medicul stomatolog şi de necesitatea imperioasă de a
menţine în bună stare de funcţionare aparatura din cabinetul
stomatologic pentru a diminua astfel nivelul zgomotului produs.
XII.5.Concluzii
În cazul cuptorului pentru aliaje se remarcă o creştere marcată a
intensităţii sunetului în momentul turnării propriu-zise a aliajului-
72dB pentru un domeniu de frecvenţă cuprins între 996 şi 8601 Hz,
alternând cu plaje în care intensitatea sunetului este de 70 dB.
Analiza zgomotului produs de către piesa de mână relevă o
intensitate a sunetului de 60 dB la 107 Hz în momentul pornirii piesei,
când aceasta nu funcţionează în sarcină, intensitatea maximă fiind de
85 dB atunci când piesa funcţionează în sarcină, la o frecvenţă de
27723, 95 Hz.
În cazul sablatorului intensitatea sunetului porneşte de la 45 dB
în momentul pornirii, la o frecvenţă de 87 Hz până la 70 dB în
condiţiile funcţionării în gol şi 82 dB la funcţionarea în sarcină.
Analiza periodică a zgomotului din laboratorul de tehnică
dentară este extrem de utilă pentru cunoaşterea nivelului acestuia şi
luarea de măsuri corespunzătoare privind protecţia personalului.
Este necesară obligativitatea unui control periodic al acuităţii
auditive pentru medicii şi tehnicienii ce lucrează în domeniu şi
menţinerea în bună stare de funcţionare a aparaturii din cabinetele
stomatologice,pentru a diminua nivelul zgomotului produs.
58
CAPITOLUL XIII
STUDIU PRIVIND PERCEPŢIA ŞI VALORIZAREA
ZGOMOTULUI
XIII. 1 Introducere
Astăzi, datorită numeroaselor surse care îl produc, zgomotul nu
mai apare ca un factor de mediu ocazional.A trecut vremea oraşelor
liniştite, când singurele surse de zgomot mai importante erau sirenele
fabricilor şi locomotivelor; poluarea fonică produsă de tropotul cailor
pe caldarâm constituia doar un element de decor sonor.
Progresul tehnicii în cele mai variate domenii a adus, pe lângă
realizările remarcabile ce ilustrează capacitatea nelimitată a
inteligenţei umane, şi un adevărat "inamic public "-poluarea sonoră.
Cercetările medicale pun astăzi în evidenţă hipoacuzia produsă
de mediul în care trăieşte şi lucrează omul contemporan. Să nu mai
vorbim de surditatea produsă prin expunere timp îndelungat la
zgomot, cea mai frecventă fiind surditatea profesională.
Este vorba de o boală profesională care, prin suprasolicitatea
urechii dincolo de pragul fiziologic, duce la modificări şi remanieri
ireversibile la nivelul urechii interne.
XIII.2.Obiective
Obiectivele acestui studiu vizează evaluarea unui lot de
pacienţi diagnosticaţi cu hipoacuzie neurosenzorială în vederea
cuantificării binomului patologie acustică-tip de zgomot .
XIII.3. Material şi metodă
S-a realizat un studiu pe 80 de cazuri aflate în evidenţa clinicii
ORL a Spitalului Universitar "Sf.Spirodon"Iaşi, unde s-au urmărit o
serie de parametri , cum ar fi:
mediul de provenienţă;
repartiţia în funcţie de sexul pacienţilor;
etiologia simptomelor..
În intervalul 01.01.2005-31.12.2010, în Clinica ORL a Spitalului
Universitar "Sf.Spiridon"Iaşi au fost diagnosticaţi 80 de bolnavi cu
hipoacuzie neurosenzorială.
59
XIII.4. Rezultate şi discuţii
Lotul este format din 80 de pacienţi, internaţi în clinica ORL a
Spitalului "Sf.Spiridon" Iaşi cu diagnosticul de hipoacuzie
neurosenzorială care s-au internat cu preponderenţă în lunile ianuarie-
martie (30 cazuri) şi octombrie-decembrie( 19 cazuri). Dintre aceştia
44 sunt cazuri masculine, iar 36 sunt cazuri feminine, aşa cum se
poate observa din tabelul următor şi din Fig.99.
Tabel LXXX. Repartiţia subiecţilor din lotul studiat pe sexe.
DATA NR.
PACIENŢI
NR.
CAZURI
MASCULIN
PROCENT
MASCULIN
NR.
CAZURI
FEMININ
PROCENT
FEMININ
Ian-
martie
30 18 40,90% 12 33,33%
April-
iunie
18 10 22,73% 8 22,24%
Iulie –
sept.
13 7 15,92% 6 16,66%
Oct.-
dec.
19 9 20,45% 10 27,77%
TOTAL 80 44 100,00% 36 100,00%
XIII.5.Concluzii
Lotul este alcătuit din 80 pacienţi internaţi în Clinica ORL a
Spitalului Sf.Spiridon din Iaşi,cu diagnosticul de hipoacuzie
neurosenzorială,în perioada 1.01.2005-31.12.2010.
Cele mai multe cazuri de surditate neurosenzorială au fost
depistate în trimestrul I la 40.90% bărbaţi şi 33.33% femei,urmat de
trimestrul IV(20.45% bărbaţi şi 27.77% femei).
Repartiţia lotului pe sexe este următoarea:55% din persoane
sunt de sex masculin,iar 45% de sex feminin.
O mare parte din cazurile de hipoacuzii sunt persoane cu
rezidenţa în mediul urban ,ceea ce s-ar explica prin prezenţa mai mare
a factorilor de risc ,zgomot stradal,zgomot profesional,etc.
Formele clinice cu frecvenţă mai mare sunt cele
grave,respectiv 30%,şi medii,care reprezintş 26.25%.
Din totalul de 80 pacienţi,58.75% au fost recuperaţi în
totalitate sau amelioraţi din punct de vedere a funcţiei auditive ,pe
60
când 41.25% nu au prezentat o îmbunătăţire a auzului .Audiograma
tonală efectuată în ultima zi de tratament s-a dovedit a fi identică cu
cea din ziua internării.
Pacienţii a căror evoluţie a fost favorabilă au urmat
tratamentul înainte de 7 zile de la debutul surdităţii.
Dintre pacienţii cu surditate neurosenzorială 37.50% au
prezentat afecţiuni cardiovasculare,motiv pentru care s-au luat cu
prudenţă deciziile în privinţa tratamentului ,necesitând o anamneză
atentă,examen fizic,examene de laborator,pentru a se obţine cât mai
multe indicii asupra posibilului mecanism fiziopatologic care a
contribuit la instalarea surdităţii.
CAPITOLUL XIV
STUDIU PRIVIND BINOMUL NIVEL ZGOMOT-
BOALĂ INDIVIDUALIZAT IN JUDETUL IAŞI
XIV. 1. Introducere
Zgomotul are o acţiune complexă asupra oganismului uman;
pe lângă faptul că este perceput selectiv de organul auditiv, zgomotul
acţionează asupra întregului organism.
Efectele poluării sonore a mediului ambiant asupra
organismului uman se pot manifesta fie sub forma unor reacţii
auditive specifice, fie sub forma unor reacţii extraauditive nespecifice.
Zgomotul este implicat în apariţia sau agravarea a numeroase
probleme de sănătate, de la hipertensiune arterială la psihoze.
XIV.2 .Obiective
Obiectivele acestui studiu constau în particularizarea la nivelul
judetului Iasi a binomului: nivel zgomot-boală auditivă si implicatiile
asupra sanogenităţii populationale cu identificarea masurilor de
preventie a acestui factor nociv.
XIV.3.Material şi metodă
S-au examinat 84 persoane, ce au facut parte din lotul de studiu
pe baza consimtamintului informat.
Sănătatea locatarilor s-a apreciat prin:
indicatori pozitivi: dezvoltare fizică, dezvoltare psiho-
intelectuală;
indicatori negativi:boli în antecedente heredo-colaterale şi
personale, incidenţa îmbolnăvirilor în ultimul an înaintea
61
studiului nostru (prin anamneză), prevalenţa bolii şi tabloul
ei pe boli la data examenului nostru, prin examen clinic
completat de unii parametri paraclinici pentru precizare de
diagnostic.
aspecte ∕ simptome de disconfort produse de afectări ale
zgomotului, de unele condiţii de habitat (mirosuri neplăcute,
prezenţa insectelor de disconfort, iritabilitate şi insomnii
produse de zgomot, dificultăţi în aerisirea încăperilor).
XIV.4.Rezultate şi discuţii
În constituirea lotului de persoane de investigat s-a optat pentru
un eşantion empiric de 0.25% din numărul total de apartamente de
bloc din municipiu.
Nominalizarea acestora s-a realizat în aşa fel încât să existe o
repartizare cvasiegală pentru majoritatea cartierelor mari ale
municipiului Iaşi. Au rezultat 37 apartamente (0,24%)din cele 15 045
apartamente luate în studiu.
XIV.5.Concluzii
Lotul examinat în acest studiu în vederea stabilirii unei
corelaţii între poluarea fonică ,disconfort şi unele aspecte ale
morbidităţii,în special a celei mentale,a fost alcătuit din 84 persoane
de ambele sexe,cu predominarea persoanelor de sex feminin.
După cum era de aşteptat, nivelul zgomotului în apartamente a
fost mai.ridicat,la cei ce locuiesc în apartamentele situate la artera
stradală,aceştia reprezentând un procent de 63.58%din lot.
Valorile înregistrate în aceste apartamente au fost de 45-60
dB.,în timp ce în apartamentele neexpuse de 32 dB.
Gradul de aglomeraţie din apartamente s-a dovedit a fi la peste
50% din persoane mai mic sau egal cu 1,iar într-o zecime din cazuri
revin mai mult de două persoane pe cameră.
Testele psihologice Beck şi Eyseneck au arătat uşoare tendinţe
depresive la 25% din subiecţi,iar o treime au înclinaţii spre nervozism.
Testul Cattel indică un procent de 45.23% din lotul studiat cu
diverse grade de anxietate patologică.
Referitor la ierarhia surselor exterioare care generează
disconfort,rezultatele obţinute denotă că pe primul loc se situează
traficul auto,urmat de locurile de joacă pentru copii,parcuri,obiective
industriale.În acest capitol sunt redate de asemenea măsuri destinate
reducerii la minim a poluării fonice ,atât la nivelul surselor cât şi a
teritoriului analizat.
62
CONCLUZII GENERALE
Într-o primă etapă a tezei s-au prezentat date generale privind
aspecte monogrsafice şi demografice ale municipiului Iaşi şi evoluţia
acestora pe parcursul anilor până la 1.01.2011.
Din datele prezentate reiese că în perioada 1956-1992, grupa de
vârstă 15-64 de ani a fost reprezentativă şi a crescut uşor în acest
interval, de la 62,1% la 65,1%.
Structura populaţiei pe sexe s-a menţinut echilibrată între anii
1930-1992, fiind reprezentată de sexul feminin în proporţie de 50,6%.
Densitatea populaţiei a evoluat în sens ascendent pe parcursul
anilor, de la 76,9 locuitori/Km2 în anul 1930 la 147,2 locuitori/Km2 în
anul 1992 şi la 149,2 locuitori/Km2 în anul 2002.
La 1.01.2011 populaţia judeţului Iaşi a fost de 824.780
locuitori, din care 48,54% de sex masculin şi 51,46% de sex feminin,
iar în municipiul Iaşi de 386.755 locuitori.
