1.

Din octombrie 1976 pini in 1979, cb,nd m-am intors si locu-

-.:c la Napoli, am evitat si. reinnod o relagie stabili cu Lila. Dar

n-a fost qor. Ea a incercat aproape imediat si intre din nou cu

:ona in viaga rnea si eu am ignorat-o, am tolerat-o, am suPor-

:ar-o. Desi se comporta ca s,i cum nu si-ar fi dorit decAt s5-mi

ie aproape intr-un moment dificil, nu puteam uita dispreplJu care mi tratase.

Asti.zi mi gindesc ci dacl la mijloc ar fi fost doar jigni-rEa aceea care m-a rlnit - egti o cretini", imi urlase ia telefon

ci.rrd ii spusesem despre Nino, si nu se intimplase niciodatiinainte, niciodatd, sl-mi vorbeasci in felul acela - m-ag fi linig-

dr repede. in realitate, mai mult decAt jignirea aceea, a contat

aluzia la Dede qi la Elsa. GXndeqte-te la rlul pe care-l faci fiice-

Ior tale, imi reprogase gi, pe moment, nu didusem importangi

acestui fapt. Dar cuvintele acelea au clpitat in timp din ce ince mai muitl greutate, mi-au revenit adesea in minte. Lila nu

manifestase niciodati nici cel mai mic interes fagi de Dede gi de

Elsa, aproape sigur nici nu-gi amintea numele lor. De fiecare datictnd mengionasem, la telefon, vreo replici inteligenti de-a lor,

mi-o retezase scurt, schimbAnd subiectul. Iar cind le intAlnise

pentru prima oari in casa lui Marcello Solara, se mulgumise sI.

le priveasci cu indiferengi gi le aruncase c6'teva fraze generice,

nu acordase nicio atengie modului in care erau frumos imbrl-cate, frumos pieptinate, capabile amA'ndou1, degi inci mici, sise exprime cu elegangi. $i totugi eule ?acusem, eez le crescusem,

erau parte din mine, prietena ei dintotdeauna: ar fi trebuit sifaci loc - nu spun de drag, dar micar din politele - mlndriei

mele de mami. in schimb, nu strecurase nici micar puginl ironie

bonomi., afigase indiferengi gi atAt. Acum insi - din gelozie,

cu sigurangi, pentru ci Nino era a1 meu - iqi amintise de fete

13POVESTEA FETITEI PIERDUTE

si dorea si sublinieze ci eram cea mai rea mami, ci le provo-

."* lo, suferintri numai ca si fiu eu fericiti' Imediat cum mi

gAndeam la asta mi enervam. Lila igi fhcuse cumva griji pentru

L.rrr"ro cAnd il pirisise pe Stefano, cAnd il abandonase pe copil

la vecini din catzamuncii la fabrici, cind il trimisese la mine

aproape ca si se debaraseze de el? Ah, aveam picatele mele' dar

eram, flri indoiali, o mami mai buni decAt ea'

futfel de gAnduri au devenit ceva obign-uit in anii aceia' A fost ca

si cum Liia, care in privinga lui Dede 9i a Elsei, in fond' rostise

doar acea singuri frazi perfidi, ar fi devenit avocatul apiririi

nevoilor fiiceior mele 9i eu m-aq fi simgit obligati si-i demon-

strez ci gregea de fiecare dati cAnd le neglijam ca si mi dedic

mie. Dar era doar o voce dictati de toane, nu gtiu ce credea cu

adevirat despre comportamentul meu de mami' Numai ea poate

povesti asta, daci intr-adevir a reugit si devinl parte din aceaste

inlinpire foarte lungi de cuvinte Pentru a-mi modifica textul'

pentru a introduce voit verigi lipsi, pentru a desprinde altele

ftri si se vadI, pentru a spune despre mine mai mult decit vreau

eu, mai mult deci't sunt eu in stare si spun' E bineveniti aceaste

intruziune a ei, mi-o doresc de cdnd am inceput si schilez Poves-

tea noastri, dar trebuie si ajung la final ca si pot verifica toate

aceste pagini. Daci as incerca acum, sigur m-aq bloca' Scriu de

prea mult timp gi sunt obositi, e tot mai dificil si pistrez intins

firul povestirii in haosul anilor, al evenimentelor mici 9i mari'

al sterilor. lqa ci fie tind si trec lesne peste problemele mele ca

imediat s-o ingfac din nou pe Lila;i toate complicaliile pe care

le poarti cu ea, fie, ;i mai riu, mi las prinsi de intAmplirile vie-

fli mele doar pentru ci le schiiez cu o mai mare usurinli' Dar

trebuie si mi feresc de aceasti riscruce' Nu trebuie si merg pe

ELENA FERRANTE

::.:::::r drum, de-a lungul ciruia - pentru ci" natura relagiei

:r:.Li:re impune in esenEi ca eu si pot ajunge la ea doar trecind:.:::: mine - ag sflrgi, daci stau deoparte, prin a gisi tot mai

