Proiect:
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări
cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de
planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post
2013”
Beneficiar:
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
Raport de expertiză
Domeniul 9. Accesul populatiei la servicii de interes general
I. Introducere
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente
şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”
Domeniul 9. Accesul populatiei la servicii de interes general pg. 2/19
Capitolul de față vizează trei componente principale ale serviciilor publice: educația,
sănătatea, și transporturile. Premisa fundamentală este ca disparitățiile inter-regionale în
privința accesului la aceste servicii afectează calitatea vieții și potențialul de dezvoltare
umană și economică. Astfel, o localitate izolată ca infrastructura rutieră, situată departe de
un centru de dezvoltare și având servicii educaționale ori medicale nesatisfăcătoare se află
într-un cerc vicios neavând nici potențial intern de creștere și nici acces la nucleele
funcționale. Imbătrânirea populației sau numărul redus al populației accentuează
vulnerabilitățiile locale.
II. Metodologie:
Statisticile preluate pentru fundamentarea analizei provin de la Institutul National de
Statistica, Anuarul Statistic și EUROSTAT. Publicații de specialitate vor fi de asemenea incluse
pentru completarea interpretărilor.
III. Contextul European și național
Într-un clasament al serviciilor de sănătate din Uniunea Europeană, România este
situată pe locul 25 din 29 de țări Europene1. În 2011, România era de asemenea statul cu
cele mai mici alocări din PIB pentru domeniului sănătății cu 3,7% în 2011, față de media
media europeană de 9,9%2. Diverse raporate privind educația arată de asemenea rezultate
inferioare în privința performanței sistemului de învățământ 3 . Cartografierea zonelor
vulnerabile din perspectiva accesului la serviciile de sanatate si educație va servi la
îmbunătățirea accesului și performanței acestor domenii.
VI. Analiza situatiei prezente si a tendintelor
Sănătate
1 http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1021623-romania-printre-ultimele-tari-europene-calitatea-serviciilor-sanatate.htm 2 http://catchynotes.files.wordpress.com/2012/05/17052012-studiu-resurse-sanatate-final-ora-24-00.pdf 3 http://www.romaniacurata.ro/spaw2/uploads/files/qas%20%281%29.pdf
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente
şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”
Domeniul 9. Accesul populatiei la servicii de interes general pg. 3/19
Starea de sănătate este puternic influențată de nivelul de dezvoltare locală. Astfel, în
localitățile cu un nivel de dezvoltare modestă, accesul la serviciile publice de sănătate este
adesea nesatisfăcător. În localitățile rurale și orașele mici inexistența spitalelor sau a
personalului medical pregătit are un impact semnificativ asupra stării de sănătate a
populației. Există decalaje accentuate între mediul urban și cel rural în privința accesibilității
serviciilor de sănătate. Decalajele s-au accentuat odată cu schimbările economice care au
dus la decăderea unor zone sau întărirea altora. În zona de sud si sud est, anumite județe
dintre care enumerăm Giurgiu, Calarași, Ialomița și Tulcea înregistrează cele mai scăzute
valori în privința indicatorilor de accesibilitate la serviciile de sănătate. În schimb, capitala și
județe reprezentând nuclee de dezvoltare precum Cluj, Constanța, Iași sau Timiș au servicii
de sănătate mai dezvoltate (A1).
Unul dintre indicatorii stării de sănătate este mortalitatea infantila. În graficul 1 se
observă că mortalitatea infantila a scăzut în ultimii 10 ani în condițiile în care sporul natural a
înregistrat fluctuații mici. Aceasta ar putea indica o ameliorare a condițiilor viață și
îmbunătățirea calității sistemului de sănătate publică. Totuși, România râmâne unul dintre
statele cu cea mai slabă calitate a serviciilor de sănătate din Uniunea Europeană, titra EU
Observer în 20074.
Graficul 1. Mortalitatea infantilă. Numărul de copii decedați înainte de 1 an
4 http://euobserver.com/social/24883
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente
şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”
Domeniul 9. Accesul populatiei la servicii de interes general pg. 4/19
Sursa EUROSTAT, 2013
Sursa INS, 2002-2011
Educație
Raportul Comisiei Prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile
educației și cercetării, 2007, nota la începutul diagnozei realizate de o comisie de experți că
”Menținerea actualului sistem de învățâmânt pune în pericol competitivitatea și
prosperitatea țării. Acest sistem are patru mari probleme este ineficient, nerelevant,
inechitabil și de slabă calitate” (Comisia Prezidențială, 2007, p. 7). Același raport avertiza
asupra asupra faptului că peste 82% din clădirile școlare sunt construite înainte de 1970,
calitatea dotărilor fiind îndoielnică. Județele cu cea mai înaltă performanță privind
accesibilitatea educației sunt centrele educaționale tradiționale: București, Iași, Cluj,
Constanța și Suceava (a se vedea anexa 2). Între acestea și județele mai dezavantajate există
disparități mari în privința numărului de școli, a personalului didactic și a nivelului de dotare.
