Download ppt - Profesor universitar doctorant Alexandru C. Angelescu

Propunători: Propunători:

Hosu Cezara(clasa a XI-a D)Hosu Cezara(clasa a XI-a D)

Hule Mădălina(clasa a X-a D)Hule Mădălina(clasa a X-a D)

Profesor universitar doctorantProfesor universitar doctorantAlexandru C. AngelescuAlexandru C. Angelescu

Alexandru C. AngelescuAlexandru C. Angelescu

Alexandru C. Angelescu -născut la 10 decembrie 1902, Alexandru C. Angelescu -născut la 10 decembrie 1902,

la Bucureşti.la Bucureşti.

Licenţiat în Drept al Univerităţii din Bucureşti (Magna cum Licenţiat în Drept al Univerităţii din Bucureşti (Magna cum

laude). Doctor în drept şi laureat al Univerităţii din Paris.laude). Doctor în drept şi laureat al Univerităţii din Paris.

Intră în învăţământul superior la data de 1 martie 1931 înIntră în învăţământul superior la data de 1 martie 1931 în

calitate de conferenţiar de Drept Civil la Facultatea de Dreptcalitate de conferenţiar de Drept Civil la Facultatea de Drept

din Oradea. La 1 iulie 1934 a fost ridicatdin Oradea. La 1 iulie 1934 a fost ridicat

la rangul de profesor titular.la rangul de profesor titular.

Decorat cu ordinul Decorat cu ordinul ““Coroana RomânieiCoroana României”” în grad de cavaler. în grad de cavaler.

Cursuri şi lucrări, Cursuri şi lucrări, anul universitar 1934-1935anul universitar 1934-1935

Cursuri de licenţăCursuri de licenţă

1. 1. Introducerea în studiul dreptului civil românIntroducerea în studiul dreptului civil român

Curs predat studenţiilor anului II, licenţă în primul semestruCurs predat studenţiilor anului II, licenţă în primul semestru

al anului. S-a tratat despre: al anului. S-a tratat despre:

- Noţiunea de drept, - Noţiunea de drept, domeniuldomeniul

dreptului şi al moralului, diferite clasificări ale drepturilor şidreptului şi al moralului, diferite clasificări ale drepturilor şi

criticilor la care au dat naştere. criticilor la care au dat naştere.

- Dreptul civil,- Dreptul civil, evoluţia acestei noţiunui, importanţa evoluţia acestei noţiunui, importanţa

ei(privire generală).ei(privire generală).

a)a) Caracterele dreptului civilCaracterele dreptului civil

b)b) Obiectul dreptului civilObiectul dreptului civil

c)c) Izvoarele dreptului civilIzvoarele dreptului civil

Teoria legii: domeniul de aplicare al legii în timp, în spaţiu.Teoria legii: domeniul de aplicare al legii în timp, în spaţiu.

Interpretarea legilor, inperpretarea judiciară.Interpretarea legilor, inperpretarea judiciară.

Culegeri de juristprudenţă şi importanţa lor.Culegeri de juristprudenţă şi importanţa lor.

2. 2. Dreptul de familie Dreptul de familie

Curs predat studenţiilor de anul II, în al doilea semestru. S-aCurs predat studenţiilor de anul II, în al doilea semestru. S-a

tratat despre: tratat despre: Teoria generală a persoaneiTeoria generală a persoanei : :

a)a) Starea civilă, actele de stare civilă, rectificarea actelor Starea civilă, actele de stare civilă, rectificarea actelor de stare civilăde stare civilă

b)b) Starea persoanelor în societate: domiciliul, numeleStarea persoanelor în societate: domiciliul, numele

c)c) Starea peroanelor în familie :Starea peroanelor în familie :