: -:-::e urme ale Lilei. $i, pe de alti parte, nici pe al doilea nu-:::*:e s-o apuc. Ei i-ar conveni ca eu, intr-adevir, s5" vorbesc

:r)r:e experienga mea din ce in ce mai neclar. Hai - mi-ar:-:.. - si aflim ce intorsituri a luat viaga ta, cui ii pasi de a

--::. marturisegte ci nici micar fle nu-gi pasi. $i ar conchide: eu

-,-: o mi.zgllituri peste aiti mXzgilituri, complet nepotriviti:.::r:;u una dintre ci4ile tale; renungi la mine, Lenr), ;tersitu--_. nu se povestesc.

Ce si fac, agadar? Sl-i dau inci o dati dreptate? Si accept

-.: : n adult inseamni a inceta si te expui, inseamni a inviga si:- .iscunzi pAni la disparigie? SI recunosc faptul ci, pe misuri:: anii trec, stiu tot mai pulin despre Lila?

in dimineaga asta gin in frAu oboseala gi mi agez din nou

--:. birou. Acum, cAnd sunt aproape de momentul cel mai dure- .

:os al povestii noastre, vreau si caut pe hArtie un echilibru intre

:rine gi ea pe care in viagi n-am reugit sl-l gisesc nici micar:ntre mine si mine.

Din zilele petrecute la Montpellier imi amintesc tot, mai pupin

orasul. E ca gi cum n-as fi fost niciodati acolo. Afari din hotel,

afari din amfiteatrul monumental unde se ilnea conferinga aca-

demici cu care era ocupat Nino, vid astizi doar o toamni. vAn-

roasi si un cer azuris sprijinit pe nori albi. $i totugi, acel topo-

nim, Montpellier, mi-a rl.mas din multe motive in memorie ca

un semn al sustragerii din fapa unor responsabilitigi. Iegisem deja

o dati din ltalia, la Paris, cu Franco, gi mi simgisem electrizati

de indrizneal a mea. Dar atunci mi se pl"rea ci lumea mea era si

3

POVESTEA FETITEI PIERDUTE

ar fi rimas pentru totdeauna cartierui, Napoli, in timp ce restul

semina cu o scurti excursie lagari' intr-o atmosferi excepgio-

nali in care m5. Puteam imagina aqa cum, de fapt, n-ag fi fost

niciodatl. Montpellier, in schimb, care degi era mult mai pugin

incitant decAt Parisul, mi-a dat impresia cizlgazutile mele s-au

rupt ;i eu m-am revirsat. Simplul fapt de a mi afia in locul

acela constituia in ochii mei dovada ci tot cartierul, Napoli,

Pisa, Florenta, Milano, Italia inslgi erau doar minuscule a;chii

de lume gi flceam bine sl nu mi mai mulgumesc cu acele agchii'

