Programul B
Formatori de profesori – evaluatori decompetenţe profesionale
PORTOFOLIU
Nume și prenume: Șandru Andra
Școala: COLEGIUL TEHNIC VASILE PÂRVAN
Localitatea: Constanța
Grupa 2
Grupa: 2
A. Secțiunea I
1. Planificarea unui modul/temă.2. Suport de curs pentru modulul/tema respectiva3. Agenda secvenţei formării.4. Test preliminar de identificare a competenţelor iniţiale5. Matricea de specificaţii pentru evaluarea evaluatorului de competenţe6. Planificarea evaluării finale7. Chestionar de evaluare a programului
B. Secțiunea II – Planificarea probei practice*
8. Prezentare PowerPoint, suportul în realizarea activităților probei practice9. Activităţi de învăţare concepute pentru proba practică10. Proiectarea unei activităţi de formare11. Poster cu regulile de desfăţurare a cursului/secvenței de formare12. Formular de feedback rapid (sub forma de poster, chestionar etc)13. Metode de formare planificate pentru susținerea probei practice cu
motivarea/argumentarea minimală a alegerii
PROGRAM DE FORMARE
PROFESOR-EVALUATOR DE COMPETENȚEPROFESIONALE
Obiectivul general :
Formarea cadrelor didactice de specialitate cu competente dezvoltateîn domeniul evaluăriicompetențelor profesionale
Obiective specifice: să se dezvolte competente ale profesorilor privind:
planificarea si proiectarea proceselor de evaluare a competențelor profesionale aleelevilor
realizarea de itemi care să asigure validitatea și fidelitatea instrumentelor de evaluare oferirea de feedback constructiv în urma unui proces de evaluare
Grup țintă: Profesori de specialitate din IPT
Rezultate anticipate
30 profesori cu competențe dezvoltate în domeniul evaluării de competențeprofesionale
3 portofolii model (pentru fiecare specialitate un portofoliu) din cadrul comisiilormetodice conținând documente specifice evaluării competențelor profesionale
Competențe vizate
După parcurgerea acestui program formabilii vor fi capabili să: Să aplice eficace legislația referitoare la evaluarea competențelor profesionale să aleagă metodele de evaluare adecvată obiectivelor evaluării Să proiecteze un proces de evaluare Să realizeze instrumente de evaluare adecvate metodologiei proiectate Să realizeze procesul de evaluare Să comunice rezultatele evaluării (feedback)
1
Module de pregătire pentru programul de formare
Profesor-evaluator de competențe profesionale
Număr total de ore: 32Număr de credite: 8
Unități de competență Module Număr ore
Proiectarea evaluării Modulul IEvaluarea-parte integrantă a strategiei didactice
4
Organizarea evaluării Modulul IIProiectarea si organizarea evaluării în ÎPT
8
Asigurarea calității procesuluide evaluare
Modulul IIIRealizarea si aplicarea/administrarea
instrumentelor/ probelor de evaluare în ÎPT
20
Proiectarea programului de formare: Profesor-evaluator de competențe profesionale
Elemente decompetență
Conținuturi Metode de formare Resurse Evaluare
1.Definireaobiectivelorevaluării
Prezentarea generală a programului de formare„Evaluarea elevilor din unitățile IPT”- Evaluarea școlară-concepte, definiții, strategii, etape- Interdependența competențe - evaluare- Legislația privind evaluarea în sistemul de educație șiformare profesională din România
-prezentarea-discuțiile-documentația scrisă
Resurse financiare:Taxa de cursResurse materiale:Prezentări Power-PointSite-ul cursuluiSuport de cursChestionareSPPResurse umane:FormatoriiInspectorii școlari despecialitateFormabilii
Observare+Fișă de observarepentru evaluareaimplicării înactivitățile peparcurs
2
2. Proiectareaactivităților deevaluare
- Metode de evaluare: tipuri, alegere, corelare curezultatele învățării- Planul de evaluare- Situații de culegere a informațiilor. Resurse(materiale, de timp și spațiu) necesare evaluării- Pregătirea candidaților în vederea evaluării- Dovezi de competență: definiție, tipuri, caracteristici,stabilire, analiza acestora- Instrumente de evaluare- Probele orale- Probele practice- Probele scrise- Testul docimologic- Tipuri de teste- Caracteristicile testului- Etapele elaborării unui test- Matricea de specificațiiRealizarea itemilor obiectivi- Realizare a itemilorsemiobiectivi si a baremului decorectare si notare- Realizare a itemilor subiectivi si a baremului decorectare si notare- Elaborarea testelor de evaluare- Structura testelor de evaluare- Factori perturbatori ai evaluării- Valorificarea rezultatelor evaluării- Feedback-ul constructiv-Crearea, gestionarea si arhivarea documentelor deevaluare
-prezentarea- discuțiile-studiul de caz-simularea-dezbatere-exercițiul-joc de rol
Resursefinanciare:Taxa decursResurse materiale:Flip-chartComputerVideoproiectorPrezentări PowerPointSite-ul cursuluiSuport de cursFișe de lucruFișa activității
Resurse umane:FormatoriiFormabilii
-Observare-Fișă de observare-Probe practice
3
Alocarea numărului de ore în cadrul programului de formare:Profesor evaluator de competențe profesionale
Număr total de ore: 32
Modulul Număr total de ore Număr ore alocatTeorie Aplicații practice Evaluare
Modulul IEvaluarea-parte integrantăa strategiei didactice
4 1 2 1
Modulul IIProiectarea si organizarea
evaluării în ÎPT
8 2 5 1
Modulul IIIRealizarea si
aplicarea/administrareainstrumentelor/ probelor
de evaluare în ÎPT
20 6 12 2
4
Grupul țintă. Resurse disponibile
GRUPUL ȚINTĂ
Profilul grupului:
Număr- 30 cadre didactice Vârsta:7%-23-25 ani,15%-25-40 ani, 73%-40-50 ani,5%-50-60 ani Sex:82% femei Mediu urban: 75% Absolvenți de facultate:85% Grade didactice: 21% cu definitivat, 48% cu gr, didactic II,31% gradul didactic I Funcții ocupate: 85% profesori calificați, 15% maiștrii instructori Domeniile din care fac parte calificările pentru care se pregătesc elevii:
17%-mecanică, 24%-protecția mediului, 22%-chimie industrială,37% fabricareaproduselor din lemn
Cursuri de formare în domeniul evaluării: 48% fără cursuri de formare,50% cursuri deformare prin CCD,2%-cursuri de formare evaluator de competențe profesionale
Experiență în evaluare: 86%-evaluatori pentru certificarea competențelorprofesionale, 4%-evaluatori în comisii de bacalaureat,8%-autori subiecte pentruconcursuri școlare,2% autori subiecte examene de ocupare a posturilor didactice
Experiență utilizare TIC-78%
Competențe personale în domeniul evaluării
Aprecierea competențelor:-85% foarte bine-15% bine-85% declară că părinții și elevii sunt mulțumiți de evaluările realizate
Cauze pentru procese de evaluare mai puțin reușite: dezinteresul elevilor, neimplcareapărinților,lipsa resurselor
Metode/instrumente de evaluare folosite:proba scrisă/test scris,proba orală,probapractică, referat
Motivație și așteptări-motivațiaprincipală- 85% dezvoltarea profesională,15% completarea portofoliilor-Nevoi principale de formare:72% realizarea și aplicarea instrumentelor de evaluare,15%asigurarea calității instrumentelor,8% valorificarea rezultatelor evaluării, 7 %feed-back constructiv-utilitatea competențelor:100% pentru activitatea didactică curentăSugestii:80% aplicații practice utile, 10% exemple de bună practică,10% noutăți îndomeniul evaluării
Resurse disponibileLoc de desfășurare: 2 săli cu 30 locuri, cu conexiune la Internet
5
Resurse umane:Formator 1- cursuri de formare –formarea formatorilor IDRU, evaluator decompetențe profesionale, formator profesor evaluator de competențe profesionaleCNDIPTExperiență în domeniu- autor subiecte examene de bacalaureat, concursuri școlare,evaluator competențe profesionale, subiecte pentru examene de ocupare aposturilor/catedrelor vacanteCalități-experientă autor subiecte, tact, bun comunicatorPunte slabe: timiditate
Formator 2-cursuri de formare –formarea formatorilor IDRU, evaluator decompetențe profesionale, formator profesor evaluator de competențe profesionaleCNDIPTExperiență în domeniu- autor subiecte examene de bacalaureat, concursuri școlare,evaluator competențe profesionale, subiecte pentru examene de ocupare aposturilor/catedrelor vacanteCalități-experientă autor subiectePunte slabe: uneori comunicare deficitară, managementul timpului deficitarParticipanți la formare:30Resurse materiale-sălile de curs au 30 locuri, 30 măsuțe fixe pentru calculatoare, 30 scune cu suportpentru scrisVideoproiectorLaptopFlipchartSuport de curs și materiale pentru cursanțiImprimantăScannerSite-ul cursuluiResurse de timp32 ore pentru formare
6
PLANIFICAREA MODULULUI
Modulul II
Proiectarea și organizarea evaluării în IPT
Număr total de ore:8
Tema Obiective Metode deformare
Data/timp Loc/formadedesfășurare
Resurse Evaluare Formatorteorie Aplicațiip
racticeMetode deevaluare-tipuri,alegere,corelarecu rezultateleînvățării
- să aleagă metodelede evaluareadecvatăobiectivelorevaluării
-prezentarea-discuțiile
30 min 1 oră Sala curs 1 Resursemateriale:Flip-chartComputerVideoproiectorPrezentăriPowerPointSite-ulcursuluiSuport de curs
ObservareFișă deobservare
Formator 1
Planul deevaluare
- să proiectezeevaluarea încorelare cuplanificarearezultatelor învățării- să stabileascăinstrumentele deevaluare pentru:evaluare inițială,formativă, sumativă
-prezentarea- discuțiile-studiul decaz-dezbatere-exercițiul
45 min 2 ore Sala de curs 1 Resursemateriale:ComputerVideoproiectorPrezentăriPowerPointSite-ulcursuluiSuport de cursFișe de lucruFișa activității
ObservareFișă deobservareProbăpracticăFișă deobservare
Formator 1Formator 2
SUPORT DE CURS
PROFESORUL-
EVALUATOR DE COMPETENȚE
Suportul de curs a fost realizat utilizându-se materialele puse la dispoziție în cadrulProgramelor A și B -Proiectul ”Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluăriicompetențelor profesionale”-Contract POSDRU 57/1.3/S/30768
Evaluarea școlară reprezintă o acţiune complexă, integrată în activitatea didactică (de
predare–învăţare-evaluare)princorelareaoperaţiilordidacticedemăsurareşiapreciere,
careasigurădiagnoza,cudecizia,care implică prognoza,cuscopautoreglatorla nivelul
procesuluişialsistemuluideînvăţământ.
Putemspunecă,obiectiveledeevaluaresuntobiectiveleavândacelgraddespecificitate care
permiteomăsurareeducaţionalăcaracterizatăprintr-ungradsuficientdeobiectivitate
pentruafivalidăşifidelă,deoareceacestlucru sefacepebazaaprecierii,cuajutorulunui
instrumentde evaluareacomportamentuluiobservabilalceluievaluat,aflatînsituaţiade evaluare
saudeexaminare.
Înformulareaobiectivuluideevaluaretrebuiesăseparcurgăetapele următoare:
• săse identifice,comportamentulvizat,pecareelevultrebuiesă-ldemonstreze;
• săse identificecuclaritatecondiţiileimportanteîncarecomportamentulsepoate
produce,saupoatedeveni vizibil,măsurabil;
• săseprecizezeunnivelalperformanţeiacceptabile,prin enunţareaunuicriteriude
reuşitădirectmăsurabil.
Conceptulde strategiedeevaluaredesemnează o realitatecare,din perspective
procesuluicaresedesfăşoară înclasă, este o parte component integrantă,vitală prin funcţia sa
determinant reglatoare, aprocesului de instruire. Prin dimensiunile sale „tehnice", specializate,
orientate spre un scop de evaluare clar stability şi făcut transparent, strategia de evaluare
adoptată potenţează procesul educaţional în direcţia dorită de cel care o proiectează şi o aplică
(Radu,I.T.,(2000),Evaluareaînprocesuldidactic).
Perfecţiunea oricăreiaprecieri se naşte din concordanţa modalităţilor de
realizarecuţelurilepropuse(obiectivelevizate).Deaceea,primaîntrebarecareseimpuneînelaborare
auneistrategiideevaluareestenuce evaluăm,nicicum evaluăm,ciDECE
evaluăm.Iarderăspunsullaaceastăîntrebare,depindrăspunsurilelaîntrebările:ce?când? cum?
princemijloace?pecebază?etc.
Etapeleprincipalealeevaluarii
Evaluarea, ca activitate în sine, cuprinde trei operaţii principale menționate în modulul
precedent:
1. măsurarea,cuantificarearezultatelorşcolareprinprocedeespecifice,utilizând
instrumente adecvate scopului urmărit (probe scrise/orale/practice, proiecte,
portofoliietc),„stabilindu-seorelaţiefuncţionalăîntreunansambludesimboluri
(cifre,litere)şiunansambludefenomeneşiobiecte,conformunorcaracteristici
pecareacestealeposedă"(I.T.Radu,2000,p.26);
2. apreciereaacestorrezultatepebazaraportăriilorlaunsistemdevalori,aunor
criteriiunitare(baremedecorectareşinotare,descriptorideperformanţă etc),
emiţându-seojudecatădevaloare;
3. formularea concluziilor prin raportarea la scala de notare şi adoptarea
deciziiloreducaţionaleadecvateînurmainterpretăriirezultatelorobţinute.
Se constata asfel evoluțiaelevilor
peparcursulprocesului,cașipentrustimulareaactivitățiloracestoraestenecesară
evaluarealorlainceputulactivității,peparcursulșilafinalulacesteia.Acestitimpidefinesc
treistrategiideevaluarecaresedistingprinmodulde integrareînprocesuldeînvățământ,
Celetreitipuridestrategiicare trebuiesă fieprezenteînactivitateaoricăruicadrudidactic–
evaluatorsunt:,
evaluareaințială,
evaluareaformativă
evaluareasumativă,cumulative
Evaluarea inițială mai este numită și ”răul necesar”. Se realizează la începutul unui program de
instruire și nu are rol de control ci este diagnostică și stimulantă indicând planul care trebuie
urmat în procesul de instruire.
Principalulscopaloricăreiacţiunideevaluareformativăesteceldeaoptimizaanumite
etapeale procesuluieducaţional,prin analiza feedback-uluiprodus.
Principalul scop al oricărei acţiuni de evaluare sumativă este cel de a evidenţia
efectele,eficienţa,rezultateleglobalealeprocesuluieducaţional,aflatîntr-unmomentdefinal
saunecesitândo decizie de schimbare.
Atâtpentrustrategiaevaluăriiformative,câtşipentruceaaevaluăriisumative,punctul
cheieîlreprezintădeciziaasupramomentuluiîncarearelocevaluareareală:aceasta
trebuiesă permităevidenţierea,prin tehnicileşimijloacelede evaluarepentrucares-aoptat,o
schimbarerelevantă în ceea cepriveşte comportamentul, rezultatele, atitudinile etc.
celorevaluaţi.
Activitatea practică 1
Interdependenţa competenţe – evaluare
Elementele unei competenţe
Competența face obiectul unor numeroase studii în încercarea de a identifica
și descrie elemntele de structură și funcțiile ei. Definițiile formulate de-a lungul
timpului, reflectând evoluția înțelegerii noțiunii, fiind din ce în ce mai complete,
detaliate însoțite de argumente solide.
Competenţa este capacitatea de a utiliza cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini personale,
sociale şi/sau metodologice, în situaţii de muncă sau de studiu şi în dezvoltarea
personală şi profesională. În contextul Cadrului European al Calificărilor,
competenţa este descrisă în termeni de responsabilitate şi autonomie. Compentenţa nu
se limitează elementelor cognitive (implicând utilizarea aspectelor teoretice,
concepte sau cunostinţe tacite), ci cuprinde aspecte funcţionale (implicând abilităţile
tehnice), precum şi atributele interpersonale (ex., abilităţi sociale sau organizaţionale) şi
valorile etice. (CEDEFOP 2004, EC).
În Legea educație naționale „competenţa reprezintă capacitatea dovedită de a
selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii constând în valori
şi atitudini, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă
sau de învăţare, precum şi pentru dezvoltarea profesională ori personală în condiţii de
eficacitate şi eficienţă“.
Competenţele se pot grupa după cum urmează:
competenţe cognitive ce vizează utilizarea teoriei şi a conceptelor, precum şi
a capacităţilor de cunoaştere dobândite prin experienţă;
competenţe funcţionale (deprinderi sau capacităţi de utilizare a cunoştinţelor
într-o situaţie de muncă dată); sunt acele competenţe pe care o persoană
trebuie să le aibă atunci cand acţioneaza într-un anumit domeniu de
activitate, context de invăţare sau activitate socială;
competente personale ce vizează capacitatea adoptarii unei atitudini şi/sau
comportament adecvat într-o situaţie particulară;
competente etice care presupun demonstrarea anumitor valori personale
şi profesionale.
Competenţele profesionale sunt un ansamblu unitar şi dinamic de cunoştinţe şi abilităţi.
Cunoştinţele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaştere, înţelegere şi utilizare a
limbajului specific, explicare şi interpretare. Abilităţile se exprimă prin următorii
descriptori: aplicare, transfer şi rezolvare de probleme, reflecţie critică şi constructivă,
creativitate şi inovare.
Competenţa profesională reprezintă capacitatea de a aplica, a transfera şi a
combina cunoştinţe şi deprinderi în situaţii şi medii de muncă diverse, pentru a realiza
activităţile cerute la locul de munca, la nivelul calitativ specificat în standardul
ocupaţional/de pregătire profesională. Aşadar, competenţa profesională presupune
îmbinarea şi utilizarea armonioasă a cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor în
vederea obţinerii rezultatelor aşteptate la locul de muncă.
Pentru a putea înţelege mai bine această definiţie, iată pe scurt ce reprezintă fiecare
dintre aceşti termeni:
Cunoştintele sunt acele informaţii pe care deţinătorul unui post trebuie să le aibă
pentru a înţelege mai bine ceea ce trebuie să facă (know-how). De exemplu, un
specialist în design interior trebuie sa aibă cunoştinţe de psihologie a consumatorului,
dar şi cunoştinţe privind tehnicile de amenajare a interioarelor, estetică, arhitectura
interioară; un electrician auto trebuie să aibă cunoştinţe de electronică şi de
mecanică,funcţionare a componentelor electice. Cunoştinţele sunt nuanţate de
experienţele şi cunoştinţele anterioare, dar şi de calitatea şi accesibilitatea informaţiilor.
Deprinderile reprezintă o componentă automatizată a activităţii umane, care se
realizează cu un efort conştient minim sau foarte mic, prin care se facilitează
desfăşurarea activităţii spontan şi rapid; deprinderile se formează prin exerciţiu, prin
repetare şi exersare, în urma carora se formează un stereotip dinamic. Mişcările care se
repetă foarte frecvent şi care se exersează foarte mult (de exemplu, scrisul şi cititul
sunt deprinderi automatizate). Există şi deprinderi mai complexe, care necesită
exerciţiu îndelungat, cum ar fi condusul maşinii: la inceput necesită un timp mai mare
de învăţare, ulterior devenind un automatism. Operarea pe calculator sau învăţarea
limbilor straine sunt tot deprinderi mai complexe.
Atitudinea reprezintă modalitatea constantă de raportare la anumite aspecte ale vieţii
sociale sau la propria persoană prin care se orientează şi se evaluează comportamentul
unei persoane. Atitudinea este un mod constant de a reacţiona la diferite situaţii, prin
care o persoana se orientează selectiv şi preferenţial. De exemplu, atitudinea faţă de
oameni poate fi de bunăvoinţă, de autoritate, de superioritate, de dominare sau de
încurajare.Atitudinea faţă de muncă poate fi de seriozitate, responsabilitate, implicare,
superficialitate, indiferenţă etc.
Standard de pregătire profesională
În educația și formarea profesională, standardul reprezintă un document
aprobat de un organism competent, realizat cu respectarea unor criterii precise, care
definește, pentru contexte date, reguli de urmat sau rezultatele care trebuie obținute
(ISO, Cedefop).
Conform art. 33 al Legii educației naționale „pregătirea prin învăţământul
profesional se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în urma consultării
partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza
standardelor ocupaţionale validate de comitetele sectoriale“. Prin urmare
calificările profesionale pentru care se asigură pentru formarea profesională iniţială
sunt descrise prin standarde de pregătire profesională. Programele de formare
profesională continuă a adulților se raportează la standardele ocupaţionale sau, în lipsa
acestora, la standardele de pregătire profesională.
Standardul de pregătire profesională este un document structurat pe
unităţi de competenţe, prin care se descrie în termeni de rezultate ale învăţării ceea ce
un participant la un program de pregătire trebuie să demonstreze la finalul acestuia.
Standardul de pregătire profesională cuprinde:
Denumirea calificării, aşa cum se regăseşte în Hotărârea de Guvern de aprobare a
nomenclatoarelor calificărilor pentru care se asigură pregătirea
prin învăţământul preuniversitar;
Nivelul de calificare. Nivelurile de calificare ce pot fi dobândite prin învăţământ
profesional şi tehnic sunt: 2, 3, 3 avansat, corespunzătoare nivelurilor 2, 3, 4 şi5 EQF.
Descrierea meseriei. În câteva fraze este prezentat specificul
activităţilor reprezentative pentru calificare.
Lista unităţilor de competenţe care compun calificarea şi numărul de
credite alocat fiecăreia dintre ele. Unităţile de competenţe reprezintă un set
coerent şi explicit de competenţe. Competenţele descriu acele lucruri pe care
elevul trebuie să le ştie, să le înţeleagă sau pe care să fie capabil să le
realizaze la sfârşitul unui proces de educaţie şi de formare profesională,
rezultate ale învăţării.
Lista unităţilor de competenţe este organizată după cum urmează:
1. Competenţe cheie. Unităţile de competenţe cheie se referă la competenţe
transferabile, pentru a sprijini integrarea pe piaţa forţei de muncă, precum şi
includerea socială.
2. Competenţe tehnice generale. Unităţile de competenţă tehnice generale au în
vedere competenţele care vizează cunoştinţe privind principiile şi contextul
precum şi practicile uzuale care se află la baza mai multor calificări. Sunt comune mai
multor calificări din domeniul formării profesionale.
3. Competenţe tehnice specializate. Unităţile de competenţă tehnice specializate
cuprind competenţele specifice legate de calificarea respectivă.
Descrierea unităţilor de competenţe cuprinde:
Titlul unităţii de competenţe;
Nivelul de calificare: o unitate de competență poate avea unul dintre nivelurile: 1,
2, 3, 3 avansat, corespunzatoare nivelurilor 2, 3, 4, 5 EQF. Celelalte niveluri din cele 5
niveluri existente în prezent în România sunt asociate calificărilor dobândite prin
învăţământul superior, corespunzatoare nivelurilor 6, 7, 8 EQF;
Număr credite: Valoarea unitară de credit este acordată pentru unităţi de
competenţe care sunt pretinse în mod rezonabil a fi obţinute de către elev în cadrul a 60
ore de învăţare. O unitate de competenţe poate avea între 0,5 şi 2 credite.
Lista competenţelor
Competenţele. Pentru fiecare competenţă sunt precizate:
Descrierea competenţei: formulare scurtă şi concisă referitoare la ceea ce un
elev trebuie să ştie, şi/sau să înţeleagă şi/sau să fie capabil să realizeze în
urma învăţării.
Criterii de performanţă: descrierea elementelor semnificative ale rezultatelor
de succes, descriere formulată printr-o propoziţie de evaluare, care permite
efectuarea unei aprecieri în ceea ce priveşte realizarea sau nerealizarea de
către elevi a competenţei;
Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă (condiţii de
aplicabilitate): specificaţii privind diferitele situaţii şi contexte în care
vor fi aplicate criteriile de performanţă;
Probe de evaluare: precizări privind tipul de probe care pun în evidenţă
şi demonstrează îndeplinirea competenţei.
În Cadrul Naţional al Calificǎrilor (CNC), document aflat în procedura de adoptare,
fiecare nivel de calificare este descris și corelat nivelurilor de calificare prevăzute
Cadrul European al Calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții(EQF/CEC).
Fiecare nivel este descris printr-o apreciere calitativǎ: descriptorul de nivel. Aceşti
descriptori se referǎ la aspecte precum complexitatea sarcinilor de lucru şi
autonomia lucrǎtorilor calificaţi la acel nivel specific.
DE REŢINUT!
• În România prin învățământul profesional și tehnic pot fi dobândite numai calificările
aprobate prin Hotărâre a Guvernului. În acest moment este în vigoare HG nr. 866 din
13.08.2008.
• Fiecarea calificare profesională este descrisă de un standard de pregătire profesională.