Etapa următoare a tezei a constat în stabilirea surselor de
zgomot din oraşul Iaşi, analiză comparativă între anii 2005-2009.
Din datele obţinute reiese că în cei doi ani analizaţi, populaţia
din oraşul Iaşi a fost expusă la intensităţi ale zgomotului peste 75 dB,
în proporţie de 70%.
Dintre sursele de zgomot existente pe raza oraşului Iaşi, traficul
rutier s-a dovedit a fi sursa principală cu o intensitate mare de 75 dB
pentru 63,25% din populaţie în anul 2005 şi pentru 59,25% în anul
următor, deci situaţia s-a îmbunătăţit în anul 2009. Se prevede ca în
anul 2012, o proporţie de 56,75% din populaţie să fie expusă la
intensităţi mai mici ale zgomotului, respectiv între 60-70 dB.
Zgomotele cauzate de treficul feroviar sunt percepute numai în
zonele de locuit amplasate de o parte şi de alta a căii ferate, la o
distanţă sub 30 m, în special între orele 6-22, cele mai afectate dintre
acestea fiind: Bulevardul Republicii, Gara-Canta, Podul Roş şi CUG.
Zgomotul ce rezultă din şcoli şi locurile de joacă pentru copii
este în general fix, afectând locatarii din vecinătatea acestora, în
special în Copou (40%), Ţuţora (25%), Păcurari (21%), Podu Roş
(16%).
S-a constatat o concordanţă între zgomotul stradal şi cel din
interiorul apartamentelor, acesta prezentând depăşiri peste 35 dB, în
Piaţa Unirii (15% din lotul expus), Alexandru cel Bun (13%
depăşiri), Gară-Canta (11% peste norme), CUG etc. Aceste depăşiri
63
depind nu numai de sursele de zgomot ci şi de distanţa redusă bloc-
carosabil.
Cartierele tradiţionale ale oraşului (Copou, Tătăraşi) se
caracterizează prin distanţe mai mari faţă de carosabil şi prin prezenţa
de spaţii verzi mai întinse.
Spaţiile comerciale existente la parterul blocurilor s-au dovedit
a fi surse importante de zgomot interior, acestea fiind reprezentate în
procente mai mari în Piaţa Unirii (69%), Şoseaua Naţională şi Podu
Roş-Socola (50%), Păcurari şi Alexandru cel Bun (38%) etc.
După cum era de aşteptat, lotul expus la zgomot apreciază în
proporţii mai mari zona de locuit ca fiind foarte zgomotoasă (49,7%)
şi numai 13,95% ca fiind nezgomotoasă, pe când în cazul lotului
martor evaluările îşi schimbă ponderea în favoarea zonei
nezgomotoase (33,3%).
Disconfortul locatarilor expuşi poluării fonice s-a manifestat
prin adormire dificilă (24%), treziri repetate (23%), oboseală mintală
(21%), cefalee (18%), insomnie (15%), nervozitate (14%).
Următoarea etapă a studiilor întreprinse se referă la perceperea
zgomotului în apartamentele incluse în studiu din cartierele analizate.
În această cercetare s-au selectat 14 străzi din Iaşi, din care s-au
ales 158 locatari expuşi la zgomot şi un lot identic numeric martor, ce
au răspuns la un chestionar cu întrebări referitoare la confort şi starea
de sănătate.
Din analiza amplasării apartamentelor faşă de carosabil, s-a
constatat că distanţa bloc-carosabil este în majoritatea cazurilor de 5-9
m (51,5% la expuşi şi 48,8% la martori), deci este vorba de o
amplasare necorespunzătoare a acestora. Distanţele peste 20 m sunt
valabile pentru 18,4% expuşi şi 0,8% martori.
Spaţiul verde care diminuă poluarea fonică şi chimică a
apartamentelor, a fost prezent în proporţie de 39,5% în zonele în care
sunt amplasate apartamentele expuse la zgomot şi 43,4% în cazul
apartamentelor martor.
Majoritatea apartamentelor analizate sunt construite din
prefabricate: 59,4% în cazul celor expuse şi 54,3% a celor martor.
Un alt factor negativ, care favorizează propagarea zgomotului
stradal în apartamente, este amplasarea acestora în cadrul primelor
patru etaje ale blocurilor, unde se percepe o intensitate mai mare a
zgomotului, de asemenea coeficientul de aglomerare al
apartamentelor, care în cazul expuşilor este < 1 pentru 67,9% din
aceştia şi pentru un procentaj de 65,7 % în cazul martorilor.
64
Alte detalii de construcţie – pereţi exteriori- sunt nefavorabile
în sensul existenţei în majoritatea cazurilor (82,8% pentru
apartamentele expuse şi 87% pentru cele martor)a unui număr mare
de astfel de pereţi.
Zgomotul din interiorul apartamentelor depăşeşte valoarea
maximă admisă de 35 dB (A), din cauza zgomotului stradal, cu valori
mari (72-85 dB), care este prezent în Şoseaua Naţională, Gară-
Silvestru-Moara de Foc-Canta, Piaţa Unirii, Bulevardul Republicii,
Ţuţora, Tătăraşi.
Durata expunerii la zgomotul stradal şi din apartamente, a
lotului inclus în acest studiu, este în majoritatea cazurilor (39,3%
expuşi şi 37,8% martori) de 10-19 ani, durata fiind mai mare de 20-29
de ani pentru 26,26 % expuşi şi 26,1% martori şi chiar de 30-39 de ani
în cazul a 13,4 % expuşi şi 15,4% martori.
Din analiza datelor privind morbidităţile prezente la aceste
eşantioane s-a constatat o predominare a afecţiunilor acute (rinită,
sinizită, conjunctivită, viroze respiratorii), afecţiuni alergice, astm şi
nevroze la expuşii la zgomot, pe când bolile cronice (astm, HTA,
cardiopatie ischemică, ciroză, ulcer gastro-duodenal etc.) sunt mai
frecvente la martori.
Disconfortul creat de zgomot se însoţeşte în special de tulburări
de somn şi toate persoanele expuse la zgomot se consideră deranjate
de traficul rutier. Calculul R.A.% a arătat că zgomotul are o
contribuţie de 36,3-62,8% în producerea efectelor apărute.
În alt studiu s-a urmărit influenţa poluării chimice a aerului şi a
celei fonice, pe loturi expuse la zgomot şi martor de 102 persoane, ce
locuiesc pe 12 străzi ale municipiului Iaşi, cu vârste între 20 şi peste
70 de ani, predominând cei între 40-54 de ani (55,90%) şi sexul
masculin.
Majoritatea blocurilor studiate prezintă la parter spaţii
comerciale, care reprezintă o sursă importantă de zgomot şi cei mai
mulţi dintre subiecţii eşantioanelor locuiesc la 5-10 m de carosabil
(65,7% din expuşi şi 59,8% din martori), iar un procent destul de
mare (31,4%) chiar sub 5 m, ceea ce face ca zgomotul stradal să fie
perceput cu intensitate mare de locatari.
Materialele de construcţie sunt în majoritatea cazurilor
prefabricate (62,7%), cărămida fiind folosită pentru 26,5% din
blocuri, deci fonoizolarea ca şi termoizolarea nu sunt asigurate în
condiţii optime.
Expunerea la condiţiile oferite de aceste apartamente a fost de
lungă durată, respectiv 10-20 de ani la o proporţie de 44,1% din
65
persoanele expuse la zgomot şi 30,4% din cele martor şichiar peste 20
de ani la 39,2% expuşi şi 49% martori.
Un aspect pozitiv faţă de studiul anterior îl constituie
poziţionarea apartamentelor la etajele superioare ale blocurilor
(etajele 6-9 la expuşi pentru 54,9% din aceştia şi 5-8 la martori pentru
65,68%).
Balcoanele închise care constituie un obstacol în calea poluării
fonice şi un factor termoizolant, au fost prezente la 76,5% din
apartamentele expuse şi la 77,5% din cele martor.
Zgomotul stradal înregistrează în dreptul apartamentelor expuse
67-98 dB, în timp ce în cazul celor martor 51-95 dB (A).
Zgomotul din apartamentele expuse a depăsit 35 dB în toate
cartierele, în special în zona Gării (68-78 dB), în schimb în
apartamentele martor s-au înregostrat 25-34 dB.
Factorii de risc incriminaţi de locatari sunt diferiţi pentru
persoanele expuse la zgomot şi pentru martori: pentru 94,1% din
expuşi este implicat stressul iar la 93,1% din martori alimentaţia şi
sedentarismul. Sunt menţionaţi şi alţi factori de risc de expuşi: venitul,
tutunul şi alcoolul, poluarea aerului atmosferic. În cazul martorilor
procentele sunt mai scăzute cu excepţia poluării care este menţionată
ca factor de risc de către 96,1% martori.
Opiniile privind sursele de poluare din cartiere au fost diferite
pentru expuşi şi martori: expuşii au considerat în proporţie de 100%
că circulaţia rutieră este principalul factor poluant, urmată de poluarea
aerului (97,1%) şi zgomot (89,2%), pe când martorii pun pe primul
loc deşeurile menajere (92,2%), subsolurile insalubre (68,6%),
zgomotul (36,3%).
După părerea ambelor eşantioane, reducerea poluării sonore a
mediului depinde foate mult de cetăţeni, şi consideră că nu este vorba
de o evoluţie spre bine a condiţiilor de locuit (82,4% expuşi şi 83,3%
martori).
Simptomele de disconfort cauzate de noxele traficului rutier
constau în tulburări de somn ca şi în studiul anterior, la care se adaugă
cefaleea (46,1% expuşi şi 9,8% martori), nervozitatea (43,1% expuşi
şi 6,9% martori), vertijele (37,3% expuşi şi 14,7% martori), deci
simptomele descrise sunt accentuate la expuşi de prezenţa
zgomotului.
Poluarea chimică a aerului a fost şi ea implicată în apariţia unor
simptome: usturimi în gât şi la nivelul ochilor, lăcrimare, tuse,
greutate în respiraţie, nas înfundat, răguşeală etc.
66
Dintre bolile cronice, s-a observat o frecvenţă mai mare a HTA
şi a cardiopatiei ischemice la persoanele expuse la zgomot (20,6% şi
16,6% faţă de 7,9% şi 8,9%).
Capitolul următor a cuprins un studiu comparativ privind
poluarea fonică în 12 cartiere ale oraşului, la interval de 2 ani de zile
şi efectele acesteia asupra loturilor de 102 şi 110 persoane expuse la
zgomot, dublate de martorii respectivi.
Majoritatea apartamentelor expuse la zgomot în ambele etape
ale cercetării, s-au aflat la o distanţă mică de carosabil, de 5-10 m
(80,9% şi respectiv 65,7%).
Materialele de construcţie au fost în special prefabricatele
(62,7%), iar poziţionarea apartamentelor pe verticală a fost variată, de
la etajul 1 la etajul 9.
Gradul de aglomerare al apartamentelor s-a dovedit a fi mai
mare în etapa a doua a cercetării, în schimb numărul de balcoane a
crescut de la 50,1% la 77,5%, ca urmare condiţiile de locuit au fost
apreciate de locatari ca fiind mai bune.
