7/24/2019 Psihologie medicala 2
1/64
PSIHOLOGIE MEDICALA
Suport de Curs
Lect. Univ. Dr. Ligiana Petre
* Nota. Acest suport de curs a fost redactat cu scopul de a prezenta
repere teoretice pentru xarea cunostintelor diseminate in cadrul
cursurilor si pentru a ajuta studentul sa se orienteze in studiul
individual. Materialul prezentat n continuare este o prezentare
schematic a con!inutului "i tematicilor a#ordate la cursuri si
seminarii. Parcurgerea acestui suport de curs este necesara, dar
nu sufcienta pentru cunoasterea tematicii$ metodologiei siinterventiilor specice psi%ologiei medicale si$ implicit$ nu este
sucient pentru promovarea examenelor de vericare. &tudentul
este incurajat sa frecventeze cursurile si seminariile si sa consulte
#i#liograa recomandata pentru o perspectiva compre%ensiva si
rezultate optime.
'
7/24/2019 Psihologie medicala 2
2/64
SEMESTRUL 2
(
7/24/2019 Psihologie medicala 2
3/64
)U& '. Psiholoia sanatatii! Personalitatea si sanatatea!
Domeniu interdisciplinar axat pe intelegerea factorilor care
in+uenteaza sanatatea$ #oala si tratamentele.
Defnitie!&tudiul factorilor sociali$ psi%ologici si ziologici implicati
in comportamentele$ cognitiile si emotiile legate de #oala.
Sanatatea, stare de #ine din punct de vedere zic$ psi%ologic$
social$ economic$ cultural$ spiritual si nu neaparat in a#senta
maladiei sau a durerii.
Principalii determinanti ai sanatatii-
'. conditiile socioeconomice generale$ culturale si de mediu
(. in+uentele sistemelor sociale familie$ comunitate$ conditie de
mediu$ societate/
0. conditiile de viata psi%osociale si materiale individuale
asociate unor posi#ile reactii la stres
1. factorii individuali emotie$ cognitie$ motivatie$ personalitate/
si sistemele ziologic si genetic varsta$ sex$ constitutie zica/
)ele 1 categorii de factori sunt in+uentati de structura sociala si
economica a unei societati.
Promo"area sanatatii! # a$ordari principale-
%! A$ordarea socioconiti"a a schim$arii de
comportament.
2#iectiv sc%im#area comportamentului #azata pe
modicarea cognitiilor individuale.
0
Principala cauza de mortalitate in tarile dezvoltate estereprezentata de maladiile cronice afectiunile cardiace$cancerele$ A3) si ale sistemului respirator/ si nu demaladiile infectioase. (40 dintre decese sunt legate deanumiti factori de risc in+uentati semnicativ de
comportamentele asociate contextelor de viata.
7/24/2019 Psihologie medicala 2
4/64
Modelul credintelor referitoare la sanatate 5 67M$ osenstoc8$
'9:1.
;eoria sociala cognitiva a lui 7andura$ '9::$ '9
7/24/2019 Psihologie medicala 2
5/64
0. afectele depresive
E*primarea emotiilor si sanatatea
Prolul de personalitate tip ) I reprimarea emotiilor$resemnare4disperare cu comportament supraIadaptat$ cooperare$
evitarea con+ictelor.
)ousson 5 Jelie ('/ #locajul exprimarii afectelor apare asociat
cu de#utul cancerului$ inclusiv in anumite studii longitudinale.
(. E*primarea emotiilor in maladiile cronice
Panagopoulou$ Kers#ergen$ Maes ((/ detresa psi%ologica se
mareste o data cu nonexprimarea emotiilor.
Bxprimarea puternica a emotiilor nu produce un efect pozitiv.
Nonexprimarea poate duce la un efect negativ.
0. Ale*itimia +Si'neos, %-#/
Aspecte complementare alexitimiei Pedinielli$ '99(/-
incapacitatea persoanei de aIsi recunoaste$ identica si
exprima propriile emotii
limitarea capacitatii de a visa$ mai ales a aptitudinii spre
reveria nocturna
tendinta de a actiona pentru evitarea si rezolvarea
con+ictelor
descrierea detaliata a faptelor$ evenimentelor sau
simptomelor zice.
Hnstrumente psi%odiagnostice- 7et% Hsrael uestionnaire$ ;oronto
Alexit%@mic &cale ;A&/.
.actorii personali si sanatatea
?
Alexitimia , functionarea pacientilor cu afectiuniorganice si o componenta psi%osomaticasemnicativa.
7/24/2019 Psihologie medicala 2
6/64
'. Bcacitatea personala
(. 2ptimismul
0. &ensul coerentei1. ezilienta
7i#liograe- Montreuil$ M.$ Doron$ . coord/ 5 Tratat de psihologie
clinica si psihopatologie$ ;rei$ 7ucuresti$ (9.
=
7/24/2019 Psihologie medicala 2
7/64
)(. Stres / sanatate / $oala! Stresul / defnitie, mani'estari,
mecanisme, modele, tipuri! 0este clinice de e"aluare a
stresului
&tres lat. &tringere , a constrange/ raspuns specic alorganismului la solicitarile nespecice$ atat externe cat si interioare$
prin expectatii$ credinte$ aspiratii$ temeri$ generatoare de stari
placute sau neplacute.
Denitiile stresului sunt amprentate de diferitele perspective ale
a#ordarilor specice
'. Denitii ziologice$ fundamentate pe cercetarile clinice si de
la#orator.
(. Denitii #azate pe criterii psi%ologice
0. Denitii pe criterii sociologice.
6ans &el@e '90=/ dezvolta si popularizeaza in mediile stiintice si
medicale conceptul de stress. Bl descrie Esindromul general de
adaptareG &JA/ ca efortul organismului de a raspunde la solicitarile
mediului. &JA consta in 0 stadii- reactia de alarma$ stadiul de
rezistenta si stadiul de epuizare.
ic%ard Lazarus '9==/ initiaza in cadrul teoriei tranzactionale o
alta teorie despre stres #azata pe 1 concepte-
I interactiunea tranzactia/
I sistemul cognitiv
I evaluarea
I copingul cognitiv.
:
&tresul reprezinta o tranzactie dinamica specicaintre persoana si mediu$ care este evaluata decatre persoana ca depasinduIi resursele$punanduIi in pericol starea de #ine. Lazarus si>ol8man$ '9
7/24/2019 Psihologie medicala 2
8/64
Mani'estarile stresului
Nivel de actiune Manifestarile stresului&ist. cardiovascular ;a%icardie$ aritmii$ 6;A
&ist. gastrointestinal &ialoree$ intensicarea
tranzitului intestinal
&ist. muscular 7ruxism$ dispee$ %iperventilatie$
tensiune musculara$ ticuri$
fasciculatii
&ist. neuroendocrin Nivel scazut de )A si )2 in
sange si urina$ testosteron$
prolactina$ colesterol$
#etaendorne$ &;6$ acizi grasi
li#eri
&ist. imun Mocari la nivelul
imunoglo#ulinei HgA$ HgB$ HgJ$
HgM$ cresterea limfocitelor
Derma ;ranspiratie excesiva$ modicari
in conductanta electrica a pielii
Bmotional 5 afectiv Anxietate$ frustrare$ ostilitate$
depresie$ la#ilitate$
culpa#ilitate$ neputinta.
)ognitiv Afectari ale M&D si MLD$capacitate de concentrare
scazuta$ toleranta la frustrare
redusa$ ideatie o#sesiva si
irationala$ etc.