De exemplu, așa cum se poate observa în anexa 2, în zona de sud și sud-est sunt câteva
0
500
1.000
1.500
2.000
2.500
3.000
3.500
4.000
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
-4,7 -4,0 -3,8 -3,7 -3,6 -3,2 -3,6
-4,8 -5.5
-6,0
-4,0
-2,0
0,0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente
şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”
Domeniul 9. Accesul populatiei la servicii de interes general pg. 5/19
județe mai vulnerabile din perspectiva accesului la educație precum Teleorman și Olt. Aici
numărul de școli și săli de clase este mai redus. Desigur, în aceste județe populația este mai
mică decât media. Totuși, alpicând corecțiile impuse de capitalul demografic, disparitățile
rămân semnificative. Anumite localități rurale nu au nicio școală, adesea ca rezultat al
închiderii unităților de învățământ din cauza unui număr de copii prea mic.
Transport
În cazul orașelor mai mici sau a zonelor rurale, accesul la educație și la serviciile de
sănătate poate fi favorizat sau îngreunat de rețeaua de transport prin reducerea timpului de
deplasare între localitatea de origine și cel mai apropiat oras mai dezvoltat. Măsurând timpul
de acces de la o localitate până la reședința de județ se observă ca distanța de timp
depășește în multe situații 60 de minute. Luând cazul Sucevei, cele mai izolate localități sunt
Poiana Stampei, Consa, Izvoarele Sucevei, Saru Dornei. Din aceste localități rurale timpul
necesar deplasării până în Suceava, folosind infrastructura rutiera, este de aproape 3 ore.
Disparitățile interjudețene privind lungimea drumurilor modernizate și
nemodernizate sunt de asemenea relevante pentru evaluarea accesibilității serviciilor
publice. Județul Cluj are cea mai mare acoperire cu drumuri modernizate la cealalată
extremă afându-se Alba.
Utilitati publice
Se remarcă diferențele semnificative în distribuția localităților racordate la apă: 100%
în București și doar 31% în Giurgiu (anexe). Suceava și Teleorman au de asemenea
numeroase localități fără acces la apă, în timp ce o bună distribuție a rețelei de apă este
asociată fie unor nuclee de dezvoltare tradiționale precum Constanța și Cluj, fie unor areale
favorizate de geografia locului precum Tulcea (anexa Localități în funcție de accesul la
rețeaua de distribuției a apei). Diferențiale interjudețene accentuate sunt vizibile și în ceea
ce privește locuințele cu încălzire centrală. Media națională de doar 12% este explicată de
specificul localităților rurale unde rareori gospodăriile au acces la gaze ori dispun de
resursele de a instala centrale termice.
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente
şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”
Domeniul 9. Accesul populatiei la servicii de interes general pg. 6/19
Disparitățile locale în privința dotării locuințelor cu apă, baie, canalizare, bucătărie,
energie electrică și încălzire centrală relevă intensitatea decalajelor de dezvoltare. În
anumite localități nu există nicio gospodărie dotată cu baie. Există încă gospodării fără
curent electric, iar serviciile de canalizare și încălzirea centrală sunt adesea prezente în
mediul rural doar în gospodăriile persoanelor cu un status financiar superior. De exemplu, în
comuna Murgești, Județul Buzău, comuna Botești-Paia, Dolj și Scâteia, Ialomița, nu exista
nicio gospodărie racordată la rețeaua de apă în 2011. În consecință, in aceleași comune nu
exista canalizare iar gospodăriile nu aveau baie.