• Standardul de pregătire profesională este un document structurat pe unităţi de competenţe, prin
care se descrie în termeni de rezultate ale învăţării ceea
ce un participant la un program de pregătire trebuie să demonstreze la finalul acestuia.
• Structura standardelor de pregătire profesională este aceeași pentru oricare calificare.
• În învățământul preuiversitar pot fi dobândite calificări profesionale de nivel de calificare 2, 3 și 3
avansat.
• Descrierea nivelurilor de calificare este cea din tabelul următor.
Descriptori ai nivelurilor de calificareNiveldeCalificare Descriptoripentruniveluldecalificare
Nivel2decalificare(3EQF)
CunoştinŃefaptice,cunoaştereaunorprincipii,proceseşiconceptegeneraledintr-undomeniudemuncăsaudestudiuOgamădeabilităŃicognitiveşipracticenecesarepentruexecutareasarcinilorşirezolvareaproblemelorprinselectareaşiaplicareademetode, instrumente, materialeşiinformaŃiidebazăAsumarearesponsabilităŃiipentruexecutareasarcinilorîntr-unanumitdomeniudemuncăsaudestudiuadaptareapropriuluicomportament la circumstanŃe pentrurezolvareaproblemelor
Nivel3decalificare(4EQF)
CunoştinŃefapticeşiteoreticeîn contextelargi,în cadrulunuidomeniudemuncăsau studiuOgamădeabilităŃicognitiveşipracticenecesarepentrugăsireadesoluŃii laproblemespecifice, într-undomeniudemuncăsaustudiuAuto-gestionarecuajutorulunorindicaŃiiîn generalprevizibileîncadrulsituaŃiilordemuncăsaudestudiu,darcaresepotschimba.SupraveghereaactivităŃiiderutinăaaltorpersoane,preluândoanumităresponsabilitatepentruevaluareaşiîmbunătăŃireaactivităŃilordemuncăsaudestudiu.
Nivel3avansatdecalificare(5EQF)
CunoştinŃefaptice şi teoretice cuprinzătoare, specializate, într-un domeniude muncă sau destudiuşiconştientizarealimitelorcunoştinŃelorrespectiveOgamăamplădeabilităŃicognitiveşipracticenecesarepentruconcepereadesoluŃiicreativela problemeabstracteGestionareaşisupraveghereaînsituaŃiidemuncăsaudestudiu,în careschimbărilesuntimprevizibile.RevizuireaşidezvoltareaperformanŃelorpropriişialealtora
*ConformCadrului EuropeanalCalificărilorpentruînvățareapetotparcursulvieții.În exemplul următor se prezintă omodalitate de abordare a rezultatelor învățării prevăzute de standardul unei calificări.
Exemplu.
CerințelestandarduluipentrudouărezultatealeînvăţăriiRezultat:Facegăuriîn lemnCriteriideperformanţă:a)selecteazăuneltelecorespunzătoarepentruefectuareagăurilor
b)facegăuridedimensiuniexacteînlemnfolosindomasinadegauritportabilăc)facegăuridedimensiuniexacteînlemnfolosindomaşinăde găuritd)respectăînpermanenţănormeletehnicedesiguranţăşideprotecţiamediului
Rezultat:CiteşteşiinterpreteazădeseneCriteriideperformanţă:a)Citeşteinformaţiiledindesen,inclusiv tipuriledematerialeşidetaliilecomponentelor
b) Interpreteazădimensiunileîn limitele câmpului de toleranță admisc)Interpreteazăşiutilizeazăcorectscaradesenului
Celedouărezultatedemaisuspotficombinatepentrua fiincluseîntr-osingurăactivitatedeevaluarecomună,culistadeverificareacriteriilordeperformanţă(evaluare)acoperindtoatecriteriiledeperformanţă.
Exemplupracticdeinstrumentdeevaluare pentrurezultateleînvăţăriidinsituaţiademaisus.
Evaluarearezultatelorînvăţării: Facegăuriîn lemnCiteşteşiinterpreteazădesene1.CiteştedesenulXşiidentifică:a. distanţadintreAşiBînmm.
b.distanţadintreC şiDînmm
c.dimensiunea găuriiGd.tipuldematerialalpiesei2.SelecteazăpiesaşifacegauraGînpunctulcorect,cuomarjădetoleranţăspecificate,folosindomasinadegauritportabilă.3. FacegăurileHşi Kîn conformitate cudimensiunile, punctele şi marjeledetoleranţăspecificate.4.CiteştedesenullascarăYşiidentifică:a.distanţadintreM şiNînmm.
b.distanţadintrePşiQînmm
c.dimensiunea găuriiRd.tipuldematerialalpiesei5.SelecteazăpiesaşifacegauraRînpunctulcorect,cuomarjădetoleranţăde+/-0,5mm,utilizândomaşinădegăurit.6. FacegăurileS şi Tîn conformitate cudimensiunile, punctele şi marjelede toleranţăspecificate.7.Faceo gaură de 2mmîncelelaltedouăpiese.(U,V)8.Îşiaminteştecă trebuiesălucrezeînpermanenţăîncondiţiidesiguranţăşiînconformitatecumarjeledetoleranţăspecificate.
Schemadenotarepentrurezultateleînvăţăriidin situaţiademaisus.Criteriidenotare NotaA.Criteriidenotarepentrufiecaretipdegaurăexecutată:• Utilizeazăburghiecorectăpentrulemn– tip şi dimensiune 1• Loculgăuriiseîncadreazăînmarjadetoleranţă 1• Dimensiuneagăurii seîncadreazăînmarjadetoleranţă 1B.Respectănormeledesănătateşisecuritateînmuncă:• Foloseşteochelari deprotecţie,apărătoare,areatitudineresponsabilă 1• Utilizeazămaterialeşi uneltelecugrijă 1
Punctajtotal=5 x8=40Punctaj <10 10-19 20-25 25-29 29-30 31-32 33-34 35-36 37-38 39-40Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Serecomandăcaschemadenotaresăfieconvenităcueleviiînaintedeevaluare.
Exempludelistădeverificarepentrurezultateleînvăţăriidinsituaţiade maisu
Modul…….Rezultate……………….Clasa………………….Data……………..Evaluator……………….
NumeleElevilor
Gaură/ Notă Feedbackconstructiv
Profesorevaluator
elevG H K T R S U V
4 3 5 1 5 4 4 3 PrecizieîmbunătățităTrebuiesăexersezefixareaburghiuluiînmandrinăîncondițiidesiguranŃă
Temă:
PentrurealizareatemeiaveținevoiesăutilizaţiSPP-uluneicalificăridenivel3pentrucare asigurațipregătireaelevilor.SPP-uluneicalificari profesionalede nivel 3 din domeniul de pregătire corespunzătorspecializăriidumneavastrăîlputețigăsiaccesândadresawww.edu.ro.
Alegețiounitatedecompetenţă specializatășidouărezultatealeînvăţării(competenţe)din cadrulacesteia.
• Găsiți o cerință de evaluare care să vă permită să constatați dobândireaceledouă rezultatealeseprintr-o singurăactivitatedeevaluare(instrumentdeevaluare).
• Câtdemulterezultatealeînvățăriidincadrulunitățiialeseputețievaluaînaceleașicondițiilecapentrucerințaanterioarășicarearficerința?
Evaluarea şicertificareacompetenţelorprofesionaleEvaluareacompetenţelorreprezintăprocesuldecolectareainformaţiilornecesare pentruadeterminacompetenţeleşialeapreciaînconformitatecustandardul.
Evaluareacompetenţelorsebazeazăpecriteriiledeperformanţă.Cumobiectivulevaluăriiestedeastabilicompetenţaprofesionalăa unuicandidat,oastfeldeevaluare artrebuisăserealizezeîncondiţiinormaledemuncăsaucâtmaiapropiatedeacestea,pebazacriteriilordeperformanţăale standardului,respectândprincipiile debazăale validităţiişicredibilităţii.
Dacă obiectivul evaluării este numai de a evalua competenţele cheie (fundamentale)
necesaresau competenţe generale, atunci o astfel de evaluare nu trebuie să aibă loc neapărat în
condiţiile descrise mai sus atât timp cât principiile de bază alevalidităţii şi
credibilităţiisuntrespectate
Conformdocumentelorreglatoareînvigoare,procesulde evaluare
şicertificaredinînvăţământulprofesionalşitehnicromânescesteproiectatcaparteintegrantăa
procesului educaţionalşi
deformareprofesionalăiniţialădesfăşuratprinînvăţământulpreuniversitar.În
acelaşitimp,evaluarea şicertificareaînînvăţământulprofesionalşitehnicsuntadecvateatât
scopurilorşiobiectivelorspecificeînvăţământuluipreuniversitar,aicăruiabsolvenţisepot orienta fie
către învăţământul terţiar, fie către piaţa muncii, cât şi obiectivelor specifice învăţării
petotparcursulvieţii.În acestcontext,labazacertificării seaflădemonstrarea
competenţelorspecificateexplicitînstandardeledepregătireprofesională
Un aspect important în evaluarea realizată în învăţământul profesional şi tehnic este asigurareacoerenţei între evaluarea curentă şi cea cu scop de certificare, cu ajutorulprincipiuluicomplementarităţiiscopurilor şiobiectivelorcelor douaformedeevaluare.Astfel,evaluarea curentă, continuă, internă contribuie la formarea competenţelor profesionaleprevăzute ca rezultate ale învăţării (competenţe cheie, unităţi de competenţe generale, unităţide competenţe tehnice şi unităţi de competenţe specializate) în Standardul de pregătireprofesională. Aceasta se realizează atât în contextul şcolii, de către cadrele didactice,dar şilaagentuleconomic(încazulpregătiriipractice)decătrecadreledidacticeşitutori(specialiştidesemnaţide agentuleconomicpentruîndrumareaşiurmărireaactivităţiidepractică).Toate activitățiledeevaluareserealizează cu respectarea strictă aresponsabilităților și obligațiilor persoanelorimplicate așa cumacestea sunt stipulate deRegulamentuldeorganizareșifuncționareaunitățilordeînvățământpreuniversitar.
Evaluareacu scopdecertificareserealizeazăprinexaminare,la finalizareaunuiparcursde pregătireprofesională şi este condiţionata de demonstrarea, pe parcursul formării, a dobândirii tuturorunităţilor de competenţe din Standardul de pregătire profesională.DocumentulcarereglementeazădinpunctdevederemetodologicexamenuldecertificareesteMetodologiadeorganizareşidesfăşurareaexamenelordecertificarea calificării profesionale aabsolvenţilor din învăţământul profesional şi tehnic preuniversitar, care a început să se apliceîncepând cu anul şcolar 2008-2009, aprobată prin OMECT nr.5172/29.08.2008. Înconformitate cu prevederile acestui document, evaluarea pentru certificarea nivelurilor 2, 3 şi3 avansat de calificare profesională se finalizează cudobândireacertificatuluidecalificareprofesională.
Pentrucalificăriledenivel2şi3,evaluarea pentrucertificareconstăîntr-oprobăpractică, realizareaunui proiect pe durata ultimului semestru de pregătire şi o probă orală, prezentarea şisusţinerea proiectului. Prin executarea de către candidat aproiectului cuduratadeunsemestru,pe parcursulperioadeisalede formareşiprinsusținereaoralăa proiectului însituația de examen sunt vizate competențe specifice calificării, conform standardului depregătire profesională. Evaluarea proiectelorrealizate de candidaţi şi a susţineriioraleaacestoraare labazăo fişădeevaluareelaboratălanivelnaţional.Structuraproiectuluitrebuiesăincludă:(a)pagina detitlu cu:dateledeidentificarealeunităţii deînvăţământ,alecandidatului,aleîndrumătoruluideproiect;anul deabsolvire,calificareaprofesională, în conformitate cu Nomenclatorul calificărilor profesionale pentru care seasigurăpregătireaprinînvăţământulpreuniversitarînvigoare;(b)cuprinsul;(c)argumentul;(d)conţinutulpropriu-zis;(e)bibliografia;(f)anexele.Examenuldecertificareacalificăriiprofesionaleaabsolvențilorciclluluiinferioralliceului care au
urmat stagiile de pregătire practică se desfășoară conform metodologiei de organizzareșidesfășurareaprobatăprinOMECTSnr.5222din29.08.2011.
Examenuldeabsolvirea şcoliipostlicealeşialşcoliidemaiştri(pentrucalificăridenivel3avansat)constăîntr-oprobă practică,oprobăscrisăşirealizareaşisusținereaunuiproiect.Probapracticăconstăîn realizareauneitemeşiarecascopconfirmarea,încondițiide examen,adobândiriiunorcompetențedincadrulunorunitățidecompetențăconsiderate esențiale şispecifice pentru calificarea respectivă. Proba scrisă cuprinde subiecte carerespectăstandarduldepregătireprofesionalăşiimplicăcunoştințeconceptuale,abilitățide ordinînalt şi capacități cross-curriculare: reflecție şi capacitate de absractizare, gândire critică şicreativă,rezolvaredeprobleme,comunicareeficientă,managementulproiectelor,asigurareacalității,monitorizarea,evaluareaşicontrolulechipeloretc.Realizarea proiectului are ca scop evidențierea activării specifice, în funcție de temaproiectului,aunităților decompetențe tehnice specializateşiacelorcheie,semnificativepentrudemonstrarea,însituațiadeexamendecertificare,adobândiriicalificăriirespective.
Examinareaesterealizatădecomisiimixte,formatedincadredidacticeşidinreprezentanţiaiagenţiloreconomicicucare unităţiledeînvăţământauîncheiateconvenţiidepractică.
DEREŢINUT!
• Atâtevaluareacurentă,continuă,internăcâtșievaluarecuscopdecertificareserealizeazăcurespectareaunorproceduri specificeadoptateprinOrdinalministruluieducației.
• CelemaicunoscutedocumentecarereglementeazămoduldeevaluaresuntRegulamentuldeorgaizareșifuncționarea unitățilordeînvățământpreuniversitar,respectivMetodologiiledeorganizareșidesfășurareaaexamenelor(decertificare,debacalaureat).
• Procedurile de evaluare sunt adecvate nivelului de calificare, scopului șiobiectivelorevaluării.
• Reprezentanții operatoriloreconomici sunt implicați în evaluarea elevilor/absolvenților.
Metodedeevaluare
Metodele de evaluaredescriu procedeele, tehnicile şi instrumentele prin care se
efectuează verificarea nivelului şi calităţii pregătirii elevilor şi prin care se obţin informaţiile
necesare stabilirii notelor sau calificativelor care atestă şi oficializează acest nivel.
Fiecare categoriede metodede
evaluareprezintăatâtavantaje,câtşilimite,astfelîncâtniciunadintreelenu
trebuieutilizatăexclusiv,deoarece,înacestcaz,aprecierearezultatelorobţinutedeeleviarfi afectată.
Utilizareametodelordeevaluaretrebuiesăse fundamentezepeoserie depremiseprecum:
metodeledeevaluaresunt complementare,fărăa se puteaafirmacă metodele tradiţionale
sunt„depăşite”,iarcele alternativereprezintăuniculrepermetodologic; eletrebuieutilizate
înstrânsălegăturăcuobiectiveleeducaţionalevizateşiîn acord cu tipul de rezultate ale
învăţării/ natura achiziţiilor ce se doresc a fi surprinse(competenţeşicunoştinţe);
metodele de evaluare trebuie să ofere atât cadrului didactic, cât şi elevilor informaţii
relevante cu privire la nivelul de pregătire a elevilor, şi, implicit la calitatea
procesuluideînvăţământ.
MetodeledeevaluarepotficlasificateînfuncţiedecriteriulistoricA.Metod
etradiţionaledeevaluare:
Evaluareaprin probeorale
Evaluareaprin probescrise
Evaluareaprin probepractice
B.Metodemoderne, alternativeşicomplementaredeevaluare:
Metoda Observăriisistematice a comportamentului elevului faţă de activitatea
şcolară
MetodaPortofoliului
MetodaInvestigaţiei
MetodaProiectului
MetodaAutoevaluării
etc.
Metodadeevaluareprinprobeorale
Esteunadintrecelemairăspânditeşisepoateaplicaindividualsaupegrupedeelevi.
Pentrua eliminaacestedezavantajese pot stabili anumiterestricţii
cuprivireladurataacestorexaminăriorale,înfuncţie devârstă;
întrebărilevorfistabilitedinvremepentrua ficâtmaiuniforme,ca graddedificultate,pentru întregul
Metoda deevaluare prinprobe orale
Dezavantaj:
Consumatoare de timp
Dificultatea selecționării pentrutoți elevii examinați întrebări cuacelași grad de dificultate
Avantaj:
Posibilitatea dialoguluiprofesor-elev
grup de elevi supus verificării, formularea lor făcându-se clar şi precis, fără ambiguităţi.Casă-
ifiemaiuşor,profesorulpoateaveaînfaţă,pedurataexaminării,ofişă deevaluareorală.
Metodadeevaluareprinprobescrise
Este utilizată sub diferite forme: extemporal, teză, test, chestionar, eseu, referat,
temăexecutatăacasă,portofoliu,proiectetc.
Prin această metodă se asigură uniformitatea subiectelor (ca întindere şi ca dificultate
îndeosebi)pentrueleviisupuşievaluării,caşiposibilitateadeaexaminaunnumărmaimare de
eleviînaceeaşiunitatedetimp.Eaîiavantajeazăpeelevii emotivişi-i punelaadăpostpe
profesoriitentaţisă evalueze preferenţialprinmetodaorală.
Caşimetodadeevaluareoralăşiceascrisă are uneledezavantajesau limite:lateste,de
exemplu,eleviipotghicirăspunsurilelaitemiicualegeremultiplă;laextemporaleşitezese poate
copia.Indiferent de forma utilizată, în cazul probelor scrise estedificil de
apreciatanumiterăspunsuri,cândacesteasunt formulateambiguu, deoareceprofesorul
carecorecteazălucrareanu-ipoatecerelămuriri autorului.
În general, metodadeevaluarescrisănuoferăaceleaşiposibilităţideinvestigareapregătirii elevilor
(cunoştinţe,deprinderi,abilităţi,capacităţi,competenţeetc.)caevaluarea orală.În
realitate,combinareacelordouămetodeamplificăavantajeleşidiminueazădezavantajele,
aşaîncâtepreferabilă folosireaunuisistemdemetodepentruarealizaoevaluarecâtmai apropiatăde
adevăr.
Caşiîncazulevaluăriiorale,pentruevaluareascrisă,estenecesarsăsestabileascăunele
criteriide apreciere.
Lacerinţeledeconţinut,artrebuisăseţinăcontdevolumulşicorectitudinea
cunoştinţelor,derigoareademonstraţiilor(acoloundeestecazul).Important este întotdeauna sănu
se omită cunoştinţele esenţiale din materia supusă verificării(examinării).
Prezentareaconţinutuluisăsefacăsistematicşiconcis,într-unlimbaj inteligibil (rigurosdin
punctdevedereştiinţificşicorectdinpunctde vederegramatical).
Formalucrăriipresupuneşioanumităorganizareaconţinutului (înfuncţiede
specificulacestuia),unele sublinieri,realizareaunor scheme,tabeleşigrafice, pentru apuneîn
valoareunele ideiprincipaleleşia-i permite corectorului să urmărească,maiuşor,
acesteidei.Cândserecurgelacitate,estenecesarsăse indiceşisursa.
Metodadeevaluareprinprobepractice
Le permite profesorilor să constate la ce nivel şi-au format şi dezvoltat elevii anumite
deprinderi practice, capacitatea de „a face” (nu doar de „a şti”). Şi aceastămetodă se
realizeazăprintr-omare varietatedeforme,înfuncţiedespecificulobiectuluidestudiude la
probelesusţinutedeelevila educaţiafizică,undeexistăbaremuriprecise,lalucrăriledin
laboratoareşiateliereundeeleviipotfacedovadacapacităţiideautilizacunoştinţeasimilate
prindiversetehnicidelucru:montărişidemontări,executăridepiesesaulucrări,efectuarea unor
experienţeetc.
Şi,laaceastăcategoriedeprobe,evaluatorii trebuiesăstabileascăunele criterii,norme
şi/saucerinţepedagogice,pentrucă, defapt,evaluareadinînvăţământ,prinoricaredintre metodes-
arrealizaare,prinexcelenţă,ovaloare,osemnificaţiepedagogică.Acestecerinţe
nutrebuiesădiferedeceleformulatepeparcursulinstruirii,înschimb,eletrebuiesă fie
cunoscuteşideelevi,împreunăcubaremurile(standardele)denotare.
Metodealternative/complementaredeevaluare
Înpracticaşcolarăsuntfolositeşialtemetodedeevaluareaniveluluidepregătirealelevilor, atâtpe
parcursulinstruiriicât şilasfârşitulei.
Principalele metode alternative de evaluare, al căror potenţial formativ susţine
individualizareaactului educaţional prin sprijinul acordat elevului sunt: Metoda observării
sistematice a activităţii şi a comportamentului elevului; Metoda investigaţiei; Metoda
portofoliului;Metodaproiectului;Metodastudiuluidecaz;Metodainterviuuil;Metodafișei de
evaluare;Metodachestionarului;Metodaeseului; Metodareferatului;Metodaautoevaluării;
Metodahărţilorconceptuale;
Multe dintre ele, cum este cazul metoda eseului, metoda referatului, metoda fişei de
evaluare,metodachestionarului,metodaproiectului,pot fi incluseîncategoriametodelorde
evaluarescrisă.
MetodaObservării(înţeleasăaici cametodădecunoaştereaelevului sub diverse aspecte)
poatefifolosităşicametodădeevaluare,cucondiţiasă respecteaceleaşicerinţe
psihopedagogice,caşiîncazuluneicercetări(investigaţii)peotemădată:săaibăobiective
clare(exemplu:stimularea interesuluielevilor pentruoanumitădisciplină;ameliorarea
rezultatelorşcolare;creştereacaracteruluiaplicativalpredăriişiînvăţării);să se efectueze sistemtic,
pe o perioada mai îndelungată (semestru sau an şcolar); să se înregistreze operativ,într-
ofişăspecialăsauîntr-uncaiet,rezultateleobservării.
Obiectul observăriiîl constituie: activitatea elevilor, comportamentul lor, produsele unor
activităţirealizateînconformitatecucerinţeleprogramelorşcolare saucombinaţiealor.
Rezultatele observăriivorficomparatecurezultatele laînvăţătură, înurmaunoranalize
calitativeşicantitative(matematiceşistatistice).
Observarea va fi folosită, mai ales, pentru sesizarea cât mai exactă a cauzelor care
determinăobţinereaunorrezultateslabelaînvăţăturălaanumiţielevişioscilaţiile(variaţiile)
preamariînpregătireaaltora,darşipentruaevitaeroriledeapreciereprinatribuireaunor
note(fiepreamari,fiepreamici)subimpresiamomentului,aunorevaluăriconjuncturale.
Înmoddeosebit,prinobservareasistematică acomportamentului şiactivităţii elevilor,se
evită,atâtsupraestimareaunor elevicaurmarea impresieibunecreatedespreei,câtşi
subestimareacelordesprecareexistăo impresieproastă.
Întoatecazurileînsă,valoarea observăriidepindede rigoareacucareestefăcutăşide
competenţaevaluatorului.
MetodaReferatului(folositcabazădediscuţieînlegăturăcu otemădatăfiindmenitsă contribuiela
formareasaudezvoltareadeprinderilordemuncăindependentăaleelevilordin
claselemarisaualestudenţilor),esteşioposibilăprobădeevaluareagraduluiîncareelevii
saustudenţiişi-auînsuşitun anumitsegmentalprogramei,cumarfiotemăsauoproblemă
maicomplexădintr-otemă.
Elesteîntocmitfiepebazauneibibliografiiminimale,recomandatedeprofesor,fiepebaza unei
investigaţiiprealabile,înacestdinurmăcaz,referatulsintetizândrezultateleinvestigaţiei, efectuatecu
ajutorulunormetodespecifice(observarea,convorbirea,anchetaetc.).
Cândreferatul seîntocmeşteînurmastudieriianumitorsursedeinformare,eltrebuiesă cuprindă
atât opiniile autorilor studiaţi în problema analizată, cât şi propriile opinii ale autorului.
Nuvaficonsideratsatisfăcătorreferatulcarevarezuma sauvareproduce anumitelucrări
studiate,cusperanţacăprofesorul,fienucunoaştesurselefolositedeelevsaudestudent,
fienusesizeazăplagiatul.
Referatulare,deregulătrei-patrupaginişiestefolositdoarcaelementdeportofoliusau
pentruacordareauneinoteparţialeîncadrulevaluăriiefectuatepeparcursulinstruirii.
Deoareceelseelaboreazăînafaraşcolii,elevulputândbeneficiadesprijinulaltorpersoane,
serecomandăsusţinereareferatuluiîncadrulclasei/grupei,prilejcucareautoruluiisepot pune
diverseîntrebăridinparteaprofesoruluişiacolegilor.