)omportamental Pasivitate$ agresivitate$
insta#ilitate$ evitare$ fuga$
demisie$ afectarea relatiilor
interpersonale$ accidente$
7/24/2019 Psihologie medicala 2
9/64
comportament de tipul Etotul
sau nimicG$ cresterea sau
pierderea apetitului$ insomnii$
a#uz de alcool$ tutun$ cafea$medicamente$ suicid.
Modele de stresIcoping
'. ;eoria cognitiva a stresului a lui Lazarus si >ol8man
Lazarus a descris stresul ca un proces care include stimuli4stresori si
raspunsurile provocate$ dar si relatia dintre persoana si mediu$relatie a+ata intrIo continua dinamica #idirectionala intre cei ( poli$
persoana si mediul$ ecare actionand asupra celuilalt. Aceasta
relatie este modulata de ( grupe de procese$ respectiv cele de
evalaure cognitiva si procesele de coping.
a. Procesele de evaluare cognitiva. Bxista ( forme majora de
evaluare- '. prin intermediul careia persoana evaluaeza
impactul evenimentului stresant pentru mentinerea starii sale
de #ine stres perceput$ )o%en$ Kamarc% si Mermelstein$'9
7/24/2019 Psihologie medicala 2
10/64
fundamentale ale teoriei lui Lazarus si >ol8man evaluarile
cognitive ale situatiei si strategiile de coping sunt in+uentate de
resursele si o#stacolele specice contextului situational
evenimente de viata$ sustinere sociala$ presiune normativa$ etc./$precum si de caracteristicile #iologice sex$ varsta$ #agaj genetic/$
ziologice constitutie zica/$ dar si de anumiti factori socioI
psi%ologici stil de viata si prol de personalitate/.
0. Modele de ajustare la maladia cronica de Maes$ Levent%al si De
idder
Bvaluarea unui eveniment este determinata atat de caracteristicile
acestuia$ precum si de scopurile personale. Astfel$ acest model
considera ca alte evenimente semnicative de viata$ independente
de #oala$ pot sa in+uenteze modul de a reactiona in gestionarea
#olii$ pe langa factorii personali si contextuali$ a caracteristicilor
specice #olii si tratamentului.
0este clinice de e"aluare a stresului1 &cala stresului perceput
P&&/$ &cala stresului zilnic D6&/$ )%estionarul evenimentelor
recente L)/$ &cala de evaluare a readaptarii sociale &&/
2i$liorafe1
'. At%anasiu A. '99
7/24/2019 Psihologie medicala 2
11/64
)0. Psiholoia durerii! Aspecte enerale! .actori de risc!
0eorii ale durerii!
Psihooncoloie! Inter"entii psiholoice medicale!
Durerea este o experienta unica pentru ecare persoana in parte.
Durerea implica una sau mai multe persoane si poate afecta atat
familiile$ prietenii$ cunostintele$ dar si profesionistii implicati in
ingrijirea persoanelor care se confrunta cu durerea si #oala.
)lasicari ale durerii
Hn functie de durata Hn functie de oziopatologie
Acuta Nociceptiva
)ronica &omatica
Hncidenta 3iscerala
Neuropatica
)entrala
Periferica
&impatetica
Psi%ogena
''
Durerea este o experienta senzoriala asociata cu leziunitisulare actuale sau potentiale sau descrisa in termenii uneiastfel de leziuni. Durerea este intotdeauna su#iectiva.Asociatia Hnternationala pentru &tudiul Durerii/
Durerea este ceea ce pacientulspune ca doare. Bste ceea cepacientul descrie si nu ceea ce credceilalti ca eF
7/24/2019 Psihologie medicala 2
12/64
Factori care
infuenteaza perceptia durerii( categorii de factori
psi%ologici-
>actori ce tin de situatie 5 informatiile legate de durere$ locul
si modul de aparitie a durerii.
>actori individuali 5 experienta cu durerea$ credintele
personale despre sanatate si #oala$ aptitudinile cognitive$
stilul de gandire.
>actori generali -
'. Durerea severa sau progresiva$ care provoaca o limitare
semnicativa a activitatii sau tratarea anterioara
inecienta4insucienta vor agrava perceptia durerii situatiile
opuse o pot usura.
(.
(. Alte simptome zice- insomnie$ extenuare sau fatiga#ilitatesecundare durerii netratate vor resimti mai acut durerea.
;usea persistenta$ voma repetata sau sug%itul pot agrava
durerea$ in special durerea osoasa. Dispneea$ diareea$
incontinenta sau %emoragia agraveaza perceptia durerii.
'(
Durerea acuta si durerea cronica aumanifestari zice si asocieripsi%ologice diferite$ necesitanda#ordari terapeutice diferite.
Un tratament ecient al durerii va usura tratamentul dureriiviitoare.
7/24/2019 Psihologie medicala 2
13/64
0. Pro#leme psi%ologice 5 cei mai comuni factori de agravare a
perceptiei durerii. Bx. ;eama de moarte$ de pierdere a
controlului$ depresia$ anxietatea$ etc.
1. Dicultatile sociale I lipsa sprijinului familial$ social$ dicultati
economice$ nanciare$ relatii interpersonale con+ictuale$ etc. 5
pot conduce la durere netratata.
?. >actori culturali 5 variaza semnicativ in atitudinea asupra
#olii$ durerii si mortii$ osciland intre acceptare si anxietate
severa si depresie.
=. &piritualitatea.
Durerea acuta este in+uentata de-
'. Bxperienta anterioara cu durerea.
(. Hnformatiile provenite de la cei din jur 5 cadre medicale$
persoane investite cu o anumita credi#ilitate de catre pacient
5 referitoare la #oala$ evolutie$ tratament$ prognostic$ etc.
0. ;e%nicile inductive$ imageria dirijata pot avea efect pozitiv in
ameliorarea perceptiei durerii.
1. Atitudinea empatica$ calda$ desc%isa$ prestigiul si
profesionalismul ingrijitorului.
Durerea cronica poate in+uentata de-
'. semnicatia acordata durerii
(. dispozitia psi%ica a persoanei
0. stilul cognitiv
Psi%ooncologie
'0
Neidenticarea si neItratarea suferintelor psi%ologice este ocauza frecventa a durerii.
7/24/2019 Psihologie medicala 2
14/64
)ancer 5 concept um#rela$ care acopera peste ' de entitati
nosologice$ avand in comun-
I existenta unor cauze complexe$ putin cunoscute
I existenta unei reactivitati individuale
I prezenta unei disfunctii la nivel ADN celular
I formatiunile tumorale au cicluri de crestere lungi si
neregulate$ avand un parcurs de ( I': ani in care devin
detecta#ile clinic
I procesele neoplazice prezinta o specicitate la anumite specii
vulnera#ile$ avand manifestari diferite$ ceea ce face diciltransferul datelor o#tinute din studiul pe animale la om.
>actori de risc
'. )omportamentali I stilul de viata$ o#iceiurile alimentare$
consumul de alcool$ comportamentul sexual$ expunerea
prelungita la radiatii solare.
(. Jenetici
0. Psi%osociali 5 stresul$ personalitate de tip ).
Inter"entii psiholoice
A#ordarea %olista include implicarea profesionistilor in tratarea
aspectelor zice complementata de cele psi%osociale.
&uportul de care au nevoie persoanele a+ata in durere tre#uie saincluda familia de origine$ prieteni si cunostinte.
;e%nicile psi%oterapeutice utilizate in domeniul suferintei zice si
implicit psi%ologice sunt- interventia in criza$ tratamentul suportiv
grupuri de suport/$ te%nici de orientare psi%analitica$ cognitivI
comportamentala si existentiala.