Conform Indicelui de dezvoltare locală (IDC 2007-2009), un indicator al dezvoltării
comunelor elaborat de Dumitru Sandu, 10% dintre comunele din România se aflau într-o
situație de sărăcie extremă (IDC 1-100 ≤35)5. Indicatorul reflectă sărăcia comunitară pe baza
a patru dimensiuni infrastructura de locuire, resursele financiare, capitalul economic
individual familial si capitalul uman comunitar. IDC este relevant pentru măsurarea accesul
populației la servicii publice, acesta incluzand mai multe dimensiuni ale capitalului
comunitar:
veniturile din surse proprii in bugetele locale;
cheltuielile de capital in bugetele locale;
cheltuieli pentru locuințe și dezvoltare publică în bugetele locale;
infrastructura publică de locuire – consum apă curentă; consum gaze;
IDC reflectă de asemenea capitalul uman comunitar, respectiv starea de sănătate și
nivelul educațional, variabile dependente de potențialul public de a asigura aceste servicii.
De altfel, așa cum remarcă D. Sandu, stocul de educație este cel mai bun predictor al
nivelului de dezvoltare locală.
5 https://sites.google.com/site/dumitrusandu/bazededate;
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente
şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”
Domeniul 9. Accesul populatiei la servicii de interes general pg. 7/19
Supoziția care insoțește aceste măsurători este că acolo unde indicatorii IDC au
valorile cele mai mari, nivelul de dezvoltare comunitară rurală și, implicit, accesul la servicii
publice sunt mai ridicate. Analiza distribuției localităților rurale cu un nivel de sărăcie comunitară
extremă marchează zone cu potențial mare de vulnerabilitate în nord estul țării și sud (anexa
Distribuția sărăciei extreme la nivel rural). Astfel Botoșani, Vaslui și Iași în zona de nord au un
număr de localități rurale aflate în sărăcie extremă mult superior mediei naționale (peste o
treime dintre localitâți față de 105 la nivel național). În aceeași categorie se află Teleorman și
Bacău deși profilul de vulnerabilitate este mai moderat.
V. Concluzii:
Raportul de față se adaugă constatărilor din studiile anterioare privind calitatea serviciilor
publice de educație, transport și sănătate, relevând existența unor disparități regionale și
locale semnificative. Dincolo de aceste disparități, principala problemă rămâne izolarea unor
localități prin inexistența unei infrastructuri care să permită legătura dintre zonele
vulnerabile și cele dezvoltate.
VI. Bibliografie:
2007. Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza și elaborarea politicilor din
domeniile educaţiei cercetării. România Educației. România Cercetării
http://www.presidency.ro/static/ordine/Raport_CPaepdec_2007_.pdf
2008. Raportul Comisiei Prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor din
domeniul Sănătății Publice din România. Un sistem sanitar bazat pe nevoile
cetățeanului. București.
http://www.presidency.ro/static/ordine/COMISIASANATATE/UN_SISTEM_SANITAR_
CENTRAT_PE_NEVOILE_CETATEANULUI.pdf
http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1021623-romania-printre-ultimele-tari-
europene-calitatea-serviciilor-sanatate.htm