Răspunsurilela acesteîntrebărisunt,deregulă,edificatoareînceeacepriveştecontribuţia autorului
la elaborarea unui referat, mai ales când întrebările îl obligă la susţinerea
argumentatăaunorideişiafirmaţii.
MetodaEseului,preluatdinliteratură(undeestefolositpentruaexprimaliberşicâtmai incitant,
anumite opinii, sentimente şi atitudini, referitoare la diverse aspecte ale vieţii oamenilor,într-
unnumărdepagini câtmaimic),poatefifolositşicametodăde evaluare.
Problematicaeseuluiînînvăţământestefoartediversăputândfiabordatăatâtcumijloace
literare,câtşicumijloaceştiinţifice,într-unspaţiucare,deregulă,nudepăşeştedouă-trei pagini.
Rostul eseului, ca metodă de evaluare, este acela de a-i da elevului sau studentului
posibilitateadeaseexprimaliber,dea-şiformulanestingheritopiniilefaţădeunanumit
subiect,neîncorsetatde anumiteschemelivreştisaudeprejudecăţi.
Elesteoalternativălatestulgrilă,bazatpeitemistereotipi,cualegeredualăsaumultiplă,
caretindsămonopolizezeevaluărilesumativeînultimiiani.Şieseulînsă,caşireferatul,
poateoferiinformaţiilimitatedespreniveluldepregătirealunuielevsaustudent,informaţiile
luiurmânda ficorelatecuinformaţiileobţinutecuajutorulaltormetodedeevaluare.
Oricum,eseulsebucurădeolargăapreciereînrândulelevilorşistudenţilorşi,atuncicând
estebinefolosit (camoment şicadomeniudeaplicare),leoferăevaluatorilorinformaţii foarte
interesante, cel puţin în ceea ce priveşte capacitatea de gândire a elevilor
(studenţilor),imaginaţialor,spiritulcritic,putereadeargumentareaunorideipersonaleşi
alteleasemenea,cenupotfi„măsurate”,lafelde precis,cualtemetodedeevaluare.
MetodaFișeideevaluareesteunformulardedimensiuneauneicolide hârtieA4sauA5(în funcţiede
numărulşicomplexitateasarcinilordeîndeplinit),pe caresuntformulatediverse
exerciţiişiproblemeceurmeazăafirezolvatedeeleviîntimpullecţiei,deregulădupă
predareadecătreprofesorauneisecvenţedeconţinutşiînvăţareaacesteia,înclasă,de cătreelevi.
Înacestecondiţii,fişadeevaluaresefoloseşte,maiales,pentruobţinereafeedback-uluide
cătreprofesor,pe bazacăruia elpoatefaceprecizărişicompletări,noiexemplificărietc.,în
legăturăcuconţinutulpredat.
Nueste,deci,obligatoriuca eleviisăfienotaţi,fişadeevaluareavând,înfelulacesta,un
pronunţatcaracterdelucru,deoptimizareaînvăţării,ceea ce oşideosebeştedetestulde evaluare
carese foloseşte,prioritar,pentru apreciereaşinotareaelevilor.
Fişa de evaluare mai poate fi folosită şi pentru înregistrarea rezultatelor observării
sistematiceacomportamentuluişiactivităţiielevilor,înaceastăsituaţieevaluareaavândun
rolsumativ.
MetodaChestionarului. Folositpescarălargăînancheteledeterendecătresociologi, precumşi
cametodă decercetarepsihopedagogică,poate fifolosit şicainstrument de
evaluare,maialesatuncicândprofesoruldoreştesăobţinăinformaţiidesprefelulîncare
eleviipercepdisciplinapredatăsaustilulluidepredareşideevaluare.
Cuajutorulchestionaruluisepotobţineinformaţiidespreopţiunileelevilorşiatitudinealor
faţădedisciplinăsau faţăde anumiteprobleme cuprinseînprogramăşimanual,ceeace
înseamnăcă,peaceastăcale,putemobţineinformaţiişidesprenivelullor demotivaţielao
anumitădisciplină.
Nuesteînsămaipuţinadevăratcă,prin intermediulchestionarului,sepotobţineşiinformaţii
referitoarelapregătireaelevilor(chestionareaputându-sefaceatâtoral,câtşiînscris),cu
toatecă,înpractică,suntpreferate altemetode şiinstrumente cepermitobţinerea unor
informaţiimairelevante(testul,deexemplu,fiind bazateo mare varietatedeitemi,asigurăo
aprecieremultmairiguroasădecâtchestionarul).
Când doreşte însă oinformare operativă cu privire la stăpânirea de către elevi a unor
problemeesenţiale,dintr-olecţie,dintr-otemăsaudintr-
uncapitol,profesorulpoaterecurgelachestionar.
Pebazarăspunsurilorprimitedelaelevi,elpoatefacenu doaraprecieriprivindgradulde
însuşireaunorcunoştinţe,cişiprecizări,completări,dezvoltărietc.,caresăconducălao maibună
cunoaştereauneianumitepărţidinmateriaparcursă.
Metoda Investigației (în sensul de cercetare, descoperire) se foloseşte, de regulă, ca
metodădeînvăţare,pentrua-ideprindepeelevisăgândeascăşisăacţionezeindependent,
atâtindividualcâtşiînechipă.
La începutulsemestrului,profesorulstabileştelistade temepecareeleviiurmează săle abordezecu
ajutorulinvestigaţiei,perioadainvestigaţiei,moduldelucru,deprezentareşide
valorificarearezultatelor.Investigaţiase poaterealizaindividualsaucolectiv.
Estedepreferatcarezultatelesăfieanalizatecuclasadeelevi,pentrucaprofesorulsă poată
formulaobservaţii, aprecieri şi concluzii. Pe bazaanalizei activităţii elevilor şi a
rezultatelorobţinutedeeiîncadrul investigaţiei,profesorulpoateacordanote,valorificând,în
felulacesta,funcţiaevaluativăainvestigaţiei.
MetodaProiectuluiare,deasemenea,undublurol:elpoatefifolositcueleviidinclasele mari
deliceupentruînvăţareaunortememaicomplexe,caresepreteazălaabordări pluridisciplinare,
interdisciplinare şi transdisciplinare sau ca metodă de evaluare (pe
parcursulinstruiriisale)sumativă.Cuajutorulluielevii,potfacedovadacăaucapacitateadeainvestiga
unsubiectdat,cumetodeşiinstrumentediferite,folosindcunoştinţedindiverse domenii. Uneori,
proiectul este folosit ca probă de evaluare la absolvirea unei şcoli profesionale,a
unuiliceuindustrialsaucuprofilartistic,precumşilaabsolvirea uneifacultăţi dindomeniile tehnicii,
artei,arhitecturiietc.
Ca şi în cazul investigaţiei, profesorul stabileşte lista temelor de proiect, perioada de realizare
şi-i iniţiază pe elevi sau pe studenţi asupra etapelor şi a tehnicilor de lucru
(individualsaucolectiv).
Eleviitrebuiesăfieorientaţi şiîndrumaţi şi (eventual) sprijiniţideprofesorîn colectarea datelor
necesare(potrivittemeialesesaurepartizate),iarpeparcursulrealizării proiectuluisă
beneficiezedeconsultaţiişide evaluăriparţiale.
Laacesteevaluări,caşilaevaluareafinală(cândproiectul seprezintăsausesusţine),
profesorulopereazăcuanumitecriterii,referitoare,atâtlaproces (documentarea,utilizarea
datelorşiainformaţiilorînformulareaconcluziiloretc.),câtşi laprodus(structuraproiectului,
concordanţadintreconţinutşitemă,capacitateade analizăşisinteză,relevanţaconcluziilor,
caracterulineditalrezultateloretc.).Acestecriterii serecomandăsăfiecunoscuteşide
elevi/studenţi.
MetodaPortofoliului,esteometodădeevaluaremai veche, princaresecereelevilorsă
realizezeoseamădelucrări,peparcursulinstruirii,careconstituiauunfeldecartedevizităa lor.
Aceste lucrări, cuprinzând compuneri, rezolvări de probleme, diverse produse executate
lalucrulmanual,ierbare,insectare,colecţii mineraleşialtele asemenea,erau
apreciateşinotate,iarcele maireuşiteerau prezentateîncadrulunorexpoziţiiorganizatela
sfârşitulanuluişcolar.
Fără a minimaliza valoarea portofoliului şi a celorlalte metode „complementare”, oricare
dintremetodele deevaluare(maivechisaumainoi,„tradiţionale”sau„moderne”)trebuie
utilizatedeprofesorişiapreciateînraportcu„fidelitatea”lor,adicăcugradulîncareelereuşesc să
măsoare cât mai riguros ceea ce vrem să măsurăm, măsurarea fiind o
caracteristicăimportantăa oricăreievaluări.
Aşadar,şiportofoliulvaputeafifolositcaoalternativă,alăturidealtemetode,conţinutulsău fiind
precizat de evaluator, în funcţie de specificul disciplinei de studiu, la începutul
semestruluisau alanuluideînvăţământ.
MetodaHărţilorconceptuale(conceptualmaps) sau hărţilecognitive(cognitivemaps) se
definesccafiindo
imagineamoduluidegândire,simţireşiînţelegerealeceluisaucelorcareleelaborează.Încazulnostru,ş
colaruldin ciclulprimardupămulteexperienţeînacestsens realizeazăohartăconceptă-simplala
început,apoidinceînmaicompletă-,devenindo
modalitate,oprocedurădelucruladiferitelediscipline,darşiinter- şitransdisciplinar.
Concepereaacestorasebazează petemeiul:„învăţareatemeinicăanoilorconceptedepinde de
concepteledejaexistenteînminteaelevuluişi derelaţiilecaresestabilescîntreacestea”. (Teorialui
Ausubel).
Esenţacunoaşteriiconstăînmodulcumse structureazăcunoştinţele.Importantestenucât
cunoşti,cirelaţiilecaresestabilescîntrecunoştinţeleasimilate.
Avantajelehărţilorconceptuale:
uşureazăprocesuldeînvăţare;
organizeazăcunoştinţeleexistenteînminteaelevului;
pregăteştenoile asimilări;
ajutalaorganizareaplanificăriisauproiectăriiuneiactivităţi;
eliminămemorizareaşisimplareproducereaunordefiniţiisau algoritmide
rezolvarea uneiprobleme;
învăţareadevineactivăşiconstantă;
sepreteazăfoartebinelateoriaconstructivistaaînvăţăriiconformcăreianoua
cunoaşteretrebuieintegratăînstructuraexistentădecunoştinţe;
permitvizualizarearelaţiilordintrecunoştinţeleelevului;
evaluareapuneînevidentamodulcum gândeşteelevulşicum foloseşteceeaceaînvăţat;
stimuleazăexplozia de idei;
creeazăsoluţiialternativealeaceleiaşiproblemedate;
uşureazăînţelegerea;
fac accesibilăcunoaşterea;
integreazănoilecunoştinţeînsistemulcelorvechi;
micşoreazăstresul;
Ar fişicâtevadezavantaje:
solicitămulttimp,deciun altmoddeorganizareaînvăţării;
nivelulstandardeloresteridicat,decievaluarease facepefinalităţiale
curriculumului;
elevultrebuiesărespecteorigoareşio ordinedeosebite.
Metoda Autoevaluării este într-o legătură directă cu noile orientări din didactica
contemporană,cândsepunetotmaimultaccentpeimplicareatotmaievidentăaelevuluiîna
reflectaasupraproceselorsaledeînvăţareşi, implicit,asupraobstacolelorcareo obstrucţionează.
Autoevaluareapoatefidefinităca„procesulprincareunsubiectestedeterminatsărealizezeo
judecată asupra calităţii parcursului său, a activităţii şi achiziţiilor sale, vis- a -visde
obiectivepredefinite,acestdemersfăcându-sedupăcriteriiprecisedeapreciere”.
Analizându-sedefiniţiaanterioară,rezultăcă autoevaluareaconţinedouă caracteristici
fundamentalecare,înfond,condiţioneazăşirealizareaei,şianume:
a. necesitateacaelevulsăcunoascăînmodevidentobiectulevaluării,carepoatefi
unobiectiv,ocompetenţăsauunelementspecific;
b. necesitateaca acestecriteriidistinctesă-ififostcomunicateanterior.
Acestedouăcerinţespecificeautoevaluăriipotfi onoratedacăelevii beneficiazăde grilede
evaluareconcepute în modspecialpentru afacilita realizareaautoevaluării, în structura
acestora delimitându-seşi obiectulevaluării,darşicriteriilecaretrebuierespectatecândse
desfăşoarăacestproces(cf.Programulnaționaldedezvoltareacompetențelordeevaluareacadrelor
didactice,pag60).
Autoevaluareaesteundemerscare îndeplineşteo funcţiedereglare/autoreglarea oricărui
sistem,iar experienţanedemonstreazăfaptulcăatuncicânddemersurileevaluatoareşi/sau
autoevaluatoarenuseproduc,activitateaîncauzăsederegleazăpânăla stareaîn careea
înceteazădeamaifiutilă.
Cultivarea capacităţii autoevaluative devine necesară din considerente care privesc
organizareaactivităţiişcolare.
Pentruaformacapacităţiautoevaluativesepotfolosimaimulteproceduri cum ar fi:
”notareareciprocă”,însensdeconsultareacolegilorelevuluievaluat;
”autonotarea controlată”, prin intermediul căreia cel evaluat şi-
aautoevaluatrezultatele,motivând.
Probedeevaluare
Probăesteoriceinstrumentdeevaluare proiectat,administratşicorectatdecătreprofesor.
Pentruelaborareaprobelor,profesorulva aveaînvedere următoareleîntrebări:
caresuntcriteriilelacarese varaportaevaluarea ?
cetipdeitemitrebuieconstruiţi?
cegraddedificultatetrebuiesăaibă?
cumtrebuiesăarateitemiidinpunctdevederetehnic?
cumse vafaceasamblarea itemilor?
cumvorfiformulateinstrucţiuniletestului?
vamăsuratestulastfelconstruituneşantionsemnificativderezultatealeînvăţării?
Instrumentuldeevaluareesteoprobă,ogrilă,unchestionar,untestdeevaluarecare
„colectează”informaţii,„produce”dovezisemnificativedespreaspectelesaurezultateleluateîn
considerare.Cucâtinstrumenteledemăsurare:probe orale,scrise,practice,extemporale,
lucrăridesinteză,testeetc.suntmaielaborate,cu atâtinformaţiilesuntmaiconcludente.
Instrumenteledeevaluaresuntcreatepebazaunorobiectivecuungrad despecificitatemai ridicat
(sunt obiective operaţionalizate, răspunzând celor trei întrebări clasice: ce se evaluează?;cum
seevaluează?şicâtse
evaluează?),facilitând„măsurarea"performanţelor.Acesteasecompun,deregulă,dinmaimulţi
itemi.Instrumentuldeevaluareserveştepentru:
aculegeinformaţiidespre felulcum şice auînvăţatelevii
aanalizaacesteinformaţii
aleinterpreta
acomunicajudecăţileformulateetc.
Relaţia dintre metoda şi instrumentul de evaluare; adecvarea la scopul şi
obiectiveleevaluării
Relaţiametodă-instrumentdeevaluare poatefianalizatăcarelaţiedestrictădependenţă,în
sensulcăabordareametodologică pentrucareseoptează laun momentdatdetermină
naturaşiconţinutulinstrumentuluideevaluare,precumşicontextuladministrăriiacestuia.
Seapreciazăcă metodadeevaluare vizeazăîntreguldemersevaluativ,caredebuteazăcu
stabilireaobiectivelorde evaluare,fiind urmatădeproiectareainstrumentelordecercetare,
administrareaacestora,scorareaşiinterpretarearezultatelor(Liţoiu,N.,(2001) Metodeşi
instrumentedeevaluare,înStoica,A.(coord), Evaluareacurentăşi examenele).Această
perspectivă plasează instrumentul de evaluare în imediata subordine a metodei,
constituindu-seînparteintegrantăaacesteia,ceconcretizeazăopţiuneapentruunanume
tipdedemersmetodologic.Încontextulîncare metodadeevaluare esteprivităca agent
determinantalmăsurăriişiaprecieriiînactulevaluativ,instrumentuldeevaluarepoatefi
privitcaparteoperaţionalăîncaresetraducsarciniledelucru pentruelevişicareasigură
concordanţaîntreobiectiveledeevaluareşimetodologiaderealizarea acesteia.
DEREŢINUT!
• Metodă–calea prin care se oferăelevuluiposibilitateadea-şidemonstracunoştinţele.
• Instrument–parteametodeiprincareseconcretizeazăopţiuneaprofesoruluipentru
testareaperformanţelor.
• Probă–oriceinstrumentde evaluare proiectat,administratşicorectatde profesor.
Activitatea practică 2
Situațiideevaluare: proiectare, caracteristici,obstacoleposibile
Procesulevaluăriipresupune parcurgerea următoareloretape:
stabilirea scopuluişiaobiectiveloractivităţiideevaluarerăspunzândla întrebăridegenul:de cese
realizează evaluarea?, ce se urmăreşte?, ce rezultate se aşteaptă? înfuncţie de
răspunsurile
laacesteîntrebărisealegestrategiaoptimădeevaluare,sestabilescmomentul/etapa)când vafi
realizatăevaluarea,conţinutulvizatşigrupulţintă.
Strategia de evaluare are în vedere opţiunea pentru o anumită formă de organizare a
activităţii,propunând metodeleşitehnicileeficienteînconcordațăcu scopul șiobiectivele
evaluării.
Seevalueazăceaînvăţatelevul,optându-sepentruacelemetodeca punînvaloarecelmai
bineceeaceelştieşipoate săfacă. Înfuncţie destrategia deevaluare,deconţinutul
acesteiaşideparticularităţileclasei,sevastabilinivelulminimalperformanţeiaşteptate.
Peaceastăbazăseconstruiescitemii,apoise aplicăprobeledeevaluarestabiliteşiseculeg
informaţiileobţinuteînurmaaplicăriiacestora.
Rezultatelesemăsoarăşise apreciazăpe bazauneiscaledenotare,fieprinraportareala normă,
fie prin raportarea la grupul de elevi ori la obiectivele propuse iniţial sau la
performanţeleindividuale.
Astfel, după ceaapreciatrezultateleobţinutedeelevi,profesorulpoateluaodecizieîn
conformitatecuacestea,urmărindînacelaşitimpoferireafeedback-ului(celcareafost evaluat să
cunoască ce a ştiut şi ce a greşit şi cumpoate să-şi îndrepte greşelile) şi îmbunătăţirea
operaţiilor (specificeproceselorde predare-învăţare- ealuare)
pentru activităţileurmătoare.
În funcţie de rezultate, cadrul didactic va elabora programe de compensare (dacă
performanţeleaufostsubaşteptări)sauprogramedeprogres pentruceicareaudepăşitcu
rezultateoptimestagiulpropusde pregătire.
Punctulterminusalevaluăriitrebuiesăaibăînvedererăspunsurila întrebarea„Cum
îmbunătăţimpemaideparteactivitatea?".Nuestesuficientsăse constate;trebuiesăse meargă mai
departe şi să se dezvolte demersurile întreprinse, să se îmbunătăţească
activitatea,săseinformezeparticipanţiiasuprarezultatelorobţinuteşiasupraaceeaceeste
defăcutînviitor.(C.L.Oprea,Strategiididacticeinteractive,2008).
DEREŢINUT!
Evaluareaesteinseparabillegatădeproiectaredeoarece,pede oparte,programulde
instruireşieducaretrebuiesăprevadăcriteriile,indicatoriideperformanţă,instrumentele
pentrucontrolşi,pe de altăparte,rezultateleevaluăriiconstituiebaza reluăriiprocesului
instructiv-educativ. Este importantăstabilirea încă din faza de proiectare a tipurilorde
efecteurmăritelaelevi.
Înproiectareaoricăruidemersdeevaluaresaudeexaminareexistăoseriederiscuripe
careleenumerămsuccint:
riscul formulării unor scopuri şi obiective neclare sau neprecizate în termeni
concreţi de la bun început — falsifică întregul proces, dezorientând
aşteptărilecelordirectimplicaţi;
riscul nepotrivirii între scopuri şi modurile evaluării (ratarea condiţiei de
„adecvare la scop") — conduce laneconcordanţe flagrante în fluxul,în succesiunea logică
a etapelorevaluăriisauexaminării;
risculneadecvăriitehnicilordeevaluarelamodurileenunţate —conduce la
diminuareadrasticăa eficienţeiîntreguluiproces;
riscul neadecvării tehnicilor de evaluare alese la scopurile şi obiectivele enunţate—
conducela imposibilitateadeaproducedatecu adevăratrelevante privind abilităţile sau
elementeledecompetenţăalecelor investigaţiînsituaţiade
evaluare/examinareşi,înconsecinţă, laeronarea judecăţiievaluative;
riscullipseitotaledecomunicaresau al comunicăriineadecvatea
rezultatelor/datelor/concluziilor privind procesuldeevaluare—conducela
imposibilitatearealizăriifeedback-uluişiladiminuarea considerabilăa impactului
procesuluideevaluare atâtasuprabeneficiarilor,câtşiasupracelorlaţiparticipanţi sau
implicaţiînproces.
Planuriledeevaluare
Unuldintrecelemaiimportanteaspecteînetapadeproiectareaevaluǎriiesteelaborareaplanurilordee
valuare.
Un plandeevaluarereprezintǎ cevamai mult: este, defapt, un instrument esenţial de
managementalevaluării.Valoareasanuar trebuisubestimatǎdeoarece:
Îipermiteunuifurnizorsǎgestionezeprocesuldeevaluare;
Oferǎ informaţii care stau la baza deciziilor în vederea îmbunǎtǎţirii,
economisindu-se astfelresurse;
Esteuninstrumentcarejoacǎunrolcrucialînverificareainternǎşiexternǎ.
Planuriledeevaluareauodublǎfuncţie:
1. oferǎoimaginesistematicǎdeansambluasupramaniereiîncarevorfiefectiv
evaluaterezultateleînvǎţǎrii;
2. definescoabordaresistematicǎînvedereaîmbunǎtǎţiriicontinueaprocesuluide evaluare.
Planuldeevaluarepoatefiperceputcaunprimpas(fazadeplanificare)înciclulcontinuu
deîmbunǎtǎţireaprocesuluideevaluare.
Planul de evaluare poate fi utilizatpentru adetalia toate specificaţiile acestui proces în
termenide:
cele mai eficace metode de evaluare (din punctul de vedere al costurilor şi
duratei)pentruoricetipdecalificare;
caracteristicişirelaţiiîntrediferiteleobiectivealeevaluǎriipeparcursulsauca
urmareaîncheieriiunuiprogram deformare/învǎţare;
selectarearezultatelorînvǎţǎriicare urmeazǎafievaluate;
corelareaobiectivelorevaluǎriicumetodeledeevaluarecorespunzǎtoare;
informareatuturorpǎrţilor implicate–inclusiva cursanţilor–înceeacepriveşte
cerinţeledeevaluarepentruoanumitǎ(partea)calificare(ǎrii).
DEREŢINUT!
Unplandeevaluarereprezintǎuninstrumentesenţialpentruprocesuldeevaluareîn sine şi pentru
determinarea modalitǎţii în care practica evaluǎrii poatefi continuu
îmbunǎtǎţitǎprinraportarealacerinţe.
Nuexistǎunformatfixpentruplanuriledeevaluareşiacestanicinuartrebuisǎfie
impusprinreglementǎriformale.
Elaborareaunuiplandeevaluare
Elaborarea unui plan de evaluare poate fi prezentată ca un proces și ca orice proces
urmeazăunciclualcalității:
Planurile de evaluareoferǎuncadrugeneralalstructuriipentruevaluarea competenţelor/
atingeriirezultatelorînvǎţǎrii.Unplandeevaluare trebuiesăacopere toate
tipuriledeevaluare:iniţială,formativǎ,sumativǎ.
Conform Ghidului de aplicare M4-Metodologia de certificare a calificarilor si
competentelor,cei6paşiconsecutivinecesari pentruelaborareaunuiplande evaluaresunt;
1. Stabilirea scopului evaluarii
2. Evaluarea resurselor
3. Stabilirea obiectivelor evaluarii
4. Stabilirea metodelor
5. Specificarea instrumentelor
6. Verificarea planului
Elaborareaunuiplandeevaluare
Pasul1:Stabilireascopuluievaluăriipentrucareseelaboreazăplanuldeevaluare .Unplan
de evaluaretrebuiesǎfieadecvatscopuluiurmǎrit.
Stabilireascopuluievaluăriiîn vedereaelaborăriiplanuluideevaluarepresupuneluareaîn
considerareacalificǎriiînansambluleişirealizareaunoralegeripebazaunuinumǎrde factori ca;
- Tipul evaluarii (initiala,formativa,sumativa).
