Transcript

RELAŢIILE EXTERNE ALE UE CU REPUBLICA MOLDOVA

1. Prezentarea Republicii Moldova1. 1.Prezentare generală a Republicii Moldova1.2. Repere istorice

1.2.1 Antichitate1.2.2. Moldova medievală1.2.3. Prima independență1.2.4. Unirea cu Regatul României1.2.5. A doua independență

2. Economia Republicii Moldova2.1. Prezentare generală2.2. Industrie2.3. Agricultură2.4. Transport și telecomunicații

2.4.1. Transportul feroviar2.4.2. Transportul naval

2.5. Turismul3. Conflictul transnistrean4. Perspectiva europeană a Republicii Moldova5. Relaţiile UE cu Republica Moldova

5.1. Liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii R. Moldova5.2. Bazele politice şi juridice ale relaţiilor dintre UE şi RMoldova

5.2.1.Acordul de Parteneriat şi Cooperare5.2.2.Politica de Vecinătate Europeană

5.3. Relaţiile comerciale5.3.1. Volumul schimburilor 5.3.2. Specificul negocierilor DCFTA5.3.3. Aspecte specifice RM

6. Relaţiile externe ale României cu Republica Moldova6.1. Relaţia politică bilaterală6.2. Cooperare economică şi în domeniul dezvoltării

6.2.1. Dinamica schimburilor comerciale6.3. INVESTIŢII6.4. Cooperare în domeniul educaţiei

6.4.1. Burse de studiu6.5. Colaborarea în domeniul cultural6.6. Cadrul juridic6.7. Regimul de vize6.8. Politica Europeană de Vecinătate , cadru pentru cooperare6.9 Vizite la nivel înalt6.10 Vizite la nivel de şefi de guverne6.11. Vizite la nivel de miniştri de externe

1. 1. Prezentare generală a Republicii MoldovaMoldova, cu denumirea oficială Republica Moldova este un stat localizat în sud-estul Europei. Se învecinează cu România la vest și cu Ucraina la est. Republica Moldova are ieșire la Dunăre pe o fâșie de 340 de metri la extremitatea sa sudică. În perioada dezmembrării Uniunii Sovietice, Republica Moldova își declarase independența pe 27 august 1991. Pe 29 iulie 1994 a fost adoptată prima Constituţie a Moldovei. Începând cu anul 1990, o porțiune a teritoriului Moldovei situată pe malul estic a râului Nistru este sub control de facto a regimului separatist Transnistrean.Republica Moldova este o republică parlamentară cu un președinte în calitate de șef al statului și un prim-ministru în calitate de șef al guvernului. Moldova este stat membru a Organizației Națiunilor Unite, Consiliului European, Parteneriatului pentru Pace, OMC, OSCE, GUAM, CSI, OCEMN și a altor organizații internaționale. Republica Moldova aspiră pentru aderarea la UE și a implementat deja primul Plan de Acțiune de 3 ani în cadrul Politicii Europene de Vecinătate.

Capitala şi principalele oraşe: Chişinău (capitală, 700 mii locuitori), Tiraspol (aprox. 200 000 mii locuitori), Bălţi (160 000 locuitori), Tighina (140 000 locuitori), Cahul (peste 100 000 locuitori).

Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: 33.843 km². Regiuni cu statut special: 1. Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (populaţie – 157 200 locuitori, suprafaţă – 1. 848 km²), 2. Transnistria (statut în dispută) (populaţie – 555 500 locuitori, suprafaţă – 3.362 km²). Populaţia (număr şi compoziţie etnică/religioasă): la 1 ianuarie 2010, populaţia stabilă era de 3,563 milioane persoane (fără populaţia din localităţile din stânga Nistrului şi oraşul Tighina).Naţionalităţi: 78% români, 8.3% ucraineni, 5.9% ruşi, 4.4% găgăuzi, 1.9% bulgari, 1.4% alţii (conform recensământului din 2004).Religii: 93% ortodocşi, 1.5% evrei, 0.5% alte religii, 4.7% fără religie (agnostici şi atei declaraţi).Limba oficială: este limba română care se utilizează în toate sferele vieţii politice, economice, sociale şi culturale, inclusiv în instituţiile de stat şi ale administraţiei publice centrale şi locale.Ziua naţională: 27 august

