RO 1 RO
Programul Operațional Regional
2014 – 2020
Ianuarie 2015
RO 2 RO
CUPRINS
Abrevieri ..................................................................................................................................... 4
SECȚIUNEA 1. Strategia pentru contribuția programului operațional la strategia Uniunii
pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii si realizarea coeziunii
economice, sociale și teritoriale ................................................................................... 7
SECȚIUNEA 2. Axele prioritare ........................................................................................... 50
2.A Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic .............................................. 50
2.B Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii ...... 61
2.C Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon
.................................................................................................................................... 79
2.D Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile ......................................... 102
2.E Axa prioritară 5: Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural ...................................................................................................................... 121
2.F Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională ...... 131
2.G Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a
turismului ................................................................................................................. 142
2.H Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale ............................... 154
2.I Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților
defavorizate din mediul urban ................................................................................. 165
2.J Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale .................................. 176
2.K Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor
în cadastru şi cartea funciară .................................................................................... 188
2.L Axa prioritară 12: Asistență tehnică ......................................................................... 198
SECȚIUNEA 3. Plan de finanțare ....................................................................................... 204
SECȚIUNEA 4. Abordare integrată a dezvoltării teritoriale .............................................. 209
SECȚIUNEA 5. Nevoile specifice ale zonelor geografice cel mai grav afectate de sărăcie
sau ale grupurilor țintă supuse celui mai ridicat risc de discriminare sau de excludere
socială (după caz) ..................................................................................................... 216
SECȚIUNEA 6. Nevoile specifice ale zonelor geografice care suferă de pe urma unor
handicapuri naturale sau demografice severe și permanente (după caz) ................. 220
SECȚIUNEA 7. Autoritățile și organismele responsabile cu managementul, controlul și
auditul, precum și rolul partenerilor relevanți .......................................................... 221
7.1 Autorități și organisme relevante ............................................................................. 221
7.2 Implicarea partenerilor relevanți .............................................................................. 221
SECȚIUNEA 8. Coordonarea dintre fonduri, FEADR, FEPAM și alte instrumente de
finanțare naționale și ale uniunii, precum și coordonarea cu BEI ............................ 226
SECȚIUNEA 9. Condiționalități ex-ante ............................................................................ 231
RO 3 RO
SECȚIUNEA 10. Reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari ............................. 281
SECȚIUNEA 11. Principii orizontale ................................................................................. 285
SECȚIUNEA 12. Elemente separate ................................................................................... 289
RO 4 RO
ABREVIERI
ADR Agenţia pentru Dezvoltare Regională
AM Autoritatea de Management
ANCPI Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară
ANRSC Agenția Națională pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare
AP Acord de Parteneriat
AP1-12 Axe prioritare
BERD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
BI Regiunea București Ilfov
BM Banca Mondială
C Regiunea Centru
CCDR Comitetul Consultativ pentru Dezvoltare Regională
CCII Centre Comunitare de Interventie Integrata
CDI Cercetare, Dezvoltare, Inovare
CDR Consiliul de Dezvoltare Regională
CE Comisia Europeană
CNSR Cadrul Național Strategic de Referință 2007–2013
CPEn Contract de Performanță Energetică
CSC Cadrul Strategic Comun
DPCE Documentul de Poziție al Comisiei Europene
EEV Enhanced Environmently friendly Vehicle (normă Euro între Euro V
și Euro VI)
ESCO Companii de Servicii Energetice
EUR Euro
FEAD Fondul European pentru cele mai Defavorizate Persoane
FEDR Fondul European pentru Dezvoltare Regională
FESI Fonduri Europene Structurale și de Investiții
FSE Fondul European Social
GES Gaze cu Efect de Seră
GLF Grup de Lucru Funcțional
IMM Întreprinderi Mici şi Mijlocii
INS Institutul Naţional pentru Statistică
IT Tehnologia Informației
loc. locuitori
MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
MEN Ministerul Educației Naționale
MFE Ministerul Fondurilor Europene
MMFPSPV Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor
Vârstnice
MS Ministerul Sănătăţii
RO 5 RO
MT Ministerul Transporturilor
NE Regiunea Nord Est
NV Regiunea Nord Vest
OCPI Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
OI Organism Intermediar
OMT Organizația Mondială a Turismului
ONG Organizaţii Non-guvernamentale
OS Obiectiv specific
OT Obiectiv Tematic
PAED Planuri de Acțiune privind Energia Durabilă
PAM Programul de Acţiune privind Mediul
PDR Planul de Dezvoltare Regională
PI Prioritate de investiție
PIB Produs Intern Brut
PNACAS Programul Naţional de Asistenţă Comunitară şi Acţiuni pentru
Sănătate
PNCR Punctul Național de Contact pentru Romi
PND Planul Național de Dezvoltare 2007 - 2013
PNR Programul Naţional pentru Reformă
PMUD Plan de Mobilitate Urbană Durabilă
PO Programul Operaţional
POC Programul Operaţional Competitivitate
POCU Programul Operaţional Capital Uman
POIM Programul Operațional Infrastructură Mare
POR Programul Operaţional Regional
RST Recomandări Specifice de Țară
SE Regiunea Sud Est
SICCF Sistemul integrat de Cadastru și Carte Funciară
SM State Membre
SMuntenia Regiunea Sud Muntenia
SNC Strategia Națională de Cercetare
SNCDI Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare
SNDR Strategia Națională de Dezvoltare Regională
SNIMM Strategia Națională pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii
SNS Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020
SV Oltenia Regiunea Sud Vest Oltenia
TEN-T Trans-European Transport Networks
TFUE Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene
TIC Tehnologia Informației și Comunicării
UAT Unitate Administrativ Teritorială
UE Uniunea Europeană
UPU Unitati de Primiri Urgențe
V Regiunea Vest
RO 6 RO
VAB Valoare Adăugată Brută
WTTC World Travel and Tourism Council
YEI Youth Employment Initiative
RO 7 RO
SECȚIUNEA 1. STRATEGIA PENTRU CONTRIBUȚIA PROGRAMULUI OPERAȚIONAL LA
STRATEGIA UNIUNII PENTRU O CREȘTERE INTELIGENTĂ, DURABILĂ ȘI FAVORABILĂ
INCLUZIUNII SI REALIZAREA COEZIUNII ECONOMICE, SOCIALE ȘI TERITORIALE
1.1. Strategia pentru contribuția programului operațional la strategia Uniunii
pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și realizarea
coeziunii economice, sociale și teritoriale
1.1.1. Descrierea programului strategiei pentru de contribuire la strategia Uniunii pentru o
creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și pentru realizarea coeziunii
economice, sociale și teritoriale.
RO 8 RO
Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune să asigure continuitatea viziunii
strategice privind dezvoltarea regională în România, prin completarea și dezvoltarea direcțiilor
și priorităților de dezvoltare regională conținute în PND și CNSR 2007–2013 și implementate
prin POR 2007–2013, precum și prin alte programe naționale. Această abordare are la bază
una dintre principalele recomandări ale Raportului de evaluare ex-ante POR 2007–2013, în
care se afirmă că pe termen lung obiectivul global al politicii de dezvoltare regională va putea
fi atins dacă se urmăresc în continuare prioritățile majore de dezvoltare stabilite în perioada
2007-2013.
Totodată, programul propune o serie de priorități de investiții care asigură convergența cu
Strategia Uniunii Europene pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii,
precum și cu scopul specific al Fondului European de Dezvoltare Regională, în conformitate
cu obiectivele Tratatului, în ceea ce privește coeziunea economică, socială și teritorială. Astfel,
Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune să abordeze toate provocările pentru
dezvoltare identificate în Acordul de Parteneriat elaborat pentru România (și aprobat în data de
6 august 2014), adresând 9 din cele 11 Obiective tematice formulate in Strategia UE 2020.
Strategia POR 2014-2020 se fundamentează pe analize socio-economice detaliate care
evidențiază actualitatea celor mai multe priorități de dezvoltare regională identificate pentru
perioada 2007-2013, dar și priorități noi, menite să conducă la creșterea capacității inovative la
nivel regional și local. Sunt încă de actualitate nevoile de dezvoltare a anumitor tipuri de
infrastructuri de transport, educațională, de sănătate completate cu priorități noi, impuse de
necesitatea modernizării economiilor regionale românești, în concordanță cu politica de
coeziune a UE și cu țintele de atins în contextul Strategiei Europa 2020, privind investițiile în
tehnologii moderne, servicii și creșterea competitivității.
Conform metodologiei de elaborare, s-a urmărit asigurarea coerenței interne a POR 2014-2020
prin respectarea logicii intervenției, care propune, într-o primă etapă, identificarea nevoilor de
dezvoltare care urmează să fie adresate prin program, iar ulterior sunt formulate direcțiile de
acțiune și obiectivele specifice aferente schimbării urmărite prin prioritățile de investiții
selectate și cuantificarea acestei schimbări prin rezultatele propuse. Referitor la coerența
externă, POR 2014-2020 este în conformitate, ca și direcții de acțiune, cu conținutul AP 2014-
2020 și are la bază prioritățile comune de dezvoltare propuse în PDR-urilor și sintetizate prin
SNDR, fiind totodată corelat și complementar cu celelalte programe operaționale propuse
și/sau strategiile sectoriale elaborate la nivelul ministerelor de linie pentru domeniile asupra
cărora se va interveni prin POR. Totodată, atât prin viziunea strategică cât și prin acțiunile
propuse spre finanțare în cadrul priorităților de investiții, POR își propune să contribuie la
realizarea unor obiective de dezvoltare mai largi, formulate la nivel național în documente
precum Programul Național de Reformă sau Recomandările Specifice de Țară pentru
România. Astfel, POR 2014-2020 își propune să contribuie la adresarea celor 5 provocări
pentru creștere la nivel național, identicate în cadrul Acordului de Parteneriat: competitivitatea
și dezvoltarea locală, populația și aspectele sociale, infrastructura, resursele și administrația și
guvernarea.
Cel mai relevant factor, din punct de vedere al impactului asupra economiei românești, rămâne
criza economică și financiară mondială. Aceasta a afectat profund economia și societatea
românească, având implicații majore asupra nivelului de creștere economică, ocupării,
mediului de afaceri, sistemelor de sănătate și pensii, educației, turismului și, inevitabil, asupra
nivelului de trai al populației. De altfel, concluziile Raportului Actualizarea evaluării
RO 9 RO
intermediare a POR 2007–2013 confirmă că nevoile de dezvoltare identificate în perioada
anterioară de programare, nu numai că rămân actuale, dar chiar au fost amplificate de impactul
crizei financiare și economice.
Deși în perioada anterioară deteriorării climatului economic și financiar, dinamica PIB a fost
robustă: în termeni reali PIB crescând anual cu peste 6%, declanșarea crizei economice în
2008 și adâncirea acesteia în 2009 au condus la inversarea dinamicii PIB, anul 2009 marcând o
scădere dramatică de 6,6%. Accentuarea crizei economice este rezultatul adâncirii
dezechilibrelor macroeconomice, în special al deficitului contului curent și al celui bugetar.
Declinul economic a încetinit inclusiv ritmul de reducere a decalajelor de dezvoltare, măsurat
prin PIB/loc., dintre regiunile de dezvoltare și media comunitară. Per ansamblu, în perioada
2005-2010, disparitățile dintre regiunile BI și V, pe de o parte, și restul regiunilor de
dezvoltare, pe de altă parte, s-au adâncit. Regiunea V este singura din România al cărei ritm de
recuperare a decalajelor a continuat și pe durata recesiunii economice. Regiunea BI a
înregistrat cea mai amplă deteriorare a PIB/locuitor, ca urmare a impactului crizei economice,
însă nivelul indicatorului din această regiune rămâne net superior valorilor înregistrate în
celelalte regiuni de dezvoltare.
Viziunea strategică pentru POR 2014-2020 are la bază următoarele nevoi de dezvoltare,
identificate și prioritizate ca fiind cele mai relevante în contextul stadiului actual de dezvoltare
socio-economică a regiunilor României, precum și a principalelor direcții de acțiune strategică
menționate de CE în DPCE, în special în ceea ce privește finanțarea din FESI în perioada
2014-2020:
Transfer limitat al rezultatelor cercetării în piață și nivel scăzut de asimilare a
inovării în firme
Sprijinul pentru cercetare și dezvoltare este extrem de scăzut în raport cu obiectivele pentru
2020 (3% pentru UE şi 2% pentru România), situându-se, în medie, în 2012 la 0,42% din PIB,
fiind în mare măsură ineficient, cu un sistem de cercetare și inovare fragmentat, priorități
insuficient bazate pe cerere, conexiuni internaționale slabe, absența unei mase critice privind
calitatea rezultatelor cercetării, care nu se transformă în cercetare aplicată și în aplicații
inovatoare, legături slabe între educație, cercetare și mediul de afaceri.
Totodată, la nivelul UE, pentru 2014, conform raportului „Innovation Union Scoreboard”,
România este inclusă în grupa ultimelor state privind cel mai scăzut grad al inovării, în
categoria inovatorilor modeşti, ultima dintre cele patru categorii ale clasamentului, împreună
cu Bulgaria şi Letonia. România se clasează pe ultimele poziţii în ceea ce priveşte proporţia
IMM-urilor inovative care cooperează cu altele, numărul de aplicaţii pentru patente, investiţiile
în firme sau numărul de IMM-uri care au introdus un produs sau un proces inovator, fiind sub
media UE pentru aceşti indicatori.
Conform Acordului de Parteneriat, transferul tehnologic și canalele de comercializare, au un
grad scăzut de utilizare, având un impact direct asupra limitării aplicării comerciale a
activităţilor CDI. În prezent, conform INS, în România există un număr redus de firme
inovative - 8.116 în comparaţie cu numărul firmelor înregistrate (452.000), dintre care doar
6.102 sunt localizate în cele șapte regiuni mai puțin dezvoltate. Conform Acordului de
Parteneriat, transferul tehnologic și canalele de comercializare, au un grad scăzut de utilizare,
având un impact direct asupra limitării aplicării comerciale a activităţilor CDI. În România,
infrastructuri de inovare şi transfer tehnologic au rolul de intermediari între cererea şi oferta de
RO 10 RO
inovare pe piaţă.
La nivel naţional, sunt acreditate de către MEN 49 de infrastructuri de inovare şi transfer
tehnologic, dintre care doar 28 localizate în cele șapte regiuni mai puțin dezvoltate. Aceste
entități, conform rapoartelor de monitorizare realizate de MEN nu au capacitate de a asimila
informațiile complete referitoare la toate inovațiile existente în piață și nici capacitatea de
auto-susținere. În consecință, este necesară crearea de noi astfel de infrastructuri de inovare şi
transfer tehnologic, precum și dezvoltarea celor existente, astfel încât ele să poată funcționa
optim ca un intermediar între cererea de inovare pe baza nevoilor identificate în piaţă şi oferta
diversificată a rezultatelor cercetării, adaptată conform cererii.
Sector al IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra
competitivității economiilor regionale
Deşi s-au făcut progrese, România prezintă serioase decalaje de competitivitate în raport cu
statele UE, la nivelul tuturor elementelor care determină competitivitatea. Acestea se reflectă
în ultimă instantă, într-o productivitate scăzută, fapt ce defineşte problema competitivităţii în
România.
Competitivitatea economică are la bază atât determinanți la nivel macro - pe componentele de
instituții, finanțe publice, infrastructură, piața muncii, transparență, mediu, cât și la nivel micro
- mediu de afaceri, dinamica IMM-urilor, antreprenoriat, activitate de inovare, clusterizare,
dezvoltarea rețelelor de afaceri. În acest context, creșterea competitivității IMM-urilor devine
element cheie pentru adresarea obiectivelor Strategiei UE 2020, având în vedere faptul că 99
% din întreprinderile din UE (aproximativ 20 de milioane) sunt IMM-uri.
In Romania, sectorul IMM-urilor este, practic, structura de bază a economiei, având în vedere
că acestea reprezintă 99,64% din întreprinderi. Deși IMM-urile deţin rolul de motor principal
al creşterii economice, acest sector se confruntă cu o serie de probleme, care generează un
impact direct asupra competitivității economice a țării. Astfel, principalele puncte slabe ale
sectorului IMM-urilor, identificate la nivelul documentelor cheie de programare strategică
națională, sunt următoarele:
o Grad redus de cultură antreprenorială – reflectat prin densitatea relativ scăzută a
afacerilor în toate regiunile. Această problemă este identificată la nivelul AP, SNC,
SGIMM. În România (2011) existau 21 IMM-uri/1.000 de loc., valoare situată la
mai puțin de 50% din media UE. Conform AP, România se clasează pe penultimul
loc în UE 27 din punct de vedere al densității activităților economice. Pentru ca în
România să poată fi atinsă media europeană ar fi necesară crearea a peste 460.000
de IMM-uri peste numărul celor deja existente - această valoare reprezentând masa
critică de IMM-uri (reprezintă numărul de IMM la 1000 locuitori), necesară ca o
condiție pentru funcționarea optimă a economiei. La nivel regional, peste media
UE-27 şi, implicit peste media naţională, se află regiunea Bucureşti Ilfov cu 48
IMM/1000 loc. Totuși, valoarea acestui indicator nu reflectă nivelul de dezvoltare a
mediului de afaceri în județul Ilfov, care este comparabil cu regiunea SM.
o Problema masei critice a IMM-urilor este influențată, conform SNC și SG IMM, și de
reziliența noilor afaceri – 2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe piață în primul an
de viață. Regiunea BI a înregistrat, în anul 2008, cea mai redusă rată de supravieţuire a
firmelor după un an de funcționare, respectiv 36,8%, (deși în următorii ani a ajuns până
la 63,1%).
RO 11 RO
o Dificultățile de creștere reprezintă un alt aspect critic identificat în AP – problema
gabaritului afacerii/dimensiunii companiilor. Astfel, majoritatea IMM-urilor sunt mici,
de dimensiuni locale și au motivare redusă de creștere. Conform AP, ponderea
microîntreprinderilor este de 88% (2012), sunt prea puține întreprinderi de mărime
mijlocie, și, în general, dezvoltarea unui IMM în sensul trecerii dintr-o categorie de
dimensiune în alta este limitată de mai multe obstacole: acces la resurse (teren, forță de
muncă, capital), acces la finanțare redus, eficiența procesului de producție, grad de
inovare, legături eficiente cu propriile piețe.
o Structura sectorială a activității – conform AP, există un număr redus de sectoare
economice puternice. În acest sens, SNC identifică sectoarele industriale și ale
serviciilor cu valoare adăugată competitivă, care au demonstrat creșteri recente și
performanțe la export. Conform AP, investițiile dedicate prin FESI creșterii durabile a
competitivității naționale, în perioada 2014-2020, vor fi prioritizate atât în cadrul SNC,
cât și pe baza SGIMM și PDR, care pot identifica, la nivel regional/local, alte sectoare
competitive.
o Scăderea, în perioada 2008-2010, cu circa 20% a numărului de IMM-uri care exportă,
în special a celor care exportă în UE, precum și ponderea redusă a IMM-urilor care
exportă, raportat la nivelul înregistrat în UE, în special a celor care exportă în afara
UE.
Cu toate că IMM-urile au beneficiat de sprijin prin intermediul structurilor de incubare a
afacerilor acesta a fost totuși insuficient: deși la nivel național există mai multe astfel de
structuri, în anul 2012 erau acreditate și monitorizate doar 10 de incubatoare de afaceri, din
care doar șapte funcționale, sprijinind 149 de IMM-uri cu 327 locuri de muncă. Conform
studiilor în domeniu, IMM-urile care au beneficiat de sprijin în cadrul incubatoarelor ar fi
mult mai puțin predispuse riscului de a eșua în primii ani de activitate după înființarea lor.
Sectorul IMM poate fi caracterizat prin orientare relativ slabă către activităţi productive, acces
redus la capital, tehnologie şi infrastructură, aspecte care afectează negativ productivitatea
economică. Totodată, sectorul IMM-urilor necesită sprijin pentru accesarea de fonduri şi
atragerea de forţă de muncă competentă, fiind un sector vulnerabil în faţa schimbărilor
economice.
Consumuri energetice nesustenabile și potențial de economisire ridicat în
infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice, precum și la nivelul clădirilor
rezidențiale
Sectorul clădirilor este un mare consumator de energie și contribuie major la emisiile de gaze
cu efect de seră. Din totalul clădirilor la nivel național, clădirile rezidențiale reprezintă o
majoritate semnificativă. Datele INS indică, pentru anul 2011, un număr de aproximativ 5,1
mil. de clădiri cu locuințe, corespunzător unui număr de 8,4 mil locuințe. Mediului urban (cca.
4,6 mil locuințe) îi sunt specifice locuințele multifamiliale, iar în mediul rural (3,8 mil.
locuințe) predomină locuințele individuale. Din totalul celor 4,6 mil locuințe localizate în
mediul urban, circa 1,4 mil de apartamente sunt conectate la sistemul centralizat de furnizare a
energiei termice. Circa 40% din locuințele din mediul urban conectate la sistemul centralizat
sunt localizate în regiunea BI.
Clădirile nerezidențiale ocupă un loc important în fondul de clădiri din România în ceea ce
privește consumul de energie. Dintre toate tipurile de clădiri, cele deținute de autoritățile
publice centrale sau locale ocupă un loc important în politicile de creștere a eficienței
energetice a clădirilor, prin prisma exemplului de a contribui la reducerea consumului de
RO 12 RO
energie și a emisiilor de CO2 în atmosferă, și mai ales ținând cont de portofoliul clădirilor
deținute. Estimările privind stocul de clădiri publice (BERD) indică o suprafață de aproximativ
31 mil. m2 la nivel național, din care 9 mil. m
2 în unități de sănătate, 15 mil. m
2 în unități de
educație, respectiv 7 mil. m2 în clădiri administrative (primării, biblioteci, muzee etc.). În
particular, un inventar realizat de MDRAP cu privire la clădirile cu suprafețele de peste 500
m2 deținute și ocupate de administrația publică centrală, indică un număr de 2953 de clădiri cu
o suprafață de aproximativ 6,7 mil. m2.
Fondul de clădiri din România a fost construit la standarde scăzute în timpul regimului
comunist, iar renovarea fondului existent a fost neglijată. Performanța energetică a clădirilor
este foarte scăzută, astfel încât există un potențial mare de economisire a utilizării energiei.
În același timp, există un potențial mare de economisire a energiei și în sectorul iluminatului
public, pe fondul unei dezvoltări insuficiente a acestuia. În anul 2012, consumul de energie
electrică în iluminatul public s-a cifrat la 669 GWh, înregistrând o creştere faţă de anul
anterior cu 29 GWh (respectiv +4,5%). Un studiu BERD estimează un număr de 4.000 de ore
anual de funcționare a sistemului de iluminat public, puterea sistemului de iluminat fiind de
167 MW. La nivel național, doar în jumătate din totalul celor 3180 de localități era organizat și
furnizat serviciul de iluminat public, respectiv 255 de localități în mediul urban și aprox. 1400
de localități în zonele rurale. Pe regiuni de dezvoltare, cele mai puține localități în care este
organizat serviciul de iluminat se regăsesc în regiunea BI (7 localități), iar cele mai numeroase
se înregistrează în regiunea SMuntenia (607 localități). Gradul de acoperire a municipalităților
cu serviciul de iluminat public este relativ scăzut la nivel national. Conform ANRSC, gradul
de acoperire de servicii de iluminat în municipiile reședințe de județ este de 93%. Acoperire de
100% se înregistrează numai în câteva orașe mari (ex. Suceava, Ploiesti, Braila, Brasov).
Conform ANRSC, în anul 2013, un număr de 82 de localități beneficiază de sisteme
centralizate de producere și distribuție a energiei termice, număr aflat într-o continuă scădere.
Cele mai multe dintre ele (61 de sisteme) utilizează gazul drept combustibil, iar pentru același
număr de sisteme autoritățile locale asigură subvenție. La nivelul lunii decembrie 2012 existau
la nivel național 2.719 km de rețele de transport, respectiv 6.946 km rețele de distribuție. În
anul 2012 pierderile din rețea au fost de 385 Gcal/Km rețea/an. De subliniat faptul că valoarea
totală a pierderilor din anul 2012 - 3.719.706 Gcal reprezintă aproximativ toată cantitatea de
energie termică produsă pentru populație în sisteme centralizate în oricare trei regiuni de
dezvoltare, exclusiv regiunea București-Ilfov.
Nivel de poluare ridicat la nivelul zonelor urbane
Datele existente confirmă faptul că o mare parte din poluarea de la nivelul orașelor și
conținutul crescut de CO2 se datorează traficului motorizat în interiorul acestora, atât al
autoturismelor individuale și autovehiculelor de marfă, cât și mijloacelor de transport în
comun învechite. Congestionarea traficului reprezintă o problema cvasi-generală în toate
marile municipii ale României. Numărul utilizatorilor în transportul public urban este în
continuă scădere la nivelul orașelor, concomitent cu creșterea intensivă a numărului de
autovehicule personale (INS) cu efecte asupra poluării, creșterii congestiei traficului și
consumuri energetice mari, fiind notabil faptul că numărul de pasageri transportați de către
operatorii de transport în aceste areale urbane a scăzut de la peste 3,5 mld pasageri/an în 1992
la mai puțin de 2 mld pasageri/an în 2012. Reducerea numărului de orașe și municipii care
gestionau servicii de transport public, și reducerea cantitativă și calitativă a reviciilor oferite s-
au produs în contextul dispariției multor platforme industriale, al reducerii la aproape jumatate
RO 13 RO
al persoanelor angajate în industrie (în mediul urban) precum și oprtunităților oferite de
autoturismele personale. În plus, dinamica spaţială continuă a localităţilor urbane, de cele mai
multe ori manifestată sub forma expansiunii necontrolate, a accentuat problema traficului în
orașe și folosirea intensivă a autovehiculelor proprii în lipsa transportului public urban de
calitate.
Gradul de poluare în orașe a crescut și din cauza utilizării masive a transportului auto
comercial, traficul de tranzit prin zona centrală a orașelor fiind o problemă în arealele urbane
care nu dispun de by-pass-uri sau centuri ocolitoare.
România are în cele 320 de orașe și municipii un număr insuficient de spații pietonale și spații
verzi, iar utilizarea bicicletei ca mijloc de locomoție (și nu recreațional) este încă percepută ca
fiind în stadii incipiente.
Zone urbane degradate, vacante sau neutilizate corespunzător la nivelul
orașelor din România
Trecerea la sistemul economiei de piață a generat schimbări majore la nivelul structurii și
funcționalității orașelor din România. Pe fondul reducerii activităților industriale, concomitent
cu reducerea capacității investiționale a autorităților locale, o serie de zone/ terenuri din
interiorul orașelor sunt în momentul de față în stare de degradare și își pun amprenta asupra
calității mediului, și implicit a calității vieții în orașe. Lipsa de intreținere și modernizare a
diferitelor spații din interiorul orașelor (cartiere de locuințe, zone istorice, zone în care s-au
desfășurat activități economice etc.) a indus posibile probleme de mediu în cadrul orașelor și
au afectat într-o mare măsură comunitatea locală caracterizată, de cele mai multe ori, prin stare
de sănatate precară, șomaj în creștere şi, în consecință, venituri reduse.
Mai mult, analiza datelor statistice la nivelul oraşelor din Romania indică o tendinţă de
extindere necontrolată a spaţiului urban care generează o serie de aspecte negative, cum ar fi
degradarea mediului natural și consumul ireversibil de teren ceea ce necesită un proces adecvat
de gestionare a folosințelor de teren la nivel urban în scopul dezvoltării resurselor de teren în
mod durabil.
În acest context, investițiile privind modernizarea, reutilizarea și refuncționalizarea diferitelor
zone din interiorul orașelor ocupă un loc important în strategiile privind dezvoltarea durabilă a
orașelor, contribuind la reducerea expansiunii urbane necontrolate și la o creștere urbană
sustenabilă.
Resurse valoroase de patrimoniu cultural slab valorificate
Patrimoniul cultural este ameninţat de efectele combinate ale schimbărilor climatice, ale altor
schimbări de mediu, ale intervenţiei umane, precum şi de riscuri legate de securitate. În special
schimbările climatice pot conduce la deteriorarea ireversibilă sau la pierderea bunurilor de
patrimoniu cultural, din cauza fragilităţii şi vechimii acestora. Alte cauze care generează
disfuncţii şi vulnerabilităţi ale patrimoniului cultural sunt reprezentate de gradul de implicare
scăzut al autorităţilor, gestionarea defectuoasă a patrimoniului de către autorităţi, lipsa de
educaţie, nerespectarea legislaţiei, intervenţii neavizate, lipsa fondurilor pentru sprijinirea
proprietarilor.
Strategia sectorială în domeniul Culturii și Patrimoniului Național 2014-2020 identifică un
număr de 30108 monumente istorice, dintre care 75% dintre monumente sunt în pericol, iar
RO 14 RO
35% dintre monumente au un grad avansat de degradare. În ceea ce privește starea de
conservare a monumentelor, numai 4387 de monumente sunt în stare bună și foarte bună.
Starea de conservare a obiectivelor de patrimoniul cultural, devenite simboluri ale oraşelor,
este ameninţată de dezastre şi riscuri legate de securitate. Pentru a preveni producerea de
daune ireversibile de către aceste riscuri combinate asupra patrimoniului cultural sunt necesare
acţiuni concertate.
Potențial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial – alternativă pentru
revigorarea zonelor mai puțin dezvoltate / izolate
Turismul a avut o contribuție directă semnificativă și în ceea ce privește ocuparea locurilor de
muncă, constatându-se faptul că a creat și menținut, în 2012, aproximativ 193000 locuri de
muncă (2,3% din numărul total de angajați), în timp ce contribuția la crearea și menținerea de
locuri de muncă inclusiv în sectoare conexe a fost de peste două ori mai ridicată (494000
locuri de muncă, respectiv 5,7% din numărul total al angajaților). De asemenea, estimările
WTTC, Travel&Tourism Economic Impact 2013, plasează România în primele 5 țări ale lumii
în ceea ce privește creșterea contribuției directe a turismului la formarea PIB (+10,6%) și pe
locul 4 în ceea ce privește creșterea cheltuielilor totale efectuate de turiștii străini (+13,2%).
În ciuda existenței unui potențial turistic diversificat, turismul se confruntă cu un nivel redus /
insuficient al investițiilor în modernizarea capacităților de primire și a bazelor de agrement, cu
impact direct asupra calității infrastructurii specifice, a duratei sejurului, stabilității forței de
muncă specializate. Infrastructura edilitară a stațiunilor este într-o stare avansată de degradare:
căile de circulație, parcările, spațiile verzi și recreative, fațadele clădirilor.
În particular, sectorul balnear este incorect perceput ca adresându-se exclusiv persoanelor cu
probleme de sănătate. Astfel, cele mai multe izvoare termale și minerale din România rămân
neexploatate, deși sectorul balnear este considerat unul dintre domeniile cu cel mai ridicat
potențial, atât din perspectiva exploatării resurselor, cât și a tendințelor favorizante manifestate
la nivel mondial, în ceea ce privește turismul de „wellness”.
Calitatea factorului uman prin intermediul căruia se comercializează şi se consumă produsul
turistic are un rol hotărâtor în politica de dezvoltare a sectorului turism astfel încât nici o
dezvoltare turistică nu poate fi concepută fără antrenarea dezvoltării unei forţe de muncă
corespunzătoare.
PDR-urile au identificat dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvoltare pe baza
potenţialului turistic existent în toate regiunile. Acest potenţial justifică sprijinirea dezvoltării
economice prin turism, materializat în creșterea ocupării forței de muncă, dezvoltarea
infrastructurii stațiunilor turistice, și includerea acestora în circuitul turistic şi promovarea lor
în scopul atragerii turiştilor.
Gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale ţării, care are drept
consecinţă o atractivitate scăzută şi investiţii extrem de reduse
Cantitatea şi calitatea infrastructurii de transport, bazate pe investiţiile în domeniu, precum şi
gradul de acces la aceasta reflectă nivelul de civilizaţie, deopotrivă cu disponibilitatea de
evoluţie şi creştere economică. În actualele condiții este necesar ca dezvoltarea şi
modernizarea infrastructurii regionale de transport să ia în considerare dinamica redusă a
dezvoltării economice în zonele unde acest tip de infrastructură este slab dezvoltată. Siguranța
rutieră reprezintă și ea o problemă pe drumurile județene; deși preiau mai puțin de un sfert din
RO 15 RO
traficul total, pe aceste drumuri se înregistrează peste o treime din totalul accidentelor, iar
victimele bicicliști sunt în proporție de peste 80% în mediul rural. Este cu siguranta nevoie de
o crestere a gradului de siguranta rutiera, in special prin investitii dedicate participantilor
nemotorizati la trafic (pietoni si biciclisti).
Recesiunea a diminuat volumul investițiilor în infrastructura de transport, afectând starea
drumurilor județene. Deși în ultimii ani au fost alocate fonduri europene pentru modernizarea
rețelei de drumuri județene, aceasta rămâne slab dezvoltată și de o calitate necorespunzătoare.
Ponderea drumurilor județene nemodernizate (pietruite și de pământ) în totalul drumurilor
județene rămâne ridicată: la nivelul anului 2012, 25% din drumurile județene sunt neasfaltate.
Competitivitatea teritoriilor care nu beneficiază de acces la o infrastructură modernizată
rămâne redusă.
Astfel, la nivelul regiunilor au fost inventariate sectoarele de drum județean care asigură
conectivitatea directă sau indirectă cu Rețeaua TEN-T, prioritizarea fiind făcută luând în calcul
și efectele socio-economice scontate prin intervențiile preconizate. Circa 14000 de km din
totalul de 23000 km de drumuri județene care asigură conectivitatea au nevoie de modernizări
și reabilitări, iar proiectele prioritizate la nivel de regiune totalizează circa 3500 km. Toate
proiectele prioritizate sunt corelate cu investițíile prevăzute în MasterPlanul General de
Transport și cu sectoarele deja modernizate din rețeaua națională strategică de transport. Din
totalul de peste 35000 km de drumuri județene, doar circa 9000 de km se află într-o stare bună,
din care aproximativ un sfert (2200 km) au fost reabilitați și modernizați prin POR 2007-2013.
Lipsa accesului facil la coridoare TEN T și implicit către orașe și municipii face ca un procent
relevant din forța de muncă disponibilă în mediul rural să nu aibă mobilitatea dorită.
Infrastructurile educaționale, de sănătate și de servicii sociale subdimensionate
împiedică incluziunea socială și dezvoltarea capitalului uman
În ceea ce privește starea de sănătate a populației, în România indicatori importanţi
(mortalitatea infantilă şi maternă) au valori de până la 3 ori mai mari decât cele ale mediei UE,
din cauza sărăciei (valorile indicatorilor de sănătate sunt sub medie în regiunile mai sărace -
Nord-Est, Sud-Est, respectiv peste medie în regiunea BI), a lipsei accesului la servicii
medicale (indicatori de sănătate mai slabi mediu rural comparativ cu urban) sau a deficienţelor
în furnizarea serviciilor medicale (datorate şi condițiilor infrastructurale proaste).
Sistemul sanitar prezintă infrastructură şi echipamente subdezvoltate/depăşite, precum şi
capacitate redusă de acoperire cu servicii a zonelor rurale şi a celor sărace, manifestate în
distribuția inegală a asistenței medicale publice sau la nivelul comunității (servicii comunitare
integrate de asistenţă medicală şi socială), calitate și acces suboptimal la asistența medicală de
nivel secundar (servicii în regim ambulatoriu), capacitate redusă a sistemului de a răspunde
nevoilor de servicii medicale de urgenţă prespitaliceşti şi spitaliceşti la nivel regional.
Serviciile comunitare integrate de asistenţă medicală şi socială şi medierea sanitară (pentru
grupurile vulnerabile, inclusiv Roma) sunt inegal şi insuficient răspândite teritorial (numai 800
din cele peste 3000 de unităţi administrative rurale - comune) au acces la asistenţă medicală
comunitară, la creşterea accesului la aceste servicii contribuind centrele comunitare integrate
socio-medicale.
Înfrastructura ambulatoriilor în România este, în continuare, deficitară şi inegal distribuită:
numărul ambulatoriilor de specialitate, aflate în proprietate publică a scăzut cu cca. 30% în
RO 16 RO
toate regiunile, mediul urban concentrând 92,5% din numărul dispensarelor medicale.
În cazul serviciilor medicale prespitaliceşti (de urgenţă), deşi au fost realizate investiţii, totuşi
există nevoia de a deservi populaţia (în special comunităţile marginalizate şi a celor cu
populaţie roma, neasigurată), în condiţiile unei cu uzuri morale a infrastructurii şi
echipamentelor specifice acestor servicii.
În cazul multora dintre spitalele judeţene de urgenţă, pe lângă uzură fizică, se înregistrează și o
acută nevoie de echipamente moderne, cu ajutorul cărora pot fi tratate afecţiunile complexe de
care suferă populaţia de la nivel urban, dar, mai ales, de la nivel rural.
Unele spitale, județene/ universitare, pe lângă uzura fizică înregistrată, sunt şi în situaţia de a
funcţiona în mai multe clădiri (25-30), aflate la câţiva kilometri distanţă, periclitând viaţa
pacienţilor ce au nevoie de transport cu ambulanţa pentru transferul între secţii. Această
situaţie, împreună cu nevoia de a avea un nivel terţiar de sănătate corespunzător pentru
anumite patologii (cancer de col uterin etc.) şi de a facilita accesul grupurilor vulnerabile la
acest tip de asistenţă, a determinat MS să identifice ca una din priorităţile principale de
investiţii, crearea unei reţele de 8 spitale strategice („spitale regionale de urgenţă”).
În afara serviciilor medicale, investiţiile în infrastructura serviciilor sociale sunt în mod egal
necesare. Scăderea ratei natalităţii şi creşterea mortalităţii generale s-au concretizat în tendinţa
generală de îmbătrânire a populaţiei României, ceea ce exercită o presiune sporită asupra
sistemului de asistenţă socială, în sensul creşterii cererii de servicii sociale (bătrâni, persoane
cu dizabilități etc.), mai ales în mediul rural, deficitar în privința existenţei centrelor sociale cât
şi a personalului (asistenţi sociali) necesar.
Una dintre reformele majore asumate de România în domeniul asistenţei sociale, în
concordanță cu RST, a reprezentat-o dezinstituţionalizarea, respectiv închiderea marilor centre
sociale rezidenţiale şi furnizarea de servicii sociale în cadrul comunităţii în special pentru
anumite categorii de persoane (copii, persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi etc.). Peste
20% din persoanele vârstnice din România au nevoie de servicii de acest gen dar numai 0,23%
beneficiază de ele. . În ceea ce privește beneficiarii persoane cu dizabilități, centrele de zi
pentru astfel de persoane există în doar 25% din județele țării, în restul de 75% din județele
țării neexistând nici măcar un singur centru la nivelul județului. În ceea ce privește beneficiari
copiii, numărul centrelor de zi care oferă servicii publice de îngrijire de zi pentru copii se
situează, cu excepția a 4 județe (Sălaj, Mehedinți, Iași, Cluj) și a sectorului 3 din București,
sub 10/județ, ceea ce denotă o clară subdimensionare în raport cu nevoia de astfel de servicii.
Dezvoltarea infrastructurii aferente acestui sistem de servicii, împreună cu diversificarea
tipurilor de servicii este o nevoie urgentă care, pe termen lung, va reduce în mod semnificativ
presiunea exercitată asupra sistemului de asistenţă socială
În România, fenomenul sărăciei atinge cote alarmante, rata riscului de sărăcie şi excluziune
socială situându-se, în anul 2011, la 40,3% (sărăcia relativă), clasând ţara noastră pe locul al
doilea în topul SM ai căror locuitori sunt expuşi riscului de sărăcie. De asemenea, sărăcia la
nivelul României este un fenomen care se înregistrează, în proporţii diferite, în aproape toate
regiunile ţării, inclusiv în regiunea BI, catalogată drept regiune mai dezvoltată. Printr-un studiu
al BM (2014) au fost identificate zone sărace urbane la nivelul întregii țări. În plus, lipsa unor
intervenţii coordonate şi focalizate a condus la apariţia unor cartiere defavorizate la nivelul
oraşelor, cu un fond construit în stare precară, cu infracţionalitate ridicată, cu abandon şcolar
RO 17 RO
etc., care accentuează fenomenul de segregare socio-spațială.
În plus, în anul 2010, unul din cinci tineri români era expus riscului de sărăcie (fenomen aflat
în continuă expansiune din 2001), în timp ce, în cazul femeilor, rata riscului de sărăcie, era de
16,8%. În cazul copiilor -una dintre cele mai vulnerabile categorii- rata sărăciei este în
evidentă creştere, de la 22,1% în 2001 la 26,0% în 2010, unul din patru copii aflându-se în
întreţinerea unei gospodării ale cărei venituri sunt mai mici decât pragul sărăciei. Gradul de
risc în cazul copiilor creşte atunci când aceştia trăiesc în familii numeroase sau în familii
monoparentale.
De asemenea, anumite minorităţi etnice, dintre care romii, se află, deseori, într-o situaţie de
precaritate acută, fiind afectaţi de multiple tipuri de deprivare. Un raport al BM cu privire la
situaţia romilor din România arată că 84% din populaţia romă se află în risc de sărăcie,
comparativ cu 22% risc de sărăcie pentru populaţia majoritară; de asemenea, 90% din
populaţia roma se află în situaţia de deprivare materială severă, comparativ cu 32% din
populaţia majoritară; doar 30% din populaţia roma este angajată oficial, faţă de 64% rată de
ocupare a populaţiei majoritare; numai 0,4% din populaţia roma absolvă o formă de
învăţământ terţiar, comparativ cu 22%, rata absolvirii unei forme de învăţământ superior de
către populaţia şcolară majoritară. Deprivarea materială se întâlneşte mai ales în situaţii
speciale, precum cea a copiilor Romi din mediul rural, în cazul cărora se apreciază că incidenţa
sărăciei este foarte mare, circa 41% din aceştia trăind în sărăcie.
În ceea ce privește educația, pentru România accesul universal la învățământul obligatoriu
reprezintă un obiectiv important. În 2011, doar 2% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 3
ani erau înscriși la creșă, majoritatea covârșitoare a acestora aflându-se în grija unui părinte
sau a familiei, situație determinată de un deficit semnificativ de servicii de îngrijire de tip creșă
accesibile din punct de vedere financiar.
Participarea la învățământul preșcolar în rândul copiilor cu vârste între 3 ani și vârsta de
înscriere în sistemul obligatoriu de învățământ se menține semnificativ sub media UE 28 de
93,9% și mult sub nivelul de referință de 95% al Cadrului strategic – Educație și formare
profesională 2020 (Eurostat, 2013). În 2012, se estimează că aproximativ 220.000 de copii și
tineri de vârsta obligatorie (6-16 ani) nu frecventau nicio școală. Rata de abandon este mai
ridicată în învățământul liceal și în zonele rurale, precum și în rândul elevilor romi.
Investițiile atât în infrastructură, cât și în dezvoltarea instituțională pentru educația copiilor
preșcolari sunt în continuare la un nivel foarte redus, ceea ce generează o disponibilitate
limitată, o calitate și o accesibilitate inconsecvente în ceea ce privește învățământul timpuriu și
preșcolar, cu efecte asupra înscrierii și performanței în sistemul de învățământ obligatoriu,
reprezentând, de asemenea, o barieră în calea participării părinților pe piața muncii.
În prezent, actul educațional se desfășoară în unități din învățământul primar și gimnazial
dintre care peste 90% necesită reabilitare, mai mult de 70% dintre acestea fiind localizate în
mediul rural. De asemenea, grădiniţele şi unităţile şcolare (în special școlile primare), mai ales
din mediul rural, frecventate de copii din medii sociale vulnerabile (de regulă, populația de
etnie roma), au dotări edilitare precare (apă curentă, grupuri sanitare, canalizare, sisteme de
încălzire), neîndeplinind standardele de calitate corespunzătoare unei funcționări normale.
Totodată, transformarea grupei pregătitoare în clasa 0 și includerea acesteia în ciclul
învățământului primar a crescut cererea și concomitent suprasolicitarea infrastructurii
RO 18 RO
învățământului primar.
Restructurarea sistemului IVET în România, din cauza ratelor de înscriere scăzute și a
infrastructurii precare, a generat închiderea progresivă a școlilor de arte și meserii începând
din 2009. Cele care au rămas sunt considerate, în general, neatrăgătoare din cauza calității
clădirilor, a dotărilor și a personalului.
Numai 37% dintre tinerii cu vârste între 19 și 21 de ani care provin din gospodării rurale sunt
absolvenți de învățământ secundar, comparativ cu 68% dintre cei care provin din mediul
urban. În plus, elevii din mediul rural care doresc să continue și să se înscrie în învățământul
liceal sunt adesea forțați să se mute de acasă pentru a urma cursuri într-o zonă urbană și se
confruntă cu un cost prohibitiv al traiului. Acest fapt determină consecințe negative asupra
participării la învățământul terțiar. În pofida demersurilor efectuate în direcția îmbunătățirii
cadrului juridic și de politică național, sistemul de învățământ superior și activitățile de
cercetare s-au confruntat cu constrângeri legate de finanțare care au afectat capacitatea
universităților de a întreprinde procesul de reformă. Legăturile dintre universități, institute de
cercetare și sectorul comercial nu sunt suficient dezvoltate, indicând relevanța scăzută a
programei din învățământul terțiar pentru nevoile actuale și viitoare ale pieței muncii, precum
și lipsa de oportunităților de generare de venituri pe care le au universitățile și centrele de
cercetare.
Gradul de învățare continuă în rândul populației de vârstă activă este redus și scade odată cu
vârsta și încadrarea în câmpul muncii; numai 1,6% din forța de muncă adultă a participat la
programe formale de educație și formare profesională în 2011. Nivelul scăzut de participare la
programele de educație și formare profesională pentru adulți în România, poate fi explicat prin
existența unor elemente de decuplare între angajatori, lucrători și furnizorii de educație și
formare. Acestea generează un sistem de învățare pe tot parcursul vieții necorespunzător și cu
performanțe insuficiente, în care angajatorii, lucrătorii și furnizorii de educație și formare fac
alegeri și acționează în izolare, fără a interacționa în mod suficient unii cu ceilalți.
Nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea
politicilor privind dezvoltarea socio-economică a comunităților locale
După 1989 majoritatea proprietăților din fostele zone cooperativizate au trecut printr-un lent
proces de restituire în mare parte finalizat, ce a avut ca urmare eliberarea de titluri de
proprietate (cca. 95% cereri soluţionate), însă înregistrarea actelor de proprietate a fost
sporadică, fiind necesară o perioadă îndelungată pentru completa înregistrare a acestora.
România se caracterizează prin existenţa a două sisteme de înregistrare cadastrală, ca urmare a
dezvoltării diferite a regiunilor istorice: înregistrarea în cărţi funciare pentru aproximativ 50%
din teritoriu (Transilvania, Banat, Nordul Moldovei) și, pentru restul, înregistrarea în registre
de transcripţiuni inscripţiuni bazate pe actele de proprietate. În anul 1999 s-a trecut la aplicarea
unui sistem național de înregistrare prin cărţi funciare, prevăzute de Legea nr. 7/1996 -cadastru
şi publicitate imobiliară, cărțile funciare deja existente necesitând actualizare cu măsurători
cadastrale şi informaţii ale proprietarilor actuali.
În prezent, mai puţin de 50% din proprietăţi şi drepturi corelative sunt înregistrate în evidenţe
de Cadastru şi Carte Funciară ţinute de ANCPI şi doar 15% din proprietăţi sunt verificate şi
înregistrate în sistemul de evidenţă electronic (eTerra). Acoperirea este redusă în special în
RO 19 RO
zonele rurale, unde doar 9% din proprietăți sunt înregistrate în eTerra.
Lipsa informaţiilor referitoare la proprietăţi duce deseori la întârzieri în confirmarea
valabilităţii terenului pentru proiecte de infrastructură, afectând pregătirea și implementarea
fondurilor structurale UE, având un impact negativ asupra accesului la finanțare din surse
comunitare și naționale și asupra dezvoltării regionale. Pregătirea și depunerea proiectelor de
investiții în vederea obținerii finanțării de tip structural UE, consolidarea terenurilor agricole și
comercializarea produselor agricole sunt împiedicate de lipsa unor evidențe sigure cu privire la
bunurile imobile și la proprietarii acestora, fiind necesare eforturi suplimentare pentru a
investiga drepturile asupra terenului identificat pentru proiectele depuse. Costul ridicat al
înregistrării și decontările succesiunilor mențin blocajul actual pe piața terenurilor, limitează
accesul la creditarea formală, descurajează investițiile și limitează baza de venit a proprietății.
Așadar, reglementarea situației terenurilor este indispensabilă în adresarea constrângerilor
legate de piața funciară, de accesul la credit, în vederea încurajării investițiilor și îmbunătățirii
veniturilor.
Lipsa cadastrului ridică probleme și în gestionarea resurselor naturale și reacția la schimbările
climatice. Lipsa înregistrării terenurilor împădurite (atât din mediul privat, cât și din domeniul
public) are un efect negativ asupra gestionării acestora, dar și asupra implementării
programelor care vizează schimbările climatice și cele legate de mediu. În plus, evidențele
imobiliare incomplete pot atrage întârzieri în realizarea incluziunii sociale, mai ales în cazul
caselor și fermelor deținute fără drepturi legale de către anumite categorii de persoane sărace şi
dezavantajate (situația așezărilor rurale de romi).
În consecinţă, absenţa unui sistem eficient de cadastru reprezintă un obstacol semnificativ în
dezvoltarea şi implementarea proiectelor de infrastructură, dezvoltarea proprietăţii şi
consolidarea terenurilor agricole, funcționarea coerentă și transparentă a pieței funciare, dar și
asupra mediului și domeniului social.
• Intărirea capacității administrative la nivelul AMPOR, OI POR și beneficiari
pentru o bună implementare a POR
Personalul AM / OI are o experienţă foarte mare, mulţi dintre angajaţi lucrând în domeniul
fondurilor europene din perioada de dinaintea aderării României la UE. Aceste resurse umane
cu adevărat vitale sunt foarte apreciate de firmele de consultanţă din sectorul privat, unde, de
cele mai multe ori, se oferă salarii mai mari şi condiţii de muncă mult mai bune, fără a exista
presiunea şi verificarea detaliată asociate poziţiei din cadrul AM/ OI. Dovezile empirice arată
faptul că sistemul actual riscă să piardă personal de bază, cu experienţă în favoarea sectorului
privat, şansele de reuşită în ceea ce priveşte implementarea proiectelor în perioada 2014-2020
reducându-se.
În ceea ce privește sprijinul pentru beneficiari, experința 2007 -2013 demonstrează, în special în
raport cu alte programe operaţionale, că există un sentiment al parteneriatului şi colaborării (între
AM, OI, beneficiari), care conduce la ideea că toate părţile implicate îşi doresc cu adevărat ca
programul să fie un succes. Se poate concluziona că succesul POR 2007 – 2013 se datorează în
bună parte faptului că personalul din AM şi OI-uri: este mai apropiat de solicitanţii şi
beneficiarii programului; demonstrează o înţelegere superioară a ceea ce trebuie realizat pe
teren; se bazează pe experienţa persoanelor care ştiu să proiecteze şi să implementeze soluţii
optime, colaborând îndeaproape cu echipele beneficiarilor, pe care le cunoaşte şi în care au
încredere; își asumă o mai mare răspundere în ceea ce privește rezultatele față de beneficiari
RO 20 RO
şi de public în general; şi, în cele din urmă, beneficiază de circuite de feedback mai rapide şi
mai eficiente din partea beneficiarilor.
Nevoile de dezvoltare identificate nu sunt specifice anumitor regiuni, ci ele se regăsesc în toate
categoriile de regiuni. Acest document programatic reprezintă, practic, un numitor comun
pentru nevoile comune de dezvoltare ale regiunilor, așa cum reies acestea pe baza PDR-urilor,
ceea ce face posibilă formularea unor axe prioritare și priorități de investiții care se adresează
tuturor regiunilor, indiferent de încadrarea ca nivel de dezvoltare (regiune mai dezvoltată
versus regiune mai puțin dezvoltată).
Astfel, POR 2014–2020 se adresează atât regiunilor sau zonelor mai sărace ale ţării, în scopul
recuperării decalajelor de dezvoltare, cât și regiunilor mai dezvoltate, pentru a le valorifica
potențialul competitiv, într-o măsură cât mai mare. POR 2014-2020 vizează intervenţii nu
numai în rândul celor şapte regiuni mai slab dezvoltate ale României (NE, SE, S Muntenia, SV
Oltenia, V, NV şi C), dar şi în regiunea BI, care face parte din categoria regiunilor mai
dezvoltate (PIB/cap de locuitor de peste 90% din media comunitară).
Pentru a maximiza impactul noii politici de coeziune în ceea ce privește realizarea priorităților
europene, CE propune consolidarea procesului de programare strategică a fondurilor
structurale prin raportarea la cele 11 obiective tematice, precizate în textul regulamentelor
pentru perioada 2014-2020. Această abordare impune practic, ca viziunea strategică pentru
POR 2014-2020 să fie aliniată elementelor cuprinse în Strategia Europa 2020, care are ca
obiectiv creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
În acest context, POR 2014–2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității
economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin
sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care
să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient
resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.
POR 2014-2020 s-a construit pe o abordare de jos în sus și de sus în jos, în largi parteneriate,
pentru asigurarea corelării cu strategiile regiunilor de dezvoltare conținute în PDR, precum și
cu strategiile naționale sectoriale. Priorităţile de dezvoltare POR 2014-2020 au la bază nevoile
comune de dezvoltare ale regiunilor surprinse în PDR. Direcţiile de acţiune POR 2014-2020
au fost stabilite ţinând cont de priorităţile de finanţare relevante ale strategiilor naţionale cu
luarea în considerare a specificităţilor regiunilor de dezvoltare. Totodată s-a asigurat corelarea
cu politicile europene, fiind luate în considerare obiectivele promovate prin Strategia Europa
2020, RST sau DPCE, cu respectarea obiectivelor tematice şi priorităţilor de investiţii aferente
politicii de coeziune 2014–2020. Aceasta presupune o concentrare tematică a intervenţiilor şi
stabilirea unor intensităţi financiare diferite a obiectivelor tematice în funcţie de categoria de
regiuni.
Strategia POR 2014-2020 se bazează, așadar, pe inițiativele, planurile şi programele de
dezvoltare locale, regionale și naționale, precum şi pe strategiile comunitare, venind în
întâmpinarea unor necesități reale ale comunităților (locale și regionale), combinând cunoştinţe
exogene cu abilitățile actorilor regionali și locali de a identifica nevoi și priorități specifice de
dezvoltare.
Viziunea strategică a POR 2014-2020 se bazează pe recunoașterea faptului că fiecare regiune
trebuie să își maximizeze potențialul economic și social de dezvoltare astfel încât să contribuie
RO 21 RO
la creșterea economică națională. Dezvoltarea socio-economică a regiunilor trebuie să se
construiască pe experienţa şi cunoştinţele existente la nivel local/regional, precum şi pe
înţelegerea nevoilor şi a priorităţilor locale, în funcţie de potenţialul şi resursele proprii fiecărei
regiuni (în sensul valorificării experienţei acumulate deja).
Analizele întreprinse cu privire la elementele determinante ale creșterii economice la nivel
regional identifică o serie de factori critici de creștere economică, printre care se numără
infrastructura conectivă, capitalul uman, inovația și procesele de aglomerare/economiile de
aglomerare. Acești factori tind să se completeze reciproc, sugerând că este necesară o abordare
integrată la nivel regional, ceea ce implică o coordonare a investițiilor în dezvoltarea
capitalului uman, consolidarea inovării, asigurarea infrastructurii conective și facilitatea
procesului de aglomerare a activităților economice și populației. Mai mult, combinarea şi
promovarea unei abordări integrate a diferitelor tipuri de investiții, în funcţie de nevoile
specifice şi provocările diferite cu care se confruntă diferite teritorii (zone urbane, teritorii cu
specific geografic, etc ) va maximiza impactul intervențiilor și va contribui la asigurarea unei
creșteri sustenabile la nivel teritorial.
Asigurarea unei creşteri economice şi dezvoltări socio-economice la nivel regional presupune
în acelaşi timp o dezvoltare durabilă. O asemenea abordare presupune investiţii care să
contribuie la atenuarea schimbărilor climatice, degradării mediului și utilizării nesustenabile a
resurselor, peermiţând dezvoltarea unor economii regionale cu emisii reduse de dioxid de
carbon.
Îmbunătățirile în infrastructura conectivă la nivel regional nu conduc în mod automat la o
mai intensă creştere economică, dar facilitează creșterea și dezvoltarea economică la nivel
regional, asigurând în același timp accesul la servicii din zona educaţiei şi sănătății.
Totodată, condițiile minime infrastructurale reprezintă o premisă esențială pentru calitatea
vieții. Investițiile destinate infrastructurii de transport au ca scop, în primul rând, îmbunătăţirea
accesibilităţii înspre şi dinspre regiuni și creșterea mobilității regionale, pentru a se putea
valorifica cât mai bine oportunităţile oferite de TEN-T şi sporirea contribuției acestor regiuni
la creşterea comerţului intern și internaţional.
Prin activităţile care se vor finanţa se va avea în vedere realizarea unor intervenţii concentrate
şi fundamentate care să se bazeze pe importanţa accesibilităţii unui număr important de
locuitori, pentru conectarea zonelor rurale si urbane cu oportunitățile oferite de centrele
economice importante din regiune, asigurând și accesul spre zonele cu înalt potenţial turistic,
inclusiv extinderea către pieţe internaţionale, prin accesul la reţelele de transport internaţional.
Totodată, prin investiţiile cofinanţate de POR va fi acordată o atenție deosebită realizării
conexiunilor (prin modernizare şi creştere a portanţei drumurilor judeţene respective) reţelei de
transport rutier secundar, direct sau prin intermediul reţelei de transport principal cu rețeaua
TEN-T și creșterii siguranței rutiere. Astfel, dezvoltarea infrastructurii de transport intra-
regională va contribui la combaterea marginalizării zonelor izolate, care sunt în general zone
rurale şi de munte subdezvoltate din punct de vedere economic şi social, cu un deficit de
infrastructură în toate domeniile.
Capitalul uman este elementul cel mai important pentru sprijinirea creşterii economice în
toate tipurile de regiuni, Documentul de Poziţie al Serviciilor Comisiei prevăzând necesitatea
îmbunătăţirii acestui tip de capital, inclusiv prin politici mai bune privind incluziunea socială.
Regiunile cu capital uman insuficient dezvoltat nu vor înregistra creştere economică, în timp
RO 22 RO
ce acelea cu resurse umane înalt calificate vor culege beneficiile elementelor endogene de
creştere. Măsurile de îmbunătăţire a infrastructurii educaţionale, de sănătate şi de asistenţă
socială reprezintă componente care pot contribui la dezvoltarea capitalului uman.
Astfel, măsurile de modernizare a infrastructurii de sănătate sunt necesare întrucât, în
domeniul sănătăţii, România înregistrează inegalităţi mari din punct de vedere al accesului
populaţiei la serviciile medicale şi al calităţii acestora. Investițiile în infrastructura fizică şi
dotările aferente serviciilor sanitare bazate pe comunitate, prepondente în regiunile mai sărace,
fiind asigurate atât din surse naționale, cât şi prin FESI. De asemenea, sunt necesare investiții
în reabilitarea și echiparea ambulatoriilor, precum și pregătirea personalului specific, conform
AP, cca. o 1/3 din ambulatorii numărându-se printre prioritățile de finanțare FESI, cu scopul
de a reduce disparitățile teritoriale, cu beneficii așteptate și pentru persoanele vulnerabile
neasigurate, insuficient deservite sau marginalizate.
Pentru serviciile (medicale) de urgenţă este necesar sprijinul FESI în infrastructura şi
echipamentele specifice, pentru a deservi populaţia în intervalul de timp de aşteptare stabilit în
special comunităţile marginalizate şi a celor cu populaţie roma, neasigurată.
La nivelul spitalelor județene de urgență ar trebui realizate investiții de tip infrastructural şi de
dotare cu echipamente, ceea ce va permite accesul, diagnosticul și tratamentul de calitate.
Cazurile de patologii complexe vor putea fi rezolvate, în viitor, în spitale regionale de urgență,
prioritate au regiunile sărace, NE și SE) și cele cu un număr ridicat de persoane în risc de
sărăcie și excluziune socială (NV) unde, în același timp, nu există clădiri corespunzătoare.
Astfel, vor fi reconfigurate spitale prin construirea unuia singur, în sistem monobloc.
După cum se reliefează şi în documentele regionale investiţiile în centrele sociale de zi, care
oferă diverse tipuri de servicii, adecvate nevoilor diverşilor beneficiari (bătrâni, copii,
persoane cu dizabilităţi etc.), precum și investiţiile în infrastructura prin care se facilitează
tranziţia de la furnizarea serviciilor sociale în sistem instituţionalizat la cele în comunitate, va
crea premisa infrastructurală, care, conjugată cu cea de sporire a furnizării serviciilor sociale
va favoriza satisfacerea într-o măsură mai mare a nevoii de servicii sociale și recuperarea
capitalului uman neutilizat în vederea inserării lui pe piața muncii pentru creșterea gradului de
ocupare. Aceasta în condițiile în care Strategia Europa 2020 consideră că, în cazul României,
trebuie să existe asigurarea unei interacţiuni eficiente între sistemul de asistenţă socială şi cel
de ocupare.
Pentru a micșora acest decalaj privind cererea și oferta pentru locurile în școală, pot fi avute în
vedere măsuri care se referă la deschiderea de școli mici în regiunile cu acces redus la
învățământ, dar și a standardelor care pot împiedica școlarizarea. De asemenea, în scopul
îmbunătățirii accesului la învățământul pre-primar poate fi avută în vedere îmbunătățirea
facilităților, cu școli încălzite și laboratoare echipate în mod corespunzător.
Dimensiunea regională a acestor măsuri va permite luarea în considerare a nevoilor specifice
ale anumitor zone și comunități care să justifice menţinerea investiţiilor în cele trei tipuri de
infrastructură la un nivel rezonabil şi echilibrat, în toată ţara, astfel încât să se diminueze
diferenţele dintre regiuni și din acest punct de vedere și să se păstreze actualele niveluri, relativ
apropiate de calificare a populației şi de pregătire, în general, a capitalului uman în regiuni.
Dată fiind complexitatea problemei sărăciei şi a excluziunii, soluţionarea acesteia sau
RO 23 RO
reducerea magnitudinii ei nu se pot realiza prin aplicarea de intervenţii izolate care vizează
doar un aspect al sărăciei, cum ar fi, de exemplu, lipsa locuirii decente. Fără a se ignora
importanţa asigurării unei locuinţe, experienţa şi cercetările în domeniu au evidenţiat
necesitatea abordării, în paralel cu aspectul locuirii, şi a celorlalte probleme, respectiv
îmbunătăţirea statusului de sănătate, alfabetizarea/creşterea nivelului de educaţie, obţinerea
unei calificări necesare dobândirii unui loc de muncă etc. Toate aceste măsuri complementare
sunt menite a asigura sustenabilitatea întregului proces de creştere a incluziunii sociale a
persoanelor defavorizate, cu accent pe populaţia Roma.
În acest sens, finanţarea intervenţiilor integrate care cuprind atât proiecte de infrastructură (de
locuire, pentru oferire de servicii integrate medicale şi sociale, de desfăşurare a activităţilor de
economie socială), finanţabile din POR, coroborate cu proiectele prin care se stimulează
oferirea de servicii medico-sociale, de servicii educaţionale etc., finanţabile din POCU vor
duce la asigurarea unei locuiri decente pentru persoanele aflate în risc de sărăcie, dar şi la
creşterea şanselor de integrare a acestora pe piaţa muncii. Toate aceste măsuri integrate vor
conduce la diminuarea focarelor de sărăcie şi excluziune socială, contribuind la reducerea
numărului persoanelor defavorizate la nivel naţional şi regional.
În vederea soluționării problemelor identificate în domeniul educației sunt necesare investiții
care să favorizeze crearea unui mediu adecvat pentru condiții de studiu. Aceste investiții sunt
cu atât mai importante cu cât Recomandările Specifice de Ţară identifică necesitatea
continuării reformelor începute în domeniul educației. Astfel, se impun investiții în construirea
și modernizarea infrastructurii antepreșcolare, preșcolare și școlare în special în zonele care
înregistrează creștere demografică, rate de înscriere mici, care nu dispun de facilități adecvate
pentru îngrijire și educație a copiilor, în special a celor care provin din zone rurale defavorizate
și alți elevi dezavantajați, îndeosebi de etnie romă și elevi cu nevoi educaționale speciale
(SEN).
Totodată, pentru o mai bună corelare cu tendințele evoluției economice și cu nevoile pieței
muncii este necesară continuarea măsurilor de reabilitate/ modernizare/ dotare a liceelelor
tehnologice și a școlilor profesionale și tehnice în vederea furnizării condițiilor infrastructurale
adecvate pentru desfășurarea activităților educaționale. În același timp, trebuie continuate
investițiile la nivel universitar pentru dezvoltarea capacităților de cercetare – inovare și
consolidarea parteneriatele cu sectorul comercial și institutele de cercetare, in vederea unei mai bune corelari cu domeniile de competitivitate economică identificate la nivel național, cu
tendințele evoluției economice și cu nevoile pieței muncii.
Întrucât forţa de muncă bine pregătită constituie o precondiţie pentru creşterea şi dezvoltarea
economică, prin intermediul POR se are în vedere sprijinirea centrelor comunitare pentru
învățarea pe tot parcursul vieții, de la nivel local și regional, prin investiții în construcția,
reabilitarea, modernizarea, extinderea, dotarea unităților de învățământ în cadrul carora își
desfășoară activitatea.
Aceste măsuri sunt necesare cu atât mai mult cu cât serviciile educaţionale sunt influenţate de
condiţiile de învăţare, respectiv de starea şi calitatea infrastructurii. De asemenea, experiența
anterioară din perioada 2007 – 2013 a evidențiat că rata rentabilităţii investiţiilor în educaţie s-
a dovedit a fi ridicată, prin rezultate vizibile ale elevilor și studenților, inclusiv în ceea ce
privește creşterea participării la procesul educațional.
Inovarea este esenţială pentru creşterea productivităţii regionale, fiind importantă pentru toate
RO 24 RO
categoriile de regiuni, dar în special pentru regiunile mai puțin dezvoltate. Regiunile care nu
excelează în domeniul cercetării ar trebui să se orienteze mai mult asupra atragerii şi difuzării
de practici inovative dezvoltate în alte regiuni. Competitivitatea unei economii, depinde,
printre alți factori, de capacitatea de a stimula inovarea în domeniul produselor, serviciilor,
modelelor și proceselor sociale și comerciale. În consecință, este necesară concentrarea
intervențiilor pe eliminarea blocajelor aflate în calea inovării și pe creșterea investițiilor în
domeniul cercetării și dezvoltării întreprinderilor, prin strânsa colaborare între actorii publici și
cei privați.
Astfel, prima axă prioritară se va concentra pe dezvoltarea entităților de transfer tehnologic, în
zonele cu concentrare economică din regiunile mai puțin dezvoltate din România. Aceste
entităţi au rolul de a fi puntea de legătură dintre cercetare şi mediul de afaceri, având rolul de a
dezvolta capacitățile pentru exploatarea economică rapidă a ideilor noi care rezultă din
cercetare și inovare, prin comercializarea rezultatelor cercetării şi transpunerea acestora în
produse, procese şi servicii din firme.
Prin intervenția propusă se urmărește consolidarea capacităților de a favoriza excelența în
materie de cercetare și de inovare și a evoluției tehnologice, investind în soluții inovatoare și în
infrastructuri și echipamente de cercetare. Pentru a avea un parteneriat real, fiabil creat de
infrastructurile de inovare şi transfer tehnologic cu furnizorii de cercetare este necesară
sprijinirea cooperării între actorii din domeniul cercetării, educației, inovării și mediului de
afaceri, promovarea serviciilor de consultanță pentru întreprinderi din domeniul în care se
realizează transferul tehnologic, inclusiv în domeniul serviciilor, precum și crearea unei cereri
mai mari de produse și procese inovatoare. În acest sens, POR va sprijini un număr limitat de
investiţii: bioeconomia, tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, spaţiu şi securitate, energie,
mediu şi schimbări climatice, eco-nanotehnologii şi materiale avansate, sănătate (conform
domeniilor identificate, în prezent, în SNCDI) şi domenii identificate în documentele
strategice regionale de specializare inteligentă, cu respectarea unor standarde minime pentru
serviciile furnizate.
În aceste condiţii, pentru a face față concurenței pe piața europeană, România trebuie să
sprijine, pe termen mediu și lung, activități care să impulsioneze competitivitatea economică,
aceasta fiind un factor cheie al creşterii economice. Astfel, prin implementarea acestei axe
prioritare POR îşi propune să contribuie în procesul de tranziţie de la o economie dezvoltată pe
bază de resurse (aşa cum este economia României, în prezent) la o economie bazată pe
tehnologie avansată şi brevete.
În vederea creșterii competitivității economiilor regionale și creării de locuri de muncă este
foarte importantă asigurarea masei critice a IMM-urilor, precum şi susţinerea acestora, în
calitate de motor de creştere a economiei, având în vedere faptul că numărul IMM-urilor, în
special cele inovative, este foarte mic în România comparativ cu media UE. De asemenea,
deoarece reziliența pe piaţă a IMM-urilor este foarte dificilă ca urmare a diferitelor bariere
devine prioritară susținerea dezvoltării firmelor atât în ceea ce privește dimensiunea (trecerea
într-o altă categorie), cât și activitatea (prin dimensiunea pieței adresate: local/ regional,
național/internațional).
Având în vedere necesitatea stimulării competitivității economice, vor fi sprijinite IMM-urile
din domeniile competitive identificate, în prezent, în SNC (turism şi ecoturism, textile şi
pielărie, lemn şi mobilă, industrii creative, TIC, sănătate şi produse farmaceutice, energie şi
management de mediu, biofarmaceutică şi biotehnologii), precum și cele identificate în cadrul
RO 25 RO
PDR.
În consecință, pentru impulsionarea spiritului antreprenorial, este necesară sprijinirea directă a
IMM-urilor aflate în primii ani de activitate, precum și crearea și dezvoltarea acelor structuri
care sprijină IMM–urile în diversele etape de creștere, oferind IMM-urilor serviciile necesare
funcționării în parametrii optimi, cu scopul creșterii ratei de supraviețuire a IMM-urilor în
primii ani de funcționare.
Experienţa implementării POR 2007-2013 în ceea priveşte finanţarea microîntreprinderilor din
mediul urban încurajează continuarea acestor măsuri, având în vedere, că, pe baza concluziilor
prezentate în cadrul Raportului „Studii de evaluare a POR 2007-2013: Evaluarea de impact a
DMI 4.3”, la nivelul beneficiarului s-au înregistrat următoarele evoluţii: creșterea capacității
de a exploata oportunitățile de piață, trecerea de la comercializare la producție, creșterea
calității producției și furnizării de noi servicii. Dezvoltarea companiilor a produs, de asemenea,
"efecte sociale" pozitive, precum îmbunătățirea competențelor angajaților și conformitatea cu
standardele europene privind condițiile de muncă. O recomandare importantă se referă la
promovarea activităților de informare, orientare, consultanță, asistență și activități de sprijin a
solicitanților de finanțare în perioada de programare 2014-2020, fapt avut în vedere prin
operaţionalizarea „ghişeului unic” pentru IMM.
Totodată, pentru asigurarea creșterii competitivității IMM-urilor, este necesară spijinirea
creării și extinderii capacității IMM-urilor existente de a dezvolta noi produse și servicii, iar
pentru creșterea competitivității pe piață, se impune sprijinirea IMM-urilor în procesele de
certificare şi promovare pentru a deveni competitive pe piețele regionale, naționale și
internationale.
Având în vedere necesitatea de a creşte accesibilitatea la sursele de finanţare, de a economisi
timpul pentru îndeplinirea cerinţelor administrative, precum şi de a asigura sinergii şi
complementarităţi între diverse instrumente de finanţare, cu obiectivul de a sprijini dezvoltarea
şi diversificarea mediului de afaceri, în particular a IMM-urilor, se va asigura un cadru integrat
și simplificat pentru obţinerea de informaţii comprehensive și accesibile privind posibilitățile
de finanțare din FESI și alte fonduri, precum și consiliere în acest sens, prin mecanismul de
“ghişeu unic” pentru IMM-uri.
Prin această axă prioritară sunt vizate în special IMM-urile care dezvoltă activități inovative.
Activităţile de inovare (conform Manualului Oslo) cuprind toate activităţile ştiinţifice,
tehnologice, organizaţionale sau comerciale desfăşurate de firmă şi care conduc în mod efectiv
sau sunt desfăşurate cu intenţia de a conduce la inovare. Toate activităţile de cercetare
dezvoltare desfăşurate în cadrul firmei sunt activităţi de inovare. Inovarea mai cuprinde şi
activităţi care nu sunt incluse în domeniul cercetării-dezvoltării cum ar fi: dezvoltarea pentru
pre-producţie, producţia şi distribuţia, activităţi de dezvoltare cu un grad redus de noutate,
activităţi suport de tipul training-ului şi pregătirea pieţii, dezvoltarea de metode de marketing
sau organizaţionale noi care nu reprezintă inovări de proces sau produs. Programul va sprijini
iniţiativele firmelor inovative mai puţin cele care includ efectiv activităţi de cercetare, care vor
avea finanţare din alt program.
Dezvoltarea turismului este în deplină concordanţă cu prevederile din CSC, întrucât
implementarea acestei priorități va contribui la creșterea gradului de atractivitate a regiunilor, a
calității vieții, la protecția și conservarea mediului înconjurător, dar și la realizarea unui grad
ridicat de coeziune socială. Strategia Europa 2020, precum și documente elaborate anterior la
nivelul CE (Comunicările Comisiei privind O nouă politică de turism a Uniunii Europene:
RO 26 RO
consolidarea parteneriatului pentru turism în Europa-2006, Agenda pentru un turism
european durabil și competitiv-2007, Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial –
un nou cadru politic pentru turismul European-2010, Declarația de la Madrid 2010)
poziționează creșterea competitivității turismului la nivel european drept una dintre acțiunile
prioritare, care să contribuie la crearea unui cadru propice pentru o politică industrială
modernă, de susținere a antreprenoriatului, care să sprijine economia și să promoveze
competitivitatea acesteia și a serviciilor conexe, prin valorificarea oportunităților oferite de
procesul de globalizare.
În ceea ce privește creșterea calității vieții, turismul determină crearea unor noi și diverse
facilități și tipuri de infrastructură, concretizate în îmbunătățirea serviciilor de comerț cu
amănuntul, a infrastructurii de alimentație publică, infrastructurii de agrement turistic, a
serviciilor de transport, educație, medicale.
Marele avantaj oferit de turism este reprezentat de faptul că, pe lângă personalul calificat,
poate constitui o oportunitate la absorbția semnificativă a unei forțe de muncă mai puțin
calificate. Turismul creează oportunităţi de creştere economică regională şi locală şi contribuie
la crearea de noi locuri de muncă prin valorificarea patrimoniului cultural şi natural, specific
regiunilor de dezvoltare, inclusiv din zonele dezavantajate din punct de vedere economic şi
social. O parte importantă din noile locuri de muncă create constituie o oportunitate regională
pentru ocuparea forţei de muncă feminine.
În particular, aspectul economic al turismului balnear reiese atât din activitatea specifică de
turism, generatoare de capital, cat și la un nivel necuantificabil, ca generator de importante
economii în cadrul bugetului social, prin reducerea semnificativă a cheltuielilor și duratei de
spitalizare. Turismul balnear este singura forma de turism care se bazează pe un potențial
permanent, de mare complexitate, relativ inepuizabil, neafectat de sezonalitate.
Regiunile din România pot îndeplini un rol important în limitarea amplorii și intensității
schimbărilor climatice prin sprijinirea eficienței energetice, reducerii emisiilor de CO2 și
îmbunătățirea calității aerului, respectiv utilizarea mai eficientă a resurselor.