- Tipurile de candidate
- Nivelul calificarii,etc
Pe baza acestor factori sunt luate deciziile de stabilire şi alegere a situaţiei încare, de
exemplu:
planulincludeevaluăriiniţial-diagnosticǎ,formativǎşisumativǎ;
artrebuielaboratunplan separatpentruungrupţintǎspecial;
etc.
Pasul2:Evaluareasurselor
Documentelesursǎnecesare:
1. Planuldeevaluare precedent;
2. Standarduldepregătireprofesionalăcorespunzǎtorpentrucalificare;
3. Evaluareaaplicǎriiplanuluiprecedentdeevaluare;
Pasul3:Stabilireaobiectivelor
Atingereaniveluluidecompetenţǎestedeterminatǎdefurnizareacombinaţieijustededovezi înceea
ce priveştecunoştinţele,abilitǎţileşiatitudinileacumulatelaunanumitnivelde
responsabilitateşicomplexitate,trebuieutilizatunnumǎrdeinstrumentedeevaluarediferite, însǎ
şimaiimportant,adecvate.
Instrumentelede evaluare trebuiesă fieadecvatepentruacolectatipuridiferitededovezide
competenţă.Înconcluzie:artrebuisǎ fieabsolutclarcareesteobiectivulevaluǎrii,
competenţelesaurezultateleînvǎţǎriicaretrebuieevaluate.Odatǎceacesteelemente
suntcunoscute,poatefirealizatǎmatriceapropriu-zisǎ(esenţaplanuluideevaluare).
Pasul4:Stabilireametodelorde evaluare
Odatǎ ce au fost stabilite obiectivele şi componentele evaluǎrii (numărul de probe de
evaluaresaupărţi aleprobelor, înfuncţie deplanul de evaluare), metodele adecvate de
evaluarepotfiadǎugateplanuluideevaluare.Metodele suntadecvate atât timpcâtsunt
relevantepentruceeaceevaluează.
Pasul5:Specificareainstrumentelordeevaluare
Înaceastăetapǎ trebuiedescrisespecificaţiile testelor(întrebările sereferăla:,tipuride
intrebări,conţinut),pentrufiecaretipdeprobădeevaluareînparte.
Acestespecificaţiialetestelordeevaluareîndeplinescanumitefuncţii:
- ele artrebuiutilizatepentruelaborareatestelorpropriu-
zise,careconţintoţiitemii necesaripentrutestare;
- elepot fireutilizatepentruelaborareadenoi testepentruurmǎtoarelegeneraţii
decandidaţilaacelaşiniveldecomplexitateşidificultate;
- acesteaar putea fi utilizate la meta-evaluarea rezultatelor testǎrii
pentru
redefinireaitemilordintestcarenuaufostconstruiţilaniveluldecomplexitate
cerut.
Pasul :Verificareaplanului
Ultimaetapǎînrealizareaplanuluide evaluare,inclusiv aspecificaţiilortestelor,oreprezintǎ
verificarea finalǎ. Aceastǎ verificaretrebuie sǎ se concentreze pe urmǎtoarele întrebǎri cheie:
Planuldeevaluare acoperǎtoateelementelecriticecare trebuieevaluate?
Potfievaluateacesteelementeîntr-omanierǎvalidă?
Componentele definite pentru evaluare contribuie la o evaluare eficace şi
eficientǎ?
Activitatea practică 3
Activitatea practică 4
Instrumentedeevaluare
„Evaluareaesteo activitatedecolectare,organizareşiinterpretareadovezilorobţinuteprin
intermediul instrumentelordeevaluare,cuscopulemiteriiuneijudecăţidevaloare
asuprarezultatelor măsurării şiadoptareaunei
deciziieducaţionalefundamentatepeconcluziiledesprinsedin
interpretareaşiaprecierearezultatelor.”(suportdecurs-
Programuldeperfecţionareacadrelordidacticeodatăla5ani,UPB,-
2008,ModulI,tema„Evaluareaperformanţelor şcolare”,lectordr.NicoletaLiţoiu)
Dinperspectivaacesteidefiniţii,putemconsidera„activitateadecolectareşiorganizare”ca
unprocesdemăsurareaperformanţelorelevului.Inacestsenstrebuiesărăspundem la
următoareleîntrebări:
Ceevaluez? Cumevaluez?Cuceevaluez?
Componenteleprocesuluideevaluare
Metodele şi tehnicile de evaluare pot fi grupate în metode tradiţionale şi metode
alternative(complementare,moderne).
Înpracticaşcolarăsuntutilizatepreponderentmetodeletradiţionale,caretrebuieîmbinatecu
metodealternativepentru acompletainformaţiileprivindniveluldeachiziţiialelevului.
Aplicareametodeloralternativerămânelalatitudineaprofesoruluiînfuncţiede
e xperienţapersonală,dedisciplina(modulul)predată,decaracterulgrupuluideelevi.
In tabelul de mai jos sunt prezentate probele de evaluare carese subsumează metodelor
tradiţionalecâtşio partedin cele mai utilizatemetodealternative:
Metode tradiţionaleşialternative
metode tradiţionale: metodealternative(complementare)• probeorale
• probescrise
• probepractice
• observareasistematică
• investigaţia
• proiectul
• portofoliul
• autoevaluarea
Evaluareaalternativă(complementară)a
fostdenumităşidialogată,(“dialogicalevaluation”).Intabelul de mai jos sunt prezentate
diferenţele dintre cele două modele de evaluare,
adaptatelanivelulînvăţământului,dupăconcepţiacuprivirelaevaluareaproiectelorsocialeaJoannei
Rowlands(1991).
Evaluaretradiţionalăşicomplementară
Evaluareatradiţionalã Evaluareacomplementară(dialogată)Esteocăutareaobiectivităţiişiamodalităţil
orştiintificedeevaluarecuproceduri
standard.Accentulsepunepeprofesoruleva
luator.
Este privităca parte integrantă
aprocesuluidedezvoltareşischimbareşi
implicăjudecatareflexivă.
Este interesată mai mult
demăsurareaaspectelorcantitative.Aspect
elecalitativefiind dificildemăsurattind
săfieignorate.
Estecentratăpedialog,pecercetareacalitativăm
aimultdecâtpemăsurareacantitativă;foloseşte
maipuţin metodeleformale.
Are un grad înalt de control managerial
alprocesului de evaluare de
cătreevaluator,
singurulcarepuneîntrebările.Ceilalţipartici
panţicaresuntafectaţideconstatărileevaluă
riiauoinfluenţăslabăînprocesulevaluăriişi
anumeînaformula întrebărilecare pot fi
puse, în a-
şiexprimapărereadespremodalităţiledeeva
luare
orisădiscutecuprofesoruldespreconcluziil
ela careacestaa ajuns.Elevul
nuedirectimplicat
înprocesuldeevaluare.Eleexterioracestuia
prinfaptul căse supune intervenţiei
profesorului.
Acestaestecelcarevinecupropunerea:când
,cumşi ceseevaluează.
Funcţiaprincipalăestedeenergizaredininterior
aprocesului,depăşind concepţia prin
careevaluarea este unproces de control care
acţioneaza
dinexteriorulprocesuluideînvăţare.
Sepleacădela
ideeacăfiecareesteunic,avândpropriulstildelu
cru, diferite modalităţi de percepţie, gândire
şiacţiune.
Elevulparticipăactivlaprocesuldeevaluare.
Negocierea şiconsensul constituie
elementeimportante,
iarprofesoruldiscutăcu elevii
rezultateleşi lefacerecomandări.
Nuexistaocooperareîntreevaluatorşi
elevprivind modalităţile de evaluare;
din acestmotiv profesorul evaluator
poate fi perceputnegativ.
Rolulevaluatoruluiestecelde
facilitatordininterioral procesului de
învăţare mai mult şi nu
unobservatorneutru;uşureazăînvăţareaşieval
uarea, plecânddela premizacăevaluarea
îndeplineşte funcţii de ameliorare şi de
corectare şi nu desancţionare şidespeculare
agreşelilor.
Metodeledeevaluaretradiţionalelegitimeazărolulşiputereaprofesoruluiasupra elevului,
limitând relaţiileinterpersonale. Elevul are un rol pasiv, iar evaluarea este centratã pe
rezultatelemunciisale.
In cadrul metodelor de evaluare complementare trebuienegociate şi stabilite de comun
acorddiferiteleinterese,valorişipunctedevedere,întreprofesorşielev.
Acestemetode implicăoevaluareparticipativă, consensualăşiarelabazăresponsabilitatea
împărtăşită
întreelevşiprofesor.Sepuneaccentulpecooperare,pecolaborareînprocesulînvăţării.Elevul, ca
evaluator, învaţă să cunoascã şi îşi construieşte învăţarea. Este
stimulatactivismulşiimplicarea,
atâtînproceseledeînvăţarecâtşiînceledeelaborareacriteriilorşiindicatorilordeevaluare.
Aparetotmaimult necesitatea utilizăriimetodelordeevaluarecomplementarealături de
metodeletradiţionaledeevaluare,fapt ceaccentueazătransferuldelaevaluareacentrată
pecontrol,laevaluareacentratăpeînvăţaresaualtfelspus,delaevaluareacentratăpe inţiativa
profesorului dea controla,laceacarepune accentul peiniţiativa elevuluide a
reflectalapropriulprocesdecunoaştere,învăţânddingreşeli.
Indiferent demetodele folosite, evaluareatrebuie privitã caun procescarepromoveazã
învăţarereaşinucauncontrolextern,realizatdecătreprofesorasupra“aceeaceface”şi
“cumfaceelevul”.
DEREŢINUT!
METODADEEVALUAREreprezintăcaleaprin careseoferăelevuluiposibilitateadea-și
demonstracunoștințele
INSTRUMENTUL DE EVALUARE este oparte a metodei prin care se
concretizeazăopțiuneaprofesoruluipentrutestareaperformanțelor
PROBA DE EVALUARE reprezintă, în sine, orice instrument proiectat, administrat şi
corectatdecătreprofesor(suportdecurs -
Programuldeperfecţionareacadrelordidacticeodatăla5ani,UPB, -2008,ModulI,tema
„Evaluareaperformanţelor şcolare”,lectordr.NicoletaLiţoiu)
Pentruobţinereadovezilordecompetenţă (directe),evaluatorul trebuiesăutilizeze/aplice
instrumente de evaluare relevante. Instrumentele deevaluare trebuie săfie corelate cu
probelepentruevaluareacompenţelorprevăzuteînStandardeledepregătireprofesională.
Pentruînceput,înacestcapitol,vomtratanumaiinstrumenteledeevaluarecarese aplicăîn
cadrulprobelorevaluăriitradiţionale.
Tipurideinstrumente
Proba orală (Chestionarea orală) este frecventfolosită deprofesori şi se bazează pe
conversaţia (individuală,frontală saucombinată) dintre profesori şielevii examinaţi. Prin
aceste probe, profesorul urmăreşte calitatea cunoştinţelor, priceperilor, deprinderilor şi
caracterulloroperaţional.Întrebărileoralesuntdeobiceisimilarecelorcurăspunslimitat.
Formaşiconţinutulrăspunsuluipotfilimitate,însăîntrebărilepermitelevuluiunanumitnivel
deautoexprimare.
Exemplu
•Îmipoţispuneceseîntâmplă dacăutilizezi scule tăietoare uzate?
•Enumerădouă metodedeobținere a pieselor cu contur rectiliniu.
•Ceaifolosipentru.....
•Cumalegiunadeziv pentru realizarea îmbinărilor?
•Cumsemonteazăcuțitul mașinii de îndreptat?Ceseîntâmplădacă nu semonteazăcorect?
•Ceaifacedacă…?(osituaţiesimilară,dardiferită)
Utilizărilechestionăriiorale
• Înevaluăriîncareunelevafostobservatîntimpulîndepliniriiînmodcompetenta
uneisarcini practice,trebuieevaluateşicunoştinţeleşinivelul deînţelegereasociate
aceleisarcini;
• Prezintămaiextinsces-aobservatînsituaţiisimilare,dardiferitesauutilizândalte
echipamentesauproceduri;
• Verificăcunoştinţeleşiniveluldeînţelegereimplicitealeelevului,adică:întrebărilece,
când,unde,deceşicumaplicateactivităţilorîndeplinitedeelev;
• Pot fi folosite ca alternativă la solicitarea de a da răspunsuri în scris, adresatăelevului.
Chestionareaorală areatâtavantajecâtşidezavantajeînutilizare
Activitatea practică 4
avantaje
Avantaje
dezavantaje
Limite/dezanvantaje
Pentru a înlătura unele dintre limitele în utilizarea probelor orale, se impun câteva
cerinţe:
întrebările să vizeze conţinutul esenţial, formarea priceperilor, a deprinderilor,
abilităţilor,capacităţilorintelectuale,atitudinilorşia altorperformanţeprevăzuteîn standard;
să fie precis determinate, înlăturând inexactitatea, complexitatea, ambiguitatea,
caracterulsugestivşiconservatorismul,obligându-l peelevsăreproducăexactideile profesorului;
întrebareasăfieadresatăîntregiiclase,apoiestenumitun elevsărăspundăşinu
vafiîntreruptdecâtdacănuesteînsubiect,sau facegreşeligrave;
- Posibilitatea adecvării dialoguluiîn
funcţiedeniveluldepregătirealelevului
- Asigurarea unui feed-back imediat prin
corectareasau completarearăspunsul
elevului,ajutându-lsă-şideaseamacât ştie şi
cum a învăţat, direcţionându-i,
dacăestecazul,expunerea.
- Posibilitatea de a dirijaelaborarea
răspunsurilor elevilor prin întrebări
ajutătoare,revenirilasubiect.etc
-
Oferăoanumitălibertateprofesoruluideaver
ifica,la unmomentdat,maimulte elemente
aleconţinutului decât proiectaseiniţial
- Se elimină sondajul în conţinuturile şi
abilităţilecaresuntvizateafievaluate
- Contactul directşiconsolidarearelaţiilor
interumaneintreelevşipofesor
- Întrebările nu pot avea acelaşi grad
dedificultate;
- Neomogenitatea probelor- existând
subiecte diferite pentru elevidiferiţi,
lipseşte posibilitatea de comparare
imediatăîntreelevi
- Unii elevi sunt mai emotivi şi «se
blochează» mai ales atunci când sunt
ironizaţideprofesorsaudecolegiilor;
- Timpul nu permite o verificare
completăprivindconţinutulpredat;
- Comportamentul profesorului manifestat
prinnerăbdare, indulgenţăsauexigenţă
exagerată, poate determina caracterul
subiectivalnotării
-
Credibilitateapoatefidificildedobânditdinca
uzagameilargiderăspunsuripecarele potdaelevii
- Pot fi dificil de gestionat în cazul
unuinumărmarede elevi
întrebărilesăfiecorect formulateşilaobiect,săaibăoînlănţuirelogică,săvizeze
cunoştinţeesenţiale,niveluldeînţelegereşicapacitateaelevuluideaoperacu
elepeplanmintalşipracticaplicativ;
întrebărilesăsolicitegândireaindependentă,inteligenţaşi creativitateaelevului;
profesorul să creeze în clasă oatmosferă destinsă, fără critici, de acceptare
reciprocă;
răspunsurilesăfienotatecâtse poatedeobiectiv.
Aspectedeelaborareauneiprobeorale
Trebuie elaborată o listă de verificare ce identifică toate rezultatele învăţării
acoperitedeîntrebări;aceastavăvaajuta săvăasiguraţi căîntrebările sunt valideşicredibile;
Vafinecesarăogamădeîntrebări.Acesteatrebuiesăfievalideşicredibileşi trebuie să
întrunească cerinţele rezultatelor învăţării şi/sau a unităţilor de competenţe; Trebuie
pregătit un eşantion detaliat de soluţii, astfel încât toţi evaluatorii
săînţeleagăclarcaresuntrăspunsurilepreconizateşicareestegama acestora;
Înunelesituaţii,evaluareaartrebuiînregistrată.
DEREŢINUT!
Evaluatorulartrebui:
• săformulezeîntrebăriscurteşiaxatepeconceptulcheie
• săfoloseascăîntrebăricufinaldeschis,precum ”ceseîntâmplădacă...”şi„de
ce…?”,maicurânddecâtîntrebăriînchise
• săformulezeîntrebăriclareşidirecte,adresatecâteunuielevodată
• săcorelezeîntrebărilecuexperienţapracticiiprofesionale
• săutilizezecuvintepecare elevul levaînţelege
Probelepractice
Oferăposibilitatateaevaluăriicapacităţiideaplicareacunoştinţelorteoreticeînrezolvarea
unorproblemepractice.Încadrullucrărilordelaborator,dinateliere,pelotulşcolar,prin
probepracticepotfievaluate:
priceperi,deprinderimanualeşitehnice;
respecatareaetapelorunuiprocestehnologic;
modulîncare eleviimanevreazăanumitepiese,aparate,unelte;
calitateaproduselorfinite.
Probelepracticepermitprofesorilorsăconstatelacenivelşi-auformatşidezvoltatelevii
anumitedeprinderipractice,capacitateadea face(nu doardeaşti).Şiaceastămetodăse
realizeazăprintr-omare
varietatedeforme,înfuncţiedespecificulobiectuluidestudiu.Înevaluarea prinprobe
practicesuntanalizaţidoi parametri:
-procesul careduce la realizarea produsului (respectarea tehnicilor de lucru
specificefiecăreietape);
produsulobţinut(calităţileacestuia).
Pentru fiecareparametruse acordă un punctajcareva fitrecutînfişade evaluare.
Exerciţiilepracticeconstauînorice activitatecare permiteelevilorsăîşidemonstrezedirect
abilităţiletehniceşi/saucomportamentale.Evaluareaar puteafibazatăperezultatulfinalal
activităţii(produsul),saupeefectuareaactivităţii(procesul),saupeocombinaţieaambelor.
Laanumitematerii,demonstrareauneiabilităţipracticepoateindicafaptulcăeleviipot aplica
cunoştinţelenecesarepentruademonstracompetenţa.Laaltematerii,cunoştinţelepotsănurezulte
înmodevident.Înastfeldecazuri,poatefinecesară oevaluaresuplimentară,de exempluaplicarea
unorîntrebări,pentruacompletaobservareaabilităţii.
ExempluCerinţaRezultatele învăţării
1. îndepliniţi operaţiunile pregătitoare pentru utilizarea uneltelorde mână de tăiat -
fierăstrău
2. tăiaţimaterialedin lemn cu uneltele detăiat
Sarcinăpractică:
Realizaţioramăsimplă dinlemnrespectândspecificaţiiledesenuluide petablă(20cmx30cm).
Materialedeutilizat:-material lemnos,pregătitînsaladelângă atelier– selectaţi dintre
ferăstraiele depe perete pecel maiadecvat sarcinii –împărţiţi banculdelucrucu
unuldintrecolegiideclasă.
Timp:aveţiladispoziţie30minutepentruarealiza rama
Evaluare:veţifievaluaţideprofesor,înconformitatecuolistădeverificare.Dintrecriterii:
-calitateamuncii,procesuldemuncă,încadrareaîntimp,irosireanejustificatăamaterialului
Evaluare:veţifievaluaţideprofesor,înconformitatecuurmătoarea listădeverificare:
Criteriideaprecierea performanţeicandidatuluilaprobapractică: DA NUUtilizeazăsculeşidispozitivepentru realizarea ramei din lemn
Efectueazălucrăripregătitoare:măsurare,însemnare,debitare,
Alegeadezivul în funcție de destinația îmbinării
Fixeazăcepurile în scobituri
Utilizeazăraţional materialeleprimite.
Respectănormeledeprotecţiamuncii
Întreţinecurăţenialaloculdemuncă
Utilizareprobeipractice
Permite elevuluisă demonstreze abilităţi, tehnici, cunoştinţe şi înţelegerea
elementelordespecialitate;
Oferădoveziprivindabilităţilepracticedobândite,de exemplu,lalocul de muncă;
Gamadeexerciţiipracticeestelargăşiincludecercetareaşiinvestigareaunei probleme
de proiectare, efectuarea unor activităţi de laborator, realizarea şi utilizareaunuiobiect.
Avantaje Limitări- Evaluează abilităţile de a se
descurcaîn„viaţareală”
- Finalizareaunui
obiectconstituieodovadătangibilăaachiziţiilor
- Activitatea practică poate motiva
înînaltămăsurăelevii
- Poate contribui la integrarea
evaluăriiîncadrulrezultatelorînvăţăriişi/sauunităţilor
decompetenţă
-
Poatenecesitafoartemulttimpp
entruafiaplicatăcuunnumărmarede
elevi
-
Credibilitateapoatefidificildeo
bţinut
DEREŢINUT!
• Eleviitrebuiesă primeascăinstrucţiuniscurte,clare.
• Trebuieelaboratăolistădeverificarecedefineştetoaterezultateleînvăţăriicare
trebuieatinsecuraportarealastandardelepreconizate.Aceastavăva ajutasăvă asiguraţică
evaluarea estevalidăşicredibilă şicăsuntîndeplinitecerinţele prezentateînscurtainformare.
Probelescrise
Suntutilizatesubformaunorlucrărisautestedescurtă/medie/lungădurată(deobiceiintre1şi3ore).Pr
obelescrise auatâtavantajecâtşidezavantajeînprocesulde evaluare.
Avantaje Limitele/dezavantajele
-
Asigurăungradmaimaredeobiectivitatel
anotare;
- Oferă elevilor mai emotivi, sau celor
caregândescmailent,posibilitateadeaprezen
tatoatecunoştinţele;
- Economie de timp (asigură evaluarea
unuinumărmaimaredeeleviîntr-untimp
scurt);
- Subiectunicpentrutoţielevii(întrebările
au
acelaşigraddedificultatepentrutoţieleviişiv
erificăacelaşiconţinut);
- Sunt mai riguroase,
suportăeventuale
contestaţii,sepotconfrunta
lucrărilescrise(favorizează realizarea
comparării rezultatelor);
- Sunt programatela intervale de timp
carepermit profesorilor să verifice
conţinuturiesenţiale pentruoanumită
perioadă.
-
Caracterdesondajînconţinutuldeexaminat(subiec
tele nu pot atinge toate aspectelematerieistudiate)
- Nu oferă feed-back imediat
(profesorulnupoatecorectapelocerorialeelevuluişi
nicigreşelile deexprimare);
- Eleviinumaipotfidirecţionaţiprin întrebări
dacăfacuneleconfuzii,saucândconţinutul esenţial nu
este complet acoperit prin
răspunsuri.
- Pot încuraja o posibilă preferinţă a
examinatorului pentru subiecte cu carater
reproductiv
- Nu oferă ocazia interacţiunii directe, prin
comunicatreorală,profesor-elev
Testul docimologic
Pentru eficientizarea evaluării prin proba scrisă se utilizează testele docimologice,
prinintermediul cărora profesorul realizează o identificare mult mai precisă si riguroasă
anivelului de performanță la care au ajuns elevii.
DE REȚNUT!
Testul docimologic reprezintă un instrument de evaluare complex format dintr-un ansamblu
desarcini de lucru (probe sau întrebări – numite itemi), ce permit măsurarea si aprecierea
niveluluide pregătire al elevilor precum si a nivelului de formare si dezvoltare a unor capacități
sicompetențe de diverse naturi.
Rezultatul testului pune în evidență progresul / regresul înregistrat de elev într-o perioadă
detimp, constituind si un indicator de eficiență a activității profesorului, deoarece oferă, pe
bazaunor măsurători si aprecieri, informații pertinente cu privire la modul de realizare
aobiectivelor didactice, la direcțiile de intervenție de perspectivă a cadrelor didactice
pentruameliorarea si/sau optimizarea demersurilor instructiv-educative.
Testul prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje.
AVANTAJE DEZAVA
NTAJE-
Obiectivitatesporită(datorităcorelăriiintrinseciîn
treobiectivele didactice, conţinuturileînvăţării şi
itemiitestului);
-
Rigurozitateînmăsurareaachiziţiilorşcolarul
uişiînapreciereamoduluiderezolvareaitemilor/
probelorconţinuteîntest;
- Vizeazăîntreagapersonalitateaelevului,nu
doarcomponentacognitivă/intelectivă;
- Dezvoltăcapacitateadeautoevaluareaelevilor,
înmăsura în care aceştia pot
verifica
singuricorectitudineamoduluide
rezolvareaitemilor;
- Oferă,prinrezultatullor,posibilitateaadoptării
dedecizii,oportuneşiîntimputil,
destinateameliorăriiactuluididactic.