Zgomotul stradal s-a comportat diferit în cele două etape: sunt
zone cu aceeaşi intensitate a acestuia (Gară, Podu Roş, Tărgul Cucu,
Gara Nicolina, Păcurari), alte zone cu valori mai mici în etapa a doua
(CUG, Zimbru, C.A. Rosetti), sau cu intensităţi mai mari în etapa a
doua (Cotnari).
Zgomotul din interiorul apartamentelor în cazul expuşilor a fost
asemănător în cele două etape iar tendinţa este liniar descrescătoare.
Din punct de vedere a poluării chimice a aerului, în etapa a
doua s-a constatat o creştere a NH3 şi CO, sursele principale ale
acestora fiind reziduurile solide şi circulaţia auto.
Locatarii blocurilor consideră că disconfortul este cauzat în
special de traficul rutier în prima etapă a studiului, pe când în a doua
etapă martorii implică alte surse (deşeuri menajere, subsoluri
insalubre, poluarea generală şi în final zgomotul).
Din analiza disconfortului perceput de locatarii chestionaţi în
cele două etape ale cercetării s-a constatat o simptomatologie identică,
cu procente asemănătoare, atât pentru expuşi cât şi pentru martori.
Un aspect pozitiv al etapei a doua a studiului a constat în faptul
că morbiditatea prin cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială
(HTA) şi hepatite a fost mai redusă.
În următoarea etapă s-a urmărit poluarea sonoră în capitatele de
judeţ ale Moldovei, deci şi în oraşul Iaşi. În acest scop s-au selectat
acelaşi tip de străzi şi intersecţii în toate oraşele.
67
Indicatorii folosiţi au fost identici şi în urma analizei acestora s-
a ajuns la concluzii importante: în Bacău zona de intersecţie cu trafic
intens (strada Mărăşeşti cu Spiru Haret) este foarte zgomotoasă, la fel
şi Str. Vadul Bistriţei, intersecţia cu trafic mediu (str. 9 Mai cu strada
Mărăşeşti), zona S.C. Subex.
Din străzile analizate în Botoşani numai zona rezidenţială (Str.
I.C. Frimu 33),s-a dovedit a fi mai liniştită.
În Galaţi , zonele analizate s-au dovedit a fi zgomotoase şi
moderat zgomotoase.
În municipiul Iaşi, zonele analizate s-au dovedit a fi foarte
zgomotoase, chiar traumatizante, numai zona rezidenţială Dumbrava
Roşie este zgomotoasă, în special ziua. Aceeaşi situaţie s-a întâlnit în
oraşul Piatra Neamţ, în care zona rezidenţială (Piaţa Ştefan cel Mare)
este zgomotoasă sau moderat zgomotoasă.
În Suceava, zona cea mai liniştită este, de asemenea, zona
rezidenţială (Strada Ştefan Tomşa).
Străzile analizate în oraşul Vaslui s-au dovedit a fi foarte
zgomotoase chiar traumatizante, în schimb zona rezidenţială (Str.
Donici 49) poate fi caracterizată ca moderat zgomotoasă.
În Focşani, capitala judeţului Vrancea, pe lângă zonele
caracterizate ca traumatizante, zona rezidenţială poate fi evaluată ca
fiind zgomotoasă.
Dintre localităţile analizate, oraşul Focşani a prezentat pentru
Lech., L10, L50, L90 şi R valorile cele mai ridicate.
Municipiul Iaşi s-a situat pe locul II, în privinţa următorilor
indicatori: Lech., L50, L90 iar valorile indicelui de disconfort (R) au fost
cele mai ridicate pe parcursul zilei.
Oraşele Vaslui şi Bacău au avut cele mai scăzute valori ale
Lech., în Bacău s-au constatat de asemenea nivele reduse pentru L50, L90, R iar în Vaslui pentru indicatorii L10, T.N.I şi R.
Din capitolul care a tratat zgomotul perceput de tehnicienii
stomatologi, s-a constatat că aceştia percep zgomote cu intensităţi
mari, care depind substanţial şi de frecvenţa acestora, de aceea analiza
periodică a zgomotului în laboratoarele de tehnică dentară este extrem
de utilă în vederea luării de măsuri corespunzătoare privind protecţia
personalului.
Din cei 80 pacienţi internaţi în Clinica ORL a Spitalului Sf. Spiridon
Iaşi, cu diagnosticul de hipoacuzie neurosenzorială pe parcursul a
cinci ani de zile, s-a constatat că majoritatea provin din mediul urban,
ceea ce confirmă contribuţia zgomotului stradal, a celui profesional şi
a altor factori de risc în etiologia acestei afecţiuni.
68
Analiza datelor obţinute în legătură cu aceiaşi pacienţi, relevă
importanţa depistării precoce şi a instituirii tratamentului adecvat în
primele şapte zile de la debutul hipoacuziei neurosenzoriale.
În ultimul capitol al tezei s-a insistat pe stabilirea corelaţiei
între poluarea fonică-disconfort şi aspecte ale morbidităţii, în special a
celei mentale.
Testele Beck şi Eyseneck au arătat uşoare tendinţe depresive la
25% din subiecţii expuşi, iar la o treime au apărut înclinaţii spre
nervozism.
Persoanele au declarat disconfort produs de zgomot (80,95%),
de prezenţa insectelor (22,61%), miros neplăcut în locuinţe/vecinătăţi
(20,23%), tulburări de somn datorate zgomotului (45,24%). Ierrarhia
surselor externe de disconfort, sesizată de membrii lotului respectiv, a
fost următoarea: traficul auto, locurile de joacă pentru copii şi
parcurile.
Testul Cattel a indicat un procent de 45,23% de persoane cu
grade diferite de anxietate patologică, în toate cazurile s-a dovedit
implicarea traficului auto, al locurilor de joacă pentru copii.
În concluzie, cercetările desfăşurate în cadrul acestei teze de
doctorat demonstrează faptul că zgomotul reprezintă un factor de risc
important pentru sănătatea populaţiei expuse. Acesta îşi exercită
influenţa atât în mediul extern cât şi în locuinţă, unde pe lângă
zgomotul stradal se percep şi sursele interne ale acestuia.
Diferenţele privind disconfortul perceput de loturile expuse la
zgomot şi martor denotă influenţa acestuia asupra populaţiei chiar în
intimitatea ei, în habitatul personal.
Surditatea neurosenzorială reprezintă o realitate , în care este
implicat zgomotul ca agent etiologic, ce poate fi perceput în special
la locul de muncă şi de asemenea în mediul stradal şi în locuinţă.
Măsurile de prevenţie şi combatere a zgomotului trebuiesc
aplicate în mediul comunal, la locurile de muncă şi la nivelul
locuinţei, în felul acesta realizându-se o diminuare a simptomelor
cauzate de disconfort, a patologiei auditive şi extraauditive cauzată
sau favorizată de acest factor de risc.
69
BIBLIOGRAFIE
1. ALEXA LUCIA, GAVĂŢ VIORICA, MELINTE C.-Curs de Igienă, Litografia
UMF Iaşi, 1994.
2. ALTURA B.M., ALTURA B.T., GEBREWOLD A., ISING H., GUNTHER T.,
-Extraaural effects of chronic noise exposure on blood pressure,
microcirculation and electrolytes in rats: modulation by Mg 2 +, Schriftenreihe
des Vereins fur Wasser-Boden-und Lufthygiene, 1993; 88: 65-90.
3. ALTURA B.M., ALTURA B.T., GEBREWOLD A., ISING H., GUNTHER T.,
-Noise –induced hypertension and magnezium in rats: relationship to
microcirculation and calcium,J Appl. Physiol. ,1992; 72 (1): 194-202.
4. ANNUAL HOUSING SURVEY:1975, PART B.- Indicators of Housing and
Neighborhood Quality.U.S. Departament of Housing and Urban Development,
Series H-150-75B -1979.
5. APARICIO-RAMON D.V., MORALES SUAREZ-VARELA M.M., GARCIA
GARCIA A., LLOPIS GONZALES A., RUANO L., SANCHEZ A.M.,
FERRER CARACO E. - Subjective annoyance caused by environmental noise,
J.Environ. Pathol.Toxicol& Oncol. 1993; 12( 4): 237-243.
6. ASAHINA N.-A study on speech intelligibility in traffic noise.J.Otto-Thino-
Laryngol.Soc. Japan, 1994; 97(3): 401-413.
7. ATAMAN T. - Anatomia aparatului acustico- vestibular, Editura tehnică,
Bucureşti 2004; 70-72.
8. ATAMAN T.- Otologie, Editura Tehnică Bucureşti, 2002.
9. ATAMAN T-Chirurgia Otologică Ed. Ştiinţelor medicale 2004; 322.
10. ATTIAS J., WEISZ G., ALMOG S., SHAHAR A., WIENER M., JOACHIMS
Y., NETZER A., ISING H., REBENTISCH E., GUENTHER T.- Oral
magnezium intake reduces permanent hearing loss induced by noise
exposure,Am J.Otorhinoloringol., 1994; 15(1):26-32.
11. AUGUST SHICK, HOLGER HOGE, GERDA LAZARUS MAINKA-
Contribution to psychological a acoustics, Results of the Forth - Oldenburg
Symposion, 1986; 7-413.
12. AUGUST SHICK, JÜRGEN HELLBRÜCK, REINHARD WEBER-
Contribution to psychological a acoustics, Results of the Fifth - Oldenburg
Symposion, , 1991; 7-294.
13. AXELSSON A., ANIANSSON G., COSTA O.- Hearing loss in school children,
Scand. Audiol., 1987; 16:137-143.
14. AXELSSON A.,HELLSTROM P.A., ALTSCHULER R., MILLER J.M..- Inner
ear damage from toy cap pistols and firecrackers, Int. J.Ped.
Otorhinoloringol.,1991; 21(2): 143-148.
15. BABISCH W., BEULE B., SCHUST M., KERSTEN N., AND ISING H.-
Traffic Noise and Risk of Myocardial Infarction, Epidemiology, 2005; 16 (1):
33-40.
16. BABISCH W., ISING H., GALLACHER J.E.J.,SHARP D.S., BAKER J.A.-
Traffic noise and cardiovascular risc: the Speedwell study.First phase.Outdoor
noise levels and risk factors. Arch Environ.Health, 1993; 48( 6): 401-405.
17. BABISCH W., ISING H.,ELWOOD P.C., GALLACHER J.E.J.,SHARP
D.S.,BAINTON D.- Traffic noise and cardiovascular risk: the Caerphilly and
70
Speedwell studies.Second phase.Risk estimation, prevalence and incidence of
ischemic heart disease. Arch. Environ.Health, 1993; 48( 6): 406-413.
18. BABISCH W., ISING H.,ELWOOD P.C., ISING H.,KRUPPA B. -Traffic noise
as a risk factor for myocardial infarction. Schriftenreihe des Vereins fur
Wasser-Boden-, und Lufthygiene, 1993; 88: 135-166.
19. BABISCH. W.- Federal Environmental Agency P.O.Box 330022 D-14191,
Berlin, Germany – Traffic, noise and health.
20. BANCROFT B.R., BOETTCHER F.A., SALVI R.J., WU J.- Effects of noise
and salicylate on auditory evoked response thresholds in the chinchilla. Hearing
Res., 1991; 54( 1):20-28.
21. BARRENAS M.L.- The influence of a melanin-binding drug on temporary
threshold shift in humans. Scandinavian Audiology, 1994; 23,(2): 93-98.