Creșterea eficienței energetice reprezintă un obiectiv primordial al Strategiei Europa 2020.
PNR subliniază importanța sectorului clădirilor în atingerea țintei României de creștere a
eficienței energetice până în anul 2020. Strategia energetică a României pentru perioada
2007-2020 menționează că potenţialul naţional de economisire de energie, respectiv de
reducere a pierderilor pentru clădiri este apreciat la 40–50%. Utilizarea eficientă a energiei
reprezintă o provocare nu numai din cauza resurselor limitate şi creșterii continue a costurilor
cu energia, dar și din punctul de vedere al schimbărilor climatice, de reducere a emisiilor de
gaze cu efect de seră.
În acest context, există mai mulți factori de legitimare a sprijinirii măsurilor de creștere a
eficienței energetice a infrastructurilor publice și clădirilor rezidențiale din România:
o potențialul de eficientizare energetică a clădirilor existente, în special a celor de tip
bloc, este semnificativ;
o creșterea eficienței energetice va contribui în mare măsură la îndeplinirea țintei
României privind economiile de energie până în 2020, în conformitate cu Strategia
Europa 2020;
o măsurile de eficiență energetică contribuie la coeziunea socială, prin reducerea
consumului de căldură și conduce la crearea de locuri de muncă;
o reducerea consumului de energie are rol important în promovarea siguranței
aprovizionării cu energie, în dezvoltarea tehnologiei și în crearea de oportunități
RO 27 RO
pentru ocuparea forței de muncă și de dezvoltare regională;
o creșterea eficienței energetice în infrastructurile publice și clădirile rezidențiale
reprezintă unul dintre mijloacele care ar putea contribui la creșterea economică,
fiind o modalitate de a stimula direct și imediat industria de construcții, de
menținere și creare de locuri de muncă.
o implementarea măsurilor de eficiență energetică are efecte pozitive asupra sănătății
populației, prin îmbunătățirea calității aerului interior și exterior, creșterea
confortului termic și acustic, precum și asupra aspectului estetic al clădirilor.
Finanțarea investițiilor în creșterea eficienței energetice la nivelul infrastructurilor publice
(iluminat public și clădiri publice) și sectorului rezidențial se va concentra cu prioritate în
acele unități administrativ-teritoriale care au elaborate strategii locale de reducere a emisiilor
de CO2, planuri de acțiune privind energia durabilă, etc. Mai mult, se încurajează asigurarea
unei legături cu strategiile integrate de dezvoltare urbană pentru a asigura o intervenție
integrată, mai eficientă pentru dezvoltarea urbană. Totodată, vor fi prioritizate clădirile care au
cel mai mare potențial de reducere a consumului energetic, concomitent cu sporirea coeziunii
sociale (clădiri cu funcții sociale, cum ar fi spitalele, infrastructura educațională, etc.).
O serie de aspecte de luat în considerare în finanțarea și implementarea investițiilor în eficiența
energetică a clădirilor rezidențiale au reieșit din derularea prin POR 2007-2013 a programului
–pilot pentru sprijinirea creșterii eficienței energetice a blocurilor de locuințe, cum ar fi:
necesitatea extinderii ariei eligibilității și pentru alte municipii și orașe, astfel încât să se
maximizeze impactul intervențiilor privind eficiența energetică; reducerea sarcinii
administrative pentru autorității publice prin stabilirea unor cote de cofinațare unitare din
partea autorităților publice și asociațiilor de proprietari; promovarea coeziunii sociale prin
stabilirea unui mecanism de co-finanțare a investițiilor de către gospodării, în funcție de
veniturile acestora, implicarea sectorului bancar în finanțarea investițiilor privind eficiența
energetică, etc.
Investițiile în eficiența energetică generează economii financiare care pot atrage investiții
private, scutind astfel bugetele publice de cheltuieli importante cu energia. O modalitate de
atragere de fonduri din sectorul privat pentru investiții în eficiență energetică o reprezintă
contractele de performanță energetică (CPEn). În același timp, accesul la finanțare al
autorităților publice locale și/sau ESCO constituie o provocare pentru facilitarea investițiilor și
crearea unei piețe pentru investițiile în eficiență energetică pentru îndeplinirea obiectivelor de
eficiență energetică și reducerea a emisiilor de gaze cu efect de seră.
În cadrul UE, cel de-al şaselea Program de acţiune privind mediul (PAM 6) are drept obiectiv
atingerea unor niveluri de calitate a aerului care să nu determine un impact inacceptabil şi
riscuri asupra sănătăţii umane şi a mediului. Tot la nivel european, prin Strategia Tematică a
Calităţii Aerului se atrage atenţia cu privire la impactul transportului asupra calităţii
aerului din oraşe şi necesitatea schimbării comportamentului zilnic al cetățenilor. Scopul
esențial al promovării planurilor de mobilitate urbană durabilă și implicit al dezvoltării
transportului public urban durabil și nemotorizat este acela de a îmbunătăți condițiile de mediu
și calitatea vieții în principalele aglomerări urbane ale țării. Operatiunile vor viza crearea unui
transport public mai eficient și mai rapid, cu un consum de energie scăzut, construcția
infrastructurii dedicate rețelelor de transport public și introducerea de vehicule prietenoase
mediului în transportul public. Combinarea acestor tipuri de măsuri cu cele dedicate traficului
nemotorizat (pietonal și ciclist) și cu proiectele ce vizează reîmpădurirea urbană cu arbori
selectați va asigura împărțirea echilibrată între modurile de transport (cu o reducere a
RO 28 RO
transportului auto individual) și va reduce impactul asupra mediului.
Concentrarea eforturilor pe instituirea unui sistem rapid, atractiv, accesibil, ecologic și
confortabil de transport urban va duce la reducerea blocajelor în trafic și la diminuarea
consecințelor negative ale acestora. Toate investițiile legate de transportul public urban și de
infrastructura aferentă vor fi bazate pe Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă.
Încurajarea reciclării terenurilor abandonate sau a altor terenuri urbane care sunt vacante sau
neutilizate corespunzător, precum și modernizarea diferitelor spații publice degradate va
contribui la creșterea calității vieții locuitorilor și dezvoltarea economiei locale.
După caz, prin intermediul unei abordări integrate, diferite spații publice locale (terenuri
abandonate, zone degradate, centre istorice etc.) vor fi reabilitate și modernizate dobândind noi
funcțiuni urbane și/sau se pot constitui ca rezervă de teren pentru viitoare investiții ale
autorităților publice locale.
Regenerarea și revitalizarea urbană, prin reconversia funcțională și sau reabilitarea diferitelor
spații publice urbane este considerată o soluţia adecvată pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii
oraşelor româneşti, contribuind la reducerea cererii pentru folosirea de terenuri noi.
Sprijinul acordat proiectelor din domeniul patrimoniului cultural trebuie perceput ca un sprijin
pentru protejarea peisajului și dezvoltarea socio-economică a regiunilor, dar şi ca o modalitate
de a valorifica potenţialul cultural regional. Acest lucru va contribui la creşterea atractivităţii
regiunilor pentru turişti, pentru investitori dar şi pentru locuitorii zonei. Din perspectiva
Strategiei Sectoriale în domeniul Culturii 2014-2020, patrimoniul cultural reprezintă principala
resursă culturală ce poate genera dezvoltare economică durabilă și care poate participa activ la
combaterea excluziunii sociale, prin prisma valențelor sale coezive.
Patrimoniul cultural are un specific care-l deosebește de alte bunuri culturale, de care trebuie
să se țină seama în configurarea oricărui demers strategic: oferta este constituită în principal
din suport – bunuri, obiecte – iar cererea este, de fapt, o cerere de servicii, care presupune
amenajarea suportului (conservarea și restaurarea sa, punerea sa în valoare etc.) și continuă cu
serviciile de infrastructură de transport, de infrastructură turistică specifică și cu o gamă
variată de servicii conexe.
Activitățile de conservare, protecție și valorificare durabilă a patrimoniului cultural pot, mai
mult decât orice altă activitate economică, să dezvolte sinergii în strânsă interacțiune cu
mediul și societatea, deoarece dezvoltarea anumitor localități este strâns legată de mediul
natural al acestora, de caracteristicile culturale, interacțiunea socială, securitatea și bunăstarea
populației locale. Aceste caracteristici recomandă activitățile de conservare, protecție și
valorificare durabilă a patrimoniului cultural drept motorul principal al conservării și
dezvoltării locale, atât direct, prin sensibilizarea față de valori și prin ajutorul financiar oferit,
cât și indirect, prin dezvoltarea unor activități alternative.
Promovarea unei abordări integrate, care să ţină cont de nevoile şi specificităţile diferitelor
teritorii, va facilita creşterea impactului şi obţinerea unor efecte sinergice între diferitele tipuri
de intervenţii, asigurând integrarea diferitelor intervenţii şi măsuri la nivelul teritorial adecvat.
Consolidarea reţelei urbane prin promovarea unei dezvoltări policentrice şi sprijinirea
specializării teritoriale constituie una dintre direcţiile de dezvoltare ale Strategia naționale de
dezvoltare spațială (proiect de document) şi prioritate de dezvoltare teritorială a Acordului de
Parteneriat 2014-2020.
RO 29 RO
În conformitate cu Acordul de Parteneriat 2014-2020, oraşele îndeplinesc un rol vital în
dezvoltarea regiunilor, fiind elemente cheie ale îmbunătăţirii competitivităţii regionale. Ele
sunt considerate centre importante pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, precum
şi centre ale concentrării geografice a activităților economice și a populației, cu un rol
important în dezvoltarea capitalului uman. Având în vedere acest potențial al orașelor, acestea
sunt, de asemenea, zone în care dezvoltarea socială și economică pot fi îngreunate de o serie
de provocări, cum ar fi lipsa locurilor de muncă, calitatea slabă a locuințelor, segregarea socio-
spațială, poluarea, aglomerarea, degradarea spațiilor publice și multe altele.
Capacitatea oraşelor de inovare şi de creare de noi oportunităţi economice constituie, de cele
mai multe ori, o condiţie ca regiunile să poată face faţă competiţiei globale. Atunci când
oraşele sunt competitive şi regiunile în care sunt localizate sunt competitive. Prin urmare,
pentru facilitarea creșterii economice la nivel regional este de importanță majoră stimularea
creșterii urbanizării și sprijinirea orașelelor pentru ca acestea să poată îndeplini eficient rolul și
funcțiile lor în teritoriu.
Romania, respectiv fiecare regiune în parte, se caracterizează prin existenţa unor aglomerări
urbane de diferite mărimi şi densităţi, fiecare cu un rol şi funcţiuni bine definite în structura
sistemului de aşezări. Creșterea economică a României este susținută de cele mai mari
aglomerări urbane. Analizele BM în studiul Orașe competitive (2013) indică faptul că
veniturile țării sunt generate de câteva orașe mari, dispersate în teritoriu. Municipiul București
este responsabil pentru circa 25% din PIB-ul României, înregistrând o creștere importantă față
de anul 1995 (15% din PIB). Cele mai mari 10 orașe generează circa 53% din veniturile totale
ale firmelor din țară. Din punct de vedere regional, toți polii de creștere au avut tendințe
pozitive în privința veniturilor firmelor. Conform studiului BM - Polii de creștere (2013), polii
de creștere au generat în perioada 2006-2011 în jur de 20% sau mai mult din veniturile
firmelor la nivel regional și au avut, de obicei, cea mai însemnată contribuție absolută la
creșterea regiunilor respective. În interiorul regiunilor, actualii poli de creștere reprezintă cele
mai mari motoare economice. Mai mult, studiul identifică și alte orașe în afara polilor de
creștere, îndeosebi municipiile reședință de județ, care generează creștere economică la nivel
regional și care au potențial de dezvoltare însemnat (ex. Sibiu și Târgu Mureș- Regiunea C sau
Slatina și Drobeta Turnu Severin în Regiunea SV, cu rate de creștere peste media regională).
Oraşele româneşti, îndeosebi orașele mari, similar altor centre economice din lume, nu există
separat de zonele rurale înconjurătoare, ci fac parte din sisteme mai largi. Aceste oraşe s-au
extins către exterior în ultimele două decenii, iar acum fac parte din zone economice
funcţionale care şi-au depăşit cu mult limitele teritoriale. Granițele administrative ale orașelor
nu mai reflectă realitatea fizică, socială, economică, culturală sau de mediu a dezvoltării
urbane și noi forme flexibile de guvernanţă sunt necesare pentru a rezolva eficient problemele
de dezvoltare urbană. Orașele sunt esențiale pentru dezvoltarea regiunilor, dar centrele urbane
din România se confruntă cu o serie de provocări în privința asigurării unei calități
corespunzătoare a mediului. Orașele, prin densitățile mari ale populației, înregistrează și
concentrează probleme de mediu care nu se regăsesc cu aceeași intensitate în zonele rurale.
Pentru a sprijini dezvoltarea unor orașe durabile este necesară promovarea unei abordări
integrate și cuprinzătoare a problemelor de mediu și energie. Facilitarea tranziției către un
transport mai durabil în orașele din România poate contribui la creșterea utilizării eficiente a
energiei şi poate îmbunătăţi calitatea aerului în zonele urbane. Măsurile privind îmbunătăţirea
eficienţei energetice în infrastructurile publice și clădirile rezidențiale impulsionează reducerea
consumului de energie și contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe de altă
RO 30 RO
parte, spațiile publice urbane trebuie să fie revalorificate, fie prin reconversia funcțională a
terenurilor aferente zonelor urbane abandonate și nefolosite, fie prin medernizarea zonelor
urbane degradate, în scopul reducerii utilizării de noi terenuri și reducerii expansiunii urbane
necontrolate.
Promovarea unei abordări integrate este esențială pentru o dezvoltare urbană durabilă. De cele
mai multe ori, problemele cu care se confruntă oraşele sunt abordate şi atacate sectorial şi în
izolare faţă de contextul mai larg şi fără să ţină cont de intredependenţele cu alte probleme.
Atunci când elaborează strategii de dezvoltare locală, orașele ar trebuie să integreze diferitele
aspecte ale vieții urbane (sociale, economice, de mediu, etc.).
Experiența perioadei de programare 2007-2013 în privința dezvoltării urbane integrate
cuprinde o serie de aspecte pozitive: recunoaşterea faptului fundamental că oraşele, îndeosebi
cele mari, reprezintă motoare esențiale pentru dezvoltarea economică a unei ţări; selectarea
unui număr limitat de orașe pentru a încuraja dezvoltarea acestora pe termen lung, în corelare
cu principiile economice referitoare la beneficiile efectelor aglomerării şi polarizarea acestora
dinspre oraşele centrale înspre zonele limitrofe; condiționarea finațărilor de formarea zonelor
metropolitane în jurul oraşelor (pentru polii de creștere) şi pregătirea unor planuri integrate de
dezvoltare.
Având în vedere lecțiile învățate, unele aspecte trebuie reconsiderate sau îmbunătățite. O
abordare autentic integrată nu trebuie să vizeze numai acoperirea geografică, ci şi acoperirea
funcţională şi sinergiile sectoriale. În același timp sunt necesare intervenţii particularizate pe
baza unor factori contextuali specifici fiecărui oraș, ceea ce implică asigurarea unei abordări
complementare și sinergice a tuturor programelor operaționale, dincolo de investițiile limitate
POR (OT 4, OT6, OT 10). În acest scop, se încurajează elaborarea unor strategii de dezvoltare
urbană care să integreze inclusiv aspecte economice, sociale etc., în funcție de nevoile de
dezvoltare identificate la nivel local. Pentru o utilizare coordonată a FESI 2014-2020, se va
stabili un mecanism de prioritizare la finanțare în celelate axe prioritare ale POR sau programe
operaționale relevante a proiectelor (ex. cele referitoare la adaptarea la schimbările climatice și
fenomene meteorologice extreme, gestionarea deșeurilor, etc.) care sunt parte a strategiilor
integrate de dezvoltare urbană.
Deși unele progrese au fost înregistarate la nivel local, capacitatea autorităților locale de a
elabora, implementa și monitoriza strategii integrate de dezvoltare rămâne o provocare. Astfel
sunt necesare în continure măsuri pentru sprijinirea consolidării capacităţii autorităților locale
în domeniul planificării integrate urbane, precum și o îmbunătăţire a ghidurilor şi metodologiei
care să sprijine autorităţile pentru o mai bună înţelegere a utilităţii şi a raţiunii planificării
urbane integrate, pentru preluarea celor mai bune practici din ţară sau străinătate şi
promovarea principiilor durabile de dezvoltare urbană.
Deși prealocarea de fonduri reprezintă o bază stabilă și previzibilă pentru încurajarea
planificării și pentru a asigura caracterul integrat al investițiilor urbane, este necesar să se ia în
considerare stabilirea unui mecanism de finanțare care să stimuleze performanța și care să
rezolve problemele identificate în perioada 2007-2013, precum motivația scăzută și întârzierile
semnificative ale municipalităților în pregătirea planurilor integrate de dezvoltare și
implementare a proiectelor aferente.
Delta Dunării este o zonă care prezintă unele dintre cele mai scăzute densitățăți din România,
cu servicii de bază insuficiente (educație, sănătate, etc.), accesibilitate slabă, conectivitate
RO 31 RO
deficitară către piețele importante și o poziție periferică care împiedică accesul populației la
oportunități, dar cu un imens potențial turistic. Există o provocare dublă pentru dezvoltarea
durabilă a Deltei Dunării: pe de-o parte este necesară conservarea activelor sale ecologice, iar
pe de altă parte sunt necesare măsuri pentru îmbunătățirea calității vieții locuitorilor acesteia.
Ținând cont de diversitatea nevoilor de dezvoltare și provocări cu care se confruntă Delta
Dunării se impune promovarea unei abordări integrate care să permită utilizarea integrată a
fondurilor în scopul sprijinirii unei dezvoltări durabile a Deltei Dunării, fără a pune în pericol
zonele protejate sensibile..
Strategia UE pentru Regiunea Dunării este importantă pentru România din perspectiva
transformării regiunii Dunării într-o regiune competitivă, dinamică şi prosperă care să ofere un
standard ridicat de viaţă comunităţilor locale. POR 2014-2020 va contribui la implementarea
SUERD prin promovarea unor investiţii în conformitate cu ariile prioritare SUERD şi
concenratrea acestora în ariile imediat riverane Dunării în scopul maximizării impactului.
Pentru implementarea eficientă a investițiilor, analizele evidențiază necesitatea dezvoltării
sistemului integrat de cadastru și carte funciară, precum și îmbunătăţirea serviciilor de
înregistrare a proprietăţilor. Totodată noul sistem cadastral propune standardizarea modului de
înregistrare a proprietăților prin realizarea sistemului național, unic, modern, eficient şi
transparent de evidenţă a proprietăţilor care va contribui la susținerea și implementarea
proiectelor privind dezvoltarea socio-economică a comunităților locale/regionale. Acest
deziderat se va realiza prin implementarea Programului național de cadastru și carte funciară,
care ca scop finalizarea înregistrării sistematice a imobilelor de pe tot cuprinsul țării, acoperind
atât zonele rurale cât și cele urbane. Programul se va implementa etapizat prin utilizarea
fondurilor proprii ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, obținute ca
urmare a serviciilor prestate de către aceasta. Programul va facilita, în cadrul proceselor de
înregistrare sistematică, atât soluționarea succesiunilor nedezbătute cât și înregistrarea
posesorilor care dețin imobile sub nume de proprietar.
Programul național de cadastru și carte funciară a fost elaborat pentru perioada 2014-2023 și
include realizarea înregistrării sistematice a imobilelor în 2381 de unități administrativ-
teritoriale (din cele 3181 existente la nivel național), situate în atât în zone rurale cât și urbane.
Menționăm faptul că, în 7 UAT- uri rurale toate proprietățile au fost deja înregistrate în urma
proiectelor de înregistrare sistematică, iar restul de 793 de UAT- uri din mediu rural vor face
obiectul înregistrării sistematice finanțate din fonduri UE aprobate pentru exercițiul financiar
2014-2020, obiectiv care va fi implementat până în 2023.
Înregistrarea sistematică a proprietăților din România constituie unul dintre obiectivele
dezvoltate în Strategia națională de înregistrare sporadică și sistematică a proprietăților,
document ce a fost elaborat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară în
colaborare cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în cadrul Proiectului
Proprietatea imobiliară – fundament pentru politici naționale și europene.
Având în vedere provocările identificate la nivelul resurselor umane implicate în
implementarea POR, este necesară mentinerea stabilității personalului, atât prin asigurarea
unor condiții materiale (ex. dotări tehnice, etc), financiare adecvate activității deasfașurate în
cadrul AM/OI, cât și prin măsuri de instruire/ perfecționare în concordanță cerințele impuse de
modificări ale legislației europene/ naționale.
Totodată, luând în considerare că sprijinul direct acordat atât potenţialilor beneficiari cât şi
beneficiarilor, reprezintă o precondiţie pentru implementarea în bune condiţii a programului
operaţional, în perioada 2014 – 2020, se va avea în vedere extinderea cadrului de acordare a
RO 32 RO
sprijinului direct și indirect.
Activitățile avute în vedere prin măsurile de asistență tehnică vor lua în considerare lecțiile
învățate în perioada 2007 -2013, provocările noului ciclu de programare, precum și corelarea
sistemului de implementare POR cu cerințele stabilite la nivel național în domeniul
managementului fondurilor europene structurale și de investiții in vederea imbunatatirii
sistemului de implementare al programului.
POR 2014-2020 asigură, în cadrul axelor prioritare propuse, corelarea consolidată între
dezvoltarea regională, abordarea teritorială și intervențiile specifice, prioritățile de investiții
selectate și obiectivele lor specifice concentrând investițiile propuse în scopul maximizării
rezultatelor așteptate. Strategia POR s-a construit prin promovarea unui mix adecvat de
politici, adaptând o parte din intervențiile relevante planificate la nevoile și potențialul local și
regional, și asigurând, pentru alte tipuri de acțiuni, o abordare națională coerentă.
RO 33 RO
1.1.2. O justificare pentru alegerea obiectivelor tematice, a priorităților de investiții aferente
și a alocărilor financiare, ținând seama de acordul de parteneriat, pe baza identificării
necesităților regionale și, după caz, naționale, inclusiv necesitatea de abordare a
dificultăților identificate în recomandările
specifice corespunzătoare adresate fiecărei țări, adoptate în conformitate cu articolul
121 alineatul (2) din TFUE, precum și recomandările corespunzătoare ale Consiliului
adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, ținând seama de
evaluarea ex ante.
Tabelul 1: Justificare pentru selectarea obiectivelor tematice și a priorităților de
investiții
Obiectiv tematic
selectat
Prioritatea de investiții selectată Justificarea selectării
OT 1 -
consolidarea
cercetării,
dezvoltării
tehnologice şi a
inovării
Promovarea investițiilor în C&I,
dezvoltarea de legături și sinergii
între întreprinderi, centrele de
cercetare și dezvoltare și
învățământul superior, în special
promovarea investițiilor în
dezvoltarea de produse și de
servicii, transferul de tehnologii,
inovarea socială, ecoinovarea și
aplicațiile de servicii publice,
stimularea cererii, crearea de
rețele și de grupuri și inovarea
deschisă prin specializarea
inteligentă, precum și sprijinirea
activităților de cercetare
tehnologică și aplicată, liniilor-
pilot, acțiunilor de validare
precoce a produselor,
capacităților de producție
avansate și de primă producție, în
special în domeniul tehnologiilor
generice esențiale și difuzării
tehnologiilor de uz general
Entităţi de inovare şi transfer tehnologic
au rolul de a intermedia cererea cu
oferta de cercetare şi inovare, şi de a le
ajusta în funcţie de condiţiile din piaţă.
Nevoia de a dezvolta, dar şi de a crea
noi entităţi de inovare şi transfer
tehnologic este subliniată ca fiind
prioritară în toate documentele
strategice relevante
Strategia Europa 2020 - creșterea
competitivității economice prin
susținerea sectorului CDI
RSŢ - asocieri mai strânse între
cercetare, inovare și întreprinderi, în
special prin acordarea unui statut
prioritar activităților de cercetare și
dezvoltare, inclusiv prin susţinerea
procesului de transfer tehnologic
PNR - promovarea inovării şi
îmbunătăţirea transferului tehnologic în
vederea stimulării capacităţii acestora
de a atrage IMM în procesele
tehnologice
AP - necesitatea realizării investițiilor
pentru transfer tehnologic în cadrul
nevoii privind Competitivitatea și
Dezvoltarea Locală
SNC promovează formarea masei
critice de firme competitive
prin formarea centrelor de producţie şi
dezvoltare tehnologică de competenţă
regională şi internaţională
SNCD susţine realizarea transferului
rapid de informaţii şi tehnologii în
RO 34 RO
economie, promovând absorbţia noilor
tehnologii în sectoarele economiei
naționale
PDR-urile propun priorităţi sau măsuri
care vizează promovarea CDI pentru
mediul de afaceri
OT 3 -
îmbunătăţirea
competitivităţii
întreprinderilor
mici şi mijlocii,
a sectorului
agricol şi a
sectorului
pescuitului şi
acvaculturii
Promovarea spiritului
antreprenorial, în special prin
facilitarea exploatării economice
a ideilor noi și prin încurajarea
creării de noi întreprinderi,
inclusiv prin incubatoare de
afaceri
Dezvoltarea sectorului IMM-urilor
este un element critic pentru creşterea
competitivităţii naţionale a României,
avândîn vedere că acestea reprezintă
99,6% din întreprinderi.
Strategia Europa 2020 identifică
îmbunătățirea competitivității ca
factor pentru îndeplinirea obiectivului
de creștere sustenabilă
Una dintre RSȚ privind măsurile
economice şi reformele structurale
destinate să stimuleze reluarea
creşterii economice la nivelul UE în
perioada 2013-2014 vizează
îmbunătăţirea şi simplificarea
mediului de afaceri, în special prin
reducerea sarcinii administrative
pentru IMM-uri, precum și facilitarea
și diversificarea accesul IMM-urilor la
finanţare
PNR 2014 vizează promovarea
inovării şi îmbunătăţirea mediului de
afaceri, prin dezvoltarea
antreprenoriatului şi a serviciilor
suport (incubatoare, etc.) pentru firme
pentru a contribui la supravieţuirea
firmelor pe piaţă
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru IMM-uri în cadrul
nevoii privind Competitivitatea și
Dezvoltarea Locală
SNIMM identifică probleme
referitoare la supravieţuirea firmelor
tinere pe piaţă
Cele 8 PDR 2014-2020 propun
priorităţi sau măsuri dedicate
sprijinirii IMM-urilor
Sprijinirea creării și extinderea
capacităților avansate de
producție și dezvoltarea
serviciilor
Una dintre Recomandările Specifice
de Țară privind măsurile economice şi
reformele structurale destinate să
stimuleze reluarea creşterii economice
la nivelul UE în perioada 2013-2014
RO 35 RO
vizează îmbunătăţirea şi simplificarea
mediului de afaceri, în special prin
reducerea sarcinii administrative
pentru IMM-uri, precum și facilitarea
și diversificarea accesul IMM-urilor la
finanţare.
Programul Naţional de Reformă 2014
vizează promovarea inovării şi
îmbunătăţirea mediului de afaceri, în
special pentru sectoarele industriale
identificate în proiectul de Strategie
Guvernamentală pentru dezvoltarea
sectorului IMM şi îmbunătăţirea
mediului de afaceri – Orizont 2020.
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru IMM-uri în cadrul
nevoii privind Competitivitatea și
Dezvoltarea Locală
SNC– formarea masei critice de firme
competitive prin crearea unui mediu
atractiv şi transparent
Toate cele 8 PDR 2014-2020 propun
priorităţi sau măsuri dedicate
sprijinirii IMM-urilor
OT 4 -
sprijinirea
tranziţiei către
o economie cu
emisii scăzute
de dioxid de
carbon în toate
sectoarele
Sprijinirea eficienței energetice, a
gestionării inteligente a energiei
și a utilizării energiei din surse
regenerabile în infrastructurile
publice, inclusiv în clădirile
publice, și în sectorul locuințelor
Sectorul clădirilor, inclusiv iluminatul
public este un mare consumator de
energie și contribuie major la emisiile
de gaze cu efect de seră, pe fondul
performanței energeticefoarte scăzută
a clădirilor și sistemelor de iluminat
public.
Clădirile și blocurile de locuințe au
fost construite la standarde scăzute în
timpul regimului comunist, iar
renovarea fondului existent a fost
neglijată.
RSȚ menționează necesitatea
îmbunătățirii și eficientizării
politicilor pentru eficiența energetică
Ținta națională pentru implementarea
Strategiei Europa 2020 stabilită în
cadrul PNR, respectiv creșterea
eficienței energetice cu 19% până în
anul 2020 (circa 10 Mtep)
DPCE subliniază necesitatea
îmbunătățirea eficienței energetice în
infrastructurile publice și clădirilor
rezidențiale
Documentele strategice naționale
(ex..Strategia energetică a României,
RO 36 RO
Planul Național de Acțiune în
Domeniul Eficienței Energetice, etc.)
recunoaște potențialul mare de
economisire a energiei în domeniul
infratructurilor publice și clădirilor
rezidențiale
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru eficientă
energetică în cadrul nevoii privind
Resursele
Promovarea strategiilor de
reducere a emisiilor de dioxid de
carbon pentru toate tipurile de
teritoriu, în particular zone
urbane, inclusiv promovarea
planurilor sustenabile de
mobilitate urbană și a unor
măsuri relevante pentru atenuarea
adaptărilor
Gradul de poluare al zonelor urbane
din România rămâne ridicat, chiar
dacă anumite măsuri au început să fie
implementate în mai multe orașe și
municipii, in colaborare cu
platformele Civitas, Endurance și
Convenția Primarilor.
Scăderea emisiilor de dioxid de
carbon poate avea loc prin sporirea
atractivității și îmbunătățirea
accesibilităţii şi a confortului de
utilizare a transportului public și a
mijloacelor de transport nemotorizate,
astfel încât acestea să ofere o
alternativă reală la folosirea
autoturismelor personale.
Creșterea continuă a numărului de
autovehicule pe fondul unei
infrastructuri urbane parțial dezvoltate
generează un grad sporit de poluare,
blocaje in trafic, pierderi economice,
număr sporit de accidente, probleme
de sănătate pentru cetățeni precum și
consumuri mari de carburanți din
surse neregenerabile.
Strategia Europa 2020 identifică
reducerea emisiilor de dioxid de
carbon ca factor pentru îndeplinirea
obiectivului de creștere sustenabilă
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru eficientă energetică
în cadrul nevoii privind Resursele
OT 6 -
protecţia
mediului şi
promovarea
utilizării
eficiente a
resurselor
Conservarea, protejarea,
promovarea și dezvoltarea
patrimoniului natural și cultural
Starea de conservare a obiectivelor de
patrimoniul cultural este ameninţată
de intervenția umană și schimbări
climatice
Strategia Națională de Dezvoltare
Regională recunoaste rolul
patrimoniului natural și cultural în
dezvoltarea regională.
RO 37 RO
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru conservarea
patrimoniului în cadrul nevoii privind
Resursele
România dispune de un patrimoniu
cultural valoros și diversificat,
echilibrat distribuit la nivel național,
aflat într-o stare de degradare
accentuată, care nu permite
valorficarea optimă a acestuia.
Activitățile de conservare, protejarea
și valorificarea vor permite
consolidarea identității culturale și
utilizarea eficientă a acestor resurse.
Realizarea de acțiuni destinate
îmbunătățirii mediului urban,
revitalizării orașelor, regenerării
și decontaminării terenurilor
industriale dezafectate (inclusiv a
zonelor de reconversie), reducerii
poluării aerului și promovării
măsurilor de reducere a
zgomotului
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru îmbunătățirea
mediului urban în cadrul nevoii privind
Resursele
Strategia Națională de Dezvoltare
Regională recunoaște rolul orașelor în
dezvoltarea economică regională.
• Planurile de Dezvoltare Regională
fac referință la necesitatea creșterii
calității vieții populației și îmbunătățirea
mediului urban
• Majoritatea orașelor din România
se caracterizează prin existența unor zone
aflate în stare avansată de degradare, care
afectează mediul urban: ,ex., cartiere de
blocuri de locuinţe fără renovări
substanţiale, zone industriale abandonate
în ultimii ani din cauza încetării
activităţilor, spaţii publice neîntreţinute,
infrastructura vetustă sau inexistentă,
spaţii verzi insuficiente sau pe cale de
dispariţie.
OT 7 -
promovarea
sistemelor de
transport
durabile şi
eliminarea
blocajelor din
cadrul
infrastructurilor
reţelelor
majore
Stimularea mobilității regionale
prin conectarea nodurilor
secundare și terțiare la
infrastructura TEN-T, inclusiv a
nodurilor multimodale
Conectarea infrastructurilor
regionale, respectiv a drumurilor
judetene ce vor fi modernizate si
reabilitate, cu coridoarele majore de
transport TEN T va spori accesibilitatea
comunitatilor locale, in special rurale,
stimuland cresterea economica prin
dezvoltarea oportunitatilor de afaceri in
arealul mentionat si crescand gradul de
ocupare al fortei de munca disponibile in
aceste zone prin facilitarea navetei catre
aglomerarile urbane care ofera
oportunitati sporite.
AP identifică necesitatea realizării
RO 38 RO
investițiilor pentru infrastructura
secundară de transport în cadrul nevoii
privind Infrastructura
SDTR mentionează rolul
infrastructurii secundare de transport în
dezvoltarea economică regională.
Dinamica redusă a dezvoltării
economice în zonele în care
infrastructura de transport este deficitară
este subliniată în toate cele 8 Planuri de
Dezvoltare Regională (care vor fi
corelate cu Masterplanul de Transport).
Gradul de siguranță rutieră este de
asemenea redus pe aceste trasee rutiere
regionale, iar facilitățile pentru
deplasările pietonale sau velo sunt
extrem de rare.
OT 8 -
promovarea
ocupării forței
de muncă
sustenabile și
de calitate și
sprijinirea
mobilității
forței de muncă
Sprijinirea unei creșteri
favorabile ocupării forței de
muncă, prin dezvoltarea
potențialului endogen ca parte a
unei strategii teritoriale pentru
anumite zone, care să includă
reconversia regiunilor industriale
aflate în declin, precum și
sporirea accesibilității și
dezvoltarea resurselor naturale și
culturale specifice
În ciuda existenței unui potențial
turistic diversificat, turismul se confruntă
cu un nivel redus / insuficient al
investițiilor în modernizarea capacităților
de primire și a bazelor de agrement, cu
impact direct asupra calității
infrastructurii specifice, a duratei
sejurului, stabilității forței de muncă
specializate
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru dezvoltare locală prin
turism în cadrul nevoii privind Oamenii
și Societatea
O caracteristică importantă a
turismului românesc o reprezintă faptul
că zonele mai slab dezvoltate din punct
de vedere economic concentrează cele
mai importante obiective și atracții
turistice. Aceste areale pot fi revitalizate
prin valorificarea potențialului lor
turistic, contribuind totodată la
promovarea unei dezvoltări
socio‐economice sustenabile în regiunile
vizate.
Planurile de Dezvoltare
Regională, elaborate la nivelul fiecărei
regiuni de dezvoltare, au identificat
dezvoltarea turismului ca o prioritate de
dezvoltare, pe baza potenţialului turistic
existent în toate regiunile. Acest potenţial
justifică sprijinirea dezvoltării economice
prin turism, materializat în dezvoltarea
RO 39 RO
infrastructurii zonelor turistice,
valorificarea patrimoniului natural,
precum și includerea acestora în circuitul
turistic şi promovarea lor în scopul
atragerii turiştilor.
OT 9 -
promovarea
incluziunii
sociale şi
combaterea
sărăciei
Investiţiile în infrastructurile
sanitare şi sociale care contribuie
la dezvoltarea la nivel naţional,
regional şi local, reducând
inegalităţile în ceea ce priveşte
starea de sănătate şi promovând
incluziunea socială prin
îmbunătăţirea accesului la
serviciile sociale, culturale și de
recreare, precum și trecerea de la
serviciile instituționale la
serviciile prestate de
colectivitățile locale
Recomandările Specifice de Ţară
poziţionează consolidarea asistenței
medicale primare, ca fiind una dintre
priorităţile României.
Documentul de Poziţie al
Serviciilor Comisiei prevede
îmbunătăţirea capitalului uman, inclusiv
prin politici mai bune privind incluziunea
socială.
Strategia Europa 2020 consideră
că, în cazul României trebuie să existe
asigurarea unei interacţiuni eficiente între
sistemul de asistenţă socială şi cel de
ocupare.
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru infrastructura
medicală și cea socială în cadrul nevoii
Oamenii și Societatea
Toate acestea presupun ca premisă
existenţa unei infrastructuri, atât a unei
infrastructuri medicale de calitate cât şi a
uneia de de servicii sociale, în care să
poată fi furnizate servicii de calitate,
adaptate nevoilor beneficiarilor.
Sprijinirea investiţiilor în infrastructura
medicală şi în cea socială, precum şi a
măsurilor de dotare cu echipamente
moderne, va contribui la creşterea
accesului la servicii medicale şi sociale.
Dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunităţii Una dintre țintele României pentru
îndeplinirea obiectivelor Strategiei
Europa 2020, este scoaterea din sărăcie a
unui număr de 580.000 de persoane, până
în anul 2020.
Recomandările Specifice de Ţară
poziţionează reducerea fenomenului
sărăciei, mai ales pentru categorii extrem
de defavorizate, precum romii şi copiii,
printre obiectivele de maximă urgenţă pe
care România le are de atins.
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru comunitățile
marginalizate în cadrul nevoii Oamenii și
Societatea
RO 40 RO
OT 10 -
investiţiile în
educaţie,
competenţe şi
învăţare pe tot
parcursul vieţii
Investițiile în educație, în
formare, inclusiv în formare
profesională pentru dobândirea
de competențe și învățare pe tot
parcursul vieții prin dezvoltarea
infrastructurilor de educație și
formare
Profilul educațional al populației este
o condiție esențială pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii. Acest deziderat nu se poate
realiza însă fără o infrastructură adecvată/
corespunzătoare ciclurilor educaționale.
Documentul de Poziţie al Serviciilor
Comisiei Europene prevede necesitatea
îmbunătățirii accesului și a participării la
educația și formarea profesională,
precum și a calității acestora
Recomandările Specifice de Ţară
identifică necesitatea continuării
reformelor începute în domeniul
Educației.
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru infrastructura
educațională în cadrul nevoii Oamenii și
Societatea
Strategia Natională de Dezvoltare
Regională și Planurile de Dezvoltare
Regională formulează ca nevoie de
dezvoltare necesitatea realizării
investițiilor în educație și recunosc rolul
acesteia în dezvoltarea economică
OT 11 –
consolidarea
capacității
instituționale și
o administrației
publică
eficientă
Consolidarea capacității
instituționale și o administrației
publică eficientă
În Documentul de Poziţie al
Serviciilor Comisiei se menționează
necesitatea dezvoltării unui sistem
funcțional de cadastru care să acopere
teritoriul țării.
Recomandările Specifice de Țară
subliniează de asemenea faptul că
incertitudinea asupra drepturilor de
proprietate reprezintă o provocare pentru
mediul de afaceri. Acest document
evidențiază rolul important al
înregistrării proprietăților asupra
dezvoltării zonelor rurale și urbane. De
asemenea, se menționează faptul că
investițiile în infrastructură, acțiunile
asupra mediului, cele în materie de
locuire, precum și piața funciară sunt
afectate de lipsa informațiilor asupra
proprietăților.
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru cadastru în cadrul
nevoii Guvernanță
RO 41 RO
1.2. Justificarea alocării financiare
În perioada de programare 2014-2020, Programului Operațional Regional îi sunt alocate
aproximativ 7,9 miliarde euro, din care 6,7 miliarde euro (inclusiv rezerva de performanță)
reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, respectiv circa 1,2
miliarde euro contribuția națională, asigurată din fonduri publice naţionale (buget de stat,
bugete locale).
Repartizarea resurselor financiare aferente Programului Operațional Regional s-a realizat în
baza nevoilor comune de dezvoltare identificate în procesul de programare, asigurându-se
corelarea cu strategiile regiunilor de dezvoltare, precum și cu strategiile naționale sectoriale,
ținând cont de obiectivele promovate prin Strategia Europa 2020, Recomandările specifice de
țără, Documentul de poziţie al Comisiei Europene, cu respectarea obiectivelor tematice şi
priorităţilor de investiţii menționate în regulamentele aferente politicii de coeziune 2014–2020.
Pentru a răspunde acestor cerințe specifice, în Programul Operațional Regional sunt abordate 9
din cele 11 obiective tematice prin stabilirea priorităților de investiții și a obiectivelor specifice
corespunzătoare, cu respectarea concentrării tematice conform Regulamentului General nr.
1303/ 2014.
Axele prioritare și prioritățile de investiții incluse în Program se adresează tuturor celor 8
regiuni de dezvoltare, atât regiunilor mai puțin dezvoltate (Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia,
Sud Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest și Centru), în scopul recuperării decalajelor de dezvoltare,
cât și regiunii mai dezvoltate (București-Ilfov), pentru valorificarea potențialul competitiv.
Îndeplinirea obiectivelor POR prin utilizarea integrală a bugetului alocat, va contribui în mod
determinant la realizarea țintelor și obiectivelor Strategiei Europa 2020 asumate de România,
concomitent cu reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor.
Având în vedere cerințele referitoare la concentrarea tematică stabilite pentru FEDR, 58% din
resursele financiare alocate POR sunt destinate obiectivelor tematice 1, 3 și 4, accentuându-se
astfel importanța acordată investițiilor pentru consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi
a inovării, îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, promovarea unei
economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Axa prioritară 1 dedicată promovării transferului tehnologic, corespunzătoare obiectivului
tematic 1, va beneficia de 2,62% din bugetul programului, întrucât tipurile de proiecte
implementate în domeniul transferului tehnologic constau în investiții în special în servicii și
crearea de baze de date, și mai puțin în infrastructuri. Având în vedere că prin intermediul
acestei axe prioirtare se asigură complementaritatea cu activitățile de cercetare finanțate prin
intermediul Programului Operațional Competitivitate, se vor asigura condițiile necesare pentru
atingerea rezultatelor estimate și a impactului previzionat pentru obiectivul tematic 1 la nivelul
Acordului de Parteneriat.
Obiectivului tematic 3, reprezentat prin axa prioritară 2 - îmbunătăţirea competitivităţii
întreprinderilor mici şi mijlocii, îi sunt alocate 11,12% din fonduri, în vederea încurajării
economiilor regionale prin sprijinirea dezvoltării IMM-urilor în toate etapele de dezvoltare,
atât prin finanţare directă, cât şi prin intermediul structurilor suport de incubare. Având în
vedere că în cadrul acestei axe prioritare vor fi implementate măsuri care se supun legislației
ajutorului de stat, luându-se în considerare inclusiv utilizarea instrumentelor financiare, efectul
de multiplicare a fondurilor alocate este considerabil mai mare.
Raportul dintre alocarea pentru transfer tehnologic și dezvoltarea IMM-urilor, pe de o parte, şi
alte categorii de investiţii, pe de altă parte, reflectă direct raportul dintre nevoile acestui sector
RO 42 RO
şi celelalte nevoi de dezvoltare adresate în program. Relevanţa şi eficacitatea sprijinului FEDR
sunt avute în vedere prin respectarea principiului concentrării în domeniile identificate în SNC,
SNCDI, SN pentru IMM şi PDR-uri şi în documentele strategice regionale de specializare
inteligentă.
Obiectivului tematic 4 îi este dedicată cea mai mare parte a resurselor financiare ale POR,
respectiv 44,01%, prin intermediul axei prioritare 3 care va sprijini măsuri de eficiență
energetică a clădirilor publice, rezidențiale având ca scop reabilitarea energetică, inclusiv
măsuri de iluminat public, conducând la reducerea consumului de energie, cu rezultat final
reducerea emisiilor cu efect de seră, dar și la creștere economică. Totodată a fost luată în
considerare nevoia identificată la nivel urban privind implementarea măsurilor necesare pentru
reducerea gradului de poluare de la nivel urban prin implementearea măsurilor de mobilitate
urbană.
Obiectivul tematic 6 este abordat prin două priorități de investiții, aferente axelor prioritare 3 și
4, urmărindu-se creșterea calității spațiilor publice în zonele urbane, precum și conservarea,
protejarea și valorificarea patrimoniului cultural, prin alocarea a 7,47% din bugetul POR.
Finanțarea patrimoniului cultural reprezintă o măsură deosebit de importantă întrucât acesta
constituie o sursă unică de informații despre trecutul unei zone, contribuind la conturarea
identității locale. O bună gestionare a patrimoniului cultural reprezintă o componentă esențială
în procesul de dezvoltare durabilă prin reducerea consumului de materii prime și a poluării.
O pondere importantă, respectiv 14,33% din resursele programului, este acordată obiectivului
tematic 7, având în vedere potențialul investițiilor în infrastructura de transport regională,
creșterea gradului de mobilitate a persoanelor și bunurilor, sporirea adaptabilității populației la
nevoile pieței forței de muncă de la nivel regional/local.
În scopul promovării ocupării forței de muncă prin intermediul strategiilor de dezvoltare
locală, obiectivului tematic 8 îi revin 1,51% din alocările financiare, contribuind la crearea și
ocuparea de noi locuri de muncă și la creșterea economică a unor zone aflate în declin
economic, dar care dispun de un potențial turistic valoros. Investițiile realizate în cadrul acestei
axe prioritare vor fi complementare cu cele previzionate a se realiza în axa prioritară dedicată
sprijinirii mediului de afaceri, în care vor fi sprijinite inclusiv IMM-urile care își desfășoară
activitatea în domeniul turismului.
Obiectivul tematic 9 beneficiază de 7,78% din bugetul total și este reprezentat prin axele
prioritare 8 dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale și 9 sprijinirea regenerării
economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban, fiind dedicat, cu
precădere, celor 7 regiuni mai puțin dezvoltate. Tipurile de investiții care vor fi realizate în
cadrul acestor axe prioritare vor determina crearea unor condiții decente pentru prestarea
servicilor medicale/ sociale către categoriile țintă vizate, precum și dezvoltarea locală a
comunităților defavorizate. Având în vedere că investițiile finanțate prin axa prioritară 9
Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban
sunt complementare cu cele finanțate prin intermediul Programului Operațional Capital Uman
se vor asigura condițiile necesare pentru obținerea rezultatelor preconizate în cadrul Acordului
de Parteneriat în ceea ce priveste măsurile destinate comunităților defavorizate.
Pentru îmbunătățirea infrastructurii educaționale, respectiv obiectivul tematic 10, au fost
alocate 5,40% din fondurile POR, urmărindu-se creșterea gradului de participare în sistemul
educațional. La stabilirea alocării financiare au fost luate în considerare nevoile identificate la
nivel regional corelate cu necesitatea asigurării unor condiții decente de studiu în cadrul
infrastructurii educaționale, în vederea asigurării precondițiilor necesare pentru participarea la
procesul educațional.
RO 43 RO
Prin axa prioritară 11 Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în
cadastru şi cartea funciară se accentuează consolidarea capacității instituționale și o
administrație publică eficientă, repartizându-se 3,97% din bugetul programului. Un sistem
eficient de cadastru este necesar pentru dezvoltarea şi implementarea infrastructurii,
dezvoltarea proprietăţii şi consolidarea terenurilor agricole. Alocarea financiară a fost stabilită
luând în considerare complexitatea acțiunilor de înregistrare a proprietăților și crearea hărților
vectoriale într-un număr semnificativ de comune, precum și a acțiunilor complementare de
sprijinire a acestui proces, în vederea dezvoltării unui sistem funcțional de cadastru care să
acopere teritoriul țării, așa cum este precizat în documentul de poziție al Comisiei.
Un procent de 1,55% din fondurile programului va fi alocat axei prioritare 11 asistenţă
tehnică, pentru sprijinirea implementării, managementului şi evaluării POR, dar şi pentru
activităţi publicitare şi de informare privind POR.
În ceea ce privește susținerea dezvoltării urbane, au fost alocate 17,88% din fondurile FEDR
ale POR în vederea consolidării rolului și funcțiunilor teritoriale ale municipiilor reședință de
județ.
RO 44 RO
Tabelul 2: Imagine de ansamblu asupra strategiei de investiții a programului operațional
Axa prioritară
Fondul
(FEDR,
Fondul de
coeziune, FSE
sau YEI)
Sprijinul
din partea
Uniunii
(mil. EUR)
Proporția
sprijinului
total al
Uniunii
pentru
programul
operațional
Obiectiv tematic Priorități de investiții Obiective specifice
corespunzătoare priorității
de investiții
Indicatori de
rezultat comuni și
specifici
programului
pentru care a fost
stabilit un obiectiv
Promovarea
transferului
tehnologic
FEDR 175,53 2,62%
OT 1 - consolidarea
cercetării, dezvoltării
tehnologice şi a
inovării
Promovarea investițiilor în C&I,
dezvoltarea de legături și sinergii
între întreprinderi, centrele de
cercetare și dezvoltare și
învățământul superior, în special
promovarea investițiilor în
dezvoltarea de produse și de servicii,
transferul de tehnologii, inovarea
socială, ecoinovarea și aplicațiile de
servicii publice, stimularea cererii,
crearea de rețele și de grupuri și
inovarea deschisă prin specializarea
inteligentă, precum și sprijinirea
activităților de cercetare tehnologică
și aplicată, liniilor-pilot, acțiunilor de
validare precoce a produselor,
capacităților de producție avansate și
de primă producție, în special în
domeniul tehnologiilor generice
esențiale și difuzării tehnologiilor de
uz general
Creşterea inovării în firme
prin susţinerea entităților
de inovare şi transfer
tehnologic în domenii de
specializare inteligentă
Număr firme
inovative
Îmbunătăţirea
competitivităţii
FEDR
744,68 11,11%
OT 3 - îmbunătăţirea
competitivităţii
Promovarea spiritului antreprenorial,
în special prin facilitarea exploatării
Consolidarea poziției pe
piață a IMM-urilor în
Rata de
supraviețuire a
RO 45 RO
întreprinderilor mici
şi mijlocii
întreprinderilor mici şi
mijlocii, a sectorului
agricol şi a sectorului
pescuitului şi
acvaculturii
economice a ideilor noi și prin
încurajarea creării de noi
întreprinderi, inclusiv prin
incubatoare de afaceri
domeniile competitive
identificate în SNC şi
PDR-uri
IMM-urilor la 3
ani de la înființare
Sprijinirea creării și extinderea
capacităților avansate de producție și
dezvoltarea serviciilor
Îmbunătățirea
competitivității economice
prin creștrea
productivității muncii în
IMM-uri competitive
identificate în SNC
Productivitatea
muncii în IMM-
uri
Sprijinirea tranziției
către o economie cu
emisii scăzute de
carbon
FEDR 2.121,28 31,66%
OT 4 - sprijinirea
tranziţiei către o
economie cu emisii
scăzute de dioxid de
carbon în toate
sectoarele
Sprijinirea eficienței energetice, a
gestionării inteligente a energiei și a
utilizării energiei din surse
regenerabile în infrastructurile
publice, inclusiv în clădirile publice,
și în sectorul locuințelor
Creșterea eficienței
energetice în clădirile
rezidențiale, clădirile
publice și sistemele de
iluminat public, îndeosebi
a celor care înregistrează
consumuri energetice mari
Reducerea
consumului de
energie finală în
clădirile publice
Reducerea
consumului de
energie finală în
sectorul
rezidențial
Reducerea
consumului de
energie finală în
iluminatul public
RO 46 RO
Promovarea strategiilor de reducere a
emisiilor de dioxid de carbon pentru
toate tipurile de teritoriu, în
particular zone urbane, inclusiv
promovarea planurilor sustenabile de
mobilitate urbană și a unor măsuri
relevante pentru atenuarea
adaptărilor
Reducerea emisiilor de
carbon în zonele urbane
bazate pe planurile de
mobilitate urbană durabilă
Pasageri
transportati in
transportul public
urban în România
Reducerea
emisiilor GES
provenite din
transportul rutier
OT 6 - protecţia
mediului şi
promovarea utilizării
eficiente a resurselor
Realizarea de acțiuni destinate
îmbunătățirii mediului urban,
revitalizării orașelor, regenerării și
decontaminării terenurilor industriale
dezafectate (inclusiv a zonelor de
reconversie), reducerii poluării
aerului și promovării măsurilor de
reducere a zgomotului
Creșterea calității vieții în
zonele urbane
Gradul de
satisfacției al
populației în
legătură cu
spațiile publice
din orașe
Sprijinirea
dezvoltării urbane
durabile
FEDR
1170,21 17,47%
OT 4 - sprijinirea
tranziţiei către o
economie cu emisii
scăzute de dioxid de
carbon în toate
sectoarele
Promovarea strategiilor de reducere a
emisiilor de dioxid de carbon pentru
toate tipurile de teritoriu, în
particular zone urbane, inclusiv
promovarea planurilor sustenabile de
mobilitate urbană și a unor măsuri
relevante pentru atenuarea
adaptărilor
Reducerea emisiilor de
carbon în municipiile
reședință de județ prin
investiții bazate pe
planurile de mobilitate
urbană durabilă
Pasageri
transportati in
transportul public
urban în România
Reducerea
emisiilor GES
provenite din
transportul rutier
OT 6 - protecţia
mediului şi
promovarea utilizării
Realizarea de acțiuni destinate
îmbunătățirii mediului urban,
revitalizării orașelor, regenerării și
Creșterea calității vieții în
zonele urbane
Gradul de
satisfacției al
populației în
RO 47 RO
eficiente a resurselor decontaminării terenurilor industriale
dezafectate (inclusiv a zonelor de
reconversie), reducerii poluării
aerului și promovării măsurilor de
reducere a zgomotului
legătură cu
spațiile publice
din orașe
OT 10 - Investiţiile în
educaţie, competenţe şi
învăţare pe tot
parcursul vieţii
Investițiile în educație, în formare,
inclusiv în formare profesională
pentru dobândirea de competențe și
învățare pe tot parcursul vieții prin
dezvoltarea infrastructurilor de
educație și formare
Creșterea gradului de
participare în sistemul
educațional
Gradul de
cuprindere în
învățământ a
populației de
vârstă școlară
Conservarea,
protecția și
valorificarea durabilă
a patrimoniului
cultural
FEDR 276,59 4,13%
OT 6 - Protecţia
mediului şi
promovarea utilizării
eficiente a resurselor
Conservarea, protejarea, promovarea
și dezvoltarea patrimoniului natural
și cultural
Conservarea, protejarea și
valorificarea patrimoniului
cultural și a identității
culturale pentru
impulsionarea dezvoltării
locale
Obiective de
patrimoniu în
stare de
conservare foarte
bună și bună
Îmbunătățirea
infrastructurii rutiere
de importanță
regională și locală
FEDR 957,45 14,29%
OT 7 - Promovarea
sistemelor de transport
durabile şi eliminarea
blocajelor din cadrul
infrastructurilor
reţelelor majore
Stimularea mobilității regionale prin
conectarea nodurilor secundare și
terțiare la infrastructura TEN-T,
inclusiv a nodurilor multimodale
Cresterea gradului de
accesibilitate a zonelor
rurale si urbane situate în
proximitatea retelei TEN-
T prin modernizarea
drumurilor judetene
Populația
deservită de o
infrastructură
rutieră regională
modernizată care
asigură accesul la
coridoarele TEN-
T
Diversificarea
economiilor locale
prin dezvoltarea
durabilă a turismului
FEDR 101,06 1,51%
OT 8 - promovarea
ocupării forței de
muncă sustenabile și
de calitate și sprijinirea
mobilității forței de
Sprijinirea unei creșteri favorabile
ocupării forței de muncă, prin
dezvoltarea potențialului endogen ca
parte a unei strategii teritoriale
pentru anumite zone, care să includă
Creșterea gradului de
ocupare a forței de muncă
prin turism și domenii
conexe acestuia
Creșterea gradului
de ocupare a
forței de muncă în
activități de
natură turistică
RO 48 RO
muncă reconversia regiunilor industriale
aflate în declin, precum și sporirea
accesibilității și dezvoltarea
resurselor naturale și culturale
specifice
Dezvoltarea
infrastructurii
sanitare și sociale
FEDR 425,53 6,35%
OT 9 - promovarea
incluziunii sociale şi
combaterea sărăciei
Investiţiile în infrastructurile sanitare
şi sociale care contribuie la
dezvoltarea la nivel naţional,
regional şi local, reducând
inegalităţile în ceea ce priveşte starea
de sănătate şi promovând incluziunea
socială prin îmbunătăţirea accesului
la serviciile sociale, culturale și de
recreare, precum și trecerea de la
serviciile instituționale la serviciile
prestate de colectivitățile locale
Creşterea speranţei de
viaţă prin sporirea
accesibilităţii serviciilor
medicale şi sociale
acordate şi prin
îmbunătăţirea calităţii
acestora
Creşterea
speranţei de viaţă
sănătoasă la
naştere, femei şi
bărbaţi
Sprijinirea
regenerării
economice și sociale
a comunităților
defavorizate din
mediul urban
FEDR 95,74 1,43%
OT 9 - Promovarea
incluziunii sociale şi
combaterea sărăciei
Dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunităţii
Reducerea numărului de
persoane aflate în risc de
sărăcie şi excluziune
socială, prin măsuri
integrate
Reducerea
numărului de
persoane aflate în
risc de sărăcie şi
excluziune socială
Îmbunătățirea
infrastructurii
educaționale
FEDR 255,32 3,81%
OT 10 - Investiţiile în
educaţie, competenţe şi
învăţare pe tot
parcursul vieţii
Investițiile în educație, în formare,
inclusiv în formare profesională
pentru dobândirea de competențe și
învățare pe tot parcursul vieții prin
dezvoltarea infrastructurilor de
educație și formare
Creșterea gradului de
participare în sistemul
educațional
Gradul de
cuprindere în
învățământ a
populației de
vârstă școlară
Extinderea
geografică a
sistemului de
FEDR 265,96 3,97%
OT 11 - Consolidarea
capacității
instituționale și o
Consolidarea capacității
instituționale și o administrației
publică eficientă
Înregistrarea tuturor
proprietăților din zonele
rurale selectate în Sistemul
Număr de UAT-
uri înregistrate în
SICCF
RO 49 RO
înregistrare a
proprietăţilor în
cadastru şi cartea
funciară
administrației publică
eficientă
Integrat de Cadastru și
Carte Funciară
Asistență tehnică FEDR 110,64 1,65% - N/A - - N/A -
Sprijinirea implementării
transparente și eficiente a
Programului Operațional
Regional
Creșterea
nivelului de
conștientizare a
publicului general
privind POR
Total POR FEDR 6.7000 100%
50
SECȚIUNEA 2. AXELE PRIORITARE
2.A Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic
2.A.1 Axa prioritară 1
2.A.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond
NA
2.A.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al
cheltuielilor publice eligibile)
totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul)
N/A
2.A.4 Prioritatea de investiții 1.1
Prioritate de investiții 1.1 Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și
sinergii între întreprinderi, centrele de cercetare și
ID-ul axei prioritare AP 1
Denumirea axei prioritare Promovarea transferului tehnologic
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente financiare N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente financiare
stabilite la nivelul Uniunii
N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității
N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară este dedicată inovării sociale
sau cooperării transnaționale sau ambelor
N/A
51
dezvoltare și învățământul superior, în special promovarea
investițiilor în dezvoltarea de produse și de servicii,
transferul de tehnologii, inovarea socială, ecoinovarea și
aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de
rețele și de grupuri și inovarea deschisă prin specializarea
inteligentă, precum și sprijinirea activităților de cercetare
tehnologică și aplicată, liniilor-pilot, acțiunilor de validare
precoce a produselor, capacităților de producție avansate și
de primă producție, în special în domeniul tehnologiilor
generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz general
2.A.5 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 1.1
Obiectiv Specific Creşterea inovării în firme prin susţinerea entităților de
inovare şi transfer tehnologic în domenii de specializare
inteligentă
Rezultatele pe care statul
membru caută să le obțină
prin sprijinul din partea
Uniunii
Inovarea este necesară pentru țări și regiuni pentru a deveni /
a rămâne competitive prin creșterea productivității
companiilor, accesul la piețe noi, valoare adăugată mai mare,
și în cele din urmă pentru crearea de locuri de muncă
durabile într-un context de concurență puternică la nivel
mondial. Inovarea este esențială pentru dezvoltare, având în
vedere faptul că în ţările dezvoltate aceasta generează 80% din
creşterea economică și reprezintă, totodată, un mod eficient
de a îmbunătăți furnizarea de servicii pentru a satisface
nevoile societății.
Investiţiile care se vor realiza în CDI au ca scop creşterea
competitivităţii economice, prin intermediul transferului
tehnologic în vederea majorării numărului firmelor inovative
din regiunile mai puțin dezvoltate (in prezent 6.102).
Aceasta se poate realiza prin crearea şi dezvoltarea entităților
suport pentru inovare şi transfer tehnologic, publice și
private, în regiunile mai puțin dezvoltate ale României, în
concordanță cu principiul specializării inteligente. Scopul
acestor investiţii va consta în realizarea unui transfer mai
intens al rezultatelor cercetării în aplicații comerciale
inovative, cu impact asupra preluării și diseminării
rezultatelor cercetării în piață, contribuind, totodată, la
creșterea ritmului de difuzare a progresului tehnologic pe
piață și în societate, în general, răspunzând astfel
Obiectivului Europa 2020 privind dezvoltarea unei economii
bazate pe cunoaștere și inovare.
52
Investițiile propuse vor urmări consolidarea specializării
rezultate la nivel local și regional, pentru a se asigura o
valorificare eficientă a avantajelor comparative, în funcție de
resursele naturale și de alți factori favorabili, de
accesibilitate relativă la piețe și la lanțurile de aprovizionare
din Europa de Vest etc.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate de
măsură
Categoria
regiunii (dacă
este
relevantă)
Valoarea
de
referință
Anul de
referință
Valoarea-
țintă (2023)
Sursa
datelor
Frecvența
raportării
1S1 Număr firme
inovative
Firma
inovativa
Regiuni mai
puțin
dezvoltate
6.102 2010 7.600 INS La doi
ani
2.A.6 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.A.6.1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea principalelor
grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 1.1
Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii
între întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul
superior, în special promovarea investițiilor în dezvoltarea de produse
și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea socială, ecoinovarea și
aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de rețele și
de grupuri și inovarea deschisă prin specializarea inteligentă, precum
și sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată, liniilor-
pilot, acțiunilor de validare precoce a produselor, capacităților de
producție avansate și de primă producție, în special în domeniul
tehnologiilor generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz general
În România se realizează un număr ridicat de activități de cercetare, dar conexiunea dintre
educație, cercetare și mediul de afaceri rămâne slabă, ceea ce se evidenţiază prin transferul
redus pe piaţă a ideilor noi. O astfel de colaborare există, în general, între instituțiile de CDI și
companiile mari. Principalele aspecte care caracterizează procesul de inovare şi transfer
tehnologic din România sunt:
Cooperare redusă între firme şi instituţii de CD
Număr mic de IMMuri inovative care participă în activităţi de transfer de cunoştinţe
Firmele sunt mai interesate de distribuţie şi asamblare decât de activităţile de cercetare
Rată scăzută de transfer tehnologic şi cultură antreprenorială slabă.
În acest sens, este necesară încurajarea punerii în aplicare a rezultatelor cercetării în cadrul
IMM-urilor prin transfer tehnologic. În ceea ce priveşte cererea de CI, principala provocare o
53
reprezintă capacitatea de absorbţie pe care o au firmele în ceea ce priveşte accesarea şi
utilizarea cunoştinţelor externe în rezolvarea problemelor de dezvoltare prin procese
inovative.
În ceea ce priveşte oferta de cercetare, infrastructura publică de cercetare nu este vizibilă,
acccesul la serviciile oferite este dificil, iar gradul de utilizare scăzut. Performanţa scăzută a
entităţilor de inovare şi transfer tehnologic - ITT (oferta de cercetare) este influenţată şi de
structurile gazdă de CD, în mare parte populate de cadre didactice/ profesori, cercetători, care
nu au capacitatea de a monitoriza efectele transpunerii rezultatelor cercetării în practică şi de a
aborda implementarea acestor rezultate din perspectiva dezvoltării afacerilor în cadrul unui
lanţ valoric.
Entităţi de ITT au rolul de a intermedia cererea cu oferta de CI, şi de a le ajusta în funcţie de
condiţiile din piaţă. Nevoia de a dezvolta, dar şi de a crea noi entităţi de ITT este subliniată ca
fiind prioritară în toate documentele strategice relevante (SNCDI, SNC, PNR şi documentele
regionale elaborate până în prezent (NE, C şi Vest). Astfel, nevoile de dezvoltare identificate la
nivel naţional în ceea ce priveşte transferul tehnologic sunt avute în vedere, prin concentrarea
pe domeniile de specializare inteligentă, propuse în SNCDI, iar nevoile de dezvoltare specific
regionale, sunt avute în vedere prin concentrarea investiţiilor pe domeniile propuse în
documentele regionale de specializare inteligentă. De asemenea, concentrarea investiţiilor în
vederea eficientizării intervenţiei are în vedere, în afară de limitarea finanţării pe domeniile de
specializare inteligentă, şi formarea unei mase critice de entităţi de ITT pentru oferirea
rezultatelor cercetării pe piaţă (se are în vedere sprijinirea unui număr limitat de astfel de
entităţi), care să funcţioneze exclusiv pe baza semnalelor primite din piaţă, într-o distribuţie
teritorială echilibrată (numai la nivelul regiunilor mai puţin dezvoltate, aflate în deficit
numeric faţă de regiunea BI).
Finanțarea entităților de ITT va contribui la crearea și dezvoltarea unui mediu favorabil
inovării la nivelul operatorilor economici. Se are în vedere atât creşterea numărului de entităţi
de ITT (nevoie identificată atât la nivelul AP, cât şi în SNCDI), cât şi dezvoltarea capacităţii
acestora de a asigura o masă critică de IMM-uri inovative, conform principiilor de specializare
inteligentă. Astfel, prin valorificarea rezultatelor cercetării, firmele vor putea pune la
dispoziție produse și servicii cu o valoare adăugată mai mare, ceea ce va conduce, în
consecință la creșterea competitivității economice. În acest sens, POR creează un cadru
coerent care permite exploatarea sinergiilor şi corelărilor cu intervenţiile prevăzute în OT 3,
având în vedere rolul esenţial al CDI pentru creşterea productivităţii.
Prin intermediul acestei priorități de investiție vor fi sprijinite activități specifice realizării de
investiții pentru dezvoltarea entităților de ITT, implicit și a centrelor de competență, în
concordanţă cu SNCDI, respectiv:
• crearea, modernizarea şi extinderea entităților de ITT, inclusiv dotarea cu echipamente
a acestora
• achiziționarea de servicii tehnologice specifice
crearea şi actualizarea platformelor de tranzacţionare pentru cererea şi oferta de
proprietate intelectuală
Aceste entităţi de ITT vor putea fi create, modernizate şi/sau extinse în vederea promovării
unui mediu favorabil inovării şi absorbţiei noilor tehnologii în domeniile de specializare
inteligentă identificate în SNCDI. De asemenea, conform AP, vor fi sprijinite şi domeniile de
specializare inteligentă identificate și în alte documente cadru de specializare inteligentă
54
elaborate sau în curs de elaborare la nivel regional.
Astfel, prin intervențiile propuse se urmăreşte determinarea unor modificări majore în ceea ce
priveşte schimbarea structurii activitătii de CDI care se bazează pe sectoare industriale
tradiţionale, caracterizate prin muncă de intensitate mare, tehnologii depășite și cerere slabă
pentru rezultatele cunoașterii, asigurându-se, totodată, că fluxurile tehnologice și de cunoștințe
au impact în acele domenii ale economiei care au cel mai mare potențial de creștere și
mobilizare a IMM inovatoare, care au motivația și capacitatea necesare pentru a intra în
lanțurile regionale de valoare adăugată.
În acest sens, se urmăreşte stabilirea unui cadru favorabil pentru crearea de avantaje
competitive, prin dezvoltarea și conectarea punctelor tari de cercetare și inovare cu nevoile
sectorului de afaceri, cu scopul de a aborda oportunitățile emergente cu evoluțiile de pe piața
într-un mod coerent.
Astfel, măsurile finanţate din POR în cadrul acestui obiectiv tematic vor fi orientate spre piaţă
şi afaceri, având în vedere că oferta cercetării va fi modelată pe baza cererii de inovare a
IMM-urilor, care este dictată de condiţiile şi nevoile pieţei. În acest sens, întreprinderile
inovatoare sunt întreprinderile care au lansat produse (bunuri sau servicii) noi sau semnificativ
îmbunătăţite pe piaţă sau au introdus procese noi sau semnificativ îmbunătăţite sau noi metode
de organizare sau de marketing. Termenul acoperă toate tipurile de inovatori, inovatori de
produs, de proces, de metode de organizare sau de metode de marketing, precum şi
întreprinderile cu inovaţii nefinalizate sau abandonate şi se referă la întreprinderile active.
Prin crearea unei infrastructuri viabile de ITT, se urmăreşte exploatarea rezultatelor cercetării
și transformarea lor în produse, servicii și procese vandabile, generatoare de creștere
economică. Totodată, centrele de competenţă constituie un mijloc de a creşte interacţiunea
dintre cercetarea publică, companiile private şi sectorul serviciilor publice prin susţinerea unor
agende de cercetare comune. Ca asocieri formale de tip public-privat, aceste centre servesc
atât interesului public, cât şi celui al actorilor economici, prin programele lor de activităţi
comune.
Cercetarea în cadrul platformelor de tranzacţionare, finanțate independent sau în cadrul
entităților de ITT, furnizează soluţii tehnologice competitive pentru probleme specifice, educă
cercetătorii, încurajează schimburile de personal, transferul de cunoaştere şi crearea de
portofolii de proprietate intelectuală. Astfel, va fi dezvoltată capacitatea unei regiuni de a crea
şi menţine un mediu care susţine introducerea elementelor de noutate în întreprinderile sale
prin dotarea entităților de ITT cu bunuri şi servicii în vederea creşterii capacităţii de a realiza
servicii tehnologice specifice de calitate.
De asemenea, se pot realiza investiţii în activităţile specifice entităţilor de ITT, în vederea
realizării de servicii tehnologice specifice pentru firmele beneficiare de transfer tehnologic.
Printre aceste activităţi pot fi enumerate: studii de investiţii tehnologice; asistenţă şi
consultanţă tehnică de specialitate la aplicarea / achiziţionarea de tehnologii; evaluare
tehnologică şi audit tehnologic; veghe tehnologică, informare tehnologică, asistenţă la
restructurarea/retehnologizarea şi dimensionarea agenţilor economici; dezvoltarea de activităţi
economice inovative în vederea reconversiei forţei de muncă în zonele cu probleme accentuate
cu şomajul; urmărirea dezvoltării tehnologice în plan intern şi internaţional; transfer
tehnologic si validare tehnologică; prognoza, evaluare tehnologică; audit tehnologic; analize
statistice şi indicatori ai eficienţei inovării; crearea, dezvoltarea şi întreţinerea de bănci de date
specializate etc.
55
Entitățile sprijinite de ITT trebuie să ofere servicii suport pentru firmele deservite în vederea
identificării de oportunităţi de afaceri bazate pe compatibilităţi tehnologice, cerințe comerciale
sau cerințe de fabricație precum și a partenerilor de afaceri potriviți (agenți, distribuitori,
furnizori). Rolul acestor structuri este de a oferi clienţilor servicii de consultanţă generală
sau/şi consultanţă specializată pentru identificare de noi soluții de afaceri legate de activitățile
de producție, distribuire, agenție, parteneriat, sub-contractare, transport şi logistică. De
asemenea, aceste entități mai au și rolul de a oferi servicii de organizare evenimente
(mentoring, cooperări afaceri, networking, relaţionarea clienţilor cu multinaţionalele sau
companiile autohtone mari pentru facilitare contracte cooperare, etc), precum şi activităţi de
promovare şi marketing individuale sau comune ale clienţilor atât pentru produsele inovative
cât şi pentru tehnologia proprie a unor parteneri români sau din alte state, titulari de licențe şi
clienți care pot ajuta companiile în obținerea de noi produse sau tehnologii.
Prin transferul de tehnologie se realizează transmiterea de informații științifice sau tehnologice
(generale, specializate sau brevetate), transmiterea unor tehnici și a experienței industriale, a
unor echipamente noi etc. între diferite părți implicate. Acesta implică interacțiunea dintre
ofertantul de tehnologie nouă și utilizatori – firme și are ca rezultat o inovație reală.
Transferul tehnologic poate fi realizat prin intermediul centrelor de transfer tehnologic-CTT,
incubatoarelor tehnologice şi de afaceri-ITA, centrelor de informare tehnologică-CIT, oficiilor
de legătură cu industria-OLI, parcurilor științifice și tehnologice-PST, etc, publice sau private.
Astfel, potențialii benficiari vor fi toate acele entităţi juridice care furnizează activităţi de
transfer tehnologic, conform legislației în vigoare (OG 57/ 2002 și HG 406/2003).
POR va contribui la creşterea calităţii şi competitivităţii produselor, proceselor şi serviciilor
din firme, în regiunile mai puțin dezvoltate din România, prin realizarea de transfer tehnologic
a diverselor rezultate ale cercetării care pot aduce valoare adăugată în economia de piață prin
intermediul entităților de ITT. Astfel, ITA reprezintă o entitate din infrastructură a cărei
activitate este orientată în principal către facilitarea iniţierii şi dezvoltării de noi întreprinderi
inovative bazate pe tehnologie avansată. CTT este o entitate din infrastructură a cărei
activitate constă în stimularea ITT în scopul introducerii în circuitul economic a rezultatelor
cercetării, transformate în produse, procese şi servicii noi sau îmbunătăţite. CIT reprezintă o
entitate din infrastructură care desfăşoară activităţi de diseminare a informaţiilor referitoare la
rezultatele CD, documentare tehnologică şi instruire a agenţilor economici, în scopul
stimulării valorificării rezultatelor, creării şi dezvoltării comportamentului inovativ al
mediului socioeconomic. OLI, asimilate ca şi centre de competenţă, inclusiv hub-uri şi centre
regionale, este o entitate din infrastructură al cărei obiect de activitate constă în stabilirea,
menţinerea şi extinderea legăturilor dintre furnizorii rezultatelor CD şi mediul
socioeconomic/agenţii economici, în scopul facilitării transferului tehnologic.
În consecinţă, programul își propune să sprijine aplicarea şi comercializarea rezultatelor
obţinute în urma activităţilor de CDT, precum şi susţinerea dezvoltării de întreprinderi
inovative, prin transfer tehnologic. În acest sens, în vederea asigurării complementarităţii şi
demarcării clare cu POC (program operaţional care mai finanţează OT 1 din FEDR), urmărind
sprijinirea instituţiilor care produc cercetare (oferta de CDI) în vederea diseminării rezultatelor
în piaţă, POR răspunde nevoilor de inovare din piaţă (cererea de CDI), prin sprijinirea
intermedierii cererii cu oferta de inovare în vederea modelării produsului cercetării în funcţie
de nevoile firmelor.
Sprijinul se adresează în special structurilor care au capacitatea de a susţine firmele, în special
IMM-urile din zonele/sectoarele cu potenţial de creştere economică punând la dispoziţia
56
acestora unele servicii personalizate de transfer tehnologic de înaltă calitate. În consecinţă, se
are în vedere îmbunătăţirea furnizării de servicii, de asistenţă şi baze de date oferite prin
infrastructura de ITT, prin concentrarea pe domeniile de specializare inteligentă şi încurajarea
dezvoltării IMM-urilor inovative. Aceste investiţii pot fi realizate atât în mediul urban cât şi
rural de către entități juridic constituite care gestionează infrastructuri cu rol de ITT.