2i$liorafe1
'1
7/24/2019 Psihologie medicala 2
15/64
At%anasiu A. '99
7/24/2019 Psihologie medicala 2
16/64
)1. 0anatopsiholoia! Conceptul de moarte in psiholoia
medicala! Defnitie, atitudini, asistenta psiholoica! Doliul!
;anatologia este o disciplina relativ noua$ ind introdusa in cadrul
invatamantului american in a doua jumatate a secolului OO.
2#iectul tanatologiei este constituit din studiul comportamentelor$
conceptiilor si a afectelor legate de fenomenul mortii.
&farsitul vietii este atat de natura medicala$ dar si psi%ologica$
sociala$ juridica$ etica si spirituala.
Moartea se manifesta la mai multe nivele$ ind mai degra#a un
proces$ decat un moment propriuIzis-
I >iziologic 5 incetarea activitatii centrilor vitali urmata de cea a
activitatii tisulare.
I Jenetic 5 inscrisa in programul genetic$ moarte apare in urma
mutatiilor semnicative din cadrul deconstructiei programate$
care conduce in nal la dereglari in sinteza proteinelor.
I 7ioc%imic 5 trecerea de la organic la anorganic.
I 7iologic 5 forma a selectiei naturale.
I >ilosoc 5 fenomen natural.
Btapele trecerii de la viata la moarte
Hn medicina sunt descrise 1 etape ale mortii #iologice-
'. preagonia
(. agonia
0. moartea clinica
1. moartea reala
'=
7/24/2019 Psihologie medicala 2
17/64
Pacientii parcurg ? faze de constientizare a mortii iminente Ku#lerI
oss/-
'. negarea
(. mania
0. negocierea
1. depresia
?. acceptarea
Hntrucat perioada terminala este de cele mai multe ori cea mai
#ogata in intelesuri ale semnicatiilor personale ale vietii$
tanatologii recomanda sa li se comunice adevarul pacientilor a+ati
in stare grava$ despre diagnosticul lor si despre sansele de
supravietuire.
Asistenta psi%ologica a pacientilor terminali
Ku#ler 5 oss a formulat 0 scopuri principale-
'. siguranta si protectie
(. moarte demna
0. moarte conforma dorintei persoanei.
N. )assem recomanda sapte atitudini esentiale in asistarea
pacientilor terminali cei : )/-
'. )oncern 5 grija plina de intelegere si compasiune
':
Dinamica vietii este conectata cu cea a mortii. Apropierea mortiiface loc pentru vindecarea emotionala si spirituala$ in ritmulpropriu al ecarei persoane . procesul mortii rearanjeazaprioritatile de viata si reorganizeaza viziunea asupra valorilorpersonale si a relatiilor.
7/24/2019 Psihologie medicala 2
18/64
(. )ompetence 5 competenta
0. )ommunication 5 comunicare
1. )%ildren 5 reintalnirea cu copiii?. )o%esion 5 coeziunea familiei in jurul persoanei
=. )eerfulness I atitudine curajoasa
:. )onsistenc@ 5 atentie constant focusata pe nevoiele pacientului.
Asistenta psi%ologica a persoanei a+ata in stadiu terminal este
centrata pe empatie si suport. Kasten#aum$ Morris '9
7/24/2019 Psihologie medicala 2
19/64
orden '99(/ a descris ' principii pentru a ajuta persoana a+ata
in suferinta sa depaseasca durerea-
'. actualizarea durerii descrierea pierderii$ a circumstantelor$
etc./
(. identicarea si exprimarea sentimentelor furie$ culpa#ilizare$
etc/
0. actiunea 5 inceperea procesului de separare luarea unor
decizii/
1. sta#ilirea de noi relatii
?. sta#ilirea unui termenIlimita pt doliu
=. reasigurarea normalitatii sentimentelor
:. recunoasterea diferentelor individuale in procesul durerii
7/24/2019 Psihologie medicala 2
20/64
)?. .enomenul suicidar! Defnitie, cadru conceptual, instante
ale 'enomenului suicidar, 'actori de risc, teorii! Suicidul in
$olile psihice! 0ipuri particulare de suicid!
&uicidul Eorice caz in care moartea rezulta direct sau indirect
dintrIun act pozitiv sau negativ$ facut de victima insasi$ care stie ca
tre#uie sa produca acel rezultatG Dur8%eim/
Hnstante ale fenomenului suicidar J. Honescu/-
Hdeea de suicid veleitara reprezinta o dorinta tranzitorie de
autodistrugere$ cu proiectia cadrului$ dar fara punerea in practica$
ind generata de moment.
&antajul cu suicidul apare la persoane cu structura psi%ica mai
la#ila sau cu un coecient scazut de inteligenta cu scopul de a
o#tine ceva.
;entativele suicidare reprezinta sinucideri ratate din motive care tin
de context$ interventia unor persoane$ mijloace de suicid
nepotrivite.
&uicidul presuicidar descris de ingel prin restrangerea campului
constiintei si afectivitatii cu inclinatii catre fantasmele suicidare.
&uicidul disimulat travestit/ reprezinta disimularea actului suicidar
su# masca unui accident.
aptusul suicidar este consecinta unui impuls prin care persoana
recurge la suicid$ o tendinta greu de stapanit.
&uicidul cronic parasuicidul/ sunt reprezentate de automutilari$
refuz alimentar sau de tratament$ conduite de risc$ comportamente
profund autodistructive.
)onduita suicidara presupune organizarea in vederea sinuciderii$
individul pregatinduIse prin scrierea testamentului$ vizitarea
prietenilor$ a locurilor din copilarie$ etc.
>actori de risc
(
7/24/2019 Psihologie medicala 2
21/64
>actorii socioIeconomici-
I situatiile de criza profunda$ somaj$ faliment$ marginalizarea$
excluderea$ insta#ilitatea familiala si economica.
I &tatutul marital
I &exul
I 6a#itatul
I &tatutul profesional
(. >actorii meteorologici 5 mai frecvent primavara si toamna
0. >actorii somatici 5 riscul de suicid creste in #olile somatice.
1. Breditatea. Nu suicidul este ereditar$ ci #oala pe fondul careia
apare.
&uicidul in #olile psi%ice
&uicidul in depresie. iscul suicidar este prezent la orice depresiv$
dar nu este corelat cu severitatea afectiunii. )el mai frecvent$ poateaparea la inceputul si nalul episodului depresiv.
&uicidul in sc%izofrenie. Apare mai frecvent in perioada de de#ut$ iar
modul de realizare prezinta caracteristici profund agresive$ #rutale.
De cele mai multe ori este un act greu de inteles.
&uicidul in epilepsie. Bpilepsia poate prezenta toata gama
comportamentelor suicidare$ de la pulsiune pana actul in sine.
&uicidul in intarzierea mintala apare ca expresie a unui
comportament de tip oglinda sau pentru aIi pedepsi pe cei din jur$
individul ind mai mult sau mai putin constient de consecintele
mortii lui.
&uicidul in demente reprezinta expresia deteriorarii$ ind posi#il mai
ales in perioada de de#ut a #olii.
&uicidul in alcoolism si toxicomanii este cauzat de depresia prezenta
la aprox. 0R dintre alcoolici sau de simptomele psi%otice aparute
('
7/24/2019 Psihologie medicala 2
22/64
in starile confuzionale de delirium tremens sau in intoxicatiile cu
diferite droguri.
&uicidul in nevroze prezinta o prevalenta relativ egala ca la
populatia normala$ ind efect al decompensarii starii nevrotice.