Situaţia politică internă: Preşedinte ales de Parlament prin vot secret: Nicolae Timofti (ales la 16 martie 2012).Prim-ministru numit prin decret prezidenţial: Vlad Filat (din 31 decembrie 2009).Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, numit în baza votului de încredere acordat de Parlament, prin Decretul Preşedintelui interimar al R. Moldova: Iurie Leancă (din 14 ianuarie 2011).Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) II, aflată la guvernare, este o coaliție, constituită după alegerile anticipate din iulie 2009, şi formată din: Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat.Parlament: unicameral, 101 deputaţi aleşi în baza scrutinului proporţional pentru un mandat de 4 ani. Deputaţii aleşi în 28 noiembrie 2010 au constituit 4 fractiuni parlamentare: Partidul comuniştilor din R. Moldova (PCRM) – 35 mandate, Partidul

Liberal Democrat din Moldova (PLDM) – 31 mandate, Partidul Liberal (PL) – 12 mandate, Partidul Democrat din Moldova (PDM) – 15 mandate, independenţi – 8.

1.2. Repere istorice 1.2.1. În antichitate, teritoriul (dintre Nistru și Carpați) Moldovei era locuit de daci (regatele lui Burebista și a lui Decebal). Regiunea sudică moldoveană de la Marea Neagră (la sud de Valul lui Traian) a aparținut Imperiului Roman, partea de nord rămânând în acest timp dacilor liberi (supuși raidurilor triburilor migratoare). După trecerea popoarelor migratoare, autohtonii moldoveni, vorbitori de limbă română, reușesc să ridice în Evul Mediu Mijlociu între Prut și Nistru mai multe cetăți românești: Onutu, Hotin, Soroca, Orhei, Hansca și Tighina, citate în cronicile cavalerilor Teutoni ca fiind cnezate vasale ale Haliciului și ale Voliniei.1.2.2. Moldova medievalăÎn secolul XIX, prin Tratatul de la București din 1812, Basarabia a intrat sub ocupație rusească, în componența Imperiului Rus.Dezvoltarea economică a guberniei Basarabia (după deslipirea de statul românesc Moldova), sub adminstrația rusească, s-a efectuat în perspectiva unei economii de export de grâne și vite spre portul Odesa și în paralel cu un proces de rusificare intensă a acestei regiuni, cum se proceda în toate zonele de populație ne-rusă din imperiul țarist rus. Este semnificativa proporția covârșitoare a românilor în 1817 în Moldova de Răsărit: 86%. În acest cadru au fost construite căile ferate și zonele urbane noi din Chișinău și Bălți, care au devenit (demografic) orașe preponderent rusești în mijlocul autohtonilor români-moldoveni.1.2.3. Prima independențăBasarabia și-a proclamat mai întâi autonomia față de Imperiul Rus la 2 decembrie 1917, apoi independența la 24 ianuarie 1918, prin votul Sfatului Țării, organ reprezentativ al populației din gubernie, ales în octombrie-noiembrie 1917, odată cu începuturile Revoluției rusești din februarie a aceluiași an. Noul stat s-a denumit "Republica Democratică a Moldovei" sau "moldovenească". 1.2.4. Unirea cu Regatul RomânieiÎn 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Țării, organul conducător al republicii, a votat unirea Republicii Democratice Moldovenești cu Regatul României. Votul de unire cu România a fost dat cu 87 voturi pentru, 3 împotrivă și 36 abțineri. Tratatul de la Paris (1920) a confirmat unirea Basarabiei cu România.1.2.5. A doua independențăLa 27 august 1991 în decursul procesului de destrămare a URSS-ului (Uniunii Sovietice) în state naționale, Republica Moldova și-a declarat independența, devenind un stat-membru al ONU.