Activitățile din cadrul acestei axe prioritare vor fi complementare cu POCU – AP3, care
sprijină creșterea numărului de angajați ce beneficiază de noi instrumente, metode, practici etc
de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării
activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform
SNC/ domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI, respectiv de a crește șansele de
reintegrare pe piața muncii a lucrătorilor care urmează să fie disponibilizați/ concediați prin
furnizarea de măsuri de outplacement. De asemenea, complementaritatea este asigurată și cu
POC – AP 1, care sprijină IMM-urile care au ca domeniu de activitate cercetarea, precum și
utilizarea TIC pentru dezvoltarea afacerilor.
2.A.6.2 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 1.1
Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii
între întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul
superior, în special promovarea investițiilor în dezvoltarea de produse
și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea socială, ecoinovarea și
aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de rețele și
de grupuri și inovarea deschisă prin specializarea inteligentă, precum
și sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată, liniilor-
pilot, acțiunilor de validare precoce a produselor, capacităților de
producție avansate și de primă producție, în special în domeniul
tehnologiilor generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz general
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizează:
Concordanța cu documentele stategice relevante (Strategia Naţională de Cercetare
2014-2020 și alte strategii regionale și locale pentru specializare inteligentă, cu
Strategia Naţională de Competitivitate 2014-2020, Planul Naţional de Acţiune aferent
acestei strategii, care reprezintă condiționalități ex-ante, precum și cu Planurile de
Dezvoltare Regională 2014-2020, SUERD, strategii locale, alte strategii)
Contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR.
Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea operațiunii
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (în special
POC şi POCU)
Finanţarea entităţilor de transfer tehnologic va fi condiţionată de prezentarea unui plan
de afaceri care să demonstreze orientarea către piaţă şi durabilitatea investiţiei
Se va acorda punctaj suplimentar în procesul de selecție pentru proiectele care răspund
domeniilor identificate în Strategiile Regionale de Specializare Inteligentă.
57
Se va acorda punctaj suplimentar în procesul de selecție pentru proiectele care fac parte dintr-
o strategie integrată de dezvoltare urbană (SUD) finanțabilă în cadrul axei prioritare 4 POR –
dezvoltare urbană.
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.A.6.3 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 1.1 Promovarea investițiilor de afaceri în inovare și cercetare,
dezvoltarea legăturilor și a sinergiilor între întreprinderi,
centre de cercetare-dezvoltare și de educație, în special
dezvoltarea produselor și serviciilor, transfer tehnologic,
inovare socială, networking, clustere
Utilizarea planificată a
instrumentelor financiare
N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.A.6.4 Utilizarea planificată a proiectelor majore (după caz)
Prioritate de
investiții 1.1
Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii
între întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul
superior, în special promovarea investițiilor în dezvoltarea de produse
și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea socială, ecoinovarea și
aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de rețele și
de grupuri și inovarea deschisă prin specializarea inteligentă, precum
și sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată, liniilor-
pilot, acțiunilor de validare precoce a produselor, capacităților de
producție avansate și de primă producție, în special în domeniul
tehnologiilor generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz general
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.A.6.5 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond
Categoria
regiunii (dacă
este relevantă)
Valoarea-țintă
(2023) Sursa datelor Frecvența raportării
1S2 Entităţi de
transfer
tehnologic
sprijinite
Număr
de
entităţi
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate
60 Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
RO 58 RO
2.A.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară
Tipul
Indicatorului
(Etapa cheie de
implementare,
indicatorul
financiar,
indicatorul de
realizare sau,
dacă este cazul,
indicatorul de
rezultat)
ID
Indicator sau
etapă cheie de
implementare
Unitate de
măsură, dacă
este cazul
Fond Categorie de
regiune
Punctul de
referință pentru
2018
Obiectivul
final (2023)
Sursa datelor
Explicarea
relevanței
indicatorului,
dacă este cazul
B F T B F T
AP 1 Indicator financiar 1F Suma totală a
cheltuielilor
eligibile din
sistemul
contabil al
Autorității de
certificare,
certificată de
această
autoritate
Milioane euro FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate
24,00 175,53
Rapoarte de
monitorizare POR-
MYSMIS
AP 1 Indicator de
realizare
1S2 Entităţi de
transfer
tehnologic
sprijinite
–
Numar
FEDR
– Regiuni mai
puțin dezvoltate
6 60
Rapoarte de
monitorizare POR-
MYSMIS
Acest indicator este
important întrucât
vizează mai mult de
50% din alocarea
axei prioritare.
Valoarea acestuia
este importantă din
punct de vedere al
contribuţiei la
atingerea
rezultatelor
aşteptate.
RO 59 RO
Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea țintelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându-se în considerare experiența similară din perioada 2007 - 2013, precum și a necesității respectării regulii N+3 la nivel de
program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s-a realizat pe principiul atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea
dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără rezerva de performanta din anii 2014 – 2018 din care s-au scazut
sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și valorile corespunzătoare pentru asistență
tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de performanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 749 milioane Euro (din care 19 milioane
euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 730 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor de realizarea imediată pentru cadrul de performanță.
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent axei prioritare a fost selectat indicatorul care corespunde unei alocări de peste 50% din alocarea pentru AP 1, respectiv
entităţi de transfer tehnologic sprijinite.
Stabilirea țintelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realizare imediată
Stabilirea acestor ținte s-a realizat pe baza costului de referință pentru tipuri de intervenție asemănătoare finanțate în perioada 2007 – 2013 sub scheme de ajutor de stat, precum
și pe baza ritmului de implementare in perioada 2007-2013.
60
2.A.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6-9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 1 062 175,531,915.00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 1 01 175,531,915.00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 1 07 175,531,915.00
Tabelul 9b: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 1 07 175,531,915.00
2.A.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administrative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și beneficiarilor
Axa prioritară AP 1
Se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de instruire pentru acest
domeniu.
61
2.B Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
2.B.1 Axa prioritară 2
2.B.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond
Desi reprezinta structura de bază a economiei europene, avand rolul de motor al creşterii
economice, inovării, ocupării forţei de muncă, in Romania, sectorul IMM poate fi caracterizat
prin orientare relativ slabă către activităţi productive, acces redus la capital, tehnologie şi
infrastructură, aspecte care afectează negativ productivitatea economică. Instalarea crizei
economice a marcat debutul declinului sectorului IMM, numărul unităților active scăzând cu
aproximativ 4% in anul 2009. Tendința descrescătoare s-a accentuat în următorii doi ani,
astfel încât, la sfârșitul lui 2011, creșterea numărului de IMM din perioada anterioară crizei
economice era aproape în totalitate anulată.
Datele statistice mai evidențiază că, în perioada 2004-2010, rata de supravieţuire a firmelor
după primul an de la înfiinţare în România era de 60%, pentru ca în 2010 să fie de 68%. La
nivelul regiunilor de dezvoltare, în 2010, cea mai mare valoare a indicatorului s-a înregistrat
în regiunea Centru, respectiv 77,1%, iar valoarea cea mai mică s-a înregistrat în Regiunea NE
(60,8% întreprinderi active). Regiunea BI a înregistrat, în anul 2008, cea mai redusă rată de
supravieţuire a firmelor după un an de funcționare, respectiv 36,8%, valoare care, în următorii
ani a fost îmbunătăţită, ajungând până la 63,1%.
ID-ul axei prioritare AP 2
Denumirea axei prioritare Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente financiare N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente financiare
stabilite la nivelul Uniunii
N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității
N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară este dedicată inovării sociale
sau cooperării transnaționale sau ambelor
N/A
62
De asemenea, dacă în anul 2008, conform Eurostat, rata de supravieţuire a firmelor după trei
ani de la înfiinţare era de 65,86% - valoare care situa România printre primele poziţii în acest
clasament. În anul 2011, valoarea acestui indicator devine 44,49%, ceea ce plasa România
printre ultimele pozitii UE.
Decalajele în dezvoltarea antreprenorială a diferitelor regiuni ale ţării, măsurate prin numărul
IMM-urilor la 1000 locuitori, s-au adâncit în ultimii ani. În România, conform datelor
statistice disponibile (2011) existau 21 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, valoare situată la mai
puțin de 50% din media UE. Pentru ca în România să poată fi atinsă media europeană ar fi
necesară crearea a peste 460.000 de IMM-uri peste numărul celor deja existente. La nivel
regional, peste media UE-27 şi, implicit peste media naţională, se află regiunea Bucureşti
Ilfov cu 48 IMM la 1000 locuitori, în scădere faţă de 2010 cu 4 IMM la 1000 locuitori. Chiar
dacă acest indicator evidenţiază existenţa unei mase critice suficiente la nivelul regiunii,
generată în special de concentrarea IMM-urilor în București, nivelul de dezvoltare a mediului
de afaceri în județul Ilfov este comparabil cu regiunea Sud Muntenia. Trebuie luat în
considerare că la nivelul Regiunii BI datele privind numărul de IMM-uri trebuie analizate prin
prisma faptului că o parte din acestea, deși au sediul social în acestă regiune, își desfășoară
activitatea în celelate regiuni ale țării, ceea ce reprezintă o creștere artificială a densității
IMM-urilor la nivelul BI.
În ceea ce privește densitatea microîntreprinderilor, există o diferență mare între regiunea
București Ilfov - aproape 45 microîntreprinderi/1.000 de locuitori și Regiunea Nord Est -
11,88 microîntreprinderi/1.000 de locuitori, generată de atractivitatea mediului de afaceri al
capitalei care depășește cu mult nivelul regiunilor de dezvoltare. Diferenţa apare și în
interiorul regiunii Bucureşti Ilfov, întrucât judeţul Ilfov este comparabil cu celelalte regiuni de
dezvoltare din punct de vedere al indicatorilor analizaţi.
Având în vedere cele de mai sus, această axă prioritară se va aplica tuturor regiunilor de
dezvoltare ale României, propunând soluții specifice problemelor IMMurilor, ajustate în
funcție de etapa din ciclu de viață în care IMM se găsește (intrare pe piață, dezvoltare
intermediară, internaționalizare), dimensiune (micro, mică, mijlocie), piața adresată prin
activitatea desfășurată (locală, regională, națională, internațională), cu respectarea criteriului
concentrării, în vederea optimizării investițiilor.
2.B.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile)
totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul)
N/A
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin
dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor totalul cheltuielilor publice
63
publice eligibile) eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul)
N/A
2.B.4.1 Prioritatea de investiții 2.1
Prioritate de investiții 2.1 Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea
exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de
noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri
2.B.5.1 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
D OS 2.1
Obiectiv Specific Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor în domeniile
competitive identificate în SNC şi PDR-uri
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii
Decalajele în dezvoltarea antreprenorială a diferitelor
regiuni ale ţării, măsurate prin numărul IMM-urilor, în
special al microîntreprinderilor, la 1000 locuitori, s-au
adâncit în ultimii ani. În România, conform datelor
statistice disponibile (2011) existau 18,4 de
microîntreprinderi la 1.000 de locuitori, valoare situată
sub 50% din media UE.
De asemenea, România se află printre ultimele state
membre în ceea ce privește rata de supravieţuire a
întreprinderilor după trei ani de la înfiinţare, respectiv
44,49%, conform Eurostat, în 2011.
În acest sens, principalul rezultat preconizat ca urmare a
sprijinirii microintreprinderilor îl constituie creşterea
masei critice a IMM-urilor.
Tabelul 3.1: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură
Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă)
Valoarea
de
referință
Anul de
referință
Valoarea-
țintă (2023)
Sursa
datelor
Frecvența
raportării
1S3 Rata de
supraviețuire a
IMM-urilor la 3
ani de la înființare
% Regiune
mai
dezvoltată/
Regiuni
mai puțin
dezvoltate
44,49% 2011
54,49% Eurostat
Anuală
64
2.B.6.1 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.B.6.1.1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 2.1
Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea
exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi
întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri
Această prioritate de investiții este dedicată microîntreprinderilor (definite pe baza
Comunicării CE 361/2003, transpusă în Legea 62/2014 privind amendarea și completarea
Legii 346/2004 privind stabilirea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii), având în
vedere faptul că acestea reprezintă 88% din IMM-urile din România în anul 2012, și
structurilor suport de incubare a afacerilor.
Numărul mediu de microîntreprinderi la 1000 de locuitori înregistrează o valoare situată la
mai puțin de jumătate din valoarea înregistrată la nivelul UE, ceea ce înseamnă că această
prioritate de investiții vizează valorificarea potențialului antreprenorial al economiilor
regionale, în special prin sprijinirea afacerilor aflate în primii ani de activitate, acțiune care va
contribui la creșterea competitivității economiilor regionale și crearea de locuri de muncă.
Faptul că numărul microîntreprinderilor este sub-optim pentru funcționarea eficientă a
economiei, precum și faptul că gradul de reziliența pe piață a acestor afaceri trebuie
îmbunătățit, pot fi definite ca eșec al pieței, având în vedere că operatorii economici
respectivi nu găsesc în piață sprijinul necesar din cauza unui acces dificil la finanțare și
resurse. Aceste aspecte determină efecte negative asupra competitivității naționale, pe care
POR își propune să le abordeze în cadrul acestei priorități de investiții. Un sector competitiv al
IMM-urilor, respectiv micro-întreprinderilor, este un sector care în primul rând există și
produce efecte în piață, fiind definit atât ca număr minim de operatori economici, cât și ca
efecte ale activității desfășurate vizibile în economia națională. Din aceste motive, POR
propune ca sprijinul pe care îl are în vedere în cadrul acestei priorități de investiții, să fie oferit
sub forma ajutorului nerambursabil.
Consolidarea sectorului microîntreprinderilor în sensul sprijinirii lor prin asigurarea unor
costuri mai mici pentru investițiile inițiale în vederea facilitării dezvoltării firmelor , este
foarte importantă, având în vedere că microîntreprinderile contribuie într-o proporție
covârșitoare la asigurarea masei de critice a IMM-urilor, necesară funcționării optime a
economiei, și având impact, totodată, și în ceea ce privește creșterea gradului de cultură
antreprenorială din România.
Având în vedere că această prioritate urmărește încurajarea sprijinului antreprenorial prin
creșterea densității IMM la 1000/loc. și a gradului de reziliență pe piață a
microîntreprinderilor, POR are în vedere susținerea activităților desfășurate în sectoarele
economice cu potențial competitiv identificate în SNC și PDR. Astfel, nevoile de dezvoltare
identificate la nivel naţional în ceea ce priveşte finanţarea microîntreprinderilor sunt avute în
vedere, prin concentrarea pe domeniile competitive, propuse în SNC, iar nevoile de dezvoltare
specific regionale, sunt avute în vedere prin concentrarea investiţiilor pe domeniile
65
competitive propuse în PDR.
Având în vedere faptul că 2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe piață în primul an de
viață, și în vederea asigurării demarcării și complementarității cu Programul Operațional
Capital Uman, această prioritate se va adresa microintreprinderilor cu un istoric de funcționare
de minim 1 an din mediul urban, precum și incubatoarelor şi acceleratoarele de afaceri (în
calitate de agenți economici). De asemenea, sprijinirea sectorului microîntreprinderilor în
vederea creșterii gradului de reziliență pe piață reprezintă o premisă pentru dezvoltarea firmei
dintr-o categorie de dimensiune în alta (ex. de la micro să devină mică sau mijlocie) sau din
punct de vedere al avansării în ciclul de viață (de la creare, la creștere și avansare spre piețe
naționale sau export/internaționalizare).
Astfel, principalele activități sprijinite prin intermediul acestei priorități de investiţie vizează:
• construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii microintreprinderilor,
inclusiv dotare cu active corporale şi necorporale
• crearea/ modernizare/ extinderea incubatoarelor/ acceleratoarelor de afaceri, inclusiv
dezvoltarea serviciilor aferente.
Pentru microintreprinderi, vor fi sprijinite investițiile în active corporale, cum ar fi
achiziționarea de terenuri și spații, construcții noi necesare desfășurării activităților specifice,
dotarea cu echipamente, etc., precum și cele în active necorporale de tipul brevete, licențe, etc.
şi alte drepturi şi active similare. În ceea ce priveşte, dotarea cu echipamente pot fi
menţionate, ca exemple:
• achiziţionarea de echipamente IT tehnică de calcul;
• achiziţionarea de echipamente tehnologice maşini, utilaje şi instalaţii de lucru-
inclusiv software-ul aferent, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare
necesare desfăşurării activităţilor pentru care a solicitat finanţare,
• dotarea cu echipamente de birotică necesare desfăşurării normale a activităţii.
• realizarea de site-uri pentru prezentarea activităţii şi a produselor sau serviciilor
promovate, inclusiv instrumente de vânzare on-line;
• achiziţionarea de instalaţii/echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii
de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile/alternative de energie
pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare, etc;
Pentru crearea şi susţinerea IMM-urilor cu rată mare de succes se va utiliza un instrument util
în valorificarea potențialului antreprenorial, respectiv incubatoarele/ acceleratoarele de afaceri,
ca motoare de creştere a firmelor. Incubatorul de afaceri este o structură partenerială locală
sau regională, care urmăreşte crearea unui mediu favorabil, sustenabil, pentru întreprinderile
mici şi mjlocii nou înfiinţate şi cele inovative stimulându-le potenţialul de dezvoltare şi de
viabilitate, ajutându-le să supravieţuiască şi să crească în perioada de început, atunci când sunt
cel mai vulnerabile. Acceleratorul de afaceri reprezintă incubatorul de afaceri care asigură
accesul la fonduri, în etape, pentru rezidenţi, în scopul lansării pe piaţă a unui produs sau
serviciu într-o perioadă scurtă de timp. Aceste structuri sunt constituite pentru sprijinirea
firmelor nou înființate și a celor cu un istoric scurt de funcționare, pentru a furniza servicii
suport de afaceri şi capital (de ex. consilierea managerială și cooperarea constantă a
companiilor rezidente, accesul la servicii de formare profesională pentru nevoile actuale și
viitoare ale pieței, servicii profesionale de contabilitate și juridice, cumpărare colectivă de
servicii și produse, contacte cu Business Angels, fonduri cu capital de risc, transferul și
comercializarea de tehnologie, precum și contacte cu universități și institute de cercetare și
dezvoltare, furnizarea de ajutor în ceea ce priveşte contactele comerciale, naționale și
66
internaționale, servicii privind internaţionalizarea IMM-urilor, etc) în complementaritate cu
serviciile oferite de ghișeul unic pentru IMM-uri, reprezentate de îndrumarea IMM-urilor către
diferitele programe de finanțare existente, suport în identificarea de parteneri, orientare în
pregătirea proiectelor, etc.
Având în vedere că primii ani de activitate presupun dificultăți în integrarea pe piață a
microintreprinderilor se va sprijini crearea, modernizare și extinderea incubatoarelor de
afaceri şi a acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dotarea acestora cu utilități și echipamente
necesare prestării serviciilor oferite firmelor (administrare, contabilitate, marketing, mentorat,
etc.). Aceste activități vor contribui la consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor, cu atât mai
mult cu cât se va lua în considerare complexitatea serviciilor și capacitatea incubatoarelor de a
furniza servicii specifice pentru IMM-uri.
De asemenea, deşi activităţile de comerţ nu sunt direct sprijinite prin POR, rolul comerțului ca
factor care contribuie la o creștere a competitivității și a productivității este pe deplin
exploatat, având în vedere faptul că toate celelalte activităţi eligibile vor contribui la creşterea
volumului comerţului prin tranzacţionarea bunurilor şi serviciilor rezultate de pe urma
investiţiilor realizate cu fonduri POR. Mai mult, susţinerea promovării produselor și a
activității pe site-urile microîntreprinderilor, cât şi prin susţinerea unor solutii de afaceri
inovatoare (cataloage electronice, facturarea electronică, customer service, aprovizionare
electronică, magazin electronic, plată electronică, etc.) vor contribui la creșterea comerțului on
– line și prin aceasta la dezvoltarea activității microîntrepinderilor și îmbunătățirea poziției lor
pe piață.
Activitățile din cadrul acestei axe prioritare vor fi complementare cu POCU – AP3 care va
sprijini crearea de IMM-uri nonagricole din mediul urban prin creșterea numărului de angajați
care beneficiază de noi instrumente, metode, practici etc de management al resurselor umane
și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor
economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/ domeniilor de specializare
inteligentă conform SNCDI, respectiv de a crește șansele de reintegrare pe piața muncii a
lucrătorilor care urmează să fie disponibilizați/ concediați prin furnizarea de măsuri de
outplacement. De asemenea, este asigurată complementaritatea cu POC – AP 1 şi AP 2 (care
va sprijini IMM-urile care au ca domeniu de activitate cercetarea, precum și utilizarea TIC
pentru dezvoltarea afacerilor din mediul urban şi rural), PNDR (va sprijini IMM-urile agricole
din mediul urban şi rural, precum şi microîntreprinderile şi întreprinderile mijlocii non-
agricole din mediul rural), POCA – AP 2 (va sprijini dezvoltarea și promovarea implementării
sistemelor de ghișeu unic).
2.B.6.2 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 2.1
Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea
exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi
întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizează:
Concordanța cu documentele stategice relevante (Strategia Naţională de
Competitivitate 2014-2020, Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă,
Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM şi îmbunătăţirea
67
mediului de afaceri – Orizont 2020, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională
2014-2020, precum și cu cele 8 Planuri de Dezvoltare Regională 2014-2020, SUERD,
strategii locale, alte strategii)
Contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR.
Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea operațiunii
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (POC, POCU,
PNDR, Cosme şi Horizon 2020, programe gestionate de Ministerul Economiei,
departamentul IMM-uri şi diferite scheme de finanţare iniţiate de Ministerul Finanţelor
Publice)
Finanţarea incubatoarelor/acceleratoarelor de afaceri va fi condiţionată de prezentarea
unui plan de afaceri care să demonstreze orientarea către nevoile IMM-urilor găzduite
şi durabilitatea investiţiei, precum şi menţinerea investiţiei după încetarea finanţării din
POR.
Se va acorda punctaj suplimentar IMM-urilor care propun un proiect în baza unei Strategii de
Dezvoltare Locală selectate în cadrul OT 8 (AP 7).
Se va acorda punctaj suplimentar în procesul de selecție pentru proiectele care fac parte dintr-
o strategie integrată de dezvoltare urbană (SUD) finanțabilă în cadrul axei prioritare 4 POR –
dezvoltare urbană, urmărindu-se stimularea dezvoltării de parteneriate strategice cu actorii
relevanţi la nivel local/ regional.
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.B.6.3.1 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 2.1 Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin
facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin
încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin
incubatoare de afaceri
Utilizarea planificată a
instrumentelor financiare
N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.B.6.4.1 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 2.1
Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea
exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi
întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
68
2.B.6.5.1 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie
de regiune
Tabelul 4.1: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond
Categoria
regiunii (dacă
este relevantă)
Valoarea-țintă
(2023)
–
Sursa datelor Frecvența raportării
CO01
IMM-uri care
beneficiază de
sprijin
IMM FEDR Regiune mai
dezvoltată
30 Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anual
FEDR
Regiuni mai
puțin
dezvoltate
1115
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anual
2.B.4.2 Prioritatea de investiții 2.2
Prioritate de investiții 2.2 Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de
producție și dezvoltarea serviciilor
2.B.5.2 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 2.2
Obiectiv Specific Îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea
productivității muncii în IMM-uri în sectoarele competitive
identificate în SNC
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii
Regiunile de dezvoltare au utilizat mai eficient capitalul
uman implicat în economie, în 2009, mai ales regiunile al
căror valoare VAB s-a redus (Sud Muntenia, Sud Vest şi
Centru) în comparaţie cu anii anteriori. Pentru regiunea
Bucureşti Ilfov nu se poate vorbi de o îmbunătăţire faţă de
anii anteriori, întrucât era singura regiune a cărei valoare a
productivităţii muncii s-a redus cu 1,5%. (productivitatea
muncii în regiuniea Bucureşti Ilfov era de 1,7 ori mai mare
decât media naţională, în 2009).
Productivitatea în industrie și servicii rămâne la 60% din
media UE, deoarece economia este predominată de IMM-uri
concentrate în domenii cu valoare adăugată mică și
specializate în activități cu utilizare intensivă de forță de
muncă. În aceste condiţii, pentru a face față concurenței pe
piața europeană, România trebuie să-şi majoreze această
ponderea a productivităţii muncii faţă de media UE.
Rezultatul preconizat ca urmare a sprijinirii IMM-urilor
constă în reducerea decalajului mare faţă de media
69
europeană a competitivităţii economice, prin creşterea
productivităţii muncii.
Astfel, productivitatea muncii va fi calculată ca raport dintre
cifra de afaceri şi numărul de salariaţi. Salariatul este
persoana care-şi exercită activitatea pe baza unui contract de
muncă într-o unitate economică sau socială - indiferent de
forma ei de proprietate - sau la persoane particulare, în
schimbul unei remuneraţii sub forma de salariu, plătit în bani
sau natură, sub forma de comision etc. Cifra de afaceri
(exclusiv TVA), conform INS, reprezintă suma veniturilor
realizate din vânzări de bunuri, vânzări de mărfuri,
executarea de lucrări şi prestări de servicii, mai puţin
rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.
Tabelul 3.2: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate de
măsură
Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă)
Valoarea
de
referință
Anul de
referință
Valoarea-
țintă (2023)
Sursa
datelor
Frecvența
raportării
1S4 Productivitatea
muncii în IMM-
uri
RON Regiune
mai
dezvoltată
400.315 2012 500.373 INS Anuală
Regiuni
mai puțin
dezvoltate
216.304 2012 316.479 INS Anuală
2.B.6.2 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.B.6.1.2 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 2.2
Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și
dezvoltarea serviciilor
Această prioritate de investiție va sprijini dezvoltarea IMM-urilor cu o vechime mai mare de 1
an pentru îmbunătățirea capacităților avansate de dezvoltare a produselor și a serviciilor, în
vederea creșterii competitivității economiilor regionale și naționale. În acest sens, se au în
vedere IMM-urile care au depășit deja problema rezilienței pe piață, fiind interesate de găsirea
unui model optim de creștere, atât în sensul trecerii în altă categorie de dimensiune, cât și în
sensul dezvoltării activității desfășurate, în scopul creșterii dimensiunii pieței adresate (piața
locală să devină regională, națională sau internațională).
Sprijinirea creșterii competitivității IMM-urilor în cadrul acestei priorități de investiții va
implica măsuri care vor adresa dependența de sectoarele economice cu valoare adăugată mică,
70
capacitatea de a avansa în lanțul valoric, accesul la finanțare, asistență și piețe, acces la know-
how și competențe de afaceri relevante.
Avantajul competitiv al unui IMM reprezintă capacitatea acestuia de a crea mai multă valoare
economică decât competitorii săi, prin competențe superioare concurenței pe piață (ex. costul
managementului și diferențiere). Competitivitatea unei companii este influențată și de
resursele pe care le posedă (umane, fizice, financiare sau tehnologice), și care, la modul ideal,
ar trebui să fie durabile și greu de imitat. În România, principalele avantaje competitive ale
IMMurilor sunt reprezentate de raportul preţ-calitate, calitatea serviciilor, produselor oferite,
preţul scăzut al serviciilor, produselor oferite, calitatea angajaţilor, reputaţia firmelor, serviciile
post-vânzare oferite clienţilor, canalele de distribuţie utilizate, calitatea managementului
practicat şi capacitatea de inovare.
În vederea menţinerii şi dezvoltării avantajelor competitive, principalele provocări la care
IMMurile trebuie să răspundă, se referă la: adaptare rapidă la semnalele pieței, îmbunătățire
continuă a produselor și serviciilor livrate – prin asimilarea progresului tehnologic și inovării,
servicii incorporate în produse, diferențiere prin: competențe specifice, marketing de nișă,
costuri reduse, personal instruit pe termen lung, integrare pe verticală în lanțul valoric,etc.
Având în vedere faptul că avantajul competitiv reprezintă un cumul de factori care
condiționează competitivitatea și performanța unei companii în afaceri, POR își propune să
sprijine companiile care au potențial să-și dezvolte/mențină poziția pe piață prin consolidarea
unor competențe superioare concurenței.
Astfel, se are în vedere sprijinirea companiilor care operează în domenii economice în care se
poate dezvolta și/sau menține un avantaj competitiv și, în general, dezvoltarea activității lor
economice. În acest sens, se vor sprijini acele IMM-uri care își desfășoară activitatea în
domeniile cu potențial competitiv, identificate conform SNC.
IMM-urile finanțate în cadrul acestei priorități de investiții sunt capabile să acceseze și
instrumente sau produse financiare mai elaborate comparativ cu grantul, fiind sustenabile din
punct de vedere economic. Sprijinul oferit prin POR are în vedere încurajarea IMM-urilor
inovative, care își propun să exploateze potențialul inovativ propriu sau al pieței, în
promovarea operațiunilor de afaceri.
Astfel, principalele activități sprijinite prin intermediul acestei priorități de investiţii vizează:
construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii IMM, inclusiv
dotare cu active corporale şi necorporale
activități necesare pentru parcurgerea și implementarea procesului de certificare a
produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice.
promovarea produselor şi serviciilor, realizarea de site-uri pentru prezentarea activităţii
şi a produselor sau serviciilor promovate, inclusiv instrumente de vânzare on-line;
activităţi specifice procesului de internaţionalizare (participarea la târguri şi expoziţii
internaţionale, investiţii în adaptarea proceselor tehnologice de producţie la sistemele
de certificare şi standardizare specifice pieţelor de export, etc).
Prin această prioritate de investiții, se vor sprijini activitățile de construcție, modernizare sau
extindere a spațiilor de producție sau servicii, specifice IMM-urilor beneficiare, care pot
contribui la îmbunătățirea și creșterea capacităților de dezvoltare a produselor și a serviciilor.
De asemenea, se vor sprijini și activitățile pentru dotarea cu echipamente și instalații
industriale, mașini și utilaje sau alte tipuri de dotări specifice, necesare îmbunătățirii
capacităților de dezvoltare a produselor și a serviciilor specifice IMM-urilor beneficiare. Sunt
avute în vedere inclusiv activitățile de inovare. Activităţile de inovare de produs sau proces
71
pot fi în conformitate cu prevederile Manualului OSLO – ”Guidelines for collecting and
interpreting innovation data”- OECD: achiziţia de cunoştinţe externe IMM-urilor, inclusiv
sub forma de patente (brevete) sau invenţii nepatentate, licenţe, mărci, servicii IT sau alte
servicii tehnice necesare activităţilor de inovare de produs sau proces; achiziţia de maşini,
echipamente sau alte active; activităţi de pregătire cum ar fi design industrial, inginerie sau
producţie de test, patentare sau licenţiere. Totodată, activităţile de inovare pot include și
identificarea de noi produse sau procese prin activităţi de marketing, identificarea de
oportunităţi pentru comercializarea rezultatelor cercetărilor proprii sau a altor entități,
achiziționarea de informații tehnice sau patente, echipamente, software, reorganizarea
sistemelor manageriale şi de afaceri, etc.
Totodată, se vor sprijini activități de implementare și certificare a sistemelor de management a
calității ISO, respectiv finanțarea costurilor suportate de un IMM pentru certificarea sistemelor
de management al calităţii, mediului sau sănătăţii, simplu sau integrat, în conformitate cu unul
din standardele: SR-EN-ISO 9001:2008 (sistem de management al calităţii); SR-EN-ISO
14001:2005 (sistem de management de mediu); SR-EN-ISO 22000:2005 (sistem de
management al siguranţei alimentelor); OHSAS 18001: 2007 (sistem de management al
sănătăţii şi securităţii ocupaționale), etc. Alte activități care vor fi sprijinite prin această
prioritate de investiții, se referă la cele privind parcurgerea procesului de certificare
națională/internațională a produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice.
De asemenea, se vor sprijini activitățile de realizarea a website-ului pentru prezentarea
activităţii potențialului beneficiar şi a produselor sau serviciilor desfășurate de acesta (inclusiv
activitățile de înregistrare a domeniului), pentru IMM-urile care nu deţin, precum și activitățile
de achiziţionare de instalaţii și echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de
energie sau sisteme care utilizează surse regenerabile alternative de energie, pentru
eficientizarea activităţilor desfășurate.
Având în vedere faptul că, conform AP, doar 5% din IMM-uri cu 10 până la 250 de angajați
vând on-line, POR îşi propune să contribuie şi la adresarea provocărilor şi nevoilor referitoare
la e-commerce, atât prin susţinerea promovării produselor și a activității pe site-urile IMM-
urilor, cât şi prin susţinerea unor solutii de afaceri inovatoare (introducerea de servicii TIC
într-un proces de afaceri existent, prin achiziţionarea de aplicaţii electronice pentru cataloage
electronice, achiziții publice, e-licitație, facturarea electronică, customer service,
aprovizionare electronică, magazin electronic, piaţa unui terţ, furnizor de servicii cu valoare
adăugată pentru canalele de comerţ electronic, plată electronică, etc.)
Aceste tipuri de măsuri vor facilita IMM-urilor angajarea în procesele de creștere pe piețele
regionale, naționale și internaționale, precum și în procesele de inovare, în vederea stimulării
competitivității economiilor regionale. De asemenea, deşi activităţile de comerţ nu sunt direct
sprijinite prin POR, rolul comerțului ca factor care contribuie la o creștere a competitivității și
a productivității este pe deplin exploatat, având în vedere faptul că toate celelalte activităţi
eligibile vor contribui la creşterea volumului comerţului prin tranzacţionarea bunurilor şi
serviciilor rezultate de pe urma investiţiilor realizate cu fonduri POR. Astfel, prin finanţarea
unor activităţi referitoare la standarde de produs, metode de procesare, controlul proceselor,
ambalare, etichetare, depozitare, transport, urmărire și facilitare export și import și tranzit,
POR îşi propune să asigure o legătură strategică mai amplă între investițiile concentrate pe
îmbunătățirea competitivității întreprinderilor și cele care permit comercializarea și
schimburile comerciale.
POR propune şi intervenții pentru a sprijini accesul la piețele internaționale, prin măsuri de
internaționalizare care nu se limitează doar la participarea la târguri sau misiuni comerciale, ci
72
pot fi combinate cu acțiuni legate de modelarea afacerii, precum cunoaşterea pieţelor unor
terțe țări, adaptarea produselor / serviciilor pentru anumite piețe, etc..
De asemenea, IMMurile şi asocaţiile mediului de afaceri eligibile în cadrul acestei priorități de
investiții sunt cele capabile să adreseze provocarea referitoare la performanța scăzută la export
și chiar la internaționalizare, cu asumarea faptului că internaționalizarea ca etapă de dezvoltare
în ciclul de viață al unei firme, nu are niciun dezavantaj în sine, fiind evidența de necontestat a
competitivității, doar că este limitată de lipsa unor precondiții esențiale (capital, cunoștințe de
marketing internațional, cunoașterea altor limbi străine, etc.).
Această prioritate se va adresa IMM-urilor din mediul urban, precum și întreprinderilor
mijlocii non-agricole din mediul rural.
Activitățile din cadrul acestei axe prioritare vor fi complementare cu POCU – AP3 care va
sprijini crearea de IMM-uri nonagricole din mediul urban prin creșterea numărului de angajați
care beneficiază de noi instrumente, metode, practici etc de management al resurselor umane
și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor
economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/ domeniilor de specializare
inteligentă conform SNCDI, respectiv de a crește șansele de reintegrare pe piața muncii a
lucrătorilor care urmează să fie disponibilizați/ concediați prin furnizarea de măsuri de
outplacement. De asemenea, este asigurată complementaritatea cu POC – AP 1 şi AP 2 (va
sprijini IMM-urile care au ca domeniu de activitate cercetarea, precum și utilizarea TIC pentru
dezvoltarea afacerilor din mediul urban şi rural) și PNDR (va sprijini IMM-urile agricole din
mediul urban şi rural, precum şi microîntreprinderile şi întreprinderile mijlocii non-agricole
din mediul rural).
2.B.6.2.2 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 2.2
Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și
dezvoltarea serviciilor
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizează:
Concordanța cu documentele stategice relevante (Strategia Naţională de
Competitivitate 2014-2020, Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
IMM şi îmbunătăţirea mediului de afaceri – Orizont 2020, Strategia Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională 2014-
2020, precum și cu cele 8 Planuri de Dezvoltare Regională 2014-2020, SUERD,
strategii locale, alte strategii)
Contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR
Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea operațiunii
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
Complementaritatea intervențiilor cu investiții realizate din alte axe prioritare ale POR
(in special cu OT 1, OT 8)
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare - cu alte
programe operaționale (POC, POCU, PNDR, Cosme şi Horizon 2020 sau surse
bugetare naţionale: programe gestionate de Ministerul Economiei, departamentul
IMM-uri şi diferite scheme de finanţare iniţiate de Ministerul Finanţelor)
73
Se va acorda punctaj suplimentar în procesul de selecție pentru proiectele care fac parte dintr-
o strategie integrată de dezvoltare urbană (SUD) finanțabilă în cadrul axei prioritare 4 POR –
dezvoltare urbană.
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.B.6.3.2 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 2.2 Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de
producție și dezvoltarea serviciilor
Utilizarea planificată a
instrumentelor financiare
TBC (tipul instrumentului)
Accesul IMM-urilor la finanţare a devenit tot mai dificil, ca urmare a efectelor crizei
economice mondiale manifestate în ultimii ani, instituțiile creditoare tradiționale impunând, în
general, condiţii tot mai dificil de îndeplinit de către tot mai multe IMM-uri, în special în ceea
ce privește garantarea fondurilor împrumutate. Astfel că, de cele mai multe ori, insuficiența
sau lipsa bunurilor corporale care ar putea fi acceptate ca și garanţii colaterale, împiedică
IMM-urile să obțină linii de creditare pentru realizarea investițiilor necesare îmbunătățirii
capacităților de dezvoltare a produselor și a serviciilor.
Implementarea unor instrumente financiare adecvate, pot reprezenta soluții care să faciliteze
accesul IMM-urilor la sursele de finanțare necesare pentru realizarea investițiilor care să ducă
la îmbunătățirii capacităților de dezvoltare a produselor și a serviciilor oferite.
În perioada de programare 2014-2020, România va furniza asistență financiară beneficiarilor
utilizând instrumentele de implementare recomandate de Regulamentul comun 1303/2013,
(art.66), mai precis sub formă de granturi, premii, asistență rambursabilă, instrumente
financiare sau o combinație a acestora.
Instrumentele financiare sunt implementate pentru a sprijini investiții cu privire la care se
preconizează că sunt viabile din punct de vedere financiar și nu atrag finanțare suficientă din
sursele pieței. Articolul 37 din Regulamentul 1303/2013 prevede că sprijinul instrumentelor
financiare se face pe baza unei evaluări ex ante prin care s-au stabilit probe privind
deficiențele pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, precum și nivelul estimat și
proporțiile necesităților de investiții publice, inclusiv tipurile de instrumente financiare care
urmează a fi sprijinite.
În acest sens, se analizează posibilitatea utilizării instrumentelor financiare în cadrul acestei
priorități de investiții.
74
2.B.6.4.2 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 2.2
Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și
dezvoltarea serviciilor
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.B.6.5.2 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie
de regiune
Tabelul 4.2: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond
Categoria
regiunii (dacă
este relevantă)
Valoarea-țintă
(2023) Sursa datelor Frecvența raportării
CO01
IMM-uri care
beneficiază de
sprijin
IMM FEDR Regiune mai
dezvoltată 15
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuala
FEDR
Regiuni mai
puțin
dezvoltate
148
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
anuala
RO 75 RO
2.B.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară
Tipul Indicatorului
ID
Indicator sau
etapă cheie de
implementare
Unitate de
măsură, dacă
este cazul
Fond Categorie de
regiune
Punctul de
referință pentru
2018
Obiectivul
final (2023) Sursa
datelor
Explicarea relevanței
indicatorului, dacă
este cazul T T
AP 2 Indicator financiar 1F Suma totală a
cheltuielilor
eligibile din
sistemul
contabil al
Autorității de
certificare,
certificată de
această
autoritate
Milioane euro FEDR Regiune mai
dezvoltată 3 13,83
Rapoarte de
monitorizare
POR-
MYSMIS
AP 2 Regiuni mai
puțin dezvoltate
120 730,85
Rapoarte de
monitorizare
POR-
MYSMIS
AP 2
Indicator de realizare
CO0
1
IMM-uri care
beneficiază de
sprijin
Număr
FEDR
Regiune mai
dezvoltată 15 45
Rapoarte de
monitorizare
POR-
MYSMIS
Acest indicator este
important întrucât este
utilizat pentru ambele
prioritati de interventie si
vizează mai mult de 50%
din alocarea axei
prioritare. Valoarea
acestuia este importantă
din punct de vedere al
contribuţiei la atingerea
rezultatelor aşteptate.
AP 2 Regiuni mai
puțin dezvoltate
240 1263
Rapoarte de
monitorizare
POR-
MYSMIS
RO 76 RO
Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea țintelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându-se în considerare experiența similară din perioada 2007 - 2013, precum și a necesității respectării regulii N+3 la nivel de
program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s-a realizat pe principiul atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea
dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără rezerva de performanta din anii 2014 - 2018 din care s-au scazut
sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și valorile corespunzătoare pentru asistență
tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de performanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 749 milioane Euro (din care 19 milioane
euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 730 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor de realizarea imediată pentru cadrul de performanță.
Pentru cele două priorități de intervenție se utilizează același indicator de realizare imediată. Astfel, indicatorul ”IMM-uri care beneficiază de sprijin” corespunde unei alocări
de peste 50% din alocarea pentru AP 2.
Stabilirea țintelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realizarea imediată
Stabilirea acestor ținte s-a realizat pe baza costului de referință pentru intervenții similare finanțate în perioada 2007-2013, precum și pe baza experientei lansării apelurilor si
ritmului de implementare in perioada 2007-2013.
RO 77 RO
2.B.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6-9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6a: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 2 067 2,074,468.00
AP 2 001 11,755,318.00
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 2 067 109,627,660.00
AP 2 001 621,223,404.00
Tabelul 7a: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 2 01 9,957,446.00
AP 2 04 1,936,170.00
AP 2 05 1,936,170.00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 2 01 526,212,766.00
AP 2 04 102,319,149.00
AP2 05 102,319,149.00
Tabelul 8a: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
RO 78 RO
AP 2 07 13,829,786.00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 2 07 730,851,064.00
Tabelul 9b: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 2 03 63,829,787.00
AP 2 07 667,021,277.00
2.B.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administrative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și beneficiarilor (după caz)
Axa prioritară AP 2
Se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de informare și instruire
specifică pentru acest domeniu.
Tabelul 9a: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 2 07 13,829,786.00
RO 79 RO
2.C Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de
carbon
2.C.1 Axa prioritară 3
2.C.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond
Orașele nu sunt doar motoare economice pentru dezvoltarea regională, ci în aceeași măsură
ele furnizează servicii de bază pentru populație în scopul asigurării unei calități adecvate a
vieții, inclusiv în ceea ce privește calitatea mediului. Orașele din România se confruntă și
trebuie să gestioneze o serie de aspecte de mediu, cum ar fi calitatea aerului, eficiență
energetică și resurse naturale.
În aceste condiții, în scopul promovării unei abordări integrate pentru sprijinirea promovării
unei dezvoltări durabile, în cadrul acestei axe prioritare vor fi combinate investiții aferente OT
4 - sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon în toate
sectoarele, respectiv OT 6 - conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente
a resurselor.
Această axă prioritară va finanța investiții în creșterea eficienței energetice a clădirilor publice
deținute și ocupate atât de autoritățile locale, cât și de autoritățile centrale, a clădirilor
rezidențiale, a sistemelor de iluminat public, precum și investiții destinate reducerii emisiilor
de CO2 în mediul urban, bazate pe planuri de mobilitate urbană durabilă. Totodată vor fi
finanțate investiții pentru regenerarea și revitalizarea urbană în scopul încurajării refolosirii
terenurilor aferente zonelor urbane abandonate, vacante sau neutilizate corespunzător.
ID-ul axei prioritare AP 3
Denumirea axei prioritare Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de
carbon
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente financiare N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente financiare
stabilite la nivelul Uniunii
N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității
N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară este dedicată inovării sociale
sau cooperării transnaționale sau ambelor
N/A
RO 80 RO
În conformitate cu prevederile Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, România
are obligația de a renova anual 3% din suprafețele deținute sau ocupate de autoritățile
centrale. În cea mai mare parte, clădirile deținute de autoritățile publice centrale sunt
localizate în Regiunea București-Ilfov, regiune inclusă în categoria regiunilor mai dezvoltate.
În acest context, investițiile promovate prin această axă prioritară vor contribui la îndeplinirea
țintei anuale de renovare a României ce derivă din îndeplinirea obligațiilor naționale ale
Directivei Uniunii Europene privind eficiența energetică.
În același timp, orașele se caracterizează printr-o calitate precară a fondului de locuit:
vechimea clădirilor, ceea ce implică necesitatea unor lucrări de consolidare, eficiență
energetică scăzută, cu consumuri energetice nesustenabile. Totodată, iluminatul public este
insuficient dezvoltat și nesustenabil în privința consumului energetic.
Oraşele din România, de la cele mai mici şi până la capitala ţării, Bucureşti, se confruntă cu
probleme legate de degradarea spaţiului construit, spații intravilane abandonate, probleme
legate de calitatea mediului, ceea ce determină o calitate a vieţii sub aşteptările majorităţii
cetăţenilor. Regenerarea urbană, având ca scop îmbunătățirea calității mediului, dar și a
condițiilor de viață ale cetățenilor reprezintă o modalitate eficientă prin care orașele sau
anumite părți ale acestora sunt revitalizate și reintroduse în circuitul urban.
Aspectele menționate sunt relevante pentru orașele din România din toate zonele țării, fiind
intervenții care se vor implementa la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare.
2.C.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al
cheltuielilor publice eligibile)
totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul)
N/A
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al
cheltuielilor publice eligibile)
totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul)
N/A
RO 81 RO
2.C.4.1 Prioritatea de investiții 3.1
Prioritate de investiții 3.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a
energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în
infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în
sectorul locuințelor
2.C.5.1 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 3.1
Obiectiv Specific Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale,
clădirile publice și sistemele de iluminat public, îndeosebi
a celor care înregistrează consumuri energetice mari
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii
Performanța energetică a clădirilor este foarte scăzută
astfel încât nivelurile de energie consumată în clădiri
plasează sectorul printre cele mai mari sectoare
consumatoare de energie. Conform Strategiei pentru
mobilizarea investițiilor în renovarea fondul de clădiri
existente (varianta de lucru) în România, consumul de
energie în sectorul clădirilor (locuințe, sectorul terțiar,
inclusiv clădiri publice) reprezintă 45% din consumul
total de energie. În particular, se estimează că consumul
mediu total de energie în clădirile nerezidențiale în
perioada 2005-2010 se ridică la 1.508 mii tep, ceea ce
reprezintă 16% din consumul de energie în clădiri.
Totodată, pentru clădirile rezidențiale se estimează un
consum mediu total de energie în aceeași perioadă de
8.110 mii tep, ceea ce reprezintă 84% din consumul de
energie în clădiri.
România are un patrimoniu important de clădiri construite
preponderent în perioada 1960-1990, cu grad redus de
izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza
energetică din 1973, nu au existat reglementări privind
protecţia termică a cădirilor şi a elementelor perimetrale
de închidere şi care nu mai sunt adecvate scopului pentru
care au fost construite. În consecință, potențialul de
economisire în clădiri este semnificativ, situându-se în
intervalul de aproximativ 40-50%, în cazul clădirilor
publice, prin promovarea reabilitării energetice profunde
(deep renovation), respectiv cu mai mult de 40% cu
diferențe de la o zonă climatică la alta în cadrul țării
pentru clădirile rezidențiale.
RO 82 RO
Conform datelor statistice puse la dispoziție de către INS,
în anul 2012 consumul final de energie electrică pentru
iluminat public a fost de 669 Gwh. Se estimează că
potențialul de economisire a energiei în iluminatul public
este între 10-40%.
Principalul rezultat preconizat ca urmare a promovării
investițiilor cu scopul de a îmbunătăți eficiența energetică
în clădirile rezidențiale, clădirile publice și sistemele de
ilumniat public îl constituie reducerea consumului de
energie în infrastructurile publice, respectiv sectorul
locuințelor.
Tabelul 3.1: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură
Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă)
Valoarea
de
referință
Anul de
referință
Valoarea
-țintă
(2023)
Sursa datelor Frecvența
raportării
1S5 Reducerea
consumului de
energie finală în
clădirile publice
Mtep Regiune
mai
dezvoltată/
Regiuni
mai puțin
dezvoltate
0,188 2012 0,180 INS
Anuală
1S6 Reducerea
consumului de
energie finală în
sectorul rezidențial
Mtep Regiune
mai
dezvoltată/
Regiuni
mai puțin
dezvoltate
8,09 2012 6,45 INS Anuală
1S7 Reducerea
consumului de
energie finală în
iluminatul public
GWh Regiune
mai
dezvoltată/
Regiuni
mai puțin
dezvoltate
669 2012 614 INS Anuală
RO 83 RO
2.C.6.1. Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.C.6.1 .1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 3.1
Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și
a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice,
inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor
Clădirile deținute de autoritățile publice centrale sau locale ocupă un loc important în totalul
fondului de clădiri existent în România în ceea ce privește consumul de energie. În același
timp, clădirile publice sunt importante din mai multe puncte de vedere: sunt clădiri în care
populația își petrece o mare parte din timp (ex. școli, spitale, etc.), având influența asupra
calității vieții acesteia; sunt clădiri care servesc drept exemple de arhitectură pentru populație,
pot avea un rol de exemplificare și conștientizare a populației cu privire la necesitatea și
beneficiile consumului de energie în clădiri.
Această prioritate de investiții va sprijini măsuri de eficiență energetică a clădirilor publice
având ca scop reabilitarea energetică profundă (deep renovation), inclusiv izolarea termică,
reabilitarea și modernizarea sistemelor de încălzire și a rețelelor și instalațiilor, iluminat și
sistemul de management energetic al clădirii (măsuri de eficiență energetică tipice). Vor fi
eligibile pentru finanțare toate tipurile de clădiri publice deținute și ocupate de autoritățile și
instituțiile centrale și locale cum ar fi: spitalele, clădiri de învățământ, clădiri administrative,
policlinici, penitenciare etc., inclusiv spații anexă de păstrare și stocare care au un regim de
încalzire /recire pentru funcționare.
Fără a enumera exhaustiv, acțiunile sprijinite în cadrul acestei priorități de investiție pentru
măsurile de creștere a eficienței energetice a clădirilor publice se referă la:
îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie,
planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor, inclusiv măsuri de
consolidare a clădirii;
reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului
termic, apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare, inclusiv sisteme
de răcire pasivă, precum și achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și
racordarea la sistemele de încălzire centralizată, după caz;
utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie
termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum;
implementarea sistemelor de management energetic având ca scop imbunătățirea
eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie (ex. achiziționarea și
instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice);
înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu
eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;
orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului
RO 84 RO
(înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice - scări, subsol, lucrări de demontare a
instalațiilor și echipamentelor montate, lucrări de reparații la fațade etc.).
Beneficiarii acestor tipuri de investiții vor fi autoritățile publice centrale, precum și autoritățile
publice și instituțiile locale.
Din totalul clădirilor la nivel național, clădirile rezidențiale reprezintă o majoritate
semnificativă. Totodată, Romania deține cel mai mare număr de locuinţe în blocuri de
prefabricate dintre toate țările Europei Centrale. Ultimele date statistice puse la dispoziție de
Institutul Național de Statistică indică un total de 4,6 mil. locuințe localizate în mediul urban,
din care 1,4 milioane de apartamente sunt conectate la sistemul centralizat de furnizare a
energiei termice. În ciuda unor investiții în ultimii ani în măsuri de eficiență energetică la
nivelul blocurilor de locuințe, efortul de investiții în reabilitarea termică a locuințelor rămâne
ridicat.
Fără a se limita la acestea, acțiunile sprijinite în cadrul acestei priorități de investiție pentru
măsurile de creștere a eficienței energetice a clădirilor rezidențiale se referă la:
îmbunătățirea izolației termice și hidroizolare anvelopei clădirii (pereți exteriori,
ferestre, tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor
inclusiv măsuri de consolidare;
reabilitarea și modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic – încălzire şi
apă caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuinţe, inclusiv montarea de
robinete cu cap termostatic, etc.
modernizarea sistemului de încălzire: repararea/înlocuirea centralei termice de
bloc/scară; achiziționarea și instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei
din surse regenerabile – panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de
căldura si/sau centrale termice pe biomasa, etc.;
înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent din spațiile comune cu
corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;
implementarea sistemelor de management al funcționării consumurilor energetice:
achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea
energiei electrice;
orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului
(înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice în părțile comune - scări, subsol, lucrări de
demontare a instalațiilor și echipamentelor montate, lucrari de reparații la fațade etc.) .
Beneficiarii acestor tipuri de investiții vor fi autoritățile publice locale din mediul urban în
parteneriat cu asociațiile de proprietari.
Iluminatul public reprezintă un alt sector important cu potențial mare pentru îmbunătățirea
eficienței energetice. În ciuda potențialului mare de economisire în acest sector, ritmul de
modernizare a infrastructurii și a serviciului de iluminat public este extrem de lent. În mediul
urban, doar în 255 de localități era organizat și furnizat serviciul de iluminat public.
Extinderea / modernizarea infrastructurii de iluminat și de servicii rămâne o prioritate pentru
multe comunități locale urbane. Fără a se limita la acestea, tipurile de activități finanțate în
cadrul acestei priorități de investiție se referă la:
înlocuirea sistemelor de iluminatul public cu incandescență cu iluminat prin utilizarea
RO 85 RO
unor lămpi cu eficiență energetică ridicată, durată mare de viață și asigurarea
confortului corespunzător (ex. LED), inclusiv prin reabilitarea instalațiilor electrice –
stâlpi, rețele, etc.;
achiziționarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public;
extinderea/reîntregirea sistemului de iluminat public în localitățile urbane;
utilizarea surselor regenerabile de energie (ex. panouri fotovoltaice, etc.);
orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului.
Beneficiarii acestor tipuri de investiții vor fi autoritățile publice locale.
Principalul rezultat al creșterii eficienței energetice în infrastructurile publice și sectorul
rezidențial îl constituie reducerea consumului de energie, contribuind astfel la reducerea
emisiilor gazelor cu efect de seră. Totodată, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor
publice nu numai că reduce consumul de energie și, ulterior, costurile cu energia pentru
autorități, dar contribuie și la promovarea coeziunii sociale, la îmbunătățirea aspectului estetic
al clădirilor oferind în același timp condiții mai sănătoase de viață pentru populație. Mai mult,
reabilitarea termică a clădirilor ar putea fi un sector care să contribuie la creșterea economică,
care ar ajuta nu numai industria locală de construcții, ci influențează, de asemenea, domeniile
de planificare in construcții, inovare, cercetare și dezvoltare.
2.C.6.2 .1. Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 3.1
Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și
a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice,
inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor
Următoarele principii orientative vor fi luate în considerare la selectarea operațiunilor:
concordanța cu documentele stategice relevante (ex. strategii integrate de dezvoltare
urbană, planuri de acțiune privind energia durabilă, strategii de reducere a emisiilor de
CO2, PDR, SUERD, etc.);
contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR (ex. standarde minime
de reducere a consumurilor energetice după implementarea măsurilor de eficiență
energetică, inclusiv cerințe minime pentru reducerea emisiilor de CO2, trecerea clădirii
într-o clasă energetică superioară, etc.);
calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea operațiunii;
respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea;
complementaritatea cu investițiile realizate în cadrul acestei axe prioritare;
complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare;
Se va acorda punctaj suplimentar în procesul de selecție pentru proiectele care fac parte dintr-
o strategie integrată de dezvoltare urbană (SUD) finanțabilă în cadrul axei prioritare 4 POR –
dezvoltare urbană.
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
RO 86 RO
2.C.6.3 .1. Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 3.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a
energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în
infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în
sectorul locuințelor
Utilizarea planificată a
instrumentelor financiare
TBC
În principiu, se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare pentru implementarea acestei
priorități de investiție. Instrumentele financiare sunt implementate pentru a sprijini investiții
pentru care se preconizează că sunt viabile din punct de vedere financiar și nu atrag finanțare
suficientă din sursele pieței. Articolul 37 din Regulamentul 1303/2013 prevede că utilizarea
instrumentelor financiare se face pe baza unei evaluări ex ante care evidențiază aspecte
privind deficiențele pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim pentru domeniile de
acțiuni finanțate, precum și o estimare a resurselor publice și private care pot fi atrase prin
utilizarea instrumentelor financiare, inclusiv tipurile de instrumente financiare care urmează a
fi sprijinite.
Decizia utilizării unor instrumente financiare va fi luată după finalizarea analizei ex-ante (ex-
ante assessement) pentru identificarea tipurilor de instrumente financiare (ex. contracte de
performanță energetică1) dedicate dezvoltării urbane, studiu realizat cu sprijinul BEI. Prin
realizarea unor astfel de contracte, companiile de servicii energetice (ESCO) își recuperează
investiția din economiile de energie realizate. CPEn are drept scop utilizarea optimă a
cunoștințelor, abilităților și experiența din sectorul privat, pentru implementarea în modul cel
mai eficient și eficace a măsurilor de eficiență energetică, asigurând în același timp un nivel
convenit de economii de energie.
2.C.6.4 .1. Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 3.1
Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și
a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice,
inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
1 Contract de performanta energetica - acord contractual intre beneficiar si furnizorul unei măsuri care
are ca scop imbunatățirea eficienței energetice, în care investiția necesară realizării măsurii trebuie să
fie platită proporțional cu nivelul de îmbunătățire a eficienței energetice prevăzut in contract;(conform
OG nr. 22/2008)
RO 87 RO
2.C.6.5.1. Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie
de regiune
Tabelul 4.1.: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond
Categoria
regiunii (dacă
este relevantă)
Valoarea-țintă
(2023)
Sursa datelor Frecvența
raportării
CO31
Numărul
gospodăriilor cu
o clasificare mai
bună a
consumului de
energie
Gospodă
rii
FEDR Regiune mai
dezvoltată
17.597
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate
95.017
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
CO32
Scăderea
consumului de
energie primară
în clădirile
publice
GWh/an
FEDR Regiune mai
dezvoltată
2,63
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
FEDR
Regiuni mai
puțin
dezvoltate
23,40
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
CO34
Scădere anuală
estimată a
gazelor cu efect
de seră
Echivale
nt tone
de CO2
FEDR Regiune mai
dezvoltată
1.189
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
FEDR
Regiuni mai
puțin
dezvoltate
18.033
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
1S8 Scăderea
consumului de
energie primară
în iluminat
public
GWh/an FEDR Regiune mai
dezvoltată 0,50
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate
3,21
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
2.C.4.2. Prioritatea de investiții 3.2
Prioritate de investiții 3.2 Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de
carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone
urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de
mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea
adaptărilor
RO 88 RO
2.C.5.2. Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 3.2
Obiectiv Specific Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate
pe planurile de mobilitate urbană durabilă
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii
In concordanță cu politicile UE de reducere a CO2 în
toate zonele urbane contribuția așteptată la obiectivul
menționat, respectiv sprijinirea tranziţiei către o economie
cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele,
va fi asigurată, în primul rând, prin oferirea opţiunilor de
transport alternativ, astfel că oraşele vor deveni spaţii mai
bune de trăit pentru cetăţeni, scăderea emisiilor de noxe
având un rol important în protejarea sănătăţii locuitorilor
şi în promovarea unui viitor mai durabil pentru toţi.
Rezultatul pozitiv va fi amplificat prin realizarea de
perdele forestiere, alineamente de arbori (cu capacitate
mare de retenție a CO2) și de schimbarea
comportamentului legat de transport la nivelul unui
număr rezonabil de utilizatori de autoturisme personale
orașul respectiv. Prin realizarea de variante ocolitoare
(by-pass-uri) se va elimina în mare măsură traficul greu și
tranzitul în zona centrala și aglomerată a orașelor
respective (care nu sunt parte a rețelei majore structurale
de transport).
În absența unor măsuri relevante pentru limitarea
emisiilor GES din transportul rutier estimările MMSC
prognozează o creștere a acestora cu peste 28% în anul
2023 față de anul de referință 2012.
Pentru a răspunde provocărilor legate de Strategia Europa
2020, precum și pentru a subsuma investițiile în
transportul public urban OT 4, investiții preconizate vor
duce la realizarea unor sisteme de transport urban durabil
prin atingerea următoarelor rezultate:
asigurarea accesibilității la sistemul de transport
public şi privat pentru toţi cetăţenii;
reducerea poluării aerului și a poluării fonice, a
emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului
de energie;
dezvoltarea infrastructurii destinate mijloacelor
de transport non-motorizate;
îmbunătățirea siguranței și securității in mijloacele
de transport precum si reducerea numărului de
RO 89 RO
accidente;
creşterea atractivității și îmbunătățirea calității
mediului și a amenajării spaţiilor urbane;
Tabelul 3.2: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate de
măsură
Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă)
Valoarea
de
referință
Anul de
referință
Valoarea-
țintă (2023)
Sursa datelor Frecvența
raportării
1S9 Pasageri
transportati in
transportul
public urban în
România
Număr
pasageri
transportati/
an
Regiune
mai
dezvoltată
0,93
miliarde 2012
1,03
miliarde INS Anuală
Regiuni
mai puțin
dezvoltate
0,97
miliarde 2012
1,11
miliarde INS Anuală
1S10 Emisii GES
provenite din
transportul rutier
Mii tone
echiv.
CO2/an
Regiune
mai
dezvoltată/
Regiune
slab
dezvoltată
14.211,38
2012
17.750,44
MMSC
Anuală
2.C.6.2 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.C.6.1.2 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 3.2
Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon
pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv
promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor
măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor
Dezvoltarea parcului de mijloace de transport cu vehicule noi, nepoluante (EEV), cu facilități
pentru persoanele cu mobilitate redusă și sisteme de supraveghere video (pentru creșterea
gradului de siguranță al pasagerilor) va oferi oportunități îmbunătățite potențialilor pasageri
noi, oferind o alternativă viabilă și confortabilă utilizării autoturismelor personale.
Transportul urban electric reprezintă o variantă nepoluantă și eficientă din punct de vedere al
utilizării resurselor pentru a asigura tranzitul zilnic al populației, iar îmbunătățirea
infrastructurii va crește gradul de confort, viteza de deplasare, siguranța traficului și alte
beneficii adiacente in special asigurarea accesibilităţii pentru persoane cu dizabilităţi. Astfel,
se va asigura dezvoltarea unei structuri de transport public durabile din punct de vedere tehnic
RO 90 RO
şi eficiente din punct de vedere financiar.
Realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public, cu scopul
creșterii frecvenței serviciilor atât în orele de vârf, cât și în afara lor va reduce timpul de
călătorie al vehiculelor de transport public, precum și reducerea nivelului și a duratei
aglomerărilor/congestiilor de trafic în rețeaua principală de transport.
Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere prietenoase cu utilizatorii de biciclete reprezintă un
obiectiv ambițios, ținând cont de condiționalitățile impuse de situația existentă în municipii și
orașe, dar în concordanță cu orientările la nivel european, schimbarea mentalităților fiind
principala provocare pentru promovarea utilizării bicicletei ca un mijloc de transport zilnic, nu
doar ca mijloc de recreere. Accesibilitatea urbană va pune accent pe mijloacele de transport
favorabile mediului, cu evidențierea priorității transportului public și oferirea de facilități de
opțiune pentru mijloacele alternative de transport (mersul pe jos, cu bicicleta, etc.).
O rețea integrată de alei pietonale ar trebui să acopere întregul oraș, acordându-se o atenție
deosebită traseelor de la /către: universităţi, școli, parcuri, locuri de interes turistic şi cultural,
centre de birouri, centre comerciale, instituţii publice, etc.. De asemenea, realizarea de artere
rutiere alternative subterane sau supraterane va contribui la creșterea spațiilor destinate
exclusiv pietonilor și bicicliștilor.
Realizarea sistemelor de e - ticketing va permite facilitarea utilizării transportului public si de
către persoanele cu mobilitate redusă sau pentru grupuri ţintă specifice (pensionari, elevi,
studenţi, turişti) precum și o creștere a veniturilor operatorilor de transport public.
Reducerea traficului de tranzit prin zona centrală a orașelor de dimensiuni medii și mici, care
nu se află pe rețeaua structurală de transport, prin investiții în realizarea de by-pass-uri va
asigura o calitate superioară a aerului în zonele mai dens populate.
De asemenea, va fi sprijinită realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă, altele decât
cele pentru polii de creștere și aglomerarea București – Ilfov, care să asigure planificarea
infrastructurii rutiere pe termen mediu (până în anul 2020), instituind o strategie coerentă
pentru gestionarea și punerea la dispoziție de drumuri şi infrastructuri conforme cu politica de
mobilitate durabilă și cererea de deplasare, în corelare cu strategiile de dezvoltare urbană,
siguranţă rutieră şi planurile de amenajarea teritoriului şi urbanism.
Se propune și realizarea de perdele forestiere, alineamente de arbori (cu capacitate mare de
retenție a CO2) pe terenurile publice din imediata vecinătate a rețelelor de străzi sau pe
coridoarele majore de transport precum șoselele ocolitoare.
În cadrul acestei priorități de investiție vor fi avute în vedere următoarele tipuri de acțiuni
orientative pentru finanțare:
achizitionarea de material rulant electric/vehicule ecologice (EEV) inclusiv pentru
proiecte pilot de introducere a transportului public în localități urbane
modernizarea/ reabilitarea/ extinderea traseelor de transport electric public
construire infrastructură necesară transportului electric (inclusiv staţii de alimentare a
automobilelor electrice)
modernizarea/ reabilitarea depourilor aferente transportului public și infrastructura
tehnică aferentă, inclusiv construire depouri noi pentru transportul electric.
realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public.
imbunătățirea stațiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi stații și
terminale intermodale pentru mijloacele de transport in comun.
construirea/ modernizarea/ reabilitarea pistelor/ traseelor pentru bicicliști și a
RO 91 RO
infrastructurii tehnice aferente (puncte de închiriere, sisteme de parcaj pentru biciclete
etc)
crearea de zone și trasee pietonale, inclusiv măsuri de reducere a traficului auto în
anumite zone
realizarea de sisteme de monitorizare video bazat pe instrumente inovative şi eficiente
de management al traficului.
realizarea de sisteme de e - ticketing pentru călători și parcări.
construirea/ modernizarea/ reabilitarea infrastructurii rutiere (pe coridoarele deservite
de transport public) pentru creșterea nivelului de siguranță și eficiență în circulaţie şi
exploatare al rețelei de transport (cu asigurarea creării/modernizării traseelor pentru
pietoni și bicicliști, acolo unde este posibil)
realizarea sistemelor de tip park and ride
realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă care au proiecte implementate prin
POR 2014 – 2020;
realizarea de perdele forestiere, alineamente de arbori (cu capacitate mare de retenție a
CO2)
realizarea de variante ocolitoare (by-pass) în orașele mici și mijlocii (care nu sunt
parte a rețelei majore structurale de transport), cu statut de stradă urbană, pentru
devierea tranzitului auto și traficului greu.
Grupul țintă il reprezintă populația urbană care va beneficia de investițiile și măsurile ce vor fi
implementate.
Beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție vor fi autoritățile publice locale din
localitățile urbane (posibil în parteneriat cu operatorul de transport public).
2.C.6.2.2 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 3.2
Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon
pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv
promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor
măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizează:
Concordanța cu documentele stategice relevante (cu PDR – urile, strategii de dezvoltare
locală, PAED, SUERD, etc)
Operațiunile propuse sunt rezultatul măsurilor fundamentate prin PMUD
Contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR:
o Numarul populatiei deservita de reteaua de transport public. Este foarte
important ca impactul masurilor de modernizare și extindere a rețelei de
transport public să fie unul major, adresându-se unui grup țintă cât mai mare.
o Gradul de poluare cu CO2/GES al orasului respectiv. Toate măsurile și acțiunile
prevăzute in cadrul acestei priorități de investiție au drept scop final reducerea
creșterii emisiilor de CO2/GES generate în special de transportul rutier.
o Capacitatea UAT de implementare a planurilor de mobilitate urbană durabilă.
Separat de co-finanțare, UAT trebuie să dovedească capacitatea de a menține și
RO 92 RO
întreține investițiile preconizate, din punct de vedere al capacității
administrative și financiare.
o Gradul de degradare al infrastructurii care deserveste transportul public si al
parcului de material rulant/parc vehicule aferent. In cazurile în care
infrastructura existentă și materialul rulant/parcul de vehicule aferent sunt
invechite și degradate, siguranța pasagerilor nu este asigurată, iar atractivitatea
transportului urban este extrem de redusă, o inversare a acestei situații fiind
dezirabilă în perspectiva atingerii obiectivrlor propuse. Acest principiu pentru
selecție va corela în foarte mare măsură nevoile identificate cu posibilele
acțiuni și investiții.
o Volumul traficului ce urmează a fi deviat pe varianta ocolitoare (by-pass)
Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea operațiunii
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.C.6.3 .2. Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 3.2 Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de
dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu,
în particular zone urbane, inclusiv promovarea
planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a
unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor
Utilizarea planificată a instrumentelor
financiare
N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.C.6.4.2 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 3.2
Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon
pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv
promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor
măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
RO 93 RO
2.C.6.5 .2 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4.2: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
2.C.4.3 Prioritatea de investiții 3.3
Prioritate de investiții 3.3 Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului
urban, revitalizării orașelor, regenerării și
decontaminării terenurilor industriale dezafectate
(inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării
aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului
2.C.5.3 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 3.3
Obiectiv Specific Creșterea calității vieții în zonele urbane
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii
După 1990, odată cu procesul de descentralizare,
concomitent cu schimbările economice majore -
reducerea sau încetarea activităților industriale,
dezvoltarea urbană a cunoscut noi forme, influenţate şi de
tendinţa de migrare a populației spre zonele rurale sau
periurbane. În acest context, unele zone ale orașelor, chiar
centrale, au devenit neatractive, fondul construit și
spațiile publice suferind multiple degradări pe fondul
lipsei resurselor necesare investițiilor în modernizarea
diferitelor infrastructuri și spații urbane.
Majoritatea oraşele din România, inclusiv capitala țării
ID Indicator Unitate de
măsură Fond
Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă)
Valoarea-țintă
(2023)
Sursa datelor Frecvența raportării
1S11 Planuri de
mobilitate cu
proiecte
implementate
prin POR
PMUD FEDR Regiune
mai
dezvoltată
1
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
FEDR Regiuni
mai puțin
dezvoltate
50
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
RO 94 RO
București, au in limitele intravilanului spații publice
degradate și/sau abandonate utilități nemodernizate etc.
care se reflectă asupra calității vieții cetăţenilor și
imaginii asupra orașului.
Regenerarea și revitalizarea urbană, prin reconversia
și/sau reutilizarea terenurilor abandonate și neutilizate,
modernizarea spațiilor publice degradate, etc., având ca
scop îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor,
reprezintă în acelaşi timp, un instrument pentru utilizarea
raţională a resurselor de teren, în conetxtul intensificării
procesului de expansiune urbană necontrolată.
Principalul rezultat preconizat îl constituie creșterea
calității vieții populației la nivelul zonelor urbane din
România.
Tabelul 3.3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură
Categoria
regiunii (dacă
este
relevantă)
Valoarea de
referință
Anul de
referință
Valoare
a-țintă
(2023)
Sursa
datelor
Frecvența
raportării
1S12 Gradul de
satisfacției al
populației în
legătură cu
spațiile publice
din orașe
%
Regiune mai
dezvoltată 43
2012
53 Eurostat –
Anchetă
privind
calitatea
vieții în
orașe
La trei ani
Regiuni mai
puțin
dezvoltate
56 66
2.C.6.3 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.C.6.3.1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 3.3
Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban,
revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor
industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii
poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului
RO 95 RO
Cu precădere din cauza procesului de dezindustrializare, precum şi a reducerii capacităţii
investiţionale a autorităţilor locale la nivelul orașelor din România a rezultat apariția unor
zone degradate, abandonate și/sau neutilizate care se repercutează asupra calității mediului
urban.
Regenerarea și revitalizarea acestor spații are, în primul rând, un impact semnificativ asupra
mediului, dar și importante efecte economice sau sociale.
Regenerarea și revitalizarea urbană constituie un instrument în contextul managementui
utilizării durabile a terenurilor și pentru folosirea raţională a resurselor de teren. Revitalizarea
și regenerarea urbană contribuie la îmbunătățirea și protejarea mediului prin faptul că
limitează consumul de teren, promovează utilizarea nai eficientă a terenurilor, reduce
consumul de energie și mobilitate și consolidează orașele, permițându-le acestora să absoarbă
populație și să se dezvolte în interiorul acestora. Aceasta înseamnă mai multă eficiență, mai
puțin consum și poluare decât atunci când dezvoltarea orașelor implică disiparea activităților
economice și a populației dincolo de granițele sale. Sprijinirea intervențiilor care au ca scop
reutilizarea zonelor urbane degradate, vacante sau neutilizate corespunzător contribuie la
reducerea cererii pentru folosirea terenurilor de tip “greenfield”.
În cadrul acestei priorități de investiție, după caz prin intermediul unei abordări integrate, sunt
vizate reconversia funcțională sau modenizarea diferitelor zone din interiorul orașelor (ex.
zone istorice, cartiere de locuințe, zone industriale, diverse spații publice, etc.) care, odată
reabilitate și reamenajate, pot dobândi noi funcționalități, generând indirect o serie de efecte
socio-economice pozitive și contribuind la îmbunătățirea percepției față de zonă, dar și la
crearea unui climat atractiv socio-economic.
În vederea promovării regenerării și revitalizării zonelor urbane vor fi finanțate activități
privind:
• crearea/reabilitarea/modernizarea spațiilor publice urbane cum ar fi: zone verzi
neamenajate, terenuri abandonate și/sau neutilizate, piațete, scuaruri, zone pietonale, străzi
nemodernizate, inclusiv reabilitarea/modernizarea utilităților publice, etc.;
Implementarea unor astfel de măsuri va contribui în principal la îmbunătățirea calității vieții
populației pe fondul îmbunătățirii condițiilor de mediu, dar și la creșterea atractivității
centrelor urbane, la atragerea de investiții și capital, la diversificarea ofertei turistice, de
agrement și recreere în perimetrul acestor spații.
În același timp, regenerarea spațiilor urbane degradate și abandonate poate facilita creșterea
activității economice, reincluderea în circuitul social sau ca rezervă de teren pentru viitoare
investiții la nivelul orașelor, crearea condiţiilor necesare pentru o dezvoltare durabilă urbană.
Beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție vor fi autoritățile și instituțiile publice
locale din mediul urban, cu excepția celor finanțate în cadrul axei prioritare dedicate
dezvoltării urbane.