&uicidul in tul#urarile de personalitate prezinta o prevalenta
crescuta$ aparand e in cadrul episoadelor depresive$ e ca expresie
a unei tentative sucidare reusite.
2i$liorafe1
;udose >$ ;udose ).$ Do#ranici L 5 Psihopatologie si psihiatrie pentru
psihologi$ Bd. Hnfomedica$ 7ucuresti$ ((.
D&MIH3 5 Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale$
Asociatia Psi%iatrilor Li#eri din omania$ 7ucuresti$ (.
((
7/24/2019 Psihologie medicala 2
23/64
)=. Psiholoia medicala a "arstelor si se*elor! Consideratii
enerale, etape, stadii, 'actori psiholoici!
De3"oltarea umana proces care se des'asoara pe toata
durata "ietii!
Dezvoltarea umana , o#iect de studiu studierea stiintica a
tiparelor proceselor/ de sc%im#are si sta#ilitate in toate sectoarele
sau aspectele dezvoltarii si in toate etapele vietii.
&tudierea dezvoltarii umane are ca o#iectiv descrierea acesteia$
explicarea$ predictia si$ cand este cazul interventia in desfasurarea
ei.
De3"oltarea se refera la # sectoare principale$ aspecte care
interactioneaza intre ele1
%! f3ic1 cresterea organismului si a creierului$ capacitatile
senzoriale$ a#ilitatile motorii si sanatatea4
&! coniti"1 invatarea$ atentia$ memoria$ lim#ajul$ gandirea$
rationarea si creativitatea
#! psihosocial1 starile emotionale$ personalitatea si relatiile
sociale.
Etapele "ietii construct social nu e*ista un moment
defni$il in mod o$iecti" in care un copil de"ine adult sau un
adult, $atran!
Elementele principale tipice de de3"oltare in 5 etape ale
de3"oltarii umane +Papalia, Olds, .eldman, &6%67
Inter"al de
"arsta
De3"oltare
f3ica
De3"oltare
coniti"a
De3"oltare
psihosociala
Perioada
prenatala
Are loc
conceptia$ prin
fertilizare
&e dezvolta
capacitati de
invatare si de
>etusul
reactioneaza la
vocea mamei
(0
7/24/2019 Psihologie medicala 2
24/64
de la
conceptie la
nastere/
normala sau
alte mijloace.
Sestrea
geneticainteractioneaz
a cu
in+uentele de
mediu inca de
la inceput.
&e formeaza
structurile
fundamentale
ale
organismului
incepe
dezvoltarea
intensiva a
creierului.
)restereazica este cea
mai rapida.
Bxista o mare
vulnera#ilitate
la in+uentele
mediului.
reactie la
stimuli
senzoriali.
si ajunge sa o
prefere.
Perioada desugar si varsta
invatarii
mersului
nastere 5 0
ani/
;oate simturilesi sistemele
organismului
functioneaza la
nastere la
diferite nivele.
)reierul capata
complexitate
mai mare si
)apacitatea deinvatare si cea
de reamintire
exista c%iar si
in primele
saptamani de
viata.
&pre sfarsitul
celui deIal
&e formeazaatasamentul
fata de parinti
si alte
persoane.
&e dezvolta
constiinta de
sine.
&e produce
(1
7/24/2019 Psihologie medicala 2
25/64
este extrem de
sensi#il la
in+uentele
mediului.)resterea
zica si
dezvoltarea
a#ilitatilor
motorii sunt
rapide.
doilea an$ se
dezvolta
capacitatea de
rezolvare apro#lemelor.
Hntelegerea si
folosirea
lim#ajului
evolueaza
rapid.
trecerea
treptata de la
dependenta la
autonomie.)reste
interesul fata
de alti copii.
Prima copilarie
0 5 = ani/
)resterea este
constanta
corpul devine
mai suplu si
proportiile se
apropie mai
mult de cele
adulte.
Apetitulalimentar se
reduce si
pro#lemele de
somn sunt
frecvente.
Apare tendinta
de a folosi
preponderento mana
a#ilitatile
motorii ne si
grosiere se
im#unatatesc
si sporeste
forta.
Jandirea este
cumva
egocentrica$
dar se dezvolta
si intelegerea
perspectivei
altor persoane.
Hmaturitatea
cognitiva danastere unor
idei logice
despre lume.
Memoria si
lim#ajul de
im#unatatesc.
Hnteligentadevine mai
usor de
decelat.
Bxperienta
anului
pregatitor
pentru scoala
este comuna$
)onceptia
despre sine si
intelegerea
emotiilor devin
mai complexe
stima de sine
are caracter
glo#al.
&porescindependenta$
initiativa si
autocontrolul.
&e dezvolta
identitatea de
gen. ocul
devine mai
imaginativ$mai complex
si$ de o#icei$
mai social.
Altruismul$
agresivitatea si
teama sunt
frecvent
(?
7/24/2019 Psihologie medicala 2
26/64
iar cea a
gradinitei si
mai comuna.
intalnite.
>amilia ramane
centrul vietii
sociale$ darceilalti copii
devin mai
importanti.
)opilaria
mijlocie = 5 ''
ani/
)resterea
incetineste.
>orta si
a#ilitatileatletice
sporesc.
7olile
respiratorii
sunt frecvente$
dar sanatatea
este in general
mai #una
decat in
oricare alta
perioada a
vietii.
Bgocentrismul
se reduce.
)opiii incep sa
gandeascalogic$ insa
concret.
Memoria si
capacitatile
lingvistice se
im#unatatesc.
Ac%izitiilecognitive le
permit copiilor
sa #enecieze
de pe urma
educatiei
formale.
Unii copii
manifestanevoi si
avantaje
educative
speciale.
)onceptia
despre sine
devine mai
complexa$
in+uentand
stima de sine.
eglarea in
comun a
conduitei
re+ecta
trecerea
treptata acontrolului din
sarcina
parintelui in
cea a copilului.
Jrupul celor de
aceeasi varsta
capata
importantacentrala.
Adolescenta
'' 5 ( ani/
)resterea
zica si alte
sc%im#ari sunt
rapide si
&e dezvolta
capacitatea de
gandire
a#stracta si
)autarea
identitatii$
inclusiv a celei
sexuale$
(=
7/24/2019 Psihologie medicala 2
27/64
profunde.
&urvine
maturitatea
reproductiva.
Apar riscuri
majore de
sanatate$ ca
urmare a
pro#lemelor de
comportament
$ cum ar
tul#urarile de
alimentatie si
a#uzul de
droguri.
rationament
stiintic.
Jandirea
imaturapersista in
anumite
atitudini si
comportament
e.
Bducatia are in
centru
pregatirea
pentru
facultate sau
meserie.
capata un rol
central.
elatiile cu
parintii sunt ingeneral #une.
Jrupul celor de
aceeasi varsta
poate sa
exercite o
in+uenta
pozitiva sau
negativa.
Hnceputul
varstei adulte
si adultul tanar
(I1 ani/
>orma zica
atinge
apogeul$ apoi
scade usor.
Alegerile
privitoare la
stilul de viata
in+uenteaza
sanatatea.
Jandirea si
judecata
morala devin
mai complexe.
&e fac alegeri
in materie de
educatie si
ocupatie$
uneori dupa o
perioada de
explorare.
;rasaturile de
personalitate si
stilul devin
relativ sta#ile$dar sc%im#arile
la nivelul
personalitatii
pot
in+uentate de
etapele si
evenimentele
din viata.
&e sta#ilesc
relatii intime si
se creeaza
stilul de viata
personal$ insa
acestea pot sa
nu e dura#ile.
(:
7/24/2019 Psihologie medicala 2
28/64
Majoritatea se
casatoresc si
devin parinti.