-
Seelaboreazăgreu,efortulpentrurealizar
ea
lor fiind relativ mare datorită
complexităţiiitemilorşicuantificării
diferenţiateaacestora(punctajemaximşi
minim);
- Consumătimp;
- Inhibăelevii emotivi(sensibili)
Tipurideteste
TIPURIDETESTEdecunoştinţe decapacităţimăsoară un anumit conţinut deja parcurs,
vizînd
cunoştinţele, priceperile, deprinderile
şiabilităţile
referitoarelaacelconţinut.
auînvedereaptitudinilegeneraleşi specifice ale
elevului,indiferentdacăanumiteconţinuturiaufost
saunuparcurse.criteriale normativepresupunaprecierearezultatelorelevuluiînraport
cu
criteriiledeperformanţăstabiliteanterior.
rezultateleelevuluisuntevaluateînraportcu cele
aleunuigrupdereferinţăformative sumativeurmăresc periodic progresul şcolar şi
oferăfeed-
back-ulnecesarprofesorului.
suntadministratelasfîrşituluneiperioadelungi de
instruire:trimestru,anşcolar,cicludeînvăţămînt.punctuale integrative
conţin itemi care se referă la un aspect izolat
alconţinutuluidestinatcunoaşterii.
formatedintr-unnumărmaimicdeitemi,darcare–
fiecareînparte–estimeazămaimulte
cunoştinţe,priceperi şi capacităţi.
obiective subiectivepresupunonotareobiectivăaelevilor. auungradinferiordefidelitateanotării.
iniţiale finalenivelul performanţelor este evaluat
înainteaunui
program deinstruire.
nivelulestemăsuratla încheiereaprogramului de
instruire.standardizate nestandardizate- itemiitesteloraucalităţitehnicesuperioare;
- indicaţiile privind administrarea
şicorectarea testelor sunt atâtdeprecise, încât
procedeelesunt
aceleaşi(sandard)pentrudiferiţiutilizatori;
-
normeleprevădcriteriipevârste,lanivelnaţi
onalsau regional;
- suntoferiteformeechivalenteşicompatibile
deteste;
- un ghid al testului este elaborat
pentru
administrarea,corectarea,evaluareacalităţilorlui
şi pentruinterpretareaşiutilizarearezultatelor
proiectatedeprofesor.
Untestpoatefacepartedinmaimultecategorii!
Deexemplu:untestdecunoştinţepoatefiînacelaşitimpnormativ,punctualşiobiectiv.
Caracteristicile testului
Pentru ca rezultatele evaluării să aibă o anumită semnificație pentru evaluatori,
evaluați,instituții și societate, testul trebuie să fie simultan: valid, fidel, obiectiv si aplicabil.
Cea mai generală definiție: Validitatea reprezintă calitatea unui test de a măsura exactceea ce
este destinat să măsoare.
Fiind una dintre cele mai importante caracteristici ale testului, literatura de specialitateconferă
validității mai multe aspecte și anume:
Validitatea
VALIDITATEAdeconţinutaratămăsuraîncaretestulacoperăuniformelementeledeconţinutmajorepecareletestează.
deconstructie
încaretestulestimeazăunanumit“construct”
exemplu:untestlaMăsurăriTehnicevamăsuraabilităţideaplicareacunoştinţelorde
măsurareamărimilorfizice şi
nuabilităţideutilizareacalcululuimatematicsaucunoştinţeîndomeniul lexicului
concurenţăsereferălaconcordanţadintrerezultateleobţinutedeelevlauntestşi“unelecriteriidecomportamentsi
milare.
exemplu:elevul,careaobţinutrezultatebunelauntestcemăsoarăcapacitateadeautilizacalcululalge
bricnufacegreşelidecalcullauntestdetiprezolvaredeprobleme,încaresuntfolositeacesteoperaţii.
defaţadă
untest,careevalueazăconţinuturidedimensiunidiferite,trebuiesăexprimeacestfaptprin
numărulinegaldeitemicetesteazăconţinuturilerespective.
exemplu:într-untestsumativ,proporţiaitemilorpentruuncapitolvafiînconcordanţăcunumărulde
orede studiualocateacelui capitolînplanificareacalendaristică.
Factorii care influențează validitatea unui test sunt:
indicațiile neclare;
nivelul de dificultate necorespunzător al itemilor;
itemii de calitate proastă;
testul prea scurt;
administrarea si corectarea necorespunzătoare a testului.
Fidelitatea reprezintă calitatea unui test de a produce rezultate constante în cursul aplicării sale
repetate (consistența sau stabilitatea unui test).
Factorii care influențează fidelitatea:
lungimea testului - cu cât testul este mai lung, cu atât nivelul său de fidelitate este
mai mare;
dispersia scorurilor - cu cât dispersarea scorurilor este mai mare, cu atât testul este
mai fidel;
obiectivitatea testului – cel format din itemi obiectivi are o fidelitate mare;
schema de notare - cea ambiguă reduce sansele de fidelitate a testului.
Relația validitate – fidelitate
Un test poate fi fidel fără a fi valid, deoarece testul poate măsura altceva decât a fost destinat
să măsoare.
Dacă un test nu este fidel, atunci el nu este nici valid.
Fidelitatea este o condiție necesară, dar nu si suficientă pentru validitate.
De regulă, în procesul de evaluare, validitatea este considerată mai importantă decât fidelitatea.
Există un “conflict” între validitate si fidelitate, în sensul că la creșterea validitității, se
micșorează fidelitatea si invers.
Obiectivitatea reprezintă gradul de concordanță între aprecierile evaluatorilor independenți în
ceea ce privește un răspuns bun pentru fiecare din itemii testului.
Testele standardizate oferă o obiectivitate foarte bună.
Aplicabilitatea reprezintă calitatea testului de a fi administrat si interpretat cu ușurință.
Criteriile de selectare ale unui test cu o bună aplicabilitate sunt:
importanța conținutului pe care testul îl măsoară;
concordanța dintre forma si conținutul testului si vârsta elevului;
costul si timpul necesare pentru administrarea testului;
obiectivitatea în notarea si interpretarea rezultatelor.
Activitatea practică 5
Etapele elaborării unui test/probă de evaluare
In teoria evaluării, pentru elaborarea unui test sau unei probe de evaluare se precizează anumite
etape, si anume:
Determinarea tipului de test.
Asigurarea calităților/caracteristicilor tehnice ale testului.
Proiectarea matricei de specificație.
Definirea obiectivelor de evaluare.
Construirea itemilor.
Elaborarea schemei de notare.
sau
Stabilirea scopului probei – presupune anticiparea finalității evaluative, respectiv,a
funcțiilor pe care este destinată să le îndeplinească evaluarea; scopul probei determină
natura probei;
Precizarea obiectivelor / competențelor vizate de evaluare;
Stabilirea conținuturilor supuse verificării;
Construirea matricei de specificații;
Redactarea probei în concordanță cu obiectivele de evaluare vizate;
Alcătuirea grilei de corectare;
Elaborarea baremului de corectare si notare.
Etapele de mai sus reprezintă tot atâtea răspunsuri la întrebările:
Pentru cine proiectez testul si în ce scop?
Ce obiective si conținuturi va acoperi testul?
Ce fel de itemi trebuie să elaborez în asa fel, încît testul să măsoare în mod
validcunostințele, priceperile si capacitățile elevilor?
Câți itemi din fiecare tip trebuie să proiectez?
Cât de lung va fi testul (cât timp si ce număr de itemi)?
Cât de dificil va fi testul?
În ce mod vor fi notați itemii testului?
Matricea de specificații
Odată tipul de test determinat – de exemplu, formativ sau sumativ - avem nevoie de un
procedeu care să ne dea certitudinea că testul măsoară aspectele critice ale
competenței/competențelor si are o bună validitate de conținut.
În funcție de scopul si tipul testului, pot fi constituite matrice de specificații generale si
detaliate.
Matricele cu caracter general însoțesc testele sumative care testează elemente mai mari de
conținut si domenii, cu un grad general de specificitate.
Matricea de specificații detaliată este recomandată pentru testele sumative care vizează
conținuturi mai restrânse si testele formative si poate detalia fie conținuturile care vor fi
acoperite prin test, fie nivelele taxonomice
O matrice detaliată se obține - fie separat, fie împreună – pe următoarele căi: împărțirea
conținuturilor în subconținuturi si împărțirea domeniilor în subdomenii.
Realizarea matricei de specificații
Evaluatorul stabilește procentele ce vor fi evaluate din fiecare conținut/temă raportate
lanivelurile cognitive/competențele specificate în matrice.
De exemplu, în cadrul unui test sumativ care urmărește evaluarea anumitor competențe
ladiferite niveluri cognitive (a-și aminti -achiziția informației- a înțelege, a aplica, a analiza)
prinintermediul a patru elemente de conținut, profesorul stabilește ponderea pe care
fiecarecompetență si element de conținut o va avea în cadrul testului.
Astfel se stabilesc:
pe ultima linie a matricei ponderile (în %) pentru nivelurile cognitive
pe ultima coloana a matricei ponderile (în %) pentru elementele de conținut
Matriceadespecificaţii((1)
Niveluricogniti
ve
Continuturi
a-
șiaminti
aînțelege aaplica aanaliza
Pondere
%Conţinut1 1 3 3 3 10Conţinut2 2
,
5
7
,
5
7
,
5
7
,
5
25Conţinut3 3
,
5
10
,5
10
,5
10
,5
35Conţinut4 3 9 9 9 30Pondere% 1
0
3
0
3
0
3
0
100Procentele din interiorul fiecărei celule a matricei sunt determinante pentru
calculareanumărului de itemi.Evaluatorul stabilește numărul total de itemi pe care dorește să îl
conțină testul (de exemplu20 de itemi), după care calculează numărul de itemi pentru fiecare
conținut/competență sicompletează fiecare celulă a matricei.
Numărul de itemi = (procentaj x număr total de itemi) Matriceadespecificaţii (2)
De exemplu: 2,5% x 20 = 0,5 itemi
Niveluricogniti
ve
Continuturi
a-
șiaminti
aînţelege aaplica aanaliza To
tal
ite
mi
Conţinut1 0
,
2
0,6(1item
)
0,6(1item
)
0,
6
2Conţinut2 0
,
5
1,5(2itemi
)
1,5(2itemi
)
1,5(2ite
mi
) 5Conţinut3 0,7(1item
)
2,1(2itemi
)
2,1(2itemi
)
2,1(2itemi) 7Conţinut4 0,6(1item
)
1,8(2itemi
)
1,8(2itemi
)
1,8(2itemi) 6Totalitemi 2 6 6 6 2
0Activitatea practică 6
Realizarea itemilor (Tipuri, caracteristici, reguli de elaborare)
Definirea noțiunii de item
Conform DEX, itemul este “Temă, element constitutiv al unui test, chestionar etc. cu o
notăspecifică în cadrul unei probleme, referindu-se la un fragment strict determinat și unic
alacesteia.”
Practic, itemii –reprezintă elemente componente ale oricărui instrument sau probă
deevaluare si pot fi: simple întrebări, un enunț urmat de o întrebare, exerciții, probleme,întrebări
structurate, eseuri. Itemii se realizează sub diferite forme, care exprimă cerințeleinstrumentului
sau probei de evaluare.
ETAPELE PARCURSE PENTRU CONSTRUIREA ITEMILOR:
În construirea itemilor – se parcurg următoarele etape:
precizarea disciplinei de studiu, a clasei si a capitolului;
definirea obiectivului pe care itemul îl măsoară;
formularea enunțului itemului;
schema de notare (pentru itemii semiobiectivi si cu răspuns deschis), observații.
Recomandări pentru elaborarea itemilor
Deoarece orice item testează unul sau mai multe obiective, acestea vor fi precizate înaintea
enunțului itemului. Între obiectivele de evaluare si itemi există o legătură indisolubilă. Inainte
de construirea itemului se va formula obiectivul pe care acesta îl testează.
1. Itemul să fie formulat clar si fără ambiguități, scurt si interesant: un item bun este “o
adevărată operă de artă.”
2. În item să nu existe precizată, chiar si involuntar, o indicație, o cheie a răspunsului.
3. Opțiunile să fie plauzibile si paralele.
4. Să existe un singur răspuns corect.
5. Răspunsul să fie indiscutabil corect, iar distractorii - indiscutabil gresiți.
6. Ordinea răspunsurilor: numerică, alfabetică, ordinea dificultății.
7. Lungimea opțiunilor să nu constituie un indiciu de selectare a răspunsului corect.
8. Itemul trebuie să fie specificat: formularea lui va evita situația în care elevii inteligenți, pot
răspunde bine, fără a fi studiat materialul.
9. Un item calitativ trebuie să reflecte un element structural al cunostințelor (lege,principiu,
proprietate etc.).
10. Enunțul itemului nu se formulează prin negație;
11. În formularea enunțului itemului trebuie să se evite utilizarea cuvintelor “toți”, “orice”,
“niciun (nicio)”.
În sens larg itemii conțin, pe lângă elementele de mai sus si tipul de răspuns așteptat.În lucrările
de specialitate, itemii sunt clasificați în funcție de două criterii.
După tipul de comportament solicitat pentru producerea răspunsului, pot fi
diferențiatedouă tipuri de itemi:
• itemi “închiși” (precodificați)– care solicită selectarea unui răspuns dintr-un număr de
variante, oferite (întrebări curăspuns binar, cu alegere multiplă, întrebări pereche,întrebări de
ordonare, întrebări curăspuns scurt etc.);
• itemi “deschiși”– care solicită construirea, producerea unui răspuns, fără a fi oferite
variante de răspunsuri(itemi de tip eseu; rezolvare de probleme, itemi de argumentare,itemi de
interpretare).
După gradul de obiectivitate asigurat în notare, se disting trei categorii de itemi:
• Itemii obiectivi: itemi cu alegerea duală; itemi cu alegerea multiplă; itemi de tipul
pereche
• Itemii semiobiectivi: itemi cu răspunsurile scurte; itemi – întrebări structurate
• Itemi subiectivi: itemi de tipul rezolvare de probleme; eseu structurat; eseu
nestructurat.
Caracterizarea itemilor obiectivi
Itemii obiectivi au următoarele caracteristici generale:
• reprezintă componente ale testelor de progres, în special ale celor standardizate;
• au obiectivitate ridicată în măsurarea / evaluarea rezultatelor învățării;
• nu necesită scheme de notare detaliate; punctajul se acordă sau nu în funcție de
marcarea răspunsului corect.
Itemii cu alegere duală
Itemii cu alegere duală solicită elevului să selecteze unul din 2 (sau mai multe)
răspunsuri
posibile:
• Adevărat / fals
• Corect / Incorect
• Da / Nu
• Acord / Dezacord
• General / particular
• Mai mare / mai mic etc…
Aceste tipuri de itemi se utilizează pentru:
recunoașterea unor termeni, date, principii;
diferențierea între enunțuri factuale sau de opinie;
identificarea relațiilor de tip cauză – efect.
Dezavantajele itemilor cu alegere duală
sunt vulnerabili față de răspunsurile date la întâmplare, evaluatul având șansa de 50%
de a selecta răspunsul corect;
Identificarea unui enunț ca fiind neadevărat nu implică cunoașterea de către evaluat a
alternativei adevărate.
Pentru a verifica dacă evaluatul deține soluția itemului se elimină inconveniența de mai sus
prin:
folosirea altei variantei a itemilor cu răspuns dual, așa numita „modificare a variantei
false”, unde se cere evaluaților să schimbe parțial enunțul pentru ca acesta să devină
adevărat.
justificarea răspunsului
Activitatea practica 7
Activiatea practică 8
Activitatea practică 9
Exemplul 1
Itemi de tip duali
Calificarea:Tehnician proiectant produse finite din lemn
Modulul:Estetica produselor din lemn
Clasa a XII-a
Competențele vizate: 19.3 Stabileşte tehnici specifice de ornamentare pentru un produs
din lemn specificat
II.Citiți cu atenție enunțurile a,b,c,d,e și scrieți în dreptul lor A dacă apreciați că sunt
adevărate și F dacă apreciați că sunt false. Reformulați enunțul/enunțurile false astfel încât să
devină adevărate. 11 puncte
a. Îmbinările elementelor din cadrul mobilierului antic egiptean erau consolidate cu
cuie din lemn.
b. Patul cu baldachin este specific stilului egiptean.
c. Finisarea mobilierului egiptean antic era realizată cu chituri din argilă .
d. Tehnicile de ornamentare caracteristice stilului egiptean sunt lăcuirea. incrustațiile
în fildeș, ornamentele sculptate în lac, aurirea.
e. Stilul gotic a influențat dezvoltarea stilului cult românesc și a celui bisericesc.
Barem de corectare și notare
II.(11 puncte)
a-A;b-F;c-A;d-F;e-F. Pentru fiecare apreciere corectă se acordă 1 punct.
Reformularea răspunsurilor false:
Patul cu baldachin este specific stilului gotic.
Tehnicile de ornamentare caracteristice stilului chinez sunt lăcuirea. incrustațiile în fildeș,
ornamentele sculptate în lac, aurirea.
Stilul bizantin a influențat dezvoltarea stilului cult românesc și a celui bisericesc.
Pentru fiecare reformulare corectă se acordă 2 puncte. Pentru reformulare incorectă sau lipsa
acesteia, 0 puncte.
Exemplul 2
Calificarea: Tehnician chimist de laborator
Clasa a XII-a
Modulul 5 – Analiza apei
Competentele vizate:
18.3. Determină indicatorii chimici ai apei.
18.4. Determină indicatorii de calitate ai apei potabile, apei uzate şi nămolurilor .
În coloana A sunt indicate diferite analize efectuate apei, iar în coloana B indicatorii folosiţi.
Scrieti asocierile corecte dintre fiecare cifra (1,2,3,4,5) din colana A si litera(a,b,c,d,e,f)
corespunzătoare din colana B. ( 10 puncte)
A. analize de apa B. indicatori
1. Determinarea alcalinităţii a. negru eriocrom T
2. Determinarea acidităţii b. cromat de potasiu
3. Determinarea clorului c. murexid
4. Determinarea calciului d. metil oranj
5. Determinarea magneziului e. roşu metil
f. fenolftaleina
Barem de corectare si notare
1-f 2-d 3-b 4-c 5-a
Pentru fiecare asociere corectă se acordă câte 2 puncte; pentru asociere incorectă sau lipsa
acesteia 0 puncte.
.Itemii de tip pereche
Itemii de tip pereche solicită din partea elevilor stabilirea unor corespondențe / asociații între
cuvinte, propoziții, fraze, litere sau alte categorii de simboluri – dispuse pe două coloane.
Elementele din prima coloană – se numesc premise, iar cele din a doua coloană reprezintă
răspunsurile. Răspunsurile trebuie să fie mai numeroase decât premisele. Criteriul sau criteriile
pe baza cărora se stabileste răspunsul corect – sunt enunțate / explicate în instrucțiuni care
preced cele două coloane.
Exemplul 1
Domeniul : Fabricarea produselor din lemn
Modulul: Tehnologia prelucrării lemnului
Clasa a X-a
Competențele vizate/Rezultatul învățării: Identifică operațiile de debitare a lemnului
masiv
I.a. În coloana A sunt reprezentate schițe ale operațiilor de debitare a lemnului masiv,
iar în coloana B, denumirile operațiilor de debitare.Scrieți pe foaia de lucru asocierile
corecte dintre fiecare cifră din coloana A și litera corespunzătoare din coloana B.
6 puncte
A-schița operației B-denumirea operației
a.decupare
1.
2.
b. tivire
3.
c. secționare
d.spintecare
Barem de corectare și notare
I.a (6 puncte)
1-c;2-d;3-a
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0
p.
Exemplul 2
Calificarea : Tehnician proiectant produse finite din lemn
Clasa a XII-a
Modulul: Calitatea produselor din lemn
Competențe vizate: 16.4 Utilizează instrumente şi aparate de măsură şi control
I.b În coloana A sunt indicate diferite Instrumente de măsurare, iar în coloana B,Operații de
măsurare.Scrieți, pe foaia de lucru, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A si litera
corespunzătoare din coloana B. 8 puncte
A. Instrumente de măsurare B. Operații de măsurare
1. Raportorul a.măsurarea lungimii
2. Ruleta b.verificarea perpendicularității
3. Șublerul c.măsurarea unghiurilor
4. Echerul de 900 d.verificarea orizontalității
5. e.măsurarea adâncimii găurilor
Barem de corectare și notare
I.b (8 puncte)
1-b;2-a;3-e;4-b;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0
p.
Exemplul 3
Calificarea: Tehnician chimist de laborator
Clasa a XI-a
Modulul 5 – Analiza instrumentala
Competentele vizate:
C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică
În coloana A sunt indicate denumirile metodei de analizat, iar în coloana B mărimea de
măsurat .Scrieţi pe foaia de examen, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi
litera corespunzătoare din coloana B. (10puncte)
A. Metoda de analiză B. Mărimea de măsurat
1. potenţiometria a. cantitatea de substanţă depusă pe electrod
2. conductometria b. pH- ul
3. electrogravimetria c. conductanţa
4. spectrofotometria d. diferenţa de potenţial
5. colorimetria e. absorbanţa
f. intensitatea coloraţiei
Barem de corectare si notare
1-d 2-c 3-a 4-e 5-f
Pentru fiecare asociere corectă se acordă câte 2 puncte; pentru asociere incorectă sau lipsa
acesteia 0 puncte
Itemii cu alegere multiplă
Itemii cu alegere multiplă. Acest tip de item presupune existența unei premise (enunț) și a unei
liste de alternative (soliții posibile). Elevul trebuie să aleagă un singur răspuns corect sau cea
mai bună alternativă; celelalte răspunsuri se numesc distractori.
Exemplul 1
Calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn
Modulul: Tehnologia mobilei
Clasa a XI-a
Competențe vizate: 12.2. Coordonează tehnologia prelucrării materialelor pe bază de
lemn.
I. Pentru fiecare dintre cerință de mai jos (1-5) scrieți, pe foaia de lucru, litera
corespunzătoare răspunsului corect.
10 puncte
1. Decolorarea panourilor furniruite se realizează pentru:
a. imitarea unor specii valoroase şi accentuarea desenului
b. uniformizarea culorii din zonele de alburn şi duramen
c. obținerea unor suprafețe de culoare albă
d. eliminarea microabaterilor de structură a lemnului
2. Prin colorarea suprafeţelor cu coloranţi solubili în apă:
a. se obţine o imagine pozitivă a structurii, o colorare mai intensă a
zonelor de lemn târziu
b. se obţine o imagine negativă a structurii lemnului
c. se anulează microabaterile de structură
d. se realizează colorarea odată cu lăcuirea
3. Pentru obţinerea prin turnare a peliculelor groase , lacul se aplică:
a. cu vacuum
b. prin cădere liberă
c. prin presiune
d. în patru straturi
4. Procedeul de aplicare a lacului prin imersie poate fi folosit pentru:
a. aplicarea lacurilor pe orice fel de piese şi produse de mobilier
b. aplicarea lacurilor pe produse de mobilier cu gabarit mare
c. aplicarea lacurilor pa suprafeţe plane
d. aplicarea lacurilor pe piese mici cu configurație complexă
5. Prelucrarea peliculeor nitrocelulozice se realizează prin operaţii de:
a. şlefuire, egalizare şi lustruire
b. şlefuire şi lustruire cu paste
c. şlefuire, desprăfuire, decolorare
d. lustruire, egalizare, uscare
e.
Barem de corectare și notare
I.(10 puncte)
1-b;2-b;3-c;4-d;5-a
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0
puncte.
Exemplul 2
Calificarea: Tehnician chimist de laborator
Clasa a XII-a
Modulul 5 – Materii prime si materiale pentru industria chimica
Competentele vizate:
17.1. Caracterizează materii prime şi materiale auxiliare folosite în industria chimică
17.2. Descrie procedee de tratare şi prelucrare a materiilor prime
17.3. Enumeră utilizările materiilor prime
Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-3), scrieţi pe foaie, litera corespunzătoare
răspunsului corect: (6 puncte)
1. Sedimentarea naturala se realizeaza in bazine special amenajate numite:
a. denisipatoare
b. filtre rapide
c. filtre lente
d. reactoare
2. Cel mai tânăr carbune fosil este:
a. antracitul
b. huila
c. lignitul
d. turba
3. Coagulanţii folosiți pentru purificarea apei sunt:
a. rășini ionice, permutiţi, zeoliţi
b. substanţe clorigene, argint, ozon
c. sulfat de aluminiu,clorura ferică, sulfat feric
d. sulfat de sodiu, carbonat de sodiu, clorură de calciu
Barem de corectare si notare
1-a 2-d 3-c
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia 0 puncte.
Caracterizarea itemilor semiobiectivi
Principala caracteristică a itemilor semiobiectivi constă în faptul că elevul este pus în situațiade
a-si construi răspunsurile si nu de a-l alege.
Itemi cu răspuns scurt /itemi de completare
Itemi cu răspuns scurt /itemi de completare. Cele 2 categorii de itemi – diferă prin formade
prezentare a cerinței / întrebării / problemei si uneori prin dimensiunea răspunsului cerut.
Pentru itemii cu răspuns scurt – elevii trebuie să formuleze răspunsul sub forma unei propoziții,
fraze, cuvânt, simbol
Pentru itemii de completare – se solicită de obicei drept răspuns 1 sau 2 cuvinte care să se
încadreze în contextul suport dorit.