RO 96 RO
2.C.6.2.3 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 3.3
Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban,
revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor
industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii
poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului
Următoarele principii orientative vor fi luate în considerare la selectarea operațiunilor:
concordanța cu documentele strategice relevante (ex. strategii de dezvoltare locală,
PDR, SUERD, etc.);
contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR;
calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea operațiunii;
respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea;
complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare;
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.C.6.3.3 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 3.3 Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului
urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării
terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de
reconversie), reducerii poluării aerului și promovării
măsurilor de reducere a zgomotului
Utilizarea planificată a
instrumentelor financiare
N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.C.6.4.3 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 3.3
Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban,
revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor
industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii
poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
RO 97 RO
2.C.6.5.3 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie
de regiune
Tabelul 4.3: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond
Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă)
Valoarea-țintă
(2023) Sursa datelor Frecvența raportării
CO
38
Spații deschise
create sau
reabilitate în
zonele urbane
Metri pătrați FEDR Regiune
mai
dezvoltată
11.340
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
FEDR Regiuni
mai puțin
dezvoltate
106.553
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
RO 98 RO
2.C.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară
Tipul
Indicatorului
ID
Indicator sau
etapă cheie de
implementare
Unitate de
măsură, dacă
este cazul
Fond Categorie de
regiune
Punctul de
referință pentru
2018
Obiectivul final
(2023) Sursa datelor
Explicarea
relevanței
indicatorului,
dacă este cazul T T
AP 3 Indicator
financiar
1F Suma totală a
cheltuielilor
eligibile din
sistemul
contabil al
Autorității de
certificare,
certificată de
această
autoritate
Milioane euro FEDR Regiune mai
dezvoltată 11,5 251,33
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
AP 3 Regiuni mai
puțin dezvoltate
130 1.869,95
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
AP 3 Etapă cheie de
implementare
1K2 Planuri de
mobilitate
urbană cu
proiecte
contractate prin
POR
PMUD FEDR Regiune mai
dezvoltată
1 -
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
1K2 Planuri de
mobilitate
urbană cu
proiecte
contractate prin
POR
PMUD FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate
14 -
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
AP 3 Indicator de
realizare
1S11 Planuri de
mobilitate
urbană cu
proiecte
implementate
prin POR
PMUD FEDR Regiune mai
dezvoltată
- 1
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Acest indicator
este important
întrucât vizează
mai mult de 50%
din alocarea axei
RO 99 RO
Planuri de
mobilitate
urbană cu
proiecte
implementate
prin POR
PMUD FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate
- 50
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
prioritare.
Valoarea acestuia
este importantă
din punct de
vedere al
contribuţiei la
atingerea
rezultatelor
aşteptate.
Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea țintelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându-se în considerare perioada de timp necesară definitivării mecanismul de implementare al acestei axe prioritare, având în
vedere noutatea abordării propuse, precum și a necesității respectării regulii N+3 la nivel de program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s-a realizat pe principiul
atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare
alocarile FEDR fără rezerva de performanta din anii 2014 - 2018 din care s-au scazut sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile
anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și valorile corespunzătoare pentru asistență tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de performanță . A rezultat astfel o
țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 749 milioane Euro (din care 19 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 730 milioane Euro pentru categoria
regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor pentru cadrul de performanță.
Având în vedere că măsurarea indicatorului de realizare imediată se măsoară după finalizarea implementării contractelor s-a decis stabilirea unei etape cheie de implementare.
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent axei prioritare a fost selectat indicatorul care corespunde unei alocări de peste 50% din alocarea pentru AP 3.
Stabilirea țintelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realizarea imediată
Stabilirea acestor ținte s-a realizat luând în considerare noutatea acestui domeniu pentru POR, precum și precondițiile excepționale solicitate pentru finanțarea acestor
intervenții (intocmirea unei documentații specifice -PMUD).
RO 100 RO
2.C.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6-9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6a: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 3 13 36,264,043.00
AP 3 14 75,757,234.00
AP 3 34 12,796,766.00
AP 3 43 76,780,597.00
AP 3 44 12,796,766.00
AP 3 83 12,796,766.00
AP 3 89 11,340,426.00
AP 3 90 12,796,766.00
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 3 13 312,754,894.00
AP 3 14 405,011,064.00
AP 3 34 156,844,212.00
AP 3 43 365,969,829.00
AP 3 44 52,281,404.00
AP 3 83 209,125,617.00
AP 3 89 106,553,190.00
AP 3 90 261,407,021.00
Tabelul 7a: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 3 01 242,101,896.00
AP 3 05 9,227,468.00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 3 01 1,802,783,444.00
AP 3 05 67,163,787.00
Tabelul 8a: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
RO 101 RO
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 3 01 175,331,662.00
AP 3 02 72,371,298.00
AP 3 03 3,626,404.00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 3 01 365,640,341.00
AP 3 02 1,473,031,401.00
AP 3 03 31,275,489.00
Tabelul 9b: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 3 03 133,925,532.00
AP 3 07 1,736,021,699.00
2.C.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administrative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și beneficiarilor
Axa prioritară AP 3
Pe lângă asistența tehnică la nivel de proiect pentru beneficiari, care este considerată cheltuială
eligibilă, se preconizează acordarea unei asistențe tehnice la nivelul schemei de finanțare cu
rolul de a îndruma și coordona beneficiarii, după caz, în gestionarea contractelor de
performanță energetică, facilitarea legăturilor cu instituțiile financiare, oferirea de informații
cu privire la cele mai bune tehnologii disponibile, etc.
În plus se preconizează folosirea asistenței tehnice pentru promovarea investițiilor în eficiență
energetică prin asigurarea publicității și vizibilității schemei de finanțare.
Utilizarea asistenței tehnice pentru sprijinirea autorităților publice locale va consta și în
furnizarea de modele și ghiduri pentru realizarea planurilor de mobilitate urbană durabilă și a
contractelor de servicii publice în transportul public urban de călători.
Tabelul 9a: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 3 07 251,329,364.00
RO 102 RO
2.D Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
2.D.1 Axa prioritară 4
2.D.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond
Calitatea aerului reprezinta o problemă în toate marile municipii din România, existând
proceduri de infringement inițiate în acest domeniu pentru situatia din 3 mari municipii din
România. Transportul public urban este în continuă scădere la nivelul orașelor, concomitent
cu creșterea intensivă a numărului de autovehicule personale cu efecte asupra poluării,
creșterii congestiei traficului și consumuri energetice mari. În plus, dinamica spaţială continuă
a localităţilor urbane, de cele mai multe ori manifestată sub forma expansiunii necontrolate a
accentuat problema traficului în orașe și folosirea intensivă a autovehiculelor proprii în lipsa
transportului public urban.
Lipsa unor intervenţii coordonate şi focalizate și reducerea capacității investiționale a
autorităților locale a condus la apariţia unor cartiere/zone defavorizate sau terenuri abandonate
la nivelul oraşelor româneşti (cartierele periferice, dar şi zonele centrale), cu un fond construit
în stare precară, cu infrastructură deficitară și spații publice degradate etc. care se
reprecutează asupra calității mediului în orașe, cu repercusiuni asupra calității vieții populației
și atragerea investițiilor private. În ciuda faptului că infrastructurile edilitare au cunoscut în
ultima perioadă o tendinţă ascendentă de dezvoltare și modernizare, există totuși o serie de
localităţi urbane care nu îndeplinesc în totalitate indicatorii minimali de definire a oraşelor, în
privința dotărilor infrastructurale.
Infrastructura de educație este adesea slab dezvoltată în orașe, îndeosebi în zonele sărace ale
acestora, fiind necesare investiții pentru facilitarea creșterii accesului la educație și
promovarea coeziunii sociale. Este recunoscut faptul că amplasamentul, calitatea și condițiile
ID-ul axei prioritare AP 4
Denumirea axei prioritare Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente
financiare
N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente
financiare stabilite la nivelul Uniunii
N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității
N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară este dedicată inovării sociale
sau cooperării transnaționale sau ambelor
N/A
RO 103 RO
oferite de infrastructura școlară au un impact deosebit asupra accesului la educație,
determinând o mai mare participare la procesul educațional, dar și rate de absolvire
îmbunătățite. Totodată, calitatea forţei de muncă constituie un element vital care afectează
creşterea sau descreşterea economică a oraşelor, influenţând aproape decisiv dezvoltarea
acestora.
De cele mai multe ori aceste probleme cu care se confruntă oraşele sunt abordate şi atacate
sectorial fără a lua în considerare interdependențele dintre acestea. Totuși, provocările urbane
– economice, sociale, demografice şi de mediu – sunt strâns legate între ele, succesul în
materie de dezvoltare urbană poate fi atins numai prin intermediul unei abordări integrate. O
dezvoltare urbană sustenabilă poate fi atinsă numai în măsura în care vor fi combinate măsuri
privind renovarea fizică a zonelor urbane cu măsuri care promovează educaţia, dezvoltarea
economică, incluziunea socială şi protecţia mediului.
Deși investițiile propuse pentru finanțare în cadrul acestei axe prioritare sunt limitate, fiind
subsumate obiectivelor tematice de mediu (OT 4 și 6), cu scopul promovării unor orașe cu
emisii scăzute de carbon și revitalizării urbane și, respectiv, obiectivului tematic dedicat
investițiilor în educație (OT 10), se încurajează elaborarea unor strategii de dezvoltare urbană
care să integreze inclusiv aspecte economice, sociale etc., în funcție de nevoile de dezvoltare
identificate la nivel local. Pentru sprijinirea unei abordări cu adevărat integrate, proiectele
care sunt parte a strategiilor integrate de dezvoltare urbană vor fi finanțate cu prioritate în
celelate axe prioritare ale POR, precum și programe operaționale relevante.
2.D.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin
dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile)
totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul)
N/A
2.D.4.1. Prioritatea de investiții 4.1.
Prioritate de investiții 4.1. Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de
carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone
urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de
mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea
adaptărilor
RO 104 RO
2.D.5.1 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 4.1.
Obiectiv Specific Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de
județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate
urbană durabilă
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii
Contribuția așteptată la obiectivul de reducere a emisiilor
de carbon, va fi asigurată, în primul rând, prin oferirea
opţiunilor de transport alternativ, astfel că oraşele vor
deveni spaţii mai bune de trăit pentru cetăţeni, scăderea
emisiilor de noxe având un rol important în protejarea
sănătăţii locuitorilor şi în promovarea unui viitor mai
durabil pentru toţi. Rezultatul pozitiv va fi amplificat de
implementarea unor strategii durabile în domeniul
transportului public urban și de schimbarea
comportamentului de transport pentru un număr relevant
de cetățeni din arealul urban.
Pentru a răspunde provocărilor legate de Strategia Europa
2020, precum și pentru a subsuma investițiile în
transportul public urban Obiectivului Tematic 4, la
nivelul celor 7 poli de creștere din România sunt în curs
de realizare planuri de mobilitate urbană durabilă pentru a
limita emisiile gazelor cu efect de seră cauzate de
transportul motorizat, planuri ce vor fi susținute financiar
prin mai multe tipuri de acțiuni. Investițiile preconizate
vor viza și celelalte municipii reședință de județ, cu
excepția municipiului Tulcea (va beneficia de finanțare în
cadrul ITI Delta Dunării), care vor dispune atât de un plan
de mobilitate urbană durabilă, cât și de un contract de
servicii publice, conform prevederilor Regulamentului
(CE) nr. 1370/2007 privind serviciile publice de transport
(în cazul în care doresc achiziții sau modernizări ale
materialului rulant/flotei de vehicule/EEV).
În absența unor măsuri relevante pentru limitarea
emisiilor GES din transportul rutier estimările MMSC
prognozează o creștere a acestora cu peste 28% în anul
2023 față de anul de referință 2012.
Investițiile preconizate vor duce la realizarea unor sisteme
de transport urban durabil prin atingerea următoarelor
rezultate:
asigurarea accesibilității la sistemul de transport
public şi privat pentru toţi cetăţenii;
îmbunătățirea siguranței și securității in mijloacele
de transport public, precum și reducerea
numărului de accidente;
RO 105 RO
reducerea poluării aerului și a poluării fonice, a
emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului
de energie;
creşterea atractivității și îmbunătățirea calității
mediului și a amenajării spaţiilor urbane;
dezvoltarea infrastructurii destinate mijloacelor
de transport non-motorizate.
Tabelul 3.2: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate de
măsură
Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă)
Valoarea
de
referință
Anul de
referință
Valoarea-
țintă (2023)
Sursa datelor Frecvența
raportării
1S9 Pasageri
transportati in
transportul
public urban în
România
Număr
calatori
transportati
intr-un an
Regiuni
mai puțin
dezvoltate 0,97
miliarde 2012
1,11
miliarde INS Anuală
1S10 Emisii GES
provenite din
transportul
rutier
Mii tone
echiv.
CO2/an
Regiune
mai
dezvoltată/
Regiune
slab
dezvoltată
14.211,38
2012
17.750,44
MMSC
Anuală
2.D.6.1 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.D.6.1.1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 4.1
Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon
pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv
promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor
măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor
Dezvoltarea parcului de mijloace de transport cu vehicule noi, nepoluante, cu facilități pentru
persoanele cu mobilitate redusă și sisteme de supraveghere video (pentru creșterea gradului de
siguranță al pasagerilor) va oferi oportunități îmbunătățite potențialilor pasageri noi, oferind o
alternativă viabilă și confortabilă utilizării autoturismelor personale.
Transportul urban electric reprezintă o variantă nepoluantă și eficientă din punct de vedere al
utilizării resurselor pentru a asigura tranzitul zilnic al populației, iar îmbunătățirea
infrastructurii va crește gradul de confort, viteza de deplasare, siguranța traficului și alte
beneficii adiacente in special asigurarea accesibilităţii pentru persoane cu dizabilităţi. Astfel,
se va asigura dezvoltarea unei structuri de transport public durabile din punct de vedere tehnic
RO 106 RO
şi eficiente din punct de vedere financiar.
Modernizarea parcului de material rulant existent, prin îmbunătățirea sistemelor existente la
bordul acestora, realizarea echipamentelor pentru accesul persoanelor cu dizabilități etc va
asigura un transport civilizat și eficient din punct de vedere energetic, încurajând utilizarea
transportului public de către locuitorii marilor aglomerări urbane. Cele două măsuri, achiziția
și, în special, modernizarea materialului rulant vor stimula și alte municipalități în
(re)introducerea transportului public electric pe șină. O atenție deosebită se va acorda
inlocuiri/modernizării tramvaielor învechite, zgomotoase și care oferă o accesibilitate slabă cu
material rulant modern, fără trepte (cu podea joasă) echipate cu aer condiționat și sisteme de
siguranță moderne.
Modernizarea/înlocuirea stațiilor și substațiilor de redresare și a rețelelor electrice va contribui
la creșterea eficienței energetice.
Realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public, cu scopul
creșterii frecvenței serviciilor atât în orele de vârf, cât și în afara lor va reduce timpul de
călătorie al vehiculelor de transport public (autobuze, troleibuze, tramvaie etc.), precum și
reducerea nivelului și a duratei aglomerărilor/congestiilor de trafic în rețeaua principală de
transport.
Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere prietenoase cu utilizatorii de biciclete reprezintă un
obiectiv ambițios, ținând cont de condiționalitățile impuse de situația existentă în marile orașe,
dar în concordanță cu orientările la nivel european, pentru promovarea utilizării bicicletei ca
un mijloc de transport zilnic, nu doar ca mijloc de recreere. Accesibilitatea urbană va pune
accent pe mijloacele de transport favorabile mediului, cu evidențierea priorității transportului
public și oferirea de facilități de opțiune pentru mijloacele alternative de transport (mersul pe
jos, cu bicicleta, etc.).
O rețea integrată de alei pietonale ar trebui să acopere întregul oraș, acordându-se o atenție
deosebită traseelor de la /către: universităţi, școli, parcuri, locuri de interes turistic şi cultural,
centre de birouri, centre comerciale, instituţii publice, etc. De asemenea, realizarea de artere
rutiere alternative subterane sau supraterane va contribui la creșterea spațiilor destinate
exclusiv pietonilor și bicicliștilor.
Centrele de trafic vor preveni accidentele și vor asigura fluența traficului pentru zonele dense
ale polilor de creștere, sau a altor aglomerări urbane, cu zone clar definite în care vehiculele
personale să nu poată intra sau să fie restricționate puternic prin măsuri adecvate. Un rol
important il va avea evitarea transportului de marfă în centrul orașelor, cu excepția livrărilor
locale în afara orelor de vârf.
Realizarea sistemelor de e - ticketing va permite facilitarea utilizării transportului public si de
către persoanele cu mobilitate redusă sau pentru grupuri ţintă specifice (pensionari, elevi,
studenţi, turişti) precum și o creștere a veniturilor operatorilor de transport public. O atenție
deosebită se va acorda realizării și implementării sistemelor de plată pentru parcările publice
in vederea folosirii optime a spațiului public și limitării staționărilor nejustificate si
indelungate in zonele centrale.
Realizarea sistemelor de tip Park and Ride (parcări la intrarea în orașe/municipii care permit
parcarea autoturismului și continuarea călătoriei cu mijloacele de transport public) va avea
rolul de a facilita transferurile de la autoturismul personal la transportul public şi
intermodalitatea.
De asemenea, va fi sprijinită realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă, altele decât
cele pentru polii de creștere care să asigure planificarea infrastructurii rutiere pe termen mediu
(până în anul 2020), instituind o strategie economică coerentă pentru gestionarea și punerea la
dispoziție de drumuri şi infrastructuri conforme cu politica de mobilitate durabilă și cererea de
RO 107 RO
deplasare, în corelare cu strategiile de dezvoltare urbană, siguranţă rutieră şi planurile de
amenajarea teritoriului şi urbanism.
Se propune și realizarea de perdele forestiere, alineamente de arbori (cu capacitate mare de
retenție a CO2) pe terenurile publice din imediata vecinătate a rețelelor de străzi sau pe
coridoarele majore de transport precum șoselele ocolitoare.
În cadrul acestei priorități de investiție vor fi avute în vedere următoarele tipuri de acțiuni
orientative pentru finanțare:
achizitionarea de material rulant electric/vehicule ecologice (EEV)
modernizarea/ reabilitarea/ extinderea traseelor de transport electric public
construire infrastructură necesară transportului electric (inclusiv staţii de alimentare a
automobilelor electrice)
modernizarea materialului rulant electric existent (tramvaie).
modernizarea/ reabilitarea depourilor aferente transportului public și infrastructura
tehnică aferentă, inclusiv construire depouri noi pentru transportul electric.
realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public.
imbunătățirea stațiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi stații și
terminale intermodale pentru mijloacele de transport in comun.
construirea/ modernizarea/ reabilitarea pistelor/ traseelor pentru bicicliști și a
infrastructurii tehnice aferente (puncte de închiriere, sisteme de parcaj pentru biciclete,
etc.)
crearea de zone și trasee pietonale, inclusiv măsuri de reducere a traficului auto în
anumite zone
realizarea de sisteme de monitorizare video bazate pe instrumente inovative şi
eficiente de management al traficului.
realizarea de sisteme de e - ticketing pentru călători și parcări.
construirea/ modernizarea (inclusiv prin introducerea pistelor pentru biciclisti)/
reabilitarea infrastructurii rutiere (pe coridoarele deservite de transport public) pentru
creșterea nivelului de siguranță și eficiență în circulaţie şi exploatare al rețelei de
transport
realizarea sistemelor de tip park and ride
realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă care au proiecte implementate prin
POR 2014 – 2020;
realizarea de perdele forestiere, alineamente de arbori (cu capacitate mare de retenție a
CO2)
Grupul țintă il reprezintă populația urbană care va beneficia de investițiile și măsurile ce vor fi
implementate.
Beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție vor fi autoritățile publice locale (posibil în
parteneriat cu operatorul de transport public) din municipiile reședință de județ (inclusiv
localitățile din zona funcțională urbană, după caz), cu excepția municipiului Tulcea (va
beneficia de finanțare din cadrul axelor prioritare tematice din bugetul alocat în cadrul ITI
Delta Dunării).
RO 108 RO
2.D.6.3.1 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 4.1.
Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon
pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv
promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor
măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor
În conformitate cu Art. 7, Regulamentul FEDR, autoritățile urbane vor fi responsabile cu
selecția operațiunilor.
În cadrul acestei priorități de investiții nu vor fi finanțate proiecte de sine-stătătoare, ci numai
în măsura în care sunt parte componentă a unei strategii integrate de dezvoltare urbană.
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizează:
Operațiunile propuse sunt rezultatul măsurilor fundamentate prin PMUD;
Concordanța cu documentele stategice relevante (strategii integrate de dezvoltare urbană,
cu PDR – urile, strategii municipale/ metropolitane)
Contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR
Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea operațiunii
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.D.6.3 .1 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 4.1. Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de
dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu,
în particular zone urbane, inclusiv promovarea
planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a
unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor
Utilizarea planificată a instrumentelor
financiare
N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.D.6.4.1 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 4.1.
Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon
pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv
promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor
măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor
RO 109 RO
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.D.6.5 .1 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4.2: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond
Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă)
Valoarea-țintă
(2023)
Sursa datelor Frecvența raportării
CO15 Lungime totala a
liniilor noi sau
imbunatatite de
tramvai/și metrou
km FEDR Regiuni
mai puțin
dezvoltate 50
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
1S11 Planuri de
mobilitate cu
proiecte
implementate prin
POR
PMUD
FEDR
Regiuni
mai puțin
dezvoltate 35
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
2.D.4.2. Prioritatea de investiții 4. 2.
Prioritate de investiții 4.2. Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului
urban, revitalizării orașelor, regenerării și
decontaminării terenurilor industriale dezafectate
(inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării
aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului
2.D.5.2. Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 4.2.
Obiectiv Specific Creșterea calității vieții în zonele urbane
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii
După 1990, odată cu procesul de descentralizare,
concomitent cu schimbările economice majore -
reducerea sau încetarea activităților industriale,
dezvoltarea urbană a cunoscut noi forme, influenţate şi de
tendinţa de migrare a populației spre zonele rurale sau
periurbane. În acest context, unele zone ale orașelor, chiar
centrale, au devenit neatractive, fondul construit și
spațiile publice suferind multiple degradări pe fondul
lipsei resurselor necesare investițiilor în modernizarea
diferitelor infrastructuri și spații urbane.
RO 110 RO
Majoritatea oraşelor din România, au in limitele
intravilanului spații publice degradate și/sau abandonate,
inclusiv utilități nemodernizate etc. care se reflectă asupra
calității vieții cetăţenilor și imaginii/atractivității orașului.
Regenerarea și revitalizarea urbană, prin reconversia
și/sau reutilizarea terenurilor neutilizate și abandonate,
modernizarea spațiilor publice degradate, etc, având ca
scop îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor
reprezintă în acelaşi timp, un instrument pentru utilizarea
raţională a resurselor de teren, în conetxtul intensificării
procesului de expansiune urbană necontrolată.
Principalul rezultat preconizat îl constituie creșterea
calității vieții populației la nivelul zonelor urbane din
România.
Tabelul 3.2: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură
Categoria
regiunii (dacă
este
relevantă)
Valoarea de
referință
Anul de
referință
Valoare
a-țintă
(2023)
Sursa
datelor
Frecvența
raportării
1S12 Gradul de
satisfacției al
populației în
legătură cu
spațiile publice
din orașe
%
Regiuni mai
puțin
dezvoltate 56 2012 66
Eurostat –
Anchetă
privind
calitatea
vieții în
orașe
La trei ani
2.D.6.2. Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.D.6.1.2. Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 4.2.
Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban,
revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor
industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii
poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului
Cu precădere din cauza procesului de dezindustrializare, precum şi a reducerii capacităţii
investiţionale a autorităţilor locale la nivelul orașelor din România a rezultat apariția unor
zone degradate, abandonate și/sau neutilizate care se repercutează asupra calității mediului
urban.
Regenerarea și revitalizarea acestor spații are, în primul rând, un impact semnificativ asupra
RO 111 RO
mediului, dar și importante efecte economice sau sociale.
Regenerarea și revitalizarea urbană constituie un instrument în contextul managementui
utilizării durabile a terenurilor și pentru folosirea raţională a resurselor de teren. Revitalizarea
urbană contribuie la îmbunătățirea și protejarea mediului prin faptul că limitează consumul de
teren, promovează utilizarea mai eficientă a terenurilor, reduce consumul de energie și
mobilitate și consolidează orașele, permițându-le acestora să absoarbă populație și să se
dezvolte în interiorul acestora. Aceasta înseamnă mai multă eficiență, mai puțin consum și
poluare decât atunci când dezvoltarea orașelor implică disiparea activităților economice și a
populației dincolo de granițele sale. Sprijinirea intervențiilor care au ca scop reutilizarea
zonelor urbane degradate, vacante sau neutilizate corespunzător contribuie la reducerea cererii
pentru folosirea terenurilor de tip “greenfield”.
În cadrul acestei priorități de investiție, după caz prin intermediul unei abordări integrate, sunt
vizate reconversia funcțională sau modernizarea diferitelor zone din interiorul orașelor (ex.
zone istorice, cartiere de locuințe, zone industriale, diverse spații publice, etc.) care, odată
reabilitate și reamenajate, pot dobândi noi funcționalități, generând indirect o serie de efecte
socio-economice pozitive și contribuind la îmbunătățirea percepției față de zonă, dar și la
crearea unui climat atractiv socio-economic.
În vederea promovării regenerării și revitalizării zonelor urbane vor fi finanțate activități
privind:
• crearea/reabilitarea/modernizarea spațiilor publice urbane cum ar fi: zone verzi
neamenajate, terenuri abandonate și/sau neutilizate, piețete, scuaruri, zone pietonale, străzi
nemodernizate, inclusiv reabilitarea/modernizarea utilităților publice, etc.;
Implementarea unor astfel de măsuri va contribui în principal la îmbunătățirea calității vieții
populației, pe fondul îmbunătățirii condițiilor de mediu, dar și la creșterea atractivității
centrelor urbane, la atragerea de investiții și capital, la diversificarea ofertei turistice, de
agrement și recreere în perimetrul acestor spații.
În același timp, regenerarea spațiilor urbane degradate și abandonate poate facilita creșterea
activității economice, reincluderea în circuitul social sau ca rezervă de teren pentru viitoare
investiții la nivelul orașelor, crearea condiţiilor necesare pentru o dezvoltare durabilă urbană.
Beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție vor fi autoritățile și instituțiile publice
locale din municipiile reședință de județ (inclusiv localitățile din zona funcțională urbană –
după caz), cu excepția municipiului Tulcea (va beneficia de finanțare din cadrul axelor
prioritare tematice din bugetul alocat ITI Delta Dunării).
2.D.6.2.2. Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 4.2
Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban,
revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor
industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii
poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului
În conformitate cu Art. 7, Regulamentul FEDR, autoritățile urbane vor fi responsabile cu
selecția operațiunilor.
În cadrul acestei priorități de investiții nu vor fi finanțate proiecte de sine-stătătoare, ci numai
RO 112 RO
în măsura în care sunt parte componentă a unei strategii integrate de dezvoltare urbană.
Următoarele principii orientative vor fi luate în considerare la selectarea operațiunilor:
concordanța cu documentele stategice relevante (ex. strategii integrate de dezvoltare
urbană, PDR, etc.);
contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR;
calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea operațiunii;
respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea;
complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare;
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.D.6.3.2. Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 4.2 Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului
urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării
terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de
reconversie), reducerii poluării aerului și promovării
măsurilor de reducere a zgomotului
Utilizarea planificată a
instrumentelor financiare
N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.D.6.4.2. Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 4.2
Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban,
revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor
industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii
poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.D.6.5.2. Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie
de regiune
Tabelul 4.2.: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond
Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă)
Valoarea-țintă
(2023) Sursa datelor Frecvența raportării
RO 113 RO
CO28 Suprafata spații
deschise create
sau reabilitate în
zonele urbane
m2 FEDR Regiuni
mai puțin
dezvoltate
106.306
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
2.D.4.3 Prioritatea de investiții 4.3
Prioritate de investiții 4.3 Investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare
profesională pentru dobândirea de competențe și învățare
pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor
de educație și formare
2.D.5.3 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 4.3.
Obiectiv Specific Creșterea gradului de participare în sistemul educațional
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii
Nivelul de educație este factor-cheie al dezvoltării
naționale, deoarece determină în mare măsură activitatea
economică și productivitatea, precum și mobilitatea forţei
de muncă, creând premisele, pe termen lung pentru
existenţa unui nivel mai ridicat de trai și de calitate a
vieții. Având în vedere tendințele demografice negative,
profilul educațional al populației este o condiție esențială
pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii.
Acest deziderat nu se poate realiza însă fără o
infrastructură adecvată/corespunzătoare ciclurilor
educaționale. Infrastructura educațională este esențială
pentru educație, dezvoltarea timpurie a copiilor, pentru
construirea de abilități sociale și a capacității de integrare
socială. Analizele socio-economice evidențiază relația
cauzală între nivelul de dezvoltare al capacităților forței
de muncă și starea infrastructurii (existența spațiilor și
dotărilor adecvate) în care se desfășoară procesul
educațional.
Principalul rezultat așteptat vizează creșterea gradului de
participare a populației în cadrul tuturor ciclurilor
sistemului educațional.
RO 114 RO
Tabelul 3.3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură
Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă)
Valoarea
de
referință
Anul de
referință
Valoarea
-țintă
(2023)
Sursa datelor Frecvența
raportării
1S13 Gradul de
cuprindere în
învățământ a
populației de
vârstă școlară
% Regiuni
mai puțin
dezvoltate 78,8 2012 85,9 INS Anuală
2.D.6.3 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.D.6..1.3 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 4.3
Investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională
pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții
prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare
Infrastructura educațională este esențială pentru educație, dezvoltarea timpurie a copiilor,
pentru construirea de abilități sociale și a capacității de integrare socială. În acest sens, pentru
asigurarea unei dezvoltări timpurii și îngrijiri adecvate a copiilor este necesară sprijinirea
activităților unităților în care se oferă servicii de educație timpurie antepreșcolară. Astfel,
creșele asigură premisele pentru reîntoarcerea pe piața muncii a persoanelor active și oferă
servicii integrate de îngrijire, supraveghere și educație timpurie copiilor de vârstă
antepreșcolară. În funcție de nevoile locale, se va acorda prioritate investițiiilor în comunitățile
cu o rată de înscriere la grădiniță a copiilor cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani sub 85% și către
comunitățile care nu dispun de facilități pentru educație și îngrijire a copiilor preșcolari pentru
copiii cu vârste de 2-3 ani.
De asemenea, asigurarea bazei materiale minime (clădiri reabilitate/modernizate, condiții
sanitare necesare pentru funcționare, dotarea cu echipamente, material didactic, etc) pentru
desfășurarea actului educațional sunt condiții esențiale pentru co-interesarea elevului și
reducerea fenomenului de abandon/părăsire timpurie a școlii. În acest sens, în funcție de
nevoile locale, se va acorda prioritate zonelor/cartiere în care rata de înscriere este mai scăzută
decât media națională/județeană și/sau în care procentul de abandon sau părăsire timpurie a
școlii este mai mare decât media națională/județeană. În conformitate cu legislația națională,
investițiile realizate nu vor viza intervenții care conduc la segregarea în școli.
Totodată, investițiile realizate în sistemul educațional trebuie să urmărească îmbunătățirea
infrastructurii educaționale adiacente la nivel de învățământ secundar, pentru a facilita accesul
la educație, continuitatea studiilor și îmbunătățirea calității actului educațional. Aceste
investiții vor contribui la un nivel ridicat de finalizare a învățământului obligatoriu și la
RO 115 RO
tranziții mai bune către nivelurile superioare de educație, în special în ceea ce privește copiii
care provin din zone rurale defavorizate și alți elevi dezavantajați, îndeosebi de etnie romă și
elevi cu nevoi educaționale speciale (SEN). Se vor acorda prioritate, în funcție de nevoile
locale, investițiilor în infrastructura educațională care vizează îmbunătățirea rezultatelor
educative în școlile cu rezultate slabe și/sau asigurarea facilităților necesare pentru programele
de sprijin/remediere/învățare după orele de școală, precum și programelor de tipul „a doua
șansă”.
Concomitent, trebuie avută în vedere orientarea educației, mai ales a celei de tip vocaţional
către specializarea locală, cooperarea cu antreprenori locali, facilitarea de stagii de practică
pentru absolvenți, burse, specializări solicitate de angajatori combinate cu ucenicii. Investițiile
în învățământul liceal (licee tehnologice și infrastructura IVET și oportunități de învățare pe
tot parcursul vieții) vor viza asigurarea unor facilități educaționale de înaltă calitate, în
concordanță cu cerințele angajatorilor, cu tendințele evoluției economice și cu nevoile pieței
muncii. Operatorii economici sunt incurajati sa incheie contracte de pregatire profesionala
practica cu unitatile de invatamant specifice filierei tehnologice, putand beneficia inclusiv de
facilitati fiscale, conform prevederilor legale. In vederea asigurarii unei cresteri eonomice
sustenabile este necesar ca activitatea de pregatire profesionala practica sa se realizeze, in
special, in domeniile de competitivitate identificate la nivel national.
De asemenea, dat fiind contextul global marcat de nevoia de specializare în domenii solicitate
ale pieţei forţei de muncă în corelare cu tendințele de dezvoltare economică este necesară
îmbunătățirea educației continue pentru adulți. În acest sens, vor fi sprijinite centrele
comunitare pentru învățarea pe tot parcursul vieții (localizate în licee tehnologice și
infrastructura IVET), de la nivel județean și regional, prin investiții în construcția, reabilitarea,
modernizarea, extinderea, dotarea unităților de învățământ în cadrul carora își desfășoară
activitatea. Prin intermediul acestor centre se va acorda sprijin in vederea însuşirii unor
cunoştinţe avansate, metode şi procedee moderne care sa faciliteze integrarea sociala a
persoanelor în concordanţă cu aspiraţiile lor profesionale şi cu necesităţile pieţei muncii, in
special in sectoarele economice competitive .
Pentru atingerea obiectivului specific al acestei priorități de investiție sunt avute în vedere
realizarea următoarelor tipuri de investiții:
construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii
educaţionale antepreșcolare (creșe)
construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii
educaţionale preșcolare (gradinițe)
construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii
educaţionale pentru învățământul general obligatoriu (școli I - VIII)
reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii școlilor profesionale și
tehnice / liceelor tehnologice
Principalele tipurile de beneficiari eligibili avuți în vedere sunt unităţi administrativ-teritoriale
(autorităţi și instituții ale administraţiei publice locale) din municipiile reședință de județ
(inclusiv localitățile din zona funcțională urbană, după caz), cu excepția municipiului Tulcea
(va beneficia de finanțare din cadrul axelor prioritare tematice din bugetul alocat în cadrul ITI
Delta Dunării).
Intervențiile finanțate în cadrul acestei axe prioritare vor fi complementare cu măsurile
destinate îmbunătățirii competențelor și creșterii participării la învațare pe tot parcursul vieții
din cadrul POCU, dar si cu intervențiile finanțate în mediul rural prin intermediul PNDR.
RO 116 RO
2.D.6.2.3 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 4.3
Investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională
pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții
prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare
În conformitate cu Art. 7, Regulamentul FEDR, autoritățile urbane vor fi responsabile cu
selecția operațiunilor.
În cadrul acestei priorități de investiții nu vor fi finanțate proiecte de sine-stătătoare, ci numai
în măsura în care sunt parte componentă a unei strategii integrate de dezvoltare urbană.
Următoarele principii orientative vor fi luate în considerare la selectarea operațiunilor:
Concordanța cu documentele strategice relevante (strategii integrate de dezvoltare urbană,
Strategia Națională pentru Infrastructura de Educației, Strategia Națională privind
Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii, Strategia Națională de Competitivitate, Strategia
națională privind învățarea pe tot parcursul vieții, Strategia Națională de Competitivitate,
Strategia Naţională pentru Promovarea Incluziunii Sociale și Combaterea Sărăciei,
Strategia privind incluziunea cetățenilor români aparținând minorității romilor, Planurile
de Dezvoltare Regională 2014-2020, etc.)
Contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR:
o corelarea operațiunilor cu tendințele demografice ale populației școlare,
precum și cu tendințele de dezvoltare economică conform strategiilor naționale
în domeniul educației
Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea operațiunii
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (POCU,
POC,PNDR etc.)
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.D.6.3.3 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 4.3 Investițiile în educație, în formare, inclusiv în
formare profesională pentru dobândirea de
competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin
dezvoltarea infrastructurilor de educație și
formare
Utilizarea planificată a instrumentelor
financiare
N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
RO 117 RO
2.D.6.4.3 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 4.3
Investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională
pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții
prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.D.6.5.3 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4.3: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond
Categoria
regiunii (dacă
este relevantă)
Valoarea-țintă (2023)
Sursa datelor
Frecvența
raportării
CO
35
Capacitatea
infrastructurii de
educație care
beneficiază de
sprijin
Număr
persoane
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 35.000
Rapoarte de
monitorizare
POR-
MYSMIS
Anuală
RO 118 RO
2.D.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară
Tipul
Indicatorului
ID
Indicator sau
etapă cheie de
implementare
Unitate de
măsură, dacă
este cazul
Fond Categorie de
regiune
Punctul de
referință pentru
2018
Obiectivul final
(2023)
Sursa datelor
Explicarea relevanței
indicatorului, dacă este
cazul
AP 4 Indicator
financiar
1F Suma totală a
cheltuielilor
eligibile din
sistemul contabil
al Autorității de
certificare,
certificată de
această autoritate
Milioane euro FEDR
Regiuni mai
puțin dezvoltate
90 1.170,21
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
AP 4 Etapă cheie de
implementare
1K4 Planuri de
mobilitate urbană
cu proiecte
contractate prin
POR
PMUD FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate 12 -
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
AP 4 Indicator de
realizare
1S11 Planuri de
mobilitate urbană
cu proiecte
implementate prin
POR
PMUD FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate
- 35
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Acest indicator este
important întrucât
vizează mai mult de
50% din alocarea
axei prioritare.
Valoarea acestuia
este importantă din
punct de vedere al
contribuţiei la
atingerea rezultatelor
aşteptate.
RO 119 RO
Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță
Stabilirea țintelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându-se în considerare experiența similară din perioada 2007 - 2013, precum și a necesității respectării regulii N+3 la nivel de
program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s-a realizat pe principiul atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea
dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără rezerva de performanta din anii 2014 - 2018 din care s-au scazut
sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și valorile corespunzătoare pentru asistență
tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de performanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 749 milioane Euro (din care 19 milioane
euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 730 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor pentru cadrul de performanță.
S-a stabilit etapă cheie de implementare având în vedere că nu vor fi implementate toate proiectele din cadrul planurilorde mobilitate urbană.
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent axei prioritare au fost selectați indicatorii care corespund unei alocări de peste 50% din alocarea pentru AP 4.
Stabilirea țintelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realizarea imediată
Stabilirea acestor ținte s-a realizat luând în considerare noutatea acestui domeniu pentru POR, precum și precondițiile excepționale solicitate pentru finanțarea acestor
intervenții (intocmirea unei documentații specifice -PMUD).
RO 120 RO
2.D.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6-9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 4 034 95,744,681.00
AP 4 043 526,595,745.00
AP 4 044 143,617,021.00
AP 4 050 15,957,446.00
AP 4 051 47,872,341.00
AP 4 052 42,553,192.00
AP 4 083 95,744,681.00
AP 4 089 106,382,979.00
AP 4 090 95,744,681.00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 4 01 1,170,212,767.00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 4 01 1,090,425,533.00
AP 4 02 79,787,234.00
Tabelul 9: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 4 02 1,170,212,767.00
2.D.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administrative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și beneficiarilor
RO 121 RO
Axa prioritară AP 4
Se va oferi asistență tehnică specifică pentru elaborarea, monitorizarea și implementarea
strategiilor integrate de dezvoltare urbană, inclusiv pentru îndeplinirea obligațiilor ce derivă
din delegarea către autoritățile publice locale a atribuției privind selecția proiectelor, în
conformitate cu Art. 7, Regulamentul FEDR. Totodată se va oferi sprijin autorităților publice
urbane pentru participarea orașelor selectate la rețeaua de dezvoltare urbană, în conformitate
cu prevederile art. 9 (1), Regulamentul FEDR.
Utilizarea asistenței tehnice pentru sprijinirea autorităților publice locale va consta și în
furnizarea de modele și ghiduri pentru realizarea planurilor de mobilitate urbană durabilă și a
contractelor de servicii publice în transportul public urban de călători.
Totodată, se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de informare și
instruire specifice acestei axe prioritare.
2.E Axa prioritară 5: Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural
2.E.1 Axa prioritară 5
2.E.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond
ID-ul axei prioritare AP 5
Denumirea axei prioritare Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente
financiare
N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente
financiare stabilite la nivelul Uniunii
N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității
N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară este dedicată inovării sociale
sau cooperării transnaționale sau ambelor
N/A
RO 122 RO
Pentru această axă vor putea aplica toate regiunile de dezvoltare din România, inclusiv
regiunea Bucureşti Ilfov.
Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural reprezintă o
alternativă viabilă pentru stimularea dezvoltării în zonele rurale și cele sărace, a căror
economie se baza exclusiv pe activități agricole sau exploatarea resurselor naturale, furnizând
avantaje ambivalente, reprezentate de creșterea locurilor de muncă și a veniturilor,
concomitent cu promovarea tradițiilor și patrimoniului cultural și natural. Acțiunile
întreprinse până în 1990, prin care se urmărea crearea unui spațiu urban nou, depersonalizat,
au influențat negativ atât viața economică și socială, cât și atitudinea față de patrimoniul
cultural.
Creșterea economică accentuată, înregistrată în ultima decadă, la care se adaugă măsurile de
”urbanism derogatoriu” permis prin legislația actuală pun o presiune imobiliară imensă asupra
obiectivelor de patrimoniu cultural, amenințându-le identitatea și chiar existența. România
deține un avantaj competitiv, prin densitatea crescută a obiectivelor de patrimoniu cu potențial
turistic. Pentru România, este deosebit de important ca patrimoniul cultural să fie restaurat,
protejat și conservat, dar și gestionat mai strict, în ceea ce privește condițiile de vizitare,
gradul de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, care, în prezent, călătoresc în scopuri
turistice într-un număr tot mai mare.
Implementarea acestei axe prioritare în toate regiunile de dezvoltare este justificată de o
distribuție teritorială echilibrată la nivel național a resurselor de patrimoniu cultural. În toate
cele opt regiuni, aceste resurse de patrimoniu cultural sunt slab valorificate, indiferent de
nivelul de dezvoltare ale regiunilor. Distribuția teritorială echilibrată a obiectivelor de
patrimoniu constituie o mare oportunitate, patrimoniul cultural putând deveni un pilon de
bază al strategiei de dezvoltare, dar și un instrument eficient pentru educație, reducerea
sărăciei, ocuparea forței de muncă.
2.E.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile)
totalul cheltuielilor
publice eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și regiunile
nordice slab populate (dacă este cazul)
N/A
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin
dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile)
totalul cheltuielilor
publice eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și regiunile
nordice slab populate (dacă este cazul)
N/A
RO 123 RO
2.E.4.1. Prioritatea de investiții 5.1
Prioritate de investiții 5.1 Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea
patrimoniului natural și cultural
2.E.5.1. Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 5.1.1
Obiectiv Specific Conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului
cultural și a identității culturale pentru impulsionarea
dezvoltării locale
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii
Obiectivele de patrimoniu cultural cunosc o stare
avansată de degradare, care nu permit o funcționalitate
optimă și includerea în circuitul economic, contribuind la
crearea unui mediu construit degradat, cu impact negativ
asupra calității vieții populației rezidente și a dezvoltării
economiilor locale.
Disponibilitatea limitată a fondurilor alocate pentru
asemenea intervenţii este agravată de o planificare
defectuoasă a lucrărilor (şantiere sau situri abandonate pe
parcurs din cauza întreruperii finanţării, absenţa unor
măsuri elementare de conservare şi pază etc.)
În acest context, principalele rezultate așteptate sunt
reprezentate de creșterea gradului de conservare pentru 50
de obiective de patrimoniu. Implementarea acestei axe
prioritare va contribui la protejarea și conservarea
patrimoniului cultural, concomitent cu creșterea calității
vieții populației, conservarea identității culturale și
dezvoltarea economică locală.
De asemenea, introducerea în circuitul economic a
obiectivelor resturate va impulsiona dezvoltarea
economică locală, valorificarea patrimoniului cultural
contribuind la crearea de locuri de muncă, în mod direct
(persoanele care lucrează în instituții cu atribuții în
domeniul patrimoniului), indirect (persoanele care
lucrează în domeniul conservării și restaurării
patrimoniului), în mod indus (ca sursă de inspirație în
industria culturală) și nu în ultimul rând în turism. Pentru
a realiza aceste aspecte, patrimoniul trebuie să fie bine
conservat, pentru a genera interes din partea categoriilor
menționate. Implementarea acestei axe prioritare
contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicilor europene
din domeniu și este în deplină concordanță cu prevederile
Tratatului de la Lisabona, prin care sunt încurajate măsuri
RO 124 RO
de conservare și protecție a patrimoniului cultural.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate de
măsură
Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă)
Valoarea
de
referință
Anul de
referință
Valoarea-
țintă
(2023)
Sursa
datelor
Frecvența
raportării
1S14 Obiective de
patrimoniu în
stare de
conservare
foarte bună și
bună
Obiectiv
de
patrimoniu
Regiune
mai
dezvoltată/
Regiuni
mai puțin
dezvoltate
4387 2012 4437 Ministerul
Culturii
La trei
ani
2.E.6.1. Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.E.6.1 . Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 5.1
Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului
natural și cultural
Patrimoniul cultural trebuie privit și abordat ca un ecosistem, cu multiple fluxuri, activitățile
de conservare și valorificare presupunând conjugarea unor demersuri foarte diverse, din
domeniul juridic, social, economic, administrativ, financiar, educație.
Patrimoniul cultural imobil constituie cea mai valoroasă componentă a patrimoniului cultural,
atât în ceea ce priveşte valoarea materială directă, cât şi în raport cu posibilităţile de inserţie a
unor componente extra-culturale.
Complementar cu celelalte intervenții ale programului, rolul patrimoniului în dezvoltarea
economică regională și locală este subliniat de următoarele aspecte cu caracter economic:
patrimoniul este producător de venituri, de valoare adăugată, creează locuri de muncă atât
pentru exploatarea directă a bunului cât şi în spaţiul socio-economic adiacent, creează pieţe
pentru artizanii locali, determină utilizarea resurselor naturale locale, impulsionează crearea de
IMM-uri și de micro-întreprinderi, ca entităţi productive de materiale şi componente specifice,
determină dezvoltarea de IMM-uri - industrii şi servicii precum: industria ospitalieră, industria
turistică, industria de construcţii civile, transporturi de persoane şi mărfuri, contribuie la
dezvoltarea capacităţii de export atât la nivel naţional, cât şi regional şi local.
Pentru România, este deosebit de important ca patrimoniul cultural să fie restaurat, protejat și
conservat, dar și gestionat mai strict, în ceea ce privește condițiile de vizitare, gradul de
accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, care, în prezent, călătoresc în scopuri turistice
într-un număr tot mai mare.
RO 125 RO
Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural reprezintă o alternativă
viabilă pentru stimularea dezvoltării în special în zonele rurale și cele sărace, a căror economie
se baza exclusiv pe activități agricole sau exploatarea resurselor naturale, furnizând avantaje
ambivalente, reprezentate de creșterea locurilor de muncă și a veniturilor, concomitent cu
promovarea tradițiilor și patrimoniului cultural și natural. Acțiunile întreprinse până în 1990,
prin care se urmărea crearea unui spațiu urban nou, depersonalizat, au influențat negativ atât
viața economică și socială, cât și atitudinea față de patrimoniul cultural.
În contextul în care obiectivele de patrimoniu cultural sunt într-un stadiu precar de conservare
sau nu sunt introduse în circuitul turistico-economic, principalele acțiuni care vor fi finanțate
trebuie să se concentreze asupra unor activități precum restaurarea, protecţia şi conservarea
obiectivelor de patrimoniu care să conducă spre salvarea acestora de la o dispariție iminentă și
la reducerea nivelului de degradare.
Regimul de proprietate a monumentelor este foarte important din perspectiva intervenției
pentru conservare și restaurare. Dacă în cazul monumentelor cu regim de proprietate privată
situația este complicată, intervenția din partea statului fiind limitată din perspectiva
implementării unei strategii de conservare, restaurare și punere în valoare, o parte din
monumentele cu regim de proprietate de stat (4000 monumente) ar putea deveni principalele
beneficiarele principale ale acestei axe prioritare. Totodată, având în vedere dimensiunile
bugetului, concentrarea teritorială a resurselor financiare și a acțiunilor se va realiza pentru un
număr limitat de obiective de patrimoniu cu potențial turistic, de importanță mondială și
națională, indiferent de localizarea în mediul urban sau rural, pentru care impactul economic
rezultat în urma implementării este clar demonstrat.
Astfel, POR va finanța restaurarea, protecția, conservarea și valorificarea durabilă a
obiectivelor de patrimoniu Unesco, patrimoniu cultural național (indiferent de localizare,
urban sau rural) și patrimoniu cultural local din mediul urban. Complementar, PNDR va
finanța obiectivele de patrimoniu cultural local din mediul rural.
Fără a enumera exhaustiv, activitățile specifice obiectivelor de patrimoniu cultural includ:
Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice;
Restaurarea, protecţia, conservarea şi realizarea picturilor interioare, frescelor,
picturilor murale exterioare;
Restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor;
Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de
climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie);
Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil;
Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv
digitizarea acestuia, în cadrul proiectului
Vor avea prioritate la finanțare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la
creșterea economică, a căror restaurare va contribui în mod direct la creșterea competitivității
arealului în care sunt localizate.
Complementar cu intervențiile POC activitățile finanțate prin POR pentru conservarea,
protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural vor putea include și digitizarea
itemilor imobili.
Beneficiari pot fi autorități ale administrației publice locale și centrale, unitățile de cult, ONG-
RO 126 RO
uri și parteneriate între aceste entități.
Vor fi finanţate proiectele care vor implementa soluţii prietenoase cu mediul înconjurător,
cum sunt: utilizarea de materiale ecologice, a unor surse de energie neconvenţionale, a
echipamentelor cu un consum energetic / de apă eficient, creşterea suprafeţelor ocupate de
spaţiile verzi, promovarea şi diseminarea unui stil de viaţă prietenos cu mediul înconjurător.
Implementarea acestor tipuri de acțiuni va contribui la conservarea, protecția și
valorificarea durabilă a patrimoniului cultural bazate pe o abordare durabilă, echilibrat
distribuite între latura comercială și cea de protecție a mediului, cu beneficii majore pentru
mediul și comunitățile locale. Prin prisma experiențelor trăite atât de către populația rezidentă,
dar și de către turiști, se presupune faptul că aceștia vor aprecia mai mult și vor alege acele
destinații care acordă o atenție deosebită mediului, angajaților din domeniu și comunităților
locale, care astfel vor beneficia de o creștere semnificativă a calității vieții.
2.E.6.2 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 5.1
Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului
natural și cultural
Următoarele principii orientative vor fi luate în considerare la selectarea operațiunilor:
Concordanța cu documentele strategice relevante (Strategia sectorială în domeniul Culturii
și Patrimoniului Național 2014 – 2020, cu PDR – urile, strategii locale, Strategia Națională
de Dezvoltare Durabilă, SUERD)
Contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR
Contribuția la dezvoltarea locală, impactul economic preconizat
Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea operațiunii
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare
Se va acorda punctaj suplimentar în procesul de selecție pentru proiectele care fac parte dintr-
o strategie integrată de dezvoltare urbană (SUD) finanțabilă în cadrul axei prioritare 4 POR –
dezvoltare urbană.
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.E.6.3.1 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare (după caz)
Prioritate de investiții 5.1 Conservarea, protejarea, promovarea și
dezvoltarea patrimoniului natural și cultural
Utilizarea planificată a instrumentelor
financiare
N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
RO 127 RO
2.E.6.4 .1 Utilizarea planificată a proiectelor majore (după caz)
Prioritate de investiții 5.1 Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea
patrimoniului natural și cultural
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.E.6.5 .1. Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator
Unitate
de
măsură
Fond
Categoria
regiunii (dacă
este relevantă)
Valoarea-țintă
(2023) Sursa datelor Frecvența raportării
1S15 Obiective de
patrimoniu
cultural restaurate
m2
FEDR Regiune mai
dezvoltată
4000
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate
46000
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
RO 128 RO
2.E.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară
Tipul
Indicatorului
ID
Indicator sau
etapă cheie de
implementare
Unitate de
măsură, dacă
este cazul
Fond Categorie de
regiune
Punctul de
referință pentru
2018
Obiectivul
final (2023)
Sursa datelor
Explicarea
relevanței
indicatorului, dacă
este cazul
AP 5 Indicator financiar 1F Suma totală a
cheltuielilor
eligibile din
sistemul
contabil al
Autorității de
certificare,
certificată de
această
autoritate
Milioane euro FEDR Regiune mai
dezvoltată 1 21,27
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Regiuni mai
puțin dezvoltate
40 255,32
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
AP 5 Etapa cheie de
implementare
1K5 Obiective de
patrimoniu
cultural
restaurate
conform
contractelor de
finanțare
m2 FEDR
Regiune mai
dezvoltată
1000 -
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
AP 5 Indicator de
rezultat 1S1
5 Obiective de
patrimoniu
cultural
restaurate
m2 FEDR
Regiune mai
dezvoltată 0
4000
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Acest indicator
vizează mai mult de
50% din alocarea axei
prioritare. Valoarea
acestuia este
importantă din punct
de vedere al
contribuţiei la
atingerea rezultatelor
aşteptate.
Regiuni mai
puțin dezvoltate
4000
46000
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
RO 129 RO
Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea țintelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându-se în considerare experiența similară din perioada 2007 – 2013, precum și a necesitatea respectării regulii N+3 la nivel de
program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s-a realizat pe principiul atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea
dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără rezerva de performanta din anii 2014 - 2018 din care s-au scazut
sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și valorile corespunzătoare pentru asistență
tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de performanță. A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 749 milioane Euro (din care 19 milioane
euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 730 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor de realizarea imediată pentru cadrul de performanță.
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent programului a fost selectat un indicator care corespunde unei alocări de peste 50% din alocarea pentru AP 5.
Stabilirea țintelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realizare imediată
Stabilirea acestor ținte s-a realizat pe baza costului de referință pentru intervenții similare finanțate în perioada 2007-2013, precum și pe baza experientei lansării apelurilor si
ritmului de implementare in perioada 2007-2013.
RO 130 RO
2.E.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6-9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6a: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 5 094 21,276,596.00
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 5 094 255,319,149.00
Tabelul 7a: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 5 01 21,276,596.00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 5 01 255,319,149.00
Tabelul 8a: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 5 07 21,276,596.00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 5 07 255,319,149.00
RO 131 RO
Tabelul 9b: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 5 03 27,223,404.00 AP 5 07 228,095,745.00
2.E.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administrative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și beneficiarilor
Axa prioritară AP 5
Se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de informare și instruire
specifice pentru acest domeniu.
2.F Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională
2.F.1 Axa prioritară 6
Tabelul 9a: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 5 07 21,276,596.00
ID-ul axei prioritare AP 6
Denumirea axei prioritare Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță
regională
RO 132 RO
2.F.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond
Pentru această axă vor putea aplica toate regiunile de dezvoltare din România, inclusiv
regiunea Bucureşti Ilfov. Deși București Ilfov - regiunea cea mai dezvoltată din România –
are o retea de drumuri judeţene modernizată în mare măsură, există în continuare coridoare
importante care necesită modernizare şi noduri de conectare la autostrăzile TEN T care
traversează regiunea. Regiunea Bucuresti Ilfov produce peste 25% din PIB-ul României, si
modernizarea unor sectoare critice din infrastructura regională și conectarea suplimentară cu
rețeaua de autostrăzi și magistrale de transport va crea efecte indirecte semnificative pentru
susținerea creșterii economice.
În celelalte şapte regiuni, bugetul cheltuit pentru investiţii în modernizarea reţelei de drumuri
judeţene este insuficient comparativ cu nevoile existente, dar efectele pozitive indirecte
(creșterea traficului pe drumurile modernizate, accesibilitate crescută a populației din zonele
respective) generate de investiţiile realizate în cadrul POR 2007-2013 reprezintă un
fundament serios pentru obiectivele propuse. Asigurarea conectivității la rețeaua majoră de
transport a României definită de MasterPlanul General de Transport pentru un număr relevant
de utilizatori justifică investițiile preconizate.
2.F.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al
cheltuielilor publice eligibile)
totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul)
N/A
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al totalul cheltuielilor publice
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente
financiare
N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente
financiare stabilite la nivelul Uniunii
N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității
N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară este dedicată inovării sociale
sau cooperării transnaționale sau ambelor
N/A
RO 133 RO
cheltuielilor publice eligibile) eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul)
N/A
2.F.4 Prioritatea de investiții 6.1
Prioritate de investiții 6.1 Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor
secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a
nodurilor multimodale
2.F.5 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 6.1.1
Obiectiv Specific Cresterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale si
urbane situate în proximitatea retelei TEN-T prin
modernizarea drumurilor judetene
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii
Luînd în considerare că infrastructura de transport este
insuficient modernizată şi slab competitivă (cu excepţia
Regiunii Bucureşti Ilfov), necorespunzătoare cerinţelor
pieţei, (în special în ce privește capacitatea portantă și
restricțiile de greutate pe poduri), se poate concluziona că
rentabilitatea investiţiilor în acest tip de rețele de
transport rutier va fi crescută. Doctrinele economice
evidențiază faptul că o infrastructură bună susține
creșterea economică, iar calitatea redusă a infrastructurii
de transport rutier a fost menționată ca impediment pentru
investiții în cadrul reuniunilor sectorului public cu
reprezentanții mediului privat și investițional străin.
Investițiile în infrastructura de transport vor determina
creșterea gradului de mobilitate a persoanelor și
bunurilor, se va asigura accesul mai facil și mai rapid
către furnizorii de servicii de sănătate, sociale și educative
din marile municipii a populației aflate în zonele rurale și
în orașele de dimensiuni mici, ceea ce va determina o
creștere a adaptabilității populației la nevoile pieței forței
de muncă de la nivel regional/local.
Contribuția la promovarea sistemelor de transport
durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor reţelelor majore va contribui la creșterea
capacității de transport pe conexiunile la rețeaua TEN T și
reducerea timpului de deplasare, stimulând utilizarea unor
RO 134 RO
rute alternative pentru vehiculele de mărfă și pasageri.
Efecte pozitive sunt estimate a fi induse in mod indirect
în dezvoltarea comerțului, inclusiv exterior și la creșterea
competitivității teritoriilor deservite. De asemenea, se va
avea în vedere creșterea siguranței rutiere prin investiții
specifice, inclusiv prin asigurarea implementării
măsurilor aferente începând de la nivelul proiectării și
continuând cu construcția și mentenanța infrastructurilor
ce vor fi modernizate.
Prin POR, în perioada 2014-2020, investiţiile în
dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport
regională prioritizată prin PDR-urile corelate cu Master
Planul General de Transport vor asigura la un nivel
superior mobilitatea (populaţiei şi a bunurilor), vor reduce
costurile de transport de mărfuri şi călători, vor promova
accesul pe pieţele regionale și vor creşte siguranţa
traficului. În acelaşi timp, aceste investiţii vor duce la
diversificarea şi creşterea eficienţei activităţilor
economice, la economisirea de energie, creând condiţii
pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a
investiţiilor productive. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea
reţelelor secundare de transport vor facilita, de asemenea,
cooperarea inter şi intra-regională şi vor putea contribui
la creşterea competitivităţii întreprinderilor şi a mobilităţii
forţei de muncă, şi prin urmare la o dezvoltare mai rapidă
a României în ansamblu, dar şi a fiecărei regiuni în parte.
Obiectivul vizează modernizarea infrastructurii de
transport rutier pentru conectarea la reţeaua TEN-T, in
coordonare cu planurile de dezvoltare regională, pe baza
prioritizării fundamentate pe beneficiile economico-
sociale preconizate.
În acest sens, opțiunile strategice în domeniul
infrastructurilor de transport la nivel regional vor viza
dezvoltarea unor rețele de infrastructuri fizice specializate
și eficiente, compatibile cu infrastructurile europene și
internaționale care să susțină dezvoltarea durabilă a
teritoriului național și care să asigure:
eliminarea zonelor deficitare din punct de vedere al
volumului și al calității transportului și satisfacerea
mai bună a nevoilor de deplasare a cetățenilor și a
mărfurilor;
dezvoltarea transportului intermodal prin asigurarea
conectivităţii prin intermediul drumurilor judeţene a
zonelor cu potenţial economic de gările de marfă şi
porturile dunărene și maritime determinând
îmbunătățirea comerțului și creșterea competitivității
RO 135 RO
la nivel regional;
asigurarea unei cât mai mari securități în transport, a
siguranţei rutiere pentru toţi participanţii la trafic (în
special pentru pietoni și bicicliști) și a protecției
mediului înconjurător.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate de
măsură
Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă)
Valoarea
de
referință
Anul de
referință
Valoarea-
țintă (2023)
Sursa datelor Frecvența
raportării
1S16 Populația
deservită de o
infrastructură
secundară
modernizată
care asigură
accesul la
coridoarele
TEN-T
populatie Regiune
mai
dezvoltată
131.000 2013
175.000
INS/date
ADR La trei ani
Regiuni
mai puțin
dezvoltate
4.025.000 2013
6.384.000
INS/date
ADR La trei ani
2.F.6 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.F.6.1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și contribuțiile
preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea principalelor grupuri
țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 6.1
Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare
și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale
Principala acțiune propusă se referă la investiția de bază în structura căii de rulare, având drept
scop mărirea vitezei de deplasare, creșterea portanței, îmbunătățirea sistemelor și marcajelor
de semnalizare și siguranță rutieră etc. Totodată, pentru localitățile aflate pe traseul drumului
județean, cu un trafic intens, și unde situația din teren o permite, se pot construi variante
ocolitoare sau moderniza drumuri locale (care devin parte a traseului de drum județean prin
reclasificare) care să asigure devierea traficului în afara localităților respective, având drept
beneficii creșterea vitezei de deplasare și mărirea gradului de siguranță al tuturor
participanților la trafic.
O altă acțiune propusă o reprezintă construirea/amenajarea de piste pentru biciclete in
intravilanul localitatilor traversate de drumul judetean, construirea/amenajarea/reabilitarea
traseelor pietonale (trotuare) in intravilanul localitatilor traversate. Pentru creșterea siguranței
deplasărilor velo și pietonale se vor realiza (acolo unde situația din teren o permite) piste
separate pentru bicicliști, precum și trotuare care să faciliteze deplasările pietonale în afara
părții carosabile.
RO 136 RO
Operațiunile legate de lucrările de artă aflate pe traseul drumului județean au o importanță
specială, datorită riscurilor create de degradarea acestui tip de construcții, iar
reabilitarea/modernizarea lor, coroborată cu investițiile în lucrări de apărări de maluri va
asigura o reziliență sporită în cazul inundațiilor. Astfel, se va avea în vedere construirea/
modernizarea/ reabilitarea de poduri şi podeţe, realizarea de apărări de maluri în zona
podurilor, modernizarea/ construirea de rigole moderne pentru scurgerea apelor meteorice
Sunt preconizate și amenajări pentru protecţia mediului (inclusiv perdele forestiere cu rol de
protectie impotriva alunecarilor de teren, a inzapezirii sau a poluarii cu gaze sau fonice) pe
lungimea drumului judetean modernizat/reabilitat, operațiuni pentru stabilizarea structurii
drumului în zone supuse pericolului de alunecare. Pentru stimularea transportului public se
vor construi/moderniza staíile de transport public aflate pe traseul drumului județean, iar în
localitățile deservite de drumul județean se va asigura accesul facil către gările feroviare,
fluviale, aeroporturi și stațiile pentru transport public.
Tipuri de acţiuni orientative care vor fi finanţate, pentru drumurile județene care asigură
conectivitatea directă sau indirectă:
modernizarea reţelei de drumuri judeţene care asigura conectivitatea, directa (drumuri
județene legate direct) sau indirecta (legate de rețea prin intermediul unui drum
național modernizat) cu reteaua TEN-T, construirea unor noi segmente de drum
județean pentru conectarea la autostrăzi sau drumuri expres.
construcţia / modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum judeţean ce vor face
parte din drumul judetean respectiv, construirea/realizarea de sensuri giratorii și alte
elemente pentru creșterea siguranței circulației.
construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje/noduri rutiere (construirea doar
pentru asigurarea conectivitatii directe la autostrazi TEN T a drumurilor județene) şi
construirea pasarelelor pietonale;
construirea/modernizarea de stații pentru transport public pe traseul drumului județean.
realizarea de investiții destinate siguranței rutiere pentru pietoni și biciclisti (trasee
pietonale și piste pentru biciclisti unde situația din teren o permite), inclusiv
semnalistica verticală pentru treceri de pietoni cu alimentare fotovoltaică
realizarea de perdele forestiere și parapeti pentru protecție, realizarea de investiții
suplimentare pentru protecția drumului respectiv față de efectele generate de condiții
meteorologice extreme (provocate de schimbări climatice sau alte cauze excepționale)
– inundații, viscol etc
Grupul țintă vizat, în principal, este reprezentat de populația de la nivel național ce va fi
deservită de coridoarele de legătură cu rețeaua TEN T, precum și agenții economici din zonele
în care se vor realiza intervențiile.
Principalii beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție vor fi unitățile administrativ
teritoriale, în calitate de administrator al infrastructurii de transport rutier de interes judeţean.
În funcție de competențele asupra obiectivului de investiție se pot crea parteneriate între
autorităţi ale administraţiei publice locale (UAT judeţe şi UAT oraş/municipiu/comună).
2.F.6.2 . Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
RO 137 RO
Prioritate de
investiții 6.1
Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare
și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizează:
Concordanța cu documentele stategice relevante (cu lista de proiecte strategice din PDR –
urile corelate cu MPGT, SUERD, etc)
Contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR:
Numarul de persoane (populatie aflată în localitățile traversate) deservit de
drumul judetean respectiv, pentru asigurarea conexiunii cu reteaua TEN-T.
Impactul strategic evaluat la nivelul regiunii (prioritizarea în cadrul PDR) pe
care il are /modernizarea respectivei căi de comunicații terestre, potențialul de
creștere economică previzionat în urma investiției. Proiectele realizate în
parteneriat pe teritoriul a două sau mai multe județe, cu impact regional
semnificativ, vor fi finanțate cu prioritate.
Caracterul de unică legatură (sau cea mai economică) al comunităților aflate
de-a lungul DJ cu rețeaua TEN-T
Capacitatea financiară și administrativă de realizare și menținere a investiției
preconizate de către UAT (urile) beneficiar(e).
Calitatea drumului județean, respectiv viteza medie de deplasare și portanța
asigurată (invers proporțional: cu cât viteza de deplasare actuală este mai mică,
si greutatea suportată mai redusă, cu atât va fi mai mult considerat prioritar
drumul respectiv)
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea operațiunii
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (POIM, PNDR,
PNDL)
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.F.6.3 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 6.1 Stimularea mobilității regionale prin
conectarea nodurilor secundare și terțiare la
infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor
multimodale
Utilizarea planificată a instrumentelor
financiare
N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
RO 138 RO
2.F.6.4 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 6.1
Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare
și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.F.6.5 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator
Unitate
de
măsură
Fond
Categoria
regiunii (dacă
este relevantă)
Valoarea-
țintă (2023)
Sursa datelor Frecvența raportării
CO14 Lungime drumuri
reconstruite /
modernizate
conectate la TEN-T
km
FEDR Regiune mai
dezvoltată 20
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 2200
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
CO13 Lungime drumuri
nou construite
conectată la TEN-T
km
FEDR Regiune mai
dezvoltată 2
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate
50
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
RO 139 RO
2.F.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară
Tipul
Indicatorului
ID
Indicator sau
etapă cheie de
implementare
Unitate de
măsură, dacă
este cazul
Fond Categorie de
regiune
Punctul de
referință pentru
2018
Obiectivul final
(2023)
Sursa
datelor
Explicarea
relevanței
indicatorului,
dacă este cazul
AP 6 Indicatorul
financiar
1F Suma totală a
cheltuielilor
eligibile din
sistemul
contabil al
Autorității de
certificare,
certificată de
această
autoritate
Milioane euro FEDR Regiune mai
dezvoltată 1 10,64
Rapoarte de
monitorizare
POR-
MYSMIS
Regiuni mai
puțin dezvoltate
246 946,81
Rapoarte de
monitorizare
POR-
MYSMIS
AP 6 Indicator de
realizare
CO14 Lungime
drumuri
reconstruite /
modernizate
conectate la
TEN-T
Km
FEDR Regiune mai
dezvoltată
3
20
Rapoarte de
monitorizare
POR-
MYSMIS
Acest indicator este
important întrucât
vizează mai mult de
50% din alocarea
axei prioritare.
Valoarea acestuia
este importantă din
punct de vedere al
contribuţiei la
atingerea
rezultatelor
aşteptate.
Regiuni mai
puțin dezvoltate
110
2200
Rapoarte de
monitorizare
POR-
MYSMIS
RO 140 RO
Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea țintelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându-se în considerare experiența similară din perioada 2007 - 2013, precum și a necesitatea respectării regulii N+3 la nivel de
program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s-a realizat pe principiul atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea
dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără rezerva de performanta din anii 2014 - 2018 din care s-au scazut
sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și valorile corespunzătoare pentru asistență
tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de performanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 749 milioane Euro (din care 19 milioane
euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 730 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor de realizarea imediată pentru cadrul de performanță.
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent programului a fost selectat un indicator care corespunde unei alocări de peste 50% din alocarea pentru AP 6.
Stabilirea țintelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realizare imediată
Stabilirea acestor ținte s-a realizat pe baza costului de referință pentru intervenții similare finanțate în perioada 2007-2013, precum și pe baza experientei lansării apelurilor si
ritmului de implementare in perioada 2007-2013.
RO 141 RO
2.F.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6-9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6a: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 6 030 2,127,660.00
AP 6 034 8,510,638.00
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 6 030 47,340,426.00
AP 6 034 899,468,085.00
Tabelul 7a: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 6 01 10,638,298.00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 6 01 946,808,511.00
Tabelul 8a: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 6 07 10,638,298.00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
RO 142 RO
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 6 07 946,808,511.00
Tabelul 9b: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 6 03 74,744,681.00 AP 6 07 872,063,830.00
2.F.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administrative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și beneficiarilor
Axa prioritară AP 6
Se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de informare și instruire
specifice pentru acest domeniu.
2.G Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a
turismului
2.G.1 Axa prioritară 7
Tabelul 9a: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 6 07 10,638,298.00
ID-ul axei prioritare AP 7
Denumirea axei prioritare Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea
durabilă a turismului
RO 143 RO
2.G.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond
N/A
2.G.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin
dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile)
totalul cheltuielilor
publice eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și regiunile
nordice slab populate (dacă este cazul)
N/A
2.G.4 Prioritatea de investiții 7.1
Prioritate de investiții 7.1 Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de
muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a
unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să
includă reconversia regiunilor industriale aflate în
declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea
resurselor naturale și culturale specifice
2.G.5 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 7.1.1
Obiectiv Specific Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă prin
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente
financiare
N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente
financiare stabilite la nivelul Uniunii
N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității
N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară este dedicată inovării sociale
sau cooperării transnaționale sau ambelor
N/A
RO 144 RO
turism și domenii conexe acestuia
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii
Dezvoltarea locală prin turism va contribui la creșterea
economică a unor zone aflate în declin economic, dar
care dispun de un potențial turistic valoros, ducând la
crearea și ocuparea de noi locuri de muncă într-o
economie diversificată, reducându-se gradul de
dependență față de agricultură, de ramuri economice
tradiționale sau aflate în dificultate.
De asemenea, investițiile în sectorul turismului vor avea
un rol multiplicator, susținând creșterea economică în alte
sectoare precum transporturile, construcțiile, agricultura,
artizanatul și comerțul cu amănuntul, determinând
apariția unor oportunități multiple și diverse pentru
dezvoltarea de noi afaceri mici.
O industrie a turismului eficientă poate aduce multiple
beneficii, precum crearea unei baze economice solide,
sprijinirea serviciilor publice și a infrastructurii de
transport, beneficii financiare pentru zonele rurale,
sectorul agricol, cel artizanal, protejarea patrimoniului
cultural, facilitarea schimburilor culturale, creșterea
durabilității centrelor urbane.
Pentru a crește atractivitatea României în domeniul
balnear, dar și pentru a atrage o nouă clientelă, este
necesar să se treacă de la o poziționare de tip stațiune
balneară, adesea axată pe tratarea afecțiunilor reumatice
și tratamentul pentru afecțiunile respiratorii (saline
terapeutice), la cea de stațiune complexă, axată pe
terapia împotriva îmbătrânirii, printr-o deschidere
susținută către o clientelă mai tânără, de 50 până la 65
ani, care astăzi este puțin atrasă de stațiunile balneare,
fără a neglija, însă, componenta fundamentală – apa
termală.
Un astfel de demers ar trebui să urmărească adoptarea
unei abordări inovatoare în termeni de nevoi / servicii,
luând în considerare noile așteptări ale populației
europene și nu numai, în domeniul sănătății și al
prevenției, dar, mai ales, în domeniul specializat al
terapiei împotriva îmbătrânirii, sub toate formele sale,
prin valorificarea avantajului unic al României,
reprezentat de multitudinea de izvoare minerale
terapeutice și de existența unui personal medical și
paramedical, dar și prin valorificarea unui know-how în
primirea seniorilor (majoritatea turiștilor din stațiunile
balneo-climaterice au peste 67 ani), în vederea extinderii
bazinului de recepție al clientelei (care,în prezent, este o
clientelă de proximitate sau o clientelă de week-end).
RO 145 RO
De aceea, este necesară o ameliorare a condițiilor actuale
ale sejurului și tratamentelor, pentru a păstra clientela
tradițională, concomitent cu o diversificare a ofertei, prin
crearea de cure specializate pentru anumite segmente de
turiști.
Este de aşteptat ca implementarea acestor măsuri, prin
îmbunătăţirea infrastructurii zonelor turistice şi a
serviciilor conexe, să determine creșterea gradului de
ocupare a forței de muncă, dar și creşterea calitativă, la
standarde europene, a ansamblului condiţiilor de
practicare a turismului, cu impact direct asupra creşterii
cererii de turism pentru România, ca destinaţie turistică
europeană, dar și asupra creșterii calității vieții și a
competitivității regiunilor.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură
Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă)
Valoarea
de
referință
Anul de
referință
Valoarea-
țintă
(2023)
Sursa
datelor
Frecvența
raportării
1S17 Creșterea gradului
de ocupare a forței
de muncă în
activități de natură
turistică
% Regiuni
mai puțin
dezvoltate 1,8 2012 2,3 INS Anual
2.G.6 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.G.6.1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și contribuțiile
preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea principalelor grupuri
țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 7.1
Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin
dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale
pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor
industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și
dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice
Turismul a dobândit un rol tot mai evident în asigurarea unei creșteri economice sustenabile,
pe fondul creșterii veniturilor obținute de populație, a duratei de timp dedicate activităților
RO 146 RO
recreative, o accesibilitate crescută la sistemele de transport și comunicații.
Dimensiunile fenomenului turistic precum și caracterul multifuncţional al acestei activități,
evidenţiază interdependenţa dintre dezvoltarea turismului şi creşterea economică, proces care
intensifică şi antrenează cererea pentru o serie de bunuri şi servicii care, în lipsa turismului, nu
ar fi fost produse sau prestate.
Implicaţiile socio-economice ale turismului cuprind şi elemente care vizează o valorificare
durabilă a resurselor implicate în derularea activităţii turistice, în special a celor naturale
(peisaj, climă, ape, floră, faună), dar şi antropice, turismul fiind pentru multe dintre acestea
singura modalitate de valorificare.
În condiţiile în care serviciile turistice sunt vandabile în prezenţa prestatorului şi turistului,
simultan, iar automatizarea şi mecanizarea nu reprezintă atribute specifice acestui domeniu,
sectorul turistic poate fi considerat un mare consumator de forță de muncă.
O industrie a turismului eficientă poate aduce multiple beneficii, precum crearea unei baze
economice solide, sprijinirea serviciilor publice și a infrastructurii de transport, beneficii
financiare pentru zonele rurale, sectorul agricol, cel artizanal, protejarea patrimoniului
cultural, facilitarea schimburilor culturale, creșterea durabilității centrelor urbane.