3arsta mijlocie1I=? de ani/
B posi#il sainceapa o
usoara
deteriorare a
capacitatilor
senzoriale$ a
sanatatii$ a
rezistentei si
fortei$ darexista mari
diferente intre
indivizi.
>emeile traiesc
experienta
menopauzei.
)apacitatilementale ating
apogeul
experienta si
a#ilitatile
practice de
rezolvare a
pro#lemelor
suntconsidera#ile.
Manifestarile
creative ar
putea sa se
reduca$ dar
calitatea lor
sporeste.
Pentru unii$
succesul in
cariera si
capacitatea de
a castiga #ani
ating apogeul
la altii$ poate
sa survina
epuizarea sau
sc%im#area
carierei.
&entimentulidentitatii
continua sa se
dezvolte
poate sa apara
perioada de
tranzitie a
varstei mijlocii.
esponsa#ilitat
ea du#la a
ingrijirii copiilor
si parintilor
poate sa
provoace stres.
Plecarea
copiilor lasacaminul gol.
3arsta a treia
peste =? de
ani/
Majoritatea
oamenilor este
sanatoasa si
activa$ desi$ in
general$
)ele mai multe
persoane sunt
active mental.
Desi
inteligenta si
Poate avea loc
pensionarea$
fapt ce poate
oferi noi
optiuni de
(
7/24/2019 Psihologie medicala 2
29/64
sanatatea si
capacitatile
zice sunt in
declin.)resterea
timpului de
reactie
afecteaza
unele aspecte
ale
functionarii.
memoria se
pot deteriora
in anumite
sectoare$majoritatea
oamenilor
gaseste cai de
a compensa
aceasta.
petrecere a
timpului$
2amenii isi
ela#oreazastrategii mai
+exi#ile pentru
a se confrunta
cu pierderile
personale si cu
moartea.
elatiile cu
rudele si cu
prietenii
apropiati pot
sa ofere un
sprijin
important.
)autarea
sensului vietiicapata
importanta
centrala.
(9
7/24/2019 Psihologie medicala 2
30/64
Perspecti"e asupra de3"oltarii umane +Papalia, Olds, .eldman, &6%67
Perspectiv
a
;eorii Postulate ;e%nica Adaptat
a pe
etape
Accent cauzal Hndivid
activ4react
iv
Psi%analiti
ca
;eoria
psi%osexuala a
lui >reud
)omportamentul este controlat de
pulsiuni inconstiente puternice.
2#servatia
clinica
Da >actorii
innascuti$
modicati de
experienta.
eactiv
;eoria
psi%osociala a lui
Bri8son
Personalitatea este in+uentata de
societate si se dezvolta printrIo
serie de crize.
2#s. )linica Da Hnteractiunea
dintre factorii
innascuti si
cei
experientiali.
Activ
A invatarii )omportamental
ismul sau teoria
traditionala a
invatarii Pavlov$
&8inner$ atson/
2amenii raspund mediul
controleaza comportamentul.
Proceduri
experimenta
le riguroase
Nu Bxperienta eactiv
;eoria invatarii
sociale socialI
cognitiva/
7andura/
)opiii invata intrIun context social$
prin o#servarea si imitarea
modelelor. )opiii contri#uie activ la
invatare.
Proceduri
experimenta
le riguroase
Nu Bxperienta
modicata de
factori
innascuti
Activ si
reactiv
0
7/24/2019 Psihologie medicala 2
31/64
)ognitiva ;eoria stadiilor
cognitive a lui
Piaget
;eoria
socioculturala a
lui 3igot8i
Hntre pruncie si adolescenta survin
sc%im#ari calitative la nivelul
gandirii.
)opiii sunt initiatorii activi ai
dezvoltarii. Hnteractiunea sociala
este esentiala pentru dezvoltareacognitiva.
Hnterviuri
+exi#ile$
o#serv.
meticul.
)ercetare
transcultural
a o#scopilului in
interactiune
Da
Nu
Hnteractiunea
dintre factorii
innascuti si
cei
experientiali.
Bxperienta
Activ
Activ
;eoria procesarii
informatiei
>iintele umane sunt procesatoare de
sim#oluri.
)ercetare
de
la#orator
urmarirea
reactiilor
ziologice
prin mijl
te%nol.
Nu Hnteractiunea
dintre factorii
innascuti si
cei
experientiali.
Activ
)ontextual
a
;eoria #ioI
ecologica a lui
7ronfen#renner
Dezvoltarea se produce prin
interactiunea dintre persoana a+ata
in dezvoltare si ? sisteme
contextuale de in+uente impletite
intre ele$ care o inconjoara de la
2#servatia
si analiza
naturalista
Nu Hnteractiunea
dintre factorii
innascuti si
cei
experientiali.
Activ
0'
7/24/2019 Psihologie medicala 2
32/64
microsistem la cronosistem.
Bvolutiva 4
socioI
#iologica
;eoria
atasamentului a
lui 7oCl#@
>iintele umane detin mecanismele
adaptative necesare supravietuirii
se pune accent pe perioadele critice
si pe cele sensi#ile #aza evolutiva
si cea #iologica a comportamentului
si predispozitia la invatare suntimportante.
2#servatia
naturalista
si de
la#orator
Nu Hnteractiunea
dintre factorii
innascuti si
cei
experientiali.
Activ si
reactiv
Stadiile de3"oltarii
Stadiile psihose*uale +.reud7 Stadiile psihosociale +Eri8son7 Stadiile coniti"e + Piaet7
Oral de la nastere la '(I'< luni/.
Principala sursa de placere a
sugarului o constituie activitatile ce
implica gura supt si %ranit/.Anal de la '(I'< luni la 0 ani/.
)opilul o#tine graticare senzuala
prin retinerea si eliminarea fecalelor.
Sona de graticare este cea anala$
Incredere fundamentala vs.
eincrederede la nastere la '(I'acilitarea adaptarii la tratament si la situatia de internare$ reI
integrarea sociala Dezvoltarea autonomiei personale si sociale$ a
deprinderilor de viata independenta ale #olnavului.
1
7/24/2019 Psihologie medicala 2
41/64
1. ;erapie de suport pentru familie pentru acceptarea diagnosticului
si identicarea resurselor psi%ologice individuale si familiale de
adaptare la #oala.
?. Jrupuri de suport pentru personalul de ingrijire.
2i$liorafe
Ligiana Petre 5 *+ Pastile de psihologie clinica$ Bd. &PB$ 7ucuresti$
('(.
;udose >$ ;udose ).$ Do#ranici L 5 Psihopatologie si psihiatrie pentru
psihologi$ Bd. Hnfomedica$ 7ucuresti$ ((.
D&MIH3 5 Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale$Asociatia Psi%iatrilor Li#eri din omania$ 7ucuresti$ (.
1'
7/24/2019 Psihologie medicala 2
42/64
C! 0ul$urarile an*ioase! Scurta pre3entare clinica! E"aluare
si inter"entii psiholoice specifce in tul$urarile an*ioase!
Scurta pre3entare clinica
Semne si simptome ale tul$urarilor an*ioase +9aplan :
Sadoc8, &66%7
SEM;E SOMA0ICE SIMP0OME PSIHOLOGICE
;remor$ spasme musculare
Dureri lom#are
)efalee
Dispnee$ %iperventilatie
>atiga#ilitate6iperactivitate autonoma
roseata si paloare$ ta%icardie$
palpitatii$ transpiratii$ maini reci$
diaree$ uscaciunea gurii
xerostomie/$ urinari frecvente/
Parestezii
Dicultati de deglutitie
&enzatie de frica
Dicultati de concentrare
6ipervigilenta
Li#ido scazut
ENod in gatG glo#us/;ul#urari stomacale E+uturi in
stomac/
Con'orm DSM /I
7/24/2019 Psihologie medicala 2
43/64
#! 0ul$urarea an*ioasa enerali3ata
=! 0ul$urarea o$sesi"(compulsi"a
>! ?eactia acuta la stres
@! 0ul$urarea de stres postraumatica!