2. Economia Republicii Moldova2.1. Prezentare generalăDupă 1990 Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu și-a revenit decât în anul 2000. Ponderea cea mai importantă în economie o deține sectorul agricol. Principalele produse moldovenești sunt fructele, legumele, vinul și tutunul. Moldova importă petrol, cărbune și gaze naturale, în principal din Rusia.

Construcția Terminalului petrolier de la Giurgiulești (port la Dunăre), care urmează să mărească accesul Moldovei la piața internațională de petrol și să micșoreze dependența sa energetică cronică față de Rusia, a fost finalizată la sfârșitul anului 2006.Ca parte a liberalizării ambițioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova a introdus o monedă de schimb convertibilă, a liberalizat prețurile, a încetat acordarea de credite preferențiale pentru firmele și companiile de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi și a înghețat dobânzile. Deși în prezent se fac multe încercări de stimulare a investițiilor și dezvoltare a economiei, rolul major în creșterea economică revine populației plecate peste hotarele republicii. Datele Băncii Mondiale arată că o treime din PIB-ul-ul țării este furnizat de moldovenii care lucrează în străinătate (cca. 1.7 miliarde dolari legal).Economia a revenit la o creștere pozitivă de 2.1% în 2000 până la 7.5% în 2008, apoi ritmul de creştere a scăzut. Deși economia Moldovei este puțin integrată în economia mondială, consecințele crizei financiare și economice au fost resimțite. Factorul, prin care s-a propagat criza în Moldova, este legat de dependența țării de remitențele transmise de peste hotare, care au scăzut după 2009 cu 30,0%, precum și de competitivitatea redusă a produselor autohtone. Din anul 2010 situația economico-financiară s-a stabilizat. PIB a crescut în termeni reali cu 6,9%, exporturile au crescut cu 12.%, iar importurile cu 13.7%. Descreșterile înregistrate în anul 2009 au fost recuperate în toate sectoarele, cu excepția producției industriale, construcțiilor și a transporturilor. Actualmente, în Moldova își desfășoară activitatea 15 instituții financiar-bancare, dintre care în 2010, 9 erau cu capital străin. Sistemul bancar din Republica Moldova are o pondere relativ mică a băncilor cu capital de stat. Ponderea statului în sistemul bancar constituie 13,1% din totalul activelor, ponderea băncilor cu capital străin în totalul activelor din sistemul bancar este de 41.5 %.2.2. IndustrieDatorită caracterului agricol al țării cea mai dezvoltată ramură industrială este industria alimentară. În Moldova se produc anual circa 550 - 600 mii tone de lapte, dintre care aproximativ 28 % se achiziționează pentru procesare. Industria de prelucrare a laptelui este reprezentată de 23 de întreprinderi, viabile fiind doar 12 întreprinderi, majoritatea cărora se află în partea de nord a republicii. Industriei zahărului din ultimii zece ani a fost marcată prin venirea pe piață a concernului german Sudzucker care a achiziționat pachetele de control în patru fabrici de zahăr – din Drochia, Fălești, Dondușeni și Alexăndreni. Producția anuală de zahăr se află în scădere, a coborât de la 149,0 mii tone în 2006 până la 87,6 mii tone în 2011 şi la 80 mii tone în 2012.Republica Moldova îşi acoperă din surse proprii doar 4-5% din necesarul de energie şi combustibil, restul fiind importate. Principalul furnizor de carburanți este Federația Rusă, urmată de Ucraina și România. Gazul natural este principalul tip de combustibil în balanța energetică a țării și cota lui în prezent constituie 42% (inclusiv gaz lichefiat). Consumul de combustibil lichid (ex. benzină, motorină ș.a.) constituie 40% din volumul total al resurselor energetice utilizate și consumul combustibilului solid (cărbunele și lemnele) - mai puțin de 10%.O componentă importantă a sectorului industriei prelucrătoare al Republicii Moldova este indutstria ușoară. Această ramură indutrsială cuprinde: fabricarea produselor textile (articolelor tricotate și covoare); fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; producția pieilor,