1. Căsătoria 1. Căsătoria

2. Desfacerea căsătoriei, istoricul şi cauzele 2. Desfacerea căsătoriei, istoricul şi cauzele divorţuluidivorţului

3. Filaţiunea legitimă3. Filaţiunea legitimă

4. Filaţiunea naturală, uniunea liberă4. Filaţiunea naturală, uniunea liberă

5.Legitimaţia5.Legitimaţia

6.Adopţiunea6.Adopţiunea

Cursuri de doctoratCursuri de doctorat

Drept civil. Drept civil. Catedra IVCatedra IV

Despre teroria probei şi a izvoarelor obligaţiilorDespre teroria probei şi a izvoarelor obligaţiilor în dreptul în dreptul

civil român, curs de doctorat predat comun şi studenţiilor decivil român, curs de doctorat predat comun şi studenţiilor de

la anul II licenţă. S-a tratat despre teoria probei :la anul II licenţă. S-a tratat despre teoria probei :

a)a) Acte autentice, acte sub semnătura privată, scrisori, Acte autentice, acte sub semnătura privată, scrisori, acte recognitive, acte şi registre domesticeacte recognitive, acte şi registre domestice

b)b) Probă cu martoriProbă cu martori

c)c) Prezumţii de-ale omului, de-ale legiiPrezumţii de-ale omului, de-ale legii

d)d) Mărturisire. Jurământul estimatoriuMărturisire. Jurământul estimatoriu

e)e) Clause convenţionaleClause convenţionale

Izvoarele obligaţiilorIzvoarele obligaţiilor

a)a) ContracteContracte

b)b) Teoria quasi-contracteTeoria quasi-contracte

c)c) Publicaţii legalePublicaţii legale

d)d) Delicte şi quasi-delicteDelicte şi quasi-delicte

Lucrări de seminarLucrări de seminar

A. Conferinţe ţinute de domnii studenţii:A. Conferinţe ţinute de domnii studenţii:

1.1. G. Ardeleanu – G. Ardeleanu – Capacitatea femei măritate în dreptul Capacitatea femei măritate în dreptul român şi în dreptul modernromân şi în dreptul modern

2.2. I. Popescu – I. Popescu – Căsătoria la Roma şi în dreptul modernCăsătoria la Roma şi în dreptul modern

3.3. I. Issecuţiu – I. Issecuţiu – Ipoteca femei măritateIpoteca femei măritate

4.4. C. Vasiliu – C. Vasiliu – Proprietatea literarăProprietatea literară

B. Colocvii şi lucări practice :B. Colocvii şi lucări practice :

S-au ţinut 35 de şedinţe în care s-a discutat întreaga materieS-au ţinut 35 de şedinţe în care s-a discutat întreaga materie

de drept civil a anului. Disciplina de drept civil a anului. Disciplina materia proprietăţii şi amateria proprietăţii şi a

celoralte drepturi reale celoralte drepturi reale a fsot dezbătută doar la seminar dina fsot dezbătută doar la seminar din

lipsa timpului participând circa 40 de studenţii.lipsa timpului participând circa 40 de studenţii.

Activitate ştinţificăActivitate ştinţifică

a)a) Nebunia ca motiv de divorţNebunia ca motiv de divorţ

b)b) Despre actele respectoase în materie de căsătorieDespre actele respectoase în materie de căsătorie

c)c) Despre bunul de familieDespre bunul de familie

Cursuri şi lucrări, anul universitarCursuri şi lucrări, anul universitar 1935-1936 1935-1936

Cursuri de licenţă. Anul ICursuri de licenţă. Anul I

Drept civilDrept civil. Catedra IV. Catedra IV

A tratat în 4 ore de curs săptămânal capacitatea persoanelorA tratat în 4 ore de curs săptămânal capacitatea persoanelor

şi succesiunile ab intestat. Lucrările de seminar au fostşi succesiunile ab intestat. Lucrările de seminar au fost

tratate sub formă de colovii “contractele speciale”. Au luattratate sub formă de colovii “contractele speciale”. Au luat

parte la aceste lucrări circa 50 de studenţii.parte la aceste lucrări circa 50 de studenţii. Cursuri de doctoratCursuri de doctorat


S-a tratat responsabilitatea pentru faptul altuia şi efecteleS-a tratat responsabilitatea pentru faptul altuia şi efectele

obligaţiilor.obligaţiilor.