Cau3e medicale ale an*ietatii +9aplan : Sadoc8, &66%7
;ul#urari neurologice Neoplasme cere#rale
;raumatisme cere#rale si sindroame
postcontuzionale
7oala cere#roIvasculara
6emoragie su#ara%noidiana
Migrena
Bncefalita
&ilis cere#ral
&cleroza multipla
7oala ilson
7oala 6untington
Bpilepsie
;ul#urari endocrine Disfunctie %ipozara$ tiroidiana$
paratiroidiana$ suprarenala
;ul#urari in+amatorii Lupus eritematos
Artrita reumatoida
Poliarterita nodoasa
Arterita temorapa
)onditii sistemice 6ipoxie
10
7/24/2019 Psihologie medicala 2
44/64
7oli cardioIvasculare
Hnsucienta pulmonara
Anemie&tari decitare Decienta de vitamina 7'(
Pelagra
)onditii toxice &evraj alcoolic sau postIdroguri
Agenti vasopresori
Penicilina$ sulfonamide$ mercur$ arsenic$
fosform #isulfura de car#orn$ #enzen$intoleranta la aspirina
Alte cauze 6ipoglicemie
&indrom carcinoid
Neoplazii sistemice
&indrom premenstrual
7oli fe#rile si infectii cronice
&indrom post%epatic
Uremie
Epidemioloia tul$urarilor an*ioase
Prevalen
ta
aport
74>
3arsta la
de#ut
Hstoric familial
;ul#urarea
de panica
'.? 5 1R '-' fara
agorafo#i
e
&farsitul
decadei (I
(9
(R din rudele de
grd.' ale pacientilor
agorafo#ici sufera de
agorafo#ie
>o#ie 'R '-( &farsitul
copilariei
Poate avea caracter
familial tipul injectie$
11
7/24/2019 Psihologie medicala 2
45/64
sange$ ranire/
;ul#urare
o#sesiv I
compulsiva
( 5 0R '-' Adolescenta4
adult tanar
0?R din rudele de
gradul ' ale pacientilor
;ul#urarea
anxioasa
generalizat
a
0 5
7/24/2019 Psihologie medicala 2
46/64
L&A& prezinta modicari la tratament farmacologic si
psi%oterapeutic.
Scala Bale / 2ro)n de e"aluare a o$sesiilor si compulsiilor
+ B(2OCS7prezinta un scor total de la la 1$ in care I: su#clinic$ ormele
anatomice si lezari ale corpului apar in raspunsurile fo#ice.
igiditate$ preocupari excesive pentru detalii apar in raspunsurile
o#sesivIcompulsive.
0estul de Aperceptie 0ematica + 0A0/. &erie de 0 de imagini
care infatiseaza situatii si evenimente am#igue. Pacientul creaza o
povestire pentru ecare scena. Anxiosii creaza povestiri avand
predominante temele agresive si sexuale cu evidente semne detensiune$ indicatori ai anxietatii crescute.
0estul 2ender Gestalt. Utilizarea unor arii mici poate un semn al
tul#urarii o#sesivIcompulsive$ gestionare decitara a spatiului 5
posi#il indicator al tul#urarii anxioase.
0estul Dra) a Person Deseneaza o Persoana/. Preocuparea
pentru cap si detaliere poate aparea in tul#urarea o#sesiv 5
compulsiva$ distorsiuni ale imaginii corporale in fo#ii si trasaturarapida in tul#urarile anxioase.
In"entarul Multi'a3ic de Personalitate Minnesota + MMPI7 5
cresterea scorurilor la scalele de %ipocondrie$ psi%astenie$ isterie.
Chestionarul de Personalitate Esen8 +EP75 cresterea
scorurilor la su#scala nevrotica N.
1=
7/24/2019 Psihologie medicala 2
47/64
Inter"entia psiholoica clinica
2#iective ale intervenWiei clinice-
&copul intervenWiei terapeutice clinice este gestionarea Xitransformarea anxietYWii$ NU eliminarea ei. Bste nevoie ca pacientul
sY conXtientizeze-
)e este anxietateaT
)e rol joacY n viaWa persoaneiT Bste ntotdeauna pro#lematicY
sau pe lZngY limitari i aduce Xi anumite #enecii secundareT
)e anume i provoacY anxietateaT )are sunt cauzele$ factorii
declanXatori$ stimulatoriT
)are sunt strategiile prin care gestioneazY anxietateaT DacY
anxietatea este perceputY ca ind pro#lematicY$ n ce fel o
trateazYT
AceXtia sunt paXii intervenWiei clinice care tre#uie sY nsoWeascY orice
proces de evaluare psi%odiagnosticY clinicY. Bste nevoie ca
pacientul sY plece din ca#inetul clinicianului capa#il sY dea un sens
tul#urYrilor sale Xi astfel$ implicit$ mai puWin anxios. Aceasta
presupune cY a nWeles dinamica simptomelor Xi a identicat cel
puWin o modalitate de a gestiona ceea ce trYieXte. Bxplorarea
con+ictelor psi%ologice 5 surse ale anxietYWii se va continua n cadrul
unui program de psi%oterapie realizat de un psi%oterapeut
specializat.
A$ordari terapeutice
Psihoterapia suporti"a are ca o#iectiv dezvoltarea copingIului
adaptativ. ;erapeutul asista pacientul pentru resta#ilirea contactului
cu realitatea$ intarirea mecanismelor de aparare adaptative si si
1:
7/24/2019 Psihologie medicala 2
48/64
identicarea unor alternative comportamentale functionale pentru
inlocuirea celor dezIadaptative .
Psihoterapiile umaniste sunt centrate pe constientizarea si
integrarea con+ictelor psi%ologice$ implicit pe modalitatile demanifestare ale acestora$ respectiv anxietate$ fo#ii$ o#sesii$ etc.$
ind indicate in cazul in care Kaplan [&adoc8$ ('/-
I simptomele anxioase sunt evident secundare unui con+ict
nevrotic su#iacent
I anxietatea persista dupa ce sIa instituit tratament
comportamental sau farmacologic
I apar noi simptome anxioase dupa rezolvarea celor initiale
su#stitutie a simptomelor
I anxietatile sunt mai generalizate si mai putin specice.
0erapia comportamentala se #azeaza pe asumptia conform
careia sc%im#area este posi#ila in a#senta constientizarii
psi%ologice a cauzelor declansatoare a simptomatologiei. ;e%nicile
comportamentale sunt reintarirea pozitiva si negativa$
desensi#ilizarea sistematica$ expunerea gradata$ prevenirea
impiedicarea/ raspunsului$ incetarea gandului$ te%nicile de
relaxare$ terapia de control a panicii$ autoImonitorizarea si %ipnoza.
;erapia comportamentala este indicata in-
I comportamentele maladaptative clar delimitate ex. atacurile
de panica$ fo#iile$ compulsii si o#sesii/. )omportamentul
compulsiv raspunde mai #ine la tratament decat cel o#sesiv.