22. BART D.OSTRO, GUNNAR S ESKELAND, JOSE M. SANCHEZ and Tarhan
Feyzioglu-Air Pollutin and Health Effects : A study of Medical Visits among
Children in Santiago- Envinronmental Health Perspectives,vol.107, nr.1,
January 1999.
23. BATES D.V.,-Lines that connect: assessing causality inference in the case of
particulate pollution.Envinronmental Health Perspectives, vol 108, 1999:91-2
24. BAYO M.V., GARCIA A.M., GARCIA A.- Noise levels in an urban hospital
and workers subjective responses.Arch.Environ. Health, 1995; 50 (3): 247-251.
25. BĂCĂOANU V., BARBU N., PANTAZICĂ M., UNGUREANU A.I.,
CHIRIAC D.- Podişul Moldovei – natură, om, economie, Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1980.
26. BEOWN A.M., WILLIAMS D.M., GASKILL S.A.. - The effect of aspirin on
cochlear mechanical tuning.J.Acoustic. Soc. Am., 1993; 93( 6): 3298-3307.
27. BERGLUND B., BERGLUND U., GOLDSTEIN M., LINDVALL T.-
Loudness (or annoyance) summation of combined community noises, J
Acoust.Soc. Am. , 1995;70: 1628-1634.
28. BERGMANN J.F., CAULIN C., GENEVE. J., SIMONEAU G., SEGRESTAA
J.M.,- Effect of psychological stress on gastric potenţial difference in man,
Agressologie, 1991; 32( 2): 127-129.
29. BERGOMI M., ROVESTI S., VIVOLDI G., -Biological response to noise and
other physical stressors in places of entertainment, Public Health Reviews,
1991;92 (19): 263-275.
30. BERINDAN CORNELIA- Zgomot în mediu urban, Institutul Politehnic şi
I.I.S.P.Cluj Napoca, 1992.
31. BHATTACHARYA S.K., BANDYOPADHYAY P., KASHYAP S.K. - Calcuta
metro:is it safe from noise pollution hazards ?., Ind. Health, 1996; 34 (1): 45-50.
32. BIESALSKI H.K., WELLNER U., WEISER H.- Vitamin A deficiency increases
noise susceptibility in guinea pigs, J. Nutr. 1990; 120 (7):726-737.
33. BIESIADA M., ZEIDA J.E., SCHIBAM-Air pollution and acute respiratory
diseases in children:regression analysis of morbidity data.-Internaţional Journal
of Occupational Medicine and Environmental Health. 2000; 13(2): 113-20.
34. BILEY F.C.- Effects of noise on hospitals Br. J.Nurs., 1994; 3( 3): 110-113.
35. BLAKE P., BUSBY S.- Noise levels in New Zealand junior classrooms: their
impact on hearing and teaching, New Zealand Medical Journal, 1994;
107(985):357-358.
36. BOETTCHER F.A., HENDERSON D., GRATTON M.A., BRYNE C.,
BANCROFT B.- Recent advances in the understanding of noise interactions,
Arch. Complex Envirom. Studies, 1989; 1: 15-21.
71
37. BOETTCHER F.A., SALVI R.J., WU J.- Effects of noise and salicylate on
auditozy evoked-response tresholds in the chinchilla, Hearing Res.,1991; 54( 1):
20-28.
38. BOHNE B.A., HARDING G.W.- Neural regeneration in the noisedamaged
chinchilla cochlea, Laryngoscope, 1992; 102( 6): 693-703.
39. BOOZ-ALLEN & HAMILTON - Inc. Effect of Airport Noise on Housing
Values:A Summary Report Prepared for the Federal Aviation Administration,
Office of Environment and Energy: 1994.
40. BOOZ-ALLEN & HAMILTON- Inc. Effect of Airport Noise on Housing
Values:A Pilot Study at New York Metropolitan Airoports; 1993.
41. BOOZ-ALLEN & HAMILTON-Inc. Effect of Airport Noise on Housing
Values:A Pilot Study at Baltimore ∕Washington Internaţional Airoport ;1991.
42. BORINS, SANDFORD F. MEISZKOWSKI -And Saper s estimate of the effects
of airoport noise on property value:a comment .J.Urban Econ. 1981; 9 (1): 125-
128.
43. BRESCHI M.C., SCATIZZI R., MARTINOTTI E., PELLEGRINI A.,
SOLDANI P., PAPARELLI A.- Morphofuncţional changes in the noradrenergic
innervation of the rat cardiovascular system after varying duration of noise
stresss, Int.J.Neurosci., 1994; 75( 1-2): 73-81.
44. BRESCHI M.C.,MARTINI C., SCATIZZI R., CRISTOFANI R.,
GIANNACCINI G., MARTINOTTI E.- Benzodiazepine agonists reverse the
effects of noise exposure on central benzodiazepine receptors and cardiac
responsiveness, Life Sciences, 1995; 57 (11) :1131-1140.
45. BROADBENT D.E.- Human performance and noise.In:Harris C.M. ed.,
Handbook of Noise Control, 2nd ed., Mc Graw-Hill, New York: 1978.
46. BRONZAFT A.L., BEWARE.- Noise is hazardous to our children s
development. Hearing Rehabil Qtly 1997; 22: 4 -13 .
47. BRONZAFT A.L.-The effect of noise abatement program on reading ability J
Environ Psych 1981;1:215-222 .
48. BROOKHOUSER P.E., WORTHINGTON D.W., KELLY W.J.- Noise-induced
hearing loss in children, Laryngoscope, 1992; 102 (6) : 645-655.
49. BROSTE S.K., HANSEN D.A., STRAND R.L., STUELAND D.G.-
Hearingloss among highschool farm students, Am J.Pub.Health, 1989; 79: 619-
622.
50. BUCKLEY C- Case Srudies in Environmental Management in Central and
Eastern Europe,Anglia, Greenleap Publishing,1999.
51. CARSON S.S., PRAZMA J., PULVER S.H., ANDERSON T.- Combined effects
of aspirin and noise in causing permanent hearing loss, Arch.Otolaryngol. Head
Neck Surg., 1989; 115( 9): 1070-1075.
52. CARSTENSEN, FRED et al.- Tweed-New Harven Airoport:Master Plan Update,
An Economic Evaluation-Phase I.Connectucut Center for Economic Analysis,
University of Connecticut (Oct. 1999) [Oncludes analysis of 700 home sales
between 1967 and 1999]
53. CARTER N.L., HUNYOR S.N., CRAWFORD G., KELLY D., SMITH A.J.-
Environmental noise and sleep- a study of arousals, cardiac arrhytmia and
urinary catecholamines, Sleep, 1994; 17( 4) : 298-307.
54. CHEN J.C., MANNIONA D.M.- Worldwide epidemiology of chronic
obstructive pulmonary disease-Current Opinion in Pulmonary Medicine
Mar.Abstract. 1999; 5 (2): 93-9.
55. CIPLEA L.I.- Poluarea mediului ambiant , Editura Tehnică, 1985.
72
56. CLARK W.W.- Noise exposure from leisure activities:A review , J. Acoust.Soc.
Am., 1991; 90: 175-181.
57. CLARK W.W., BOHNE B.A .- Temporary hearing losses following attendance
at a rock concert, J.Acoust.Soc. Am. 1986; 78: 48.
58. COHEN H., HARVEY; DONALD W. CONRAD; JOHN F. O BRIEN; and
RICHARD G. PEARSON-Effects of Noise Upon Human Information Processing
NASA CR-132469, NGL 34-002; June 1974.
59. COHEN S., THEINSTEIN N. -Nonauditory effects if noise on behaviour and
health, J Soc.Issues, 1981; 37: 36-70.
60. COHEN S; D.C. GLASS and J.D.SINGER.-Apartment noise, auditory
discrimination, and reading ability in children J.Exper.Soc.Psych.1973; 9:407-
422.
61. COHEN S; D.S.KRANTZ; G.W. EVANS, and D.STOKOLS.-Community noise
and children:Cognitive motivaţional and physiological effects.Proceedings Third
Internaţional Congress on Noise as a Public Health Problem, American Speech
Language Hearing Assoc.Report 10 ;April 1980.
62. CONZELMANN –AUER C., BRAUN FAHELANDER C., ACKERMANN
LIEBRICH U., WANNER H.U.- Perception of traffic noise emission in Basel
City canton in comparison to actually measured noise levels, Sozial-und
Praventivmedizin 1993; 38( 4): 231-238.
63. CORWIN J.T., COTANCHE D.A.- Regeneration of sensory hair cells after
acoustic trauma, Science, 1988; 240,( 4860): 1772-1774.
64. COSMOVICI N.-Psihologia persoanelor cu nevoi sau cerinţe speciale
Handicapatologie, Iaşi, 2004: 56-62.
65. COTANCHE D.A., LEE K.H., STONE J.S., PICARD D.A.- Hair
cellregeneration in the cochlea following noise damage or ototoxic drug
damage,Anatomy & Embtiology, 1994;189(1): 1-18.
66. COUPER R.T.L., HENDY K., LLOYD N., GRAY N., WILLIAMS S.,
BATESD.J.- Traffic and noise in children s wards, Med. J.Australia, 1994; 160:
338-341.
67. CROWLEY R. W.- A case study of the effects of an airport on land values
J.Transp. Econ.Policy.1973; 7:144-152 .
68. CUCU M.-Poluarea mediului şi sănătatea în România-Mediu înconjurător,
1992; vol.3.
69. CURIO I., MICHALAK R.- Rezults of a low- altitude flight noise study in
Germany:acute extraaural effects, Schriftenreihe des Vereins fur Wasser-Boden-
und Lufthygiene, 1993; 88: 307-321.
70. D 'AGATI S., ADAMS J.A., ZABALETA J.A., ABREU S.J., DACKNER
M.A.- The effect of noise reduction on behavioral states in newborns,
Pediatr.Res., 1994; 35: 221-224.
71. DANA GALIETA MINCĂ, MIHAIL GRIGORIE MARCU, DAN
ENĂCHESCU et all.-Sănătate Publică şi Management Sanitar, editura
Universitară “Carol Davila”, Bucureşti, 2005.
72. DANCER A.- Effects du bruit sur la transduction sensorielle, C.R. Soc.Biol.,
1993; 187: 650-665.
73. DARABONT AL., COSTIN A- Poluarea sonoră şi civilizaţia contemporană,
Ed.Tehnică, 1982.
74. DAVIES DR., and G.R.J. HOCKEY.-Effects of noise and doubling the signal
frequency on individual differences in visual vigilance
performance.Brit.J.Psychol., 1966; 57:381-389 .
73
75. DAVIS A.C. et all- Damage to hearing from leisure noise: A review of the
literature. Nottingham, England: MRC Institute of Hearing Research University
of Nottingham, 1985.
76. DE JONG R.G.- Modele theorique de la gene due au bruit, Med. Et. Hyg., 1993;
51:1796-1800.
77. DE JONG R.G.- Reviw: extraaural health effects of aircraft noise,
Schriftenreihe des Vereins fur Wasser-Boden- und Lufthygiene, 1993; 88: 250-
270.
78. DE LASSENCE A., FLEURG-FEITH J., ESCUDIER E..- Alveolar hemorhage-
diagnostic criteria and results in 194 immuno-compromised hosts-Am
.J.Respir.Crit. Care Med. 1995;151:157-163.
79. DE VANY – An economic Model of Airport Noise Pollution in an Urban
Environment In Theory and Measurement of Economic Externalities, S lin, ed.