Cursuri de licenţăCursuri de licenţă

11. Introducerea în studiul dreptului civil român. Introducerea în studiul dreptului civil român

Curs predat studenţiilor anului I, licenţă în primul semestruCurs predat studenţiilor anului I, licenţă în primul semestru

al anului. S-a tratat despre al anului. S-a tratat despre Naţiunea de drept, DreptulNaţiunea de drept, Dreptul

Civil Civil (privire generală):(privire generală):

a)a) Caracterul dreptului civilCaracterul dreptului civil

b)b) Obiectul dreptului civilObiectul dreptului civil

c)c) Izvoarele dreptului civilIzvoarele dreptului civil

2.2. Dreptul de familie Dreptul de familie

Studenţiilor din anul I li-s-a predat în al doilea semestru unStudenţiilor din anul I li-s-a predat în al doilea semestru un

curs despre curs despre Teoria generală a persoaneiTeoria generală a persoanei..

Cursuri de doctoratCursuri de doctorat


O oră pe saptămâna.O oră pe saptămâna.

S-a vorbit despre nume.S-a vorbit despre nume.


Colocvii şi lucări practice: s-au ţinut 40 de şedinţe în care s-Colocvii şi lucări practice: s-au ţinut 40 de şedinţe în care s-aa

discutat întraga materie de drept civil a anului, participnddiscutat întraga materie de drept civil a anului, participnd

circa 60-70 studenţi.circa 60-70 studenţi.


Cursuri de licenţă . Anul ICursuri de licenţă . Anul I


Cursuri predate: Cursuri predate:

1.1. Teoria probei şi izvoarele obligaţiilorTeoria probei şi izvoarele obligaţiilor

2.2. Responsabilitatea pentru faptele altuiaResponsabilitatea pentru faptele altuia

3.3. Efectele obligaţiilorEfectele obligaţiilor Cursuri de doctoratCursuri de doctorat


S-a trata despre “responsabilitatea pentru fapta altuia” înS-a trata despre “responsabilitatea pentru fapta altuia” în

dreptul comparatdreptul comparat


S-au făcut cu studenţii seminare sub formă de colocviiS-au făcut cu studenţii seminare sub formă de colocvii

““contractele speciale”. Au luat parte la aceste lucrari circa contractele speciale”. Au luat parte la aceste lucrari circa 70 de studentii.70 de studentii.

Activitatea ştinţificăActivitatea ştinţifică

A colaborat în calitate de consilier temporal la secţiunea aA colaborat în calitate de consilier temporal la secţiunea a

doua a Consiliului Legislativ ,la întocmirea proiectuluidoua a Consiliului Legislativ ,la întocmirea proiectului

noului Cod Civil.noului Cod Civil.

Cursuri şi lucrări, anul universitar Cursuri şi lucrări, anul universitar 1938-19391938-1939

Cursuri de licenţă. Anul IICursuri de licenţă. Anul II


A tratat cursul Convenţiuniile matrimoniale, succesiunile abA tratat cursul Convenţiuniile matrimoniale, succesiunile ab

intestat.intestat. Lucrării de seminarLucrării de seminar

Acestea au fost tratate sub formă de colocvii”donaţiuniileAcestea au fost tratate sub formă de colocvii”donaţiuniile

între vii ”, au luat parte la aceste lucrări circa 60 de studenţi.între vii ”, au luat parte la aceste lucrări circa 60 de studenţi. Activitatea ştiinţificăActivitatea ştiinţifică

Organizarea micei proprietăţi ţărăneşti.Organizarea micei proprietăţi ţărăneşti.

OpereOpere

PUBLICITATEA IMOBILIARĂPUBLICITATEA IMOBILIARĂ

LLececţie de deschidere ţinută la Facultatea de Drept.ţie de deschidere ţinută la Facultatea de Drept.