I majoritatea strategiilor includ o com#inatie intre interventiilefarmacologice si comportamentale
I teoriile curente sustin ecacitatea tratamentului
medicamentos care reduce rapid anxietatea$ dar$ neinsotit de
terapie$ conduce la recaderi la fel de rapide. )a urmare$
pacientii tratati medicamentos$ dar si cu terapii cognitive si
comportamentala prezinta ameliorari si recuperari
semnicativ mai #une si constante. Kaplan [&adoc8$ ('/
1
7/24/2019 Psihologie medicala 2
49/64
0erapia coniti"aeste o terapie de scurta durata si se axeaza pe
corectarea si rezolvarea cognitiilor distorsionate prin teme pentru
acasa si sarcini in cadrul si intre sedintele terapeutice$ cu accent pe
confruntarea si evaluarea situatiilor cauzatoare de anxietate sidepresia asociata.
;erapia de grup poate focusata atat pe asigurarea suportului$
dezvoltarea unor competente personale si sociale$ pentru
ameliorarea si eliminarea simptomelor anxioase$ precum si pe
constientizarea$ resemnicarea si integrarea anxietatii. Jrupurile pot
%eterogene si omogene din punct de vedere al diagnosticului$ cele
omogene ind indicate pentru pacientii cu tul#urare de stres
posttraumatic. Kaplan [&adoc8$ ('/
2i$liorafe
AndreCs J.$ )reamer M.$ )rino .$ 6unt ).$ Lampe L.$ Page A. 5
Psihoterapia tulburarilor an,ioase. %hid practic pentru terapeuti si
pacienti$ Bd. Polirom$ Hasi$ (:
Kaplan [ &adoc8 5 Manual de buzunar de Psihiatrie (linica$ Bd.Medicala$ 7ucuresti$ ('
Ligiana Petre 5 *+ Pastile de psihologie clinica$ Bd. &PB$ 7ucuresti$
('(.
;udose >.$ ;udose ).$ Do#ranici L. 5 Psihopatologie si psihiatrie
pentru psihologi$ Bd. Hnfomedica$ 7ucuresti$ ((
D&MIH3 5 Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale$
Asociatia Psi%iatrilor Li#eri din omania$ 7ucuresti$ (.
19
7/24/2019 Psihologie medicala 2
50/64
C%6!0ul$urarile a'ecti"e! Scurta pre3entare clinica! E"aluare
si inter"entii psiholoice specifce!
Scurta pre3entare clinica
Tulburrile afective includ tulburrile care au ca element predominant o
tulburare de dispoziie. Tulburrile afective se mpart n tulburri depresive, tulburri
bipolare i tulburri diagnosticate pe baza etiologie: tulburarea afectiv datorat unei
condiii medicale generale i tulburarea afectiv indus de o substan. Tulburrile
depresive (tulburarea depresiv major, tulburarea distimic i tulburarea depresiv
fr alt specificaie) se disting de tulburrile bipolare prin faptul c nu eist un
istoric de episod maniacal, mit sau !ipomaniacal. Tulburrile bipolare (de tip ", "",
ciclotimia i tulburarea bipolar fr nici o alt specificaie) implic prezena i#sau
istoric de episoade maniacale, mite sau !ipomaniacale acompaniate de regul de
prezena sau un istoric de episoade depresive majore.
a. Tulburrile depresive
$. Tulburarea depresiv major se caracterizeaz printr%unul sau mai
multe episoade depresive majore (cel puin & sptm'ni de dispoziie
depresiv sau pierderea interesului plus cel puin patru simptomesuplimentare de depresie).
&. Tulburarea distimic se caracterizeaz prin cel puin & ani de
dispozitie depresiv mai multe zile da dec't nu, nsoit de simptome
depresive care nu satisfac criteriile pentru un episod depresiv major.
. Tulburarea depresiv fr nici o alt specificaie se refer la
tulburrile cu elemente depresive care nu satisfac criteriile pentru
tulburarea depresiv major, distimic, de adaptare cu dispoziie
depresiv sau tulburare de adaptare cu dispoziie anioas i
depresiv.
b. Tulburrile bipolare
$. Tulburarea bipolar " se caracterizeaza printr%unul sau mai multe episoade
maniacale sau mite, acompaniate de regul de episoade depresive majore.
&. Tulburarea bipolar "" se caracterizeaz printr%unul sau mai multe episoade
depresive acompaniate de cel puin un episod !ipomaniacal.
. Tulburarea ciclotimic se caracterizeaz prin cel puin & ani de numeroase
perioade de simptome !ipomaniacale care nu satisfac criteriile pentru un
?
7/24/2019 Psihologie medicala 2
51/64
episod maniacal i numeroase perioade de simptome depresive care nu
satisfac criteriile pentru un episod depresiv major
. Tulburarea bipolar fr nici o alt specificaie se refer la tulburrile cu
elemente bipolare care nu satisfac criteriile pentru nici una din tulburrilebipolare specifice
c. Alte tulburri afective:
tulburarea afectiv datorat unei condiii medicale generale*
tulburarea afectiv indus de o substan*
tulburarea afectiv fr nici o alt specificaie.
E"aluare si inter"entii psiholoice specifce!
Scale clinice1
'. Scala Hamilton de e"aluare a depresiei este formata din
': sau (' de itemi pentru depistarea depresiei majore. Htemii
scalei sunt cotati de la la ( sau de la la 1$ scorul variind
intre si ?. &corurile pana la : sunt specice normalitatii$ < 5
'0 denota depresie usoara$ '1I'< depresie moderata$ '9 5 ((
depresie severa. )otarea scalei se realizeaza pe #aza
interviului si a o#servatiilor.
(. In"entarul de depresie 2ec8 contine (' de itemi cu un scor
total de =. Hntre si 9 se inscrie normalitatea$ ' 5 '?
depresia usoara$ '=I(0 depresia moderata$ (1I= depresia
severa.
0. Scala clinica pentru P0SD +tul$urarea posttraumatica
de stres7 / CAPS, este un instrument clinic structurat centrat
pe evaluarea celor ': simptome ale P;&D la adult conformD&M H3.
1. In"entarul e"enimentelor traumati3ante pentru copil
0ESI /C +0he traumatic e"ents screenin in"entor /
child7 este un interviu clinic centrat pe impactul unor
evenimente cu potential traumatizant asurpa copiilor$ realizat
cu copilul si adultii. Bste format din '= intre#ari ordonate
?'
7/24/2019 Psihologie medicala 2
52/64
astfel incat sa asigure un cat ma #un confort emotional al
copilului referitor la istoricul traumatic.
7i#liograe-
Ligiana Petre 5 *+ Pastile de psihologie clinica$ Bd. &PB$ 7ucuresti$
('(.
;udose >.$ ;udose ).$ Do#ranici L. 5 Psihopatologie si psihiatrie
pentru psihologi$ Bd. Hnfomedica$ 7ucuresti$ ((
D&MIH3 5 Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale$
Asociatia Psi%iatrilor Li#eri din omania$ 7ucuresti$ (.
?(
7/24/2019 Psihologie medicala 2
53/64
C%%! 0ul$urarile de personalitate! Delimitari conceptuale!
E"aluarea si inter"entiile psiholoice!
Tulburarea de personalitatese dene"te ca pattern sta#il de trYiri
afective "i comportamente$ ce deviazY semnicativ de la standardulculturii de apartenen!Y a respectivului individ$ este generalizat "i
in+exi#il$ are de#utul n adolescen!Y sau prima parte a vie!ii adulte$
este sta#il n timp "i genereazY distres sau diza#ilitate.
;ul#urYrile de personalitate sunt clasicate in-
Jrupa A 5 include tul#urYrile de personalitate de tip paranoid$
sc%izoid "i sc%izotipal. ;rYsYtura comunY a acestora este
excentricitatea.