New York:Academic Press ;1976
80. DEBARBENZA CLARIBEL M., DE UHRLANDT MARTA S., DE VILA
SILVIA N.- Possible factors influencing treatment of noise sensitivity, Acta
Psiquiatrica y Psicologica de America Latina, 1989; 35(3-4): 152-159.
81. DEUTSCH C.O.- Auditory discrimination and learning:social factors Merrill-
Palmer Qtly 1964;10:277-296.
82. DI NISI J., MUZET A., THEBER L.D.- Cardiovascular responses to
noise:Effects of self estimated sensitivity to noise , sex and time of the day,
J.Sound Vib., 1987; 114: 271-279.
83. DISCIPIO W.J.- Psychomotor performance as a function of white noise and
personality variables Perceptual and Motor Skills,1971; 33: 82 .
84. DOCKERY D.W., POPE C.A.- Accute respiratory effects of particulate air
pollution.Annual Review of Public Health, 1994; 15:107-132.
85. DOCKERY D.W., SCHWARTZ J., SPENGLER J.D.- Air pollution and daily
mortality-Association with particulates and acid aerosols.Environmental
research, 1992; 59: 362-373.
86. DRUG OANA- Factori de risc reprezentaţi de habitat în favoarea declanşării
unor afecţiuni psihice. –Iaşi, Teză de doctorat -2000.
87. DYGERT P.K. -Estimation of the Cost of Airport Noise to Residential
Activities.Ph D.dissertation, University of Michigan; 1973.
88. EBERHARDT J.L.- The disturbance by road traffic noise of the sleep of
prepubertal children as studies in the home. In.Berglund B., Lindvall T. eds.,
Noise as a Public Health Problem, vol.5, Swedish Council for Building
Research, Stockholm, 1990.
89. EDWARD L. GLAESER, JOSE PH., G. YOURKO AND RAVEN E. SAKS.-
Urban growth and housing supply. Journal of Economic Geography, 2006; 6:
71-89.
90. EFFECTS OF NOISE BARRIERS on the Market Value of Adjacent Residential
Properties Mc Master University (QSEP Research Report No 175) , 1986.
91. ELDREN K.M.- Noise at the year 2000, In:Berglund B., Lindvall T., eds. Noise
as a Public Health Problem, vol.5, Swedish Council for Building Research,
Stockholm, 1990.
92. EL-FADEL M., MASSOUD M.-Particulate matter in urban areas:health-based
economic assessement-Science if the Total Environment . 10 Aug. 2000; 257 (2-
3): 133-46.
93. EMERSON F.- Valuation of residential amenities:An econometric approach
Appraisal J1972; 40(4):268-278.
74
94. ENĂCHESCU C-Tratat de igienă mintală, Ed.Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1996.
95. ENĂCHESCU D.- Sănătatea publică şi management sanitar.Ed.All Bucureşti
.1995.
96. ENGSTROM B.- Stereocilia of sensory cells in normal and hearing impaired
ears: a morphological and behavioral study, Scandinavian Audiology, 1983; 12:
S19.
97. EVANS GARY and S.J. LEPORE.- Nonauditory effects of noise on children:A
critical revuew.Children s Environ 1993;10 : 31-51.
98. EVANS GARY W., and L MAXWELL.-Chronic noise exposure and reading
deficits.Environ.Beh. 1997;29:638-656.
99. EVANS GARY W., MONICA BULLINGER; and STAFFAN HYGGE.-
Chronic noise exposure and psychological response: a prospective study on
children living under environmental stress.Pyschol Sci 1998;9 (1):75-77.
100. FECHTER L.D., A mechanistic basis for interactions between noise and
chemical exposure, Arch. Complex. Environ. Studies, 1989; 1: 23-28.
101. FEITELSON ERAN I., ROBERT E. HURD., and RICHARD R. MUDGE.-The
impact of airport noise on willingness to pay for residences TR, Sep. 1997;1 (1):
1-14.
102. FIDELL S., BARBER D.S., SCHULTZ T.J.- Updating a dosage –effect
relationship for the prevalence of annoyance due to general transportation
noise.J.Acoust. Soc.Am., 1991; 89:1054-1068.
103. FIELDS J.M., POWELL C.A.- Communuty reactions to helicopter noise:
Results from an experimental study,J Acoust.Soc. Am. 1987; 82: 479-492.
104. FILIP F., ZAHARIA D., CIOCHINĂ A.D., INDREI L.L. -Actualităţi în
evaluarea polifiziografică a tulburărilor respiratorii asociate somnului, Rev.
Medico-Chirurgicală, 1999; 103(1-2): 24-28.
105. FOGARI R., ZOPPI A., VANASIA A., MARASI G., VILLA G.- Occupational
noise exposure and blood pressure, J Hypertension, 1994; 12(4): 475-479.
106. FOURNIER E.- Responses non –auditives aux bruits, Bull.Acad. Nat. Med.,
1992; 176( 3): 373-385.
107. FRANKEL M.- Aicraft noise and residential property values:Result of a survey
study.Appraisal J. 1991;59 : 96-11.
108. FRUMKIN H.- Urban sprawl and public health. Public Health Rep. 2002; 117:
201-17.
109. FULLER THOMPSON E., HULCHANSKI J.D., HWANG S.- The
housing/health relationship: what do we know? Rev. Environ Health 2000; 15:
109-33.
110. GAMALLO A., ALARIO P., GONZALES –ABAD M.J., VILLANUA M.A.-
Acute noise stress, ACTH administration and blood pressure alteration,
Physiology & Behavior, 1992; 51(6) :1201-1205.
111. GAMBLE J.F.- PM2.5 and morbidity in long-term perspective cohort studies:
cauze-effect or statistical associations-Environmental Health Perspectives
Septembrie 1998;106 (9): 535-49.
112. GAO W.Y., DING D.L., ZHENG X.Y., RUAN F.M.- Changes in the stereocilia
and non-monotonic pattern of threshold shift after exposure to impulse noise,
Hearing Res., 1991; 54 (2): 296-304.
113. GASSAWAY D.- Noise – induced hearing loss. In: Mc. Cunney R, ed. CCA
Practical Approach. to Occupational and Environmental Medicine 7-th ed.
Boston: Little Brown; 1994; 230-247.
75
114. GAUTRIN J.-An evaluation of the impact of aircraft noise on property values
with a simple model of urban land rent. Land Econ. 1975;51 (2):80-86.
115. GAVĂŢ VIORICA, Sănătatea mediului şi implicaţiile sale în medicină, Iaşi,
Editura “Gr. T. Popa”, 2007.
116. GEHR P., IM HOF V., GEISER M., SCHURCH S.-The mucociliary system of
the lung-role of surfactans-Schweizerische Medizinische Wochenschrift-Journal
Secisse de Medicine, 13 May 2000;130 (19): 691-8.
117. GERMANO G., DAMIANI S., MILITO U., GERMANO U., GIARIZZO C.,
SANTUCCI A.- Noise stimulus in normal subjucts:time-dependent blood
pressure pattern assessment,Clinical Cardiol.., 1991;14 (4):321-325.
118. GERSHON, K. A. QURESHI, M.A. BARRERA ET ALL- Health and Safety
Hazards Associated with Subways: A Review. Journal of Urban Health; Bulletin
of the New York Academy of Medicine, 2005; 82 (1): 10-20.
119. GIGUERE C., WOODLAND P.C.- A computational model of the auditory
periphery for speech and hearing research.I. Ascending path, J.Acoust. Soc.
Am., 1994;95 (1): 331-342.
120. GIGUERE C., WOODLAND P.C.- A computational model of the auditory
periphery for speech and hearing research.II.Descending path, J.Acoust.Soc.
Am., 1994; 95(1): 343-349.
121. GLOAG D.- Noise:hearing loss and psychological effects, Br. Med.J. 1980;
281(6251): 1325-1327.
122. GLORIG A.- The effects of noise on man. JAMA, 196( 10):839-842.
123. GODLEE F.- Noise:breaking the silence, Br.Med. J., 1992; 304 (6819):110-113.
124. GRADON L., ORLICKI D., PODGORSKI A.- Deposition and retention of
ultrafine aerosol partcles in the human respiratory sistem- Normal and
pathological casses-Internaţional Journal of Occupational Safety and
Ergonomics 2000;6(2) : 189-2107.
125. GREEN K.B., B.S. PASTERNACK; and R.E. SHORE.- Effects of aircraft noise
on reading ability of school age children. Arch. Environ.Health 1982; 37:24-31.
126. GRIEFAHN B.- Proposition pour la protection contre le bruit nocturne, Med.
Et.Hyg., 1991; 49: 3457-3459.
127. GRIEFAHN B.- Research on noise and sleep:Present state.In: Berglund B.,
Lindvall T. eds., Noise as a Public Health Problem, vol.5. Swedish Council for
Building Research, Stockholm, 1990.
128. GRIEFAHN B., GROS E.- Distrubances of sleep:Interaction betweennoise,
personal and psychological variables.In Rossi G ed. Proceedings of the Fourth
Internaţional Congress on Noise as a PublicHealth Problem, , Milano, 1983;
vol.2.
129. GRIGORESCU SIDO F.-Embriologie generală şi specială.Editura Casa Cărţii
de Ştiinţă Cluj Napoca 2003: 245.
130. GUID S.R.-The circulation of the endolymph,Amer. S.Anat. 1927.
131. GUPTA D., VISHWAKARMA S.K.- Toy weapons and firecrakers: a source of
hearing loss, Laryngoscope, 1989; 99( 3): 330-334.
132. GUSTAFSSON H.A., ARLINGER S.D.- Masking of speech by
amplitudemodulated noise.J.Acoust.Soc.Am., 1994; 95 ( 1): 518-529.
133. GWYNN E.C., BURNETT R.T., THURSTON G.D.-A time series analysis of
acidic particulate matter and saily mortality and morbidity in the
Buffalo,Environmental Health Perspectives: Februarie2000 ;108 (2): 125-33.
134. HAAR C.M., S.A. STANSFELD, R.F.S JOB, and B. BERGLUND.-Chronic
aircraft noise exposure and child cognitive performance and stress. In Noise as
76
a Public Health Problem N.L. Carter and R.F.S.Job., eds, vol.1. pp.329-336,
Noise Effects 98 Conference, Sydney,Ais., 1998.
135. HAINES M.M., STANSFELD S.A. -Chronic aircraft noise exposure, stress
responses, mental health and cognitive performance in school children. Psychol.
Med., 2001; 31: 265-77.
136. HALL T.H., and W. BEATON.- A factor formula for valuation of avigation
easements.Appraisal J. Jan. 1965.
137. HAMBRICK-DIXON P. J.- Effects of experimentally imposed noise on task
performance of Black children attending day care near elevated subway
trains.Dev. Psych. 1985; 22: 259-264.
138. HAMERNIK R.P., AHROON W.A., HSUEH K.D., LEI S.F., DAVIS R.I.-
Audiometric and histological differences between the effects of contionus and
impulsive noise exposures J.Acoust.Soc. Am., 1993; 93(411): 2088-2095.
139. HAMILTON STANLEY W., and UYENO DEAN - Effects of Airport Noise on
Housing Prices in an Unstable Market.University of British Columbia, Center
for Real Estate and Urban Land Economics (RULE), RULE Workong Paper 91-
ULE-010, 1991.
140. HAMILTON STANLEY W., and UYENO DEAN.- Impact of Aircraft Noise on
Property Values.Transport Canada, Airside Capacity Environment Project, 1990.