Activitățile turistice generează diferite tipuri de venituri pentru comunitate, respectiv venituri
din afaceri, salarii, venituri din impozite, taxe și contribuții specifice. Cheltuielile directe
efectuate de către turiști au un impact direct asupra profitabilității afacerilor, contribuind la
creșterea gradului de ocupare a forței de muncă.
Turismul reprezintă o industrie intensivă, care operează 24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână,
oferind oportunități de angajare pentru tineri sau pentru persoanele interesate, inclusiv în
regim part-time.
Expectanțele și nevoile turiștilor pot determina apariția de oportunități pentru afaceri și
activități comerciale noi, contribuind, astfel, la crearea unei baze economice diversificate, prin
care se reduce gradul de dependență față de industriile tradiționale, mai ridicat în cazul
comunităților din mediul rural sau din zona montană.
O industrie prosperă a turismului susține creșterea economică în alte sectoare precum
transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul. Treptat, o cerere
crescută de turism va determina apariția unor oportunități multiple și diverse pentru
dezvoltarea de noi afaceri mici.
Valorificarea atracţiilor turistice din diferitele zone ale ţării poate contribui la creşterea
economică a unor centre urbane în declin sau zone rurale periferice, prin favorizarea apariţiei
şi dezvoltării firmelor locale, transformând areale cu competitivitate economică scăzută în
zone atractive pentru investitori. În contextul în care fluxurile de turiști se concentrează
preponderent către centrele urbane, turismul constituie un instrument eficient, prin care
avantajele obținute de către acestea pot fi redistribuite dinspre mediul urban, către mediul
rural.
O miză importantă în dezvoltarea infrastructurii din stațiunile balneare este legată de evoluțiile
demografice, precum și de comportamentele sau așteptările turiștilor, pe care aceste evoluții le
implică. Astfel, se preconizează că, în 2020, ponderea persoanelor cu vârsta de peste 65 ani va
fi de aproximativ 20% din totalul populației Uniunii Europene, reprezentând un potențial
enorm, în termeni de piață, necesitând, totodată o adaptare a sectorului, în contextul în care
serviciile îngrijire a sănătății, solicitate de aceștia, devin tot mai căutate. Investițiile în
turismul balnear vor determina o mai bună valorificare a potențialului de care dispune
RO 147 RO
România în acest domeniu. Avantajul competitiv al sectorului balnear se referă la calitatea
factorilor de cură, a izvoarelor minerale, precum și la gradul lor de răspândire pe teritoriul
țării, fiind cunoscut faptul că peste 1/3 din apele minerale din Europa sunt concentrate în
România, respectiv aproximativ 8000 de izvoare, fiind folosite doar 2000.
Este de remarcat faptul că, pe fondul crizei economice caracteristice perioadei 2009-2013,
sosirile turiștilor înregistrate în 2013 în stațiunile turistice au crescut cu peste 17% față de
2009, creșterile cele mai importante înregistrându-se în stațiunile montane (peste 49%) și cele
balneare (peste 6%). În acest context, nu este de neglijat faptul că și capacitatea de cazare
turistică a urmat aceeași tendință, în aceeași perioadă, cu aproape 19% în stațiunile turistice
(11% în stațiunile balneare, 47% în stațiunile montane).
Infrastructura deficitară pentru agrement turistic și petrecerea timpului liber determină un
număr redus de turiști, vizitatori, care să petreacă un sejur cât mai îndelungat și care să
efectueze cheltuieli în scop turistic. O destinație turistică viabilă trebuie să dispună de o
infrastructură turistică de agrement cât mai variată care să acopere cererea de-a lungul
întregului sezon turistic, an calendaristic şi toată gama de consumatori (tineri, adulţi, vârstnici,
populaţie rurală şi urbană, populaţie cu venituri modeste, medii şi mari etc.).
Având în vedere faptul că o treime din teritoriul țării este reprezentat de zona montană,
precum și faptul că majoritatea stațiunilor turistice este localizată la munte, sunt necesare
inclusiv măsuri de dezvoltare a turismului montan, ca alternativă pentru activitățile economice
relativ limitate din zona montană.
Delta Dunării reprezintă o destinaţie specială, prin caracteristicile sale (zona fiind declarată
patrimoniu natural universal), fiind una dintre cele mai importante regiuni turistice din
România, prin originalitatea peisajului (relief, apă, vegetaţie, faună, populație multietnică,
ocupații). Valorile naturale şi culturale ale Deltei Dunării constituie resursele turistice naturale
şi antropice ale Deltei Dunării, resurse valorificabile prin practicarea turismului.
Vor fi finanțate acele investiții localizate în acele areale din stațiunile turistice pentru care
potențialul și impactul economic sunt clar demonstrate.
Principalele acțiuni care vor fi finanțate vizează (enumerarea nu are caracter exhaustiv):
Reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere, inclusiv utilităţile din corpul
drumului, în staţiuni balneare, climatice şi balneo – climatice;
Crearea / reabilitarea parcurilor balneare, parcuri – grădină în staţiuni balneare,
climatice şi balneo-climatice.
Dezvoltarea reţelelor de captare şi / sau transport a izvoarelor minerale şi saline cu
potenţial terapeutic (ape minerale, lacuri şi nămoluri terapeutice, gaze terapeutice,
factorii sanogeni de la nivelul grotelor şi salinelor) din staţiunile balneare, climatice şi
balneo – climatice;
Crearea / modernizarea şi dotarea (inclusiv cu utilităţi) a bazelor de tratament din
staţiunile balneare, climatice şi balneo – climatice, inclusiv a salinelor terapeutice;
Crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente
Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea/
modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;
Construirea / modernizarea punctelor (foişoarelor) de observare / filmare /
fotografiere;
RO 148 RO
Construirea /modernizarea refugiilor montane;
Amenajarea posturilor Salvamont/ Salvamar, inclusiv construirea de noi posturi
Salvamont/ Salvamar;
Marcarea traseelor montane
Modernizarea căilor ferate cu ecartament îngust pentru transport feroviar de interes
turistic din zonele de deal şi de munte,
Construirea de piste pentru cicloturism.
Activități de marketing și promovare turistică ale obiectivului finanțat.
Beneficiari pot fi autorități și instituții ale administrației publice locale și parteneriate între
acestea. În vederea asigurării concentrării teritoriale, implementarea se va realiza numai în
stațiunile turistice definite conform legii HG 852 din 2008, pentru aprobarea normelor şi
criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, precum și pe teritoriul Deltei Dunării.
Investițiile propuse trebuie să facă parte dintr-o strategie de dezvoltare locală, elaborată de
autoritatea publică locală în parteneriat cu actorii privați, care să contribuie la valorificarea
durabilă a resurselor turistice, precum și la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă.
Implementarea acestor tipuri de acțiuni va contribui la stimularea circulației turistice, creșterea
încasărilor obținute din turism, creșterea eficienței economice și a competitivității destinațiilor
turistice. Prin realizarea acestor activități, se dorește ca fiecare regiune de dezvoltare să-și
valorifice, prin practicarea unor forme de turism specifice, avantajele competitive existente la
nivel local. De asemenea, investițiile mediului privat în domeniul turismului realizate prin axa
prioritară dedicată sprijinirii mediului de afaceri vor contribui la implementarea strategiilor de
dezvoltare locală.
Totodată, se vor avea în vedere criterii de prioritizare a intervențiilor care contribuie la
ocuparea durabilă a forței de muncă și la dezvoltarea locală.
2.G.6.2 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 7.1
Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin
dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale
pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor
industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și
dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizează:
Concordanța cu documentele strategice relevante (Strategia Națională de Dezvoltare
Durabilă, Strategia Națională de Dezvoltare Regională, Masterplanul pentru dezvoltarea
turismului național 2007‐2026, Masterplanul pentru dezvoltarea turismului balnear 2009,
Strategia națională pentru dezvoltarea ecoturismului în România 2009, SUERD, Orientari
strategice pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane defavorizate, cu PDR – urile,
strategii locale, alte strategii)
RO 149 RO
Investițiile propuse trebuie să facă parte dintr-o strategie de dezvoltare locală, elaborată de
autoritatea publică locală în parteneriat cu actorii privați, care să contribuie la valorificarea
durabilă a resurselor turistice, precum și la creșterea gradului de ocupare a forței de
muncă.
Contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR
Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea operațiunii
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.G.6.3 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare (după caz)
Prioritate de investiții 7.1 Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de
muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a
unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să
includă reconversia regiunilor industriale aflate în
declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea
resurselor naturale și culturale specifice
Utilizarea planificată a
instrumentelor financiare
N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.G.6.4 Utilizarea planificată a proiectelor majore (după caz)
Prioritate de investiții 7.1 Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă,
prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii
teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia
regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea
accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale
specifice
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
RO 150 RO
2.G.6.5 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond
Categoria
regiunii (dacă
este relevantă)
Valoarea-țintă
(2023) Sursa datelor Frecvența raportării
1S18 Suprafață spații
deschise/ clădiri
create/ reabilitate
în stațiuni
turistice/ Delta
Dunării
m2 FEDR
Regiuni mai
puțin
dezvoltate
10.100 Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Anuală
RO 151 RO
2.G.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară
Tipul
Indicatorului
ID
Indicator sau
etapă cheie de
implementare
Unitate de
măsură, dacă
este cazul
Fond Categorie de
regiune
Punctul de
referință pentru
2018
Obiectivul
final (2023)
Sursa datelor
Explicarea
relevanței
indicatorului,
dacă este cazul
AP 7 Indicator financiar 1F Suma totală a
cheltuielilor
eligibile din
sistemul
contabil al
Autorității de
certificare,
certificată de
această
autoritate
Milioane euro Regiuni mai
puțin dezvoltate 7 101,06
Rapoarte de
monitorizare POR-
MYSMIS
AP 7 Indicatorul de
realizare
1S18 Suprafață
spații
deschise/
clădiri create/
reabilitate în
stațiuni
turistice/ Delta
Dunării
m2 FEDR
Regiuni mai
puțin dezvoltate 2000 10100
Rapoarte de
monitorizare POR-
MYSMIS
Acest indicator
este important
întrucât vizează
mai mult de 50%
din alocarea axei
prioritare.
Valoarea acestuia
este importantă
din punct de
vedere al
contribuţiei la
atingerea
rezultatelor
aşteptate.
RO 152 RO
Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea țintelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându-se în considerare experiența similară din perioada 2007 - 2013, precum și a necesitatea respectării regulii N+3 la nivel de
program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s-a realizat pe principiul atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea
dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără rezerva de performanta din anii 2014 - 2018 din care s-au scazut
sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și valorile corespunzătoare pentru asistență
tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de performanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 749 milioane Euro (din care 19 milioane
euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 730 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor de realizarea imediată pentru cadrul de performanță.
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent programului a fost selectat un indicator care corespunde unei alocări de peste 50% din alocarea pentru AP 7.
Stabilirea țintelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realizare imediată
Stabilirea acestor ținte s-a realizat pe baza costului de referință pentru intervenții similare finanțate în perioada 2007-2013, precum și pe baza experientei lansării apelurilor si
ritmului de implementare in perioada 2007-2013.
RO 153 RO
2.G.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6-9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 7 090 10,106,383.00
AP 7 091 80,851,064.00
AP 7 092 10,106,383.00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 7 01 101,063,830.00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 7 07 101,063,830.00
Tabelul 9b: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 7 03 5,191,489.00 AP 7 07 95,872,341.00
RO 154 RO
2.H Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale
2.H.1 Axa prioritară 8
2.H.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond
N/A
2.H.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin
dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile)
totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul)
N/A
2.H.4 Prioritatea de investiții 8.1
Prioritate de investiții 8.1 Investiţiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie
la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând
inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând
incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile
ID-ul axei prioritare AP 8
Denumirea axei prioritare Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente
financiare
N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente
financiare stabilite la nivelul Uniunii
N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității
N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară este dedicată inovării sociale
sau cooperării transnaționale sau ambelor
N/A
RO 155 RO
sociale, culturale și de recreare, precum și trecerea de la
serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile
locale
2.H.5 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 8.1
Obiectiv Specific Creşterea speranţei de viaţă sănătoasă prin sporirea
accesibilităţii serviciilor medicale şi sociale acordate şi
îmbunătăţirea calităţii acestora
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii
SNS 2014-2020 arată nevoia accesibilizării serviciilor
tuturor nivelurilor sistemului medical, în vederea
reducerii inegalităților în starea de sănătate a categoriilor
de populație. Aceasta se va realiza prin direcții de acțiune
ale POR care vizează întreaga piramidă de servicii
medicale, respectiv îngrijirea primară (baza piramidei)
(CCI), asistența ambulatorie (nivel intermediar) și
asistența de urgență (UPU, SJU şi SRU) (vârful
piramidei). Astfel baza piramidei trebuie consolidată
pentru a putea prelua o proporţie din cazuistica medicală
(afecțiuni de gravitate mică etc.) pentru ameliorarea stării
de sănătate și sporirii incluziunii sociale a persoanelor.
Prin aceste segmente ale sistemului de sănătate (asistența
primară și ambulatorie) sunt vizate persoanele sărace şi
cele din zonele cu acces redus. Acest obiectiv va fi
realizat prin finanţarea intervenţiilor de infrastructură și
dotare a reţelei de ambulatorii şi de CCI ce vor furniza
atât servicii medicale cât şi sociale, fiind o soluție
flexibilă de accesibilizare a asistenței socio-medicale
primare, mai ales pentru acele categorii de persoane
sărace din mediul rural, cu puţine unităţi sanitare.
Acțiunile asupra acestor două niveluri vor fi întregite de
cele privind vârful piramidei, respectiv a investiţiilor în
infrastructura și echipamentele SJU ele deţinând o
pondere mare în structura ofertei de servicii de sănătate și
de cele în UPU acestea făcând parte din structura
spitalelor și având un rol critic în investigarea și tratarea
bolnavilor ce necesită internare. Această intervenţie va fi
completată de construcţia de SRU, realizându-se
acoperirea cu servicii medicale complexe, integrate, prin
preluarea pacienţilor ce necesită intervenţii prompte şi
critice. Aceste măsuri, care reclamă infrastructură și
dotări adecvate, vor contribui la sporirea accesului la
servicii medicale și la atingerea obiectivului de creştere a
speranţei sănătoase de viaţă. Dată fiind participarea
RO 156 RO
redusă a unor categorii de populaţie (persoane cu
dizabilităţi/persoane rome etc.) pe piaţa muncii, serviciile
medicale trebuie completate şi de investiţii în
infrastructura serviciilor sociale în paralel cu stimularea
tranziţiei de la servicii instituţionalizate la cele furnizate
în cadrul comunităţii pentru promovarea incluziunii
sociale a persoanelor. Aceasta întrucât România ultimelor
decenii a fost afectată de fenomene profunde, având ca
efect îmbătrânirea populaţiei şi reducerea populaţiei
active Astfel, se impun măsuri de creştere a angajabilităţii
dublate de măsuri de asistenţă socială. Modernizarea
serviciilor sociale presupune existenţa unor premise de
ordin infrastructural. Din punct de vedere al
infrastructurii există o reală subdimensionare a acesteia
în raport cu nevoile crescânde ale beneficiarilor, din
cauza deteriorării calităţii vieţii locuitorilor ca urmare a
declinului economic. În plus, mediul rural este deficitar în
privinţa existenţei centrelor sociale şi a personalului
necesar, relevând necesitatea finanţării intervenţiilor în
infrastructura serviciilor sociale de zi și dez-
instituţionalizate, oferite în comunitate, capabile să
asigure servicii sociale, de îngrijire personală, de
consiliere personală etc., cât mai aproape de beneficiar.
Măsurile acestei priorități vor contribui la crearea
premiselor pentru creșterea speranței de viață sănătoasă a
populaţiei.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură
Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă)
Valoarea
de
referință
Anul de
referință
Valoarea-
țintă (2023)
Sursa
datelor
Frecvența
raportării
1S19F Creşterea
speranţei de viaţă
sănătoasă la
naştere, femei
ani Regiuni
mai puțin
dezvoltate
57,8 ani
2012 58,8 ani
Eurostat
Anuală
1S19B Creşterea
speranţei de viaţă
sănătoasă la
naştere, bărbați
ani Regiuni
mai puțin
dezvoltate
57,7 ani 2012 58,7 ani Eurostat
Anuală
2.H.6 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.H.6.1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
RO 157 RO
Prioritate de
investiții 8.1
Investiţiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la
dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând inegalităţile
în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând incluziunea
socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale și
de recreare, precum și trecerea de la serviciile instituționale la
serviciile prestate de colectivitățile locale
Una dintre lecțiile învățate din perioada 2007-2013 relevă faptul că intervențiile punctuale
doar în anumite tipuri de infrastructuri de sănătate (ambulatorii, spitale) nu conduc la
asigurarea unui continuum de servicii medicale, lăsând necoperită o mare parte a nevoii de
servicii medicale, mai ales în zonele unde aceasta este pregnantă (zone sărace, rurale). Aceasta
demonstrează utilitatea continuării investiţiilor în acest tip de infrastructură la toate nivelurile
sistemului medical şi pentru perioada 2014-2020 în vederea asigurării unui efect sustenabil al
acestor intervenţii.
Luând în considerare experiența anterioară a acestui domeniu, finanţarea intervenţiilor privind
infrastructura de servicii medicale primare, respectiv reabilitarea/ modernizarea/
extinderea/dotarea centrelor comunitare integrate socio-medicale („community care
services”), reprezintă o soluţie flexibilă pentru furnizarea serviciilor de bază atât sociale cât şi
medicale Astfel, în aceste centre se vor putea acorda servicii medicale comunitare de îngrijire
primară, în zonele izolate şi în cele defavorizate economic, cu indicatori de morbiditate şi
mortalitate defavorabili. De asemenea, concomitent cu serviciile medicale, în cadrul acestor
centre se vor putea furniza şi servicii sociale de bază (identificarea cazurilor sociale, consiliere
şi asistare socială etc.), asigurându-se astfel integrarea funcţională a serviciilor de sănătate şi
sociale pentru sporirea eficacităţii intervenţiilor. Prin această abordare multidisciplinară se vor
soluționa aspectele privind accesibilitatea beneficiarilor de la sate (în special a persoanelor
aparţinând grupurilor vulnerabile – femei, copii, tineri, persoane Roma etc.), la serviciile
sociale şi medicale primare, dar şi cele privind asigurarea unui standard minim de calitate a
acestor servicii (indiferent de mediul de rezidenţă, urban-rural).
Finanţarea intervenţiilor care vizează consolidarea infrastructurii ambulatoriilor, prin
acțiuni de reabilitare/modernizare/extindere/dotare a ambulatoriilor de specialitate, inclusiv
a celor ce vor rezulta din procesul de reorganizare/raţionalizare a spitalelor mici,
ineficiente, va contribui, prin plusul de calitate a infrastructurii, la dezvoltarea reţelei de
centre medicale moderne, capabile să furnizeze îngrijire primară continuă, mai ales în mediul
rural. Aceasta va conduce atât la eficientizarea sistemului de sănătate, prin reducerea
internărilor evitabile, cât și la accesibilizarea ofertei de servicii de asistență în cadrul
ambulatoriului; astfel, se vor reduce inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate a
populației, mai ales a celei din mediul rural, din zone izolate sau defavorizate economic, prin
diagnosticarea incipientă şi tratarea cu succes a unor afecţiuni mai puţin grave, ducând la
creşterea speranţei de viaţă sănătoasă.
Investițiile în reţeaua de ambulatorii și de centre comunitare integrate socio-medicale vor fi
prioritizate în funcție de: nivelul de sărăcie, accesul pre-existent la servicii medicale, alți
indicatori de vulnerabilitate (rate ridicate de sărăcie, rate ridicate ale minorităților etnice,
indicatori slabi de mortalitate și morbiditate, sex - femei etc.).
Sporirea efectului intervențiilor în infrastructurile de sănătate de la baza piramidei (centre
RO 158 RO
comunitare integrate socio-medicale, ambulatorii) necesită completarea acestor intervenții cu
cele care vizează palierul asistenței medicale de tip superior, respectiv a celei spitalicești, prin
acţiuni de reabilitare/modernizare și dotare cu echipamente a spitalelor judeţene de urgenţă
și a unităților de primiri urgențe (din cadrul spitalelor de urgență județene). Această măsură
este necesară dat fiind rolul important al acestui pilon al sistemului de sănătate în distribuţia
teritorială echilibrată a serviciilor medicale de tip spitalicesc prin preluarea pacienţilor de la
nivel local (judeţean), care nu pot fi trataţi în sistem ambulatoriu. Se va acorda prioritate
spitalelor care nu au beneficiat de investiţii anterioare şi care nu au echipamente esenţiale.
În vederea unei accesibilizări sporite a serviciilor medicale de tip spitalicesc și a rezolvării
patologiilor și intervențiilor complexe, printr-o abordare multidisciplinară, eficientă şi sigură
din punct de vedere clinic, care să poată scădea numărul deceselor evitabile în cazuri terțiare
complexe, este necesară costruirea și dotarea corespunzătoare a unor spitale regionale de
urgenţă, ceea ce va contribui la dezvoltarea unei reţelei naţionale strategice de spitale
regionale, care vor prelua cazurile majore de intervenţii complexe şi pe cele de intervenţii
medicale specializate. Aceasta va permite acoperirea uniformă cu servicii medicale de înaltă
calitate pe tot teritoriul ţării, permițând un acces egal al locuitorilor tuturor regiunilor la aceste
tipuri de servicii. Investițiile în spitale regionale de urgență se vor realiza în regiunile sărace
(NE, SV) şi în cele cu un număr comparativ ridicat de persoane expuse riscului de sărăcie şi
excluziune socială (NV) şi unde, în același timp, nu există clădiri corespunzătoare care să
găzduiască spitale regionale de urgență, dată fiind fragmentarea excesivă a infrastructurii
existente de clădiri și/sau a riscului seismic important.
În ceea ce priveşte infrastructura serviciilor sociale, perioada 2007 – 2013 a evidențiat faptul
că există o cerere mare de servicii sociale pentru a căror furnizare este necesară o
infrastructură corespunzătoare, mai ales în zonele rurale și a celor defavorizate. Discrepanţele
mari între oferta de servicii sociale în mediul urban (preponderent) comparativ cu mediul
rural, atât din cauza lipsei infrastructurii, cât şi a personalului calificat necesar (asistenţi
sociali), demonstrează utilitatea și impactul preconizat al continuării intervenţiilor pentru acest
domeniu, precum și necesitatea corelarea intervențiilor de tip infrastructural cu cele privind
imbunătățirea calității serviciilor.
În acest sens, dezvoltarea reţelei centrelor sociale fără componentă rezidenţială, de tipul
centrelor de zi, a centrelor de tip „respiro”, a centrelor de consiliere psiho-socială, a centrelor
de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, prin furnizarea unei game largi de
servicii adecvate diferitelor tipuri de nevoi ale beneficiarilor (nevoi medicale, de hrană, de
consiliere psihologică, de integrare socială, de recuperare în regim ambulatoriu a diferitelor
tipuri de afecţiuni etc.), contribuie, şi ele, la creşterea incluziunii sociale a persoanelor aflate în
situaţie de dificultate. Pentru a fi funcţională infrastructura reabilitată/modernizată are nevoie
de anumite echipamente. În mod particular anumite tipuri de centre nerezidenţiale (de ex.
centre de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, etc) necesită dotarea cu
echipamente specifice.
O altă acţiune vizată de acestă prioritate de investiţii este cea de sprijinire, prin componenta
infrastructurală, a tranziţiei de la serviciile sociale furnizate în sistem instituţionalizat (centre
sociale rezidenţiale) la serviciile furnizate în cadrul comunităţii. Aceasta va presupune
investiţii în căsuţe şi apartamente de tip familial, în locuinţe protejate etc. precum şi în dotările
aferente. Astfel, se va stimula oferirea de asistenţă şi servicii sociale într-un sistem mai
prietenos şi mai apropiat de nevoile beneficiarilor (mai ales ale celor aparţinând grupurilor
vulnerabile - femei, copii, tineri, persoane Roma etc. ), cu șanse mai mari de integrare în
RO 159 RO
societate.
Implementarea tipurilor de proiecte descrise anterior va avea rezultate pozitive, atât din
punctul de vedere al creşterii speranței de viață, prin oferirea de servicii specializate, cât şi a
calităţii vieţii persoanelor asistate, a familiilor acestora. De asemenea, trebuie avut în vedere
efectul pozitiv al reinserţiei pe piaţa muncii a persoanelor aflate în dificultate, în aceste
condiţii impactul fiind, atât unul social (dezvoltarea competențelor profesionale și sociale,
creșterea adaptabilității pentru piața forței de muncă, dezvoltarea relațiilor interpersonale,
creșterea incluziunii sociale prin participarea la viața profesională, etc.), cât şi, potenţial,
economic (creșterea autonomiei persoanelor din punct de vedere financiar, creșterea nivelului
de trai).
Pentru a răspunde provocărilor legate de Strategia Europa 2020, precum şi pentru a subsuma
investiţiile în infrastructura serviciilor sociale, vor fi realizate investiţii care ţin atât de
calitatea infrastructurii, dar şi a dotărilor aferente. Investițiile realizate prin axa 8 a POR vor fi
complementare cu cele realizate prin intervenţiile din POCA, investiţiile POR fiind completate
de investiţiile în consolidarea structurilor și competențelor la nivelul instituțiilor și autorităților
administrației publice centrale, inclusiv MS, coordonatorul naţional al politicii din domeniul
sănătăţii. Investiţiile PNDR în infrastructura de bază la scară mică aferente măsurii 07, vor
contribui la sporirea accesibilităţii serviciilor medicale pentru populaţia din zonele rurale,
completând investiţiile în infrastructura medicală şi socială propuse prin POR. Prin AP 8 POR
se va asigura și corelarea cu investiţiile în sporirea accesibilităţii serviciilor sociale și de
asistență medicală, sprijinirea dez-instituționalizării din cadrul AP 4 POCU.
Fără a enumera exhaustiv, acţiunile sprijinite în cadrul acestei priorităţi de investiţie se referă
la:
reabilitarea/modernizarea/extinderea dotarea centrelor comunitare integrate socio-
medicale
reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii ambulatoriilor, inclusiv a
celor provenite din reorganizarea/raţionalizarea spitalelor mici, ineficiente
reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de unităţi de primiri
urgenţe
reabilitarea/ modernizarea/ dotare cu echipamente a spitalelor de urgenţă judeţene
construcţia/ dotarea spitalelor de urgenţă regionale
reabilitare/ modernizarea/ extinderea/ dotarea infrastructurii de servicii sociale fără
componentă rezidențială (centre de zi, centre „respiro”, centre de consiliere
psihosocială, centre de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu etc.)
construcţie/reabilitare/ modernizare de locuinţe de tip familial, apartamente de tip
familial, locuinţe protejate etc.
Aceste tipuri de investiţii se vor adresa în special autorităţilor și instituțiilor administraţiei
publice locale (UAT), precum şi furnizorilor de servicii sociale de drept public sau privat,
acreditaţi conform legii.
Activitățile privind spitalele de urgenţă regionale vor avea ca beneficiar Ministerul Sănătății,
precum și parteneriate între acesta și autoritățile și instituțiile publice locale.
RO 160 RO
2.H.6.2 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 8.1
Investiţiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la
dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând inegalităţile
în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând incluziunea
socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale și
de recreare, precum și trecerea de la serviciile instituționale la
serviciile prestate de colectivitățile locale
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizează:
• Concordanța cu documentele stategice relevante (Stategia Națíonală de Sănătate 2014 -
2020, planurile regionale de servicii de sănătate, strategiile naţionale în domeniile
drepturilor copiilor, persoanelor vârstnice, incluziunii cetățenilor români aparținând
minorității romilor, în special cele care sunt condiționalități ex-ante pentru perioada
2012-2020, planurile de dezvoltare regională 2014-2020 etc.)
• Contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR
• Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea operațiunii
• Operaţiunile vor fi identificate în concordanţă cu priorităţile stabilite prin strategiile
sectoriale în domeniu, precum şi cu nevoile identificate prin strategiile, de la nivel
local, precum şi cu Planurile de Dezvoltare ale Regiunilor, planurile regionale şi
judeţene de servicii de sănătate etc.)
• Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
• Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (în special cu
cele aferente AP 4 din POCU, precum si cu PNDR, etc.)
Se va acorda punctaj suplimentar în procesul de selecție pentru proiectele care fac parte dintr-
o strategie integrată de dezvoltare urbană (SUD) finanțabilă în cadrul axei prioritare 4 POR –
dezvoltare urbană.
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.H.6.3 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 8.1 Investiţiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie
la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând
inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând
incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile
sociale, culturale și de recreare, precum și trecerea de la
serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile
locale
Utilizarea planificată a
instrumentelor financiare
N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
RO 161 RO
2.H.6.4 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 8.1
Investiţiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la
dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând inegalităţile
în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând incluziunea
socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale și
de recreare, precum și trecerea de la serviciile instituționale la
serviciile prestate de colectivitățile locale
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.H.6.5 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie
de regiune
Tabelul 4: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond
Categoria
regiunii (dacă
este relevantă)
Valoarea-țintă (2023)
– Sursa datelor
Frecvența
raportării
1S20 Beneficiari de
infrastructură
medicală/socială
construită/reabilit
ată/modernizată/e
xtinsă/ dotate
Număr
persoane
FEDR
Regiuni mai
puțin
dezvoltate
800.000
Rapoarte de
monitorizare
POR-
MYSMIS
Anuală
RO 162 RO
2.H.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară
Tipul
Indicatorului
ID
Indicator sau etapă
cheie de
implementare
Unitate de
măsură,
dacă este
cazul
Fond Categorie de
regiune
Punctul de
referință pentru
2018
Obiectivul final
(2023)
Sursa datelor
Explicarea
relevanței
indicatorului,
dacă este cazul
AP 8 Indicator
financiar
1F Suma totală a
cheltuielilor eligibile
din sistemul contabil
al Autorității de
certificare, certificată
de această autoritate
Milioane
euro
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate
20 425,53 Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
AP 8 Indicatorul de
realizare
1S20 Beneficiari de
infrastructură
medicală/socială
construită/reabilitată/
modernizată/extinsă/
dotate
Număr
persoane
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate
20.000 800.000 Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Acest indicator
este important
întrucât vizează
mai mult de 50%
din alocarea axei
prioritare.
Valoarea acestuia
este importantă
din punct de
vedere al
contribuţiei la
atingerea
rezultatelor
aşteptate.
RO 163 RO
Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea țintelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându-se în considerare experiența similară din perioada 2007 - 2013, precum și a necesitatea respectării regulii N+3 la nivel de
program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s-a realizat pe principiul atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea
dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără rezerva de performanta din anii 2014 – 2018 din care s-au scazut
sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și valorile corespunzătoare pentru asistență
tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de performanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 749 milioane Euro (din care 19 milioane
euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 730 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor de realizarea imediată pentru cadrul de performanță.
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent programului a fost selectat un indicator care corespunde unei alocări de peste 50% din alocarea pentru AP 8.
Stabilirea țintelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realizare imediată
Stabilirea acestor ținte s-a realizat pe baza costului de referință pentru intervenții similare finanțate în perioada 2007-2013, precum și pe baza experientei lansării apelurilor si
ritmului de implementare in perioada 2007-2013.
RO 164 RO
2.H.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6-9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 8 053 212,765,958.00
AP 8 055 212,765,957.00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 8 01 425,531,915.00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 8 07 425,531,915.00
Tabelul 9b: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 8 03 21,276,596.00 AP 8 07 404,255,319.00
2.H.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administrative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și beneficiarilor
Axa prioritară AP 8
Se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de informare și instruire
specifice pentru acest domeniu.
RO 165 RO
2.I Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților
defavorizate din mediul urban
2.I.1 Axa prioritară 9
2.I.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond (dacă este cazul)
Sărăcia, la nivelul României, este un fenomen care se înregistrează, în proporţii diferite, în
aproape toate regiunile ţării, inclusiv în regiunea Bucureşti-Ilfov, catalogată drept regiune mai
dezvoltată. În aceste condiţii, această axă prioritară este adecvată atât nevoilor celor 7 regiuni
mai puţin dezvoltate ale României, în rândul cărora ponderea populației din zonele
marginalizate este de 4,3% în Nord‐Est și Centru, 4,2% în Sud‐Est și 3,7% în Vest, în timp ce
celelalte regiuni prezintă rate egale sau mai mici decât media națională de 3,2%, cât şi regiunii
Bucureşti-Ilfov, care, deşi este încadrată ca regiune mai dezvoltată, înregistrează un număr
important de comunităţi defavorizate. Acestea sunt localizate în special în Sectorul 5 din
Bucureşti (1,6%), dar şi în Sectoarele 4 (0,5%) şi 3 (0,9%), dar şi în oraşe precum Măgurele
(11,55%), Buftea (12,9%) sau Chitila (13,5%).
Conform datelor statistice puse la dispoziţie de către INS, în anul 2011 3,2% din populaţia
urbană totală se află în zone marginalizate. De asemenea, rezultatele cercetărilor din cadrul
ID-ul axei prioritare AP 9
Denumirea axei prioritare Sprijinirea regenerării economice și sociale a
comunităților defavorizate din mediul urban
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv
prin instrumente financiare
N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv
prin instrumente financiare stabilite la nivelul Uniunii
N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin
dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea
comunității
Această axă prioritară se va
implementa prin dezvoltare locală
plasată sub responsabilitatea
comunității
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară
este dedicată inovării sociale sau cooperării
transnaționale sau ambelor
N/A
RO 166 RO
unui proiect derulat de MDRAP, cu sprijinul Băncii Mondiale, arată că zone marginalizate
sunt prezente în toate cele 41 de judeţe, cel mai mare procent se aflându-se în judeţele Tulcea,
Hunedoara, Mureş, Botoşani, Vaslui, Vrancea, Călăraşi şi Covasna (între 8,58 şi 5,79%). În
regiunea Bucureşti-Ilfov, acest procent ajunge la 47% în zona cuprinsă între Buftea şi Chitila
şi 12% în zona Măgurele. Tot conform aceluiaşi studiu, 40% din populaţia urbană
marginalizată o reprezintă persoane de etnie romă.
În acest sens, implementarea unei axe prioritare care sprijină scoaterea din sărăcie
comunităţilor urbane marginalizate atât în cele 7 regiuni mai puţin dezvoltate, cât şi în
regiunea Bucureşti-Ilfov va avea ca rezultat aducerea la un standard de viaţă comun, minim
acceptabil din punct de vedere social, în vederea uniformizarea calităţii nivelului de trai al
persoanelor aflate în sărăcie de la nivelul tuturor oraşelor din România.
2.I.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al
cheltuielilor publice eligibile)
totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul)
N/A
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al
cheltuielilor publice eligibile)
totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul)
N/A
2.I.4 Prioritatea de investiții 9.1
Prioritate de investiții 9.1 Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea
comunităţii
2.I.5 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 9.1
Obiectiv Specific Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie
şi excluziune socială, prin măsuri integrate
RO 167 RO
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii
Deşi divers ca tipologie (sărăcia urbană comparativ
sărăcia rurală), fenomenul sărăciei înregistrează, totuşi,
anumite trăsături comune, cum ar fi accesul slab la
infrastructură, dezavantajare economică, marginalizare
socială şi (uneori) teritorială etc. Printre principalii factori
responsabili de favorizarea/agravarea riscului de sărăcie
şi excluziune socială se numără: lipsa ocupării (în special
a celei pe termen lung), nivel educaţional scăzut,
afectarea capacităţii de muncă prin existenţa unui
handicap, sarcina întreţinerii copiilor, lipsa posibilităţii de
susţinere a cheltuielilor de întreţinere etc. .
Mai expuse riscului de sărăcie, sunt anumite categorii, din
care amintim în primul rând femeile, tinerii, copiii,
persoanele aparţinând etniei Roma, dar şi bătrânii,
persoanele cu dizabilităţi, etc.
Conform draftului de Strategiei Naţionale pentru
Promovarea Incluziunii Sociale și Combaterea Sărăciei
precondiţiile unei abordări sistemice care să asigure
succesul reformelor instituţionale presupun identificarea
adecvată a segmentului de populaţie aflat „în nevoie”,
ceea ce implică o evidenţă corectă a tipurilor de risc
social, o evidenţă a grupurilor care pot cădea sub
incidenţa acestora, identificarea corectă a grupurilor aflate
sub incidenţa mai multor factori de risc social s.a.m.d..
Estimările evidenţiază faptul că potenţialul reprezentat de
integrarea pe piaţa muncii a acestor persoane, ar avea
efecte economice deloc neglijabile, ceea ce face din
angajarea persoanelor de etnie romă, în special, dar şi a
celor defavorizate, în general, un imperativ nu doar de
natură morală, ci şi economică.
Cu toate acestea, soluționarea unilaterală a problemei
ocupării este la fel de puţin productivă ca şi concentrarea
doar pe aspectul locuirii, studiile arătând că modelele de
intervenţie integratã (ce au fost pilotate de organizaţiile
neguvernamentale) sunt cele cu eficienţă şi impact
notabile. În consecinţă, acestea ar trebui replicate şi
transferate ca politici publice, respectiv combinarea
acţiunii de construcţie de locuinţe sociale cu dimensiunea
de ocupare, calificare a forţei de muncã din comunitate,
conexarea cu accesibilizarea serviciilor comunitare
(sanitare, educative, culturale etc.).
Astfel, abordarea inovativă a instrumentului CLLD, ce
promovează măsuri adecvate nevoilor beneficiarilor, cu
accent pe activităţile destinate reducerii sărăciei şi
RO 168 RO
excluziunii sociale, prin implementarea unor planuri
(strategii) integrate ce vor cuprinde atât intervenţii
infrastructurale (care să asigure locuirea, ocuparea prin
activităţi de economie socială, furnizarea integrată a
serviciilor minimale medicale şi sociale) cât şi intervenţii
ce vizează diversele tipuri de servicii acordate
comunităţilor defavorizate va avea ca rezultat scăderea
numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi
excluziune socială, ceea ce va avea, pe termen lung, atât
un impact social, de îmbunătăţire a calităţii vieţii
locuitorilor, cât şi un impact economic, de sporire a forţei
de muncă disponibile să desfăşoare activităţi economice.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate de
măsură
Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă)
Valoarea
de
referință
Anul de
referință
Valoarea-
țintă (2023)
Sursa
datelor
Frecvența
raportării
1S2
1 Reducerea
numărului de
persoane aflate în
risc de sărăcie şi
excluziune socială
Număr
persoane
Regiuni
mai
dezvoltate/
Regiuni
slab
dezvoltate
4.988.000
2008
580.000
Eurostat
Anuală
2.I.6 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.I.6.1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și contribuțiile
preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea principalelor grupuri
țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 9.1
Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii
În concordanţă cu Recomandările Specifice de Țară privind reducerea sărăciei din 2014,
precum și implementarea strategiilor relevante din domeniile vizate (incluziune socială,
sănăate, educaţie etc.), precum și a prevederilor AP 2014-2020, intervenţiile din cadrul
acestei priorităţi de investiţii sunt menite să contribuie la reducerea numărului persoanelor
aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, prin implementarea de măsuri integrate, cu
accent pe comunitățile marginalizate. Măsurile planificate vor contribui, în principal, la
îndeplinirea obiectivului-ţintă asumat în cadrul PNR, acela de reducere cu 580.000 a
numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială până în 2020, precum și
la obiectivele asumate în domeniile ocupării forţei de muncă, educaţiei şi al sănătăţii.
RO 169 RO
Până la momentul actual, intervenţiile în tipurile de zone defavorizate au fost realizate fie de
către autorităţile publice locale (APL), fie de către reprezentanţi ai societăţii civile (ONG-uri).,
fiind intervenţii punctuale şi nesustenabile pe termen lung. Modalitatea de abordare eficientă a
problemei comunităţilor defavorizate este abordarea integrată.
De aceea, intervenţiile din cadrul acestei priorităţi de investiţii vor fi aplicate în mod integrat
(dezvoltarea infrastructurii susținută de măsuri de creștere a capacității umane prin dezvoltarea de
măsuri de tip FSE). Intervenţiile susţinute în cadrul acestei priorităţi vor beneficia de sprijin din
POR (Axa 9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din
mediul urban) şi din PO CU (AP 5 – Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii),
fiind puse în aplicare conform metodologiei stabilite la nivelul celor două programe operaționale
pentru această axă prioritară.
Sprijinul pentru infrastructură pentru comunitățile care utilizează instrumentul CLLD va fi acordat
din POR în cazul zonelor urbane având o populație de peste 20.000 locuitori. Grupurile – ţintă
vizate în contextul acestui obiectiv specific vor fi, în mod similar abordării PO CU, cu prioritate:
persoane expuse riscului de sărăcie (femeile, tinerii, persoanele din familii cu venituri reduse,
persoanele fără adăpost, persoanele vârstnice şi persoanele cu dizabilităţi aflate în situaţii de
dependenţă sau în risc de excluziune socială, copiii aflaţi în situaţii de risc etc.), precum şi
persoanele care suferă de forme de dependență (alcool, substanțe interzise etc), victimele violenței
domestice, ale traficului de ființe umane și persoanele private de libertate și aflate în perioada de
probațiune, precum şi persoanele defavorizate aparínând etniei rome.
În cadrul abordării CLLD, care va fi finanţată, atât din POR cât şi din PO CU, se vor dezvolta
intervenţii ce vizează un „pachet de proiecte”, variate ca obiective de investiţii şi ca scop,
respectiv investiţii de tip „hard” (de infrastructură) cât şi investiţii, complementare, de tip
„soft” (de tipul serviciilor).
Investiţiile în infrastructură şi echipamente (finanțate din FEDR), respectiv investiţiile „hard”,
se vor adresa zonelor urbane şi vor viza următoarele tipuri:
infrastructura de locuințe sociale,
infrastructura de servicii integrate medicale și sociale (centre comunitare integrate socio-
medicale),
infrastructura de educație,
infrastructura întreprinderilor de economie socială de inserţie,
infrastructura de sport, agrement şi activităţi cultural-comunitare,
infrastructurile aferente spaţiilor publice urbane modernizate etc.
Aceste investiții de tip infrastructural, finanţabile din POR, în cadrul acestei axe prioritare, vor
fi corelate cu investiţiile „soft”, finanţabile din FSE, prin PO CU (Axa prioritară 5) de tipul:.
activităţi de susţinerea antreprenoriatului social în cadrul comunităţii şi a creării de noi
locuri de muncă, prin acordarea de micro-granturi, etc..;
sprijinul pentru creşterea accesului și participării la educaţie şi formare de calitate şi
reducerea părăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor pachete integrate (ex. costuri de
transport şi masă, materiale educaţionale, etc.)
acordarea de stimulente financiare/ subvenții persoanelor din cadrul comunităţilor
marginalizate în vederea încurajării intrării sau menţinerii pe piaţa muncii, precum şi
pentru încurajarea participării la formarea profesională continuă sau la programe de
ucenicie şi stagii;
sprijinirea dezvoltării de servicii sociale, precum si de servicii comunitare integrate
RO 170 RO
medico-sociale furnizate la nivelul comunității etc.
proiecte (inclusiv pilot) care vizează furnizarea de servicii într-un mod integrat la nivelul
comunității, care pot include măsuri de ocupare și formare a forței de muncă, măsuri
sociale, sănătate, educație , inclusiv alfabetizare IT în scopul e-incluziunii.
Beneficiarii eligibili sunt grupurile de acţiune locală, constituite din reprezentanţi ai autorității
publice locale, ai instituţiilor, ai mediului de afaceri local, ai societăţii civile, ai zonei urbane
marginalizate selectate pentru intervenție.
Atât în procesul de selecție, cât și de monitorizare a implementării strategiilor, vor fi implicate
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Punctul Național de Contact pentru
Romi, Organismul Unic pentru FSE.
Pentru asigurarea coerenței intervențiilor POR – PO CU zonele de intervenție pentru
operațiunile finanțate din POR vor fi aceleași ca cele pentru intervențiile finanțate din PO CU.
Complementar strategiilor CLLD implementate prin POR și POCU, vor fi avute în vedere
pentru comunitățile marginalizate investițiile naționale de tip LEADER, din PNDR, precum şi
cele din POC care urmăresc alfabetizarea digitală în comunitățile vulnerabile şi dezvoltarea
competențelor digitale ca instrument de combatere a excluziunii prin extinderea reţelei de
Punct de Acces Public la Internet.
Fără a fi exhaustive, tipurile de acțiuni care vor fi avute în vedere pentru finanțare prin POR
vizează:
investiţiile în infrastructura de locuire - construirea/reabilitare/modernizare locuinţelor
sociale
investiţii în infrastructura de sănătate, servicii sociale – reabilitarea/modernizarea
centrelor comunitare integrate medico-socială;
investiţii în infrastructura de educaţie – construire /reabilitare/modernizare de unităţi
de învăţământ preuniversitar (creşe, grădiniţe, şcoli primare, şcoli gimnaziale etc.);
investiții în amenajări ale spațiului urban degradat al comunității defavorizate
respectiv:
o construcția/reabilitarea/modernizarea clădirilor pentru a găzdui diferite
activități sociale, comunitare, culturale, agrement și sport etc.;
crearea/reabilitarea/modernizarea spațiilor publice urbane (străzi nemodernizate,
inclusiv reabilitarea/modernizarea utilităților publice, zone verzi neamenajate, terenuri
abandonate, zone pietonale și comerciale, etc.);
construirea/ dotarea cu echipamente a infrastructurii întreprinderilor de economie
socială de inserţie.
Abordarea integrată a problemelor cu care se confruntă comunitățile defavorizate va contribui
la reducerea fenomenului sărăciei şi creşterea incluziunii sociale, prin reducerea inegalităţilor
în ceea ce priveşte accesul la locuire decentă, accesul la servicii medicale şi sociale
corespunzătoare, accesul la ocupare, nediscriminarea şi tratamentul egal.
RO 171 RO
2.I.6.2 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 9.1
Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizează:
Concordanța cu documentele strategice relevante (strategiile naționale în domeniu,
precum Strategia Naţională pentru Promovarea Incluziunii Sociale și Combaterea Sărăciei,
Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparținând minorității
romilor 2012-202 – condiţionalități ex-ante pentru România, alte strategii relevante în
domeniu, planurile de dezvoltare regională 2014-2020,)
Contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR
Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea operațiunii
Principiul dezvoltării bazate pe contribuţia comunităţii („community driven
development”), ca modalitate optimă de identificare a nevoilor şi de gestionare a
resurselor, în vederea satisfacerii a acestor nevoi.
Principiul intervenţiei plasată în zona nevoii identificate („area based approach”), pentru
un impact cât mai mare asupra beneficiarilor finali.
Principiul pachetului integrat de proiecte (în sensul în care nu se vor putea selecta strategii
având proiecte monofuncţionale (de ex. doar proiecte de housing) sau proiecte adresate
unei singure categorii sociale, în vederea prevenirii apariţiei unor efecte adverse de genul
segregării şi pentru obţinerea unui impact real la nivelul beneficiarilor finali).
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (în special cu
POCU pentru abordarea integrată, cu PNDR)
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.I.6.3 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 9.1 Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea
comunităţii
Utilizarea planificată a instrumentelor
financiare
N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.I.6.4 Utilizarea planificată a proiectelor majore (după caz)
Prioritate de
investiții 9.1
Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
RO 172 RO
2.I.6.5 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond
Categoria
regiunii (dacă
este relevantă)
Valoarea-țintă (2023)
Sursa datelor
Frecvența
raportării
1S2
2
Persoane care
trăiesc în zone
urbane unde s-au
implementat
strategii integrate
de dezvoltare
locală
Număr
de
persoane FEDR
Regiuni mai
dezvoltate 20.000
Rapoarte de
monitorizare
POR-
MYSMIS
Anuală
FEDR
Regiuni mai
puțin
dezvoltate
140.000
Rapoarte de
monitorizare
POR-
MYSMIS
Anuală
RO 173 RO
2.I.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară
Tipul
Indicatorului
ID
Indicator sau etapă
cheie de
implementare
Unitate de
măsură,
dacă este
cazul
Fond Categorie de
regiune
Punctul de
referință pentru
2018
Obiectivul final
(2023)
Sursa datelor
Explicarea
relevanței
indicatorului,
dacă este cazul
AP 9 Indicator financiar 1F Suma totală a
cheltuielilor eligibile
din sistemul contabil al
Autorității de
certificare, certificată de
această autoritate
Milioane
euro
FEDR Regiune mai
dezvoltată 0,5 10,64
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Regiuni mai
puțin
dezvoltate
2 85,11
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
AP 9
Etapa cheie de
implementare
1K6 Numar de strategii
selectate
strategii
FEDR
Regiune mai
dezvoltata 1 -
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
S-a ales etapă cheie de implementare,
având în vedere
noutatea instrumentului și
perioada de selecție a strategiilor.
Regiune slab
dezvoltata 14 -
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
AP 9
Indicator de
realizare
1S2
2
Nr. de persoane care
trăiesc în zone urbane
unde s-au implementat
strategii integrate de
dezvoltare locală
persoane FEDR
Regiune mai
dezvoltata
- 20.000
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Acest indicator este
important întrucât
vizează mai mult de
50% din alocarea
axei prioritare.
Valoarea acestuia este importantă din
punct de vedere al
contribuţiei la atingerea
rezultatelor
aşteptate.
Regiune slab
dezvoltata - 140.000
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
RO 174 RO
Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea țintelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându-se în considerare experiența similară din perioada 2007 - 2013, precum și a necesitatea respectării regulii N+3 la nivel de
program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s-a realizat pe principiul atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea
dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără rezerva de performanta din anii 2014 - 2018 din care s-au scazut
sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și valorile corespunzătoare pentru asistență
tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de performanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 749 milioane Euro (din care 19 milioane
euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 730 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor de realizarea imediată pentru cadrul de performanță.
S-a ales etapă cheia de implementara având în vederea noutatea instrumentului și faptul ca perioada de selecție a strategiilor. De asemenea, pentru anul 2023 din setul de
indicatori de realizare imediată aferent programului a fost selectat un indicator care corespunde unei alocări de peste 50% din alocarea pentru AP 8. Stabilirea acestor ținte s-a
realizat pe baza numărul minim de locuitori care trebuie să facă parte din comunitatea vizată de strategiile integrate.
RO 175 RO
2.I.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6-9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6a: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 9 97 10,638,298.00
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 9 97 85,106,383.00
Tabelul 7a: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 9 01 10,638,298.00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 9 01 85,106,383.00
Tabelul 8a: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 9 01 6,382,979.00
AP 9 02 4,255,319.00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
RO 176 RO
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 9 01 51,063,830.00
AP 9 02 34,042,553.00
Tabelul 9b: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 9 06 85,106,383.00
2.I.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administrative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și beneficiarilor
Axa prioritară AP 9
Se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de informare și instruire
specifice pentru acest domeniu.
2.J Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
2.J.1 Axa prioritară 10
Tabelul 9a: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 9 06 10,638,298.00
ID-ul axei prioritare AP 10
Denumirea axei prioritare Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
RO 177 RO
2.J.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond (dacă este cazul)
Implementarea acestei axe prioritare în toate regiunile de dezvoltare este justificată de o
distribuție teritorială la nivel național a infrastructurii de educație. Astfel, în anul școlar
2010/2011 funcționau un număr de 7.588 unități de învățământ. Cele mai multe unități de
învățământ preuniversitar și de învățământ superior au fost înregistrate în regiunile Nord-Est și
Sud Muntenia (1.243, respectiv 1.151 unități), la polul opus fiind regiunile Vest și Bucuresti-
Ilfov (682, respectiv 644 unități). De asemenea, în ceea ce privește repartizarea unităților de
învățământ pe medii de rezidență în perioada 2000-2010, se remarcă o scădere accentuată a
unităților de învățământ situate în mediul rural, cu 81% în anul 2010 față de anul școlar 2000.
Acest aspect se datoreaza in special procesului de reorganizare a sistemului educațional și de
comasare a școlilor sub tutela unei unități de învățâmânt mai importante.
În toate regiunile României, indiferent de nivelul de dezvoltare ale acestora, infrastructura de
educație este deficitară și necesită îmbunătățiri în vederea asigurării unităților de învățământ
necesare pentru toate ciclurile educaționale. Conform inventarului MEN, peste 88% din
infrastructura de educație necesită lucrări de reabilitare/ modernnizare (un procent mai ridicat
înregistrându-se în mediul rural 90%) în vederea asigurării unor condiții adecvate de studiu
Această nevoie se remarcă și în Regiunea București-Ilfov, pentru toate nivelurile educaționale,
dar în special pentru nivelul antepreșcolar și preșcolar datorită unui trend ascendent al sporului
natalității în perioada 2003 – 2013, corelat cu lipsa unor investiții semnificative în
infrastructura specifică. Urmare a acestui fenomen demografic se resimte presiunea și asupra
celorlate tipuri de infrastructuri educaționale (școli, licee), corelat cu nevoia permanentă de a
răspunde solicitărilor pieței forței de muncă . Totodată, regiunea BI deține cel mai mare centru
educațional/ universitar din România, având în vedere că o treime din instituții de învățământ
superior sunt localizate în această regiune.
Avand in vedere nevoile comune existente la nivel regional, în cadrul acestei axe prioritare vor
putea solicita finanțare toate regiunile de dezvoltare din România.
2.J.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente financiare N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente financiare
stabilite la nivelul Uniunii
N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității
N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară este dedicată inovării sociale
sau cooperării transnaționale sau ambelor
N/A
RO 178 RO
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile)
totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul)
N/A
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin
dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile)
totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul)
N/A
2.J.4 Prioritatea de investiții 10.1
Prioritate de investiții 10.1 Investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare
profesională pentru dobândirea de competențe și învățare
pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor
de educație și formare
2.J.5 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 10.1
Obiectiv Specific Creșterea gradului de participare în sistemul educațional
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii
Nivelul de educație este factor-cheie al dezvoltării
naționale, deoarece determină în mare măsură activitatea
economică și productivitatea, precum și mobilitatea forţei
de muncă, creând premisele, pe termen lung pentru
existenţa unui nivel mai ridicat de trai și de calitate a
vieții. Având în vedere tendințele demografice negative,
profilul educațional al populației este o condiție esențială
pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii.
Acest deziderat nu se poate realiza însă fără o
infrastructură adecvată/corespunzătoare ciclurilor
educaționale. Infrastructura educațională este esențială
pentru educație, dezvoltarea timpurie a copiilor, pentru
RO 179 RO
construirea de abilități sociale și a capacității de integrare
socială. Analizele socio-economice evidențiază relația
cauzală între nivelul de dezvoltare al capacităților forței
de muncă și starea infrastructurii (existența spațiilor și
dotărilor adecvate) în care se desfășoară procesul
educațional.
Principalul rezultat așteptat vizează creșterea gradului de
participare a populației în cadrul tuturor ciclurilor
sistemului educațional.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură
Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă)
Valoarea
de
referință
Anul de
referință
Valoarea-
țintă
(2023)
Sursa datelor Frecvența
raportării
1S13 Gradul de
cuprindere în
învățământ a
populației de
vârstă școlară
% Regiune
mai
dezvoltată/
Regiuni
mai puțin
dezvoltate
78,8 2012 85,9 INS anual
2.J.6 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.J.6.1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și contribuțiile
preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea principalelor grupuri
țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 10.1
Investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională
pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții
prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare
Infrastructura educațională este esențială pentru educație, dezvoltarea timpurie a copiilor,
pentru construirea de abilități sociale și a capacității de integrare socială. În acest sens, pentru
asigurarea unei dezvoltări timpurii și îngrijiri adecvate a copiilor este necesară sprijinirea
activităților unităților în care se oferă servicii de educație timpurie antepreșcolară. Astfel,
creșele asigură premisele pentru reîntoarcerea pe piața muncii a persoanelor active și oferă
servicii integrate de îngrijire, supraveghere și educație timpurie copiilor de vârstă
RO 180 RO
antepreșcolară. Se va acorda prioritate investițiiilor în comunitățile cu o rată de înscriere la
grădiniță a copiilor cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani sub 85% și către comunitățile care nu
dispun de facilități pentru educație și îngrijire a copiilor preșcolari pentru copiii cu vârste de 2-
3 ani.
Schimbările permanente care au avut loc în procesul de restructurare a sistemului de educație
din Romania, însoțite de noile reglementări impuse din 2011 de Legea Educației, au condus la
reorganizarea rețelei unităților școlare. Cea mai importantă modificare s-a produs la nivelul
învățământului preșcolar (grădinițe), unde grupa pregătitoare s-a transformat în clasa 0 și a
fost inclusă în ciclul învățământului primar, determinand o organizare pe verticală a sistemului
de educație și un număr mai mare de preșcolari și elevi.
De asemenea, starea, locația și tipul infrastructurii educaționale au impact asupra accesului și
calității educației în sensul în care pot favoriza creșterea ratelor de absolvire, și descuraja
absenteismului. În acest sens asigurarea bazei materiale minime (clădiri reabilitate/
modernizate, condiții sanitare necesare pentru funcționare, dotarea cu echipamente, material
didactic, etc) pentru desfășurarea actului educațional sunt condiții esențiale pentru co-
interesarea elevului și reducerea fenomenului de abandon/părăsire timpurie a școlii. În
conformitate cu legislația națională, investițiile realizate nu vor viza intervenții care conduc la
segregarea în școli.
Demersul pentru asigurarea infrastructurii educaţionale de calitate este necesar cu atât mai
mult cu cât a avut loc un proces de raționalizare a școlilor prin închiderea acelor unități care
nu aveau un număr suficient de elevi și preluarea activităților de către unități apropiate, cu
asigurarea transportului elevilor. Se va acorda prioritate județelor/zonelor în care rata de
înscriere este mai scăzută decât media națională/județeană și/sau în care procentul de abandon
sau părăsire timpurie a școlii este mai mare decât media națională/județeană.
Totodată, investițiile realizate în sistemul educațional trebuie să urmărească îmbunătățirea
infrastructurii educaționale la nivel de învățământ secundar, pentru a facilita accesul la
educație, continuarea studiilor și îmbunătățirea calității actului educațional. Aceste investiții
vor contribui la un nivel ridicat de finalizare a învățământului obligatoriu și la tranziții mai
bune către nivelurile superioare de educație, în special în ceea ce privește copiii care provin
din zone rurale defavorizate și alți elevi dezavantajați, îndeosebi de etnie romă și elevi cu
nevoi educaționale speciale (SEN). Se vor acorda prioritate investițiilor în infrastructura
educațională care vizează îmbunătățirea rezultatelor educative în școlile cu rezultate slabe
și/sau asigurarea facilităților necesare pentru programele de sprijin/remediere/învățare după
orele de școală, precum și programelor de tipul „a doua șansă”.
Modificările impuse prin legea învățământului au determinat reducerea numărului școlilor
profesionale si preluarea activitatilor de formare tehnică și profesională prin intermediul
liceelor tehnologice. Aceasta transformare a sistemului educational impune insa investitii
permanente in invatamantul filierei tehnologice in conditiile in care partea cea mai importanta
a activitatii scolare este reprezentata de practica profesionala.
RO 181 RO
Investițiile în învățământul liceal (licee tehnologice și infrastructura IVET) vor viza asigurarea
unor facilități educaționale de înaltă calitate, în concordanță cu cerințele angajatorilor, cu
tendințele evoluției economice și cu nevoile pieței muncii. Operatorii economici sunt
incurajati sa incheie contracte de pregatire profesionala practica cu unitatile de invatamant
specifice filierei tehnologice, putand beneficia inclusiv de facilitati fiscale, conform
prevederilor legale. In vederea asigurarii unei cresteri eonomice sustenabile este necesar ca
activitatea de pregatire profesionala practica sa se realizeze, in special, in domeniile de
competitivitate identificate la nivel national.
De asemenea, dat fiind contextul global marcat de nevoia de specializare în domenii solicitate
ale pieţei forţei de muncă în corelare cu tendințele de dezvoltare economică este necesară
îmbunătățirea educației continue pentru adulți. În acest sens, vor fi sprijinite centrele
comunitare pentru învățarea pe tot parcursul vieții (localizate în licee tehnologice și
infrastructura IVET), de la nivel județean și regional, prin investiții în construcția, reabilitarea,
modernizarea, extinderea, dotarea unităților de învățământ în cadrul carora își desfășoară
activitatea. Prin intermediul acestor centre se va acorda sprijin in vederea însuşirii unor
cunoştinţe avansate, metode şi procedee moderne care sa faciliteze integrarea sociala a
persoanelor în concordanţă cu aspiraţiile lor profesionale şi cu necesităţile pieţei muncii, in
special in sectoarele economice competitive .
Având în vedere contribuția importantă pe care universitățile o au în specializarea forței de
muncă, în dezvoltare economică și încurajarea activităților de cercetare – inovare, este
importantă dezvoltarea și modernizarea infrastructurii instituțiilor de învățămînt superior
(terțiar) și a resurselor relevante, ținând cont de tendințele de dezvoltare economică în raport
cu cerințele pieței și politicile naționale în domeniu (în special SNC și SNCDI). În acest sens,
dezvoltarea capacităților de cercetare – inovare prin punerea la dispoziție a infrastructurii
necesare, respectiv dotarea laboratoarelor didactice şi de cercetare, poate contribui la creșterea
competitivității economice și facilitarea introducerii în economie a produselor activităților de
cercetare – inovare. Aceste investiții vor urmări infrastructura destinată modernizării și
internaționalizării centrelor universitare, investind în infrastructura de cercetare și inovare și în
materiale didactice, noi tehnologii și suport TIC. De asemenea, trebuie acordată o atenție
deosebită condiţiilor de studiu şi rezidenţă ale studenţilor prin asigurarea unui nivel adecvat de
calitate a acestora, menite să îmbunătățească accesul și participarea persoanelor dezavantajate
la sistemul de învățământ superior și rezultatele acestora la acest nivel de învățământ,
îndeosebi ale studenților netradiționali, ale celor care provin din mediul rural, dar și ale
persoanelor de etnie romă și ale altor grupuri dezavantajate, precum și a măsurilor de aliniere
a învățământului superior la nevoile pieței muncii. Starea generală precară a clădirilor, a
echipamentelor şi a facilităţilor justifică investiţii în consolidarea şi modernizarea spaţiilor de
studiu şi rezidenţă, precum şi în dotarea acestora.
Pentru atingerea obiectivului specific al acestei priorități de investiție sunt avute în vedere
realizarea următoarelor tipuri de investiții:
• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii
RO 182 RO
educaţionale antepreșcolare (creșe)
• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii
educaţionale preșcolare (gradinițe)
• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii
educaţionale pentru învățământul general obligatoriu (școli I - VIII)
• reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii școlilor
profesionale și tehnice / liceelor tehnologice
• reabilitarea/modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale
universitare
Principalele tipurile de beneficiari eligibili avuți în vedere sunt unităţi administrativ-teritoriale
(autorităţi și instituții ale administraţiei publice locale), instituţii de învăţământ superior de
stat.
Intervențiile finanțate în cadrul acestei axe prioritare vor fi complementare cu măsurile
destinate îmbunătățirii competențelor și creșterii participării la învațare pe tot parcursul vieții
din cadrul POCU, dar si cu intervențiile finanțate în mediul rural prin intermediul PNDR.
2.J.6.2 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 10.1
Investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională
pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții
prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizează:
Concordanța cu documentele strategice relevante (Strategia Națională pentru Infrastructura
de Educației, Strategia Națională privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii, Strategia
Națională pentru Educația Terțiară, Strategia națională privind învățarea pe tot parcursul
vieții, Strategia Națională de Competitivitate, Strategia Națională de Cercetare,
Dezvoltare, Ionovare, Strategia Naţională pentru Promovarea Incluziunii Sociale și
Combaterea Sărăciei, Strategia privind incluziunea cetățenilor români aparținând
minorității romilor, Planurile de Dezvoltare Regională 2014-2020, etc)
Contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR
o corelarea operațiunilor cu tendințele demografice ale populației școlare,
precum și cu tendințele de dezvoltare economică conform strategiilor naționale
în domeniul educației
Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea operațiunii
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
RO 183 RO
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (POCU, POC,
PNDR, etc)
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.J.6.3 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 10.1 Investițiile în educație, în formare, inclusiv în
formare profesională pentru dobândirea de
competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin
dezvoltarea infrastructurilor de educație și
formare
Utilizarea planificată a instrumentelor
financiare
N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.J.6.4 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 10.1
Investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională
pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții
prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.J.6.5 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond
Categoria
regiunii (dacă
este relevantă)
Valoarea-țintă (2023)
Sursa datelor
Frecvența
raportării
CO35 Capacitatea
infrastructurii de
educație care
beneficiază de
sprijin
Număr
persoane
FEDR Regiune mai
dezvoltată
25.000
Rapoarte de
monitorizare
POR-
MYSMIS
Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 85.000
Rapoarte de
monitorizare
POR-
MYSMIS
Anuală
RO 184 RO
2.J.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară
Tipul
Indicatorului
ID
Indicator sau etapă
cheie de
implementare
Unitate
de
măsură,
dacă este
cazul
Fond Categorie de
regiune
Punctul de
referință pentru
2018
Obiectivul final
(2023)
Sursa datelor
Explicarea
relevanței
indicatorului, dacă
este cazul
AP 10 Indicator
financiar
1F Suma totală a
cheltuielilor eligibile
din sistemul contabil al
Autorității de
certificare, certificată de
această autoritate
Milioane
euro
FEDR Regiune mai
dezvoltată
2 42,55 Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Regiuni mai
puțin dezvoltate
50 212,77 Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
AP 10 Indicator de
realizare
CO35 Capacitatea
infrastructurii de
educație care
beneficiază de sprijin
Număr
persoane
FEDR Regiune mai
dezvoltată 1.500 25.000
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
Acest indicator este
important întrucât
vizează mai mult de
50% din alocarea axei
prioritare. Valoarea
acestuia este
importantă din punct
de vedere al
contribuţiei la
atingerea rezultatelor
aşteptate.
Regiuni mai
puțin dezvoltate
6.000 85.000
Rapoarte de
monitorizare
POR-MYSMIS
RO 185 RO
Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea țintelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându-se în considerare experiența similară din perioada 2007 - 2013, precum și a necesitatea respectării regulii N+3 la nivel de
program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s-a realizat pe principiul atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea
dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără rezerva de performanta din anii 2014 - 2018 din care s-au scazut
sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și valorile corespunzătoare pentru asistență
tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de performanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 749 milioane Euro (din care 19 milioane
euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 730 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor de realizarea imediată pentru cadrul de performanță.
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent programului a fost selectat un indicator care corespunde unei alocări de peste 50% din alocarea pentru AP 10.
Stabilirea țintelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realizare imediată
Stabilirea acestor ținte s-a realizat pe baza costului de referință pentru intervenții similare finanțate în perioada 2007-2013, precum și pe baza experientei lansării apelurilor si
ritmului de implementare in perioada 2007-2013.
RO 186 RO
2.J.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6-9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6a: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 10 49 10,638,298.00
AP 10 50 4,255,320.00
AP 10 51 19,148,935.00
AP 10 52 8,510,638.00
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 10 49 42,553,192.00
AP 10 50 10,638,297.00
AP 10 51 117,021,277.00
AP 10 52 42,553,192.00
Tabelul 7a: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 10 01 42,553,191.00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 10 01 212,765,958.00
Tabelul 8a: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 10 07 42,553,191.00
RO 187 RO
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 10 07 212,765,958.00
Tabelul 9b: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 10 03 31,914,894.00
AP 10 07 180,851,064.00
2.J.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administrative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și beneficiarilor
Axa prioritară AP 10
Se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de informare și instruire
specifice pentru acest domeniu.
Tabelul 9a: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 10 07 42,553,191.00
RO 188 RO
2.K Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a
proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară
2.K.1 Axa prioritară 11
2.K.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond
N/A
2.K.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin
dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile)
totalul cheltuielilor
publice eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și regiunile
nordice slab populate (dacă este cazul)
N/A
ID-ul axei prioritare AP 11
Denumirea axei prioritare Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a
proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente financiare N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente financiare
stabilite la nivelul Uniunii
N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității
N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară este dedicată inovării sociale sau
cooperării transnaționale sau ambelor
N/A
RO 189 RO
2.K.4 Prioritatea de investiții 11.1
Prioritate de investiții 11.1 Consolidarea capacității instituționale și o administrației
publică eficientă
2.K.5 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 11.1
Obiectiv Specific Înregistrarea tuturor proprietăților din zonele rurale
selectate în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte
Funciară
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii
În vederea creșterii gradului de înregistrare a
proprietăţilor şi a drepturilor reale corelative în Sistemul
Integrat de Cadastru şi Carte Funciară, până în 2020
(2023) este prevăzută implementarea lucrărilor de
înregistrare sistematică pentru aproximativ 5,756
milioane ha aferente celor 793 UAT- uri situate în zone
rurale ale României.
Ca urmare a intervenției, toate proprietățile, atât publice
cât și private din aceste zone vor fi înregistrate în cadastru
și în cartea funciară.
Ca rezultat al îndeplinirii acestui obiectiv, se vor reduce
piedicile întâmpinate în dezvoltarea acestor zone,
generate de lipsa înregistrării proprietăților, principalele
piedici fiind: (i) menținerea situației incerte a posesiei
preferată de mulți deținători de imobile, ca urmare a
costului ridicat al înregistrării proprietăților; (ii)
întârzierile proiectelor de investiții în infrastructură și de
mediu ca urmare a dificultăților întâmpinate în
clarificarea drepturilor de proprietate și accesul dificil la
terenuri; (iii) investițiile limitate în zonele rurale din
cauza incertitudinii privind dreptul de proprietate; (iv)
stagnarea pieței imobiliare și dificultățile în consolidarea
gospodăriilor/ terenurilor; (v) domeniul de aplicare limitat
al pieței creditului ipotecar datorat în mare parte
incapacității de utilizare a resurselor funciare ca garanție
în accesarea creditelor instituționale care să faciliteze
activitatea economică și de afaceri; (vi) dificultățile în
stabilirea impozitelor și taxelor locale din cauza lipsei de
informații reale pentru impozitarea proprietăților
imobiliare.
RO 190 RO
Având proprietatea înregistrată, populația din zonele
intervenției va putea beneficia de îmbunătățirea
condițiilor economice și sociale, atât datorită securizării
statutului proprietății, cât și implicațiilor clarificării
situației terenurilor asupra bugetelor locale, iar
municipalitățile vor avea o situație clară a proprietăților
pe care le dețin. În plus, vor fi create condițiile optime
pentru pregătirea strategiilor, planurilor și programelor în
domeniul infrastructurii, comunele din mediul rural
îndeplinind astfel pre-condițiile pentru accesarea
programelor Uniunii Europene în domeniul dezvoltării
infrastructurii locale (dezvoltarea rețelelor de utilități
publice și a rețelelor stradale, reabilitarea clădirilor de
interes public etc.), dar și în domeniul mediului și cel
social. Mai mult, se vor crea premisele pentru securizarea
și eficientizarea pieței funciare, ceea ce va avea un impact
pozitiv asupra dezvoltării mediului de afaceri.
Rezultatele intervenției conduc de asemenea, la crearea
condițiilor pentru realizarea strategiilor și programelor de
dezvoltare regională și națională, precum și la facilitarea
implementării proiectelor naționale de investiții în
infrastructură și a celor din alte domenii: agricultură,
mediu, turism și agroturism etc.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură
Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă)
Valoarea
de referință
Anul de
referință
Valoarea-
țintă (2023)
Sursa
datelor
Frecvența
raportării
1S23 Număr de UAT-
uri înregistrate în
SICCF
UAT
Regiuni
mai putin
dezvoltate
7 2013 793 ANCPI La doi
ani
2.K.6 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.K.6.1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și contribuțiile
preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea principalelor grupuri
țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 11.1
Consolidarea capacității instituționale și o administrației publică
eficientă
RO 191 RO
Această prioritate de investiții va fi implementată prin intermediul unui proiect major ce își
propune să contribuie la creșterea economico-socială din zona rurală, să faciliteze dezvoltarea
infrastructurii și să promoveze incluziunea prin extinderea procesului de înregistrare
sistematică a proprietăților din zonele rurale ale României.
Beneficiarul acestei axe prioritare este Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară
(ANCPI), instituție publică aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară va beneficia
de dezvoltarea Sistemului Integrat de Cadastru și Carte Funciară și de crearea unei baze de
date unitare și complete a imobilelor din zonele selectate. Beneficiarii subsidiari ai intervenției
sunt autoritățile publice locale și cetățenii din mediul rural.
Acțiunile ce urmează a fi implementate în vederea atingerii obiectivelor proiectului major și,
implicit, a obiectivului specific al axei prioritare 11.1 sunt:
înregistrarea sistematică a proprietăților imobiliare în zonele rurale selectate, prin: (i)
efectuarea de servicii de înregistrare sistematică; și (ii) conversia în format digital a
documentelor analogice existente;
îmbunătățirea serviciilor de inregistrare a proprietăților prin: (i) campanii de
conștientizare publică referitoare la înregistrarea terenurilor; (ii) consolidarea
capacităților ANCPI și a instituţiilor subordonate: Oficiile de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară (OCPI), Centrul Naţional de Cartografie.
pregătirea Strategiei de management a programului și a studiilor aferente pentru: (i)
gestionarea lucrărilor de înregistrare sistematică; (ii) monitorizare și evaluare; (iii)
finalizarea studiilor;
organizarea de sesiuni de instruire pentru personalul implicat în proiect: contractori,
municipalități, OCPI.
Aceste acțiuni urmează a fi implementate în cadrul a trei componente:
Componenta 1. Integrarea datelor existente și extinderea înregistrării sistematice in
zonele rurale ale României
Incepând cu anul 2011 ANCPI a dezvoltat un proces de înregistrare sistematică eficient și
participativ în cadrul Proiectului CESAR (Completarea sprijinului financiar acordat de UE
pentru restructurarea agriculturii), care a avut ca obiect înregistrarea sistematică a
proprietăților în 50 de comune. Pentru a extinde procesul de înregistrare sistematică în zonele
rurale, complementar acțiunilor programate de ANCPI prin Programul național de cadastru și
carte funciară în 2381 de UAT- uri, au fost luate în considerare extinderea înregistrării
sistematice pentru acoperirea suprafeței de aproximativ 5,756 milioane ha, reprezentând 793
UAT- uri. Această acțiune va include în principal organizarea campaniilor de conștientizare a
cetățenilor, pregătirea personalului implicat în activități, realizarea lucrărilor de cadastru
sistematic și afișarea publică a rezultatelor, soluționarea contestațiilor formulate de către
deţinătorii imobilelor și se va finaliza cu deschiderea cărților funciare. În cadrul campaniilor
de conștientizare publică și în activitățile de cadastru sistematic ce se vor desfășura, vor fi
implicați reprezentanți ai comunităților de romi, atât la nivel național, prin Agenția Națională
pentru Romi, cât și local, prin birourile județene pentru romi organizate la nivelul consiliilor
județene și experții locali pentru romi din cadrul primăriilor.
RO 192 RO
De asemenea, în cadrul acestei componente se va realiza conversia în digital a documentelor
analogice care conțin informații privitoare la proprietăți: cărți funciare, documentații tehnice.
Componenta 2 – Îmbunătățirea serviciilor de înregistrare a proprietăților
Pentru a se realiza accesul la datele legale și spațiale privind proprietăţile și actualizarea
acestor seturi de date a fost planificată modificarea aplicației informatice eTerra, prin care se
asigură administrare informațiilor de cadastru și de carte funciară.
Sistemele informatice dezvoltate pentru evidența înregistrărilor în cadastru și cartea funciară
sunt aliniate la cadrul de interoperabilitate național. Datele obținute ca urmare a lucrărilor de
cadastru sistematic sunt integrate în sistemul informatic de cadastru și carte funciară (eTerra),
într-un format standard, deschis, de tip XML. Informațiile pot fi exportate prin servicii WEB,
în formatul standard stabilit de Directiva INSPIRE, pe Geoportalul României
www.geoportal.ancpi.ro.
