8/16/2019 Referat comunicare politica Fascism
2/3
Comunicarea politică este rezultatul interactiunii dintre
publicitate-sondaje si televiziune, sondajele venindcu conceptul de
opinie publică (constructie formală, teoretica în care individul
este încadrat într-un mediu statistic).Mediul este mesaj
(importanta canalului) -> idee depăsită, sustinută de mediul
publicitar. Consistenta mesajului în
prezent este aproape de zero, motiv serios pentru scăderea
prezentei la vot. Televiziunea duce la anomie, aduce la
nestatornicia individului, sparerea traditiilor, socializarea
politicăîn familie scade.!roramele de campanie, strateiile si
demersurile trebuie să tină cont de sondaje. Campaniile
politice reprezintă practice sociale care urmăresc stabilirea
identitătii si a valorilor uneicomunităti.Etape in evoluţia
comunicării politice În a doua jumătate a secolului XX:
1. Etapa 1 " caracterizată prin acces relativ lar si facil la
institu#iile si oraniza#iile media 2. Etapa 2 " una de
recunoa$tere a puterii pe care o au oraniza#iile si institu#iile
media asupra (în raport cu) institu#iilor
politice, apare ideea de mass-media 3. Etapa
3 " se diversifică e%trem de mult canalele de comunicare ale
mass-media at&t în sensul apari#iei unor canale noi(internet si
comunicare mediată de !C) c&t si în sensul proliferării
posturilor de radio, T', număr de publica#ii în presa scrisă.Cele
trei etape reprezintă stări calitativ distincte în evolu#ia
comunicării politice, at&t pentru actorul politic, c&t si
pentruoraniza#iile media si cetă#ean. Cele trei stări calitativ
distincte sunt determinate de scimburi majore care au avut loc în
plansocial, cultural si tenoloic. ceste scimbări au determinat alte
scimbări în planul institu#iilor politice si ulterior a
comunicării
politice.*fectul cel mai vizibil în acest sens e leat de
modul în care sunt definite aenda omului politic si aenda
cetă#eanului. +tudiile media efectuate în anii -/, pe
comunicare politică, arată o relativă stabilitate a institu#iilor
politice care aveau la
baza un sistem de valori care se baza pe încrederea
votan#ilor si pe o anumită tradi#ie în asumarea unor ideoloii sau a
orientării politice. ccesul actorului politic la
canalele media nu făcea dec&t să consolideze un cadru
institu#ional stabil.(-/) 0rmătoarele două decenii înseamnă
accesul restrictiv al unor forte politice la mass-media si tot
atunci o întărire a pozi#iei vis-a-vis de institu#iile statului, în
special în rela#iile cu uvernele. 1ezvoltarea tenoloică
determină pu#in mai t&rziu o ubicuitate a institu#iilor si a
mesajelor politice în mass-media . 2n condi#iile abundentei
si a omniprezentei informa#iilor si $tirilor, este e%trem de
dificilă presta#ia actorului politic. *ltrebuie să răspundă de
multe ori la provocări sau situa#ii pentru care nu s-a documentat
suficient sau pentru care nu i-au fostfurnizate suficiente date sau
informa#ii. stfel, competi#ia politica nu se rezumă doar la
respectarea unei strateii prestabilite, eatrebuind sa fie at&t
proactivă c&t si reactivă. 2n ceea ce prive$te
jurnalistul,(în situa#ia informa#iilor abundente) el trebuie să
facă fată unei competi#ii din ce în ce maimari în procurarea de
$tiri care să men#ină aten#ia publicului căruia i se
adresează. 1ezvoltarea tenoloică a fost si va răm&ne un
factor important în ceea ce prive$te răsp&ndirea ac#iunii
jurnalistului si aactorului politic în planul comunicării politice.
0n alt rup important în confiurarea comunicării politice este cel
format dincercetătorii acestor procese. 1inamica ridicată a
scimbărilor în cadrul campaniilor politice determină nevoia
evaluării
permanente a tendin#elor sau a evolu#iilor care au loc în
r&ndul publicului sau a opiniei publice. !ublicul său opinia
publică dedupă anii3 se caracterizează printr-un rad ridicat de
scepticism sau de indiferentă fată de actorii politici. cest tip de
atitudinese datorează în principal proceselor de socializare a
individului. !rintre principalele valori ale proceselor de
socializare după anii / vin din sfera consumatorismului 4
prosperitate,
bunăstare individuală, individualism, confort si
securitate. ceste idei se reăsesc în aenda politicianului sau
actorului politicsub forma 5o viată mai bună pentru individ6 si
5servicii publice mai bune pentru individ6. 2n aceste condi#ii, în
aendacetă#eanului fiurează probleme sau situa#ii la care solicită
rezolvări rapide ciar în condi#iile masificării universului de
a$teptare,
politicienii trebuie să facă fa#ă unor publicuri e%trem de
volatile, individualizate si sceptice sau critice. 2n acest
conte%t, rolulmass-media răm&ne unul important, av&nd de
îndeplinit c&teva sarcini47 selectarea7 adresarea unui rup
#intă7 amplificarea unor teme7 rolul de mediator între actorul
politic si rupul #intă7 identificarea problemelor de interes pentru
opinia public
Calitativ, publicul diferă în func#ie de publica#iile
emise. 2n condi#iile acestei diversită#i a publicului, rolul
mass-media este acela de a men#ine interesul si de a creste aria de
audientă. !rofesionalizarea este impusă tocmai de abundenta
mijloacelor de comunicare si a mesajelor, de framentarea
publicurilor si a mijloacelor de comunicare. C&teva
aspecte ale profesionalizării în acest domeniu sunt date de
posibilită#ile de răspuns rapidla evenimentele zilnice,
posibilitatea de a culee si analiza date privind tendin#e în
r&ndul opiniei publice. Calitatea saucapacitatea de a planifica
un detaliu, o strateie de campanie. !rofesionalizarea mai poate
însemna si capacitatea de a ob#ine siestiona resurse financiare
consistente. 2n etapa comunicării politice, actorii se mi$că
într-un mediu competitiv, într-un mediu e%trem de mare. *ste vorba
de ocompeti#ie dată de47 mass-media7 opinia publică
![[Cfare eshte fashizmi ? - What is fascism ?]...2 [Fashizmi si filozofi – Fascism as a philosophy] PJESA E PARE – PART ONE dete zoterojne boten dhe ngjarjet e saj. Nje revolucion](https://img.pdfslide.tips/doc/110x75/60c35ab691e3002a7428b43f/cfare-eshte-fashizmi-what-is-fascism-2-fashizmi-si-filozofi-a-fascism.jpg)