La Montpellier am constientizat ingustimea vederilor pe carc

le aveam, a limbii in care mi exprimam 9i in care scrisesem' La

Montpellier mi s-a piLrut evident cAt este de limitat, la treizeci

gi doi de ani, si fiu solie gi mami. $i in toate acele zile pline de

iubire m-am simgit pentru prima datl eliberati de langurile pe

care le cipitasem de-a lungul anilor, cele datorate originii mele,

cele pe care le dobindisem avAnd succes la qcoali, cele rezultate

din alegerile de viagl. pe care le frcusem, intAi de toate din cis-

nicie. Acolo am ingeles si motivele plicerii pe care o simgisem,

in trecut, cAnd mi-am vizut prima carte tradusi in alte limbi

si, totodati, motivele neplicerii fiindci in afara Italiei gisisem

pupini cititori. Era minunat si treci granige, si te relaxezi in alte

culturi, si descoperi condilia de provizorat a lucrurilor pe care le

considerasem definitive. Daci in trecut iudecasem faptul ci Lila

nu iegise niciodati din Napoli, ci, dimpotrivi, se speriase chiar j

;i de San Giovanni a Teduccio, ca Pe o alegere de-a ei discuta- j

bili pe care insi, ca de obicei, ea gtia s-o preschimbe in avantaj, N

acum mi s-a pirut pur gi simplu un semn de minte ingusti' Am {reacfionat asa cum reacgionezi fali de cine te insulti, cu aceeaqi Iformuli carc te-ajignit. Tu te-ai fi in;elat in priuinpa mea? Nu, Idraga mea, €u., eu sant ced cAre m-am iryelat in priuinya ta: uei

f,rd.rnh.ne toata uiapa sd priue;ti camioanele cd.re trec Pe fzsea' I

Zilele aurb.r."t' Organizatorii ii rezervaseri din timp lui INino o cameri. single la hotel gi, pentru ci mi hotirAsem pea

N

16 ELENA FERRA-" IIN

rarziu sil insogesc, n-avusese cum s-o schimbe intr-una matri-

moniali. Aveam, a;adar, camere separate, dar in fiecare seari

eu frceam dug, mi pregiteam pentru noaPte ;i apoi, cu inima

bltAndu-mi ugor, mI duceam in camera lui. Dormeam impre-

una, stri,n;i unul in c.elilalt ca gi cum ne-am fi temut cI o forgi

ostili o si ne separe in somn. DimineaEa ceream micul dejun

la pat, ne bucuram de luxul acela pe care eu il vizusem doar

in filme, rideam mult, eram fericigi. in timpul zilei il insogeam

in sala mare a conferingei gi, degi vorbitorii citeau pagini dupipaglni ei insigi pe un ton plictisit, era entuziasmant si fim impre-

uni. Stiteam alituri de el, flri siJ deranjez. Nino urmirea cu

multi atengie interventriile, lua nctife gi, din cind in cind, imi

goptea la ureche comentarii ironice gi cuvinte de dragoste" La

prAnz 9i la cini ne amestecam printre universitari venili dinjumitate de lume, cu num€ strline, in limbi striine. Desigur,

oratorii mai prestigiogi stiteau la o masi rezervatl'lor, noi frceam

parte din adunarea din jurul unei rnese de cercetltori rnai tineri.

Dar m-a impresionat flexibilitatea lui Nino, atAt in timpul lucri-

rilor, cAt gi la restaurant. Ce diferit era de studentul de odini-

oari, chiar gi de tAnirul care imi luase apirarea in libriria din

lvfiiano cu aproape zece ani in urmi. Diduse uitirii tonalitiEile

polemice, trecea cu tact peste barierele academice, stabilea relagii

cu o atirudine serioasi 9i totodati captivanti. CAnd in englezl

(perfecti), cAnd in francezl (buni), conversa in mod srilucit,etalindu-gi vechiul cult pentru cifre gi eficiengi. M-am simgit

foarte mindri ci lumea ll plicea atit de mult. in citeva ore le-a

devenit simpatic tuturor, trigeau de el in toate pi4ile.A existat un singur moment in care s-a schimbat brusc,

s-a intAmplat in seara dinaintea intervengiei lui la conferingS.. Adevenit distant gi nepoliticos, mi s-a pirut coplegit de nelin[te.

A tnceput sI discrediteze textul pe careJ pregitise, a rePetat de

mai multe ori cI nu-i venea si scrie la lel de ugor ca mie, s-a ener-

vat pentru ci nu avusese timp si lucreze ata cum trebuia. M-am

17POVESTEA FETITEI PIERDUTE

simgit vinovatd -

situagia noastri complicatl ii abituse aten-

gia? -

gi am incercat si repar atrnosfera imbrigigAndu-I, siru-

t6'ndu-1, indemnAndu-l si-mi citeasci paginile lui. Mi le-a citit

si pe mine m-a induiosat aerul lui de gcolirel speriat. Intervengia

mi s-a pirut nu mai pugin plictisitoare decit cele pe care le

ascultasem in amfiteatru, dar l-am liudat mult gi s-a linigtit. indimineaga urmitoare s-a dat in spectacol cu o cilduri afectatl",

l-au aplar-rdat. Seara, unul dintre universitarii prestigioqi, un

american, l-a invitat si stea lingl el. Eu am rirnas singurl, dar

nu mi-a pirut riu. Cind era Nino, nu vorbeam cu nimeni, in

vreme ce in absenga lui am fost obligati si mi descurc cu fran-

ceza mea chinuiti si rn-am imprietenit cu un cuplu din Paris.