Studiul acestei chestiuni prezintă interes nu doar din cauza problemelor de drept civil care sunt solicitate de latura economică, a nevoilor sociale care nu trebuiesc neglijate în nici un caz. Nevoile sociale şi cele economice sunt garantate de existenţa unei proprietăţi imobiliare, singura care poate asigura independenţă unei persoane.

Publicitatea imobiliară este singura care, în viziunea autorului putea pune capăt numărului mare de procese de hotărnicie ce nasc în fiecare moment în satele noastre şi creează reale probleme de hotărnicie.

DDESPRE ESPRE BUNUL DE FAMILIEBUNUL DE FAMILIE

În această operă, autorul ne prezintă rolul pe care îl areÎn această operă, autorul ne prezintă rolul pe care îl are

familia în viața de zi cu zi. Cum aceasta se creează dupăfamilia în viața de zi cu zi. Cum aceasta se creează după

trebuințe și nu după dorințe, urmând fluxul tehnologiei,trebuințe și nu după dorințe, urmând fluxul tehnologiei,

neputând fi readusă la trebuințele și standardele anterioare, neputând fi readusă la trebuințele și standardele anterioare,

familia devine nucleul principal, instituţia cea mai familia devine nucleul principal, instituţia cea mai

importantă economic şi social în societate.importantă economic şi social în societate.

Azi, mai mult ca oricând, familia pare a fi surpată din toate Azi, mai mult ca oricând, familia pare a fi surpată din toate

părțile mulţi teoreticieni care s-au aplicat asupra studiului părțile mulţi teoreticieni care s-au aplicat asupra studiului

familiei, a rolului acesteia în societate sunt de părere că , pe familiei, a rolului acesteia în societate sunt de părere că , pe

viitor, drepturile familiei , viitor, drepturile familiei ,

care sunt controlate practic prin legislaţie, care sunt controlate practic prin legislaţie,

să fie modificate din acest punct de vedere.să fie modificate din acest punct de vedere.

Ce este bunul de familie, cum se formează?Ce este bunul de familie, cum se formează?

Bunul de familie este casa și o întindere de pământ,Bunul de familie este casa și o întindere de pământ,

variabilă după diferitele legislații; locuită de familie șivariabilă după diferitele legislații; locuită de familie și

chemată să o protejeze. Într-o legislație perfectă bunul dechemată să o protejeze. Într-o legislație perfectă bunul de

familie este pus nu numai la adăpostul urmărilorfamilie este pus nu numai la adăpostul urmărilor

creditorilor, dar se asigură transmisiunea integrală a sa princreditorilor, dar se asigură transmisiunea integrală a sa prin

deces unuia singur dintre succesori.deces unuia singur dintre succesori.

În vederea aceluiaș scop, bunul de familie este sursaÎn vederea aceluiaș scop, bunul de familie este sursa

regululilor de drept comun pentru a fi supus uneiregululilor de drept comun pentru a fi supus unei

reglementări speciale.reglementări speciale.

Bunul de familie nu are într-adevăr un caracter Bunul de familie nu are într-adevăr un caracter

provizoriuprovizoriu

pentru momentele de criză; el asigură menținerea continuă apentru momentele de criză; el asigură menținerea continuă a

unui mare număr de mici proprietăți susceptibile de a seunui mare număr de mici proprietăți susceptibile de a se

întreține singuri. Ori acasta este absolut necesară și normalăîntreține singuri. Ori acasta este absolut necesară și normală

dezvoltare a Statului.dezvoltare a Statului.

DESPRE ACTELE RESPECTOASE ÎN MATERIE DESPRE ACTELE RESPECTOASE ÎN MATERIE DE CĂSĂTORIEDE CĂSĂTORIE

În urma legi franceze din 2 februarie 1933 este asimilatăÎn urma legi franceze din 2 februarie 1933 este asimilată

majoritatea matrimorială cu majoritatea de drept comun,majoritatea matrimorială cu majoritatea de drept comun,

probă regulă contrară existentă în Codul Civil. Astfel, eraprobă regulă contrară existentă în Codul Civil. Astfel, era

eliberat în același timp pe majorul de la 21 la 25 de ani deeliberat în același timp pe majorul de la 21 la 25 de ani de

obligația notificării căsătoriei sale părinților.obligația notificării căsătoriei sale părinților.