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente
şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”
Domeniul 9. Accesul populatiei la servicii de interes general pg. 8/19
2012. Expert Forum (EFOR) Mind Research & Rating. Veniturile și cheltuielile
sistemului de sănătate. Scurtă analiza comparativă a zonelor de reformă. Policy Brief
No. 7
http://catchynotes.files.wordpress.com/2012/05/17052012-studiu-resurse-sanatate-
final-ora-24-00.pdf
Eurostat
INS
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente
şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”
Domeniul 9. Accesul populatiei la servicii de interes general pg. 9/19
VII. Anexe
Servicii de sănătate Populație Nr. unitati sanitare
Nr. personalului medico-sanitar
Paturi in unitatile sanitare
ALBA 218630 828 3525 2205
ARAD 250742 1308 4542 2520
ARGES 304655 1457 5716 4230
BACAU 322363 1403 5263 3572
BIHOR 297240 1821.3 7267 4781
BISTRITA-NASAUD 118732 616 2320 1972
BOTOSANI 187525 640.2 3450 2560
BRAILA 231647 866 3442 2060
BRASOV 439145 1405 5058 4052
BUZAU 196602 798.3 3607 2903
CALARASI 120192 436 1780 1274
CARAS-SEVERIN 179575 725.1 3115 1990
CLUJ 459880 2345 10083 7717
CONSTANTA 503758 2280 7996 5600
COVASNA 110798 417.1 1808 1888
DAMBOVITA 162448 974 3802 3011
DOLJ 378733 2267 8470 5121
GALATI 341551 1116 4961 3299
GIURGIU 87253 375 1625 947
GORJ 178744 778.1 3215 2530
HARGHITA 142281 732.1 2913 2431
HUNEDOARA 352569 1127.7 4865 3876
IALOMITA 132356 407 1799 855
IASI 382237 2462 11899 8112
ILFOV 142460 585 1766 1518
MARAMURES 299708 1176.1 5245 3278
MEHEDINTI 141896 546.1 2355 1729
MUNICIPIUL BUCURESTI 1937421 7712 37233 23135
MURES 300194 1613 7389 4628
NEAMT 211812 1197 4238 3017
OLT 187659 643 3707 2431
PRAHOVA 407556 1714 6552 4566
SALAJ 99240 494.1 2011 1419
SATU MARE 171781 803.1 3058 2118
SIBIU 284088 1217 4487 3134
SUCEAVA 303508 1515.2 5144 3242
TELEORMAN 133486 642.1 2803 2132
TIMIS 418109 2512 11201 5939
TULCEA 120874 463 1773 1045
VALCEA 185255 879.1 3465 2554
VASLUI 186587 698 3126 2496
VRANCEA 146905 604.2 3006 1439
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente
şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”
Domeniul 9. Accesul populatiei la servicii de interes general pg. 10/19
Sursa: INS, 2011
Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente
şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”
Domeniul 9. Accesul populatiei la servicii de interes general pg. 11/19
Servicii de învățământ Populație Nr. unitati scolare Nr. sali de clasa si cabinete
ALBA 218630 153 2485
ARAD 250742 135 2602
ARGES 304655 204 3627
BACAU 322363 208 3868
BIHOR 297240 224 4137
BISTRITA-NASAUD 118732 126 2448
BOTOSANI 187525 127 2460
BRAILA 231647 125 1666
BRASOV 439145 246 3009
BUZAU 196602 159 2267
CALARASI 120192 99 1251
CARAS-SEVERIN 179575 130 2228
CLUJ 459880 264 4628
CONSTANTA 503758 250 3190
COVASNA 110798 82 1607
DAMBOVITA 162448 157 2591
DOLJ 378733 202 3390
GALATI 341551 201 2494
GIURGIU 87253 86 1168
GORJ 178744 111 2067
HARGHITA 142281 152 2136
HUNEDOARA 352569 113 2623
IALOMITA 132356 123 1303
IASI 382237 303 5208
ILFOV 142460 78 971
MARAMURES 299708 179 3100
MEHEDINTI 141896 110 1582 MUNICIPIUL BUCURESTI 1937421 580 10172