141. HARAZIN B. - Effect of noise on ocular accommodation, Klinika Oczna, 1991;
93(2-3): 51-53.
142. HARDING G.W., BAGGOT P.J., BOHNE A.A.,- Height changes in the organ
of Corti after noise exposure, Hearing Res., 1992; 63,( 1-2): 26-36.
143. HARTIKAINEN SORRI A.L., KIRKINEN P., SORRI M., ANTTONEN H.,
TUIMALA R.- No effect of experimental noise exposure on human preagnancy,
Obstet. Gynecol., 1991;77( 4): 611-615.
144. HASHINO E., SALVI R.J.- Changing spaţial patterns of DNA replication in
the noise damaged chick cochlea J.Cell Sci., 1993; 105(Pt 1): 23-31.
145. HATCH M., TSAI M., LA ROUERE M.J., NUTTAL A.L., MILLER J.M.- The
effects of Carbogen, carbon dioxide and oxygen on noise-induced hearing loss,
Hearing Res. 1991; 56(12): 265-272.
146. HATTA T.- Effects of surrounding noise on visual field differences in human
silhouette recognition,Psychol. 1982; 25(4): 213-219.
147. HATTA T.-Effects of surrounding noise on visual field, Am J. Psychol,
1983;7: 128-133
148. HELMSTETTER F.J., BELLGOWAN P.S.- Hypoalgesia in response to
sensitization during acute noise stress, Behavioral Neurosci., 1994;108(1):177-
185.
149. HENDERSON D., HAMERNIK R.P.- Impulse noise:Critical review, J. Acoust.
Soc. Am., 1986; 80: 569-584.
150. HENLEY C.M., RYBAK L.P.-Ototoxicuty in developing mammals, Brain Res,
1995; 20(1): 68-90.
151. HEPLER ERNEST L., MOUL MICHAEL J., GERHARDT KENNETH J.-
Susceptibility to noise induced hearing loss: Review and future directions,
Military Med. 1984; 149( 3):154-158.
152. HERMAN S-Aparate de reabilitare auditivă-Editura Tehnoplast
Company,Bucureşti 2001.
153. HESSEL P.A., SLUIS CREMER G.K.- Occupational noise exposure and blood
pressure: longitudinal and cross secţional observations in a group of
underground miners,Arch.Environ.Health, 1994; 49( 2): 128-134.
77
154. HOLT G.R.- Effects of air pollution on the upper aerodigestive tract,
Otolaryngol. Head Neck Suerg. , 1996; 114 (2): 201-204.
155. HOLT J.J., BROSTE S.K., HANSEN S.A.- Noise exposure in the rural setting,
Laryngoscope, 1993; 103 (3): 258-262.
156. HORNE J.A., PANKHURST F.L., REYNER L.A., HUME K., DIAMOND
D.A .- A field study of sleep disturbance effects of aircraft noise and other
factors on 5,742 nights of actimetrically monitored sleep in a large subject
sample, Sleep,1994; 17( 2): 146-159.
157. HOUTGAST T.-The effect of ambient noise on speech intelligibility in
classrooms.Appl. Acoustics 1981;14:15-25.
158. HUSTIN A., NOISE –Acta Otorhinolaryngol Belg., 1971;25 (1):5-17.
159. HYGGE STAFFAN., G.W. EVANS., and M.BULLINGER.-The Munich
airport noise study:Cognitive effects on children from before to after the
changeover of airports.In Noise Control-The Next 25 Years (Unter Noise 96
Conference), F.A.Hill and R LAWRENCE,. St. Albans, UK: Institute of
Acoustics, 1996 ;5: 2189-2192.
160. HYGGE STAFFAN.-Effects of different noise sources and noise levels on long-
term memory in children aged 12-14.In contributions to Pyschological
Acoustics:Results of the 7 th Oldenburg Symposium on Psychological
Acoustics, Oldenburg, germany:BIS, 1997-.
161. IAMANDESCU IOAN BRADU- Stresul psihic şi bolile interne, Ed.All., 1993.
162. IANCU GHE.- Drepturile fundamentale şi protecţia mediului-Regia autonomă
Monitorul Oficial Bucureşti 1998.
163. INDREI L.L, INDREI A., ALBU A.- Noise induced discomfort in the city of
Iaşi, Internaţional Medical Conference for Students and Young Doctors, Lubrin,
Polonia, 24-26 aprilie, 1998; 160.
164. INDREI L.L, INDREI A., GAVĂŢ V., ALBU A. -Disconfortul produs de
poluarea sonoră, Ziua Facultăţii de Medicină Stomatologică, ediţia a III-a, 1998,
2 martie, Iaşi.
165. INDREI L.L, INDREI A., GAVĂŢ V., ALBU A.- Efecte extrauditive ale
zgomotului, Rev. ;Medico-Chirurgicală, 1998; 102 (3-4): 60-64.
166. INDREI L.L. , INDREI A., ALBU A.,GAVĂŢ V., Zgomotul urban şi efectele
sale asupra craniului, Zilele Facultăţii de Medicină Stomatologică, ediţia a IV-a,
1 martie, 1999, Iaşi.
167. INDREI L.L., INDREI A., GAVĂŢ V.- Influenţele zgomotului asupra
comporta-mentului, Zilele Sfintei Apollonia, ediţia a IX-a, 8-13 februarie 1999,
Iaşi.
168. INDREI L.L.-Poluarea fonică în oraşul Iaşi şi efectele ei asupra organismului-
Teză de doctorat. Iaşi.1999.
169. INGRAM D.-The effect of value on noise factors.Appraisal J , Jule, 1972.
170. INRS -Valeur limites d exposition aux agents physiques en ambiance de travail.
Chaier de notes documentaires no. 148, Paris. 1992.
171. IVAN A.- Medicina omului sănătos, Ed.Medicală, 1998.
172. JACKSON R. -Airport noise and congestion:a peak loan pricing solution.
Applied Econ. 1971;3(3): 197-204.
173. JANSSON E., KARLSSON K.- Sound levels recorded within the symphony
orchestra and risk criteria for hearing loss, Scand.Audiol, 1983; 12 ( 3):215-
221.
174. JOACHIMS Z., NETZER A., ISING H., REBENTISCH E., ATTIAS J.,
WEISZ G., GUNTHER T.- Oral magnezium supplementation as prophylaxis for
78
noiseinduced hearing loss: results of a double blind field study, Schriftenreihe
des Vereins fur Wasser Boden und Lufthygiene, 1993; 88: 503-516.
175. JOHNSON A.C.- The ototoxic effect of toluene and the influence of noise acetyl
salicylic acid or genotype, Scand. Audiol., 1994; 23(39): 7-33.
176. JURKOVICOVA J., AGHOVA L.- Evaluation of the effects of noise exposure
on various body functions in low- birthweight newborns,Activitas Nervosa
Superior, 1989; 31 ( 3): 228-229.
177. JURNAL DE MEDICINĂ PREVENTIVĂ- 1999; 7(4).
178. JURNAL DE MEDICINĂ PREVENTIVĂ- 2000 8 (2).
179. KAHNEMAN D.-Attention and Effort , Englewood Cliffs, N.J.: Prentice Hall,
1973.
180. KALLMAN M.J.- Superior colliculus involvement in the locomotor effects of
ambient noise and the stimulants, Physiology and Behaviour, 1983; 30 (3): 431-
435.
181. KAM P.C., KAM A.C., THOMPSON G.E.- Noise pollution in the anaesthetic
and intensive care environment, Anaesthesia, 1994; 49: 982-986.
182. KARP A., PAILLARD – BORG S., WANG H. ET ALL.- Mental physical and
social components in leisure activities equally contribute to decrease dementia
risk. Dement Geriatr. Cogn. Disord. 2006; 21(2): 65-73.
183. KARSDORF G., and KLAPPACH H.- Influence of traffic noise on the health
and performance of secondary school students in a large city.Zeitschr Gesamte
Hygiene, 1968.
184. KAWADA T., KIRYU Y., AOKI S., SUZUKI S.- Changes in the hypnograms
of subjects exposed to repeated truck-passing sounds of 45,50 and 55 dB (A),
Japanese J.Hyg., 1993; 48( 5): 932-938.
185. KAWADA T., SUZUKI S- Instantaneous change in sleep stage with noise of a
passing truck, Perceptual & Motor Skills, 1995; 80 (3.1) : 1031-1040.
186. KING RICHARD l.-Airport Noise Pollution:A Bibliography of Its Effects on
People and Property.Scarecrow Press, 1973.
187. KLAUSS SCHLAEFER, BRIGITTE SCHLEHOFER, JOACHIM SCHÜZ-
Validity of self-reported occupational noise exposure, Eur. J. Epidemiol., 2009;
24: 469-475.
188. KRAMER M.B., WOOD D.- Noise induced hearing loss in rural school-
children, Scand, Audiol., 1982; 11( 4): 279-280.
189. KRYTER K.D.- Presbycusis, sociocusis and nosocusis. J. Acoust. Soc. Am.,
1983; 73: 1897-1917.
190. KUNZLI N., KAISER R., MEDINA S.-Public helth impact of outdoor and
traffic related air pollution: a European assessment Lancet- Septembrie
2000;356 (9232): 795-801.
191. LARGE ANALYSIS AND REVIEW OF EUROPEAN HOUSING AND
HEALTH STATUS (LARES).- Preliminary overview. Copenhagen: WHO
Regional Office for Europe, 2007.
http://www.euro.who.int/Document/hoh/lares_result.pdf (accesed 28 Aug.
2009).
192. LĂZĂRESCU M.-Psihopatologie clinică.Ed.Helicon, 1993.
193. LEFEBRE H. The Urban Revolution Minneapolis: University of Minnesota
Press, 2003.
194. LEVESQUE TERRENCE J.- Modeling the effects of aitport noise on residential
housing markets:A case study of Winnipeg Internaţional Airport J. Transport
Economisc and Policy 1994; 28 (2): 199-210.
79
195. LEVY J.I., HAMMITT J.K., SPENGLER C.D.- Estimating the mortality
impacts of particulare matter:what can be learned from between-study
variability-Environmental Health Perspective 2000; 108: 109-17.
196. LIEBERT J.P., BACH V., JONSON L.C., EHRHART J., WITTERSHEIM G.,
KELLER D.- Relative and combinant effects of heat and noise exposure on sleep
in humans, Sleep, 1991; 14 (1): 24-31.
197. LILEMOR HALLBERG R.M., CARLSSON S.G.- A qualitative study of
situations turning a hearing disability into handicap, Disability Handicap
&Society, 1993; 8(1): 71-86.
198. LILEMOR HALLBERG R.M., CARLSSON S.G.- A qualitative study of
strategies for managing a hearing impairement, Br J. Audiol., 1991; 25 :201-
211.
199. LILEMOR HALLBERG R.M.,BARRENAS M.L. - Living with a male with
noise induced hearing loss: experiences from the perspectives of spouses,
Br.J.Audiol., 1993; 27: 255-261.
200. LILEMOR HALLBERG R.M.,JOHNSSON T., AXELSSON A.- Strcuture of
perceived handicap in middle-aged males with noise induced hearing loss, with
or without tinntus.Audiol., 1993; 32: 137-152.
201. MARK MC.CARTHY, ROBERT J. RAVELLI, MIKE SINCLAIR –
WILLIAMS,- Health impact assessment of the 2012 London Olympic transport
plans. European Journal of Public Health, 2010; 20 (6): 619-624.