articolelor din piele și fabricarea încălțămintei (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și de marochinărie). În industria ușoară își desfășoară activitatea aproximativ 330 întreprinderi, cu capitalul autohton, străin sau mixt. În total, la întreprinderile din industria ușoară activează mai mult de 26 mii angajați.2.3. AgriculturăAgricultura joacă un rol important în economia Moldovei și contribuie cu peste 16,2% la PIB. Producerea și procesarea agricolă generează aproximativ 50% din veniturile din export. Peste 40,7% din suprafața totală de terenuri sunt în proprietatea a 390.380 de producători agricoli individuali.Suprafața terenurilor cultivabile se estimează a fi de 1.483 mii de ha, ceea ce reprezintă 43,8% din suprafața republicii. Din suprafața totală cultivabilă, circa 60,6% sunt destinate culturilor cerealiere (mai cu seamă grâu, care reprezintă 18,5% din terenul arabil și porumb, care reprezintă 22,1%), floarea soarelui (25,7%) și furaje (5,2%).2.4. Transport și telecomunicațiiPlasarea geografică a Republicii Moldova reprezintă un avantaj în dezvoltarea transportului datorită căilor de tranzit ce traversează teritoriul țării, asigurând schimburile comerciale dintre Est și Vest. Principalele mijloace de transport în Republica Moldova sunt caile ferate 1,138 km (707 mile) și un sistem de autostrăzi (12,730 km / 7910 mile total, inclusiv 10,937 km / 6796 mile de suprafețele pavate).2.4.1. Transportul feroviarLungimea totală a căilor ferate este de 1232 kilometri, inclusiv 1218 km cu ecartament larg (1520 mm) și 10 km - ecartament normal (1435 mm), densitatea rețelei de căi ferate 8,4 km la 100 km.Unicul operator în domeniul transportul feroviar este întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova" (CFM). 2.4.2. Transportul navalÎn Republica Moldova sunt două căi navigabile interne de importanță internațională - Nistru și Prut . Nistru este navigabil pe o distanță 228 km, Prutul - 407 km. De asemenea, Republica Moldova dispune de un sector al malului pe fluviul Dunărea, cu o lungime de 430 m.În anii 90, transportul naval din Republica Moldova a suferit o criză esențială. O bună parte din flota fluvială a fost vândută sau predată la fier uzat. Ca urmare a conflictului militar provocat de separatiștii transnistreni, cea mai mare parte a infrastructurii navale de pe Nistru a fost distrusă.2.5. TurismulDeși are o suprafață mică, Republica Moldova dispune de un considerabil potențial turistic, reprezentat, întîi de toate, de aspectul geomorfologic al teritoriului. Formele prioritare ale turismului practicate în ultimul deceniu în Republica Moldova sunt turismul rural, vitivinicol, cultural, de sănătate și frumusețe.2.8.1. Turismul vitivinicolPodgoriile moldovenești, de asemenea, constituie un important obiectiv turistic din sectorul rural. De secole, în Moldova s-au format bogate tradiții de cultivare a viței de vie și de producere a vinului. În prezent, în țară funcționează 142 fabrici de vinuri. 23 dintre acestea dispun de condiții și experiență în ceea ce privește primirea vizitatorilor. Aici turiștii au posibilitatea de a lua cunoștință de tehnologia producerii vinurilor, de a urmări

cum sunt îmbuteliate și, desigur, de a gusta produsul finit. Prin calitatea lor, multe dintre vinurile produse în țară se bucură de o bună reputație pe plan internațional.