Itemi de completare
Calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn
Modulul: Tehnologia mobilei
Clasa a XI-a
Competențele vizate: 12.1. Planifică succesiunea operaţiilor de prelucrare a reperelor de
mobilier corp şi din cadre
III.Completați spațiile libere astfel încât să obțineți un enunț corect:
4 puncte
a. Operația prin care se formează prin rindeluire suprafețe plane și perpendiculare între ele
se numește ……………(1)………………….
b. Piesele cu secțiune rotundă se obțin prin operații de …………(2)…………………….
Barem de corectare și notare
III.- 4 puncte
1-îndreptare; 2- strunjire
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0
p.
Exemplul 2
Calificarea :Tehnician chimist de laborator
Clasa a XI-a
Modulul : Metode de separare şi purificare
Competentele vizate :
C 13.1. Utilizează instrumente şi instalaţii de laborator
C 13.2. Execută separarea substanţelor
Scrieţi, pe foaie, informaţia corectă care completează spaţiile libere: (12 puncte)
1. Extracţia este o metodă de separare şi de purificare a substanţelor, care se bazează pe
diferenţa de ..........(a).............
2. Condensarea vaporilor obţinuţi în urma procesului de evaporare are loc în
……………(b)…………
3. Pentru majoritatea lichidelor, filtrarea decurge mai repede la cald, datorită................(c).......
vâscozităţii lor.
Barem de corectare si notare
1.a- solubilitate
2.b. refrigerent
3.c. scăderii
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia 0 puncte.
Activitatea practică10
Activitatea practică 11
Întrebarea structurată
Întrebarea structurată este formată din mai multe subîntrebări de tip obiectiv sau semiobiectiv
legate între ele printr-un element comun.
Modul de prezentare al unei întrebări structurate include un material denumit stimul, după
care urmează o serie de întrebări, date suplimentare, alte întrebări.În figura următoare este
prezentat succint modul de realizare al unei întrebări structurate:
Itemi de tip întrebare structurată
Calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn
Modulul: Estetica produselor de mobilă
Competențe vizate: 2.2.Rezolvă probleme
9.2. Utilizează ornamente pentru decorarea produselor din lemn
Analizați imaginile de mai jos și și rezolvați următoarele cerințe:
a) Identificați ornamentelor din spațiile notate cu 1,2,3,4.
b) Precizați câte 2 elemente constructive care ar putea fi decorate cu acestea.
c) Precizați tehnica de execuție a acestor tipuri de ornamente. 16 puncte
1 2
2.b. refrigerent
3.c. scăderii
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia 0 puncte.
Activitatea practică10
Activitatea practică 11
Întrebarea structurată
Întrebarea structurată este formată din mai multe subîntrebări de tip obiectiv sau semiobiectiv
legate între ele printr-un element comun.
Modul de prezentare al unei întrebări structurate include un material denumit stimul, după
care urmează o serie de întrebări, date suplimentare, alte întrebări.În figura următoare este
prezentat succint modul de realizare al unei întrebări structurate:
Itemi de tip întrebare structurată
Calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn
Modulul: Estetica produselor de mobilă
Competențe vizate: 2.2.Rezolvă probleme
9.2. Utilizează ornamente pentru decorarea produselor din lemn
Analizați imaginile de mai jos și și rezolvați următoarele cerințe:
a) Identificați ornamentelor din spațiile notate cu 1,2,3,4.
b) Precizați câte 2 elemente constructive care ar putea fi decorate cu acestea.
c) Precizați tehnica de execuție a acestor tipuri de ornamente. 16 puncte
1 2
2.b. refrigerent
3.c. scăderii
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia 0 puncte.
Activitatea practică10
Activitatea practică 11
Întrebarea structurată
Întrebarea structurată este formată din mai multe subîntrebări de tip obiectiv sau semiobiectiv
legate între ele printr-un element comun.
Modul de prezentare al unei întrebări structurate include un material denumit stimul, după
care urmează o serie de întrebări, date suplimentare, alte întrebări.În figura următoare este
prezentat succint modul de realizare al unei întrebări structurate:
Itemi de tip întrebare structurată
Calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn
Modulul: Estetica produselor de mobilă
Competențe vizate: 2.2.Rezolvă probleme
9.2. Utilizează ornamente pentru decorarea produselor din lemn
Analizați imaginile de mai jos și și rezolvați următoarele cerințe:
a) Identificați ornamentelor din spațiile notate cu 1,2,3,4.
b) Precizați câte 2 elemente constructive care ar putea fi decorate cu acestea.
c) Precizați tehnica de execuție a acestor tipuri de ornamente. 16 puncte
1 2
Barem de corectare și notare
16 puncte
a. 1-crestături pe canturi,2-rozete crestate,3-steluțe crestate,4-gulere crestate
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa
acetuia, 0puncte.
b. 1-canturi libere (lăzi, blidare,mese,scaune),2-panouri, frize,3- cadre de mese, scaune,4-
stâlpi,legături
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct, pentru răspunsuri incorecte sau
lipsa acestora, 0 puncte.
c. 1-sculptură,2-sculptură,3-crestarea lemnului,4-sculptură
Pentru fiecare tehnică indicată corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns incorect
sau lipsa acestuia,0 puncte.
Exemplul 2
Calificarea: Tehnician chimist de laborator
Modulul 3 – Analiza instrumentala
Clasa a XI-a
Competentele vizate:
C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică
C 15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale
C 15.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale
V. Se considera schema unei instalaţii pentru determinări electrogravimetrice
(27 puncte)
34
Barem de corectare și notare
16 puncte
a. 1-crestături pe canturi,2-rozete crestate,3-steluțe crestate,4-gulere crestate
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa
acetuia, 0puncte.
b. 1-canturi libere (lăzi, blidare,mese,scaune),2-panouri, frize,3- cadre de mese, scaune,4-
stâlpi,legături
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct, pentru răspunsuri incorecte sau
lipsa acestora, 0 puncte.
c. 1-sculptură,2-sculptură,3-crestarea lemnului,4-sculptură
Pentru fiecare tehnică indicată corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns incorect
sau lipsa acestuia,0 puncte.
Exemplul 2
Calificarea: Tehnician chimist de laborator
Modulul 3 – Analiza instrumentala
Clasa a XI-a
Competentele vizate:
C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică
C 15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale
C 15.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale
V. Se considera schema unei instalaţii pentru determinări electrogravimetrice
(27 puncte)
34
Barem de corectare și notare
16 puncte
a. 1-crestături pe canturi,2-rozete crestate,3-steluțe crestate,4-gulere crestate
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa
acetuia, 0puncte.
b. 1-canturi libere (lăzi, blidare,mese,scaune),2-panouri, frize,3- cadre de mese, scaune,4-
stâlpi,legături
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct, pentru răspunsuri incorecte sau
lipsa acestora, 0 puncte.
c. 1-sculptură,2-sculptură,3-crestarea lemnului,4-sculptură
Pentru fiecare tehnică indicată corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns incorect
sau lipsa acestuia,0 puncte.
Exemplul 2
Calificarea: Tehnician chimist de laborator
Modulul 3 – Analiza instrumentala
Clasa a XI-a
Competentele vizate:
C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică
C 15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale
C 15.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale
V. Se considera schema unei instalaţii pentru determinări electrogravimetrice
(27 puncte)
34
Cerinţe:
a.. Analizaţi cu atenţie schema de mai sus şi identificaţi părţile componente notate cu
1,2,3,4,5,6,7
b. Identificaţi elementul care lipseşte din montaj.
c. Precizati un scop practic al determinarilor electrogravimetrice
Barem de corectare si notare
a. 21 puncte
1. Soluţia de analizat
2. Anod
3. Ampermetru
4. Voltmetru
5. Sursă de curent electric
6. Bucată de fier izolată
7. Agitator magnetic
Pentru fiecare răspuns corect si complet se acordă câte 2 puncte; pentru raspuns partial
corect se acorda 1 punct, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.
b. 3 puncte
Elementul care lipseşte din imagine este catodul de Pt.
Pentru răspuns corect se acordă 3 puncte; pentru raspuns corect,incomplet se acorda 2
puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.
c.3 puncte
Determinarea coţinutului de cupru dintr-un aliaj cupru-zinc
6
21
7
3 54
Pentru răspuns corect (sau similar cu raspunsul formulat) se acordă 3 puncte; pentru
raspuns partial corect se acorda 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.
Caracterizarea itemilor subiectivi
Rezolvarea de probleme sau rezolvarea unei situații – problemă Rezolvarea de probleme sau
rezolvarea unei situații – problemă are ca scop dezvoltarea gândirii divergente, a imaginației, a
capacității de a reformula o problemă
Etapele urmărite în rezolvarea de probleme:
înțelegerea problemei
obținerea informațiilor necesare rezolvării problemei
formularea si testarea ipotezelor
descrierea / explorarea metodei de rezolvare
discutarea rezultatelor obținute
posibilitatea de generalizare si transfer a tehnicilor de rezolvare.
Exemplul 1
Itemi de tip rezolvare de probleme
Domeniul: Fabricarea produselor din lemn
Modulul: Tehnologia lemnului
Clasa a XI-a
Competențele vizate: 12.2. Coordonează tehnologia prelucrării materialelor pe bază de lemn.
IV.2 Rezolvați următoarele cerințe știind că tăierea cu discurile tăietoare este caracterizată de
viteza de tăiere V. 10 puncte.
a. Să se calculeze viteza de tăiere la un ferăstrău circular, știind că diamentrul discului este
de 600mm, turația folosită este de 2800 rot/min.
b. Denumiți notațiile folosite în relația de calcul.
c. Precizați naturamaterialului (lemn masiv,semifabricate pe bază de PAL)care se poate
prelucra cu viteza de tăiere obținută.
Barem de corectare și notare:
IV.2-10 puncte
a. V= (m/s)= =87,02 m/s
Pentru scrierea corectă a relației de calcul se acordă 2 puncte,pentru relație de calcul
greșită sau incompletă, 0 puncte.
Pentru calculul corect se acordă 3 puncte.
b. π=3,14
D=diametrul discului tăietor
n=turația discului tăietor
Pentru indicarea corectă a fiecărei notații, se acordă câte 1 punct, pentru indicarea
greșită sau lipsa acestora,0p.
c. Cu viteza obținută se pot debita repere din lemn masiv.
Pentru indicarea corectă a naturii materialului ce poate fi prelucrat se acordă 2 puncte,
pentru indicare greșită sau lipsa aestuia, 0 puncte.
Exemplul 2
Itemi de tip rezolvare de probleme
Domeniul: Fabricarea produselor din lemn
Modulul: Întocmirea documentației tehnice
Clasa a XII-a
Competențele vizate:17.3 Elaborează documentația de preț
IV.1 În imaginea alăturată este reprezentat un taburet care are următoarele dimensiuni de
gabarit sunt: 330x330x440(mm), fabricat din cherestea de fag,clasa de calitate A. Panoul de
șezut este din P.A.L.furniruit pe fețe și canturi cu furnir de fag.
Rezolvați următoarele sarcini de lucru:
a. Calculați dimensiunile nete ale picioarelor de taburet stiind că secțiunea acestora este de
40x40mm.
b. Calculați dimensiunile brute ale picioarelor taburetului.
15 puncte
Barem de corectare și notare
IV.1 -15p
a. Dimensiunile nete ale picioarelor sunt: Lxlxg
L=440-20=420mm
l=40mm
g=40mm
b. Supradimensiunile sunt:
Sp=15 mm la lungime
Sp=5 mm la lățime sau grosime, pentru L mai mici de 1500mm.
Dimensiunile brute sunt:
Lb=420+15=435mm
lb=40+5=45mm
gb=50mm (STAS).
Pentru indicarea corectă a dimensiunilor nete se acordă 1 punct, pentru răspuns incorect sau
lipsa acestuia, 0 p.
Pentru precizarea corectă a supradimensiunilor se acordă câte 2 puncte.Pentru răspunsuri grașite
sau lipsa acestora, 0 puncte.
Pentru calculul corect a fiecărei dimensiuni brute se acordă câte 2 puncte.Pentru calcul greșit se
acordă 0 puncte.
Exemplul 3
Itemi de tip rezolvare de probleme - Proba practică
Domeniul: Fabricarea produselor din lemn
Calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn
Modulul: Materii prime și materiale pentru produse din lemn
Clasa a XI-a
Competențe vizate: 9.3 Analizează proprietăţile lemnului
Să se determine umiditatea piesei de cherestea prin metoda cântărire și uscare și
precizați domeniile de utilizare posibile în funcție de rezultatul obținut.
Cerinţe în elaborarea referatului de laborator:
- principiul metodei
- materiale și aparatură necesare
- mod de lucru
- calculul umidității
- interpretarea rezultatelornorme de protecţia muncii specifice.
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
proba practică
NR.
CRT
ITEMI DE EVALUARE Punctaj
Maxim
Numărul elevului
Punctaj acordat
1 Ţinuta– echipamentul 3
2. Alegerea aparaturii necesare 5
3. Pregătirea epruvetelor
(debitare,curățare,introducerea
în exicatoare)
7
4. Determinarea masei inițiale a
epruvetei
10
5. Introducerea în etuvă și
reglarea coerespunzătoare a
temperaturii
5
6. Efectuarea cântăririlor
intermediare
5
7. Determinarea masei epruvetei
în stare anhidră
10
8. Respectarea normelor de
protecție a muncii
10
9. Încadrarea în timpul de lucru 5
TOTAL I 60
12. Precizarea principiului metodei 10
13. Calculul şi exprimarea
rezultatului
10
14. Interpretarea rezultatelor 10
TOTAL II 30
Puncte din oficiu 10
Total punctaj 100
Itemi de tip eseu
Eseul – permite evaluarea globală a unei sarcini de lucru din perspectiva unui obiectiv carenu
poate fi evaluat eficient, valid si fidel cu ajutorul unor itemi obiectivi sau semiobiectivi.
Acest tip de item pune în valoare abilitatea de a evoca, organiza si integra, abilitatea
deexprimare personală în scris, precum si abilitatea de a realiza înterpretarea si aplicareadatelor.
După tipul răspunsului asteptat – itemii de tip eseu pot fi:
eseu structurat sau semistructurat – în care, cu ajutorul unor indicii, sugestii, cerințele,
răspunsul asteptat este ordonat si orientat;
eseu nestructurat (liber) – care valorifică gândirea / scrierea creativă,imaginația,
originalitatea, creativitatea, inventivitatea.
Exemplul 1
Itemi de tip eseu de tip structurat
Domeniul: Fabricarea produselor din lemn
Calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn
Modulul: Tehnologia mobilei
Clasa a XI-a
Competențe vizate:12.2. Coordonează tehnologia prelucrării materialelor pe bază de lemn
V. Alcătuiți un eseu cu titlul Șlefuirea lemnului masiv și a panourilor , cu următoarea structură de
idei:
a. Definirea operației de șlefuire
b. Clasificarea operațiilor de șlefuire
c. Scopul și rugozitățile recomandate pentru fiecare tip de șlefuire. 25 puncte
Barem de corectare și notare
a. 4 puncte
Șlefuirea reprezintă operația de prelucrare prin așchiere, cu granule abrazive, care se execută
pe fețe și canturi pentru eliminarea asperităților de la operațiile anterioare și asigurarea
rugozității în limitele cerute de tehnologile de finisare.
Pentru răspuns corect şi complet se acordă 4p; pentru răspuns incomplet se acordă 2 puncte,
pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p
b. 4 puncte
În funcție de rugozitatea obținută la șlefuire aceasta poate fi clasificată în:
-șlefuire grosieră
-șlefuire de finisare
Pentru fiecare categorie de finisare denumită corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns
incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte.
c. 17 puncte
Șlefuirea grosieră- urmărește eliminarea neregularităților de la operațiile anterioare.
Șlefuirea grosieră a lemnului masiv se execută cu granulații de 60-80 și a furnirelor granulații
80-100.
Șlefuirea grosieră a furnirelor îmbinată cu hârtie gumată-urmărește eliminarea hârtiei gumate.
Șlefuirea de finisare-asigură rugozitatea cerută de tehnologia de finisare și asigurarea calității
suprafețelor fără defecte.
Șlefuirea de finisare a lemnului masiv se face cu granulații de 100,120, în unele cazuri 150.
Șlefuirea de finisare a suprafețelor furniruite se execută cu granulații de 100-150.
Pentru precizarea scopului fiecărui tip de șlefuire se acordă câte 2 puncte, total 8
puncte.Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0puncte.
Pentru indicarea granulațiilor recomandate pentru fiecare tip de șlefuire se acordă căte 1
punct, total 9 puncte.
Activitatea practică 12
Activitatea practică 13
Elaborarea testelor/probelor de evaluare
Recomandări pentru elaborarea testelor
Pentru a evalua o gamă cât mai largă de cunostințe, abilități si capacități intelectuale,
serecomandă ca testul să fie compus din două părți: prima va conține itemi de tip obiectivsau/si
semiobiectiv, iar cealaltă parte va fi formată din itemi cu răspuns deschis.
Totodată, se va indica ponderea fiecărei părți, ca în tabelul de mai jos:
Ponderea itemilor într-un test
Varianta1 Varianta2 Variant
a3Conţinut Procent
aj
Conţinut Procent
aj
Conţinut Procenta
jItemicu
alegere
multiplă
35% Itemi cu
alegeredual
ă
40% Itemiobiectivi 30
%Itemi–
rezolvare
deprobleme
65% Item–eseu
structurat60% Itemisemiobiec
tivi
30
%Itemisubiectivi 40
%
La organizarea itemilor într-un test, itemii trebuie grupați: Itemii obiectivi sau semiobiectivi
trebuie plasați la începutul testului iar cei cu răspuns deschis-la sfârșit. Itemii obiectivi se
plasează înaintea itemilor semiobiectivi.
Fiecare secțiune a testului trebuie să conțină indicații pentru elevi privind modul de realizare
a testului (ce să facă, cum să răspundă si unde să plaseze răspunsurile). Elevilor li se va
comunica punctajul acordat pentru fiecare item sau grup de itemi (subiect)
Etape în proiectarea si elaborarea testelor
1. Precizarea obiectivelor - descrierea comportamentului ce trebuie pus în evidență de către
elevi si indicarea conținutului aferent acestuia.
2.Stabilirea conținutului (teme, capitole, grup de lecții) din care se va susține testarea.
3. Stabilirea variantelor de itemi - obiectivi, semiobiectivi sau subiectivi în funcție de obiective/
competențe si de conținuturi
4. Elaborarea itemilor
5. Organizarea testului - gruparea itemilor de acelasi tip si esalonarea lor în ordinea dificultății,
începând cu cei mai usori si terminând cu cei mai dificili.
6. Estimarea timpului de lucru necesar pentru rezolvarea probei.
7.Barem de corectare si notare
La elaborarea baremului de corectare si notare se va ține cont de următoarele:
Să fie ușor de înțeles si de aplicat;
Să specifice în mod clar care răspunsuri sunt acceptate si care nu sunt acceptate;
Să nu permită aprecieri contradictorii ale aceluiași răspuns;
Să nu fie discutabile din punct de vedere al adevărului științific variantele de răspuns;
Să specifice numărul de puncte acordat pentru fiecare răspuns integral sau parțial;
Se va acorda punctaj integral dacă elevul a dat un răspuns corect din punct de vedere științific,
dar care nu a fost menționat în baremul de corectare.
Activitatea practică 14
Aspecte cu privire la punctajul itemilor
Trebuie să evitați să fiți prea generoși când punctați itemii de evaluare simpli;
Trebuie să fie folosite reguli simple pentru a stabili numărul de puncte pentru fiecare tip de
item luând în considerare nivelul de performanță si totalul de performanță/dovezi solicitat;
Acordarea unui punctaj parțial pentru un item de evaluare îi permite candidatului să
demonstreze competența;
Pentru a stabili numărul de puncte per item, este recomandabil să luați în considerare mai întâi,
câte elemente de răspuns si la ce nivel sunt ele necesare, pentru a considera rezolvat cu succes
(tipul de) itemul;
Începeți cu un punct pentru un item de evaluare simplu (cunoștințe de bază) si evitați tipare de
punctare prin care acordați procentaje dintr-un numǎr întreg;
Verificarea mai întâi a baremelor ce conțin răspunsurile cerute vă ajută să evitați luarea unor
decizii care sǎ conducǎ la calcule complicate ale rezultatelor testului.
Administrareatestelor
Fiecareelevtrebuiesă aibă ocopiea testului.
Asigurareaunuiclimatfizicadecvat- eleviisăsesimtăconfortabilşisăseevite
întreruperile.
Asigurarea unuiclimat psihologic adecvat. Acest lucruse poate realiza prin
anunţarea anticipată a testului, repetarea obiectivelor importante şi prin
încurajareaelevilordeasestrăduisă răspundăcâtmaibinefărăa-istresa.
Copierea esteo acţiune inacceptabilă, neonestă. Este responsabilitatea
profesoruluisăasigureastfeldecondiţiicaresăreducă copierea,prinaşezarea elevilor
înanumitelocuri,supravegherea atentă,interzicereaelevilordeaface
schimbdematerialeşiprinstabilireaunorregulişipenalităţi.
Înurmaadministrăriitestelorscrise
seobţinoseriededatereferitoarelarezultateleelevilor.Noteleobţinutereprezintăoetapăimportantădi
n punctuldevederealtuturorcelor implicaţi/interesaţi:elevi,
părinţi,profesori,angajatori,comunitate.Profesorii,unitateaşcolară sunt interesaţi de rezultate,
de feedback-ul unui examen, de exemplu, pentru că obţin informaţii referitoare
laniveluldepregătire alelevilorîn raportcustandardele naţionale,
performanţaelevilorînraportcuanumitevariabile etc.
Factori perturbatori ai evaluării
Notaesteunsimbolcăruiaiseatribuieoanumesemnificaţie.Ea exprimăojudecatăvalorică emisă
asupraunuirezultat,reprezentândunreper pentruunprofesor(privindperformanţa elevilor)
şipentruelev(caelementdeautoapreciere).
Funcţiileîndeplinitedeacţiuneadeevaluarearezultatelorşcolareseregăsescşicafuncţii alenotei.
Onotarecorectătrebuiesăîndeplineascăurmătoarele caracteristici:
Obiectivitate:exactitate,precizie,corectitudine,responsabilitate
Validitatea:notaacordatăsăcorespundă poziţieiierarhicedinsistemulde notare
Notaacordatădeun examinatorsăseregăseascălaoricare altexaminator
Cercetările au pus în evidenţă faptul că în practica didactică se întâlnesc numeroase
disfuncţiuni în evaluarea rezultatelor şcolare. Situaţiile generatoarede erori în evaluare
provindinmaimultesurse:
Factoriperturbatoricareprovin dinactivitateacadruluididactic
Factoriaivariabilităţiinotăriicareţindeelevi
Factoricareţindespecificuldisciplineipredate
Factoricareţindemetodeledeevaluatedidactică
Factoricateţindecircumstanţelesociale încareserealizeazăevaluarea
Factoriperturbatoricareprovindinactivitateacadrului, diactic:
efectul „halo” supraaprecierea sau subaprecierea rezultatelor unui elev sub
influenţaimpresieigeneralea profesoruluidespreunelev
efectul„blând”–tendinţaevaluatoruluidea apreciacu indulgenţăeleviimaibine
cunoscuţidecâtpeceimaipuţincunoscuţi
eroareadegenerozitateacordareaunornoteexcesivdemariînraportcunivelul
realdepregătirealelevilor:probe uşoare,exigenţăscăzută
efectuldeancorare,constăînsupraevaluareaunorrezultatedincauzăcăacestea
atragatenţiaasupraunoraspectemaipuţinfrecvente,aşteptate,identificabile la
nivelulmajorităţiiformelor derăspuns datedeelevi.Cuacestprilej,seconstituienoi
griledevalorizare atezelorsaurăspunsurilor careurmează.
efectulPygmalionsauefectuloedipian-aprecierearezultatelorobţinutedeelevi este
puternic influenţată de opinia pe care profesorul şi-a format-o despre
posibilităţileacestora.
efectul tendinţiei centrale -semanifestă princonduita profesorului deaevita
extremelescaleidenotaredindorinţadeanugreşişidea nudepreciaelevii.
Majoritateanoteloracordateseînscriuînjurulvaloriilormedii.
efectulcurbei lui Gauss– exprimă dorinţa cadrului didactic ca distribuţia
rezultatelorşcolareînfiecareclasă,să fiecâtmaiaproapedecurbaluiGauss.