MURES 300194 226 3803
NEAMT 211812 158 3055
OLT 187659 176 2271
PRAHOVA 407556 241 3169
SALAJ 99240 109 1808
SATU MARE 171781 143 2135
SIBIU 284088 176 2791
SUCEAVA 303508 226 4274
TELEORMAN 133486 150 1524
TIMIS 418109 275 3727
TULCEA 120874 81 1253
VALCEA 185255 149 2158
VASLUI 186587 152 2655
VRANCEA 146905 127 1615
Sursa: INS, 2011
Accesibilitate servicii de transport
Populație Nr. vehicule transport
public
Lungime strazi
orasenesti
Lungime strazi orasenesti
modernizate
Ponderea străzilor
modernizate
ALBA 218630 83.8 1039 433 42%
ARAD 250742 343.9 873 514 59%
ARGES 304655 115.5 663 523 79%
BACAU 322363 69.7 741 445 60%
BIHOR 297240 204.8 767 513 67%
BISTRITA-NASAUD 118732 42.3 326 212 65%
BOTOSANI 187525 74.6 537 263 49%
BRAILA 231647 249.3 388 270 70%
BRASOV 439145 310.9 919 742 81%
BUZAU 196602 78.3 429 341 79%
CALARASI 120192 32.4 335 205 61%
CARAS-SEVERIN 179575 50.6 449 326 73%
CLUJ 459880 370.3 764 592 77%
CONSTANTA 503758 317.9 1317 997 76%
COVASNA 110798 26.4 309 161 52%
DAMBOVITA 162448 22.6 425 306 72%
DOLJ 378733 237.6 737 456 62%
GALATI 341551 391.3 847 511 60%
GIURGIU 87253 12.2 195 147 75%
GORJ 178744 37.8 390 295 76%
HARGHITA 142281 6.8 482 282 59%
HUNEDOARA 352569 68 919 620 67%
IALOMITA 132356 24.5 485 209 43%
IASI 382237 390.4 784 472 60%
ILFOV 142460 0.8 784 354 45%
MARAMURES 299708 96 1245 587 47%
MEHEDINTI 141896 80.4 317 266 84%
MUNICIPIUL BUCURESTI 1937421 2152 1936 1068 55%
MURES 300194 138.7 702 439 63%
NEAMT 211812 45.4 399 282 71%
OLT 187659 15.7 548 321 59%
PRAHOVA 407556 277.2 1322 908 69%
SALAJ 99240 48.3 257 186 72%
SATU MARE 171781 47.5 444 273 61%
SIBIU 284088 140.9 737 538 73%
SUCEAVA 303508 56.5 972 477 49%
TELEORMAN 133486 31.2 356 200 56%
TIMIS 418109 335.8 908 665 73%
TULCEA 120874 38.4 309 198 64%
VALCEA 185255 48 733 439 60%
VASLUI 186587 39.2 406 205 50%
VRANCEA 146905 28.4 351 172 49%
Sursa INS, 2011
13
Localități în funcție de accesul la rețeaua de
distribuției a apei Nr. localitati Nr. localitatilor cu retea
de distributie a apei Ponderea localitatilor cu
retea de distributie a apei
ALBA 78 59 76%
ARAD 78 69 88%
ARGES 102 83 81%
BACAU 93 75 81%
BIHOR 101 87 86%
BISTRITA-NASAUD 62 43 69%
BOTOSANI 78 48 62%
BRAILA 44 38 86%
BRASOV 58 50 86%
BUZAU 87 68 78%
CALARASI 55 47 85%
CARAS-SEVERIN 77 47 61%
CLUJ 81 75 93%
CONSTANTA 70 69 99%
COVASNA 45 31 69%
DAMBOVITA 89 62 70%
DOLJ 111 57 51%
GALATI 65 54 83%
GIURGIU 54 17 31%
GORJ 70 52 74%
HARGHITA 67 55 82%
HUNEDOARA 69 45 65%
IALOMITA 66 57 86%
IASI 98 61 62%
ILFOV 40 27 68%
MARAMURES 76 66 87%
MEHEDINTI 66 43 65%
MUNICIPIUL BUCURESTI 6 6 100%
MURES 102 77 75%
NEAMT 83 52 63%
OLT 112 60 54%
PRAHOVA 104 84 81%
SALAJ 61 51 84%
SATU MARE 65 54 83%
SIBIU 64 37 58%
SUCEAVA 114 47 41%
TELEORMAN 97 35 36%
TIMIS 99 90 91%
TULCEA 51 51 100%
VALCEA 89 59 66%
VASLUI 86 60 70%
VRANCEA 73 61 84%
Sursa INS, 2011
14
Distribuția sărăciei extreme la nivel rural Numar total de localitati
Numar de localități aflate în sărăcie extremă
% de localitati aflate in saracie extremă la nivel
județean
Alba 66 1 2%
Arad 67 0 0%
Arges 95 5 5%
Bacau 85 12 14%
Bihor 90 0 0%
Bistrita-Nasaud 58 0 0%