În vederea îmbunătățirii serviciilor livrate, ANCPI își propune derularea unor campanii de
informare publică și reforme noi care să îmbunătățească procesele zilnice de înregistrare, într-
o manieră sustenabilă economic, eficientă, orientată către client și inclusivă social. De
asemenea, prin componenta 2 se vizează sprijinirea și dezvoltarea capacității instituționale a
ANCPI și OCPI, organizarea de sesiuni de formare a personalului acestor structuri în
domeniile specifice de activitate (economic, juridic, achiziții publice, comunicare și relații
publice etc.).
Componenta 3 – Management, strategie și tactici
Această componentă va asigura sprijinul necesar pentru coordonarea proiectului, administrare,
achiziții, management financiar, raportare, monitorizare și evaluare. Proiectul va asigura
fonduri pentru achiziționarea echipamentelor suplimentare necesare și pentru contractarea
serviciilor de consultanță necesare.
Având în vedere complexitatea proiectului de înregistrare sistematică și resursele limitate ale
ANCPI pentru implementarea acestuia, pe lângă compartimentele de cadastru sistematic ce se
vor înființa în cadrul ANCPI și oficiile teritoriale, se va apela la o unitate de management
extern, care va furniza asistenţă tehnică în toate etapele și domeniile de implementare ale
proiectului, de la asistenţă acordată în legătură cu activităţile de implementare, la nivel central,
şi local, până la monitorizare şi evaluare.
În cadrul acestei componente se va realiza monitorizarea participării grupurilor vulnerabile la
procesul de înregistrare sistematică, cu accent pe soluționarea problemelor determinate de
lipsa actelor de proprietate în cadrul așezărilor informale de romi. În cadrul acestui obiectiv
vor fi invitați să participe la activități reprezentanți ai organismelor care acționează în
domeniul grupurilor dezavantajate, precum și reprezentanți ai organismelor pentru romi
(asociații, fundații, organizații neguvernamentale etc.).
Implementarea acestor trei componente va contribui la creșterea economică și socială la nivel
național, în conformitate cu politicile naționale și cele ale Uniunii Europene, prin:
Stimularea investițiilor în infrastructura de bază din zonele rurale: transport, energie,
mediu, sănătate și infrastructura socială;
RO 193 RO
Creșterea nivelului de accesare a fondurilor europene pentru comunitățile din zonele
rurale;
Promovarea angajărilor și suportul pentru mobilitatea forței de muncă din zonele
urbane în zonele rurale;
Micșorarea diferențelor între diferite zone dezvoltate din punct de vedere agricol și alte
regiuni mai puțin favorizate;
Creșterea coeziunii teritoriale, sociale și economice, promovarea dezvoltării generale
armonioase prin reducerea diferențelor între nivelurile de dezvoltare din zonele rurale
și urbane și promovarea dezvoltării zonelor dezavantajate;
Reducerea dificultăților întâmpinate în zonele montane, slab populate, zone a căror
localizare geografică încetinește procesul de dezvoltare, pentru încurajarea unei
dezvoltări sustenabile a acestora;
Promovarea incluziunii sociale și a combaterii sărăciei;
Încurajarea unei dezvoltări sustenabile a protecției mediului și a utilizării eficiente a
resurselor naturale.
2.K.6.2 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 11.1
Consolidarea capacității instituționale și o administrației publică
eficientă
Principii orientative pentru selectarea operaţiunilor
În selectarea comunelor pentru înregistrarea sistematică vor fi luate în considerare atât
aspectele geografice şi socio-economice cât şi prezenţa minorităţilor etnice, în special prezența
minorității rome.
Selectarea UAT- urilor ce vor fi implicate în procesul de înregistrare sistematică va fi realizată
pe baza unor criterii aprobate de o Comisie Interministerială ce va fi alcătuită din reprezentanţi
ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, Ministerului Transporturilor, Ministerului Fondurilor Europene
(Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare) şi ai Agenției
Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. În cadrul acestei comisii vor fi invitați, având
rol de observatori, reprezentanți ai Comisiei Europene – Direcția Generală Politică Regională
și Urbană (DG Regio).
Principalele criterii de selecție a UAT- urilor incluse în sub-componenta privind înregistrarea
sistematică a proprietăţilor sunt:
(a) UAT- uri care fac obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură prevăzute în Master
Planul General de Transport al României;
(b) UAT- uri care implementează ori sunt incluse în proiecte de dezvoltare a infrastructurii în
cadrul altor programe;
(c) Zone cu vulnerabilităţi sociale particulare privind accesul informal la proprietate. Proiectul
va acorda atenţie specială nevoilor comunităţii rome precum și zonelor declarate defavorizate.
S-a constatat faptul că există populaţie romă aproape în fiecare UAT din zona rurală. Această
RO 194 RO
minoritate a trecut de-a lungul timpului printr-un proces de stabilire a aşezărilor/locuinţelor,
mai ales în marginea satelor, unde populaţia locală a acceptat şi tolerat prezenţa romilor.
Terenul pe care l-au ocupat este, în general, în proprietatea statului (public sau privat); romii
au construit case pe terenurile pe care le au în posesie, iar autorităţile locale au acceptat, în
general, această situaţie. În unele cazuri, municipalităţile au soluţionat lipsa actelor de
proprietate prin aprobarea emiterii titlurilor de proprietate, pe baza legilor funciare. Totuşi,
există un număr mare de aşezări neoficiale în satele rurale. Înregistrarea sistematică este
soluţia pentru oficializarea acestor cazuri.
2.K.6.3 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 11.1 Consolidarea capacității instituționale și o
administrației publică eficientă
Utilizarea planificată a instrumentelor
financiare
N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.K.6.4 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 11.1
Consolidarea capacității instituționale și o administrației publică
eficientă
Această prioritate de investiții va fi implementată prin intermediul unui proiect major.
Proiectul este elaborat să răspundă Programului Național de Cadastru și Carte Funciară
reglementat prin Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare și este inclus în Strategia Națională de Dezvoltare
Sustenabilă a României 2013–2020-2030. Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară
este, de asemenea, inclus în Programul Guvernamental pentru perioada 2013-2016 în cadrul
capitolului Proiecte Mari de Infrastructură.
2.K.6.5 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator
Unitate
de
măsură
Fond
Categoria
regiunii (dacă
este relevantă)
Valoarea-țintă
(2023)
–
Sursa datelor Frecvența raportării
– 1S24 Suprafață de teren
înregistrată în
Sistemul Integrat de
Cadastru și Carte
Funciară
Ha FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate
5.756.387 ANCPI Anuală
RO 195 RO
2.K.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară
Tipul
Indicatorului
ID Indicator sau etapă
cheie de implementare
Unitate
de
măsură,
dacă este
cazul
Fond Categorie de
regiune
Punctul de
referință pentru
2018
Obiectivul
final (2023) Sursa datelor
Explicarea
relevanței
indicatorului,
dacă este cazul
AP 11 Indicator financiar 1F Suma totală a cheltuielilor
eligibile din sistemul
contabil al Autorității de
certificare, certificată de
această autoritate
Milioane
euro
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 1 265,96
Rapoarte de
monitorizare POR-
MYSMIS
AP 11 Etapa cheie de
implementare
1K7 Suprafață de teren pentru
înregistrare în SICCF
conform contractelor de
achiziție încheiate
Ha
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 2.395.470
Rapoarte de
monitorizare POR-
MYSMIS
Fiind un proiect
major, a fost
necesară stabilirea
unei etape cheie de
implementare.
AP 11 Indicator de
realizare
1S2
4
Suprafață de teren
înregistrată în SICCF Ha FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate
0
5.756.387
Rapoarte de
monitorizare POR-
MYSMIS
Acest indicator este
important întrucât
vizează mai mult de
50% din alocarea
axei prioritare.
Valoarea acestuia
este importantă din
punct de vedere al
contribuţiei la
atingerea
rezultatelor
aşteptate.
RO 196 RO
Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea țintelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându-se în considerare faptul că este un proiect major. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s-a realizat pe principiul
atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare
alocarile FEDR fără rezerva de performanta din anii 2014 – 2018 din care s-au scazut sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2014 și 2016 și prefinanțarile
anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și valorile corespunzătoare pentru asistență tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de performanță. A rezultat astfel o
țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 749 milioane Euro (din care 19 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 730 milioane Euro pentru categoria
regiunilor mai puțin dezvoltate)..
Selectarea indicatorilor de realizarea imediată pentru cadrul de performanță.
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent axei prioritare a fost selectat indicatorul care corespunde unei alocări de peste 50% din alocarea pentru AP 11.
Stabilirea țintelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realizarea imediată
Stabilirea acestor ținte s-a realizat pe baza metodologiei utilizată în cadrul Proiectului CESAR (Completarea sprijinului financiar acordat de UE pentru restructurarea
agriculturii), proiect dezvoltat de ANCPI, în scopul înregistrării sistematice a proprietăților în 50 de comune.
RO 197 RO
2.K.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6-9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 11 96 265,957,447.00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 11 01 265,957,447.00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 11 03 265,957,447.00
Tabelul 9b: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 11 07 265,957,447.00
2.K.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administrative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și beneficiarilor
Axa prioritară AP 12
Finanțarea sprijinului necesar pentru coordonarea proiectului, administrare, management
financiar, raportare, monitorizare și evaluare va fi asigurată din bugetul proiectului. De
asemenea, în cadrul acestui proiect major vor fi realizate activitățile de informare și instruire
specifice.
RO 198 RO
2.L Axa prioritară 12: Asistență tehnică
2.L.1. Axa prioritară 12
2.L.2. Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond
Pentru a asigura condițiile necesare pentru implementarea Programului Operaţional Regional
în vederea utilizării eficiente a fondurilor alocate acestui program, este necesar ca Autoritatea
de Management şi Organismele Intermediare să fie sprijinite prin intermediul asistenţei
tehnice.
Asistenţa tehnică se acordă conform prevederilor art. 52 al Regulamentului General privind
Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune,
referitor la asistenţa tehnică acordată Statelor Membre: “Fondurile ESI pot să sprijine acțiuni
de pregătire, gestionare, monitorizare, evaluare, informare și comunicare, colaborare în rețea,
soluționare a reclamațiilor, control și audit, acțiuni pentru reducerea sarcinii administrative
pentru beneficiari.”
Sistemul de implementare al Programului Operațional Regional este format din autoritatea de
management constituită la nivel național în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice și organismele intermediare constituite la nivelul celor 8 regiuni de
dezvoltare ale României în cadrul celor opt Agenţii pentru Dezvoltare Regională. Delegarea
atribuțiilor pentru organismele intermediare va fi realizată prin intermediul acordurilor de
delegare a atribuțiilor ce vor fi încheiate pe toată durata programului de către Autoritatea de
Management a POR cu fiecare Agenţie de Dezvoltare Regională. Acordurile de delegare vor
include condiţii referitoare la structura organizaţională a organismelor intermediare şi
separarea funcţiilor, păstrarea unui nivel corespunzător al personalului calificat, mentenanţa
reţelelor informatice, etc.
Având în vedere ca POR se adresează atât regiunilor mai dezvoltate, cât și regiunilor mai
puțin dezvoltate, această axă prioritară va fi aplicabilă și Regiunii București Ilfov.
Aceasta abordare este cu atat mai importanta cu cat este necesara cresterea gradului de
imbunatatire a organizatiilor implicate in implementarea POR.
2.L.3. Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile)
totalul cheltuielilor
publice eligibile
ID-ul axei prioritare AP 12
Denumirea axei prioritare Asistență tehnică
RO 199 RO
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și regiunile
nordice slab populate (dacă este cazul)
N/A
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin
dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile)
totalul cheltuielilor
publice eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și regiunile
nordice slab populate (dacă este cazul)
N/A
2.L.4. Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 12.1
Obiectiv Specific Implementarea transparentă și eficientă a Programului
Operațional Regional
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii
Având în vedere multitudinea tipurilor de activități care
vor fi implementate prin POR 2014 – 2020, precum și
valoarea fondurilor alocate programului, utilizarea
asistenței tehnice va contribui la:
- Imbunătățirea sistemului de implementare a
programului astfel incât instituțiile implicate
(autoritatea de management, organisme
intermediare) să poată realiza cu eficiență și
eficacitate funcțiile îndeplinite (programare,
contractare, monitorizare, plăți, etc)
- Acordarea de sprijin specific pentru informarea şi
comunicare, precum și pentru instruirea şi
îndrumarea, atât a potențialilor beneficiari, cât şi a
beneficiarilor de finanțare POR, în condiții de
transparență și tratament egal.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură
Valoarea
de
referință
Anul de
referință
Valoarea
-țintă
(2023)
Sursa
datelor
Frecvența
raportării
1S25 Creșterea nivelului
de conștientizare a
publicului general
privind POR
% 46 2013 60 AMPOR la doi ani
RO 200 RO
2.L.5. Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.L.6.1. Descrierea activităților și contribuțiile preconizate la obiectivele specifice
Prioritate de
investiții 12.1
Asistență tehnică
Sprijinul furnizat prin asistenţă tehnică are în vedere, ca principiu, susţinerea unor “costuri ale
calităţii”, plecând de la premisa, confirmată de experienţele anterioare, că lipsa calităţii în
implementare are costuri mult mai mari. Astfel, se urmăreşte atingerea unui standard
recunoscut de management al calităţii, în întregul sistem de implementare a POR. În acest
sens, monitorizarea perfomanţei în realizarea activităţilor specifice implementării POR va
adresa necesitatea de diminuare a erorilor în procesele specifice, în vederea creşterii eficienţei
şi eficacităţii în implementare.
Aşa cum reiese atât din experienţa anterioară, cât şi din studiile şi evaluările realizate,
disponibilitatea resurselor necesare sprijinirii funcţionării sistemului de implementare POR în
perioada de programare 2007-2013 s-a dovedit a fi de o deosebită importanţă. În acest sens,
este necesară sprijinirea activităţilor specifice implementării POR (pregătirea, selecţia,
evaluarea, verificării cheltuielilor, auditul şi monitorizarea proiectelor finanţate, etc).
În ceea ce priveşte acoperirea costurilor administrative şi de funcţionare a instituţiilor
implicate în sistemul de implementare al POR 2014-2020, finanţarea Organismelor
Intermediare se va realiza prin intermediul unor contracte de finanţare multianuale, care vor
include detalieri ale atribuţiilor, precum şi indicatori realişti pentru măsurarea performanţei
organismelor intermediare în realizarea activităţilor ce derivă din atribuţiile delegate.
Acordul de delegare a atribuţiilor va avea în vedere dezvoltarea şi îmbunătăţirea relaţiilor
funcţionale între AM POR şi OI POR, pe baza concluziilor ce provin atât din experienţa
anterioară cât şi din evaluările ce au vizat subiectul şi, de asemenea, va substanţia
instrumentele de coordonare interinstituţională, cu o mai clară delimitare a atribuţiilor şi
obligaţiilor specifice.
De asemenea, finanţarea activităţilor aferente atribuţiilor AM POR, se va realiza în cadrul
unor decizii de finanţare globale, multianuale.
În vederea întăririi capacităţii administrative, prin intermediul acestei axe se vor finanța
activități de instruire, pentru îmbunătăţirea calificării personalului din cadrul AMPOR şi
Organismelor Intermediare, precum și cursuri de instruire pentru beneficiari/potenţiali
beneficiari.
S-a remarcat că sprijinul direct acordat atât potenţialilor beneficiari cât şi beneficiarilor,
reprezintă o precondiţie pentru implementarea în bune condiţii a programului operaţional.
Pentru aceste motive, se va avea în vedere extinderea cadrului de acordare a sprijinului direct.
În acest cadru extins, Organismele Intermediare în special îşi vor asuma un rol proactiv, prin
diverse forme de asistenţă, de la asigurarea unor platforme de distribuţie a bunelor practici şi a
RO 201 RO
lecţiilor învăţate, până la sprijin pentru întocmirea documentaţiilor standard. De asemenea,
coordonatorii de poli vor avea atribuții extinse în vederea funizării de sprijin autorităților
urbane care vor implementa activități corespunzătoare axei de dezvoltare urbană integrată.
De asemenea, în acelaşi scop, se va acorda o atenţie extinsă instruirii, având în vedere că s-a
remarcat o îmbunătăţire a capacităţii de implementare atât la nivelul organismelor implicate în
implementarea POR, cât și la nivelul beneficiarilor, după furnizarea de instruiri specializate
către aceştia.
Totodată se vor realiza acţiuni de informare și comunicare destinate potenţialilor beneficiari,
partenerilor socio-economici, organizațiilor non-guvernamentale, grupurilor-țintă din alte state
membre şi publicului larg privind oportunitățile de finanțare oferite de POR. În ceea ce
priveşte informarea şi comunicarea, evaluările anterioare, realizate pentru POR 2007-2013,
indică o percepţie şi o notorietate pozitivă a Programului, precum şi premisele pentru
îmbunătăţirea acestor atribute, printr-o rafinare suplimentară a mesajelor şi a instrumentelor de
transmitere a acestora către categoriile de public-ţintă. Activităţile specifice comunicării
instituţionale, menită să confere vizibilitatea necesară intervenţiilor realizate prin POR, vor fi
mai precis orientate, în vederea obţinerii unui impact corespunzător şi a unei cât mai mari
valori adăugate, cu costuri cât mai reduse. In acest sens, vor fi organizate, atat la nivelul AM,
cat si la nivelul OI, diferite tipuri de evenimente, precum: conferinte anuale cu paticiparea
actorilor implicati in implementarea programului, sesiuni de instruire a potenţialilor
beneficiari cât şi beneficiarilor privind implementarea proiectelor, sesiuni de comunicare si
informare, vizite la proiecte, etc.
În cadrul acestei axei prioritare se vor finanța următoarele tipuri de activități orientative:
sprijinirea Autorităţii de Management şi a Organismelor Intermediare (inclusiv costuri
administrative, respectiv de personal) pentru implementarea diferitelor etape ale POR,
inclusiv identificarea şi dezvoltarea proiectelor, întocmirea de documentaţii tehnico-
economice pentru proiecte, pregătirea, selecţia, monitorizarea, evaluarea, controlul şi
audit;
achiziţia şi instalarea echipamentelor IT şi birotice, achiziția și dezvoltarea programelor
informatice necesare pentru managementul şi implementarea programului;
achiziţia de bunuri şi servicii necesare desfăşurării activităţilor specifice implementării
POR în cadrul AM POR/ OI POR
sprijinirea organizatorică şi logistică a Comitetului de Monitorizare a POR şi a altor
comitete/ grupuri de lucru implicate în implementarea programului
sprijinirea activităților coordonatorilor de poli urbani in vederea furnizarii de sprijin
autoritatilor urbane;
activități specifice de evaluare a POR, inclusiv, a documentelor de programare (strategia
de asistență tehnică, strategia de comunicare, etc.)
elaborarea de studii specifice POR;
sprijinirea activităților Autorităţii de Management şi a Organismelor Intermediare
(inclusiv costuri de personal) necesare pentru închiderea Programului Operațional
Regional 2007 – 2013;
sprijinirea pregătirii POR pentru următoarea perioadă de programare (studii, analize,
pregătirea de proiecte, etc);
sprijinirea activităţilor de informare și comunicare specifice POR (realizarea şi distribuirea
materialelor informative şi publicitare, organizarea de evenimente de informare și
promovare, campanii mass-media, etc);
RO 202 RO
sprijinirea activităților de lansare a POR aferent următoarei perioade de programare.
De asemenea, vor fi avute in vedere sustinerea implementarii masurilor anti – frauda, in
concordanta cu cerintele specifice fondurilor ESI.
Activitățile sprijinite prin intermediul acestei axe prioritare vor contribui la implementarea
eficientă a POR, pe de o parte prin formarea unui personal specializat și asigurarea stabilității
acestuia și pe de altă parte prin sprijinirea beneficiarilor în a înțelege și respecta cerințele
programului.
De asemenea, activitatile preconizate a se realiza prin intermediul acestei axe prioritare vor fi
corelate cu masurile specifice din cadrul Programului Operational Asistenta Tehnica, in
special in ceea ce priveste instruirea, sprijinul acordat beneficiarilor, precum si activitatile de
comunicare si informare.
2.L.6.2 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4: Indicatori de realizare
ID Indicator Unitate de
măsură
Valoarea-
țintă (2023) Sursa datelor
1S26 Număr studi, analize, rapoarte,
strategii
numar 24 Rapoarte de
monitorizare POR-
MYSMIS
1S27 Număr evenimente de informare și
comunicare numar
1.200 Rapoarte de
monitorizare POR-
MYSMIS
1S28 Participanţi la cursurile de pregătire
(personal OI/AM, beneficiari şi
potenţiali beneficiari)
numar 6.000 Rapoarte de
monitorizare POR-
MYSMIS
1S29 Zile de training participanţi numar
15.000 Rapoarte de
monitorizare POR-
MYSMIS
2.L.8. Categoriile de intervenție
Tabelele 6-9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 12 121 4,460,936.00
AP 12 122 318,638.00
AP 12 123 1,593,192.00
RO 203 RO
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 12 121 72,985,872.00
AP 12 122 5,213,277.00
AP 12 123 26,066,382.00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 12 01 6,372,766.00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 12 01 104,265,531.00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 12 07 6,372,766.00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 12 07 104,265,531.00
RO 204 RO
SECȚIUNEA 3. PLAN DE FINANȚARE
[Referință: articolul 96 alineatul (2) primul paragraf litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]
3.1 Alocare financiară din fiecare fond și sumele aferente rezervei de performanță
Tabelul 17
Fond Categorie
de regiune
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total
Alocare
principală2
Rezerva de
performanță
Alocare
principală
Rezerva de
performanță
Alocare
principală
Rezerva de
performanță
Alocare
principală
Rezerva de
performanță
Alocare
principală
Rezerva de
performanță
Alocare
principală
Rezerva de
performanță
Alocare
principală
Rezerva de
performanță
Alocare
principală
Rezerva de
performanță
FEDR În regiunile
mai puțin
dezvoltate
724,661,514 46,254,990 783,450,114 50,007,454 838,707,915 53,534,548 884,541,137 56,460,073 888,730,908 56,727,505 905,973,548 57,828,099 929,171,379 67,312,517 5,995,236,515 388,125,186
În regiunile
mai
dezvoltate
32,510,953 2,075,167 30,251,881 1,930,971 46,200,914 2,948,994 50,287,853 3,209,863 56,581,973 3,611,615 61,702,289 3,938,444 57,123,268 4,264,114 334,659,131 21,979,168
Total 757,172,467 48,330,157 813,701,995 51,938,425 884,908,829 56,483,542 934,828,990 59,669,936 945,312,881 60,339,120 967,675,837 61,766,543 986,294,647 71,576,631 6,289,895,646 410,104,354
2 Alocarea totală (sprijinul din partea Uniunii) mai puțin alocarea pentru rezerva de performanță.
RO 205 RO
3.2 Alocare financiară totală pentru fiecare fond și cofinanțare națională (EUR)
1. Tabelul prezintă planul financiar pe axă prioritară.
2. În cazul în care axa prioritară se referă la mai mult de un fond, datele privind sprijinul de la Uniune și cofinanțarea națională sunt defalcate pe
fiecare fond cu o rată separată de cofinanțare în cadrul axei prioritare aferente fiecărui fond.
3. În cazul în care axa prioritară acoperă mai mult de o categorie de regiune, sprijinul Uniunii și cofinanțarea națională sunt defalcate pe categorie de
regiune cu o rată separată de cofinanțare în cadrul axei prioritare aferente fiecărei categorii de regiune.
4. Contribuția BEI este prezentată la nivel de axă prioritară.
Tabelul 17 a: Plan de finanțare
Axa prioritară Fond Categorie de
regiune
Baza de calcul
pentru sprijinul
din partea
Uniunii
(Costul total
eligibil sau
costul public
eligibil)
Sprijinul din
partea
Uniunii
Contrapart
idă
națională
Defalcarea indicativă a
contrapartidei naționale
Finanțare totală Rata de
cofinanțare
Pentru
informare
Contribuțiile
BEI
Alocarea principală
(finanțarea totală cu
excepția rezervei de
performanță)
Rezerva de performanță Suma
rezervei
de
perform
anță ca
proporți
e din
sprijinul
total din
partea
Uniunii
Finanțarea
publică
națională
Finanțarea
privată
națională (1)
Sprijinu
l din
partea
Uniunii
Contrapartidă
națională
Sprijinul
din
partea
Uniunii
Contrapartidă
națională3
(a) (b) = (c) + (d))
(c) (d) (e) = (a) + (b) (f) = (a)/(e) (2) (g) (h)=(a)-(j)
(i) = (b) – (k)
(j) (k)= (b) * ((j)/(a))
(l) =(j)/(a)
*100
3 Contrapartida națională este împărțită pro rata între alocarea principală și rezerva de performanță.
RO 206 RO
Axa prioritară 1 FEDR
Axa
prioritară 2 FSE
Axa prioritară 3
YEI4 nu se aplică nu se
aplică nu se aplică nu se
aplică
Axa prioritară 4
FSE
YEI5 nu se aplică nu se
aplică
nu se aplică nu se
aplică
Axa
prioritară 5
Fondul de
Coeziune
nu se aplică
Total FEDR Mai puțin
dezvoltate
Egal cu
totalul (1)
din tabelul
17
Total FEDR În tranziție
Egal cu totalul (2)
din tabelul
17
Total FEDR Mai
dezvoltate
Egal cu
totalul (3)
din tabelul 17
Total FEDR
Alocarea
specială pentru
regiunile cele
mai
Egal cu totalul (11)
din tabelul 17
4 Această axă prioritară include alocarea specifică pentru YEI și sprijinul FSE aferent.
5 Această parte a axei prioritare include alocarea specifică pentru YEI și sprijinul FSE aferent.
RO 207 RO
îndepărtate sau cele
nordice slab
populate
Total general
Egal cu totalul (12)
din tabelul
17
(1) A se completa doar când axele prioritare sunt exprimate în costuri totale.
(2) Această rată poate fi rotunjită la cea mai apropiată valoare întreagă din tabel. Rata exactă utilizată pentru rambursări este raportul (f).
RO 208 RO
Tabelul 18c: Defalcarea planului de finanțare în funcție de axă prioritară, fond, categorie de regiuni și obiective tematice
[Referință: articolul 96 alineatul (2) primul paragraf litera (d) punctul (ii) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]
Axa prioritară Fond6 Categorie de regiune Obiectiv tematic Sprijinul din
partea Uniunii
Contrapartidă
națională
Finanțare
totală
Sprijinirea tranziției către o
economie cu emisii scăzute de
carbon
FEDR Regiuni mai dezvoltate OT 4 - sprijinirea tranziției către o economie cu
emisii reduse de dioxid de carbon în toate
sectoarele
239.988.938,00 59.997.236,00 299.986.174,00
Regiuni mai puțin
dezvoltate 1.763.394.041,00 311.187.185,00 2.074.581.226,00
Regiuni mai dezvoltate OT 6 - conservarea și protecția mediului și
promovarea utilizării eficiente a resurselor. 11.340.426,00 2.835.107,00 14.175.533,00
Regiuni mai puțin
dezvoltate 106.553.190,00 18.803.504,00 125.356.694,00
Sprijinirea dezvoltării urbane
durabile
FEDR Regiuni mai puțin
dezvoltate
OT 4 - sprijinirea tranziției către o economie cu
emisii reduse de dioxid de carbon în toate
sectoarele
957.446.809,00 168.961.202,00 1.126.408.011,00
Regiuni mai puțin
dezvoltate
OT 6 - conservarea și protecția mediului și
promovarea utilizării eficiente a resurselor 106.382.979,00 18.773.467,00 125.156.446,00
Regiuni mai puțin
dezvoltate
OT 10 - Investiţiile în educaţie, competenţe şi
învăţare pe tot parcursul vieţii 106.382.979,00 18.773.467,00 125.156.446,00
Total 3.291.489.362,00 599.331.168,00 3.890.820.530,00
6 În scopul prezentului tabel, YEI (alocarea specifică și sprijinul FSE aferent) este considerată fond.
RO 209 RO
SECȚIUNEA 4. ABORDARE INTEGRATĂ A DEZVOLTĂRII TERITORIALE
În scopul îmbunătățiriii creșterii economice și prosperității pe termen lung a României este
important ca fiecare regiune să își folosească la maxim potențialul său economic și social.
Strategia POR se concentrează pe necesitatea îmbunătățirii performanței ecomonice și sociale
a fiecărei regiuni, prin contracararea factorilor și elementelor care împiedică performanța
economică și promovarea oportunităților de dezvoltare în fiecare regiune. Dezvoltarea
regională este abordată în contextul mai larg al asigurării unei creșteri economice durabile la
nivel național, precum și cel al stabilităţi macroeconomice. POR se adresează nu numai
regiunilor slab dezvoltate, ci tuturor regiunilor țării. Principiul fundamental al strategiei POR
este cel al adaptării și corelării tipurilor de investiții cu nivelul și nevoile de dezvoltare ale
regiunilor în scopul maximizării potențialului de dezvoltare economic și social și asigurării
unei creșteri economice la nivel național.
Orașele, mai ales cele mari, sunt, în esență, motoare ale economiei regiunilor în care sunt
situate. Dezvoltarea regională și urbanizarea sunt strâns interconectate, regiunile mai
dezvoltate înregistrează de obicei un grad de urbanizare mai ridicat sau adăpostesc în
interiorul lor un oraș mare care impulsionează dezvoltarea. Similar altor țări europene, un
număr limitat de zone – de obicei orașele cele mai mari sau aproiate de piețele mari – produc o
cantitate disproporționată importantă de bogăție. Acest lucru se întâmplă deoarece dezvoltarea
necesită economii de scală și piețe de mari dimensiuni, pe care le permit, de regulă orașele
mari.
Municipiul Bucureşti îndeplineşte rolul principal în structura urbană naţională, caracterizându-
se printr-o accesibilitate net superioară faţă de celelate oraşe, la nivel naţional şi internaţional,
precum şi prin dominarea activităţilor economice şi administrative. Rețeaua de oraşe
secundare este distribuită echilibrat la nivelul regiunilor de dezvoltare, cele 7 centre regionale
(polii de creștere) având dimensiuni relativ apropiate, dar cu diferenţe în funcţiile economice
îndeplinite.
Celelate oraşe medii şi mari, în special municipiile reședință de județ - adevărați poli de
dezvoltare urbană, constituie un potenţial important pentru dezvoltarea aşezărilor şi zonelor
aflate în proximitate. Acestea deţin o poziţie strategică în raport cu axele de dezvoltare
regionale și locale și o infrastructură economică și socială relativ dezvoltată care le permit să
polarizeaze funcţii teritoriale, activităţi, populaţie, instituţii, etc. Ținând cont de sistemul
administrativ-teritorial din România municipiile reședință de județ - joacă un rol important
promovarea dezvoltăriii la nivel teritorial.
Oraşele mijlocii şi mici joacă au funcţiuni esenţiale în dezvoltarea zonei adiacente rurale prin
efecte de difuzare a dezvoltării către zonele înconjurătoare, punând la dispoziție servicii
urbane spaţiului rural adiacent.
Pentru a a contribui la o dezvoltare policentrică la nivel naţional se va promova susţinerea
dezvoltării centrelor urbane majore şi a zonelor funcţionale urbane şi consolidarea zonelor
puternic urbanizate, concomitent cu asigurarea unor servicii optime de bază care să
deservească oraşele mijlocii şi mici, concomitent cu asigurarea conectivităţii acestora şi
creşterea accesibilităţii la reţelele majore de transport.
În acest context, orașele, în funcție de dimensiune, atractivitatea economică și de dotările cu
RO 210 RO
infrastructuri urbane au caracteristici, provocări și necesități diferite. Este nevoie astfel de o
tratare diferențiată a acestora şi stabilirea priorităților de investiții în acord cu necesitățile și
potențialul local de dezvoltare. Cu toate acestea, indiferent de mărimea acestora, orașele din
România întâmpină o serie de provocări majore ale calității mediului care necesită promovarea
unei abordări integrate și cuprinzătoare care să sprijine dezvoltarea unui transport mai durabil,
utilizarea eficientă a energiei, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi utilizarea
eficientă a resurselor de teren. Pe de altă parte, oraşele româneşti se confruntă cu o serie de
probleme de ordin social, generate de sărăcie, şomaj, lipsa utilităţilor, accesibilitate, aspecte
care încurajează și amplifică fenomenul de segregare socio-spaţială. Multe comunități sărace
locuiesc în proximitatea marilor orașe și, uneori, chiar în zonele centrale, dar rămân incapabile
să acceseze oportunitățile educaționale și profesionale.
O importanță regională aparte o constituie regiunea Dunării, inclusiv Delta Dunării. Prin
dezvoltarea regiunii Dunării se creează premisele consolidării poziției României ca poartă
către Marea Neagră și facilitează dezvoltarea relațiilor economice și creează noi oportunități
de investiții în regiune.
Zona Deltei Dunării este un teritoriu unic, cu caracteristici foarte specifice, care necesită o
abordare integrată: resurse de mediu de importanță globală, populația izolată și marginalizată,
specializare economică și vulnerabilitate, și un acces limitat la servicii. O dublă provocare
pentru dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării o constituie conservarea peisajelor sale ecologice
și îmbunătățirea calității vieții pentru locuitorii săi.
4.1 Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității
Instrumentele de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității joacă un rol
important în reducerea disparităților teritoriale în zonele urbane și rurale, prin încurajarea
implicării active a comunităților locale, atât pentru elaborarea strategiilor, cât și pe parcursul
procesului de implementare a acestora, conform nevoilor identificate.
Instrumentul CLLD va fi utilizat pentru implementarea intervențiilor care vizează promovarea
incluziunii sociale și combaterea sărăciei în comunitățile dezavantajate, cu accent asupra celor
cu populație majoritară de etnie romă. Dată fiind complexitatea nevoilor cu care se confruntă
comunitățile afectate, în contextul unui acces limitat la servicii sociale, de sănătate și de
educație de calitate și participării reduse pe piața muncii, este necesară o abordare integrată
pentru asigurarea eficacității și sustenabilității intervențiilor implementate.
În acest sens, POCU (prin Axa Prioritară 5 – Dezvoltare Locală plasată sub Responsabilitatea
Comunității) și POR (prin Axa Prioritară 9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a
comunităților defavorizate din mediul urban) vor pune la dispoziție alocările financiare
necesare implementării strategiilor integrate de dezvoltare locală pentru orașe cu o populație
de peste 20 000 de locuitori.
Zonele vizate de un parteneriat local (grup de acțiune locală) trebuie să fie coerente din punct
de vedere economic, social și fizic. Teritoriul poate varia, ca formă și delimitare, de la o
singură zonă marginalizată într-un oraș (de exemplu - zonă de tip ghetou cu blocuri) la mai
multe zone de acest tip. Decizia referitoare la delimitarea exactă a zonelor locale aparține
grupurilor de acțiune locală, asigurându-se astfel respectarea condițiilor locale și a scopurilor
strategiei locale.
POCU prin acțiunile de investiție specifice Axei Prioritare CLLD (îmbunătățirea accesului și
RO 211 RO
participării în sistemul de învățământ, creșterea calității în sistemul de educație, alături de
creșterea participării pe piața muncii și îmbunătățirea competențelor profesioniștilor în
domeniul serviciilor sociale și de sănătate etc.), se va constitui ca principal fond pentru
susținerea activităților premergătoare realizării strategiei de dezvoltare a comunității și pentru
asigurarea implementării și sustenabilității măsurilor propuse. POR va susține prin Axa
Prioritară CLLD finanțările necesare infrastructurii relevante (infrastructura socială, de
sănătate și educațională, investiții care vizează îmbunătățirea condițiilor de locuit pentru
comunitățile defavorizate, locuinţe sociale etc.) pentru implementarea în bune condiții a
măsurilor POCU. De asemenea, vor fi avute în vedere pentru comunitățile marginalizate,
complementar strategiilor CLLD dezvoltate, investițiile naționale din POC care urmăresc
alfabetizarea digitală în comunitățile vulnerabile şi dezvoltarea competențelor digitale ca
instrument de combatere a excluziunii prin extinderea reţelei de Punct de Acces Public la
Internet.
4.2 Acțiuni integrate pentru dezvoltare urbană durabilă
Existența unor strategii integrate de dezvoltare urbană care să aibă în vedere rezolvarea
problemelor economice, de mediu, climatice și sociale din orașe, constituie precondiția pentru
obținerea finanțării din axa prioritară pentru dezvoltare urbană.
Abordarea dezvoltării urbane durabile prevăzută la articolul 7 din Regulamentul FEDR va fi
pusă în aplicare prin intermediul axei prioritare 4 care combină prioritățile de investiții
aferente obiectivelor tematice 4 - economii cu emisii scăzute de carbon, 6 - protecţia mediului
şi promovarea utilizării eficiente a resurselor și 10 - investiţiile în educaţie, competenţe şi
învăţare pe tot parcursul vieţii.
Deși OT-urile selectate pentru axa de dezvoltare urbană nu acoperă domenii esențiale pentru
promovarea unei dezvoltări urbană durabile comprehensive (ex. economic, social, etc.),
proiectele care sunt parte a strategiilor integrate de dezvoltare urbană vor fi finanțate cu
prioritate în celelate axe prioritare ale POR sau programe operaționale relevante, în scopul
sprijinirii unei abordări cu adevărat integrate.
Principiile de selectare a zonelor urbane pentru promovarea și implementarea acțiunilor
integrate de dezvoltare urbană durabilă iau în considerare:
contribuția orașelor la dezvoltarea socio-economică a regiunilor;
promovarea unei abordări integrate a dezvoltării locale (strategii integrate și
interconectate, mobilizarea parteneriatelor locale, combinarea resurselor din toate
sursele de finanțare, impactul socio-economic local, în special având în vedere zonele
învecinate și urbanizarea etc.);
capacitatea administrativă a autorităților locale de a implementa strategii integrate de
dezvoltare urbană.
Investițiile privind dezvoltarea urbană durabilă se vor concentra în municipiile reședință de
județ (inclusiv localitățile din zona funcțională urbană, după caz), definite, în funcție de rolul și
impactul asupra dezvoltării regionale și locale în poli de creștere (7) și poli de dezvoltare
urbană (32).
Municipiile București, inclusiv sectoarele componente, și Tulcea (inclus în teritoriul acoperit
RO 212 RO
de ITI Delta Dunării) nu vor beneficia de finanțare în cadul axei prioritare privind dezvoltarea
urbană integrată. Acestea pot beneficia de aceleași tipuri de finanțări în cadrul axelor prioritare
tematice.
Fiecare municipiu reședință de județ (inclusiv localitățile din zona funcțională urbană, după
caz) va beneficia de alocări orientative pre-determinate cu termen limită pentru implementarea
proiectelor. O parte a alocării financiare a axei prioritare privind dezvoltarea urbană, inclusiv
economiile și sumele necheltuite va fi alocată în funcție de anumite criterii (ex. contractarea
conform calendarului de implementare a sumelor alocate, etc.) autorităților locale eligibile în
cadrul axei de dezvoltare urbană, care au implementat/contractat cu succes proiectele de
dezvoltare locală.
În conformitate cu prevederile articolul 7 din Regulamentul FEDR autoritățile urbane vor fi
responsabile cu selecția proiectelor.
Tabelul 20: Acțiuni integrate pentru dezvoltarea urbană durabilă – volume
indicative ale sprijinului FEDR și FSE
Fond Sprijinul FEDR și FSE (cu titlu indicativ)
(EUR)
Proporția totală a cotelor
alocărilor totale ale Fondului
pentru program
Total FEDR 1.170.212.767,00 17,46%
Total FSE - -
TOTAL FEDR+FSE 1.170.212.767,00 17,46%
4.3 Investiția teritorială integrată (ITI) (după caz)
Instrumentul ITI va fi utilizat, prin contribuția tuturor Programelor FESI 2014-2020, într-un
areal format din 38 de unități administrativ teritoriale din cadrul Rezervației Biosfera Delta
Dunării, Județul Tulcea și nordul Județului Constanța. Caracteristicile specifice ale acestui
teritoriu unic țin de: populație rară și izolată, specializare și vulnerabilitate economică, acces
nesatisfăcător la servicii etc. Autoritățile centrale și locale elaborează cu sprijinul Băncii
Mondiale Strategia durabilă integrată pentru Delta Dunării 2030, ce urmează să fie finalizată
în prima jumătate a anului 2015.
Delta Dunării este o zonă care prezintă unele dintre cele mai scăzute densitățăți din România,
cu servicii de bază insuficiente, accesibilitate slabă, conectivitate deficitară către piețele
importante și o poziție periferică care împiedică accesul populației oamenilor la oportunități.
Există o dublă provocare pentru dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării: pe de-o parte este
necesară este conservarea activelor sale ecologice, iar pe de altă parte și îmbunătățirea
calității vieții pentru locuitorii acesteia.
Delta Dunării este, prin natura ei, o zonă izolată, inaccesibilă și, prin alegerea localnicilor, o
regiune cu un declin în rândul populației. În general, sistemul de transport este într-o stare
precară, cu limitări atât în privința accesibilității interne cât și pentru conectivitatea cu restul
regiunii și al țării. Slaba accesibilitate a ridicat probleme semnificative îmbunătăţirii
standardelor de trai ale rezidenţilor din centrul Deltei. Având în vedere importanța sa
RO 213 RO
recunoscută la nivel global și faptul că este un sit de patrimoniu mondial natural conform
UNESCO, regiunea Delta Dunării este una din cele mai importante zone naturale din Europa,
care atrage atât vizitatori români cât și străini, care vin pentru petrecerea timpului liber și
pentru activități recreative, se bucură de natură, observarea păsărilor și pescuit. Caracterul
izolat și densitatea redusă, o constrângere pentru dezvoltarea altor sectoare, este un atu pentru
turismul bazat pe natură.
Serviciile de sănătate și educație sunt, de asemenea, limitate de inaccesibilitate și scăderea
populației. Există inegalități în ceea ce privește sănătatea, precum și lipsa accesului la asistență
medicală de calitate pentru grupurile sărace și vulnerabile. La fel de important este faptul că
unele din școlile din Delta Dunării continuă să se lupte cu lipsa salubrizării adecvate și a
încălzirii corespunzătoare, precum și a apei potabile.
În sectoarele de transport și clădiri există o varietate de măsuri de atenuare, precum
îmbunătățirea eficienței energetice în clădirile rezidențiale și publice și dezvoltarea de sisteme
de transport public. Îmbunătățirea eficienței energetice a sectorului clădiri și în domeniul
transportului va prezenta o oportunitate bună pentru reducerea de GES și îmbunătățirea
eficienței economice.
Activitatea economică și antreprenoriatul sunt slab dezvoltate având un gard de competitivitate
scăzută. În principal sunt importante pentru economia locală turismul și ecoturismul, industria
de construcții, alimentară (pește, carne, produse de panificație și lactate), pescuitul.
Intervențiile finanțate din POR vor fi completate de celelalte programe operaționale
participante, precum POC, POCU, POIM, PNDR, POPAM care vor trata intersectorial nevoile
de dezvoltare locală ale teritoriul ITI Delta Dunării.
Tabelul 21: Alocare financiară indicativă pentru ITI, altele decât cele menționate
la punctul 4.2 (valoarea totală)
Axa prioritară Fond
Alocarea financiară
indicativă (sprijinul din
partea Uniunii) (EUR)
2. Sprijinirea competitivității mediului de afaceri FEDR 63.829.787
3. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute
de carbon FEDR 133.925.532
5. Conservarea patrimoniului cultural FEDR 27.223.404
6. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță
regională și locală
FEDR 74.744.681
7. Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea
durabilă a turismului
FEDR 5.191.489
8. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale FEDR 21.276.596
10. Îmbunătățirea infrastructurii educaționale FEDR 31.914.894
Total 358.106.383
RO 214 RO
4.4 Acordurile privind acțiunile interregionale și transnaționale, din cadrul
programului operațional, încheiate cu beneficiarii din cel puțin un stat
membru (după caz)
[Referință: articolul 96 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]
N/A
4.5 Contribuția intervențiilor planificate în cadrul programului la strategii
macroregionale și la strategiile aferente bazinelor maritime, în funcție de nevoile
zonei vizate de program definite de statul membru
Contribuția POR la implementarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării
Strategia UE pentru Regiunea Dunării a devenit un instrument deosebit de important pentru
consolidarea caracterului complementar şi a sinergiilor dintre programele şi politicile Regiunii.
Din această perspectivă, Strategia Dunării reprezintă un punct de plecare pentru viitoare
cooperări, într-un context mai amplu, care vor fi benefice pentru întreaga regiune. Abordarea
Strategiei Dunării cu o privire de ansamblu a dezvoltării regionale va contribui la întărirea
legăturilor existente (printre altele, cu regiunea Mării Baltice şi a regiunii Adriatică-Ionică) cu
legăturile strategice ale regiunii extinse a Mării Negre.
Oportunităţile de dezvoltare sunt date, în primul rând, de posibilitatea de a fi susţinute investiţii
care să aducă creştere economică, prin valorificarea potenţialului turistic, creşterea coeziunii
sociale şi crearea de noi locuri de muncă. Proiectele care sunt şi vor fi elaborate şi implementate
prin intermediul Strategiei vor contribui la asigurarea dezvoltării durabile și vor fi realizate cu
scopul menţinerii echilibrului între creşterea economică şi protecţia mediului, inclusiv a bio-
diversităţii.
Principala provocare pentru România este reprezentată de transformarea regiunii Dunării într-o
regiune competitivă, dinamică şi prosperă precum şi ridicarea standardului de viaţă al
comunităţilor locale. Mai multe dintre judeţele riverane Dunării, din zona de sud a României,
sunt unele dintre cele mai slab dezvoltate din punct de vedere economic din cadrul Uniunii
Europene şi, de aceea, implicarea autorităţilor locale ar putea contribui la creşterea
competitivităţii şi la revitalizarea socio-economică a localităţilor cu potenţial de creştere.
Principalele tipuri de investiții preconizate a fi implementate prin POR 2014 -2020 și relevante
pentru SUERD vizează dezvoltarea următoarelor domenii: eficiență energetică, regenerare
urbană, mobilitate urbană, patrimoniu cultural, infrastructura rutieră de drumuri județene,
turism.
Ariile prioritare SUERD la care vor contribui investițiile POR sunt următoarele:
1b – îmbunătățirea mobilității și a multimodalității - legaturi rutiere, feroviare și aeriene
(sprijinită prin axa prioritară 6 POR - drumuri județene)
2 – încurajarea energiilor durabile (sprijinită prin axa prioritară 3 POR - economie cu
emisii reduse de carbon)
3 – promovarea culturii și a turismului, a contactelor directe între oameni (sprijinită prin
RO 215 RO
axele prioritare 5 și 7 POR - patrimoniul cultural, respectiv diversificarea economiilor
locale)
În vederea asigurării obținerii impactului preconizat, pentru implementarea SUERD se vor aloca
fonduri dedicate în cadrul axelor prioritare (AP 3, 5, 6 și 7) care contribuie la atingerea
obiectivelor SUERD.
Astfel, în vederea obținerii unui impact semnificativ în zona imediat riverană Dunării investițiile
infrastructurale POR pentru sprijinirea obiectivelor SURED se vor concentra în cele 12 județe
riverane Dunării (Caraș Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița,
Brăila, Galați, Tulcea, Constanța).
Proiectele trebuie să respecte criteriile stabilite în cadrul axelor corespunzătoare POR, precum și
criterii suplimentare privind modul în care proiectele contribuie la atingerea obiectivelor
SUERD.
RO 216 RO
SECȚIUNEA 5. NEVOILE SPECIFICE ALE ZONELOR GEOGRAFICE CEL MAI GRAV
AFECTATE DE SĂRĂCIE SAU ALE GRUPURILOR ȚINTĂ SUPUSE CELUI MAI RIDICAT RISC
DE DISCRIMINARE SAU DE EXCLUDERE SOCIALĂ (DUPĂ CAZ)
[Referință: articolul 96 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]
5.1 Zonele geografice cele mai afectate de sărăcie/grupurile-țintă cu cel mai mare risc
de discriminare sau excluziune socială
Identificarea zonelor geografice cu grupuri afectate de sărăcie a fost realizată pe baza
unui proiect de asistenţă furnizată de către Banca Mondială, în perioada 2012-20147.
Astfel, conform studiului amintit, zone geografice afectate de sărăcie se întâlnesc, în
proporţii diferite ,la nivelul tuturor regiunilor României inclusiv în regiunea Bucureşti-
Ilfov, catalogată drept regiune mai dezvoltată. Conform datelor existente, rezultate în
urma unui sondaj privind zonele urbane marginalizate la nivelul oraşelor şi municipiilor
din România, există un număr de 843 de zone urbane marginalizate. Tipologia acestor
zone urbane marginalizate cuprinde zonele de tip mahala, zonele aflate în centrul istoric
al oraşului s.a.
Mai precis, zonele marginalizate cuprind 4 subtipuri, respectiv zone de „ghetou”, zone
de mahala cu case şi/sau adăposturi improvizate, locuinţe sociale modernizate şi clădiri
de locuinţe sociale în centrul istoric al oraşului.
Zonele de „ghetou” sunt, de regulă, zone de locuinţe de proastă calitate construite înainte
de 1990, astfel de zone putându-se afla într-un cartier mai mare de blocuri sau la periferia
oraşelor, în zone industriale dezafectate. Numărul total al zonelor de tip ghetou cu
blocuri, de la nivel urban, este de aproximativ 260, conform estimărilor autorităţilor
publice locale (primării). De regulă, ghetourile sunt zone mici spre medii (150-500
locuitori) concentrate într-unul sau două blocuri aflate într-o stare avansată de degradare.
În Bucureşti, aceste ghetouri pot fi mai mari şi mai populate (sectorul 5 –zona denumită
RFG: Rahova - Ferentari - Giurgiului). De regulă, apartamentele din blocurile acestor
ghetouri includ o singură cameră, de 9-15 m2, suprapopulată cu persoane (de regulă,
acolo locuiesc familii numeroase, cu mulţi copii). Utilităţile, precum cele sanitare, sunt
fie suprautilizate (băie comună pentru un etaj), uzate moral şi fizic (canalizarea, apa
curentă etc.) sau lipsesc, locuitorii fiind deconectaţi de la acestea din cauza datoriilor. În
aceste zone se înregistrează şi o pondere însemnată a populaţiei Roma, în medie, 1 din 2
locuitori ai acestor zone fiind de etnie romă.
Zone de mahala cu case şi/sau adăposturi improvizate cumulează multe dintre trăsăturile
zonelor de ghetou. Zonele de mahala cuprind case plasate haotic, una lângă alta, fără
spaţiu între ele, de regulă, fiind amplasate fie lângă linii de tren dezafectate, fie lângă
cursuri de apă. Aceasta determină apariţia pericolului inundaţiilor sau al incendiilor, din
cauza proastei calităţi a materialelor de construcţie şi a vecinătăţii lor. Problemele
locuitorilor vizează lipsa actelor de identitate, lipsa actelor de proprietate (asupra
terenurilor, a caselor), sărăcia extremă ca şi condiţiile mizerabile de locuire. Numărul
mediul de locuitori al acestui tip de zone este de aproximativ 400 de locuitori, putându-se
7 Studiul BM, ”Elaborarea strategiilor de integrare pentru zone sărace şi comunităţi defavorizate”, 2014.
RO 217 RO
ajunge la un maximum de 9000 de locuitori, în anumite cazuri. Ponderea populaţiei
Roma în astfel de zone este, în medie, de 82%, iar numărul mediu de locuinţe în astfel de
zone este de 83.
În locuinţele sociale modernizate plata utilităţilor reprezintă o provocare continuă pentru
locuitorii săraci, dublata de teama constantă de a fi evacuaţi (în cazul locuinţelor
amplasate în oraşe) sau de dificultatea legată de prosta accesibilitate (în cazul locuinţelor
localizate în afara oraşului, mai aproape de un sat decât de oraşul în care locuitorii s-au
născut şi au crescut). Din raportările primăriilor, au fost identificate, la nivelul tuturor
oraşelor ţării, un număr de 114 astfel de zone, cu un număr mediu de locuitori /zonă de
194 (putându-se ajunge însă şi la un număr de 800 de locuitori/zonă) din care ponderea
populaţiei roma este de aproximativ 50%.
Există de asemenea şi clădirile de locuinţe sociale situate în centrul istoric al oraşului -
prin „centru istoric” înţelegându-se o zonă centrală de locuinţe individuale, aflate într-o
stare avansată de degradare, şi utilizate, actualmente, ca locuinţe sociale. Astfel de zone
există, de exemplu, în Brăila şi în Bucureşti (sector 5 – zona Uranus). Cu excepţia
poziţionării centrale, în cadrul oraşului, condiţiile de viaţă ale comunităţilor ce locuiesc
în aceste zone se aseamănă, într-o mare măsură, cu cele din zonele de mahala. Se
remarcă ponderea ridicată, de aproximativ 81%, a populaţiei Roma în astfel de zone.
Grupurile-ţintă cu cel mai mare risc de sărăcie şi excluziune socială sunt, după cum s-a
arătat, persoanele aparţinând etniei Roma, ponderea acestora, în zonele defavorizate,
variind de la 46% (în zone de tip ghetou cu blocuri) la 85% (în zone de mahala cu
adăposturi improvizate). În afara populaţiei de etnie romă, alte grupuri ţintă vulnerabile
respectiv, femeile (rata riscului de sărăcie, în 2011, era de 16,8%), copiii (în cazul lor,
rata riscului de sărăcie, se situa în 2010 la 26,0%), tinerii (în România, în anul 2010, unul
din cinci tineri8 era expus riscului de sărăcie, fenomen aflat în continuă expansiune din
2001), persoanele cu dizabilităţi, persoanele vârstnice se numără, şi ele, printre
grupurile –ţintă risc ridicat de sărăcie.
5.2 Strategie care să răspundă nevoilor specifice ale zonelor geografice cele mai
afectate de sărăcie/ ale grupurilor-țintă cu cel mai mare risc de discriminare
sau excluziune socială și, dacă este relevant, contribuția la abordarea
integrată stabilită în Acordul de parteneriat
Până la momentul actual, intervenţiile în tipurile de zone defavorizate au fost realizate fie
de către autorităţile publice locale (APL), fie de către reprezentanţi ai societăţii civile
(ONG-uri). Şi într-o situaţie, şi în cealaltă, ele au fost, cu rare excepţii, intervenţii
punctuale. Astfel, în timp ce intervenţia APL-urilor, de mai mare amploare, a vizat
aspecte de infrastructură, de genul construcţiei de locuinţe sociale, renovărilor de locuinţe
sociale, reparării utilităţilor, creare de spaţii de joacă pentru copii etc., intervenţiile ONG-
urilor, de mai mică amploare, au vizat aspecte legate de ocuparea forţei de muncă
(inclusiv formare), iniţiativele de economie socială şi proiectele socioculturale.
Şi într-un caz, şi în celălalt, a lipsit abordarea integrată şi multisectorială care să rezolve
8 persoane în vârstă de până la 16-24 ani
RO 218 RO
mai mult de o problemă. De aceea, strategia care va răspunde nevoilor specifice ale
zonelor geografice celor mai afectate de sărăcie se va baza pe principiul intervenţiei
integrate şi pe cel al responsabilităţii plasate la nivelul comunităţii, implementate prin
intermediul instrumentului CLLD.
Obiectivele ce se doresc a fi atinse prin implementarea acestei abordări vizează:
asigurarea locuirii decente pentru comunităţile defavorizate, atingerea unui anume nivel
de salubritate în zonele defavorizate, analfabetismul şi nivelul scăzut de educaţie al
adulţilor, lipsa locurilor de muncă în sectorul formal, neparticiparea şcolară şi riscul mare
de abandon şcolar în rândul copiilor şi tinerilor, accesul redus la servicii medicale,
accesul redus al copiilor din comunitate la protecţie socială şi servicii sociale, lipsa
actelor de identitate, nivel ridicat de infracţionalitate în zonă, lipsa de coeziune la nivelul
comunităţii etc.
Atingerea acestor obiective se va realiza prin proiecte integrate, cuprinse în strategii de
dezvoltare locală, care vor cuprinde atât investiţiile în infrastructură, cât şi investiţiile în
furnizarea diferitelor tipuri de servicii.
Investiţiile „hard”, respectiv cele în infrastructură vor fi finanţate din POR (FEDR) şi vor
viza: locuinţe sociale, întreprinderi de economie socială, centre comunitare integrate
medico-sociale, unități de învățământ preuniversitar. Aceste intervenţii vor contribui la
asigurarea locuirii decente, la ameliorarea stării de sănătate, reducerea gradului de
părăsire timpurie a școlii, concomitent cu creșterea gradului de participare la educație,
precum şi la creşterea gradului de ocupare a populaţiei defavorizate (prin crearea
premiselor ce ţin de infrastructura specifică).
Investiţiile de tip „soft”, privind diferitele tipuri de servicii vor fi finanţate din PO CU
(FSE) şi vor viza: susţinerea antreprenoriatului social, sprijinirea creşterii accesului și
participării la educaţie şi formare, încurajarea intrării/ menţinerii pe piaţa muncii, sprijinirea
dezvoltării de servicii sociale/ comunitare integrate medico-sociale, etc. Aceste intervenţii,
complementare celor de tip „hard”, vor contribui la ameliorarea stării de sănătate a
populaţiei, la dezvoltarea comunitară, la integrarea socio-profesională şi culturală a
comunităţilor marginalizate.
Atât în procesul de selecție, cât și de monitorizare a implementării strategiilor, vor fi
implicate Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Punctul Național de
Contact pentru Romi, Organismul Unic pentru FSE.
Realizarea abordării integrate se va urmări atât în ceea ce privește implementarea axei
prioritare 9 (între investițiile FEDR și FSE), cât și în ceea ce privește celelalte axe
prioritare (mai ales cele dedicate obiectivului tematic al incluziunii sociale, dar nu numai)
și axa 9 (la nivelul programului).
Rezultatul general obţinut în urma dezvoltării şi implementării proiectelor integrate
finanţate FEDR și FSE va fi reducerea numărului de zone şi comunităţi marginalizate,
contribuind astfel, într-o anumită măsură, la îndeplinirea angajamentului României în
ceea ce priveşte unul dintre obiectivele Strategiei Europa 2020, referitor la incluziunea
socială a persoanelor defavorizate şi scoaterea lor din sărăcie.
RO 219 RO
Tabelul 22: Acțiuni pentru abordarea nevoilor specifice ale zonelor geografice
cele mai afectate de sărăcie/ale grupurilor-țintă cu cel mai mare risc de
discriminare sau excluziune socială
Grup țintă/zonă geografică
Tipurile principale de acțiuni planificate care fac parte din abordarea integrată
Axa prioritară
Fond Categorie de regiune
Prioritate de
investiții
Cele 7
regiuni
investiţiile în infrastructura de
locuire -
construirea/reabilitare/moderniz
are locuinţelor sociale
investiţii în infrastructura de
sănătate, educaţie şi servicii
sociale –
construirea/reabilitarea/moderni
zare centrelor integrate de
intervenţie medico-socială,
precum şi
reabilitare/modernizare de
unităţi de învăţământ
preuniversitar
investiţiile în infrastructura de
întreprinderilor de economie
socială de inserție -
construirea/reabilitare/moderniz
are de clădiri în care se vor
desfăşura activităţi de economie
socială de inserție;
infrastructura de sport, agrement
şi activităţi cultural-comunitare,
infrastructurile aferente spaţiilor
publice urbane modernizate
AP 8 FEDR. Regiuni
mai puțin
dezvoltate
PI
9.1.
Regiunea
Bucureşti-
Ilfov
investiţiile în infrastructura de
locuire - construirea/reabilitare/
modernizare locuinţelor sociale
investiţii în infrastructura de
sănătate, educaţie şi servicii
sociale –
construirea/reabilitarea/moderni
zare centrelor integrate de
intervenţie medico-socială,
precum şi
reabilitare/modernizare de
unităţi de învăţământ
preuniversitar
investiţiile în infrastructura de
întreprinderilor de economie
socială de inserție - construirea/
reabilitare/ modernizare de
clădiri în care se vor desfăşura
AP 8 FEDR Regiune
mai
dezvoltată
PI
9.1.
RO 220 RO
activităţi de economie socială de
inserție;
infrastructura de sport, agrement
şi activităţi cultural-comunitare,
infrastructurile aferente spaţiilor
publice urbane modernizate
SECȚIUNEA 6. NEVOILE SPECIFICE ALE ZONELOR GEOGRAFICE CARE SUFERĂ
DE PE URMA UNOR HANDICAPURI NATURALE SAU DEMOGRAFICE SEVERE ȘI
PERMANENTE (DUPĂ CAZ)
N/A
RO 221 RO
SECȚIUNEA 7. AUTORITĂȚILE ȘI ORGANISMELE RESPONSABILE CU
MANAGEMENTUL, CONTROLUL ȘI AUDITUL, PRECUM ȘI ROLUL PARTENERILOR
RELEVANȚI
7.1 Autorități și organisme relevante
Tabelul 23: Autorități și organisme relevante
Autoritate/organism Denumirea autorității/organismului și a
direcției sau unității
Directorul
autorității/organismului
(funcția sau postul)
Autoritate de Management Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice
Autoritate de Certificare, unde se
aplică
Autoritatea de Certificare și Plată
Autoritatea de Audit Curtea de Conturi – Autoritatea de Audit
Organismul unde se vor face plăţile
de către Comisie
Autoritatea de Certificare și Plată
7.2 Implicarea partenerilor relevanți
7.2.1 Acțiunile întreprinse cu scopul de a implica partenerii relevanți în pregătirea
programului operațional și rolul acestora în implementarea, monitorizarea și
evaluarea programului
Elaborarea Programului Operațional Regional a fost coordonată de Ministerul Dezvoltării
Regionale și Administrației Publice, cu respectarea și aplicarea principiului
parteneriatului, principiu-cheie al gestionarii fondurilor Uniunii Europene, care a
presupus o cooperare strânsa cu o serie de autoritațile publice precum și cu alte parți
interesate.
În procesul de elaborare a Programului Operațional Regional, s-au avut în vedere
principiile Codului de Conduita European, respectiv:
asigurarea transparenței procesului de selectare a partenerilor (autoritați regionale,
autoritați locale și alte autoritați publice, a partenerilor sociali și economici și a
organismelor care reprezinta societatea civila)
furnizarea de informații adecvate și acordarea de timp suficient în procesul de
consultare a partenerilor;
garantarea implicarii efective a partenerilor în procesul de pregatire.
Procesul partenerial pentru elaborarea POR s-a desfăşurat atât la nivel naţional, cu
participarea actorilor regionali, cât şi la nivel regional, cu participarea reprezentanţilor
RO 222 RO
nivelului naţional. Procesul consultativ a început în anul 200412 şi va continua până la
aprobarea Programului Operaţional Regional de către Comisia Europeană.
Direcţia Generală Programe Europene, respectiv Direcţia AMPOR, Serviciul
Planificare, responsabilă cu elaborarea Programului Operaţional Regional (POR) 2014-
2020 a iniţiat un proces de consultare a partenerilor regionali, în principal ai Agenţiilor
pentru Dezvoltare Regională (ADR-uri), ai ministerelor de linie, ai partenerilor din
mediul economic, academic şi social (vezi capitolul 12.3) pentru elaborarea analizei
socio-economice, analizei SWOT și dezbaterea axelor prioritare ale Programului
Operaţional Regional.
În acest sens, în conformitate cu Memorandumul „Aprobarea acţiunilor şi documentelor
privind pregătirea accesării şi implementării fondurilor europene în perioada 2014-
2020”, aprobat de Guvern în data de 13 iunie 2012, pentru domeniul dezvoltării regionale
s-a constituit Comitetul Consultativ pentru Dezvoltare Regională (CCDR) coordonat în
parteneriat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerul
Fondurilor Europene (MFE).
Prin acest memorandum, MFE a elaborat un set de orientări metodologice privind
stabilirea liniilor directoare pentru procesul de programare a fondurilor europene
nerambursabile astfel încât să se asigure o coordonare coerentă şi unitară a procesului de
elaborare a documentelor de programare pentru perioada 2014-2020. De asemenea,
memorandumul stabileşte principalele elemente privind organizarea şi funcţionarea
cadrului partenerial, astfel încât să se realizeze formalizarea cadrului instituţional care să
corespundă abordărilor comunitare.
Comitetul Consultativ pentru Dezvoltarea Regională este alcătuit din reprezentanţi ai
autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale, ai organismelor regionale, ai
autorităţilor administraţiei publice locale, organizaţii din mediul economic, social,
academic şi societatea civilă.
Pentru asigurarea unui cadru transparent de colaborare instituţională, MDRAP-AMPOR a
organizat procesul de selecţie a organizaţiilor din mediul economic, social, academic şi
societatea civilă pentru CCDR 2014 - 2020. Anunţul privind modul de selecţie a
organizaţiilor din mediul economic, social, academic şi societatea civilă pentru CCDR
2014 – 2020 a fost postat pe site-ul www.inforegio.ro și pe site-ul www.mdrap.ro.
În şedinţele CCDR s-au prezentat și dezbatut contextul general de implementare a
intervențiilor finanțate prin politica de coeziune pentru perioada de programare 2014-
2020, analizele socio-economice pentru identificarea nevoilor de dezvoltare la nivel
regional, dar și prioritățile de dezvoltare stabilite pentru a răspunde nevoilor identificate.
Subsecvent Comitetului Consultativ pentru Dezvoltare Regională (CCDR) au fost create
5 grupuri de lucru (infrastructură de transport, socială, de sănătate şi educaţională,
eficiență energetică, comunități defavorizate, dezvoltare urbană, mediul de afaceri).
În cadrul reuniunilor grupurilor de lucru s-au dezbătut analizele socio-economice, s-au
identificat și supus spre analiză prioritățile de dezvoltare, tipurile de activități și
beneficiari eligibili. Membrii grupurilor de lucru au formulat puncte de vedere, observaţii
şi comentarii care au contribuit la elaborarea Programului Operaţional Regional. Astfel,
în urma dezbaterilor din grupurile de lucru s-a obținut acordul partenerilor în definirea
RO 223 RO
principalelor priorități de finanțare, precum și în selectarea indicatorilor de monitorizare.
La nivel regional, parteneriatul este asigurat de Comitetele Regionale pentru
elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională (CRP-uri), structuri parteneriale care
reunesc reprezentanţi ai instituţiilor şi organismelor relevante la nivel local şi regional:
ADR–uri, Prefecturi, Consilii Judeţene, servicii deconcentrate ale instituţiilor publice
centrale, instituţii de învăţământ superior şi institute de cercetări, precum şi parteneri
economici şi sociali. Parteneriatul regional se află în coordonarea Agenţiilor de
Dezvoltare Regională.
Comitetele Regionale pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională (CRP) sunt
organisme consultative, care funcţionează prin organizarea unor grupuri de lucru tematice
și județene, corespunzătoare problemelor analizate, precum şi prin întâlniri în plen, cu
asigurarea reprezentării echilibrate a instituţiilor centrale şi regionale, precum şi a
partenerilor economici şi sociali. CRP-urile reprezintă cadrul larg partenerial al CDR-
urilor, având rolul de a aviza și de a formula recomandări şi propuneri privind conţinutul
PDR-urilor, precum și de a le aproba.
Structurile parteneriale create la nivel regional au asigurat elaborarea în parteneriat a
Planurilor de Dezvoltare Regională (PDR), conţinând analizele socio-economice şi
strategiile de dezvoltare ale regiunilor, care fundamentează analizele socio-economice şi
Strategia Naţională de Dezvoltare Regională, precum și Programul Operațional Regional.
Variantele Programului Operaţional Regional 2014-2020 au fost publicate pe site-ul
www.inforegio.ro pentru consultare şi dezbatere publică. În urma consultării publice toate
părțile interesate au prezentat propunerile și observațiile la adresa de contact unic
programareregională@mdrap.ro. De asemenea, programul a fost diseminat în cadrul
reuniunilor pentru prezentarea și dezbaterea programelor operaționale de către Ministerul
Fondurilor Europene. Comentariile, observațiile și propunerile s-au înregistrat și în urma
analizei interne, au fost integrate în versiunii revizuite ale documentului.
Cele mai importante opinii exprimate de participanţi în cadrul întâlnirilor parteneriale:
continuarea implementării tipurilor de intervenții finanțate în perioada 2007 –
2013;
nevoia de a reabilita şi de a echipa nu numai unităţile sanitare de importanţă
naţională, dar şi pe cele de la nivel local, care au o situaţie precară;
extinderea spitalelor existente, dotarea cu echipamente medicale specifice
conform noilor tehnologii, în special pentru situaţii de urgenţă;
reabilitarea/ modernizarea infrastructurii sociale, inclusiv a acelei cu componentă
rezidențială, precum și susținerea măsurilor de dezinstituționalizare;
corelarea proiectelor propuse cu strategiile naţionale;
necesitatea de a avea o axă prioritară pentru dezvoltarea turismului, întrucât toate
regiunile României au potenţial turistic, care poate fi valorificat, nu numai prin
conservarea patrimoniului cultural, natural şi istoric, dar şi prin măsuri care să
suțină dezvoltarea locală;
necesitatea de a sprijinii oraşele mici pentru îmbunătăţirea infrastructurii urbane şi
a serviciilor, şi ca urmare, întărirea funcţiilor urbane;
RO 224 RO
dezvoltarea urbană ar trebui să se bazeze pe o abordare integrată şi realizarea
planurilor de dezvoltare, în concordanţă cu reglementările legislaţiei în vigoare;
prioritizarea nevoilor pentru rezolvarea celor stringente;
proiectele trebuie să fie dezvoltate în largi parteneriate;
necesitatea continuării activităţilor de diseminare şi informare privind procesul de
implementare.
Partenerii vor juca un rol important în pregătirea, implementarea, monitorizarea și
evaluarea programului operațional, inclusiv prin participarea la comitetul de
monitorizare. La selectarea membrilor comitetului de monitorizare vor fi luați în
considerare partenerii relevanți care au fost implicați în elaborarea Programului
Operațional Regional, în special cei reprezentând parteneri socio-economici. Membrii
comitetului de monitorizare vor fi reprezentanții autorităților de management pentru
programele operaționale, ai autorităților de la nivel regional/ local, precum și parteneri
socio-economici relevanți de la nivel regional. Totodată, la reuniunile Comitetului de
Monitorizare vor participa reprezentanți ai Organismelor Intermediare pentru Programul
Operaţional Regional, ai ministerelor care coordonează politici în domenii finanţabile
prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, precum și ai organizaţiilor, instituţiilor
care pot sprijini implementarea Programului Operaţional Regional 2014-2020 (ex.
Agenţia Naţională pentru Rromi, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării,
Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţia Municipiilor din
România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Comunelor din România, etc).
De asemenea, în scopul implicării partenerilor relevanți, pe parcursul procesului de
implementare a programelor 2014-2020, va fi elaborat un „cod de conduită” care va
prelua la nivel național principiile stabilite prin „Codul European de conduită privind
organizarea parteneriatului” (Reg. UE nr.240/2014) . Se va urmări stabilirea unor
proceduri transparente pentru identificarea partenerilor relevanți, proceduri interne de
consultare bazate pe bune practici, categoriile de informații ce trebuie oferite în diferite
etape ale implementării, etc. Pentru a putea deveni un instrument eficient, ghidul va fi
elaborat în paralel cu operaționalizarea mecanismului de coordonare instituţional
structurat pe trei nivele: (i) Comitetul de Coordonare pentru Managementul Acordului de
Parteneriat (CCMAP), (ii) cinci sub-comitete tematice şi (iii) patru grupuri de lucru
funcţionale sub responsabilitatea şi coordonarea MFE (conform Acordului de Parteneriat
- cap. 2.1) și va fi finalizat la până la sfârșitul lunii mai 2015.
În noiembrie 2014 au fost demarate demersurile în vederea constituirii cadrului de
coordonare a implementării Fondurilor Europene Structurale și de Investiții. Astfel, în
vederea selectării membrilor Comitetului de Coordonare pentru Managementul Acordului
de Parteneriat 2014-2020 (primul nivel de coordonare), Ministerul Fondurilor Europene a
adresat invitația către reprezentanții societății civile la nivel național, regional sau local
de a-și exprima interesul privind participarea la acest Comitet. Au fost primite peste 120
de expresii interes în selecția cărora s-a avut în vedere reprezentarea echilibrată a
domeniilor relevante pentru implementarea FESI, precum și expertiza și experiența,
RO 225 RO
organizațiile selectate urmând să fie implicate activ și constructiv în coordonarea
strategică. Totodată, ministerele de linie responsabile de politici publice în diferite
domenii vizate spre finanțare prin FESI și-au desemnat reprezentanți în CCMAP, care
cuprinde în total 60 de membrii dintre care 40% sunt reprezentanță ai societății civile.
RO 226 RO
SECȚIUNEA 8. COORDONAREA DINTRE FONDURI, FEADR, FEPAM ȘI ALTE
INSTRUMENTE DE FINANȚARE NAȚIONALE ȘI ALE UNIUNII, PRECUM ȘI COORDONAREA
CU BEI
[Referință: articolul 96 alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]
Mecanismelor de asigurare a coordonării între Fondul european agricol pentru dezvoltare
rurală (FEADR), Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF) și alte
instrumente de finanțare ale Uniunii și naționale și cu Banca Europeană de Investiții
(BEI), ținând seama de dispozițiile relevante stabilite în cadrul strategic comun.
Mecanismul de coordonare structurat pe trei niveluri (strategic, interinstituțional
tematic, operațional), stabilit la nivelul Acordului de Parteneriat (cap. 2.1) va asigura
coerența intervențiilor, urmărind complementaritățile și sinergiile reliefate in fazele de
programare.
La nivel operațional, în cadrul GLF pentru abordări noi se vor constitui colective
formate din reprezentanți ai AM, OI și, după caz, ai PNCR, organismului unic pentru
FSE, ministerelor responsabile de politicile publice relevante, ADR-urilor. Pentru ariile
care necesită o abordare integrată a intervențiilor vor fi stabilite principii de
implementare adecvate (coordonarea lansării apelurilor de proiecte, punctaje
suplimentare, criterii de selecție care să garanteze abordarea integrată, selecție
comună). Aceste principii vor fi formalizate în cadrul unor protocoale de coordonare
asumate de AM implicate. Identificarea acțiunilor care necesită o abordare integrată şi
semnarea protocoalelor de colaborare vor fi coordonate de MFE.
Acesta va fi cazul abordărilor integrate de tip CLLD şi non-CLLD. Un exemplu de
abordare integrată non-CLLD, este finanţarea (prin POR) infrastructurii medicale, prin
care se vizează o calitate sporită a infrastructurii în paralel cu finanţarea și măsurilor de
tip „soft” (prin POCU) în domeniul serviciilor medicale, prin care se urmăreşte
creşterea calităţii acestor servicii, aceste măsuri fiind întregite de cele finanţate din POC
vizând tele-medicina şi e-health. În mod similar, se vor derula şi proiectele vizând
infrastructura de servicii sociale și de educație (POR), complementate de cele privind
îmbunătăţirea serviciilor sociale acordate și de măsurile de creștere a participării la
educație (POCU), precum şi de investiţiile naţionale din POC în PAPI. Acestea din
urmă vor contribui la alfabetizarea digitală a comunităţilor vulnerabile şi la
îmbunătățirea conținutului digital pentru e-sănătate, e-incluziune și e-educație în
vederea creşterii incluziunii sociale a persoanelor. Semnarea protocoalelor de colaborare
vor fi coordonate de MFE. Aceste intervenţii, finanţate din POR şi POCU, vor fi
complementate de sub-măsurile 6.2. şi 6.4. PNDR.
În ceea ce privește intervențiile de tip CLLD, coordonarea intervențiilor pentru zona
urbană peste 20.000 locuitori, între intervențiile FSE și FEDR se va asigura prin
pachetul de proiecte integrate propus de GAL, ulterior selectării strategiilor de
dezvoltare a comunității, ce va fi evaluat în cadrul unor comitete comune de selecție
formate din reprezentanți ai AM POCU, POR și POC, ai organismului unic FSE și ai
PNCR. Acest mecanism va asigura, de asemenea, conformitatea proiectelor propuse cu
măsurile și acțiunile specificate în strategie.