Aceastapresupuneajustareaexigenţeiînnotareînraportdenivelulgeneralatins defiecare
clasă astfel încât distribuţia rezultatelor să reflecte,pe cât posibil,o distribuţie
normală.Astfel,la o clasă foarte bună exigenţa creşte,iar la alta cu
rezultateîngeneralmaislabe,exigenţascade.
efectul de contrast - răspunsurile succesive ale elevilor sunt apreciate prin
contrast.Dacă,dupăunelev care arăspunsfoartebine,urmeazăunelevcarea răspuns
bine,existătendinţadea-
lsubevaluapeceldinurmă.Dacă,dupăunrăspunsslab,urmeazăunrăspunsbun,celdin
urmăestesupraevaluat.
efectuldeordine. Semanifestăprinexigenţesporitealeprofesoruluila începutul
procesuluideevaluare(laînceputulanului,laînceputulexaminării,cândpoate folosi nota în
scopdeintimidare)şi prin comportamente mai indulgente spre finalul procesului de
evaluare (la sfârşitul anului, al examinării devine mai concesiv).
ecuaţiapersonalăaexaminatorului-încadrulecuaţieipersonale,profesoriiar putea
fiplasaţidelaceifoarteindulgenţişigeneroşi,laceifoarteexigenţi,deo
severitatedeosebită(constantăsautemporară,intenţionatăsauneintenţionată),
delaceicaresunt impresionaţişiapreciazăînmoddeosebitoriginalitatea răspunsurilor,
notapersonalăaacestora,pânălaceicareseconformeazănumai celor predatede
eişisuntcuprinse înmanuale.
Activitatea practică
Temădereflecţie:
Înactivitateadumeavoastrăaufostsituaţiiîncareauacţionatfactoriiperturbatori
descrişimaisus?Încaresituaţiev-aţiregăsit?
Cumaţieliminatperturbaţiile?
Factori aivariabilităţiinotăriicareţindeelevi
Personalitatea elevilorconstituie siea oimportantă sursăpentru multe eroridenotare si
apreciere.Perturbaţiileprovindin:
nepotrivirea dintre instrumentele folosite în evaluare şidiferitele însuşiri ale
personalităţiielevilor;
reacţiile elevului ca manifestare a
individualităţii sale,maschează uneori randamentulreal;
stareapsihicăîncareseaflă,determinatădeoboseală,temperament,atitudine,
abilităţiledecare dispuneîsipun amprentaasuprarăspunsurilorexprimate;
speculareasistemuluidenotarealprofesorului;
factoriaccidentali:stres,frustrare,anxietateetc.
Factori careţindespecificuldisciplineipredate
Specificulobiectelordeînvăţământinfluenţează,inmodevident,evaluarea:
disciplineleexacte,riguroase,faciliteazăobiectivitateaevaluării;
disciplinelesocio-umanecomportăevaluărisubiective
Factori careţindecircumstanţelesocialeîncareserealizeazăevaluarea
Acestifactorisereferălaintervenţiilepărinţilor,rudelor,cunoştinţelorsauaaltorprofesoricu
scopuldeafavorizaanumiţielevi.
Modalităţile decorectare a intervenţiei factorilor perturbatori în evaluareadidactică
cunoaştereadecătreprofesoria factorilorperturbatori,amodalităţilorconcretede
manifestarea erorilorînevaluareadidacticăşievitareaacestora;
realizareaevaluăriiînacordcuobiectivegenerale şioperaţionalebinedelimitate;
realizareaunorinstrumenteriguroasedeverificarecurentăşiperiodică
combinareametodelorşitehnicilorde evaluarepentruasigurareaunorjudecăţide
valoarecorecte;diversificareametodelorşiinstrumentelordeevaluare;
informareaelevilorasupra obiectivelorevaluăriişiasupramodalităţilorde
evaluare;
practicareauneievaluăritransparente(prezentareacriteriilordeevaluare,
utilizareabaremelordecorectare,ete.);
verificarearitmicăa elevilorşiinformarealorasupraprogreselorrealizate;
asigurareaanonimatuluiprobelorscrise;
dezvoltareacapacităţiideautoevaluareaelevilor.
Complexitateaprocesuluideevaluareşiinfluenţafactorilorperturbatoriîndesfăşurareasaobligăprof
esorulla operfecţionaredocimologicăcontinuă.Calitateadebunexaminatorse
dezvoltă,seeducăprin informare,exerciţiuşiautocontrol.
Valorificarearezultatelor evaluării
Apreciereaobţinutăînşcoalăesteasimilată,interiorizatăde elev,devenindreperîn autoapreciere,în
formarea imaginiidesine.Rezultatuluneievaluăriestenaturăsăstimuleze activitatea de învăţare
ulterioară a elevilor şi se manifestă prin valorificarea pozitivă a feedback-uluioferitde
evaluare.
Apreciereaprofesoruluiesteînsuşitădegrupuldincare faceparteelevul,declasăşise
răsfrângeînsferarelaţiilorinterpersonale,înstatutulsociometricalelevului.
Evaluarearezultatelorşcolare
Diagnoza
Diagnoza
Prognoza Feedback Ierarhizarea
Vizeazădepistarea
lacunelorşigreşeli
lorelevilordeterm
inând acţiunea
pentru
înlăturareaacestor
a
Evidenţiază
performanţeleviito
are ale elevilorşi
sprijină decizia
deorientare şcolară
şiprofesională
ulterioară
Rezultateleobţinute
permitprofesoruluis
ă aprecieze
eficienţa
rezultatelorsaleşisă
-şiîmbunătăţească
stilul
depredare
Realizareaunei
ierarhizăriaelevi
lor care să
determineselecţ
iaacestora
Programeremediale
O funcţie împortantă a verificării şi notării este măsurarea randamentului şcolar, a
progresuluirealizatde elevipentruaşticâtmaicorectundesesitueazăaceştiape firul
obiectivelorprevăzuteale instruirii.
Evaluareaprogresuluiunui elevspreatingereaobiectivelorpresupunecompararea
performanţelorsaleactualecurataaşteptatădeprogres.În funcţiededecalajulconstatatse
organizează apoiprograme remediale. Se iniţiazăastfel o activitate de monitorizare
continuă.Caurmareceeace faceobiectulevaluării,suntrezultate,prestaţii,performanţe,
produseale activităţiidin carevorilustraevoluţiacapacităţilor,intereselor,atitudinilor.
Dateleverificăriişievaluăriiconstituieunfactordereglareactivităţii:
pentruprofesor–cumsă-şidozezematerialul,cetrebuiereluatînpaşimaimici,
evidenţasurselorde eroareetc..
pentru elevi – indiciu în reglarea efortului de învăţare (un reper în dozarea
investiţieidetimpînviitor,“semnaldealarmă”pentrupromovare etc.),graţie evaluării, elevul ia
act de cerinţele faţă de pregătirea sa şi îşi conturează aspiraţiileproprii;
pentrupărinţi– obazădepredicţiesau garanţieareuşiteiînviitor,indiciupentru
acordareadesprijin.Presiuneafamilieiîmpingeuneorilasupramotivare,întimp
ceteamadeeşecacopiluluiîlfacesăaspirela“maipuţin”;presiuneaspre“mai mult”are
dreptefectaspiraţiaspre“maipuţin” pentruaevitadecepţia.
Feedbackconstructiv
Rezultatele evaluăriiformativesuntutilizatepentruastabiliobiectivele învăţării şiaoferi
feedbackelevilor.Feedback-ultrebuiesăfieîntotdeauna directşiconstructivşitrebuiesă
ofereelevilor informaţiiprivindetapeleurmătoaredeparcurs.Pentruafieficace, feedback-ul
trebuieoferitcupromptitudine,astfelîncâtelevulsă-l valorificeînprocesuldeînvăţare.
Aceastaasigurămotivarea,carereprezintăunelementcrucialînsprijinireaelevilorpentrua
învăţacusucces.Feedback-ulîntârziatpoatesănumaiaibăsenspentruelev.
Rolul feedbackului constructiv
Rolulfeedback-uluiconstructivMotivează
elevul
Informeazăînprivinţabunelor
practicişi
acelornecorespunzătoare
Îispunecumsă-
şi
îmbunătăţeascăperfo
rmanţele
Creşte
aşteptările
Caracteristicileunuifeedbackconstructiv
1.Evaluareapentruînvăţaretrebuiesăfiesensibilăşiconstructivă,pentrucăoriceevaluare
areunimpactemoţional
Profesoriitrebuiesăfieconştienţideimpactulpecarecomentariile,noteleşicalificativeleîl pot avea
asupra încrederii în sine şi entuziasmului elevilor şi ar trebui să fie cât mai
constructivicuputinţă înfeedback-ul pecareîloferă.Comentariilecareseconcentrează asupra
activităţii mai curând decât asupra persoanei sunt mai constructive atât pentru
învăţare,câtşipentrumotivaţie.
2.Evaluareapentruînvăţaretrebuiesăţinăcontdeimportanţamotivăriielevului
Evaluarea care încurajează învăţarea stimulează motivarea, evidenţiind progresele şi
realizările,nueşecurile.Estepuţinprobabilcaocomparaţiecualţiicareauavutmaimult successă
îimotivezepeelevi,maicurândîifacesăsimtăcă „nusuntbuni.
3.Evaluareapentruînvăţaretrebuiesăpromovezeangajamentulfaţădeobiectiveleînvăţăriişioînţe
legerecomunăa criteriilorconformcărora suntevaluaţi
Pentrurealizareaunuiprocesdeînvăţareeficace,eleviitrebuiesăcunoascăşisăînţeleagă
caresuntaşteptărilepecareprofesoriileauşimaialescaresuntobiectivileînvăţării.Când elevul
participăla stabilireaobiectivelor şi la identificarea criteriilor pentru evaluarea
progreselor,vaînţelegeşise va implica.
Comunicareacriteriilordeevaluareimplică discutareaacestoracuelevii,utilizândtermenipe
careaceştia îipotînţelege, oferindu-leexempleprivindmodul în carepotfi întrunite în
practicărespectivelecriteriişiangajândeleviiînautoevaluareşievaluarecolegială/reciprocă.
4.Eleviitrebuiesăprimeascăîndrumăriconstructiveprivindmodalităţiledeîmbunătăţire.
Elevii au nevoie de informaţii şi de îndrumări pentru a-şi planifica următoarea etapă în
procesulde învăţare.Rolulprofesoruluiestedea:
evidenţiapuncteletarialeelevilorajutându-isăledezvolte
indicaclarşiconstructivoricepuncteslabeşimodulîncareacesteaaputeafi
abordatepentrua fidepăşite
oferielevilorposibilitateadea-şiîmbunătăţiactivităţile.
Feedback-ul constructiv necesită timp. Practica accelerează acest proces, ajungând să
durezedoar20desecundepentrufiecareelev.Deşifeedback-ul individualestecelmai
eficaceşifeedback-ulîngrup sauînclasăîmbunătăţeşteînvăţarea,contribuiela motivareşi
comunicăexistenţaunoraşteptărimaimariprivind realizărileelevilor.
Realizareaunuifeedbackutilşicredibilprinaplicareainstrumentelordeevaluare
studiatevaconstituiunmijlocde:
– autoevaluareelev
– evidenţiereaevoluţieiîntimpprofesor
– participarealaformare,prindialogdeschispărinţi
Crearea, gestionareaşi arhivareadocumentelorde evaluare
Activitatea practică 16
Înregistrareadeciziilordeevaluare
Înmomentulîncareevaluatoriiauluatdeciziile,seţineevidenţaacestora.Evidenţeletrebuie săfieuşor
accesibile şi lizibile, cutoate informaţiile relevante prezentate clar, pentru a permite verificarea
prin sondaj. Conducerea şcoliiare răspunderea de a se asigura că
sistemeledeevaluaresuntaplicatecorect,înconformitatecureglementărileînvigoare.
Înregistrarearezultatelefinalepentruevaluareaclasei
Profesorultrebuiesăînregistrezerezultatulevaluăriimodululuipentruapermiteelevilorsăfieadmisi
laexamenuldecertificareacalificarii.
Înregistrareaşiverificareadovezilor
1.Întocmiţiunplanalevaluăriisumativeamodulului–estimaţisăptămânileîncarese
vorefectuadiferiteevaluărisumative:
a.Planulartrebuisăincludăcelpuţinuninstrumentdeevaluareprincareseevaluează
abilităţilecognitiveşi/saupractice.Poatefiotemăde lucru caresedesfăşoarăpemaimulte
săptămâni.Aceastavaconstituicelpuţin60%din notelepentruacelmodul.
b.Potexistamaimulteevaluări careconteazăînvedereaevaluăriisumative.
c.Nuestenecesarăoexaminarescrisăla finalulmodulului,cuexcepţiacazuluiîncare
curriculumulmodululuiomenţioneazăînmodspecificcafiindobligatorie,
Acestplan le oferăprofesoruluişieleviloroindicaţieprivindîncadrareaîntimpimplicatăde
modululrespectiv.
2.Dacăplanulesteîmpărtăşitelevilor,îiajutăsăîşiplanificeşiorganizezepropriulvolum demuncă.
3.Marcaţirezultateleindividuale aleevaluăriicucomentariidefeedback-profesorul
completeazădocumentuldelapunctul2demaisus,asigurându-secăacompletatcoloana
defeedbackşicăîmpărtăşeşteinformaţiilerespectivecuelevul.
4.Completaţiformularuldefinalizareamodululuipentru clasă– la finalizareamodulului,
profesorulcompleteazăşisemneazăacestformular,caoevidenţăacelorcareaufinalizat
cusuccesmodulul.
5. Îndosariaţi toate dovezile şi lucrările scrise într-un dosar al clasei sau în
portofoliulindividualalelevului.Documentaţiaestepăstratăpentru treiscopuri:
Contestarearezultatelorde către elevi
Verificăriale inspectoratuluişcolar
Asigurareaconsecvenţeiîndepliniriiindicatorilordinstandardeprivindrezultateleînvăţării.
6.Verificaţidovezile.Aceastăactivitateesteîndeplinitădeun colegcareverificădacă:
aInstrumenteledeevaluareamodulelor:
• acoperă toate criteriile de performanţă din unitatea cuprinsă în standardul de
pregătireprofesională
• suntvalide,credibileşicorecte
• auoschemădenotareclară
b.Completeşiapreciatecorect(aceastasepoatefaceprinsondaj)
c.Documentaţiaestecorectă.
Cuocaziaevaluărilor decertificareînregistrarearezultatelorserealizeazaprincompletarea
documentaţiei de înregistrare a evaluării (dosarul de evaluare) şi raportarea rezultatelor
evaluării.Inregistrarilesuntdeobiceiosintezăarezultatelorevaluarii,atuturordovezilor careau
condus larezultatulfinal.
Esteimportantca înregistrărilesăfiefacuteintr-unformatunitar,caresăcuprindăaspecte
relevantedinprocesuldeevaluare inscopul:
Asigurăriicoerenteisiconsistenteiprocesului
Verificăriişimonitorizăriiprocesului
Enecesarcalafinalulevaluăriisă fieintocmitunRaportasupramoduluide desfăşurarea procesului
de evaluare care sa cuprindă date despre candidaţi, despre condiţiile de desfăşurarea
examenuluidecertificareacompetenţelor,problemeleapărutepe parcursşi
modullordesolutionare.
Totaicisevorincludesugesiipertinentereferitoarelapuncteleslabeidentificateşivorfi
făcutesugestiideîmbunătăţire.
Bibliografie:
CENTRUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI
TEHNIC
“Profesor- evaluator de competențe profesionale” – suport de curs realizat în cadrul proiectului
cofinanțat din Fondul Social European “Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării
competențelor profesionale”, ID: POSDRU/57/1.3/S/30768.
Agenda sesiunii de formare
Program de formare:
Profesor evaluator de competențe
Ora ACTIVITATEA OBSZiua 1
9.00-13.00
Modulul IEvaluarea-parte integrantă a strategiei didacticePrezentarea generală a programului de formare „Evaluareaelevilor din unitățile IPT”- Evaluarea școlară-concepte, definiții, strategii, etape- Interdependența competențe - evaluare- Legislația privind evaluarea în sistemul de educație și formareprofesională din RomâniaActivitatea practică 1
10.45-11.00pauză decafea
13.00-14.30
Pauza de masă
14.30-18.30
Modulul IIProiectarea si organizarea evaluării în ÎPT- Metode de evaluare: tipuri, alegere, corelare cu rezultateleînvățăriiActivitatea practică 2
16.45-17.00pauza decafea
Ziua 29.00-13.00
Modulul IIProiectarea si organizarea evaluării în ÎPT (continuare)- Planul de evaluareActivitatea practică 3- Situații de culegere a informațiilor. Resurse (materiale, de timpși spațiu) necesare evaluării- Pregătirea candidaților în vederea evaluării
10.45-11.00pauză decafea
13.00-14.30
Pauza de masă
14.30-18.30
Modulul IIIRealizarea si aplicarea/administrarea instrumentelor/probelor de evaluare în ÎPT- Dovezi de competență: definiție, tipuri, caracteristici, stabilire,analiza acestora- Instrumente de evaluare- Probele oraleActivitate practică 4- Probele practice- Probele scrise- Dovezi de competență: definiție, tipuri, caracteristici, stabilire,analiza acestora- Instrumente de evaluare- Probele orale- Probele practice- Probele scrise
Ziua 3
9.00-13.00
Modulul IIIRealizarea si aplicarea/administrarea instrumentelor/probelor de evaluare în ÎPT (continuare)- Testul docimologic- Tipuri de teste- Caracteristicile testuluiActivitate practică 5- Etapele elaborării unui test- Matricea de specificațiiActivitate practică 6
10,45-11.00pauza decafea
13.00-14.30
Pauza de masă
14.30-18.30
Modulul IIIRealizarea si aplicarea/administrarea instrumentelor/probelor de evaluare în ÎPT (continuare)- Realizarea itemilor obiectiviActivitate practică 7Activitate practică 8Activitate practică 9- Realizare a itemilorsemiobiectivi si a baremului de corectare sinotareActivitate practică 10Activitate practică 11- Realizare a itemilor subiectivi si a baremului de corectare sinotareActivitate practică 12Activitatea practică 13- Elaborarea testelor de evaluareActivitatea practica 14
16.45-17.00pauza decafea
Ziua 49.00-13.00
- Structura testelor de evaluare- Factori perturbatori ai evaluăriiActivitate practică 15Valorificarea rezultatelor evaluării
10,45-11.00pauza decafea
13.00-14.30
Pauza de masă
14.30-18.30
Feedback-ul constructivActivitate practică 16Crearea, gestionarea si arhivarea documentelor de evaluare
16.45-17.00pauza decafea
Test preliminar
Test preliminar pentru identificarea competențelor inițiale
1. Cât de bine pregătiți credeți că sunteți în domeniul evaluării competențelorprofesionale ?
a.Foarte bine
b.Bine
c.Suficient
d.Nu suficient de bine
2. În ce măsura credeți ca majoritatea evaluărilor dumneavoastră suntobiective șicorecte (apreciați pe o scara de la 1 la 4, unde 1 este nivelul cel mai scăzut)
1 2 3 4
3.Principalele cauze ale evaluărilor mai puțin reușite realizate de dumneavoastră au fost:
a.____________________
b.____________________
c.____________________
d.____________________
4. Câți elevi corigenți ați avut în anul școlar precedent ?
a. nu am avut elevi corigenți,
b. mai puțin de 5 elevi,
c. între 5 și 10 elevi,
d. peste 10 elevi
5.Față de evaluările realizate de dumneavoastră elevii și, eventual, părinții se declară in general:
a.foarte mulțumiți,
b.mulțumiți,
c.mai degrabă nemulțumiți,
d.nemulțumiți
6 . Care credeți că sunt cauzele pentru care frecvent rezultatele evaluărilor dincadrul examenelor sunt considerate nerelevante, incorecte sau necredibile ? Explicațivă succint opinia.
__________________________________________________________________________
7.Ierarhizați, după importanta pe care o acordați in procesul de evaluareurmătoarele afirmații (unde 1 este cel mai important) scriind în dreptul fiecărui enunț locul pe care îlacordați:
a. a găsi căi de îmbunătățire a performanțelor elevilor;
b. a cunoaşte performanțele şi progresele elevilor;
c. a stabilii necesitatea unor reluări pentru a corecta rezultatelor elevilor;
d. a găsi soluții de optimizare a demersurilor realizate atât în învățare, cât şi în predareşi evaluare;
e. a forma elevilor deprinderile de autoevaluare;
f. a pune suficiente note;
g. a încheia situația școlară.
8.Precizați cât de des folosiți următoarele metode de evaluare:
Metoda Foarte des Des Rar DelocProbe scriseProbe oraleProbe practiceProiectulStudiul de cazHărți conceptualeJoc de rolSimulareaJurnalulPortofoliulObservareaactivității șicomportamentuluielevului
Altele (vă rugămsă precizați care)
9. Cât de des folosiți la clasă următoarele instrumente de evaluare?
Instrumente Foarte des Des Rar DelocItemi cu alegere dualăItemi cu alegere multiplăItemi de asociereItemi cu răspuns scurtÎntrebări cu răspuns scurtItemi de completareÎntrebări structurateEseuri nestructuratePrezentareaInterviulRezolvarea de problemeObservarea sistematică aactivității elevuluiTema de lucruProiectulStudiul de cazSimulareaJoc de rolHărți conceptualeExercițiile (teme )practiceJurnalePortofoliulInvestigațiaChestionarulAutoevaluareaDezbatereaBrainstormingulAltele (vă rugăm să precizați)
10.Apreciați următoarele afirmații:
Afirmații Acordtotal
Acordparțial
Dezacordparțial
Dezacord total
Instrumentele de evaluarerealizate de mine sunt rigurosplanificate și organizate.Realizez instrumente de evaluarede calitate, adecvate obiectivelorevaluării
Verific calitățile instrumentelorînainte de a le utilizaTestez instrumentele înainte dea le folosiDiscut cu colegii despre calitateași oportunitatea utilizăriiinstrumentelor elaborate(selectate)Instrumentele măsoară ceea ces a intenționat de a fi măsuratInstrumentele prevăd cu claritate cum se acordă noteleRezultatele evaluării curenteanticipează rezultatele evaluării finale.Rezultatele evaluărilor trebuie să descrie ce știe, ce poate face șice probleme (teoretice, practice,de muncă, de studiu etc.) poate rezolvaAcordul elevului privind metodade evaluare aplicată estefacultativ.Comunicarea în prealabil a metodei de evaluareaplicate este la latitudinea profesorului.Metodele de evaluare se aplicăî n mod identic tuturor elevilorRezultatul evaluării orientează șieficientizează învățarea
11. Instrumentele de evaluare pe care le utilizați cel mai des sunt:
a. concepute de mine;
b. existente într-un auxiliar;
c. concepute de colegi;
d. pre luate de pe site ul www.edu.ro;
Matricea de specificatii
Matricea de specificaţii pentru evaluarea evaluatorului de competenţe
Matrice de specificatii pentru evaluarea evaluatorului de competențe
Unitatea de competențe: U2- Organizarea evaluării
Obiective:
Să se identifice capacitatea formabilului de a:
O1-Proiecta planificarea de evaluării în concordanță cu planificarea calendaristică
O2-Stabili instrumentele de evaluare pentru pentru o probă de evaluare sumativă
Performanţe/
Domenii
Conţinuturi
Cunoaşte Înţelege Aplică Număr
total itemiTermeni
Vocabu
lar
Fapte
specifice
Proceduri
Număr itemi
Planurile de
evaluare
2
0,25X2
=0,5p
O1
1
1p
O1
1
1p
O1
2
1X2=2p
O1
5
0,9X5
p=4,5
p
O2,O
1
11
Total itemi 2 1 1 2 5 11
Ponderi 5,55% 11,11 11,11 22,22% 50% 100%
CHESTIONAR DE EVALUARE A PROGRAMULUI
Locaţia ........................................
Data .................................. 2013
Acest instrument este destinat evaluării sesiunii de formare la care aţi participat în aceste patruzile. Pentru fiecare întrebare alegeţi din scala de evaluare afirmaţia care corespunde cel mai bineopiniei dumneavoastre şi marcaţi cu un „x” pătratul corespunzător.
Completarea acestui chestionar este anonimă şi obligatorie, oferind echipei de formatori o bazănecesară de cunoaştere pentru activităţile viitoare.
1. Cum apreciaţi, în ansamblu, activitățile de formare la care aţi participat?
Foarte bune Bune Satisfăcătoare Nesatisfăcătore
2. Cum apreciaţi modul de organizare a sesiunii de formare?
Foarte bun Bun Satisfăcător Nesatisfăcător
3. Cât de relevante au fost pentru dumneavoastră tematicile abordate?
Foarte utile Utile Puţin utile Foarte puţin utile
4.
Cum apreciaţi interacţiunea cu formatorii?
Foarte bună Bună Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare
5.
Cum apreciaţi materiale puse la dispoziţie în cadrul sesiunii?
Foarte bune Bune Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare
6. Cum apreciați activitățile practice desfășurate în timpul activităților de formare?
Foarte utile Utile Puţin utile Foarte puţin utile
8. Vă rugăm să formulaţi trei propuneri care ar putea avea un impact pozitiv în organizarea şi derulareaactivităților de formare viitoare Motivaţi succint alegerea.
9. Vă rugăm enumeraţi trei lucruri pe care credeţi că le-au realizat cu succes formatorii în cadrul acestuiprogram:
10. Vă rugăm să indicaţi câteva aspecte care ar putea fi îmbunătăţite în organizarea unui program similar
Vă mulţumim pentru timpul acordat!