Jrupa 7 5 include tul#urYrile de personalitate de tip antisocial$
#orderline$ %istrionic "i narcisist. ;rYsYturile comune ale acestora
sunt teatralitatea$ emotivitatea$ extravagan!a.
Jrupa ) 5 include tul#urYrile de personalitate de tip evitant$
dependent$ o#sesivIcompulsiv. ;rYsYturile comune ale acestora sunt
anxietatea$ teama.
;ul#urYrile de personalitate nespecicate anterior 5 reprezintY o
categorie utilizatY n douY situa!ii-
a/simptomele indicY o tul#urare de personalitate$ cu trYsYturi
apar!inZnd mai multor tul#urYri din aceastY grupY
diagnosticY$ nsY nu sunt ndeplinite criteriile pentru a
diagnostica o anumitY tul#urare de personalitate
#/simptomele indicY o tul#urare de personalitate$ dar
trYsYturile sugereazY o tul#urare neinclusY n categorizareaD&M H3 ex. personalitate pasivIagresivY/.
E"aluarea si inter"entiile psiholoice
;estele neuropsi%ologice pot sa evidentieze organicitate la pacientii
cu tul#urare de personalitate.
;estele de personalitate si testele proiective pot identica patternuri
si trasaturi de personalitate accentuate. Bx. ;estul Deseneaza un
om DraC a Person/$ testul fetei$ Hnventarul Multifazic de
?0
7/24/2019 Psihologie medicala 2
54/64
Personalitate Minnesota 5 ( MMPHI(/$ ;estul de Aperceptie ;ematica
;A;/$ testul orsc%ac%.
Majoritatea tul#urarilor de personalitate evidentiaza o dinamica
psi%ologica care implica alterarea functionarii Bgoului$ alterare a&upraBului$ con+icte la nivelul imaginii de sine si Epuneri in rolG
enactments/ ale con+ictelor psi%ologice interne in #aza
experientelor trecute$ cu alterari ale judecatii Kaplan [ &adoc8$
('/
;udose ((/ precizeaza ca asistenta #olnavilor cu tul#urari de
personalitate este nevoie sa se #azeze pe tipul de personalitate$
semnicatia #olii si raspunsul #olnavului$ factori care in+uenteaza
comunicarea cu pacientul si modalitatea de interventie$ dupa cum
reiese din ta#elul de mai jos-
Apud 0DOSE
Surse $i$liorafce1
?1
7/24/2019 Psihologie medicala 2
55/64
Ligiana M. Petre 5 *+ Pastile de psihologie clinica$ Bd. &PB$
7ucuresti$ ('(.
;udose >.$ ;udose ).$ Do#ranici L. 5 Psihopatologie si psihiatrie
pentru psihologi$ Bd. Hnfomedica$ 7ucuresti$ ((
D&MIH3 5 Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale$
Asociatia Psi%iatrilor Li#eri din omania$ 7ucuresti$ (.
??
7/24/2019 Psihologie medicala 2
56/64
)'(. 0ul$urari leate de consumul de su$stanta (
to*icomaniile si alcoolismul! Pre3entare clinica! E"aluare si
inter"entie psiholoica clinica!
;ermenul de su#stan!Y se referY la un drog de a#uz$ la un
medicament sau la un toxic.
;ul#urarile consumului de su#stanta sunt clasicate in-
a7tul$urri ale u3ului de su$stan dependen!a "i a#uzul de
su#stan!Y/
$7tul$urri induse de o su$stanintoxica!ia cu o su#stan!Y$a#stinen!a de o su#stan!Y$ delirium indus de o su#stan!Y$ tul#urarea
amnesticY indusY de o su#stan!Y$ tul#urYrile anxioase induse de o
su#stan!Y$ tul#urarea afectivY indusY de o su#stan!Y$ "i tul#urYrile
de somn induse de o su#stan!Y/.
Dezvoltarea motivatiei pacientului pentru recuperare este
principalul o#iectiv al interventiei psi%ologice$ atat in alcoolism$ cat
si in toxicomanie.
&istem de evaluare a moti"atiei pacientului toxicoman Proc%as8a
5 Di)lemente$ '9
7/24/2019 Psihologie medicala 2
57/64
&urse #i#liograce-
Ligiana M. Petre 5 *+ Pastile de psihologie clinica$ Bd. &PB$
7ucuresti$ ('(.
;udose >.$ ;udose ).$ Do#ranici L. 5 Psihopatologie si psihiatrie
pentru psihologi$ Bd. Hnfomedica$ 7ucuresti$ ((
D&MIH3 5 Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale$
Asociatia Psi%iatrilor Li#eri din omania$ 7ucuresti$ (.
?:
7/24/2019 Psihologie medicala 2
58/64
)2PHJ6; \ )olegiul Psi%ologilor din omZnia "i Hnternational Hnstitute for t%e Advanced &tudies of
Ps@c%ot%erap@ and Applied Mental 6ealt%
?APO?0 DE PSIHODIAG;OS0IC SI E
7/24/2019 Psihologie medicala 2
59/64
;i"el Coniti"
Ce s(a e"aluatJ Cu ce s(a e"aluatJ
teste4sarcini4pro#e "i4sau interviuri/
;i"el comportamental
Ce s(a e"aluatJ Cu ce s(a e"aluatJ
teste4sarcini4pro#e "i4sau interviuri/
;i"el psihof3ioloic
Ce s(a e"aluatJ Cu ce s(a e"aluatJ
teste4sarcini4pro#e "i4sau interviuri/
;i"el de personalitate Fi Mecanisme
De'ensi"eAdaptare
Ce s(a e"aluatJ Cu ce s(a e"aluatJ
teste4sarcini4pro#e "i4sau interviuri/
;i"el de relaionare interpersonal +inclusi", de cuplu,
'amilie, rup etc!7
Ce s(a e"aluatJ Cu ce s(a e"aluatJ
teste4sarcini4pro#e "i4sau interviuri/
?9
7/24/2019 Psihologie medicala 2
60/64
I
7/24/2019 Psihologie medicala 2
61/64
7/24/2019 Psihologie medicala 2
62/64
E*aminator semnatura si parafa/,
Super"i3or semnatura si parafa/$
+pent
ru e*aminarile reali3ate de catre PDLP in conditii de super"i3are7
*Avizul psi%ologic este eli#erat in cazurile generale$ ind utilizat numai pentru
evaluarile a caror rezultat este solicitat in vederea angajarii4incadrarii saumentinerii in functie. Avizul psi%ologic reprezinta forma #inara sau simplicata de
raportare a rezultatelor psi%odioagnosticului.
Psiholo
semnatura si parafa/
=(
7/24/2019 Psihologie medicala 2
63/64
&urse $i$liorafce
AndreCs J.$ )reamer M.$ )rino .$ 6unt ).$ Lampe L.$ Page A. 5
Psihoterapia tulburarilor an,ioase. %hid practic pentru terapeuti si
pacienti$ Bd. Polirom$ Hasi$ (:.
At%anasiu A. '99
7/24/2019 Psihologie medicala 2
64/64
;udose >$ ;udose ).$ Do#ranici L 5 Psihopatologie si psihiatrie pentru
psihologi$ Bd. Hnfomedica$ 7ucuresti$ ((.
D&MIH3 5 Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale$
Asociatia Psi%iatrilor Li#eri din omania$ 7ucuresti$ (.
CCC.copsi.ro
CCC.apa.org
http://www.copsi.ro/http://www.apa.org/http://www.copsi.ro/http://www.apa.org/Recommended