În ceea ce privește intervențiile privind incluziunea socială, în special a celor aparținând
RO 227 RO
etniei Roma, atât organismul unic pentru FSE, cât și PNCR vor fi implicate pe tot
parcursul procesului de implementare, inclusiv din faza proiectării apelurilor de
proiecte, pentru intervențiile finanțate prin POR și PNDR. Organismul unic pentru FSE
este organism intermediar pentru POCU constituit la nivelul MMFPSPV, iar PNCR va
funcționa în cadrul MFE, atribuțiile sale fiind detaliate în conținutul revizuit al
Strategiei Naționale pentru Romi.
Pentru proiectele integrate care nu au anvergură națională și care nu fac parte dintr-o
strategie teritorială integrată CLLD/LEADER, se are în vedere posibilitatea ca AM ale
PO vizate să poată face o analiză preliminară a modului în care intervențiile propuse
susțin obiectivele specifice ale programelor și, prin abordarea integrată, consolidează
impactul social/economic al investiției FESI.
Arhitectura sistemului MySMIS va permite autorităților de management potențial
implicate în finanțarea unui proiect integrat, pe perioada selecției, o analiză preliminară
a acestor proiecte nu numai din punct de vedere al eligibilității ci și a justificării solide a
opțiunii de finanțare din mai multe surse. Această analiză va fi utilă și din punctul de
vedere a aplicării/monitorizării regulilor de ajutor de stat, în cazul potențialilor
beneficiari privați.
OT 1 – Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării. Prin AP1 -
Promovarea transferului tehnologic, POR va finanța activități dedicate entităților de
inovare şi transfer tehnologic. Sprijinul se adresează în special structurilor care au
capacitatea de a sprijini firmele, în special IMM-urile din zonele/sectoarele cu potenţial
de creştere economică, prin concentrarea pe specializare inteligentă şi atingerea masei
critice a IMM-urilor inovative. Aceste activități sunt complementare activităților
finanțate din POR în principal cu intervențiile adresate antreprenoriatului și modelelor
de afaceri conform AP 2 POR prin care sunt susţinute IMM-urile, în special cele
inovative.
Complementaritatea şi demarcarea între POR și POC constă în faptul că POC urmăreşte
sprijinirea instituţiilor care produc cercetare (oferta de CDI) în vederea diseminării
rezultatelor în piaţă, în timp ce POR se adresează nevoilor de inovare din piaţă (cererea
de CDI), prin faptul că sprijină intermedierea cererii cu oferta de inovare în vederea
modelării produsului cercetării în funcţie de nevoile firmelor.
De asemenea, investițiile finanțate din POR șunt complementare celor finanțate din
POCU – AP 6, întrucât acestea vizează dezvoltarea parteneriatelor între universități,
mediul academic și de cercetare și companii, în copul facilitării inserției pe piața muncii
a viitorilor absolvenții de învățământ terțiar universitar și non universitar.
Totodată, prin intermediul intervențiilor POR se asigură complementarea intervențiilor
cu cele susținute prin Horizon 2020 care vizează dezvoltarea cererii, îndeosebi în ceea
ce privește achiziționarea publică a inovațiilor înainte de comercializare și prima
achiziționare comercială a inovațiilor, precum și cu programul COSME care susţine
consolidarea competitivității și sustenabilității întreprinderilor europene prin atragerea
de soluţii inovative prin transfer tehnologic.
OT 3 – Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului
agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii. POR prevede în cadrul AP 2, măsuri
suport pentru sprijinirea competitivității IMM-urilor, complementare cu acțiunile
PNDR care va sprijini dezvoltarea întreprinderilor agricole din mediul urban şi rural şi
a microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici non-agricole din mediul rural, POCU -
RO 228 RO
AP 3, care va sprijini crearea de întreprinderi şi susţinerea acestora în primul an de
viaţă, POC – AP 1 și 2, care va sprijini IMM-urile care au ca domeniu de activitate
cercetarea, precum și utilizarea TIC pentru dezvoltarea afacerilor, POP care finanţează
investiţii productive în acvacultură şi activităţi productive în unităţile de acvacultură,
precum şi investiţii în prelucrarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură,
Horizon 2020 care sustine activ IMM-urile, oferind sprijin financiar direct pentru a
sprjini indirect capacitatea lor de inovare și COSME care susţine încurajarea culturii
antreprenoriale și promovarea înființării și dezvoltării IMM-urilor.
OT 4 – Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon
în toate sectoarele. POR finanțează în cadrul AP 3 investiții în creșterea eficienței
energetice a clădirilor publice, rezidențiale și iluminat public, care, corelate cu
investițiile în sistemele centralizate de alimentare cu energie termică promovate prin
POIM, vor contribui la eficientizarea consumului de energie la nivel local. Va fi
acordată prioritate la finanțare investițiilor POR localizate în orașele pentru care se vor
realiza investiții în modernizarea rețelei de transport și distribuție a agentului termic.
Investițiile AP 3 vor fi complementare cu cele privind dezvoltarea competențelor
sectoriale (POCU), inovații în eficiență energetică sau difuzia de noi tehnologii în IMM-
uri.
OT 6 – Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor. În cadrul
AP 5 POR se va asigura complementaritatea cu PNDR. Astfel, în timp ce POR va
finanța măsuri care vizează patrimonial UNESCO, patrimonial cultural național (urban,
rural) și patrimoniul local din mediul urban, PNDR va finanța investiţii privind
păstrarea, conservarea şi renovarea patrimoniului cultural local din mediul rural,
inclusiv așezăminte monahale, indiferent dacă acestea se află înscrise pe Lista
Monumentelor Istorice. Complementar cu POC, intervenţiile prin POR vor finanţa
pentru acest domeniu inclusiv digitizarea itemilor imobili.
Intervențiile din POR privind regenerarea și revitalizarea urbană sunt complementare cu
acţiunile din POIM privind investițiile pentru reducerea suprafeţelor poluate istoric,
precum și cu cele finanțate prin POC, privind inovarea legată de arhitectura si designul
spațiilor urbane revitalizate.
OT 7 – Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din
cadrul infrastructurilor reţelelor majore. POR finanțează prin intermediul AP 6
investiții în infrastructura secundară de transport, complementar investițiilor finanțate
POIM (FEDR și FC), care sprijină investiții în coridoarele majore de transport TEN T.
precum şi investiţiilor finaţate prin PNDR (FEADR), care sprijină investiţii în reţeaua
de drumuri de interes local.
OT 8 – Promovarea ocupării forței de muncă sustenabile și de calitate și sprijinirea
mobilității forței de muncă. AP 7 POR va finanța investiții - parte dintr-o strategie de
dezvoltare locală, care să contribuie la valorificarea durabilă a resurselor turistice,
precum și la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă. PNDR va finanța proiecte
de investiţii private ale microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici care vizează
infrastructura agro-turistică de cazare, servicii de agrement şi alimentaţie publică în
spaţiul rural. Prin POP vor fi sprijinite investiţii pentru diversificarea activităţilor de
pescuit în ape interioare prin alte activităţi din afara pescuitului (inclusiv turism). În
ambele cazuri, complementaritatea va fi realizată pe tip de beneficiar: autoritate publică
locală în cazul POR, alte entități pentru PNDR. Turismul reprezinta unul dintre
sectoarele economice abordate prin investițiile realizate prin PO CU in vederea cresterii
RO 229 RO
adaptabilitatii forței de muncă.
OT 9 – Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei. AP 8 POR va fi
complementară cu AP 9 POR prin sinergia intervențiilor în infrastructura de sănătate și
cea de servicii sociale cu cele sprijinite prin CLLD; cu intervenţiile POCA privind
consolidarea structurilor și competențelor la nivelul instituțiilor și autorităților
administrației publice centrale, inclusiv MS, coordonatorul naţional al politicii din
domeniul sănătăţii. Investiţiile PNDR în infrastructura de bază la scară mică aferente
măsurii 07, vor contribui la sporirea accesibilităţii serviciilor medicale pentru populaţia
din zonele rurale, completând investiţiile în infrastructura medicală şi socială propuse
prin POR. Prin AP 8 POR se va asigura și corelarea cu investiţiile în sporirea
accesibilităţii serviciilor sociale și de asistență medicală, sprijinirea dez-
instituționalizării din cadrul AP 4 POCU.
AP 9 POR se va corela cu AP 8 a POR, prin complementaritatea intervențiilor în
infrastructura de sănătate și cea de servicii sociale cu cele sprijinite prin intermediul
CLLD, cu AP 5 POCU care sprijină dezvoltarea serviciilor sociale și serviciilor
comunitare integrate medicale și sociale, cu cele ale PNDR (Măsura 19), precum și cu
asistența non-financiară furnizată prin FEAD. Intervențiile integrate finanțate din AP 9
POR vor fi complementare cu acțiunile programelor naţionale de investiţii din
domeniile sănătăţii şi al asistenţei sociale, precum şi cu cele dedicate incluziunii
romilor. Astfel, MS derulează PNACAS, care, prin activităţile propuse (formarea de
asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari comunitari romi) complementează,
prin partea de servicii asigurate, investiţiile în infrastructură derulate prin POR. AP 8 și
9 POR se va corela şi cu POC în ceea ce priveşte domeniile e-health şi e –inclusion.
OT 10 – Investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii. Investițiile din AP 10 POR vor fi complementare cu investițiile finanțate prin PNDR
care vizează investiții pentru creșe și grădinițe care nu fac parte dintr-o școală, din
mediul rural și, de asemenea, pentru instituțiile de învățământ secundar superior (licee
tehnologice și școli profesionale) cu profil agricol. Prin mecanismul de coordonare se va
asigura corelarea intervențiilor AP 10 POR cu cele finanțate prin POCU și POC.
OT 11 – Consolidarea capacității instituționale și o administrației publică eficientă.
Prin finanțarea sistemului de cadastru în mediul rural, se va asigura o utilizare sinergică
a fondurilor FEDR cu FEADR, în măsura în care prin investițiile din POR se vor
clarifica probleme legate de identificarea și parcelarea terenurilor din mediul rural și se
va facilita accesul la finanțare a potențialilor beneficiari din mediul rural prin PNDR.
POR finanțează, de asemenea, investiții care contribuie la implementarea
complementară a unor strategii și instrumente de dezvoltare teritoriale, respectiv ITI,
dezvoltare urbană, SUERD și CLLD.
Coordonarea finanțării investițiilor din Delta Dunării prin intermediul ITI se va face la
nivelul AP, fiind stabilit un comitet de coordonare ITI la nivelul MFE care cuprinde
reprezentanți ai tuturor AM care vor finanța prin PO relevante proiectele din cadrul
Strategiei Deltei Dunării.
Având în vedere domeniile de finanțare relevante pentru autoritățile locale din mediul
urban în cadrul POR, proiectele care sunt parte a strategiilor integrate de dezvoltare
urbană vor fi finanțate cu prioritate în celelalte axe prioritare ale POR, precum și în
celelalte PO relevante, prin acordarea unui punctaj suplimentar.
Coordonarea orizontală între programele operaționale și SUERD se va realiza la nivelul
RO 230 RO
grupului de lucru funcțional – coeziune teritorială și de cooperare teritorială europeană.
Investițiile în cadrul POR se concentrează în special asupra unor măsuri concrete de
investiții, în sinergie cu proiectele de conștienizarea și educație în domeniul
managementului eficient al resurselor naturale și al schimbărilor climatice propuse spre
finanțare prin LIFE.
RO 231 RO
SECȚIUNEA 9. CONDIȚIONALITĂȚI EX-ANTE
[Referință: articolul 96 alineatul (6) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]
9.1 Condiționalități ex-ante
Informații referitoare la evaluarea aplicabilității și îndeplinirii condiționalităților ex-ante
(opțional).
Condiționalitățile ex-ante reprezintă o parte importantă a pregătirilor pentru perioada de
programare 2014-2020. România a demarat procesul de identificare a condiționalităților
ex-ante aplicabile începând cu luna noiembrie 2012 și a realizat o primă analiză a
gradului de îndeplinire al acestora, conform criteriilor definite.
Pentru condiționalitățile ex-ante neîndeplinite, în perioada februarie-martie 2012
Guvernul României a adoptat în o serie de planuri de acțiune pentru stabilirea măsurilor
necesare, autorităților responsabile și calendarului pentru realizarea măsurilor necesare
până cel târziu la data de 31 decembrie 2016. Aceste planuri au fost actualizat în luna
februarie 2014, pe baza Ghidului Comisiei Europene privind condiționalitățile ex-ante.
Acțiunile/activitățile finanțate în cadrul axei prioritare 8 – Dezvoltarea infrastructurii
sanitare şi sociale vor fi demarate doar după elaborarea planului de acțiune și obținerea
acordului serviciilor Comisiei privind îndeplinirea condiționalității ex-ante aplicabile.
În momentul stabilirii unui acord între cele două părți privind îndeplinirea
condiționalităților ex-ante, nu va fi necesară modificarea programului operațional.
Tabelul 24: Condiționalitățile ex-ante aplicabile și evaluarea îndeplinirii acestora
RO 232 RO
Tabelul 24
Condiționalitate
ex-ante
Axele prioritare la
care se aplică
condiționalitatea
Condiționalitat
ea ex-ante
îndeplinită
(da/nu/parțial)
Criteriile Criteriile
îndeplinit
e (da/nu)
Referință
Explicații
1.1. Cercetare și
inovare: Existența
unei strategii
naționale sau
regionale de
specializare
inteligentă, în
conformitate cu
programul național
de reformă, care să
echilibreze
cheltuielile private
cu cercetarea și
inovarea și care să
fie conformă cu
caracteristicile
sistemelor naționale
sau regionale
eficiente în
domeniul cercetării
și al inovării.
Axa prioritară 1:
Promovarea
transferului
tehnologic
parțial 1. Implementarea unei
strategii naționale sau
regionale de specializare
inteligentă care:
Da
http://www.research.edu.ro/ro/a
rticol/3343/strategia-nationala-de-
cercetare-si-inovare-2014-2020
SNCDI este cadrul de politică publică națională
care include și orientările de specializare
inteligentă.
SNCDI a fost aprobat prin HG nr.929/2014.
2. se bazează pe o analiză de
identificare a punctelor forte
și a punctelor slabe (analiză
de tip SWOT) sau pe o
analiză similară, cu scopul de
a-și concentra resursele
asupra unui număr limitat de
priorități în materie de
cercetare și inovare
Da
http://www.research.edu.ro/ro/a
rticol/3343/strategia-nationala-de-
cercetare-si-inovare-2014-2020
Cap.1 (previzualizare metodologică) a SNCDI
conține o descriere a metodologiei folosite pentru
prioritizarea și concentrarea resurselor. Strategia
definește un mixt de politici concentrate pe un
număr limitat de priorități selectate prin metode de
previziune moderne pornind de la o analiza a
potențialului de dezvoltare bazat pe cercetare-
inovare (http://www.poscce.edu.ro/uploads/pro
gramare-2014-2020/final-report-12-aprilie.pdf) și
având în vedere alte strategii relevante, în particular
cu Orizont 2020, SNC și SNS.
3. prezintă măsurile necesare
pentru a stimula investițiile
private în activitățile de CDT
Da
http://www.research.ro/ro/artico
l/3343/strategia-nationala-de-
cercetare-si-inovare-2014-202
Capitolul 4 al SNCDI descrie măsurile pentru
stimularea investiţiilor private CDI: 4.1 "Crearea
unui mediu stimulativ pentru sectorul privat" şi 4.2
"Sprijin pentru procesul de specializare
inteligenta".
Unele măsuri vor putea fi implementate și prin:
POC, POR, POCU, PNCDI III. Pentru a sprijini
activitatea de CDI sunt propuse măsuri fiscale şi
instrumente financiare (seed capital, venture capital
and growth, microcredite etc.)
Cu toate acestea, sunt necesare măsuri pentru
sporirea eficienței și creșterea procesului de
descoperire antreprenorială și integrarea
sistemului CD I din economia națională.
RO 233 RO
4. conține un mecanism de
monitorizare
Nu
http://www.research.ro/ro/artico
l/3343/strategia-nationala-de-
cercetare-si-inovare-2014-2020
SNCDI conține un mecanism de monitorizare şi
evaluare stabilit pe baza de indicatori şi obiective.
Capitolul 5 "ţinte" prezintă indicatori cu obiective
si capitolul 6 "guvernare" prezintă structura de
guvernare si un mecanism de monitorizare, precum
si o descriere modulului de reactive la constatările
monitorizării.
Cu toate acestea, sunt necesare măsuri pentru
sporirea eficienței și creșterea procesului de
descoperire antreprenorială și integrarea
sistemului CD I din economia națională.
5. A fost adoptat un cadru
care evidențiază resursele
bugetare disponibile pentru
cercetare și inovare.
Da http://www.research.ro/ro/artic
ol/3343/strategia-nationala-de-
cercetare-si-inovare-2014-2020
Cadrul multianual pentru resursele bugetare
disponibile pentru cercetare şi inovare este parte
din SNCDI.
3.1. Au fost
efectuate acțiuni
specifice pentru a
sprijini promovarea
spiritului
antreprenorial luând
în considerare Actul
privind micile
întreprinderi (Small
Business Act -
SBA).
Axa prioritară 2:
Îmbunătăţirea
competitivităţii
întreprinderilor mici
şi mijlocii
parțial 1. Acțiunile specifice sunt: —
s-au adoptat măsuri pentru a
reduce timpul și costurile
necesare pentru a crea o
întreprindere, având în vedere
obiectivele SBA;
Da https://portal.onrc.ro
http://www.imm.gov.ro/59/Activitat
i-si-acte-legislative
Un portal dedicat pentru servicii on-line pentru
mediul de afaceri a fost implementat de catre Oficiul
Național al Registrului Comerțului și Ministerul
Finanțelor Publice. Măsura ajută antreprenorii să
reducă timpul de inițiere a unei afaceri la 3 zile și să
reducă implicit costurile. Oficiul Național al
Registrului Comerțului obține elctronic de la
Ministerul Finanțelor Publice certificatul de atestare a
documentelor pentru întreprindere în cadrul perioadei
de înregistrare de 3 zile.
Reducrea timpului de înființare a unei noi
întreprinderi la 3 zile și stabilirea unui cost mediu de
100 Euro s-a relizat din 2012 (HG nr. 902/2012
privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru
operatiunile efectuate de Oficiul National al
Registrului Comertului si oficiile registrului
comertului de pe langa tribunale a fost publicata in
MO nr. 667, din 24 septembrie 2012).
RO 234 RO
2. s-au adoptat măsuri pentru
a reduce timpul necesar
pentru a obține licențele și
autorizațiile pentru a iniția și
desfășura activitatea specifică
a unei întreprinderi, având în
vedere obiectivele SBA;
Nu O primă măsură care a fost pusă în aplicare a fost
implementarea procedurii electronice de cerere și
transmitere a certificatului privind înregistrarea
documentelor care stipulează dreptul asupra părților
sociale (Ordinul ANAF nr.2015/2012 –
http://www.aippimm.ro/categorie/propuneri_lg/)
Prin HG nr.685/2013 s-a constituit Grupului de lucru
pentru elaborarea si monitorizarea Planului de actiuni
referitor la îmbunătățirea mediului de afaceri, care în
urma anlizelor efectuate va propune
completări/modificări legislative inclusiv în ceea ce
privește obținerea licențelor și permiselor. Grupul de
lucru a elaborat Planul de Acțiune 2013-2014 care se
află în implementare.
Planul care conține măsuri de simplificare legislativă
a mediului de afaceri. Una dintre măsuri este
revizuirea cadrului legislativ privind obținerea
licențelor și permiselor, având în vedere obiectivele
SBA.
http://www.imm.gov.ro/60/Grupuri-delucru-
interministeriale
RO 235 RO
3. s-a adoptat un mecanism de
monitorizare a implementării
măsurilor din SBA care au
fost aplicate și de evaluare a
impactului pe care legislația îl
are asupra IMM-urilor.
Da http://www.imm.gov.ro/46/Legislati
e-IMM
http://imm.gov.ro/93/Testul-IMM
Legea 346/2004 (cu modificările și completările
ulterioare) – art.25(4) – stabileste un un Comitet
Consultativ pentru Dezvoltarea sectorului IMM, în
care sunt incluși reprezentanți ai Camerelor de comerț
și industrie, IMM-urilor, organizațiilor non-
guvernamentale, autorutăți specializate din
administrația publică centrală, precum și autorități
locale. Art.9 stabilește de asemenea un Grup pentru
evaluarea impactului economic al actelor normative
asupra întreprinderilor mici şi mijlocii.
Legea 346/2004 (modificată și completată prin Legea
62/2014) art9. stabilește un Grup de Lucru prin care
este introdusă evaluarea impactul inițiativelor
legislative asupra întreprinderilor mici și mijlocii. De
asemenea, art91 stabilește obligația de a introduce și
utiliza”Testul IMM” pentru a evalua impactul
inițiativelor legislative asupra mediului de afaceri,
conform principiilor “o singură dată” (Only once),
„Gândiţi mai întâi la scară mică” (think small first)
”numărul constant” (one in/one out).
4.1. Pentru
construcția sau
renovarea clădirilor,
s-au derulat acțiuni
de promovare a
eficienței în
utilizarea energiei
de către utilizatorul
final și investiții
eficiente din punctul
de vedere al
costurilor în
eficiența energetică.
Axa prioritară 3:
Sprijinirea tranziției
către o economie cu
emisii scăzute de
carbon
Axa prioritară 4:
Sprijinirea
dezvoltării urbane
durabile
da Acțiunile constau în:
1. măsurile de asigurare a
existenței unor cerințe
minime privind performanța
energetică a clădirilor
consecvente cu articolul 3,
articolul 4 și articolul 5 din
Directiva 2010/31/UE a
Parlamentului European și a
Consiliului (1);
Da Legea nr.159/2013 pentru
modificarea și completarea Legii nr.
372/2005 care transpune Directiva
UE/31/2010 a fost publicată în
Monitorul Oficial nr.283 din 20 mai
2013
http://www.mdrt.ro/userfiles/lege_
modificare_372_2005.pdf
Legislația națională care transpune condițiile
referitoare la performanța energetică a clădirilor este
următoarea:
- Ordinul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor
și Turismului nr.157/2007 pentru aprobarea
reglementărilor tehnice “Metodologie de calcul a
performanței energetice a clădirilor ”;
- Ordin al Ministerului Dezvoltării Regionale și
Locuințelor nr.1071/2009 privind modificarea și
completarea ordinului Ministerului Transporturilor,
Construcțiilor și Turismului nr.157/2007 pentru
aprobarea reglementărilor tehnice “Metodologie de
calcul a performanței energetice a clădirilor ”;
- Ordin al Ministerului Dezvoltării Regionale și
Turismului nr.1217/2010 în completarea anexei nr.4
“Partea IV – Breviar de calcul al performanței
energetice a clădirilor și apartamentelor, indicativ Mc
001/4-2009” la Ordinul Ministerului Transporturilor,
Construcțiilor și Turismului nr.157/2007 pentru
aprobarea reglementărilor tehnice "Metodologia de
RO 236 RO
calcul al performanței energetice a clădirilor".
2. măsurile necesare pentru
instituirea unui sistem de
certificare a performanței
energetice a clădirilor în
conformitate cu articolul 11
din Directiva 2010/31/UE;
Da Ordin al Ministerului
transporturilor, construcțiilor și
turismului nr.157/2007 pentru
aprobarea reglementărilor tehnice
"Metodologia de calcul al
performanței energetice a clădirilor"
cu modificările și completările
ulterioare:
- Partea III – Certificatul de audit și
de performanță a clădirii –
Capitolul III 2.3, anexa 7 și 8 –
Informații privind certificarea
clădirilor
3. măsuri de asigurare a unei
planificări strategice privind
eficiența energetică în
conformitate cu articolul 3 din
Directiva 2012/27/UE a
Parlamentului European și a
Consiliului ( 2 );
Da Pentru clădiri rezidențiale:
- OUG 18/2009, aprobată cu
modificări prin Legea nr.
158/20011, cu modificările și
completările ulterioare
- OUG 69/2010, aprobată cu
modificări prin Legea nr.76/2011
4. măsuri în conformitate cu
articolul 13 din Directiva
2006/32/CE a Parlamentului
European și a Consiliului (3)
privind eficiența energetică la
utilizatorii finali și serviciile
energetice pentru a asigura
instalarea de contoare
individuale la clienții finali, în
măsura în care este posibil din
punct de vedere tehnic,
rezonabil din punct de vedere
financiar și proporțional în
raport cu potențialele
economii de energie.
HG 22/2008 privind eficiența
energetică și promovarea
utilizatorilor finali de energie
regenerabilă (art.9)
HG nr.1007/2004 pentru aprobarea
furnizării energiei electrice
consumatorilor (art.85 și 128)
După cum se menționează deja prin Legea energiei
nr.13/2007 pentru fiecare punct de consum de energie
electrică trebuie să fie montat ulterior contoare de
energie individuale. Aceiași situație se aplică și pieței
gazelor naturale unde aprox. 6% din astfel de metri se
află în clădiri cu grupuri de apartamente. ( pe o scară
sau pentru întregul bloc). Pentru energia termică
acestea contoare sunt instalate în perimetrul clădirii.
Sunt preconizate proiecte de contorizare inteligente.
9.1- Existența și
implementarea unui
cadru strategic de
Axa prioritară 8: Dezvoltarea
infrastructurii
Partial 1. Existența unui cadru
strategic de politică națională
pentru reducerea sărăciei, care
Nu Elaborarea Strategiei naționale privind incluziunea
socială și reducerea sărăciei 2014-2020 este o măsură
asumată de Guvernul român pentru promovarea
RO 237 RO
politică națională
pentru reducerea
sărăciei care vizează
incluziunea activă a
persoanelor excluse
de pe piața muncii
în lumina
Orientărilor privind
ocuparea forței de
muncă.
sanitare şi sociale
Axa prioritară 9: Sprijinirea
regenerării
economice și
sociale a
comunităților
defavorizate din
mediul urban
vizează incluziunea activă și
care:
incluziunii sociale, combaterea sărăciei și
îmbunătățirea politicilor existente, urmărind
reducerea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau
excluziune socială cu 580.000 persoane până în 2020.
Prima versiune de strategie și planul de acțiune
pentru perioada 2014-2020 elaborate și transmise
MMFPSPV în mai 2014. Documentele au fost supuse
consultării cu toţi factorii interesaţi în cadrul unui
Workshop în data de 18.11.2014.
Varianta finală a strategiei și a planului de acţiune,
precum și primul draft al planului de implementare
pentru 10 iniţiative cheie în reducerea sărăciei vor fi
finalizate până la sfârșitul lunii decembrie 2014.
Varianta finală a planului de implementare va fi
livrată până la sfârșitul lunii martie 2015.
2. constituie o bază
justificativă suficientă pentru
elaborarea unor politici de
reducere a sărăciei și de
monitorizare a evoluțiilor;
Nu Lg 416/2001 venitul minim garantat
Lg 116/2002 prevenirea şi
combaterea marginalizării sociale
Lg 76/2002 sistemul asigurărilor
pentru şomaj şi stimularea ocupării
forţei de muncă
OUG 70/2011 măsurile de protecţie
socială în perioada sezonului rece
Lg 277/2010 alocaţia pentru
susţinerea familiei
Lg 61/2003 alocaţia de stat pentru
copii
OUG 111/2010 concediul şi
indemnizaţia lunară pentru creşterea
copiilor
Lg 272/2004 protectia si
promovarea drepturilor copilului
Draftul de strategie cuprinde analize cantitative şi
calitative care vizează
1Documentare
2Cercetări calitative-Studii de caz-interviuri,focus-
grupuri
3Cercetări cantitative-Baze de date(medici,farmaciști,
AMC/ MS,servicii pentru vârstnici și persoane cu
dizabilități,protecția
copilului),recensăminte(locuirea,asistenți sociali din
SPAS),chestionare(nevoi/servicii de
educație),comunitățile sursă pentru sistemul de
protecție a copilului
4Analize date:sărăcie/deprivare materială/grupuri
vulnerabile,evoluția sărăciei, segmentare
NEETD/grup țintă, profilare grupuri
vulnerabile(mame minore, copii cu părinți plecați în
străinătate, persoane cu dizabilități,bătrâni
singuri),recensăminte(copii ce nu merg la
școală,persoane fără adăpost), identificare sate
RO 238 RO
sărace, comunități rurale marginalizate și
suprapunere cu comunități romi
Alte analize: rolului ANOFM, facilități pentru
persoane cu dizabilități,programe privind nutriția în
școli și testarea mijloacelor, fonduri europene/urban
mic
3. conține măsuri de sprijinire
a atingerii țintei privind
sărăcia și excluziunea socială
la nivel național (definită în
Programul Național de
Reformă), care include
promovarea locurilor de
muncă durabile și de calitate
pentru persoanele cele mai
expuse riscului de excluziune
socială, inclusiv pentru
persoanele din comunitățile
marginalizate;
Nu Strategia Națională privind promovarea incluziunii
sociale și combaterea sărăciei 2014-2020 va include
măsuri de sprijinire a realizării ţintei naționale pentru
sărăcie și excluziune (astfel cum sunt definite în
PNR) și va acoperi următoarele secțiuni:
- Politicile de ocupare a forței de muncă și privind
piața muncii (inclusiv măsurile care favorizează
sectorul economiei sociale)
- Protecția socială (prestații de asistență socială,
servicii sociale, pensii)
- Protecția gospodăriilor sărace față de creșterea
tarifelor la energie
- Educație, sănătate și condițiile de locuire
- Sărăcia din mediul rural, și
- Dimensiuni regionale ale sărăciei și incluziunea
socială
Strategia Națională privind promovarea incluziunii
sociale și combaterea sărăciei este o strategie
orizontală, ce intersectează diverse strategii
sectoriale, și reprezintă una dintre strategiile cheie
pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
4. implică părțile interesate
relevante în combaterea
sărăciei;
da Elaborarea analizelor socio-
economice respectiv Incluziunea
socială și Antreprenoriatul social și
economia socială, documente care
au stat la baza acestei strategii, au
fost realizate prin implicarea
În procesul de elaborare a Strategiei Naționale
privind promovarea incluziunii sociale și combaterea
sărăciei 2014-2020 au fost implicaţi şi consultaţi
actorii relevanţi.
Actele legislative în domeniul incluziunii sociale și
combaterii sărăciei ce sunt elaborate de către
RO 239 RO
reprezentanților societății civile,
ONG-uri (aproximativ 140 de
entități relevante în domeniu
incluziunii sociale).
Experții BM au organizat reuniuni
tematice pe domenii de interes cu
acele entități/ persoane identificate
ca având competențe în domeniul
incluziunii sociale și al combaterii
sărăciei.
MMFPSPV sunt prezentate pentru consultare publică
(această prevedere este stipulată de lege). Analiza
socio-economică în ceea ce priveşte incluziunea
socială și economia socială a fost elaborată cu
contributia a peste 100 de actori relevanți, respectiv
40 actori relevanți.
5. în funcție de nevoile
identificate, include măsuri
pentru trecerea de la îngrijirea
instituțională la cea bazată pe
comunitate.
da http://www.mmuncii.ro/j33/index.p
hp/ro/transparenta/proiecte-
indezbatere/3172-2014-02-03-
proiecthgstrategiecopii
http://www.mmuncii.ro/j33/index.p
hp/ro/transparenta/proiecte-in-
dezbatere/3191-2014-02-12-
strategie-dppd
-Măsurile sunt incluse în proiectul Strategiei
Naționale pentru protecţia şi promovarea dreptului
copiilor 2014-2020
-Măsurile sunt incluse în proiectul Strategiei
naționale privind incluziunea socială a persoanelor cu
dizabilităţi 2014 – 2020.
6. La cerere și dacă este
justificat, părțile interesate
relevante vor primi asistență
pentru prezentarea de proiecte
și pentru implementarea și
gestionarea proiectelor
selectate.
da http://www.fonduri-
ue.ro/posdru/images/downdocs/pos
_dru11.pdf
Prin POSDRU 2007-2013 axa 7 a fost furnizat sprijin
pentru beneficiari.
În cadrul Axei prioritare de AT – PO Capital Uman
2014-2020 sunt incluse măsuri prin care se va acorda
sprijin solicitanților mici pentru pregătirea de
propuneri de proiecte, dar, de asemenea, în cursul
implementării. În plus, aceste intervenții care
urmează a fi implementate în cadrul schemei global
grants, administratorul global grant-ului va oferi
sprijin beneficiarilor mici.
9.2-Existenţa unui
cadru strategic de
politică naţională
privind incluziunea
Axa prioritară 8:
Dezvoltarea
infrastructurii
sanitare şi sociale
Da 1.Existenţa unei strategii de
incluziune a romilor care:
Da http://www.anr.gov.ro/docs/Site201
4/Strategie/Strategie_final_18-11-
2014.pdf
Strategia aprobată prin H.G. nr 1.221/2011. În
prezent strategia este in curs de revizuire in
conformitate cu comentariile CE din 2013. și se află
în prezent în dezbatere publică
RO 240 RO
persoanelor de etnie
Roma
Axa prioritară 9:
Sprijinirea
regenerării
economice și
sociale a
comunităților
defavorizate din
mediul urban
2. stabileşte obiective
naţionale realizabile pentru
integrarea romilor şi
reducerea decalajului faţă de
restul populaţiei. Aceste ţinte
ar trebui să vizeze cele 4
obiective ale UE de integrare
a populaţiei de etnie Roma,
referitoare la educaţie,
ocuparea unui loc de muncă,
servicii medicale şi locuinţe.
Da http://www.anr.gov.ro/docs/Site201
4/Strategie/Strategie_final_18-11-
2014.pdf
pag 18-26
Atât Strategia cât și forma revizuită a acesteia
conține direcțiile de acțiune care vizează îndeplinirea
celor 4 obiective ale UE de integrare a populaţiei de
etnie Roma, referitoare la educaţie, ocuparea unui loc
de muncă, servicii medicale şi locuinţe. Strategia, in
forma revizuita, se afla in prezent in consultare
publica, urmand a fi aprobata.
3. identifică, acolo unde este
cazul, microregiunile
defavorizate sau cartierele
segregate în care comunitățile
trăiesc în condițiile cele mai
precare, folosind indicatori
socioeconomici și teritoriali
deja existenți (și anume
nivelul educațional foarte
scăzut, șomajul pe termen
lung etc.);
Da http://www.anr.gov.ro/docs/Site201
4/Strategie/Strategie_final_18-11-
2014.pdf
Anexa 2 - Pag 47-58
forma aflată în consultare include rezultate preluate
din două studii:
1.”Studiu privind consultarea şi diagnosticul
politicilor de susţinere privind integrarea romilor în
România”
2. “Elaborarea strategiilor de integrare pentru zonele
sărace şi comunităţile dezavantajate” (cercetare a
Băncii Mondiale/MDRAP)
4. include metode puternice
de monitorizare pentru a
evalua impactul acțiunilor de
integrare a romilor, precum și
un mecanism de revizuire
pentru a permite adaptarea
strategiei;
Da http://www.anr.gov.ro/docs/Site201
4/Strategie/Strategie_final_18-11-
2014.pdf
Pag 45-46
Forma revizuita a Strategiei, in prezent in consultare
publica include un mecanism solid de monitorizare si
metoda de revizuire care permite revizuirea acesteia
pe baza rezultatelor monitorizării.
5. este concepută,
implementată și monitorizată
în strânsă cooperare și în
cadrul unui dialog permanent
cu organizațiile societății
civile romă, cu autoritățile
regionale și locale;
Da
http://www.anr.gov.ro/docs/Site201
4/Strategie/Strategie_final_18-11-
2014.pdf
pag 42
Strategia asigură implicarea societăţii civile şi a
autorităţilor locale şi regionale (grupuri de lucru
comune, grupuri de iniţiativă locale, grupuri de lucru
locale, departamente judeţene pentru populaţia de
etnie Roma) în implementarea şi monitorizarea
strategiei
Strategia, in forma revizuita, se afla in prezent in
consultare publica, urmand a fi aprobata.
RO 241 RO
6. La cerere și dacă este
justificat, părțile interesate
relevante vor primi asistență
pentru prezentarea de proiecte
și implementarea și
gestionarea proiectelor
selectate.
Da http://www.fonduri-
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597
fd-62/2014-
2020/po/VO.POAT.2014-2020.pdf
http://www.fonduri-
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597
fd-62/2014-
2020/po/VO.POCU.2014-2020.pdf
Agenţia Naţională pentru Romi/Secretariatul General
al Guvernului vor beneficia de asistenţă tehnică prin
POAT 2014-2020 şi POCU 2014-2020 în vederea
susţinerii beneficiarilor/autorităţilor publice locale ce
iniţiază proiecte în domeniile acoperite de Strategie.
9.3- Existența unui
cadru strategic de
politică națională
sau regională pentru
sănătate în limitele
articolului 168 din
TFUE, care asigură
sustenabilitate din
punct de vedere
economic
Axa prioritară 8:
Dezvoltarea
infrastructurii
sanitare şi sociale
Axa prioritară 9:
Sprijinirea
regenerării
economice și
sociale a
comunităților
defavorizate din
mediul urban
Parțial 1. Existența unui
cadru strategic de politică
națională sau regională pentru
sănătate care conține:
Da http://ms.gov.ro/?pag=13
Strategia a fost aprobată prin HG 1028/2014 în
ședința de Guvern din data de 18 noiembrie 2014,
publicata în MO nr. 861 şi 861 bis din 8 decembrie
2014.
2. Măsuri coordonate
pentru îmbunătățirea
accesului la servicii de
sănătate;
Da http://ms.gov.ro/?pag=13
Strategia conține măsuri privind accesul, care se
referă la:
- Organizarea îngrijirii (ore de deschidere (inclusiv
accesul 24 ore din 24), schimburile de personal
medical, gestionarea listelor de așteptare,
îngrijirea primară, cote GP de pacienți,
asigurarea funcției de gatekeeping , alegerea
furnizorilor , îngrijirea pacienților acasă sau în
sistem);
- Accesul teritorial (disponibilitatea și locația
serviciilor și a personalului);
- Accesul fizic (accesul pentru persoanele cu
dizabilități);
- Asigurarea, accesibilitatea și măsurile de
combatere a factorilor socio-economici care
afectează accesul;
- Inițiative extinse pentru grupurile greu accesibile,
marginale sau vulnerabile;
RO 242 RO
- Măsuri pentru îmbunătățirea accesului la eSănătate
și telemedicină;
- Accesul la produsele farmaceutice și la alte
produse medicale;
sau alte măsuri menite să îmbunătățească accesul la
serviciile de sănătate.
3. Măsuri de stimulare
a eficienței în sectorul
sănătății, prin aplicarea de
modele de prestare a
serviciilor și infrastructură;
Nu http://ms.gov.ro/?pag=13
Strategia conține măsuri privind:
- Modele de furnizare de servicii
- Infrastructură, inclusiv cartografierea
nevoilor de infrastructură (ex. Concentarea serviciilor
specializate, disponibilitatea și accesibilitatea tuturor
serviciilor).;
- alte măsuri pentru stimularea eficienței în
sectorul de sănătate.
Detalierea cartării serviciilor de sănătate şi elaborarea
de recomandări în vederea optimizării fluxurilor de
pacienţi, a investiţiilor în infrastructura fizică şi în
echipamente pentru asigurarea acoperirii eficiente a
serviciilor de sănătate la nivel naţional se va realiza
in cadrul unui proiect finantat prin POAT -
“Pregătirea implementării și definirea cadrului de
monitorizare şi evaluare a Strategiei Naționale de
Sănătate”, implementat in perioada 6 octombrie 2014
- 6 decembrie 2015.
4. Un sistem de
monitorizare și revizuire
Nu http://ms.gov.ro/?pag=13
Referitor la monitorizarea și revizuirea sistemului,
strategia conține un plan pentru revizuire și
monitorizare (anexa nr. 2). Acesta va fi dezvoltat/
operaționalizat printr-un proiect finanțat în cadrul PO
AT.
5. Un stat membru sau
o regiune a adoptat un cadru
care specifică resursele
bugetare disponibile
estimative și o concentrare
eficientă din punctul de
vedere al costurilor resurselor
asupra nevoilor stabilite ca
priorități pentru sănătate
Da http://ms.gov.ro/?pag=13
În ceea ce privește cadrul care specifică resursele
bugetare disponibile estimative și o concentrare
eficientă din punctul de vedere al costurilor resurselor
asupra nevoilor stabilite ca priorități pentru sănătate,
principalele priorități de investiții din FESI sunt
prezentate în implementarea planului din Strategie.
Criteriile de selecție pentru investiții care vor fi
finanțate din FESI 2014-2020, precum și lista cu
investițiile prioritare de la nivel național, sunt
RO 243 RO
prezentate în capitolul Sănătate din cadrul Acordului
de Parteneriat.
10.1Abandonul
școlar timpuriu:
Existența unui cadru
strategic de politică
pentru a reduce
abandonul școlar
timpuriu (AST) în
limitele articolului
165 din TFUE.
Axa prioritară 10:
Îmbunătățirea
infrastructurii
educaționale
Partial 1. Existența unui sistem
pentru colectarea și analizarea
datelor și informațiilor
privind AST la nivelurile
relevante care:
Da Proiectul de “Cadru Strategic de
Reducere a Părăsirii Timpurii a
Şcolii”, pag.11, pct. 1.1, 1.2;
pag.80-83; anexa 4; anexa 5;
Sistemul de colectare a datelor
(SIIIR) este dezvoltat in proiectul
finanţat în cadrul PO DCA si
integreaza Baza de date naţională
pentru Educație.
Date informative publice, extrase în
timp real din SIIIR, pot fi
vizualizate accesând adresa:
https://www.siiir.edu.ro/carto/
(există în dreapta posibilitatea de a
alege limba de afișare
română/engleză).
Sistemul SIIIR este în plin proces de populare a bazei
de date cu informații, cu termen finele anului, prin
urmare informațiile afișate pot fi incomplete.
2. constituie o bază
justificativă suficientă pentru
elaborarea unor politici
specifice și monitorizarea
evoluțiilor.
da Idem, mai sus.
3. Se instituie un cadru
strategic de politică privind
AST care:
Nu “Cadrul Strategic de Reducere a
Părăsirii Timpurii a Şcolii” este în
etapa de consultare publica la
nivelul Ministerului Educatiei
Nationale. (a se vedea la link:
http://www.edu.ro/index.php/article
s/c402/).
Dupa etapa de consultare publica
vor fi parcurse etapele adoptarii
cadrului strategic conform
reglementarilor in vigoare;
Proiectul de cadru strategic s-a realizat in
conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale
(Legea nr. 1/2011, modificată prin Ordonanţa
Guvernului nr. 177/2013).
In cadrul perioadei de elaborare a Cadrului strategic
de Reducere a Părăsirii Timpurii a Şcolii s-a derulat o
etapa de consultare cu actori relevanti din sectorul
educational finalizata cu un Raport de consultare
publica eliberat MEN de expertii Bancii Mondiale in
data de 14.03.2014.
RO 244 RO
4. se bazează pe dovezi; Nu Proiectul documentului “Cadrul Strategic de Reducere a Părăsirii Timpurii a Şcolii”, anexe, pag.113-116; draftul final de cadru strategic contine referinte la costuri de derulare a proiectelor implementate in cadrul POSDRU 2007-2013.
(a se vedea la link:
http://www.edu.ro/index.php/articl
es/c402/).
La pag.113-116 din draftul final de cadru strategic
identificam elemente consistente de cadru legislativ
national in vigoare in Romania pentru domeniul
invatamantului preuniversitar (inclusiv in legatura cu
reducerea parasirii timpurii a scolii) din care reiese
faptul ca se furnizeaza dovezi suficiente pentru
fundamentarea politicilor si cadrului strategic
sectorial pe o legislatie relevanta si aplicabila.
5. acoperă sectoarele
educaționale relevante,
inclusiv dezvoltarea copiilor
cu vârste fragede și vizează în
special grupurile vulnerabile
care sunt cel mai expuse
riscului de AST, inclusiv
persoanele din comunitățile
marginalizate, și conține
măsuri de prevenire,
intervenție și compensare;
da Lg 263/2007 creșe
Lg 448/2006 drepturile persoanelor
cu dizabilități
www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/l
egislatie/protectie-sociala/123-
legislatie-persoane-cu-handicap
HG1252/2012 metodologia
organizării și funcționării creșelor
Ordin 5160 si 5333/ 2005
implementarea ADS
Anexa1/ Anexa2
Ordin 5248/2011 aplicararea ADS
Ordin 5574 serviciile de sprijin
educational pt copiii, elevii și tinerii
cu cerințe educaționale speciale
www.cjrae-
ilfov.ro/index.php?option=com_con
tent&view=category&layout=blog&
id=53&Itemid=224
Listarea unei parti din legislatia aplicabila pentru
pct.5 sustine argumentul explicitat mai sus.
6. implică toate sectoarele de
politică și părțile interesate
relevante pentru combaterea
AST.
Nu Proiectul documentului
“Cadrul Strategic de
Reducere a Părăsirii Timpurii a
Şcolii”, pag.7, pct 8, pag.33-36;
pag.84-86, anexe, pag.113-116 etc.
RO 245 RO
(a se vedea la link:
http://www.edu.ro/index.php/articl
es/c402/).
10.2- Învățământul
superior: Existența
unui cadru strategic
de politică națională
sau regională pentru
creșterea nivelului
de instruire până la
forme de
învățământ superior,
sporirea calității și
eficienței în limitele
articolului 165 din
TFUE.
Axa prioritară 10:
Îmbunătățirea
infrastructurii
educaționale
Parțial 1. Existența unui cadru
strategic de politică națională
sau regională pentru
învățământul superior care
include următoarele elemente:
Nu “Cadrul Strategic pentru Creșterea
participării, calității și eficienței
învățământului terțiar din
România” este în etapa de
consultare publica la nivelul
Ministerului Educatiei Nationale. (a
se vedea la link:
http://www.edu.ro/index.php/article
s/c402/).
Dupa etapa de consultare publica
vor fi parcurse etapele adoptarii
cadrului strategic conform
reglementarilor in vigoare.
Proiectul de cadru strategic s-a realizat in
conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale
(Legea nr. 1/2011, modificată prin Ordonanţa
Guvernului nr. 177/2013).
In cadrul perioadei de elaborare a Cadrului strategic
s-a derulat o etapa de consultare cu actori relevanti
din sectorul invatamantului tertiar finalizata cu un
Raport de consultare eliberat MEN de expertii Bancii
Mondiale in data de 24.06.2014.
2. atunci când este necesar,
măsuri de creștere a
participării și a nivelului de
instruire care:
Nu Versiunea finală a Cadrului Strategic pentru Creșterea
participării, calității și eficienței
învățământului terțiar din
România, 15 iunie 2014,
Pag. 9 Obiective ale Strategiei
Europa 2020 – situația actuală.
- Ordin de ministru MECTS nr.
3781/2010 care aproba regulam. privind organizarea si
functionarea Agentiei de credite
si burse pentru studenti
3. cresc participarea la
învățământul superior în
rândul persoanelor cu venituri
mici și al altor grupuri slab
Nu Versiunea finală a Cadrului Strategic pentru Creșterea
participării, calității și eficienței
învățământului terțiar din
RO 246 RO
reprezentate, acordând o
atenție deosebită grupurilor
defavorizate, inclusiv
persoanelor din comunități
marginalizate;
România (pag.. 69 (secţiunea 5),
pag. 97 (anexa 3), pag. 110 (anexa
7) etc.
Ordin de ministru MECTS nr.
3781/2010 care aproba regulam.
privind organizarea si functionarea
Agentiei de credite si burse pentru
studenti.
4. reduc ratele de abandon/
sporesc ratele de absolvire;
Nu Versiunea finală a Cadrului
Strategic pentru creșterea
participării, calității și eficienței
învățământului terțiar din România, 15 iunie 2014, Pag. 9
, 27, 31, 39. La pag. 69-70 sunt
prezentate date statistice.
Ordin de ministru MECTS nr.
3781/2010 care aproba regulam.
privind organizarea si functionarea
Agentiei de credite si burse pentru
studenti.
5. măsuri care încurajează
conținutul inovator și crearea
de programe;
da Versiunea finală a Cadrului
Strategic pentru Creșterea
participării, calității și eficienței
învățământului terțiar din
România, (Inovatie: Pag. 19, 41,
43, 48, pag. 97 (Anexa 3).
- HG nr.580/2014 privind
aprobarea Nomenclatorului
domeniilor si
specializarilor/programelor de
studii universitare si a
structurilor institutiilor de invatamant superior pentru anul
universiatr 2014-2015
In completarea draftului final de cadru strategic
identificam elemente consistente de cadru legislativ
national in vigoare in Romania pentru domeniul
invatamantului tertiar universitar din care reiese faptul ca se furnizeaza dovezi suficiente pentru
fundamentarea politicilor si cadrului strategic
sectorial pe o legislatie relevanta si aplicabila anual
institutiilor de invatamant superior.
RO 247 RO
6. măsuri de creștere a
capacității de inserție
profesională și a spiritului
antreprenorial care:
Nu Versiunea finală a Cadrului
Strategic pentru Creșterea
participării, calității și eficienței învățământului terțiar din
România, pag. 43, 48.
- Legea privind practica elevilor
și studenților nr. 258/2007, cu
modificarile ulterioare.
7. încurajează dezvoltarea
„competențelor transversale”,
inclusiv spiritul
antreprenorial, în programele
relevante de învățământ
superior;
Nu Cadrul Strategic pentru Creșterea
participării, calității și eficienței
învățământului terțiar din
România (pag. 39, 45, 48, Anexa
7 etc. )
Metodologia-cadru privind
organizarea şi funcţionarea
învăţământului terţiar
nonuniversitar, organizat la nivelul
colegiilor din cadrul instituţiilor de
învăţământ superior acreditate, în
anul şcolar 2014-2015, aprobată
prin Ordinul nr. 4542/2014 şi
publicat în Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 663 din 09.09.2014
In completarea draftului final de cadru strategic
identificam elemente de cadru legislativ national in
vigoare in Romania pentru domeniul invatamantului
tertiar nonuniversitar din care reiese faptul ca se
sustine dezvoltarea „competențelor transversale”,
inclusiv spiritul antreprenorial, prin programele
relevante de învățământ tertiar nonuniversitar.
8. reduc diferențele dintre
bărbați și femei în ceea ce
privește opțiunile de
învățământ și profesionale.
Nu Versiunea finală a Cadrului
Strategic pentru Creșterea
participării, calității și eficienței
învățământului terțiar din
România (pag. 36, 39, Anexa 3,
Anexa 7 etc.)
Legea nr. 48/2002 privind
prevenirea și sanționarea tuturor
formelor de discriminare,
http://www.anr.gov.ro/html/Legislat
ie.html
RO 248 RO
10.3- Învățarea pe
tot parcursul vieții:
Existența unui cadru
strategic de politică
națională și/sau
regională pentru
învățarea pe tot
parcursul vieții în
limitele articolului
165 din TFUE.
Axa prioritară 10:
Îmbunătățirea
infrastructurii
educaționale
Parțial 1. Existența unui cadru
strategic de politică națională
sau regională pentru învățarea
pe tot parcursul vieții care
conține măsuri:
Nu “Proiectul Strategiei pentru
Învăţarea pe tot parcursul vieţii”
este în etapa de consultare publica
la nivelul Ministerului Educatiei
Nationale. (a se vedea la link:
http://www.edu.ro/index.php/article
s/c402/).
Dupa etapa de consultare publica
vor fi parcurse etapele adoptarii
cadrului strategic conform
reglementarilor in vigoare.
Proiectul de cadru strategic s-a realizat in
conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale
(Legea nr. 1/2011, modificată prin Ordonanţa
Guvernului nr. 177/2013)
In cadrul perioadei de elaborare a Cadrului strategic
s-a derulat o etapa de consultare cu actori relevanti
din sectorul educational finalizata cu un Raport de
consultare publica eliberat MEN de expertii Bancii
Mondiale in data de 31.05.2014.
2. de sprijinire a serviciilor de
dezvoltare și conectare pentru
ÎPV, inclusiv de
implementare a acestor
servicii și de îmbunătățire a
competențelor (validare,
consiliere, educație și
formare), precum și obținerea
implicării părților interesate
relevante și încheierea de
parteneriate cu acestea;
Nu Proiectul Strategiei pentru
Învăţarea pe tot parcursul vieţii,
pag.6, pct. 8; pag.23-24; pag.
40, pct. 127-131; pag. 42, pct. 133,134,135,136-138; pag.37.
Lg 335/2013 efectuarea stagiului
pentru absolvenţii de învăţământ
superior
Lg voluntariatului 195/2001
Metodologia de organizare şi
funcţionare a Centrelor Comunitare
de Învăţare Permanentă (2011)
Metodologia privind serviciile de
consiliere şi orientare a carierei pe
tot parcursul vieţii (2012).
In completarea draftului final de cadru strategic identificam elemente consistente de cadru legislativ
national in vigoare in Romania pentru domeniul
invatarii pe tot parcursul vietii din care reiese faptul
ca se furnizeaza dovezi suficiente pentru
fundamentarea politicilor si cadrului strategic
sectorial pe o legislatie relevanta si aplicabila
institutiilor care ofera servicii de formare initiala si
continua.
O listare consistenta a cadrului legislativ, in
vigoare, pentru domeniul invatarii pe tot parcursul
vietii din Romania este disponibila la pag.83-85 din
draftul final de cadru strategic disponibil la link:
http://www.edu.ro/index.php/articles/c402/
3. pentru îmbunătățirea
competențelor diverselor
grupuri țintă în care acestea
sunt identificate ca priorități
în cadrele strategice de
Nu Proiectul Strategiei pentru
Învăţarea pe tot parcursul vieţii,
pag 15-17; pag.45-47; pag.67
(anexa 4); pag.45.
RO 249 RO
politică națională sau
regională (de exemplu, ale
tinerilor care urmează cursuri
de formare profesională, ale
adulților, ale părinților care
reintră pe piața muncii, ale
lucrătorilor subcalificați și în
vârstă, ale migranților și ale
altor grupuri dezavantajate, în
special ale persoanelor cu
handicap);
4. măsuri pentru a spori
accesul la ÎPV inclusiv prin
eforturi de implementare
eficace a instrumentelor care
favorizează transparența (de
exemplu, Cadrul european al
calificărilor, Cadrul național
al calificărilor, Sistemul
european de credite pentru
educație și formare
profesională, Cadrul european
de referință pentru asigurarea
calității în educația și
formarea profesională);
da Proiectul Strategiei pentru
Învăţarea pe tot parcursul vieţii, pag. 30 (pct.94) pag.38-41.
- Hotărârea Guvernului privind
aprobarea Cadrului naţional al
calificărilor (918/2013);
- Metodologia de utilizare a
instrumentelor Europass şi
Youthpass (2012)
Exista, in prezent Cadrul national al calificarilor
elaborat in conformitate cu EQF, Cadrul national de referinta pentru asigurarea calitatii în educatia si
formarea profesionala, elaborat in conformitate cu
EQAVET, precum si conditiile pentru
implementarea ECVET si un cadru metodologic de
recunoastere a rezultatelor invatarii in contexte
non-formale si informale, etc.)
5. măsuri de sporire a
relevanței educației și
formării pentru piața muncii
și de adaptare a acestora la
necesitățile grupurilor țintă
identificate (de exemplu,
tineri care urmează cursuri de
formare profesională, adulți,
părinți care reintră pe piața
muncii, lucrători subcalificați
și în vârstă, migranți și alte
grupuri dezavantajate, în
Nu Proiectul Strategiei pentru
Învăţarea pe tot parcursul vieţii,
pag. 11-16;
- Legea privind formarea
profesională a adulţilor
(Ordonanţa de Guvern nr.
129/2000, modificată prin Legea
nr. 167/2013) - Legea privind ucenicia la locul
de muncă (Legea nr. 279/2005,
modificată prin Legea nr.
179/2013);
RO 250 RO
special persoane cu
handicap).
10.4- Existența unui
cadru strategic de
politică națională
sau regională pentru
creșterea calității și
eficienței sistemelor
de educație și
formare
profesională (EFP),
în limitele
articolului 165 din
TFUE.
Axa prioritară 10:
Îmbunătățirea
infrastructurii
educaționale
Parțial 1. Existența unui cadru
strategic de politică națională
sau regională pentru creșterea
calității și eficienței
sistemelor de educație
profesională, în limitele
articolului 165 din TFUE,
care include măsuri pentru
următoarele elemente:
Nu Proiectul Strategiei Educației și
Formării profesionale din
România pentru perioada 2014 –
2020
Proiectul Strategiei pentru
Învăţarea pe tot parcursul vieţii, 29
mai 2014, pag. 5
2. îmbunătățirea relevanței pe
piața muncii a sistemelor de
EFP, în strânsă colaborare cu
părțile interesante relevante,
inclusiv prin mecanisme de
anticipare a competențelor,
adaptarea programelor de
învățământ și consolidarea
dispozițiilor privind formarea
la locul de muncă, în
diversele sale forme;
da Proiectul Strategiei Educației și Formării profesionale din
România pentru perioada 2014–
2020, pg28–30/34–35
Proiectul Strategiei pentru
Învăţarea pe tot parcursul vieţii,
29 mai 2014, Pg 15-16, pg 41 (art
130)
Raportul naţional asupra
implementării Cadrului strategic de
cooperare europeană în domeniul
educaţiei şi formării
Strategia naţională de stimulare a
participării la formarea continuă a
angajaţilor axată pe categorii
dezavantajate
Analiza de nevoi privind educaţia şi
formarea profesională
Exista, in prezent, instrumente de planificare strategica a ofertei de educatie si formare
profesionala, respectiv Planuri Regionale si Planuri
Locale de Actiune pentru VET: PRAI/PLAI; de
asemenea - un studiu previzional privind nevoile
de formare profesionala
3. creșterea calității și a
atractivității EFP, inclusiv
da Proiectul Strategiei Educației și
Formării profesionale din
Este în curs de aprobare Metodologia de revizuire
RO 251 RO
prin elaborarea unei abordări
naționale pentru asigurarea
calității EFP (de exemplu în
conformitate cu Cadrul
european de referință pentru
asigurarea calității în educația
și formarea profesională) și de
utilizare a instrumentelor de
asigurare a transparenței și de
recunoaștere, cum ar fi
Sistemul european de credite
pentru educație și formare
profesională (ECVET).
România pentru perioada 2014 –
2020, pp.30 – 34
Proiectul Strategiei pentru Învăţarea pe tot parcursul vieţii
pg 18, 40
Metodologia de utilizare a
instrumentelor Europass şi
Youthpass
Cadrul Naţional de Asigurare a
Calităţii în Învăţământul
Profesional şi Tehnic
Grupul Național pentru Asigurarea
Calității – Punct Național de Referință al Rețelei EQAVET
Strategie de implementare EQARF
Manualul de scriere a unităţilor de
competenţă, OMEN 3974/2005
a standardelor de pregătire profesională, care
include, între elementele de actualitate
introducerea creditelor ECVET.
De asemenea condițiile necesare implementării
ECVET sunt create:
Calificări dezvoltate în termeni de
rezultate ale învățării;
Instrumente de recunoaștere reciprocă a
rezultatelor învățării dobândite pe parcursul
mobilităților;
Informarea și formarea stakeholderilor de
către echipa națională ECVET
11.1 - Existența
unui cadru
strategic de
politică pentru
consolidarea
eficienței
administrative a
statelor membre,
inclusiv reforma
administrației
publice.
Axa prioritară 11:
Extinderea
geografică a
sistemului de
înregistrare a
proprietăţilor în
cadastru şi cartea
funciară
Parțial
1 - Existența sau procesul
de implementare a unui
cadru strategic de politică
pentru consolidarea
eficienței administrative a
autorităților publice ale
statului membru și a
competențelor acestora în
următoarele aspecte:
Da http://www.mdrt.ro/userfiles/str
ategie_adm_publica.pdf
Strategia pentru consolidarea administrație
publice 2014-2020 a fost aprobată prin HG nr.
909/2014, publicată în MO nr. 834bis)
2 - o analiză și o
planificare strategică a
acțiunilor de reformă
juridică, organizațională
Da http://www.mdrt.ro/userfiles/str
ategie_adm_publica.pdf
Analiza acțiunilor de reformă – realizată
(analiza socio-economică, analiza cauzelor
structurale, alte documente).
Planificarea strategică a acțiunilor de reformă -
RO 252 RO
și/sau procedurală; realizată prin aprobarea Strategiei pentru
consolidarea administrație publice 2014-2020
(HG 909/2014, publicată în MO nr. 834 bis).
3 - dezvoltarea unor
sisteme de management al
calității;
Nu Se va realiza prin implementarea unor măsuri
din cadrul Strategiei pentru Consolidarea
Administrației Publice 2014-2020, respectiv
primele două măsuri ale direcției de acțiune
II.6.2 Creșterea gradului de utilizare a
sistemelor și instrumentelor de management al
calității în administrația publică. Termen final:
aprilie 2015
4 - acțiuni integrate de
simplificare și raționalizare
a procedurilor
administrative;
Nu Pentru mediul de afaceri se va realiza prin
continuarea implementării planurilor de
simplificare elaborate, includerea metodologiei
standard de măsurare a costurilor administrative
în instrumentele de motivare și fundamentare a
politicilor publice și reglementărilor și
elaborarea și implementarea Strategiei privind
mai buna reglementare. Termen final:
septembrie 2015 Pentru cetățeni - se va realiza
prin implementarea direcțiilor de acțiune III.1.1.
și III.1.2 din cadrul obiectivului specific III.1.
Reducerea birocrației pentru cetățeni al
Strategiei pentru consolidarea administrației
publice 2014-2020. Termen final: iulie 2015
5 - elaborarea și
implementarea unor
strategii și politici privind
resursele umane care să
acopere principalele
decalaje identificate în
acest domeniu;
Nu Se realizează prin elaborarea:
- Strategiei pentru consolidarea administrației
publice 2014-2020 – realizat: octombrie 2014; -
Strategiei de dezvoltare a funcției publice pentru
perioada 2014-2020 și implementarea unor
instrumente informatice pilot pentru gestionarea
RU- termen final: semestrul I 2015
6 - dezvoltarea de
competențe la toate
nivelurile ierarhiei
Nu Se realizează prin elaborarea:
- Strategiei pentru consolidarea administrației
publice 2014-2020 – realizat: octombrie 2014 -
RO 253 RO
profesionale din cadrul
autorităților publice;
Strategiei privind formarea profesională 2014-
2020 – termen final: decembrie 2015
7 - dezvoltarea de
proceduri și instrumente de
monitorizare și evaluare.
Nu Strategia pentru consolidarea administrație
publice 2014-2020, aprobată prin HG 909/2014,
publicată în MO nr. nr. 834bis, prevede cadrul
instituțional pentru monitorizare și evaluare.
Metodologia de monitorizare și evaluare a
Strategiei urmează să fie elaborată și aprobată
de către CNCISCAP ,
http://www.mdrt.ro/userfiles/strategie_adm_pub
lica.pdf
Condiționalitate ex-ante aplicabilă la nivel național
Axele prioritare la care se aplică
cond.
Condiționalitate ex-ante
aplicabilă îndeplini
tă: Da/Nu/P
arțial
Criterii Criterii
îndeplinite Da/Nu
Referință (dacă s-au îndeplinit criteriile) (trimitere la strategiile, actele legislative sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului integral)
Explicație
Tabelul 24
CONDIȚIONALITĂȚI EX-ANTE GENERALE APLICABILE ȘI EVALUAREA ÎNDEPLINIRII ACESTORA G 1. Antidiscriminare -
Existența capacității administrative pentru implementarea și aplicarea legislației și politicii antidiscriminare a Uniunii în domeniul fondurilor ESI
Da 1. Măsuri, în conformitate cu cadrul instituțional și legislativ al statelor membre, de implicare a organismelor responsabile pentru promovarea unui tratament egal al tuturor persoanelor pe tot parcursul pregătirii și implementării programelor, inclusiv asigurarea îndrumării privind egalitatea în activitățile legate de fondurile ESI;
Da www.cncd.org.ro/legislatie/
În comitetele de monitorizare pentru PO 2014-2020 este implicat și CNCD. De asemenea, s-a elaborat un proiect al documentului-cadru pentru consultarea și, respectiv, implicarea organismelor responsabile de antidiscriminare și un proiect de protocol între CNCD și AM-uri, documentul aflându-se în proces de consultare. În conformitate cu art 2 alin f din HG
RO 254 RO
Condiționalitate ex-ante aplicabilă la nivel național
Axele prioritare la care se aplică
cond.
Condiționalitate ex-ante
aplicabilă îndeplini
tă: Da/Nu/P
arțial
Criterii Criterii
îndeplinite Da/Nu
Referință (dacă s-au îndeplinit criteriile) (trimitere la strategiile, actele legislative sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului integral)
Explicație
1194/2001, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii are atrubutii privind urmarirea aplicarii si respectarii, de catre autoritatile publice, persoanele juridice si persoanele fizice, a dispozitiilor normative ce privesc prevenirea, sanctionarea si eliminarea tuturor formelor de discriminare.
2. Măsuri de formare în domeniul legislației și politicii Uniunii privind antidiscriminarea a personalului din cadrul autorităților implicate în gestionarea și controlul fondurilor ESI.
Da http://www.cncd.org.ro/noutati/Comunicate-de-presa/Lansarea-proiectului-Formare-in-domeniul-antidiscriminarii-egalitatii-de-gen-si-al-drepturilor-persoanelor-cu-dizabilitati-212/ http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Informative/anunturi/06.08.2014/Anunt.MFE.06.08.2014.pdf
Se implementează Contractul de finanțare nr. 1.3.174 din 14.05.2014 pentru proiectul „Formare în domeniul antidiscriminării, egalității de gen și al drepturilor persoanelor cu dizabilități”, adresat angajaților din Autoritățile de Management, Organismele Intermediare, Autoritatea de Audit, Autoritatea de Certificare și Plăți și Ministerul Fondurilor Europene” Rezultate așteptate. Cursurile vor fi continue până la finalul anului 2015. Până în prezent s-au făcut cursuri pentru modulul 1 antidiscriminare, fiind instruițe 346 persoane din totalul de 602. În luna februarie 2015 vor demara modulul 2 și 3 al proiectului care vizează instruiri privind egalitatea de șanse între femei și bărbați și drepturile persoanelor cu dizabilități.
G 2. Egalitate de șanse între femei și bărbați – Existența capacității administrative pentru implementarea și aplicarea legislației și politicii Uniunii în
Da 1. Măsuri, în conformitate cu cadrul instituțional și legislativ al statelor membre, de implicare a organismelor responsabile pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați pe tot parcursul pregătirii și implementării
Da www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/egalitate-de-sanse-intre-femei-si-barbati/1849-legislatia-in-domeniul-egalitatii-de-sanse-intre-femei-si-barbati www.fonduri-
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice este membru în Comitetele de monitorizare ale programelor operaționale 2007-2013. Conform art 4, lit c, punctul 3 din HG 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei,
RO 255 RO
Condiționalitate ex-ante aplicabilă la nivel național
Axele prioritare la care se aplică
cond.
Condiționalitate ex-ante
aplicabilă îndeplini
tă: Da/Nu/P
arțial
Criterii Criterii
îndeplinite Da/Nu
Referință (dacă s-au îndeplinit criteriile) (trimitere la strategiile, actele legislative sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului integral)
Explicație
materie de egalitate de șanse între femei și bărbați în domeniul fondurilor ESI
programelor, inclusiv asigurarea îndrumării privind egalitatea de șanse între femei și bărbați în activitățile legate de fondurile ESI;
ue.ro/poscce/fonduri_structurale/cmonitorizare/HG_CM_POS_CCE_Nr_1227_2007_230109.PDF www.fonduri-ue.ro/posdru/images/doc/rof_cm_modificat_dupa_consultare_final.pdf www.mdrl.ro/_documente/POR/hotarari/Componenta%20CM%20POR%20-%20anexa%201%20regulament.pdf www.poat.ro/upload/poat_docs/regulament%20cm%20poat.pdf
Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, acesta are atributii privind elaborarea și aplicarea politicilor şi planurilor naţionale de acţiune ale Guvernului în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. În comitetele de monitorizare pentru PO 2014-2020 este implicat și CNCD. De asemenea, s-a elaborat un proiect al documentului-cadru pentru consultarea și, respectiv, implicarea organismelor responsabile de antidiscriminare și un proiect de protocol între CNCD și AM-uri, documentul aflându-se în proces de consultare.
2. Măsuri de formare în domeniul legislației și politicii Uniunii privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, precum și cu privire la abordarea integratoare a egalității de șanse între femei și bărbați, pentru personalul din cadrul autorităților implicate în gestionarea și controlul fondurilor ESI.
da http://www.cncd.org.ro/noutati/Comunicate-de-presa/Lansarea-proiectului-Formare-in-domeniul-antidiscriminarii-egalitatii-de-gen-si-al-drepturilor-persoanelor-cu-dizabilitati-212/ http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Informative/anunturi/06.08.2014/Anunt.MFE.06.08.2014.pdf
Se implementează Contractul de finanțare nr. 1.3.174 din 14.05.2014 pentru proiectul „Formare în domeniul antidiscriminării, egalității de gen și al drepturilor persoanelor cu dizabilități”, adresat angajaților din Autoritățile de Management, Organismele Intermediare, Autoritatea de Audit, Autoritatea de Certificare și Plăți și Ministerul Fondurilor Europene” Rezultate așteptate. Cursurile vor fi continue până la finalul anului 2015. Până în prezent s-au făcut cursuri pentru modului 1 antidiscriminare, fiind instruițe 346 persoane. În luna februarie 2015 vor demera modulul 2 și 3 al proiectului care vizează instruiri privind egalitateai de șanse între femei și bărbați și drepturile persoanelor cu dizabilități.
RO 256 RO
Condiționalitate ex-ante aplicabilă la nivel național
Axele prioritare la care se aplică
cond.
Condiționalitate ex-ante
aplicabilă îndeplini
tă: Da/Nu/P
arțial
Criterii Criterii
îndeplinite Da/Nu
Referință (dacă s-au îndeplinit criteriile) (trimitere la strategiile, actele legislative sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului integral)
Explicație
G 3. Dizabilități - Existența capacității administrative pentru implementarea și aplicarea Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (UNCRPD) în domeniul fondurilor ESI, conform Deciziei 2010/48/CE a Consiliului
Da
1. Măsuri, în conformitate cu cadrul instituțional și legislativ al statelor membre, pentru consultarea și implicarea organismelor ce răspund de protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități sau a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități, ca și a altor actori relevanți, pe tot parcursul pregătirii și implementării programelor;
Da http://www.cncd.org.ro/legislatie/ http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/legislatie/protectie-sociala/112:legislatie-combaterea-discriminarii/ www.fonduri-ue.ro/poscce/fonduri_structurale/cmonitorizare/HG_CM_POS_CCE_Nr_1227_2007_230109.PDF www.fonduri-ue.ro/posdru/images/doc/rof_cm_modificat_dupa_consultare_final.pdf www.mdrl.ro/_documente/POR/hotarari/Componenta%20CM%20POR%20-%20anexa%201%20regulament.pdf www.poat.ro/upload/poat_docs/regulament%20cm%20poat.pdf
MMFPSPV este membru în Comitetele de monitorizare ale programelor operaționale 2007-2013. Conform art.4 litera i) pct 1 din HG 344/2014, MMFPSPV elaborează, coordonează şi monitorizează implementarea strategiei naţionale în domeniul handicapului şi a planului naţional de acţiune. În comitete de monitorizare pentru PO 2014-2020, alături de aceste organisme sunt implicate și CNCD si Direcţia Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi din MMFPSPV . De asemenea, s-a elaborat un proiect al documentului-cadru pentru consultarea și, respectiv, implicarea organismelor responsabile de antidiscriminare și un proiect de protocol între MMFPSPV, CNCD și AM-uri, documentul aflându-se în proces de consultare. În conformitate cu art 2 alin f din HG 1194/2001, CNCD are atributii privind urmarirea aplicarii si respectarii, de catre autoritatile publice, persoanele juridice si persoanele fizice, a dispozitiilor normative ce privesc prevenirea, sanctionarea si eliminarea tuturor formelor de discriminare.
2. Măsuri de formare a personalului autorităților implicate în gestionarea și controlul fondurilor ESI în domeniul legislației aplicabile și al
Da http://www.cncd.org.ro/noutati/Comunicate-de-presa/Lansarea-proiectului-Formare-in-domeniul-antidiscriminarii-egalitatii-de-gen-si-
Se implementează Contractul de finanțare nr. 1.3.174 din 14.05.2014 pentru proiectul „Formare în domeniul antidiscriminării, egalității de gen și al drepturilor persoanelor cu
RO 257 RO
Condiționalitate ex-ante aplicabilă la nivel național
Axele prioritare la care se aplică
cond.
Condiționalitate ex-ante
aplicabilă îndeplini
tă: Da/Nu/P
arțial
Criterii Criterii
îndeplinite Da/Nu
Referință (dacă s-au îndeplinit criteriile) (trimitere la strategiile, actele legislative sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului integral)
Explicație
politicii la nivelul Uniunii și la nivel național referitoare la dizabilitate, inclusiv prin accesibilitatea și aplicarea practică a UNCRPD așa cum se reflectă în legislația Uniunii și în cea națională, după caz;
al-drepturilor-persoanelor-cu-dizabilitati-212/ http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Informative/anunturi/06.08.2014/Anunt.MFE.06.08.2014.pdf
dizabilități”, adresat angajaților din Autoritățile de Management, Organismele Intermediare, Autoritatea de Audit, Autoritatea de Certificare și Plăți și Ministerul Fondurilor Europene” Rezultate așteptate. Cursurile vor fi continue până la finalul anului 2015. Până în prezent s-au făcut cursuri pe antidiscriminare, fiind instruițe 346 persoane. În luna februarie 2015 vor demera modulul 2 și 3 al proiectului care vizează instruiri privind egalitateai de șanse între femei și bărbați și drepturile persoanelor cu dizabilități.
3. Măsuri pentru a asigura monitorizarea aplicării articolului 9 din UNCRPD în legătură cu fondurile ESI pe tot parcursul pregătirii și implementării programelor.
Da http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/protectie-sociala/ppd/renph http://www.prestatiisociale.ro/index.php/welcome/page/inspectie-sociala/49/ http://www.fonduri-ue.ro/documente-programare/documente-cadru-de-implementare
Conform art2 Legea 221/2010 de ratificare a CDPD, MMFPSPV prin DPPD, este autoritate de coordonare pentru implementarea Convenţiei. Aplicarea art9 UNCRPD este realizată prin Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială are reprezentare teritoriala si atributii de inspecţie privind sistemul naţional de asistenţă socială și participă la monitorizarea implementarii art9 din UNCRPD pe parcursul pregătirii și implementării programelor. Legislaţia românească garantează drepturi egale pentru cetăţeni în scopul participării fără discriminare la viaţa economică şi socială, inclusiv în procesul de evaluare/selecţie/implementare a proiectelor
RO 258 RO
Condiționalitate ex-ante aplicabilă la nivel național
Axele prioritare la care se aplică
cond.
Condiționalitate ex-ante
aplicabilă îndeplini
tă: Da/Nu/P
arțial
Criterii Criterii
îndeplinite Da/Nu
Referință (dacă s-au îndeplinit criteriile) (trimitere la strategiile, actele legislative sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului integral)
Explicație
finanţate în cadrul PO. DCI 2007-2013 conțin măsuri pentru asigurarea accesibilității persoanelor cu dizabilități. Acestea se vor regăsi și în ghidurile aferente perioadei 2014-2020.
G 4. Achiziții publice
Existența unor măsuri pentru aplicarea efectivă a legislației Uniunii privind achizițiile publice în domeniul fondurilor ESI.