202. MARMOT M.; WILKINSON R.- Social determinants of health. Oxford: Oxford
University Press, 1999.
203. MÂRŢU D.-Otologie, Litografia UMF Iaşi, 1995.
204. MASCHKE C., BREINL S., GRIMM R., ISING H.- The influence of nocturnal
aircraft noise in sleep and on catecholamine secretion, Schriftner Ver Wasser
Boden Lufthyg, 1993; 88: 395-407.
205. MATEI J.-La polition acoustique, Agresologie, 1981.
206. MATHUR N., CARR M.-Inner ear, sudden hearing loss, e Medicine, june
16.2006.
207. MATTHIAS BRAUBACH, JON FAIRBURN- Social inequites in
environmental risks associated with housing and residential location – review of
evidence. European Journal of Public Health, 2010;20 (1): 36-42.
208. MĂNESCU S şi colab.- Tratat de igienă, Ed.Medicală, 1984.1:109-111
209. MĂNESCU S, TĂNĂSESCU GH., DUMITRACHE S., CUCU M.- Igiena, Ed.
Medicală, 1996; 203-230.
210. MC CARTGY D.O., OUIMET M.E., DAUN J.M.- The effects of noise stress on
leukocyte function in rats, Res. Nursing & Health, 1992, 15.
211. MC CLYMONT L.G., SIMPSON D.C.- Noise levels and exposure patterns to
do- it- yourself power tools, J.Laryngol. Otol., 1989; 103 (12): 1140-1141.
212. MC DOUGALL G.S.- An inquire into the demand for aircraft noise abatement
Rev. Regional Studies, 1976; 6: 59-69.
213. MC MILLAN M.L., G. REID and D.W. GILLEN.- An extension of the hedonic
approach for estimating the value of quiet Land. Economics, 1980;56:315-328.
214. MCCOMBE S.W., BINNINGTON J., DAVIS A., SPENCER H.- Hearing loss
and motorcyclists, J.Laryngology & Otology, 1995; 109 (7):599-604.
215. MEISINGER C., LOWEL H., MEIER M. ET ALL-. Association of sports
activities in leisure time and incident myocardial infarction in middle – age men
and women from the general population: THE MONICA/KORA Augsburg
cohort study. Eur. J. Cardiovasc. Prev. Rehabil. 2007; 14 (6): 788-92.
80
216. MIESZKOWSKI PETER and ARTHUR M SAPER.-An estimate of the effects of
airport noise on property values.J.Urban Economics 1978 ; 5 (4):425-440.
217. MILLS J.H.- Noise and children-a review of literature J.Acoust.Soc.Amer.
Octomber 1975; 58 (4): 769-779.
218. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI nr. 60 bis din 26.03.1996: 36-37.
219. MOONDY D.B., WINGER G.D., WOODS J.H., STEBBINS W.C.- Effect of
ethanol and of noise on reaction time in the monkey: Variation with stimulus
level, Psychopharmacol., 1980; 69 (1): 45-51.
220. MORALES SUAREZ VARELA M.M., ESCRIVA PEYRO C., ORDEN GIL
A.L., MANES VINUESA J., FONT G., LLOPIS GONZALEZ A.- Atmospheric
contamination in the city of Valencia: relation to noise and climate,
J.Environ.Pathol Toxicol. Oncol., 1990; 10 (4-5): 237-244.
221. MORALES SUAREZ VARELA M.M., LLOPIS G.A., COTANDA G.P.,
GARCIA G.A.M., GARCIA R.A.- Uhe evaluation of the effects of ambient
noise on the residents of the historic center of Valencia, Revista de Sanidat e
Higiene Publica, 1992; 66 (3-4): 239-244.
222. MORALES SUAREZ VARELA M.M., LLOPIS G.A.,MASSO ANTON C.,
FERRER CARACO E.- Noise in the city of Valencia:its relation to other air
level contaminants, J Environ.Pathol. Toxicol & Oncol., 1993; 12 ( 2): 107-113.
223. MORATA T.C., DUNN D.E., KRETSCHMER L.W., LEMASTERS G.K.,
KEITH R.W.- Effects of occupaţional exposure to organic solvents and noise on
hearing., Scand J. Work, Environ & Health, 1993; 19 ( 4): 245-254.
224. MORATA T.C., DUNN D.E.,SIEBER W.K.- Occupational exposure to noise
and ototoxic organic solvents,Arch.Environ. Health, 1994; 49 (5) : 359-365.
225. MORVAI V., RZAKMARY E., SZEKELY A., UNGVARY G.- The combined
cardiovascular effect of alcohol and noise in rat, Acta Physiologica Hungarica,
1994; 82 ( 4): 301-311.
226. MURATA M., TAKIGAWA H., SAKAMOTO H.- Teratogenic effects of noise
and cadmium in mice: does noise have teratogenic potenţial ?, J.Toxicol &
Environ. Health, 1993; 39 ( 2) 237-245.
227. MURTHY V.S., MALHOTRA S.K., BALA I., RAGHUNATHAN M.-
Detrimental effects of noise on anaesthetists,Can J.Anaesthesia, 1995; 42 (7):
608-11.
228. NAEMURA A., TSUDA K., SUZUKI N.- Effects of lound noise on nasal skin
temperature, Japanese J.Psychol., 1993; 64 ( 1): 51-54.
229. NAKAMURA H., MOROJI T., NAGASE H., OKAZAWA T., OKADA A.-
Changes of cerebral vasoactiv intestinal polypeptide-and somatostatin-leke
immunoreactivity induced by noise and whole body vibration in the rat. Eur.
J.Appl. Physiol, 1994; 68: 62-67.
230. NEIMTZOW R.C.- Loud noise and pregnancy, Military Med. 1993; 158 (1): 10-
12.
231. NELSON JON P.-Measuring Benefits of Environmental Improvements:Aircraft
Noise and Hedonic Prices.In Advances in Applied Microeconomics, vol.1V.K.
Smith, ed.Greenwich JAI Press, 1981.
232. NICOLOPOULOU P. – STAMATI ET ALL. (EDS.)- Environmental Health
Impacts of Transport and Mobility, 2005; 9-24, Springer. Printed in the
Netherlands.
233. NIEMIEC A.J., RAPHAEL Y., MOODY D.B.- Return of auditory function
following structural regeneration after trauma: behavioral measures from quail,
Hearing Res., 1994; 75 ( 1-2): 209-224.
81
234. NIVISON M.E., EMDRESEN I.M.- An analysis of relationships among
environmental noise, annoyance and sensitivity to noise, and the consequences
for health and sleep,J.Behav. Med. ,1993; 16 ( 3): 257-276.
235. NORME GENERALE DE PROTECŢIA MUNCII Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale, Ministerul Sănătăţii, 1996.
236. NOVAK D., JORRES R.-Airway responsiveness to sulfure dioxide in an adult
population sample-Am J.Respiratory and Critical Care Med., 1997;156(4):
1151-6.
237. OBERKLAID F., HAEEIS C., KEIR E., Auditory dusfunction in children with
school problem, Clin. Pediatr. Phila., 1989; 28 (9): 397-403.
238. ODETTA DUMA. Public Health, Casa de Editură “Venus”, Iaşi, 2002.
239. OGUNSOLA O.J., OLUWOLE A.F., ASUBIOJO O.I., DUROSINMI M.A.,
FATUSI A.O., RUCK W.- Environmental impact of vehicular traffic in
Nigeria:health aspects,Sci.Total Environ., 1994; 23 (146-147): 111-116.
240. OLIVA C., HOFMANN R., KRUEGER H., MELONI T., RABINOWITY J.-
Gene due au bruit des avions dans le voisinage des aeriports naţionaux
suisses,Med. Et Hyg., 1993; 51: 1806-1808.
241. OMS- L’hygiène de l’environnement dans l’amenagement urban, Série de
Rapports techniques 807, Genève, 1991.
242. OMS- La fixation de normes en matière d’environnement, Recommandations à
l’intention du décisionnaire, Genève, 1989.
243. OMS- Le bruit au travail et le bruit ambiant, Genève, 2001; Série 258 p.1-5.
244. OMS- Notre planète, notre santé, Rapport de la Commission OMS - Santé et
Environnement, Genève, 1992.
245. ORANGE COUNTY BUSINESS COUNCIL.-The Impact of Airports on
Residential Property Values ,Irvine CA, Feb.2000.
246. ORLANDO P., PERDELLI F., CRISTINA M.L.,PIROMALLI W.-
Environmental and personal monitoring of exposure to urban noise and
community response., Eur. J. Epidemiol., 1994; 10(5): 549-554.
247. PARVING A., OSTRI B., POULSEN J., GYNTELBERG F. -Epidemiology of
hearing impairment in male adult subjects at 49-69 years of age,Scand.Audiol.,
1983; 12(3): 191-196.
248. PERCEK A.-Stresul şi relaxarea,Ed.Teora Bucureşti, 1992.
249. PEREZ-ARELLANO J., GARCIA J.E.L., MACIAS M.C.G..-Hemosiderin-
Iaden macrophages in bronchoalveolar lavage fluid-Acta Cytologica 1992;
36:26-30.
250. PETORS A., LIU E., VERRIER R.L..-Air pollution and incidence of cardiac
arrhythmia-Epidemiology 2000; 11 (1):11-7.
251. PREDESCU V.-Nevrozele în Psihiatrie, Ed. Medicală Bucureşti, 1976.
252. PRESTON M.S., THOMAS D.C., WRIGHT W.E., HENDERSON B.E.- Noise
trauma in the aetiology of acustic neuromas in men in Los Angeles County,
1978-1985, Br. J. Cancer, 1989; 59 (5): 783-786.
253. PYE A., COLLINS P.- Interaction between sound and gentamicin:immediate
treshold and stereociliary changes,Br. J.Audiol., 1991; 25 (6): 381-390.
254. QUIRK W.S., AVINASH G., NUTALL A.L., MILLER J.M.- The influence of
loud sound on red blood cell velocity and blood vessel diameter in the cochlea,
Hearing Res. 1992; 63 (1-2): 102-107.
255. QUIRK W.S., COLEMAN J.K., HANESWORTH J.M., HARDING J.W.,
WRIGHT J.W.- Noise-induced elevations of plasma endothelin (ET-3), Hearing
Res., 1994; 80 (1): 119-122.
82
256. QUIRK W.S., SHAPIRO B.D., MILLER J.M., NUTALL A.L.- Noise induced
changes in red blood cell velocity in lateral wall vessels of the rat cohlea,
Hearing Res., 1991; 52 (1): 217-223.
257. QUIRK W.S., SHIVAPUJA B.G., SCHWIMMER C.L., SEIDMAN M.D.- Lipid
peroxidation inhibitor attenuates noise-unduuced temporary threshold
shifts.Hearing Res., 1994; 74 (1-2): 217-220.
258. RAPHAEL Y., ATHEY B.D., WANG Y., HAWKINS J.E. JR.- Structure of the
reticular lamina and rapair after noise injury, Revue de Laeyngologie Otologie
Rhinologie, 1993; 114 ( 3): 171-175.
259. RAREY K.E., GERHARDT K.J., CURTIS L.M.- Effects of stress on cochlear
glucocorticoid protein: acoustic stress, Hearing Research, 1995; 82 (2):135-138.