CHESTIONAR FINAL
1. Consideraţi că acest curs de formare şi-a atins scopul?
Da Nu
2. Vă rugăm să prezentaţi competenţele dezvoltate pe parcursul formării:
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
3. Pentru fiecare afirmaţie, alegeţi din scala de evaluare atributul care o caracterizează cel mai bine:
Foarte slab Slab Bine Foarte bine Excelent
1. Conţinutul materialului a fost:
2. Eficienţa formatorilor în prezentare a fost:
3. Organizarea materialului a fost:
4. Claritatea exprimării formatorilor a fost:
5. Explicaţiile date de formatori au fost:
6.Abilitatea formatorilor de a prezentaexplicaţii alternative atunci când era nevoie afost:
7. Cantitatea de informaţie pe care aţi reţinut-oîn timpul formarii a fost:
8. Relevanţa şi utilitatea conţinutuluimaterialului au fost:
9. Activitățile care v-au fost propuse au fost
4. Alte observaţii privind cursul de formare: (posibilitati de optimizare a desfaşurării cursului, nevoia de
formare,
etc.).......................................................................................................................................................
……………………………………………………………………………………………………......
5. Propuneti o temă pentru un viitor curs de formare.
...........................................................................................................................................................
……………………………………………………………………………………………………......
Vă felicităm şi vă urăm succes în continuare!
SECTIUNEA II
P la n u l d e ev a lu a reA nd ra Ș and ruE rs ilia C o șbuc
L iliana M usc ină
U n p la n d e e v a lu a re re p re z in tǎ u nin s tru m e n t e s e n ţ ia l p e n tru p ro c e su l
d e e v a lu a re în s in e ş i p e n trud e te rm in a re a m o d a litǎ ţ ii în c a re
p ra c t ic a e v a lu ǎ r ii p o a te f i c o n t in u uîm b u n ǎ tǎ ţ itǎ p r in ra p o r ta re a la
c e r in ţe .
N u e x is tǎ u n fo r m a t f ix p e n trup la n u r ile d e e v a lu a r e ş i a c e s ta n ic i n u
a r t r e b u i s ǎ f ie im p u s p r inr e g le m e n tǎ r i fo rm a le .
U n p la n d e e v a lu a r e e s te , d e fa p t ,u n in s t r u m e n t e s e n ţ ia l d e
m a n a g e m e n t a l e v a lu ă r i i
C i c lu l e v a lu ă r i i
P a ș i c e t r e b u i e r e s p e c t a ț i î ne l a b o r a r e a u n u i p l a n d e
e v a l u a r e
P a s u l 1 : S ta b ilire a s c o p u lu i e v a lu ă r iip e n tru c a re s e e la b o re a z ă p la n u l d e
e v a lu a re
F a c to r ii c a re d e te rm in ă s ta b ilire a s c o p u lu i
P a s u l 2 : E v a lu a r e a s u r s e lo r
D o c u m e n te le s u r s ǎ n e c e s a r e :1 . P la n u l d e e v a lu a r e p r e c e d e n t ;2 . S ta n d a rd u l d e p r e g ă t ir e p r o fe s io n a lăc o r e s p u n z ǎ t o r p e n t r u c a lif ic a r e ;3 . E v a lu a r e a a p lic ǎ r i i p la n u lu i p r e c e d e n td e e v a lu a r e ;
P a s u l 3 : S t a b i l i r e a o b i e c t i v e l o r
T r e b u i e s ǎ f i e a b s o l u t c l a r c a r e e s t eo b i e c t i v u l e v a l u ǎ r i i , c o m p e t e n ţ e l es a u r e z u l t a t e l e î n v ǎ ţ ǎ r i i c a r e t r e b u i ee v a l u a t e .
P a s u l 4 : S t a b i l i r e a m e t o d e l o r d ee v a l u a r e
M e t o d e l e s u n t a d e c v a t e a t â t t i m p c â t s u n tr e l e v a n t e p e n t r u c e e a c e e v a l u e a z ă
P a s u l 5 : S p e c i f i c a r e a i n s t r u m e n t e l o rd e e v a l u a r e
T r e b u i e d e s c r i s e s p e c i f i c a ţ i i l e t e s t e l o r(î n t r e b ă r i l e s e r e f e r ă l a : , t i p u r i d e
i n t r e b ă r i , c o n ţ i n u t ), p e n t r u f i e c a r e t i p d ep r o b ă d e e v a l u a r e î n p a r t e .
P a s u l 6 : V e r i f i c a r e a p l a n u l u i
T r e b u ie s ǎ s e c o n c e n t r e z e p eu r m ǎ t o a r e le î n t r e b ǎ r i c h e ie :• P la n u l d e e v a lu a r e a c o p e r ǎ t o a t ee le m e n t e le c r i t i c e c a r e t r e b u ie e v a lu a t e ?• P o t f i e v a lu a t e a c e s t e e le m e n t eîn t r - o m a n ie r ǎ v a l i d ă ?• C o m p o n e n t e le d e f in i t e p e n t r ue v a lu a r e c o n t r ib u ie l a o e v a lu a r ee f i c a c e ş i e f i c i e n t ǎ ?
Modul II
Activitatea 3 – Plan de evaluare
Activitatea isi propune sa formeze deprinderea de a proiectaevaluarea in corelare cu planificarea rezultatelor invatarii
10 min activitate in echipă10 minute discuţii în plen/ feedback
Se împarte grupa în 4 echipe.Fiecare echipă va stabili resursele materiale și instrumentele pentruevaluarea pe parcurs pentru un conținut dat.Rezultatele vor fi prezentate pe poster și un reprezentant din fiecaregrupă va justifica alegerea făcută.
Suport de cursFlipchart, hârtie şi instrumente de scris, fișă de lucru, fișă dedocumentare
Modul II
Activitatea 3 – Plan de evaluare
Activitatea isi propune sa formeze deprinderea de a proiectaevaluarea in corelare cu planificarea rezultatelor invatarii
10 min activitate in echipă10 minute discuţii în plen/ feedback
Se împarte grupa în 4 echipe.Fiecare echipă va stabili resursele materiale și instrumentele pentruevaluarea pe parcurs pentru un conținut dat.Rezultatele vor fi prezentate pe poster și un reprezentant din fiecaregrupă va justifica alegerea făcută.
Suport de cursFlipchart, hârtie şi instrumente de scris, fișă de lucru, fișă dedocumentare
Modul II
Activitatea 3 – Plan de evaluare
Activitatea isi propune sa formeze deprinderea de a proiectaevaluarea in corelare cu planificarea rezultatelor invatarii
10 min activitate in echipă10 minute discuţii în plen/ feedback
Se împarte grupa în 4 echipe.Fiecare echipă va stabili resursele materiale și instrumentele pentruevaluarea pe parcurs pentru un conținut dat.Rezultatele vor fi prezentate pe poster și un reprezentant din fiecaregrupă va justifica alegerea făcută.
Suport de cursFlipchart, hârtie şi instrumente de scris, fișă de lucru, fișă dedocumentare
EVALUAREAINIȚIALĂ
EVALUAREA FORMATIVĂ EVALUAREASUMATIVĂ
SCOPUL URMĂRIT• Identifică nivelul achizi Ńiilor iniŃiale ale
elevilor în termeni de cunoştinŃe, competenŃe şi abilităŃi, în scopul asigurăriipremiselor atingerii obiectivelor propusepentru etapa imediat următoare;
• „Este indispensabilă pentru a stabili dacăsubiecŃii dispun de pregătirea necesarăcreării de premise favorabile unei noiînvăŃări" (Ioan Cerghit, 2002, p. 307);
• Urmăreşte dacă obiectivele concretepropuse au fost atinse şi permitecontinuarea demersului pedagogic spreobiective mai complexe; “Unicul scop alevaluării formative este să identificesituaŃiile în care întâmpină elevul odificultate, în ce constă aceasta şi să-linformeze” (De Landsheere, 1975), atâtpe el cât şi pe profesor.
• Stabileşte gradul în care au fost atinsefinalităŃile generale propuse (fie dobândireaunei atitudini sau a unei capacităŃi),comparându-i pe elevi între ei (interpretarenormativă), ori comparând performanŃelemanifestate de fiecare cu performanŃeleaşteptate (interpretarea criterială).
PRINCIPIUL TEMPORALITATII• Se efectuează la începutul unui program de
instruire (ciclu de învăŃământ, an şcolar,semestru, începutul unui capitol şi chiar alunei lecŃii).
• Axată pe proces și internă; se facepe parcursul învățării;
• Frecventă, la sfârșitul fiecărei unitățide studiu, sarcini sau grup de sarcini;
• Este punctuală
• Este finală, având loc după învățare;• Regrupează mai multe unităŃi de studiu, face
bilanŃul;
OBIECTUL EVALUĂRIIo Este interesată de “acele cunoştinŃe şi
capacităŃi care reprezintă premise pentruasimilarea noilor conŃinuturi şi formareaaltor competenŃe” (I. T. Radu), premise“cognitive şi atitudinale” capacităŃi, interese,motivaŃii), necesare integrării în activitateaurmătoare.
• Vizează cunoştinŃele, competenŃele şimetodologiile în raport cu o normăprestabilită, dar şi cu o sarcină maicomplexă de învăŃări ulterioare desprecare elevul îşi face o reprezentare” (I. T.Radu);
• Se extinde şi asupra procesului realizat.
• “se concentrează mai ales asupraelementelor de permanenŃă ale aplicării unorcunoştinŃe de bază, ale demonstrării unorabilităŃi importante dobândite de elevi într-operioadă mai lungă de instruire” (S.N.E.E.)
FUNCȚII INDEPLINITE• FuncŃie diagnostică;• FuncŃie prognostică.
• “FuncŃie de constatare a rezultatelor şide sprijinire continuă a elevilor”(I.T.Radu);
• FuncŃie de feed-back;• FuncŃie de corectare a greşelilor şi
ameliorare şi reglare a procesului;• FuncŃie motivaŃională.
• FuncŃie de constatare şi verificare arezultatelor;
• FuncŃie de clasificare;• FuncŃia de comunicare a rezultatelor;• FuncŃie de certificare a nivelului de
cunoştinŃe şi abilităŃi;• FuncŃie de selecŃie;• FuncŃie de orientare şcolară şi
profesională.DIN PUNCT DE VEDERE AL NOTĂRII
• Nu îşi propune aprecierea performanŃelorglobale ale elevilor şi nici ierarhizarea lor.
• “Acest tip de evaluare nu se exprimă înnote şi cu atât mai puŃin în scoruri.” (I. T.Radu)
• Nu realizeară ierarhii şi clasificări întreelevi;
• Oferă premise pentru notare.
• Evaluarea sumativă se traduce printr-unscor. Prin scor desemnăm rezultateleobiective obŃinute în urma unui test sau aoricărei alte forme de evaluare prinadunare sau scădere de puncte dupăreguli fixe.
• Constată performanŃele şi clasifică(ierarhizează) elevii în funcŃie de acestea.
AVANTAJE• Oferă profesorului cât şi elevului
posibilitatea de a avea o reprezentare câtmai exactă a situaŃiei existente(potenŃialul de învăŃare al studenŃilor,lacunele ce trebuiesc completate şiremediate) şi a formula cerineleurmătoare;
• Pe baza informaŃiilor evaluării iniŃiale seplanifică demersul pedagogic imediaturmător şi eventual a unor programe derecuperare.
• Permite elevului să-şi remedieze erorileşi lacunele imediat după apariŃia ei şiînainte de declanşarea unui procescumulativ;
• Oferă un feed-back rapid, reglând dinmers procesul;
• Este orientată spre ajutorul pedagogicimediat;
• Oferă posibilitatea tratării diferenŃiate (I.Cerghit);
• Dezvoltă capacitatea de autoevaluare laelevi;
• Reduce timpul destinat actelor evaluativeample, sporindu-l pe cel destinatînvăŃării;Sesizează punctele critice în învăŃare.
• rezultatele constatate pot fi folosite pentrupreîntâmpinarea greşelilor la alte serii decursanŃi;
• permite aprecieri cu privire la prestaŃiaprofesorilor, a calităŃii proceselor deinstruire, a proramelor de studii;
• oferă o recunoaştere socială a meritelor.
DEZAVANTAJE• Nu permite o apreciere globală a
performanŃelor elevului şi nici realizareaune ierarhii;
• Nu-şi propune şi nici nu poate să determinecauzele existenŃei lacunelor în sistemulcognitiv al elevului.
• “Aplicarea acestei strategii de evaluare,foarte pretenŃioasă, necesită oorganizare riguroasă a predării,competenŃă în precizarea obiectivelor, înstabilirea sarcinilor, în alegera tehnicilorde evaluare” (Ioan. Cerghit);
• “Recursul la evaluarea formativă estetestul unei pedagogii a rigorii, a lucidităŃiişi a eficienŃei” (I. Cerghit).
• Nu oferă suficiente informaŃii sistematice şicomplete despre măsura în care elevii şi-au însuşit conŃinutul predat şi nici dacă unelev stăpâneşte toate conŃinuturileesenŃiale predate;
• Are efecte reduse pentruameliorarea/reglerea şi remedierealacunelor, efectele resimŃindu-se după operioadă mai îndelungată, de regulă,pentru seriile viitoare;
• Deplasează motivaŃia elevilor cătreobŃinerea unui rang mai înalt în ierarhiagrupului, punând accent pe competiŃie;nu favorizează dezvoltarea capacităŃii deautoevaluare la elevi;
• Nu oferă o radiografie a dificultăŃilor înînvăŃare;generează stres, teamă, anxietate.
TIPURI DE EVALUARE
Criterii Evaluarea iniŃială Evaluarea formativă Evaluarea sumativăCând serealizează?
• în faza iniŃială • pe tot parcursul desfăşurăriiprogramului de formare;
• la finalul unei sesiuni/modul;
În ce scop? • cunoaşterea nivelului de lacare se porneşte
• ameliorare /îmbunătăŃire aactivităŃii şi a rezultatelor
• optimizarea pe parcurs aprogramului de formare
• acreditare/ decizie; ameliorarea activităŃii viitoare
Cine o realizează? • evaluator intern (aceeaşipersoană care a realizatprocesul - formatorul)
• evaluator intern (formatorul) • evaluator intern sau extern
FrecvenŃacolectării datelor
• la început (rar) • frecvent • la intervale mari de timp
Ce rezultatevizează?
• rezultate parŃiale (anticipă/oferăgaranŃii pentru rezultatelefinale)
• rezultate finale
PLANUL ACTIVITĂȚII
Elaborareaplanului de evaluareModulul II- Activitatea 3- Plan de evaluare
Durataactivității: 30 minute
1. Elaborareaobiectivelor de învățare ale activitatii
Dupărealizareaacesteiactivitățiformabiliivorputea :
- Săproiectezeactivitatea de evaluareîncorelare cu rezultateleînvățării- Săstabileascăinstrumentelepentruevaluare: initial, formative, sumativă
2. Realizareauneiliste de materiale (inclusiv software) cevor fi folosite in timpulsimularii
- Flipchart, hârtie, instrumente de scris- Prezentări power-point cu tipurile de evaluare, planul de evaluareși model pentru o
planificare a evaluării- Fișe de lucrupentruparticipanti- Fișele de lucru a formatorilor- Planificărilecalendaristice / ale unităților de învățarerealizateîncadrulactivității A1- Fișă de documentareutilizatăpentruprezentareametodelor de evaluareutilizatăînactivitatrea
A2- Support de curs
3. Prezentareamodului de desfasurare a activitatii
1.Pentrurealizareaactivității sevorvalorificacunoștințeleșideprinderiledobânditeîncadrulactivităților A1 și A2
2.Participanțiivor fi așezațimodelul Bistro, pespecializări/specializăriapropiate3.Vor fi distribuitefișea activitățiipentruparticipanțișiva fi explicatmodul de desfășurare al
activității, sarcina de lucru, materialelece pot fi consultatepentrurezolvareacerinței, timpulde lucru, modul de evaluare,feed-back, modalitatea de finalizare , raportarea
4.Formatoriivorprezentarepereteoretice ale tipurilor deevaluareșivorsolicitaparticipanțilorcapentruplanificarearealizatăsăstabileascămomentulreali
zăriievaluăriiinițiale, evaluări formative șievaluareasumativă5.Încadrulgrupelorvor fi
stabilitemetoda/metodeleadecvatepentrufiecaredintreevaluărișiinstrumenteleutilizatepentrufiecaredintreevaluări
6.Participanțiivorîntocmidupămodelulprezentatplanificărilepentruevaluare7.Grupelevorprezentaplanificărilerealizate8.Vor fi discutateplanificărilerealizateșivor fi identificateelementele din planificărilerealizatece
pot fi folositepentruîmbunătățireaplanificărilorrealizate9.Se refacplanificările care necesităîmbunătățire10. Se posteazăpeplatformacursului de formare
4. Notareareperelorimportante ale activității (timpi, etape, rezultate, metodeșicriterii de evaluare aactivitățiietc)
1.Pregătireasălii de curs- 10 min2.Primireaparticipanților/spargereagheții/ așezareape grupe-10 min3.Anunțareasarcinii de lucru-5 min4.Distribuireafișelorpentruparticipanțiși a celorlaltematerialesuport- 5 min5.Prezentareamaterialelor .pptșivalorificareaexperiențelorparticipanțilorreferitoare la
temaabordată- 15 min6.Clarificareatuturoraspectelorceprivescrealizareasarcinii de lucru-5 min7.Rezolvareasarcinii de lucru de cătreparticipanți- 30 min8.Discuțiiînplenși feed-back, concluzii-20 min.
5. Modalitățipentrufinalizareaactivității
- La finalulactivitățiifiecaregrupăvaprezentaclarșisuccintplanificărilerealizateșidupădiscuțiileasupramaterialelorrealizate, acesteavor fi postatepeplatformaprogramului deformareînsecțiuneadedicată
Proiectareaactivității de formare
Modulul II- Activitatea 3- Plan de evaluare
Durataactivității: 30 minute
1. Elaborareaobiectivelor de învățare ale activitatii
Să se identificecapacitateaformabilului de a stabilipentru un conținutdat:- Forma de evaluare- Contextul / locul de evaluare- Resurselemateriale- Metodele / instrumentele de evaluare
2. Realizareauneiliste de materiale (inclusiv software) cevor fi folosite in timpulsecvențeide formare :
- Flipchart, hârtie, instrumente de scris- Prezentări power-point cu planul de evaluare ( noțiune, funcțiileplanului,
pașiînelaborareaplanului)- Fișe de lucrupentruparticipanti- Fișele de lucru a formatorilor- Fișă de documentareutilizatăpentrurealizareaactivității de formare- Fișă de observație a formabiluluiînrealizareaactivtății practice- Chestionar de evaluaresecvență de formare- Emoticoane
3. Prezentareamodului de desfasurare a activitatii
11. Formatoriivorprezentarepereteoretice– Planul de evaluare12. Participanțiivor fi așezațimodelul Bistro13. Vor fi distribuitefișele de lucrupentruparticipanțișiva fi explicatmodul de
desfășurare al activității, sarcina de lucru, materialelece pot ficonsultatepentrurezolvareacerinței, timpul de lucru, modul de evaluare,feed-back, modalitatea de finalizare , raportareașivorsolicitaparticipanților de astabilipentru un conținutdat: forma de evaluare, ontextul / locul de evaluare,resursele material, metodele / instrumentele de evaluare
14. Participanțiivorîntocmicâte un poster cu cerințeleactivității15. Echipelevorprezentarezultateleactivității practice16. Vor fi discutaterezultateleactivitățilorrealizate de cătrefiecareechipă
4. Notareareperelorimportante ale activității (timpi, etape, rezultate, metodeșicriterii deevaluare a activitățiietc)
9.Prezentareaformatorilor - 1 min10. Prezentareamaterialelor .pptșivalorificareaexperiențelorparticipanțilorreferitoare
la temaabordată- 5 min11. Anunțareasarcinii de lucru-1 min12. Distribuireafișelorpentruparticipanțiși a celorlaltematerialesuport- 1 min13. Clarificareatuturoraspectelorceprivescrealizareasarcinii de lucru-2 min14. Rezolvareasarcinii de lucru de cătreparticipanți- 10 min15. Discuțiiînplenși feed-back, concluzii-10 min.
5. Modalitățipentrufinalizareaactivității
- La finalulactivitățiifiecaregrupăvaprezentaclarșisuccintactivitățilerealizateși se vorpurtadiscuțiipemargineamaterialelorrealizat
108
109
PLANIFICAREA EVALUĂRII
Forme deevaluare
CompetenŃeevaluate Rezultatele învăŃării Contexte/ locul de
evaluareResursele evaluării Metode/ instrumente
de evaluareMateriale De timp28.1 Analizeazăstadiul şi natura uzurii
2,1 Identificăprobleme complexe
-Uzuri fizice- caracteristici-Factorii care contribuie la uzură
- Stadii ale uzurii
-Metode pentru controlul uzurii
-ModalităŃi de ameliorare afenomenului de uzare
Managementul întreŃinerii preventiv-planificate
Material textiletermometru
S3
S4
S5
S6
S7
-
110
POSTER
- R e s p e c t
- P u n c t u a lit a t e
- Im p lic a re
- C o m u n ic a re
- D is c ip lin ă
- R e z o lv a re a s a rc in ilo r p r im it e
- N u c re ă m c o n f lic t e
- N u fo lo s im t e le fo a n e m o b ile
- N u în t re r u p e m n e ju s t if ic a t c o le g ii
- N u în t â r z ie m la c u r s
- N u s u n t e m le n e ș i
110
POSTER
- R e s p e c t
- P u n c t u a lit a t e
- Im p lic a re
- C o m u n ic a re
- D is c ip lin ă
- R e z o lv a re a s a rc in ilo r p r im it e
- N u c re ă m c o n f lic t e
- N u fo lo s im t e le fo a n e m o b ile
- N u în t re r u p e m n e ju s t if ic a t c o le g ii
- N u în t â r z ie m la c u r s
- N u s u n t e m le n e ș i
110
POSTER
- R e s p e c t
- P u n c t u a lit a t e
- Im p lic a re
- C o m u n ic a re
- D is c ip lin ă
- R e z o lv a re a s a rc in ilo r p r im it e
- N u c re ă m c o n f lic t e
- N u fo lo s im t e le fo a n e m o b ile
- N u în t re r u p e m n e ju s t if ic a t c o le g ii
- N u în t â r z ie m la c u r s
- N u s u n t e m le n e ș i
111
Chestionar de evaluare a secvenței de formare
1. Activitatea a fost…………………………………………………………………
2. Am învăţat că ……………………………………………………………..
………………………………………………………………………………….……
3. Am descoperit…………………………………………………………….
……………………………………………………………………………….……
4. Mi-a plăcut……………………………………………………………….
……………………………………………………………………………….……
5. Timpul petrecut la activitate a fost………………………………………..
……………………………………………………………………………….……
6. Propun…………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………
FIȘĂ OBSERVAȚIE
Activitate. Plan de evaluare
Criterii de evaluare a activității Apreciere Obs.DA NU
A. Cerințele activității- Executarea tuturor pașilor- Realizarea posterului de prezentare
B. Modul de lucru:- Cursanții s-au implicat activ în
realizarea activității;- Sarcina de lucru a fost realizată
integral în timpul alocat;- Discuțiile au asigurat transferul de
experiență între membrii echipei;- Lucrul în echipă a fost eficient;- Cursanților le-a plăcut să lucreze în
echipă.C. Raportarea rezultatelor
112
- S-a realizat și prezentat posterul cusarcina cerută
FIȘĂ DE LUCRU PARTICIPANȚI
Titlul: PLAN DE EVALUARE
Scopul: Activitateaisipropunesaformezedeprindereadea proiectaevaluareain corelarecuplanificarearezultatelorinvatariiObiectivele: Să se identificecapacitateaformabilului de a:
stabiliresurselematerialeșiinstrumentelepentruevaluareapeparcurspentru unconținutdat
Durata: 20 minIndicații:
Se împartegrupaîn 4 echipe. Fiecareechipăvastabiliresurselematerialeșiinstrumentelepentruevaluareapeparcurspentr
u un conținut dat. Rezultatelevor fi prezentatepe poster și un reprezentant
dinfiecaregrupăvajustificaalegereafăcută.Evaluare:
Observare+Fișă de observare, probăpracticăFeed-back: emoticon, chestionarevaluaresecvențăformare
METODE DE FORMARE
1. Prezentarea, discuțiile, documentația scrisă au fost utilizate deoarece
scopul a fost de transferare a informației
2. Studiul de caz, simularea au fost utilizate deoarece scopul a fost
dezvoltarea capacităților de întocmire a unui plan de evaluare
3. Dezbaterea, activitatea în echipe au fost utilizate deoarece scopul a fost
creșterea nivelului și eficienței comunicării
4. Feed-back- deoarece scopul a fost rememorarea experienței de învățare