Nu 1. Măsuri pentru aplicarea efectivă, prin mecanisme corespunzătoare, a normelor Uniunii privind achizițiile publice;
Nu Cadrul legislativ național privind achizițiile publice este armonizat cu acquis-ul comunitar (OUG nr. 34/2006, HG nr. 925/2006, legislație de nivel terțiar). Prevederile legislative au fost detaliate în protocoale între AM-uri, ANRMAP și UCVAP, pentru a defini mecanismul de cooperare și feedback, momentul și amploarea verificărilor făcute de fiecare instituție și termenele limită procedurale. Prin memorandum guvernamental a fost instituit mecanismul pentru identificarea ex-ante a conflictului de interese care prevede acordarea către ANI a tuturor competențelor necesare verificării conflictului de interese la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice. Prin memorandum au fost stabilite liste de verificare care asigură identificarea neregulilor la nivel orizontal. OUG 66/2011 stabilește corecțiile ce trebuie aplicate în caz de nereguli. Autoritățile de Management au personal cu responsabilități specifice care se ocupă de verificarea achizițiilor publice.
RO 259 RO
Condiționalitate ex-ante aplicabilă la nivel național
Axele prioritare la care se aplică
cond.
Condiționalitate ex-ante
aplicabilă îndeplini
tă: Da/Nu/P
arțial
Criterii Criterii
îndeplinite Da/Nu
Referință (dacă s-au îndeplinit criteriile) (trimitere la strategiile, actele legislative sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului integral)
Explicație
2. Măsuri care asigură proceduri transparente de atribuire a contractelor;
Nu OUG 34/2006 care reglementează domeniul achiziţiilor publice stabileşte principiile care stau la baza atribuiri contractelor de achiziții publice: nediscriminarea, tratamentul egal; recunoașterea reciprocă; transparența, proporționalitatea; eficiența utilizării fondurilor publice și asumarea răspunderii. Verificările ex-ante realizate de ANRMAP/UCVAP asigură îndrumare pentru autoritățile contractante. Redactarea documentelor de licitaţie şi evaluarea de oferte se face de către sutoritatea contractantă cu respectarea legislaţiei terţiare, evitţndu-se aparişia situaţiilor identificate de către Comisia Europeană/AA. SEAP este actualizat constant conform modificărilor legislative și este gestionat de MSI, acesta conţinând toate invitaţiile pentru depunerea de oferte cu o valoare estimată mai mică decât pragul specificat în directivele UE Pentru achiziţiile directe cu o valoare mai mare de 5000 € sunt trimise notificari în sistem de catre autoritatile contractante www.e-licitatie.ro
3. Măsuri de formare a personalului și diseminare de informații destinate personalului implicat în implementarea fondurilor ESI;
Nu S-au organizat sesiuni de formare pentru personalul implicat în aplicarea legislației UE privind achizițiile publice la toate nivelurile relevante (AM-uri, OI-uri, AC, AA și beneficiari). Proiectul „Sprijin pentru personalul implicat în
RO 260 RO
Condiționalitate ex-ante aplicabilă la nivel național
Axele prioritare la care se aplică
cond.
Condiționalitate ex-ante
aplicabilă îndeplini
tă: Da/Nu/P
arțial
Criterii Criterii
îndeplinite Da/Nu
Referință (dacă s-au îndeplinit criteriile) (trimitere la strategiile, actele legislative sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului integral)
Explicație
gestionarea instrumentelor structurale pentru a optimiza sistemul de achiziții publice” asigură diseminarea și schimbul de informații privind domeniul achizițiilor publice si organizarea de grupuri de lucru comune (ANRMAP, UCVAP, MFE, ACP, AA și AM-uri). Proiectul „Instruire aplicată pentru continuarea întăririi capacității instituționale a administrației publice din România pentru o gestionare eficientă a fondurilor structurale, va furniza programe de formare în gestionarea instrumentelor structurale și a achizițiilor publice pentru toate organismele implicate în aplicarea normelor privind achizițiile publice în domeniul fondurilor ESI. SEAP oferă informații pentru tot personalul care aplică normele UE privind achizițiile publice.
4. Măsuri de asigurare a capacității administrative pentru implementarea și aplicarea normelor Uniunii privind achizițiile publice.
Nu Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) are un rol fundamental în elaborarea, promovarea și aplicarea politicii de achiziții publice. Ministerul Fondurilor Europene a elaborat un Ghid privind principalele riscuri în domeniul achizițiilor publice. Ghidul se bazează pe recomandările Comisiei Europene emise în urma misiunilor de audit. Acest ghid ajută beneficiarii să evite greșelile în acest domeniu. În prezent este în vigoare o documentație
RO 261 RO
Condiționalitate ex-ante aplicabilă la nivel național
Axele prioritare la care se aplică
cond.
Condiționalitate ex-ante
aplicabilă îndeplini
tă: Da/Nu/P
arțial
Criterii Criterii
îndeplinite Da/Nu
Referință (dacă s-au îndeplinit criteriile) (trimitere la strategiile, actele legislative sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului integral)
Explicație
standardizată pentru proiectele de infrastructură (sectorul mediului și al transportului), folosită de către Autoritățile Contractante. http://www.anrmap.ro/documente
G 5. Ajutoare de stat - existența unor măsuri de aplicare eficace a normelor Uniunii privind ajutoarele de stat în domeniul fondurilor ESI.
Parțial 1. Măsuri pentru aplicarea eficace a normelor Uniunii privind ajutoarele de stat;
Nu
2. Măsuri de formare și diseminare a informațiilor pentru personalul implicat în punerea în aplicare a fondurilor ESI;
Da www.renascc.eu www.ajutordestat.ro www.ajutordestat.eu
Incepand cu 1 ianuarie 2007 legislatia ajutorului de stat este direct aplicabila in Romania. La nivel national Consiliul Concurentei (CC), institutie independenta, indeplineste rolul de punct de contact in domeniul ajutorului de stat intre autoritatile romane si Comisia Europeana (OUG nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996). De asemenea, experți în domeniul ajutorului de stat din cadrul CC sunt implicati in grupul de lucru pentru elaborarea PO, oferind expertilor din cadrul AM asistenta de specialitatea in identificarea elementelor de ajutor de stat specifice programului, incadrarea acestora pe regulamentele de ajutor de stat aplicabile, precum si in elaborarea propriu-zisa a schemelor de ajutor de stat. Personalul dinn cadrul sistemului de gestionare FESI a
RO 262 RO
Condiționalitate ex-ante aplicabilă la nivel național
Axele prioritare la care se aplică
cond.
Condiționalitate ex-ante
aplicabilă îndeplini
tă: Da/Nu/P
arțial
Criterii Criterii
îndeplinite Da/Nu
Referință (dacă s-au îndeplinit criteriile) (trimitere la strategiile, actele legislative sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului integral)
Explicație
beneficiat de cursuri de formare profesională pe ajutor de stat.
3. Măsuri de asigurare a capacității administrative pentru punerea în aplicare și implementarea normelor Uniunii privind ajutoarele de stat.
Da www.renascc.eu www.ajutordestat.ro www.ajutordestat.eu
CC este organismul central care asigura la nivel national respectarea regulilor ajutorului de stat potrivit OUG nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996. Totodata, CC ofera asistenta din punct de vedere legal si practic privind aplicabilitatea legislatiei ajutorului de stat in programele operationale. CC are capacitatea administrativa necesara indeplinirii obligatiilor sale legate ajutoarele de stat acordate la nivel national (atat din fonduri europene,cat si din fonduri dela bugetul de stat).
6. Legislația de mediu referitoare la evaluarea impactului asupra mediului (EIM) și la evaluarea strategică de mediu (ESM) - existența unor măsuri pentru aplicarea eficace a legislației de mediu a Uniunii referitoare la evaluarea impactului asupra mediului și a evaluării strategice de mediu
Parțial 1. Măsuri pentru aplicarea eficace a Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului (pentru evaluarea impactului asupra mediului) și a Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului (pentru evaluarea strategică de mediu);
Da Directivele EIM/ESM sunt
EIM – prin HG nr. 445/2009
http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala/legislatia_specifica/HG445_13_iulie2009_EIA.pdf
ESM – prin HG nr. 1076/2004
http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala/legislatia_specifica/HG-SEA-ROMANA.pdf
Instituțional procedura EIM/ESM este pusă în aplicare unitar, de fiecare agenție județeană pentru protecția mediului, de
Există mecanisme pentru asigurarea calității informațiilor folosite în procesul EIM (HG nr. 445/2009) și ghiduri metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru EIA (Ordinul nr. 863/2002).
Se aplică măsuri juridice privind experții acreditați/calificați care elaborează documentația EIM-MO nr. 1026/2009:
Publicul are oportunitatea de a participa la procedurile de decizie în materie de mediu (art 15 și 16-HG nr. 445/2009,OM nr. 135/2010, art.28-33-HG 1076/2004, Ghidul privind consultarea publicului în cadrul procedurilor
RO 263 RO
Condiționalitate ex-ante aplicabilă la nivel național
Axele prioritare la care se aplică
cond.
Condiționalitate ex-ante
aplicabilă îndeplini
tă: Da/Nu/P
arțial
Criterii Criterii
îndeplinite Da/Nu
Referință (dacă s-au îndeplinit criteriile) (trimitere la strategiile, actele legislative sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului integral)
Explicație
ANPM și MMSC, conform OM nr. 135/2010 și prin HG nr. 1000/2012.
EIM și ESM).
Accesul la justiție al publicului se face pe baza art 24 și 25 din HG nr. 445/2009 și Legea nr 86/2000 de ratificare a Convenției Aarhus.
Există procedura de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră și de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră (ordinul 864/2002).
2. Măsuri de formare și de difuzare a informațiilor pentru personalul implicat în punerea în aplicare a Directivei EIM și a Directivei ESM;
Nu În 2007, 2008, 2010 autoritățile de mediu au beneficiat de formare privind aplicarea: dispozițiilor EIM și ESM; orientărilor referitoare la planurile energetice, industriale, spațiale și de transport; a ghidurilor specifice fiecărui sector cu privire la ape, ape reziduale, deșeuri, încălzire și transport; a cerințelor în sensul anexei 21 la Regulamentul nr. 1083/2006.
România aplică un sistem de difuzare și schimb de informații pentru personalul implicat în punerea în aplicare a Directivei EIM și a Directivei ESM. Pe site-urile MECC și ANPA au fost publicate informații cu privire la punerea în aplicare a Directivei EIM și a Directivei ESM.
În perioada 2014-2020, formarea autorităților de mediu se va desfășura pe baza strategiei și planului pentru formarea personalului implicat în punerea în aplicare a EIM și ESM la toate nivelurile relevante. Formarea se va desfășura în două etape: 2014-2016 și 2017-2020,
RO 264 RO
Condiționalitate ex-ante aplicabilă la nivel național
Axele prioritare la care se aplică
cond.
Condiționalitate ex-ante
aplicabilă îndeplini
tă: Da/Nu/P
arțial
Criterii Criterii
îndeplinite Da/Nu
Referință (dacă s-au îndeplinit criteriile) (trimitere la strategiile, actele legislative sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului integral)
Explicație
folosind fonduri din perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020.
3. Măsuri de garantare a unei capacități administrative suficiente.
Da Ghiduri: EIM pentru tipuri de proiecte de infrastructură http://www.anpm.ro/ghiduri_eia ESM pentru anumite planificări sectoriale http://www.anpm.ro/articole/avizul_de_mediu evaluarea efectelor planurilor sau proiectelor asupra ariilor protejate http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala/legislatia_specifica/Evaluarea-adecvata.pdf aplicarea procedurii de evaluare de mediu pentru planuri și programe http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/legislatie_orizontala/04sea.pdf
La nivelul APM-urilor și ANPM sunt structuri cu funcții și personal specializat privind EIA/SEA.
Procedura EIM/ESM este aplicată consecvent la nivelul autorităților în conformitate cu competențele instituite în OM nr. 135/2010 și HG nr. 1000/2012.
Legislația specifică include elemente care contribuie la asigurarea informațiilor folosite în procedurile EIM și ESM, astfel:
– HG nr. 445/2009 stabilește procedura pentru evaluarea impactului asupra mediului desfășurată de autoritățile centrale sau locale pentru protecția mediului, cu participarea autorităților publice sau locale,
– OM nr. 1026/2009 stabilește procedura prin care sunt înregistrați, în Registrul național, experții care elaborează rapoartele EIM, ESM și EM;
– Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluarea a impactului asupra mediului.
7. Sisteme statistice și indicatori de rezultat
Parțial 1. Existența unor măsuri privind – colectarea și agregarea rapidă a datelor statistice, cu următoarele
Nu http://www.fonduri-ue.ro/propunerea-oficiala-a-acordului-de-parteneriat-2014-2020
Capitolul 4.1 al Acordului de Parteneriat furnizează informații privind sistemele electronice existenteși acțiunile planificate
RO 265 RO
Condiționalitate ex-ante aplicabilă la nivel național
Axele prioritare la care se aplică
cond.
Condiționalitate ex-ante
aplicabilă îndeplini
tă: Da/Nu/P
arțial
Criterii Criterii
îndeplinite Da/Nu
Referință (dacă s-au îndeplinit criteriile) (trimitere la strategiile, actele legislative sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului integral)
Explicație
Existența unei baze statistice, necesară pentru realizarea evaluărilor de stabilire a eficacității și impactului programelor. Existența unui sistem de indicatori de rezultat, necesar pentru selectarea acțiunilor care contribuie cel mai eficace la obținerea rezultatelor dorite, pentru monitorizarea progreselor înregistrate și pentru evaluarea impactului.
elemente: identificarea surselor și mecanismelor de asigurare a validării statistice.
Raport de evaluare a sistemelor electronice (se poate face disponibil la cerere) Front-office: https://www.mysmis.ro/ Documentația tehnică aferentă SMIS/MYSMIS: Proceduri de realizare a copiilor de siguranta ale bazei de date SMIS, Proceduri de recuperare a sistemului informatic SMIS (de furnizat la cerere) http://www.dataprotection.ro/?page=legislatie_primara
pentru a permite gradual schimbul de informații între beneficiari și autoritățile responsabile de managementul și controlul fondurilor. Astfel, aranjamentele de colectare, stocare, prevenire acoruperii/pierderii și protecție a datelor, precum și locația de păstrare a acestora sunt deja realizate, fiind necesare doar ajustări la cerințele adiționale ale Regulamentului delegat (UE) nr. 480/2014.
În POR sunt stabilite sursa datelor și frecvența raportării pentru fiecare indicator de realizare și de rezultat.
Pentru îndeplinirea în totalitate a criteriului este necesară stabilirea organismelor responsabile pentru colectarea datelor de la sursa de date, a resurselor umane aferente, a termenelor de colectare a datelor, a conținutului datelor și a modalităților de procesare a acestora.
2. Existența unor măsuri privind colectarea și agregarea rapidă a datelor statistice, cu următoarele elemente: măsuri de publicare și de disponibilitate publică a datelor agregate.
Nu http://www.inforegio.ro/ro/raportari.h
tml
Rapoartele anuale de implementare aferente POR 2007-2013 sunt disponibile publicului pe website-ul oficial al programului (www.inforegio.ro) si al MDRAP (www.mdrap.ro)
Este necesară stabilirea măsurilor pentru publicarea datelor agregate.
RO 266 RO
Condiționalitate ex-ante aplicabilă la nivel național
Axele prioritare la care se aplică
cond.
Condiționalitate ex-ante
aplicabilă îndeplini
tă: Da/Nu/P
arțial
Criterii Criterii
îndeplinite Da/Nu
Referință (dacă s-au îndeplinit criteriile) (trimitere la strategiile, actele legislative sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului integral)
Explicație
3 - Un sistem eficient de indicatori de rezultat care să includă: selectarea indicatorilor de rezultat pentru fiecare program care să ofere informații cu privire la motivele pentru care au fost selectate acțiunile politice finanțate prin program.
Da POR 2014-2020 Raportul de evaluare ex-ante transmis prin SFC 2014 ca anexă la POR
În POR au fost stabiliți indicatori de rezultat relevanți, care au fost analizați în raportul de evaluare ex-ante prin prisma subcriteriilor menționate măsurii în care indicatorii de rezultat acoperă obiectivele specifice, precum și a clarității și relevanței indicatorilor de rezultat .
4 - Un sistem eficient de indicatori de rezultat care să includă: stabilirea de ținte pentru acești indicatori.
Nu POR 2014-2020 Raportul de evaluare ex-ante transmis prin SFC 2014 ca anexă la POR
În POR au fost stabilite ținte pentru indicatorii de rezultat care au fost analizați în raportul de evaluare ex-ante prin prisma subcriteriilor menționate privind relevanța, claritatea și plauzabilitatea indicatorilor .
De asemenea, este necesară finalizarea procedurilor prin care se asigură că datele se colectează și agregă în timp util, astfel încât să servească necesităților de raportare.
5 - Un sistem eficient de indicatori de rezultat care să includă: robustețea și validarea statistică, claritatea interpretării normative, capacitatea de reacție la politică, colectarea în timp util a datelor.
Nu POR 2014-2020 Raportul de evaluare ex-ante transmis prin SFC 2014 ca anexă la POR.
În POR au fost stabiliți indicatori de rezultat care au fost analizați în raportul de evaluare ex-ante prin prisma subcriteriilor menționate privind robustețea, validarea statistică, claritatea interpretării normative și senzitivitatea la intervențiile propuse.
De asemenea, este necesară finalizarea procedurilor prin care se asigură că datele se colectează și agregă în timp util, astfel încât să servească necesităților de raportare.
RO 267 RO
Condiționalitate ex-ante aplicabilă la nivel național
Axele prioritare la care se aplică
cond.
Condiționalitate ex-ante
aplicabilă îndeplini
tă: Da/Nu/P
arțial
Criterii Criterii
îndeplinite Da/Nu
Referință (dacă s-au îndeplinit criteriile) (trimitere la strategiile, actele legislative sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului integral)
Explicație
6 - Proceduri pentru a se asigura că toate operațiunile finanțate prin program adoptă un sistem eficace de indicatori.
Nu Este necesară finalizarea procedurilor prin care se asigură că datele aferente proiectelor se colectează și agregă în timp util pentru a servi necesităților de raportare.
De asemenea, este necesară elaborarea planului de evaluare a POR care să identifice nevoile adiționale de date. Odată identificată această nevoie, vor fi stabilite procedurile/ aranjamentele de colectare sau accesare a acestora.
RO 268 RO
9.2 Descrierea acțiunilor pentru îndeplinirea condiționalităților ex-ante, organisme responsabile și calendar
Tabelul 25: Acțiunile pentru îndeplinirea condiționalităților ex-ante generale aplicabile
Condiționalități ex-
ante
general aplicabile
Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data)
Organismele
responsabile
de îndeplinire
1.1. Cercetare și
inovare: Existența unei
strategii naționale sau
regionale de
specializare inteligentă,
în conformitate cu
programul național de
reformă, care să
echilibreze cheltuielile
private cu cercetarea și
inovarea și care să fie
conformă cu
caracteristicile
sistemelor naționale sau
regionale eficiente în
domeniul cercetării și al
inovării.
Mecanism pentru asigurarea participării active a părților interesate la procesul continuu
de identificare a oportunităților emergente de piață, care ar putea construi un avantaj
competitiv pentru România sau regiunile sale, prin întâlnirea punctelor forte în domeniul
cercetării cu nevoile mediului de afaceri;
Adoptarea mecanismului de monitorizare detaliat, inclusiv indicatori selectați și structură
de guvernare
30.09.2015 MEN
Pentru a îmbunătăți eficiența procesului de descoperire antreprenorial și creșterea
gradului de integrare a sistemului de CDI în economia națională, următoarele măsuri vor
fi puse în aplicare:
1. Mecanismul de orientare strategică propus de SNCDI este operațional și este format
din:
– organism desemnat (de exemplu, CNPSTI) responsabil cu coordonarea și facilitarea
dezvoltării și punerii în aplicare a RIS3 în țară și în regiuni, asigurând participarea activă
a părților interesate: afaceri, cercetare, societatea civilă, administrația;
– cadru sistematic de colectare de date (observator economic, registru central de bune
practici, instrumente analitice calitative și cantitative), pentru integrare și
analiză, pentru a ajuta la adoptarea unor decizii mai bine fundamentate; acesta descrie şi
modul în care rezultatele monitorizării vor fi luate în considerare (de exemplu, metoda de
evaluare de parcurs);
30.09.2015 MEN
2. Consiliul Național pentru Competitivitate (sau similar) este constituit și devine
operațional, în calitate de organism interministerial de coordonare a politicilor publice
pentru a promova competitivitatea economică
30.06.2015 ME
3. Dezvoltarea de foi de parcurs actualizate pentru domeniile de specializare inteligenta,
ca urmare a contribuției mecanismului de orientare strategică 30.06.2016 ME
RO 269 RO
Condiționalități ex-
ante
general aplicabile
Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data)
Organismele
responsabile
de îndeplinire
4. Consiliul Național pentru Competitivitate (sau similar) întocmește primul raport de
monitorizare, inclusiv concluzii și recomandări, orientări strategice și operaționale pe
termen mediu și lung 30.06.2016 ME
3.1. Au fost efectuate
acțiuni specifice pentru
a sprijini promovarea
spiritului antreprenorial
luând în considerare
Actul privind micile
întreprinderi (Small
Business Act - SBA).
2. s-au adoptat măsuri pentru a
reduce timpul necesar pentru a
obține licențele și autorizațiile
pentru a iniția și desfășura
activitatea specifică a unei
întreprinderi, având în vedere
obiectivele SBA;
Prin HG nr.685/2013 s-a constituit Grupului de lucru pentru elaborarea si monitorizarea
Planului de actiuni 2013-2014 referitor la îmbunătățirea mediului de afaceri. Planul care
conține măsuri de simplificare legislativă și legislativă a mediului de afaceri. Una dintre
măsuri este revizuirea cadrului legislativ privind obținerea licențelor și permiselor, având
în vedere obiectivele SBA.
22.12.2014
Departamentul penttru
IMM-uri, Mediul de
Afaceri și Turism
T09.1. Existența și
implementarea unui
cadru strategic de
politică națională
pentru reducerea
sărăciei care vizează
incluziunea activă a
persoanelor excluse de
pe piața muncii în
lumina Orientărilor
privind ocuparea forței
de muncă.
1. Existența unui cadru strategic
de politică națională pentru
reducerea sărăciei, care vizează
incluziunea activă și care:
Elaborarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2014-
2020 este o măsură suplimentară asumată de Guvernul român pentru îmbunătățirea
politicilor existente, cu scopul de a reduce numărul de persoane aflate în risc de sărăcie
în România.
Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2014 - 2020 va fi
elaborată cu asistență tehnică (Banca Mondială).
31.01.2015
Ministerul Muncii,
Familiei, Protecţiei
Sociale şi Persoanelor
Vârstnice
2. constituie o bază justificativă
suficientă pentru elaborarea
unor politici de reducere a
sărăciei și de monitorizare a
evoluțiilor;
Elaborarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2014-
2020 este o măsură suplimentară asumată de Guvernul român pentru îmbunătățirea
politicilor existente, cu scopul de a reduce numărul de persoane aflate în risc de sărăcie
în România.
Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2014 - 2020 va fi
elaborată cu asistență tehnică (Banca Mondială).
Strategia va avea operaţional un plan de acțiune cuprinzător, inclusiv un mecanism de
31.01.2015
Ministerul Muncii,
Familiei, Protecţiei
Sociale şi Persoanelor
Vârstnice
RO 270 RO
Condiționalități ex-
ante
general aplicabile
Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data)
Organismele
responsabile
de îndeplinire
monitorizare, cu indicatori.
3. conține măsuri de sprijinire a
atingerii țintei privind sărăcia și
excluziunea socială la nivel
național (definită în Programul
Național de Reformă), care
include promovarea locurilor de
muncă durabile și de calitate
pentru persoanele cele mai
expuse riscului de excluziune
socială, inclusiv pentru
persoanele din comunitățile
marginalizate;
Strategia Națională privind promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei 2014-
2020 va include măsuri de sprijinire a realizării ţintei naționale pentru sărăcie și
excluziune (astfel cum sunt definite în PNR) și va acoperi următoarele secțiuni:
- Politicile de ocupare a forței de muncă și privind piața muncii (inclusiv măsurile care
favorizează sectorul economiei sociale)
- Protecția socială (prestații de asistență socială, servicii sociale, pensii)
- Protecția gospodăriilor sărace față de creșterea tarifelor la energie
- Educație, sănătate și condițiile de locuire
- Sărăcia din mediul rural, și
- Dimensiuni regionale ale sărăciei și incluziunea socială
Strategia Națională privind promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei este o
strategie orizontală, ce intersectează diverse strategii sectoriale, și reprezintă una dintre
strategiile cheie pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
31.01.2015
Ministerul Muncii,
Familiei, Protecţiei
Sociale şi Persoanelor
Vârstnice
9.3. Existența unui
cadru strategic de
politică națională sau
regională pentru
sănătate în limitele
articolului 168 din
TFUE, care asigură
sustenabilitate din
punct de vedere
economic
3. Măsuri de stimulare a
eficienței în sectorul sănătății,
prin aplicarea de modele de
prestare a serviciilor și
infrastructură;
Strategia conține măsuri privind modele de furnizare de servicii, infrastructura inclusiv
cartografierea nevoilor de infrastructură si alte măsuri pentru stimularea eficienței în
sectorul de sănătate.
Prin proiectul „Pregătirea implementării și definirea cadrului de monitorizare şi evaluare
a Strategiei Naționale de Sănătate”, finantat prin POAT vor fi realizatate 2 studii si
analize necesare prioritizarii infrastructurii de sanatate, astfel:
1. Planurile regionale de servicii - definirea a 8 planuri regionale de servicii de
sănătate - septembrie 2015
2. Cartografierea infrastructurii de sanatate - evaluarea accesibilităţii geografice a
serviciilor de sănătate, inclusiv prin soluţii GIS- septembrie 2015. Studiul are ca scop
cartarea serviciilor de sănătate şi elaborarea recomandărilor pentru optimizarea fluxurilor
de pacienţi, a investiţiilor în infrastructura fizică şi în echipamente pentru asigurarea
acoperirii eficiente a serviciilor de sănătate la nivel naţional.
31.12.2015 Ministerul Sanatatii
RO 271 RO
Condiționalități ex-
ante
general aplicabile
Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data)
Organismele
responsabile
de îndeplinire
4. Un sistem de monitorizare și
revizuire
Referitor la monitorizarea și revizuirea sistemului, strategia conține un plan pentru
revizuire și monitorizare (anexa nr. 2). Acesta va fi dezvoltat/ operationalizat prin
proiectul „Pregătirea implementării și definirea cadrului de monitorizare şi evaluare a
Strategiei Naționale de Sănătate”, finantat prin POAT.
31.12.2015
Ministerul Sanatatii
10.1. Abandonul școlar
timpuriu: Existența
unui cadru strategic de
politică pentru a reduce
abandonul școlar
timpuriu (AST) în
limitele articolului 165
din TFUE.
3. Se instituie un cadru strategic
de politică privind AST care:
Cadrul Strategic de Reducere a Părăsirii Timpurii a Şcolii este în etapa de consultare
publică pe site-ul Ministerului Educatiei Nationale. A se vedea la link:
http://www.edu.ro/index.php/articles/c402/).
Dupa etapa de consultare publica vor fi parcurse etapele adoptarii cadrului strategic
conform reglementarilor in vigoare.)
31.01.2015 MEN
4. se bazează pe dovezi; Cadrul Strategic de Reducere a Părăsirii Timpurii a Şcolii va include:
– o analiză bazată pe date și informații actuale, inclusiv la nivelele teritoriale relevante;
– factorii naționali care declanşeaza AST și datele statistice la nivelurile teritoriale
relevante;
31.01.2015 MEN
6. implică toate sectoarele de
politică și părțile interesate
relevante pentru combaterea
AST.
Strategia va cuprinde:
- Un capitol dedicat în ceea ce privește cadrul partenerial și consultarea cu principalele
părți interesate
- O abordare integrată, coordonată la nivel national între diferitele politici sectoriale /
inițiative existente care vizează copiii și tinerii.
31.01.2015 MEN
10.2. Învățământul
terţiar: Existența unui
cadru strategic de
politică națională sau
regională pentru
creșterea nivelului de
instruire până la forme
de învățământ terţiar,
sporirea calității și
1. Existența unui cadru strategic
de politică națională sau
regională pentru învățământul
terţiar care include următoarele
elemente:
Cadrul Strategic pentru Creșterea participării, calității și eficienței învățământului terțiar
din România este în etapa de consultare publica pe site-ul Ministerului Educatiei
Nationale. (a se vedea la link: http://www.edu.ro/index.php/articles/c402/).
Dupa etapa de consultare publica vor fi parcurse etapele adoptarii cadrului strategic
conform reglementarilor in vigoare
31.01.2015 MEN
RO 272 RO
Condiționalități ex-
ante
general aplicabile
Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data)
Organismele
responsabile
de îndeplinire
eficienței în limitele
articolului 165 din
TFUE.
2. atunci când este necesar,
măsuri de creștere a participării
și a nivelului de instruire care:
Cadrul Strategic pentru Creșterea participării, calității și eficienței învățământului terțiar
din România va include măsuri pentru creşterea participării şi realizare a obiectivelor. 31.01.2015 MEN
3. cresc participarea la
învățământul superior în rândul
persoanelor cu venituri mici și
al altor grupuri slab
reprezentate, acordând o atenție
deosebită grupurilor
defavorizate, inclusiv
persoanelor din comunități
marginalizate;
Cadrul Strategic pentru Creșterea participării, calității și eficienței învățământului terțiar
din România va include măsuri pentru a adresa slaba reprezentare în funcție de tipul /
profilul populaţiei din comunitățile marginalizate.
31.01.2015 MEN
4. reduc ratele de abandon/
sporesc ratele de absolvire; Cadrul Strategic pentru Creșterea participării, calității și eficienței învățământului terțiar
din România va include o analiză a cauzelor abandonului/nefinalizării educaţiei de nivel
superior
31.01.2015 MEN
6. măsuri de creștere a
capacității de inserție
profesională și a spiritului
antreprenorial care:
Cadrul Strategic pentru Creșterea participării, calității și eficienței învățământului terțiar
din România, pe baza programelor educaționale dezvoltate în perioada 2007-2013, va
include măsuri pentru creşterea capacităţii de angajare şi a spiritului antreprenorial.
31.01.2015 MEN
7. încurajează dezvoltarea
„competențelor transversale”,
inclusiv spiritul antreprenorial,
în programele relevante de
învățământ superior;
Pe baza evaluării gradului în care programele de învățământ superior îi ajuta pe studenţi
să dezvolte abilitățile “transversale” relevante necesare obținerii unui loc de muncă,
strategia va include măsuri de încurajare a instituțiilor de învățământ superior pentru a
promova dezvoltarea abilităților transversale și antreprenoriale prin intermediul
programelor lor.
31.01.2015 MEN
8. reduc diferențele dintre
bărbați și femei în ceea ce
privește opțiunile de învățământ
și profesionale.
Pe baza unei analize în vederea evaluării echilibrului de gen în învățământul superior,
strategia va include măsuri pentru a aborda problemele identificate în ceea ce privește
dezechilibrele de gen.
31.01.2015 MEN
RO 273 RO
Condiționalități ex-
ante
general aplicabile
Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data)
Organismele
responsabile
de îndeplinire
10.3. Învățarea pe tot
parcursul vieții:
Existența unui cadru
strategic de politică
națională și/sau
regională pentru
învățarea pe tot
parcursul vieții în
limitele articolului 165
din TFUE.
1. Existența unui cadru strategic
de politică națională sau
regională pentru învățarea pe tot
parcursul vieții care conține
măsuri:
Strategia Naţională privind învățarea pe tot parcursul vieții este în etapa de consultare
publica pe site-ul Ministerului Educatiei Nationale. (a se vedea la link:
http://www.edu.ro/index.php/articles/c402/).
Dupa etapa de consultare publica vor fi parcurse etapele adoptarii cadrului strategic
conform reglementarilor in vigoare. 31.01.2015
MEN
2. de sprijinire a serviciilor de
dezvoltare și conectare pentru
ÎPV, inclusiv de implementare a
acestor servicii și de
îmbunătățire a competențelor
(validare, consiliere, educație și
formare), precum și obținerea
implicării părților interesate
relevante și încheierea de
parteneriate cu acestea;
Strategia Naţională privind învățarea pe tot parcursul vieții va include:
- O descriere a modului în care metodele de învățare pe tot parcursul vieții vor fi
integrate / aplicabile la nivel national.
- Un capitol dedicat în ceea ce privește cadrul partenerial și consultarea cu principalele
părți interesate.
31.01.2015 MEN
3. pentru îmbunătățirea
competențelor diverselor
grupuri țintă în care acestea sunt
identificate ca priorități în
cadrele strategice de politică
națională sau regională (de
exemplu, ale tinerilor care
urmează cursuri de formare
profesională, ale adulților, ale
părinților care reintră pe piața
muncii, ale lucrătorilor
subcalificați și în vârstă, ale
migranților și ale altor grupuri
dezavantajate, în special ale
persoanelor cu handicap);
Strategia Naţională privind învățarea pe tot parcursul vieții, pe baza unei analize a
datelor statistice relevante cu privire la grupurile țintă identificate ca fiind prioritare și o
prioritizare a lor, va include măsuri pentru dezvoltarea competențelor în corelație cu
intervențiile adecvate învăţării pe tot parcursul vieţii.
Măsurile vor fi corelate cu diferite strategii în domeniul ocupării forței de muncă,
educație și formării profesionale.
31.01.2015
MEN
RO 274 RO
Condiționalități ex-
ante
general aplicabile
Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data)
Organismele
responsabile
de îndeplinire
5. măsuri de sporire a relevanței
educației și formării pentru
piața muncii și de adaptare a
acestora la necesitățile
grupurilor țintă identificate (de
exemplu, tineri care urmează
cursuri de formare profesională,
adulți, părinți care reintră pe
piața muncii, lucrători
subcalificați și în vârstă,
migranți și alte grupuri
dezavantajate, în special
persoane cu handicap).
Strategia Naţională privind învățarea pe tot parcursul vieții va include măsuri adaptate
integrate pentru a asigura coordonarea nevoilor de pe piața forței de muncă și sistemele
de educație și formare.
31.01.2015 MEN
10.4. Existența unui
cadru strategic de
politică națională sau
regională pentru
creșterea calității și
eficienței sistemelor de
educație și formare
profesională (VET), în
limitele articolului 165
din TFUE.
1. Existența unui cadru strategic
de politică națională sau
regională pentru creșterea
calității și eficienței sistemelor
de educație profesională, în
limitele articolului 165 din
TFUE, care include măsuri
pentru următoarele elemente:
Cadrul național strategic de politică pentru creșterea calității și eficienței sistemelor de
educație și formare profesională vor fi elaborate în cadrul Strategiei Naţionale privind
învățarea pe tot parcursul Vieții. Aceasta este în etapa de consultare publica la nivelul
Ministerului Educatiei Nationale. (a se vedea la link:
http://www.edu.ro/index.php/articles/c402/).
Dupa etapa de consultare publica vor fi parcurse etapele adoptarii cadrului strategic
conform reglementarilor in vigoare.
31.01.2015 MEN
11.1 - Existența unui
cadru strategic de
politică pentru
consolidarea
eficienței
administrative a
statelor membre,
inclusiv reforma
administrației
publice.
3 - dezvoltarea unor sisteme
de management al calității; Analiza implementării QMS în administrația publică și a nevoilor de dezvoltare
în domeniu - Termen 28.02.2015 Elaborarea unui plan de acțiune pentru
dezvoltarea și utilizarea sustenabilă a QMS - Termen 30.04.2015 Îndeplinirea
criteriului se va realiza prin primele două măsuri ale direcției de acțiune II.6.2.
Creșterea gradului de utilizare a sistemelor și instrumentelor de management al
calității în administrația publică din Strategia pentru consolidarea administrației
publice.
Demararea susținerii intervențiilor prin program va fi condiționată de
dezvoltarea planului de acțiune
30.04.2015
CPM - responsabil
MDRAP -
responsabil
CNCISCAP –
înființat prin HG
909/2014 – are rol
de coordonare
RO 275 RO
Condiționalități ex-
ante
general aplicabile
Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data)
Organismele
responsabile
de îndeplinire
4 - acțiuni integrate de
simplificare și raționalizare a
procedurilor administrative;
Pentru mediul de afaceri*: 1. Act normativ pentru integrare metodologie de
măsurare costuri administrative în instrument de fundamentare şi motivare
politici publice şi acte normative–februarie 2015 2. Dezvoltare trei analize de
impact pilot în MADR, MDRAP și MMFPSPV - iunie 2015 3. Definitivare și
generalizare metodologie pentru toate ministerele-septembrie 2015 4. Adoptarea
Strategie privind o mai buna reglementare 2014-2020-realizat, decembrie 2014.
Pentru cetățeni: 1. Analiză nevoi și obiective-martie 2015 2. Plan de acțiune
integrat-iulie 2015 3. Mecanism monitorizare sarcini administrative și de
revizuire periodică și completare plan de acțiune-iulie 2015 Îndeplinirea
criteriului se va realiza prin obiectivul specific III1 Reducerea birocrației pentru
cetățeni din SCAP, direcțiile de acțiune III1.1 și III1.2. *Nota: POCA va susține
intervenții în domeniul simplificării administrative și raționalizării după
finalizarea acțiunii 1, si după ce serviciile Comisiei își exprimă acordul cu
privire la evaluarea României ca respectiva acțiune a fost îndeplinită.
31.09.2015
CPM - responsabil
MDRAP -
responsabil
CNCISCAP –
înființat prin HG
909/2014 – are rol
de coordonare
5 - elaborarea și
implementarea unor strategii
și politici privind resursele
umane care să acopere
principalele decalaje
identificate în acest
domeniu;
1. Proiect de strategie de dezvoltare a funcţiei publice pentru perioada 2014-
2020- semestrul I 2015*
2. Implementare sistem analitic pilot de dezvoltare a carierei în funcţia publică -
realizat trimestrul II 2014. 3. Implementare sistem de arhivare electronic pentru
ANFP** - trimestrul IV 2015 4. Elaborare sistem semnătură electronică pentru
1.930 de autorităţi şi instituţii publice** - trimestrul IV 2015 . Demararea
susținerii intervențiilor prin program va fi condiționată de dezvoltarea planului
de acțiune Notă:* POCA va susține intervenții în domeniul funcției publice
după finalizarea acțiunii 1, și după ce serviciile Comisiei își exprimă acordul cu
privire la evaluarea României ca respectiva acțiune a fost îndeplinită.
Notă:**Se va realiza printr-un proiect care se află în curs de implementare,
finanțat din PODCA 2007 – 2013, cod SMIS 36675.
31.12.2015
CPM - responsabil
MDRAP –
responsabil
Agenția Națională a
Funcționarilor
Publici (ANFP) -
responsabil
CNCISCAP –
înființat prin HG
909/2014 – are rol
de coordonare
6 - dezvoltarea de
competențe la toate
nivelurile ierarhiei
Elaborarea proiectului de Strategie privind formarea profesională 2014-2020.
POCA va susține intervenții de formare în domeniul resurselor umane după
31.12.2015 CPM - responsabil
MDRAP -
RO 276 RO
Condiționalități ex-
ante
general aplicabile
Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data)
Organismele
responsabile
de îndeplinire
profesionale din cadrul
autorităților publice;
finalizarea acțiunii, și după ce serviciile Comisiei își exprimă acordul cu privire
la evaluarea României ca respectiva acțiune a fost îndeplinită.
responsabil
ANFP - responsabil
CNCISCAP –
înființat prin HG
909/2014 – are rol
de coordonare
7 - dezvoltarea de proceduri
și instrumente de
monitorizare și evaluare.
Cadrul instituțional pentru monitorizare și evaluare este stabilit prin Strategia
pentru Consolidarea Administrație Publice 2014-2020, aprobată prin HG
909/2014, publicat în MO nr. 834bis).
Metodologia de monitorizare și evaluare a Strategiei urmează să fie elaborată și
aprobată de către CNCISCAP – trimestrul I 2015
31.03.2015
CPM - responsabil
MDRAP -
responsabil
RO 277 RO
Tabelul 26: Acțiunile pentru îndeplinirea condiționalităților ex-ante tematice aplicabile
Condiționalități ex-ante general aplicabile, de
care sunt responsabile organismele naționale
Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data)
Organismele responsabile
de îndeplinire
G 4. Achiziții publice 1. Măsuri pentru aplicarea efectivă, prin mecanisme corespunzătoare, a normelor Uniunii privind achizițiile publice;
Asigurarea cadrului legislativ clar, stabil și coerent - Împuternicirea autoritătii competente pentru a asigura coerența cu
legislația sectorială - monitorizarea și gestionarea achizițiilor publice - Evaluarea impactului și consultarea actorilor interesați în elaborarea noii
legislații - Transpunerea noilor directive - Promovarea noii legislații Asigurarea cadrului instituțional eficient - Coordonarea interinstituțională și instituțională - jurisprudență accesibilă Mecanisme de verificare și control - Eficientizarea controalelor ex-ante - Consolidarea UCVAP pentru punerea în aplicare a observațiilor - Prevenirea și detectarea conflictului de interese Consolidarea eficacității sistemului de căi de atac - Descurajarea contestațiilor abuzive - Specializarea judecătorilor curților de apel - Decizii CNSC previzibile Măsurile vor fi detaliate, ajustate si monitorizate în cadrul grupului de lucru comun RO-CE (Dg Markt, Regio) pe baza unui calendar stabilit de comun acord.
31.03.2016
ANRMAP CNSC MFE
2.Măsuri care asigură proceduri transparente de atribuire a contractelor;
Elaborarea unui ghid de bune practici cu privire la principalele etape ce trebuie urmate în timpul procesului de evaluare, indiferent de sursa fondurilor și sursa de finanțare.
30.06.2016
ANRMAP MFE
RO 278 RO
Condiționalități ex-ante general aplicabile, de
care sunt responsabile organismele naționale
Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data)
Organismele responsabile
de îndeplinire
3.Măsuri de formare a personalului și diseminare de informații destinate personalului implicat în implementarea fondurilor ESI;
România va elabora o Strategie națională privind formarea personalului, strategie ce va avea în vedere următoarele sarcini:
- Crearea unui grup de experți pentru evaluare - Examinarea eficacității acțiunilor de formare a personalului
Elaborarea unui ghid de bune practici cu privire la etapele principale ce trebuie urmate în procesul de evaluare, indiferent de sursa fondurilor și sursa de finanțare
30.09.2015 ANRMAP MFE
1. Măsuri de asigurare a capacității administrative pentru implementarea și aplicarea normelor Uniunii privind achizițiile publice.
Elaborarea, ori de câte ori este relevant, a unei documentații standardizate de licitație și recurgerea, ori de câte ori este relevant, la unitățile centrale de achiziții
30.06.2016
ANRMAP MFE
G 5. Ajutoare de stat - existența unor măsuri de aplicare eficace a normelor Uniunii privind ajutoarele de stat în domeniul fondurilor ESI.
1. Măsuri pentru aplicarea eficace a normelor Uniunii privind ajutoarele de stat;
Elaborarea unei baze de date care permite verificarea ex ante a eligibilităţii beneficiarilor pentru acordarea ajutoarelor de stat/ajutoarelor de minimis, constând în: - Încheiere Protocol de cooperare între Consiliul Concurenței, Ministerul
Fondurilor Europene și Serviciul de Telecomunicații Speciale pentru crearea, utilizarea și dezvoltarea/modificarea ulterioară a bazei de date (inclusiv modificarea legislaţiei naţionale privind ajutorul de stat).
- Procedura de achiziție de echipament și licențe informatice - Achiziționarea echipamentului. - Încărcarea datelor din SMIS ca parte a etapei de testare - Actualizarea bazei de date în timp real (inclusiv importul de date din SMIS în
timp real). - Modificarea legislației naționale privind ajutorul de stat pentru a introduce
obligația ca inițiatorii/concedenții ajutorului de stat să folosească baza de date.
31.12.2015
Consiliul Concurenței
RO 279 RO
Condiționalități ex-ante general aplicabile, de
care sunt responsabile organismele naționale
Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data)
Organismele responsabile
de îndeplinire
G 6. Legislația de mediu referitoare la evaluarea impactului asupra mediului (EIM) și la evaluarea strategică de mediu (ESM)
2. Măsuri de formare și de diseminare a informațiilor pentru personalul implicat în punerea în aplicare a Directivei EIM și a Directivei ESM
Pentru perioada 2014-2020 formarea autorităților competente și implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIM/ESM la toate nivelurile relevante va fi realizată pe baza strategiei și planului elaborat prin asistența JASPERS.
Strategia și planul cuprind 2 cicluri:
- Primul ciclu (2014 – 2016) va fi organizat în două etape: o formare EIM: 15 sesiuni, 3 zile pentru fiecare sesiune;
o formare ESM: 15 sesiuni, 3 zile pentru fiecare sesiune.
- Punerea în aplicare a celei de-a doua etape din primul ciclu.
30.11.2016 Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
G 7. Sisteme statistice și indicatori de rezultat
Existența unei baze statistice, necesară pentru realizarea evaluărilor de stabilire a eficacității și impactului programelor. Existența unui sistem de indicatori de rezultat, necesar pentru selectarea acțiunilor care contribuie cel mai eficace la obținerea rezultatelor dorite, pentru monitorizarea progreselor înregistrate și pentru evaluarea impactului.
1 - Existența unor măsuri privind colectarea și agregarea rapidă a datelor statistice, cu următoarele elemente: identificarea surselor și mecanismelor de asigurare a validării statistice.
1.Elaborarea și aprobarea procedurilor de monitorizare (incusiv indicatorii financiari și fizici ai POR), care vor conține informații privind organismele responsabile pentru colectarea datelor (inclusiv microdate), resursele umane dedicate, termenele de colectare a datelor, conținutul datelor și modalitățile de procesare a acestora. 2. Adaptarea SMIS/MySMIS la cerințele Regulamentului Delegat (UE) nr. 480/2014.
30.06.2015 MDRAP/AM POR
2 - Existența unor măsuri privind colectarea și agregarea rapidă a datelor statistice, cu următoarele elemente: măsuri de publicare și de disponibilitate publică a datelor agregate.
Elaborarea și aprobarea în CM a Strategiei de Comunicare, care va include măsurile pentru publicarea și punerea la dispoziția publicului a datelor agregate.
30.06.2015 MDRAP/AM POR
4 - Un sistem eficient de indicatori de rezultat care să includă stabilirea de ținte pentru acești indicatori.
Identificarea valorilor de bază lipsă, pe bază de dovezi, în special prin sondaje externalizate.
30.06.2015 MFE
RO 280 RO
Condiționalități ex-ante general aplicabile, de
care sunt responsabile organismele naționale
Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data)
Organismele responsabile
de îndeplinire
5 - Un sistem eficient de indicatori de rezultat care să includă: robustețea și validarea statistică, claritatea interpretării normative, capacitatea de reacție la politică, colectarea în timp util a datelor.
Identificarea valorilor de bază lipsă, pe bază de dovezi, în special prin sondaje externalizate. Elaborarea și aprobarea procedurilor de monitorizare (inclusiv privind indicatorii financiari și fizici ai POR), care vor conține informații privind organismele responsabile pentru colectarea datelor (inclusiv microdate), resursele umane dedicate, termenele de colectare a datelor, conținutul datelor și modalitățile de procesare a acestora.
30.06.2015 MDRAP/AM POR
6 - Proceduri pentru a se asigura că toate operațiunile finanțate prin program adoptă un sistem eficace de indicatori.
1. Elaborarea și aprobarea procedurilor de monitorizare (inclusiv privind indicatorii financiari și fizici ai POR), care vor conține informații privind organismele responsabile pentru colectarea datelor, resursele umane dedicate, termenele de colectare a datelor, conținutul datelor și modalitățile de procesare a acestora. 2. Elaborarea și aprobarea în CM a Planului de Evaluare a Programului care va identifica datele necesare evaluărilor și realizarea ulterioară a aranjamentelor de colectare sau accesare a datelor necesare evaluărilor de impact, altele decât cele furnizate de sistemul de monitorizare.
30.06.2015 MDRAP/AM POR
RO 281 RO
SECȚIUNEA 10. REDUCEREA SARCINII ADMINISTRATIVE PENTRU BENEFICIARI
Rezumat al evaluării sarcinii administrative a beneficiarilor și, dacă este cazul, acțiunile
planificate însoțite de un grafic indicativ de reducere a sarcinii administrative.
Simplificarea și îmbunătățirea legislației în vederea reducerii costurilor
administrative reprezintă o prioritate importantă pentru România.
Începând cu anul 2013, la nivelul autorităților de management au fost adoptate
măsuri care au avut impact inclusiv asupra creșterii absorbției fondurilor structurale:
stabilirea unui interval de 20 de zile pentru procesarea cererilor de plată;
instituirea unui mecanism de decontare a cererilor de plată, care permite
îmbunătățirea fluxului financiar la nivelul beneficiarilor;
utilizarea unei procedurii simplificate pentru atribuirea contractelor de
furnizare bunuri, servicii sau lucrări, la nivelul beneficiarilor privați.
elaborarea unui ghid privind principalele riscuri identificate în achizițiile
publice.
Prin PO Asistență Tehnică 2007-2013 a fost finanțat un studiu intitulat ”Evaluarea
sarcinilor administrative asupra beneficiarilor Fondurilor Structurale si de
Investiţii”, care a analizat sarcinile administrative, asupra beneficiarilor fondurilor
structurale, datorate obligațiilor de informare care decurg din aplicarea legislației
europene la nivel național, precum și a activităților administrative care sunt necesare
pentru a respecta aceste obligații. Pe această bază au fost calculate costurile
administrative suportate de beneficiarii privați, utilizându-se o variantă simplificată
(folosind în principal parametrul timp) a Modelul Costului Standard (MCS).
Principalul scop a fost acela de a evalua costul obligaţiilor de informare, atât
cantitativ, prin cuantificarea financiară a activităţilor administrative cât şi calitativ,
prin identificarea celor mai iritante obligaţii de informare pentru bveneficiari şi
identificarea de soluţii practice de reducere a sarcinilor administrative.
Ca urmare a analizei recomandărilor formulate prin proiectul de evaluare, au fost
stabilite o serie de masuri (grupate pe etapele de derulare a unui proiectcare) care,
prin implementarea lor, pot contribui la reducerea efectivă a sarcinilor administrative
asupra beneficiarilor, după cum urmează:
A. Cerere de finanțare
Reducerea numărului de documente solicitate în etapa depunerii cerererii de
finanțare, prin:
– solicitarea unei declarații pe propia răspundere pentru unele documente,
care vor fi aduse numai în faza de contractare
– realizarea de protocoale cu autoritățile publice pentru interconectarea
bazelor de date
– introducerea, acolo unde este posibil, a unei etape de pre-calificare
(depunerea ideii de proiect), permiţându-se astfel o selecție bazată pe
RO 282 RO
criteriile strategice de eligibilitate și chiar de capacitate de implementare.
Publicarea până la sfârșitul fiecărui an a calendarului cererilor de proiecte
planificate pentru anul următor și actualizări trimestriale ale acestui calendar.
Realizarea unui „online tracking system’’pentru verificarea stadiului aplicaţiei
și încărcarea documentelor solicitate în clarificări.
Înființarea unui ”birou unic” care să furnizeze potențialilor beneficiari
informații legate de fezabilitatea proiectului, de eligibilitate, și concordanță cu
obiectivele programului.
B. Implementare
Organizarea de sesiuni de formare post-contractare cu beneficiarii privind
proceduri aplicabile, achiziții publice, management de proiect, cerințe
specifice de raportare, vizite de monitorizare, evaluări şi post-implementare,
Elaborarea unei liste de cheltuieli neeligibile.
C. Cererea de plată
Cu toate că introducerea cererii de plată ca modalitate de rambursare rapidă a
cheltuielilor a fost una dintre cele mai apreciate metode de simplificare, vor fi
implementate măsuri suplimentare care să contribuie la îmbunătățiea mecanismului:
Renunțare la duplicarea documentelor solicitate în cererea de plată și în
cererea de rambursare,
Posibilitatea efectuării de plăți în valută la nivelul Trezoreriei.
D. Achiziții publice
Procedura simplificată pentru atribuirea contractelor de furnizare bunuri, servicii sau
lucrări a fost identificată ca o metodă de simplificare deosebit de utilă, dar care
trebuie îmbunătățită prin:
adăugarea de noi opțiuni, cum ar fi publicarea unui singur anunț cu mai
multe loturi și atribuirea individuală ulterioară,
posibilitatea de a se păstra documentele atașate,
posibilitatea de introducere de erate.
E. Rapoarte de progres
Simplificarea formularului care trebuie să conțină doar informații legate
strict de perioada de raportare.
F. Rambursarea cheltuielilor
Reducerea numărului de documente solicitate cum ar fi cele care există deja în
dosarul de licitație sau cele care au fost depuse la o cerere anterioară,
Aplicarea cheltuielilor indirecte ca metodă de simplificare a costurilor, unde
poate fi aplicată.
G. Auditare si control
Integrarea progresivă a gestionării bazate pe riscuri, cu concentrarea
verificărilor și a auditului în zonele în care riscul este evaluat drept cel mai
ridicat din punct de vedere al aspectelor tehnice ale proiectelor, al importanței
financiare a proiectelor, al capacității/istoricului beneficiarului,
RO 283 RO
Elaborarea unui manual de audit și control, care să fie cunoscut beneficiarilor
fondurilor europene,
Eficientzarea vizitelor de monitorizare, maxim 3 vizite, efectuate simultan
pentru monitorizare tehnică și financiară.
La nivelul fiecărui program operațional, etapa punerii în aplicare a acțiunilor de
simplificare va fi monitorizată îndeaproape de Comitetul de Monitorizare al
programului. Evaluarea impactului punerii în aplicare a acțiunilor de simplificare va
fi prevăzută în planul de evaluare.
În vederea continuării procesului de simplificare, AM va colecta opiniile și
propunerile beneficiarilor, o dată la doi ani, prin intermediul unor chestionare și
interviuri.
Una din recomandările studiului, legată de înființarea unui sistem de informare
”ghișeu unic” este deja în curs de implementare, având în vedere necesitatea de a
creşte accesibilitatea surselor de finanţare, de a economisi timp pentru îndeplinirea
cerinţelor administrative, precum şi de a asigura sinergii şi complementarităţi între
diverse instrumente de finanţare, în scopul de a sprijini dezvoltarea şi diversificarea
mediului de afaceri, în particular a IMM-urilor, se va asigura un cadru integrat și
simplificat pentru obţinerea de informaţii comprehensive și accesibile privind
posibilitățile de finanțare din FESI și alte fonduri, precum și consiliere în acest
sens, prin mecanismul de “ghişeu unic” pentru IMM-uri.
Ghișeul unic se va implementa prin Centrul de Informare privind FESI și rețeaua sa
teritorială, format din 41 de puncte de informare (câte unul la nivelul fiecarui județ),
gestionate de MFE și care formează împreună Rețeaua de informare. Va fi acordat
sprijin inclusiv pentru: remunerarea personalului din cadrul centrului și rețelei
teritoriale, achiziționarea materialelor documentare, derularea activităților de
comunicare pentru promovarea centrului și punctelor teritoriale, etc. Finanţarea
funcţionării punctelor de informare/”ghiseu unic” se va asigura prin POAT 2014-
2020.
Aceasta Rețea va constitui un suport important pentru diseminarea informatiilor
referitoare la FESI, cât mai eficientă în rândul publicului larg și a segmentelor de
public țintă, la nivel național. Potențialii beneficiari vor fi orientați și sprijiniți în
elaborarea și depunerea de proiecte viabile.
Pentru operationalizarea mecanismului "ghiseu unic" pentru IMM-uri, MFE va
utiliza aceasta Rețea, prin intermediul căreia se vor oferi IMM-urilor informații
comprehensive și accesibile privind posibilitațile de finanțare din FESI și alte
fonduri, precum și consiliere în acest sens. Autoritațile competente vor putea primi
feedback din partea beneficiarilor vis-a-vis de cadrul administrativ și procedural de
accesare a finanțărilor, contribuind la îmbunatățirea performanței acestora.
În vederea operaționalizării acestui mecanism se va realiza o analiză teritorială a
furnizorilor de servicii pentru IMM-uri și se va stabili aria de activitate a punctelor de
informare. Se va urmari o distribuție echilibrată în teritoriu a serviciilor de informare
și consiliere, precum și furnizarea acestor servicii în mod concentrat, eficient și
RO 284 RO
eficace.
Pentru asigurarea sinergiei și complementarității acțiunilor de informare destinate
IMM-urilor, în cursul operaționalizarii Rețelei de informare, MFE va stabili
împreuna cu Departamentul pentru IMM-uri, MDRAP și MADR, dar și în consultare
cu alte entitați care oferă informații/servicii IMM-urilor în profil teritorial (ex.
Camere de Comerț și Industrie), cadrul general al schimbului de informații și bune
practici (ritmicitatea transmiterii și nivelul informațiilor, întrebari frecvente, etc.),
astfel încât consilierea furnizată de Rețeaua de informare să fie utilă pentru orice
întreprinzator, indiferent de sursa de finanțare a inițiativei sale antreprenoriale și de
autoritațile care o gestionează (Oficiile Teritoriale pentru IMM-uri, ADR-uri, AM
pentru fonduri structurale, Oficiile Județene și Centrele Regionale pentru Finanțarea
Investițiilor Rurale pentru PNDR, etc.).
Informațiile și asistența pentru beneficiari dupa semnarea contractelor de finanțare,
pentru PO finanțate din FSC va fi acordata de AM/OI, cu ajutorul rețelei de
informare.
Pe termen mediu si lung, este analizată posibilitatea ca aceste ghișee unice” sa
funcțíoneze la nivelul Agențiilor de Dezvoltare Regională, având în vedere
experiența acestora în lucrul cu mediul de afaceri și preocuparea de a veni în
întâmpinarea nevoilor acestuia. Acesta nu se poate realiza însă fără asigurarea unei
abordări unitare între tipurile de servicii și informații furnizate la nivelul fiecarei
regiuni, respectiv preluarea procedurilor si bunelor practici dovedite viabile in
activitatea „ghișeului unic” de la nivelul Centrului de Informare privind FESI și a
rețelei sale teritoriale. Identificarea surselor de finanțare (POAT, POCA, alte surse)
reprezinta de asemenea o condiție sine-qua-non.
În ceea ce privește îndeplinirea cerințelor minime care decurg din noile reglementări
ale Comisiei Europene pentru perioada de programare 2014-2020, SMIS 2014+ va
asigura schimbul de informații cu COM (SFC2014) și va cuprinde informațiile,
normele și controalele relevante pentru FEDR, FC și FSE, astfel cum se prevede în
reglementările generale și în actele delegate și de punere în aplicare. Informațiile
relevante se referă la programare, monitorizare, evaluare, gestiune financiară,
verificare și audit și vor acoperi numai programele finanțate prin FEDR, FC și FSE,
cu excepția celor aflate în cadrul obiectivului european privind cooperarea teritorială.
Portalul MySMIS (e-coeziune) a fost elaborat recent și are ca scop facilitarea
schimbului de informații electronice pentru beneficiari. MySMIS integrează toate
elementele de reglementare principale (în conformitate cu Actul de punere în aplicare
a normelor privind schimbul electronic de informații cu beneficiarii) ale e-coeziunii
referitoare la „caracteristicile tehnice pentru funcționarea sistemelor informatice și
pentru reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari", „principiul de codare
unică", „interoperabilitatea" și „toate schimburile de informații".
RO 285 RO
SECȚIUNEA 11. PRINCIPII ORIZONTALE
[Referință: Articolul 96 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]
11.1 Dezvoltarea durabilă
Descrierea acțiunii specifice pentru luarea în considerare a cerințelor de protecție a
mediului, eficienței resurselor, diminuarea și adaptarea la schimbările climatice,
rezistența la dezastre, prevenirea și gestionarea riscului în selectarea operațiilor.
Programul Operaţional Regional va contribui la susţinerea şi promovarea
progreselor economice şi sociale durabile la nivelul regiunilor din România,
acțiunile prevăzute a fi implementate în perioada 2014-2020 având o contribuție
semnificativă la dezvoltarea durabilă a regiunilor. Dezvoltarea infrastructurii de
transport va contribui la optimizarea / fluidizarea traficului, drumurile de ocolire
reducând nivelul poluării, mai ales din interiorul oraşelor. De asemenea, vor fi protejate
habitatele diferitelor specii avi-faunistice, mai ales în cazul în care artera de transport
reabilitată traversează sau se află în apropierea unei arii naturale protejate.
În acelaşi spirit, promovarea unor alternative de transport la autoturismele individuale
şi prin modernizarea parcului de vehicule destinat transportului public va conduce la
reducerea emisiilor de carbon în aglomerările urbane. Pentru a răspunde provocărilor
legate de Strategia 2020, precum şi pentru a subsuma investiţiile în transportul public
urban vor fi realizate planuri de mobilitate urbană durabilă pentru a limita emisiile
gazelor cu efect de seră datorate transportului motorizat.
Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon va fi
asigurată, în primul rând, prin oferirea opţiunilor de transport alternativ, faptul că
oraşele vor deveni spaţii mai bune de trăit pentru cetăţeni, scăderea emisiilor de noxe
având un rol important în protejarea sănătăţii locuitorilor şi în promovarea unui viitor
mai durabil pentru toţi. Rezultatul pozitiv va fi amplificat de implementarea unor
strategii durabile în domeniul transportului public şi de schimbare a mentalităţii la
nivelul unui număr relevant de utilizatori de autoturisme în arealul urban.
În vederea îmbunătăţirii calităţii mediului în zonele urbane, acţiunile din cadrul axe
dezvoltare urbană vor contribui la revitalizarea oraşelor, la regenerarea spaţiilor urbane
degradate şi abandonate prin crearea condiţiilor necesare pentru o dezvoltare durabilă
urbană.
Un element important al dezvoltării durabile îl reprezintă asigurarea eficienţei
energetice şi utilizarea durabilă a energiei. Promovarea investiţiilor în acest domeniu cu
scopul de a îmbunătăţi eficienţa energetică în clădirile rezidenţiale şi sistemele de
iluminat public în oraşe va avea ca rezultat reducerea consumului de energie primară la
nivelul clădirilor rezidenţiale şi a sistemelor de iluminat public, concomitent cu
reducerea gazelor cu efect de seră.
De asemenea, acţiunile prevăzute a fi implementate pentru conservarea, protecţia,
promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural se vor concentra asupra
conservării resurselor turistice naţionale, al unui mediu curat, răspunzând astfel
principiilor dezvoltării durabile. În acest sens, dezvoltarea durabilă a turismului trebuie
RO 286 RO
să se realizeze în concordanţă cu planurile de amenajare a teritoriului, care precizează
nivelul de protecţie în care se înscrie obiectivul care trebuie reabilitat.
De asemenea, vor fi luate măsuri de reducere a efectelor investiţiilor realizate prin POR
asupra mediului, în conformitate cu recomandările din Evaluarea Strategică de Mediu,
realizată prin evaluarea ex-ante a programului. În acest sens, în cadrul procesului de
selecţie, toate proiectele vor fi evaluate din perspectiva protecţiei mediului pentru a
determina dacă impactul acţiunii este limitat sau nesemnificativ.
11.2 Egalitatea de șanse și nediscriminarea
Descriere a acțiunii specifice de promovare a egalității de șanse și prevenire a
discriminării de gen, pe criterii de origine rasială sau etnică, religie sau credință,
handicap, vârstă sau orientare sexuală în timpul pregătirii, proiectării și implementării
programului operațional și, în special, în legătură cu accesul la finanțare, luând în
considerare nevoile diferitelor grupuri-țintă expuse riscului acestor tipuri de discriminare
și, mai ales, cerințele pentru asigurarea accesibilității pentru persoanele cu handicap.
Egalitatea de şanse are la bază asigurarea participării depline a fiecărei persoane la
viaţa economică şi socială, fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă,
dizabilităţi sau orientare sexuală.
Conform Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 301/2014 egalitatea de şanse
constituie unul dintre principiile de intervenţie ale Fondurilor Europene Structurale şi
de Investiţii, care trebuie respectat pe tot parcursul implementării acestor fondurilor, atât
în faza de programare cât şi în faza de implementare a programelor operaţionale.
Pentru promovarea egalității de gen în cadrul POR s-a vizat o abordare orizontală prin
care s-a avut în vedere integrarea sistematică a acestui principiu în toate fazele POR ,
respectiv cea de programare , implementare, monitorizare, raportare și evaluare la toate
nivelurile de guvernanță și management, precum și pentru toți actorii implicați. Astfel,
în procesul de elaborare a POR s-a avut în vedere implicarea autorităților cu
responsabilități în domeniul egalității de gen (precum Direcția pentru ocupare și
egalitate de șanse din cadrul MMFPSPV, Agenția Națională pentru Romi, diverse
ONG-uri reprezentative pentru comunitatea roma etc.) și care reprezintă interesele
grupurilor țintă vizate. Un rol important în acest sens l-a avut procesul de consultare
publică,ce a oferit oferind posibilitatea diverșilor stakeholderi interesați să se implice în
dezvoltarea POR, fapt care a condus la rafinarea intervențiilor în scopul maximizării
impactului lor.
În cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020 accesul la educaţie este apreciat
ca fiind unul din domeniile prioritare de intervenţie pentru promovarea unei societăţi
axate pe respectarea drepturilor omului şi susţinerea diversităţii. Dincolo de intervenţiile
legislative punctuale, combaterea discriminării de gen este condiţionată de existenţa
unui sistem educativ favorabil egalităţii de şanse şi dezvoltării personale prin
îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurii educaţionale pentru asigurarea premiselor
materiale necesare unui proces educaţional la nivel european şi creşterea participării
populaţiei şcolare şi a adulţilor la procesul educaţional.
RO 287 RO
De asemenea, investiţiile realizate prin POR 2014 – 2020 în infrastructura de sănătate şi
socială vor contribui la creşterea calităţii serviciilor, la reducerea inegalităţilor în ceea
ce priveşte starea de sănătate oferite la nivel naţional prin eficientizarea serviciilor
integrate sanitare şi sociale. Totodată Programul Operaţional Regional are în vedere prin
sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul
urban asigurarea accesului nediscriminatoriu la serviciile de asistenţă socială, pentru toţi
cetăţenii, acordând o atenţie specială grupurilor sociale defavorizate (populaţia de etnie
romă, persoane cu dizabilităţi, persoane vârstnice fără sprijin, copii din familii
dezorganizate, persoane - victime ale violenţei domestice, etc.). Se urmăreşte astfel
incluziunea socială a acestora şi sporirea gradului lor de independenţă. Mai mult, acest
domeniu de intervenţie prevede crearea facilităţilor de acces precum şi dotări cu
echipamente specifice destinate persoanelor cu dizabilităţi.
De altfel, importanţa accesibilităţii la nivel european a fost recunoscută şi cu prilejul
stabilirii liniilor directoare pentru finanţarea proiectelor europene în exerciţiu financiar
2014 - 2020, Comisia Europeană stabilind că accesibilitatea va fi o condiţionalitate
generală care va trebui îndeplinită de toate statele membre prin instituţionalizarea unor
mecanisme pentru a asigura monitorizarea implementării articolului 9 (Accesibilitate) al
Convenţiei Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi în pregătirea
şi implementarea programelor operaţionale.
În POR 2014-2020 se vor finanţa investiţii în infrastructura socială, care să contribuie la
promovarea incluziunii sociale. O atenţie specială se va acorda persoanelor aparţinând
minorităţii rome, pentru a le ajuta să se integreze pe piaţa muncii şi a le asigura condiţii
optime de locuire. Se vor finanţa investiţii în blocurile de locuinţe în care se
concentrează populaţie cu venituri reduse şi categorii de familii marginalizate şi
vulnerabile, care vor contribui la promovarea incluziunii sociale.
De asemenea, proiectele finanţate în cadrul îmbunătăţirii infrastructurii rutiere de
importanţă regională şi locală vor contribui la scoaterea din izolare a unor comunităţi, la
creşterea gradului de mobilitate a populaţiei zonei, şi implicit la integrarea activă pe
piaţa muncii, îndeosebi a grupurilor sociale dezavantajate şi marginalizate.
Principiul egalităţii de şanse este un criteriu de selecţie a proiectelor, iar potenţialii
beneficiari de asistenţă financiară prin POR au obligaţia să demonstreze că proiectele
propuse nu contravin acestui principiu.
11.3 Egalitatea de gen
Descrierea contribuției programului operațional la promovarea egalității de gen și, dacă
este cazul, aranjamentele prin care se asigură integrarea acestei perspective la nivelul
programului operațional și al operațiunilor.
Egalitatea de gen este drept fundamental, o valoare a Uniunii Europene şi o condiţie
necesară în vederea atingerii obiectivelor UE de creştere, ocupare a forţei de muncă şi
coeziune socială. Una dintre principalele provocări este reprezentată de creşterea
gradului de ocupare a forţei de muncă în rândul femeilor, de îmbunătăţirea situaţiei
RO 288 RO
femeilor pe piaţa muncii şi de eliminarea diferenţelor dintre genuri. În mod evident,
egalitatea de şanse, în general, şi cea de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi în mod
particular, reprezintă un proces social complex, determinat în timp şi condiţionat nu
numai de factori obiectivi (economici cei importanţi), dar şi de factori socio-culturali,
subiectivi, dintre care tradiţiile, obiceiurile şi stereotipurile de gen.
Promovarea perspectivei de gen în politicile din ţara noastră se menţine ca fiind o
constantă la nivel naţional şi, în acest sens, direcţia de specialitate din Ministerul
Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a elaborat şi va
implementa cea de-a treia Strategie naţională în domeniul egalităţii de şanse şi de
tratament între femei şi bărbaţi şi Planul general de acţiuni pentru implementarea
Strategiei, pentru o perioadă de 4 ani, respectiv 2014-2017.
În ceea ce priveşte egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, POR va avea în vedere, pe
baza indicatorilor de gen şi în conformitate cu Strategia naţională în domeniul egalităţii
de şanse între femei şi bărbaţi :
Asigurarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii
Asigurarea egalităţii de şanse în educaţie şi formare profesională
Încurajarea femeilor antreprenori
Reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie
În domeniul dezvoltării regionale va fi acordată atenţie egalităţii de gen în special prin
încurajarea participării femeilor la activităţi socio-economice şi de crearea de noi locuri
de muncă prin sprijinirea firmelor şi creearea sau reabilitarea infrastructurii şi serviciilor
care contribuie la reconcilierea între familie şi viaţa profesională şi de asemenea prin
asigurarea accesului egal la noile tehnologii ajutând grupurile sociale defavorizate să
participe la o societate bazată pe cunoaştere.
RO 289 RO
SECȚIUNEA 12. ELEMENTE SEPARATE
12.1 Proiecte majore care vor fi implementate pe parcursul perioadei de programare
Tabelul 27: Lista proiectelor majore
Proiect Notificarea/data de
depunere planificată
(an, trimestru)
Data planificată
pentru
începerea
implementării
(an, trimestru)
Data planificată
a finalizării
(an, trimestru)
Axe
prioritare/Priorități
de investiții
Extinderea geografică a
sistemului de
înregistrare a
proprietăților în cadastru
și cartea funciară, în
zonele rurale din
România
2015 -Trimestrul II 2015 – trimestrul
IV
2023 – trimestrul
IV
Extinderea geografică
a sistemului de
înregistrare a
proprietăților în
cadastru și cartea
funciară, în zonele
rurale din România
12.3 Parteneri relevanți implicați în pregătirea programului
1. Ministerul Fondurilor Europene
2. Ministerul Afacerilor Interne
3. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
4. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
5. Ministerul Transporturilor
6. Ministerul Economiei
7. Ministerul Educaţiei Naţionale
8. Ministerul Culturii
9. Ministerul Sănătăţii
10. Ministerul pentru Societatea Informaţională
11. Ministerul Justiţiei
12. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
13. Agenţia Naţională pentru Romi
14. Consiliul Economic şi Social
15. Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene
16. Asociaţia Municipiilor din România
17. Asociaţia Oraşelor din România
18. Asociaţia Comunelor din România
19. Ferderaţia Zonelor Metropolitane şi Aglomerărilor Urbane din România
20. Federaţia Autorităţilor Locale din România
21. Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est
22. Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia
23. Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est
24. Agenţia de Dezvoltare Regională BI
RO 290 RO
25. Agenţia de Dezvoltare Regională Vest
26. Agenţia de Dezvoltare Regională SV Oltenia
27. Agenţia de Dezvoltare Regională NV
28. Agenţia de Dezvoltare Regională Centru
29. Consiliul de Dezvoltare Regională NE
30. Consiliul de Dezvoltare Regională SE
31. Consiliul de Dezvoltare Regională Sud Muntenia
32. Consiliul de Dezvoltare Regională SV Oltenia
33. Consiliul de Dezvoltare Regională Vest
34. Consiliul de Dezvoltare Regională de Dezvoltare Regională NV
35. Consiliul de Dezvoltare Regională Centru
36. Consiliul de Dezvoltare Regională BI
37. Patriarhia Română
38. Asociaţia Profesională Drumuri şi Poduri
39. Fondul Român de Dezvoltare Socială
40. Institutul Naţional de Statistică
41. Consiliul Concurenţei
42. Comisia Naţională de Prognoză
43. ROMACT- Programul European pentru Integrarea Romilor
44. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii
45. ANCS- Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică
46. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
47. Camera de Comerţ şi Industrie a României
48. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură, Timiş
49. Camera de Comerţ şi Industrie Ilfov
50. Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti
51. Consiliul de Coordonare Naţională a Pactelor Regionale pentru Ocuparea şi Incluziunea
Socială- Asociaţia ,,Pactul Regional pentru Ocuparea şi Incluziune Socială Bucureşti-Ilfov”
52. Fundaţia SOROS România
53. Asociaţia Naţională a Staţiunilor Turistice din România
54. Centrul de Geografie Regională-Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca
55. Centrul de Studii Europene-Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
56. ACRAFE-Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene
57. AMCOR-Asociaţia Consultanţilor în Management din România
58. Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat
59. BPIE-Institutul European în Performanţa Energetică a Clădirilor
60. Asociaţia Producătorilor de Materiale de Construcţii din România
61. Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii
62. Consiliul Român pentru Clădiri Verzi
63. Asociaţia Auditorilor Energetici pentru Clădiri
64. Autoritatea Naţională de Reglementare Energie
65. Asociaţia Română pentru Promovarea Eficienţei Energetice
66. Institutul de Politici Publice
67. UNICEF
RO 291 RO
68. Fundaţia pentru o Societate Deschisă
69. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
70. Banca Europeană de Investiţii
71. Banca Mondială
72. Administraţia Naţională a Penitenciarelor
73. Hope and Homes for Children Romania
74. Asociaţia Română pentru Iluminat
75. Deloitte
76. Ernst&Young
77. GIZ-Societatea Germană pentru Cooperarea Internaţională
78. GEA-Strategy&Consulting S.A
79. Primaria Municipiului Bucuresti
80. Asociația Română de Biomasă și Biogaz
81. Mitropolia Moldovei și Bucovinei
82. Asociația Română a Băncilor
83. Institutul de Studii și Proiectări Energetice
84. Autoritățile Publice Locale
85. Agentia ”ÎMPREUNĂ” pentru Dezvoltare Comunitară
86. Romani Criss
87. CNCD - Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
88. ADIS - Asociația pentru Dezvoltare și Incluziune Socială
89. Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate – SASTIPEN
RO 292 RO
ANEXE (încărcate în sistemul electronic de schimb de informații sub formă de fișiere
separate):
Proiect de raport privind evaluarea ex ante cu rezumat (obligatoriu)
[Referință: Articolul 55 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]
Documentația referitoare la evaluarea aplicabilității și îndeplinirii condiționalităților
ex-ante (după caz).
Aviz al organismelor naționale de promovare a egalității privind secțiunile 11.2 și
11.3 (după caz) (Referință: Articolul 96 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr.
1303/2013]
Rezumat al cetățenilor, cu privire la programul operațional (după caz).