Legea dorea ca prin căsătorie familia să se întărească.Legea dorea ca prin căsătorie familia să se întărească.

AnexeAnexe Dosar nr. 4/ Alexandru C. AngelescuDosar nr. 4/ Alexandru C. Angelescu

Fila 1 nr.2298-1938/1939Fila 1 nr.2298-1938/1939

Angelscu Alexandru a fost confirmat ca membru înAngelscu Alexandru a fost confirmat ca membru în

Senatul Universitar, ca delegat al Facultăţii de Drept pe oSenatul Universitar, ca delegat al Facultăţii de Drept pe o

perioadă de doi ani, începând cu 15 Decembrie 1938.perioadă de doi ani, începând cu 15 Decembrie 1938.

Fila 2 nr.1025/1941Fila 2 nr.1025/1941

Domul Alexandru Angelescu cere să fie despensatDomul Alexandru Angelescu cere să fie despensat

de însărcinare de suplinitor la catedra de Drept Romande însărcinare de suplinitor la catedra de Drept Roman

a Domnului I. Lungureac, care se găseşte în concediua Domnului I. Lungureac, care se găseşte în concediu

de boală, dar cererea nu îi este luată în considerare,de boală, dar cererea nu îi este luată în considerare,

iar această catedra nu are cine să o ia. Prin consecinţăiar această catedra nu are cine să o ia. Prin consecinţă

Domnul Ministru trebuia să se adreseze petiţieiDomnul Ministru trebuia să se adreseze petiţiei

Domnului Angelescu pe cate telegraficăDomnului Angelescu pe cate telegrafică..

Fila 3 nr. 987/1941Fila 3 nr. 987/1941

Domnului Angelescu i se aprobă de către Ministru săDomnului Angelescu i se aprobă de către Ministru să

suplimească catedra de Drept Roman pe tot parcursulsuplimească catedra de Drept Roman pe tot parcursul

concediului de boală acordat Domnuluiconcediului de boală acordat Domnului

Profesor I. Lunguleac titularul acestei catedre.Profesor I. Lunguleac titularul acestei catedre.

Fila 4 nr. 2965/1942Fila 4 nr. 2965/1942

Domnului Angelescu i se înainta stalele pentruDomnului Angelescu i se înainta stalele pentru

achitarea suplinirii Care începând cu 1 Decemvrieachitarea suplinirii Care începând cu 1 Decemvrie

1942 a fost numit suplinitor la catedra vacantă de1942 a fost numit suplinitor la catedra vacantă de

Istoria Dreptului Românesc.Istoria Dreptului Românesc.

Fila 5 nr.833/1942Fila 5 nr.833/1942

Domnului Angelescu Alexandru i se înaintau StatleDomnului Angelescu Alexandru i se înaintau Statle

suplimentare pentru achitarea salariului său de lasuplimentare pentru achitarea salariului său de la

Facultatea noastră pentru luna Aprilie 1942 fiindFacultatea noastră pentru luna Aprilie 1942 fiind

totodată anexată adresa.Arsenalului Geniului dintotodată anexată adresa.Arsenalului Geniului din

Bucureşti prin care Domnul Profesor AlexandruBucureşti prin care Domnul Profesor Alexandru

Angelescu a primit salariul până la data de 1 Aprilie 1942.Angelescu a primit salariul până la data de 1 Aprilie 1942.