Botosani 71 44 62%
Braila 40 2 5%
Brasov 48 0 0%
Buzau 82 4 5%
Calarasi 50 4 8%
Caras-Severin 68 0 0%
Cluj 75 0 0%
Constanta 58 0 0%
Covasna 40 0 0%
Dambovita 82 6 7%
Dolj 104 16 15%
Galati 60 4 7%
Giurgiu 51 7 14%
Gorj 61 0 0%
Harghita 58 0 0%
Hunedoara 53 0 0%
Ialomita 59 7 12%
Iasi 93 33 36%
Ilfov 32 0 0%
Maramures 63 1 2%
Mehedinti 61 11 18%
Mures 91 1 1%
Neamt 78 13 17%
Olt 104 19 18%
Prahova 90 1 1%
Salaj 57 2 4%
Satu Mare 58 2 3%
Sibiu 53 0 0%
Suceava 98 7 7%
Teleorman 92 28 30%
Timis 86 1 1%
Tulcea 46 3 7%
Valcea 78 11 14%
Vaslui 81 40 49%
Vrancea 68 0 0%
Total 2850 285 10%
Numar mediu de localitati aflate in saracie extrema la nivel judetean 6,95
15
Sursa: IDC, Dumitru Sandu https://sites.google.com/site/dumitrusandu/bazededate
Ponderea locuințelor private cu acces la canalizare (medii la nivel judetean)
ALBA 46%
ARAD 51%
ARGES 36%
BACAU 26%
BIHOR 51%
BISTRITA-NASAUD 53%
BOTOSANI 15%
BRAILA 17%
BRASOV 59%
BUZAU 23%
CALARASI 26%
CARAS-SEVERIN 61%
CLUJ 47%
CONSTANTA 46%
COVASNA 54%
DAMBOVITA 44%
DOLJ 20%
GALATI 18%
GIURGIU 26%
GORJ 37%
HARGHITA 61%
HUNEDOARA 52%
IALOMITA 24%
IASI 22%
ILFOV 67%
MARAMURES 59%
MEHEDINTI 19%
MUNICIPIUL BUCURESTI 98%
MURES 44%
NEAMT 31%
OLT 24%
PRAHOVA 42%
SALAJ 44%
SATU MARE 49%
SIBIU 56%
SUCEAVA 39%
TELEORMAN 22%
TIMIS 64%
TULCEA 32%
VALCEA 34%
VASLUI 10%
VRANCEA 28%
Medie 38%
16
Sursa: INS, 2011
Ponderea locuințelor private cu încălzire centrală (medii la nivel judetean)
ALBA 15%
ARAD 12%
ARGES 13%
BACAU 11%
BIHOR 15%
BISTRITA-NASAUD 11%
BOTOSANI 5%
BRAILA 6%
BRASOV 28%
BUZAU 6%
CALARASI 6%
CARAS-SEVERIN 9%
CLUJ 18%
CONSTANTA 17%
COVASNA 16%
DAMBOVITA 13%
DOLJ 4%
GALATI 6%
GIURGIU 8%
GORJ 11%
HARGHITA 25%
HUNEDOARA 19%
IALOMITA 7%
IASI 10%
ILFOV 48%
MARAMURES 14%
MEHEDINTI 4%
MUNICIPIUL BUCURESTI 93%
MURES 17%
NEAMT 10%
OLT 5%
PRAHOVA 17%
SALAJ 13%
SATU MARE 13%
SIBIU 20%
SUCEAVA 11%
TELEORMAN 4%
TIMIS 17%
TULCEA 6%
VALCEA 9%
VASLUI 4%
VRANCEA 7%
Medie 12%
17
Sursa: INS, 2011
Ponderea locuințelor private cu instalație electrică (medii la nivel judetean)
ALBA 96%
ARAD 96%
ARGES 96%
BACAU 93%
BIHOR 96%
BISTRITA-NASAUD 96%
BOTOSANI 95%
BRAILA 96%
BRASOV 94%
BUZAU 96%
CALARASI 96%
CARAS-SEVERIN 94%
CLUJ 96%
CONSTANTA 95%
COVASNA 94%
DAMBOVITA 97%
DOLJ 98%
GALATI 94%
GIURGIU 98%
GORJ 96%
HARGHITA 95%
HUNEDOARA 93%
IALOMITA 96%
IASI 94%
ILFOV 96%
MARAMURES 95%
MEHEDINTI 94%
MUNICIPIUL BUCURESTI 100%
MURES 97%
NEAMT 94%
OLT 95%
PRAHOVA 97%
SALAJ 100%
SATU MARE 95%
SIBIU 97%
SUCEAVA 96%
TELEORMAN 94%
TIMIS 97%
TULCEA 93%
VALCEA 92%
VASLUI 89%
VRANCEA 95%
18
Medie 95%
Sursa: INS, 2011
Ponderea locuințelor private cu baie (medii la nivel judetean)
ALBA 41%
ARAD 47%
ARGES 34%
BACAU 24%
BIHOR 47%
BISTRITA-NASAUD 44%
BOTOSANI 14%
BRAILA 15%
BRASOV 58%
BUZAU 18%
CALARASI 23%
CARAS-SEVERIN 48%
CLUJ 43%
CONSTANTA 42%
COVASNA 50%
DAMBOVITA 39%
DOLJ 16%
GALATI 17%
GIURGIU 25%
GORJ 33%
HARGHITA 58%
HUNEDOARA 49%
IALOMITA 21%
IASI 18%
ILFOV 65%
MARAMURES 49%
MEHEDINTI 18%
MUNICIPIUL BUCURESTI 97%
MURES 41%
NEAMT 28%
OLT 24%
PRAHOVA 38%
SALAJ 38%
SATU MARE 46%
SIBIU 51%
SUCEAVA 36%
TELEORMAN 21%
TIMIS 52%
TULCEA 30%
VALCEA 32%
VASLUI 9%
VRANCEA 26%
19
Medie 34%
Sursa: INS, 2011