Mi-au plicut pentru ci am aflat repede ci erau intr-o situaqie

nu foarte diferiti de a noastri. AmAndoi considerau sufocantl

instituqia famiiiei, amXndoi, cu tristeqe, lisaseri in urmi consorfi

si copii, amAndoi plreau fericiii. El, Augustin, in jur de vreo

cincizeci de ani, era rosu la fatri, avea ochi albastri foarte vioi,

mustiqi irnense care bateau in blond. Ea, Colombe, pupin peste

treizeci de ani, ca mine, avea un pI.r negru foarte scurt, ochi 9i

buze conturate viguros pe un chip mic, o elegangi seducitoare.

Am vorbit mai ales cu Colombe, care avea un biiat de gapte ani.

- Mai sunt citeva luni, am spus' pini cind fiica mea cea

mare implinegte gapte ani, dar anul acesta merge deja in clasa a

doua, e foarte silitoare.

- Al meu e foarte isteq gi plin de imaginagie.

- Cum a primit despi4irea?

- Bine.

- N-a suferit nici micar un Pic?

- Copiii nu au rigiditigile noastre, sunt flexibili.

A insistat in privinla flexibilitilii pe care o atribuia copiliriei,

mi s-a pirut ci asta o consoleazd'. Aadiugat: in mediul nostru e

destul de rlspandit ca pirinlii si se desparti, copiii gtiu ci se poate

intimpla. f)ar tocmai in timp ce-i spuneam ci nu cunogteam alte

ELENA FERRANTE

:-:mei despirgite in afard, de o prieteni de-a mea, ea a schimbat

:';:rsc registrul, a inceput si se plingi de copil: e bun, dar lent, a

ri ia poali spun ci e dezordonat. M-a tulburat mult ci incepuse

'i'.orbeasci. frrI pic de duiogie, aproaPe cu ranchiunl, ca si cum

i; ei s-ar fi comportat in felul acela ca si-i faci in ciudl ;i asta

=-a nelinistit. Partenerul ei ;i-a dat probabil sealna, a intervenit,

.-: laudat cu cei doi bdi,egi ai lui, :unlrl de paisprezece si unul de

:3isprezece, a glumit in legS.turi cu cit de simpatici erau amin-:.'ri atAt femeilor tinere, cAt;i celor mature. CAnd Nino s-a intors

-:agi mine, cei doi birbagi - mai ales Augustin - au inceput

.a-i discrediteze pe majoritatea vorbitorilor. Colombe s-a blgatiproape imediat in discugie cu o veselie pugin artificiali. Clevetirea

:. creat repede o legituri, Augustin a vorbit qi a biut mtllt toatllrara, partenera lui rAdea imediat ce Nino reugea si deschidi gura.

\e-au invitat si mergem la Paris cu ei, ctt magina.

Conversagiile despre copii gi invitagia aceea la care noi n-am

rirspuns nici da, nici nu m-au readus cu picioarele pe pimXnt.

Pina in acel moment, Dede si Elsa imi reveneau in minte inpermanengl, chiar;i Pietro, dar suspendaf parcl intr-un univers

paraiel, nemiscagi in jurul mesei din bucitlria de la Florenga,

sau in faga televizorului, sau in paturile lor. Brusc, lumea mea

;i a lor au inceput sI comunice din nou. Mi-am dat seama ciziiele din Montpellier erau pe sfhrgite, ci, inevitabil, Nino gi cu

mine ne vom intoarce la casele noastre, ci va trebui si infruntimrespectivele crize conjugale, eu ia Florenga, ei la Napoli. rSi corpul

fetelor s-a reunit cu al meu, am perceput, violent, acest contact.

De cinci zile nu stiam nimic de ei gi cAnd mi-am dat seama de

asta am simEit o greafi puternici, dorul a devenit insuportabil.

Mi s-a ficut teaml nu de viitor in general, ce pirea de-acum inmod inevitabil ocupat de Nino, ci de orele care urmau si vini,de mAine, de poimAine. N-am putut rezista si, degi era aproape

miezul noptii - ce importanti are, mi-am zis, Pietro e mereu

treaz -, am incercat si telefonez.

POVESTEA FETITEI PiERDUTE