Fila 8 nr.507/1944Fila 8 nr.507/1944

Domnul Alexandru Angelescu Demisionează dinDomnul Alexandru Angelescu Demisionează din

calitatea de membru al Comisiei de cercetare acalitatea de membru al Comisiei de cercetare a

chestiunilor acordării doctoratului honoris causachestiunilor acordării doctoratului honoris causa

domnului Del.Giudic, precum şi un memoriu aldomnului Del.Giudic, precum şi un memoriu al

dânsului adresat Onorabilului Senatului Universitar îndânsului adresat Onorabilului Senatului Universitar în

aceeaşi chestiune, luând parte la şedinţa acesteiaceeaşi chestiune, luând parte la şedinţa acestei

Comisiuni care va avea loc Sâmbătă 21 OctomvrieComisiuni care va avea loc Sâmbătă 21 Octomvrie

1944, orele12 în sala de şedinţe a Consiliului culturii.1944, orele12 în sala de şedinţe a Consiliului culturii.

Fila 9 nr.679-1945Fila 9 nr.679-1945

Domnului Ministru este rugat să aprobe o prelungire aDomnului Ministru este rugat să aprobe o prelungire a

suplinirii Domnului Profesor Angelescu Alexandru Lasuplinirii Domnului Profesor Angelescu Alexandru La

Catedra de Istoria Dreptului Român, pe luna IanuarieCatedra de Istoria Dreptului Român, pe luna Ianuarie

1946, în vederea ţinerii examenelor care încep cu data1946, în vederea ţinerii examenelor care încep cu data

de 15 Ianuarie 1946.de 15 Ianuarie 1946.

La urmatoarea şedinţă a Consiliului Facultăţii noastre să seâLa urmatoarea şedinţă a Consiliului Facultăţii noastre să seâ

procedeze la recomandarea unui nou suplinitor al acesteiprocedeze la recomandarea unui nou suplinitor al acestei

catedre vacante pentru anul şcolar 1945-1946, începând cu 1catedre vacante pentru anul şcolar 1945-1946, începând cu 1

Februarie 1946.Februarie 1946.

Bibliografie Bibliografie

Anuarul Universitaţii Anuarul Universitaţii Regele Ferdinand IRegele Ferdinand I,Institutul de ,Institutul de Arte Grafice “Ardealu”,Cluj 1935Arte Grafice “Ardealu”,Cluj 1935

Anuarul Universităţii Anuarul Universităţii Regele Ferdinand IRegele Ferdinand I, Tipografia , Tipografia “Ardealu”, Cluj 1937“Ardealu”, Cluj 1937

Anuarul Univerisităţii Anuarul Univerisităţii Regele Ferdinand IRegele Ferdinand I, Tipografia , Tipografia “Cartea Românească”, Cluj, 1938“Cartea Românească”, Cluj, 1938

Anuarul Universităţii Anuarul Universităţii Regele Ferdinand IRegele Ferdinand I, Timpografia , Timpografia “Cartea Românească”, Cluj 1939“Cartea Românească”, Cluj 1939

Anuarul Universităţii Anuarul Universităţii Regele Ferdinand IRegele Ferdinand I, Tipografia , Tipografia “Cartea Românească”,Cluj 1940“Cartea Românească”,Cluj 1940

Anuarul Universităţii Anuarul Universităţii Regele Ferdinand IRegele Ferdinand I, Cluj-Sibiu, , Cluj-Sibiu, Tipografie “Cartea Românească”Sibiu 1943Tipografie “Cartea Românească”Sibiu 1943

Publicitatea imobiliară, Alexandru C. Angelescu,Publicitatea imobiliară, Alexandru C. Angelescu, Despre actele respectoase în materie de Despre actele respectoase în materie de

căsătorie,Alexandru C. Angelescu,Editura căsătorie,Alexandru C. Angelescu,Editura ““Curierul Curierul judicarjudicar””

Despre bunul de familie,Alexandru C. AngelescuDespre bunul de familie,Alexandru C. Angelescu Arhive,Dosar nr 4Arhive,Dosar nr 4

Colaboratori:Colaboratori: Bodi AlexandraBodi Alexandra Gliga RalucaGliga Raluca