260. RAUH V.A., LANDRIGAN P.J., CLAUDIO L.- Housing and health:
intersection of poverty and environmental exposures. Ann. NY. Acad. Sci. 2008;
1136: 276-88.
261. RĂDULESCU S.- Anomie, devianţă, patologie socială, Ed. Hyperion,
Bucureşti, 1991.
262. REGECOVA V., KELLEROVA E.- Effects of urban noise pollution on bloos
pressure and heart rate in preschool children, J.Hypertension, 1995; 13 (4):
405-415.
263. ROBYN R.M. GERSHON, RICHARD NEITZEL, MARISSA A. BARRERA,
MUHAMMAD AKRAM,- Pilot Survey of Subway and Bus Stop Noise Levels.
Journal of Urban Health: Bulletin of the New York Academy of medicine, 2006;
83 (5): 802-812.
264. RODERICK J. LAWRENCE.- Housing and Health: Beyond Disciplinary
Confinement. Journal of Urban Health: Bulletin of the New York Academy of
Medicine 2006; 83( 3):540-549.
265. ROSE J., ADAMSON N.- Investigating the problem of noise in a day centre:Are
buildings designed as industrial units suitable for education and training ?,Br. J.
Mental Subnormality, 1990; 36,(71 Pt2): 118-124.
266. ROTHMAN K.S.- Modern Epidemiology. Toronto: Little Brown and Company;
2008: 102-12
267. RUGINĂ V. -Medicina socială, Litografia UMF, Iaşi.1986.
268. RYALS B.M., RUBEL E.W.- Hair cell regeneration after acoustic trauma in
adult Coturnix quail, Science, 1988; 240 (4860): 1774-1776.
269. SAAS-KORTSAK A.M., COREY P.N., ROBERTSON J.M.- An investigation
of the association between exposure to styrene and hearing loss,
Ann.Epidemiol., 1995; 5(1): 15-24.
270. SANDRA E. ECHEVERRIA, ANA V. DIES – ROUX AND BRUCE G.
LYNK.- Reliability of Self-Reported Neighborhood Characteristics. Journal of
Urban Health: Bulletin of the New York Academy of Medicine, 2004; 82 (4):
682-701.
271. SANZ S.A., GARCIA A.M., GARCIA A.- Road traffic noise arround scools: a
risk for pupil s performance ?, Int. Arch. Occ & Environ.Health, 1993; 65 (3):
205-207.
272. SATO T., OGAWA M., AOKI S.- Effect of road traffic noise on sleep,Jap.
J.Public Health, 1991; 38(3): 200-210.
273. SAWADA Y.- Reproducible, increases in blood pressure during intermittent
noise exposure: underlying haemodynamic mechanisms specific to passive
coping, Eur. J. Appl. Physiol., 1993; 67: 367-374.
83
274. SEIDMAN M.D., SHIVAPUJA B.G., QUIRK W.S.- The protective effects of
allopurinol and superoxide dismutase on noise-induced cochlear damage,
Otolaryngology Head & Neck Surgery, 1993; 109 (6): 1052-1056.
275. SHAABAN SHEUYA, PHILIPPA HOWDEN – CHAPMAN AND SHEELA
PATE-. The Design of Housing and Shelter Programs: The Social and
Environmental Determinants of Inequalities. Journal of Urban Health: Bulletin
of the New York Academy of Medicine, 2007; 84 (1).
276. SMITH A.P.- Noise and aspects of attention, Br J.Psychol., 1991; 82 (3 ): 313-
324.
277. SOULAIRAC A.-Le bruit: aspects neuro-endocriniens, Bull.Acad. Nat.Med.,
1992; 176 (3) : 401-405.
278. SR ISO- Acustica Indicaţii pentru redactarea standardelor referitoare la
măsurarea zgomotului aerian şi evaluarea efectelor sale asupra sănătăţii. 1997;
2204.
279. SR ISO-Acustica - Atenuarea zgomotului propagat în aer liber.Partea
I.Calculul absorbţiei atmosferice. 1997; 9613-1.
280. SRIVASTAVA A.K., GUPTA B.N., BIHARI V., MAHTUR N., KUMAR
P.,SHARMA E.P., BHARGAVA S.K.- A study on extra-auditory effects of
noise, Biomed.Environ.Sci., 1994; 7( 1): 35-40.
281. STANSFELD S.A. BERGLUND B., CLARCK C.-. Aircraft and road traffic
noise and children’s cognition and health: Exposure – effect relationships.
Lancet, 2005; 365:1942-9.
282. STANSFELD S.A.- Noise, noise sensitivity and psychiatric
disorder:epidemiological and psychophysiological studies, Psychol.Med., 1992;
22: 1- 44.
283. STANSFELD S.A.- Sensibilite au bruit et sante, Med et Hyg., 1993; 51 : 1801-
1805.
284. STANSFELD S.A., CLARK C.R., JENKINS L.M., TARNOPOLSKY A.-
Sensitivity to noise in a community sample:U. Measurement of psychiatric
disorder and personality, Psychol.Med., 1985; 15 ( 2): 243-254.
285. STANSFELD S.A., SHARP D.S., GALLACHER J., BABISCH W.- Road
traffic noise, noise sensitivity and psychological disorder, Psychological
Medicine, 1993; 23: 977-985.
286. TARNOPOLSKI A., MCLEAN E.K.- Noise as a mental health problem, Acta
Psiquiatrica y Psicologica de America Latină, 1977; 23 (2): 100-109.
287. TASSI P., NICOLAS A., SEEGMULLER C., DEWASMES G., LIBERT J.P.,
MUZET A.- Interaction of the alerting effect of noise with partial sleep
deprivation and circadian rhytmicity of vigilance, Perceptual & Motor Skills,
1993; 77( 3 Pt 2): 1239-1248.
288. THOMPSON S.J.- Review:extraaural health effects of chronic noise exposure in
humans, Schriftenreihe des Vereins fur Wasser-Boden-und Lufthygiene, 1993;
88: 91-117.
289. THURSTON F.E.- Environmental noise and fetal hearing, J.Tenn.Med.Asoc.,
1991; 84( 1): 9-12.
290. TOFFLER A- Şocul viitorului.Ed.Politică, Bucureşti, 1973.
291. TOMEI F., TOMAO E., BACCOLO T.P., PAPALEO B., ALFI P.- Vascular
effects of noise, Angiology, 1992; 43 (11): 904-912.
292. TOMEI F., TOMAO E., BACCOLO T.P., PERSECHINO B., SPANO G.,
ROSATI M.V.-Noise and gastric secretion, Am.J. Ind. Med., 1994; 26(3): 367-
372.
84
293. TURUNEN-RISE I., FLOTTORP G., TVETE O.- Personal cassette players
(Walkman): do they cause noise-induced hearing loss ?, Scandinavian
Audiology, 1991; 20( 4):239-244.
294. UMEMOTO M., SAKAGAMI M., FUKAZAWA K., ASHIDA K., KUBO T.,
SENDA T., YONEDA Y.- Hair cell regeration in the chick inner ear following
acoustic trauma: ultrastructural and immunohistochemical studies, Cell &
Tissue Research, 1995; 281( 3): 435-443.
295. URSONIU C., DUMITRESCU C.- Poluarea sonoră şi consecinţele ei. Ed.Facla,
Timişoara, 1976.
296. VACHERON A.- Le retentissement cardio-vasculaire du bruit, Bull.Acad. Nat.
Med. 1992; 176 ( 3): 387-392.
297. VALLET M., VALLET I.- Night aircraft noise index and sleep research results,
Schiriftenreihe des Vereins fur Wasser-Boden und Lufhygiene, 1993; 88: 408-
415.
298. VAN DIJK F.J.H.- Epidemiological research on non auditory effects of
occupaţional noise exposure since 1983.In:Berglund B., Lindvall T eds., Noise
as a Public Health Problem, Swedish Council for Building Research, Srockholm,
1990; 4.
299. VASILAKOS K., BEUTER A.- Effects of noise on a delayed visual feedback
system, J Theor.Biol., 1993; 165:389-407.
300. VASILE NEMIGEANU, CORNELIU MUSTAŢĂ, Populaţia judeţului Iaşi
probleme dinamico-structurale, Lucrările Seminarului Geografic “Dimitrie
Cantemir”, 1991-1992; Nr. 11-12.
301. VASILOV M., DAMASCHIN F.- Sănătatea copiilor-indicator de sănătate a
comunităţii, Ed. Comandor, 1999.
302. VASILOV MARIETA, RUGINĂ D., DĂNULESCU R-Nivele de timp de
expunere diferită la poluanţi iritanţi.Efecte diverse asupra sănătăţii.Revista de
Igienă şi Sănătate Publică, 1997; 1-2 : 41-50.
303. VASILOV MARIETA-Excess of respiratory morbidity caused by the iritant
atmospheric pollution-J.Med.Prev1995; 3.(3).
304. VĂITEANU D., DARABONT AL., IANA M., MUNTEANU M., COSTESCU
M.- Circulaţia şi poluarea sonoră a mediului urban,Ed.Tehnică, Bucureşti,
1983.
305. VERA M.N., VILA J., GODOY J.F.- Cardiovascular effects of traffic noise: the
role of negatice self statements, Psychol.Med., 1994; 24(4): 817-827.
306. VERA M.N., VILA J., GODOY J.F.- Physiological and subjective effects of
traffic noise; the role of negative self-statements, Int. J. Psychophysiol., 1992; 12
(3): 267-279.
307. VIBRAND MED-EL - Information on the Vibrand Soundbridge, Innsbruck
2005.
308. VITTITOW M., WINDMILL I.M., YATES L.W., CUNNINGHAM D.R.-
Effects of simultaneous exercise and noise exposure (music) on hearing, J.Am.
Acad. Audiol., 1994; 5 (5):343-348.
309. WANG X.,DOCKERY D.W., WYPIJ D.-Pulmonar function between 6 and 18
years of age-Pediatric Pulmonary, 1993; 15: 75-88.
310. WILLIAM I.D., MC CRAE I.S.- Road traffic nuisance in residenţial and
commercial areas, Sci.Total Environ, 1995; 169 (1-3): 75-82.
311. WORLD HEALTH ORGANIZATION, Dora C. and Phillips M.- Transport,
Environement and Health, WHO Regional Publications, European Series
Geneva.2000; 89.
85
312. WORLD HEALTH ORGANIZATION.- Global Health Risks: Mortality and
Burden of Disease Attributable to Selected Major Risks, Geneva: 8 january
2011.
313. YAO Q.W., JAKOBSSON J., NYMAN M., RABAEUS J., TILL O.,
WESTGREENM.- Fetal responses to different intensity levels of vibroacoustic
stimulation, Obstet Gynecol., 1990; 75: 206-209.
314. ZAMFIR GHE.- Efectele unor poluanţi şi prevenirea lor Editura Academiei R S
România Bucureşti 1979.
315. ZANOBETTI ANTONELLA, SCHWARTZ JOEL - Are diabetisc more
susceptible to the health effects of airborne particles .Am J.Respir Crit.Care
Med. Vol.164, nr. 5, 5 Sep.2001; 164: 831-833.
316. ZANOSCHI GEORGETA, Sănătate publică şi management sanitar, Iaşi, Edit.
Dan, 2003.
317. ZMIROU D., DELORAINE A., BALDUCCI F. -Health effects costs of
particulate air pollution-Journal of Occupational and Environmental Medicine.
Oct 1999 41 (10): 847-56.