3. Conflictul transnistreanNoul stat a fost confruntat cu problema separatismului, care a dus la confruntări armate în regiunea transnistreană. În iulie 1992, Preşedinţii R. Moldova şi Rusiei, M. Snegur şi B. Elţân, au semnat un acord de încetare a focului, prin care se confirma integritatea teritorială a Republicii Moldova şi se stabilea o forţă tripartită de menţinere a păcii (trupe din R. Moldova, ale Federaţiei Ruse şi trupe separatiste).

Summit-ul OSCE de la Istanbul (noiembrie 1999) a agreat o decizie de retragere completă a armelor şi muniţiilor aparţinând trupelor ruse (fosta armată a 14-a sovietică). Au fost înregistrate progrese limitate în retragerea muniţiilor (2002-2004). UE şi-a exprimat regretul, la întâlnirile ministeriale OSCE, privind eşecul Federaţiei Ruse în a îndeplini în totalitate angajamentele de la Istanbul şi a subliniat necesitatea îndeplinirii lor fără întârziere.

La cererea Republicii Moldova şi a Ucrainei, în noiembrie 2005 a fost lansată Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în R. Moldova şi Ucraina (EUBAM), pentru a ajuta eforturile de a combate riscurile de securitate asociate traficului ilegal peste graniţă.La finele anului 2011 au fost reluate negocierile pentru soluţionarea politică a problemei transnistrene, în formatul „5+2” (R. Moldova, Ucraina, Rusia, OSCE, autorităţile separatiste de facto  + SUA, UE).

Conflictul transnistrean este o preocupare serioasă pentru Europa, dată fiind proximitatea geografică imediată faţă de graniţele României, şi implicit ale Uniunii Europene. În plus, integritatea teritorială a Republicii Moldova este subminată, pe lângă alte ameninţări de securitate de tip "soft" (trafic ilegal de fiinţe umane, arme, ţigări, droguri şi altele).

4. Perspectiva europeană a Republicii Moldova

Cadrul relaţiilor R. Moldova cu Uniunea Europeană a fost determinat prin Acordul de Parteneriat şi Cooperare R. Moldova – UE (APC), semnat la 28 noiembrie 1994, intrat în vigoare la 1 iulie 1998. Totodată, din septembrie 2010, prin Protocolul adiţional la APC, R. Moldova poate participa la programe pentru candidaţii la aderare în domeniile vamal, energie, sănătate, transporturi, inovaţii, comunicare şi competitivitate.

R. Moldova este inclusă în Politica Europeană de Vecinătate (PEV) de la lansarea acesteia, în martie 2003. Din anul 2009, R. Moldova este inclusă, alături de Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia şi Ucraina, în Parteneriatului Estic (PaE) – una dintre dimensiunile PEV.

R. Moldova s-a implicat activ în proiectele lansate în cadrul acestui format, atât în plan bilateral, cât şi multilateral. Progresele acesteia au fost recunoscute de instituţiile

europene şi de statele membre UE şi sunt adesea prezentate drept model pentru statele din vecinătate. Ca o recunoaştere a rolului R. Moldova în cadrul PaE, Chişinăul  a găzduit în iunie 2012 prima reuniune a Dialogului informal PaE. De asemenea, tot ca o recunoaştere a progreselor înregistrate, în baza principiului „mai mult pentru mai mult” (more-for-more), Chişinăul a primit în anul 2012 o alocare suplimentară de fonduri UE de 28 milioane de euro, astfel încât R. Moldova s-a situat pe primul loc în ceea ce priveşte asistenţa europeană pe cap de locuitor.

Biroul Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău a fost deschis în 2005, redenumit Delegaţia UE după intrarea în vigoare a Tratatului Lisabona. În prezent, şeful EUDEL Chişinău este ambasadorul german Dirk Schuebel.

5. Relaţiile UE cu Republica Moldova

UE dezvoltă legături dinamice şi strânse cu RM pornind de la cooperare şi mergând până la integrare economică graduală şi cooperare politică.RM este un partener din Politica Europeană de Vecinătate ENP şi este în vigoare un Plan Comun de Acţiune UE-RM, plan care stipulează obiectivele strategice, bazate pe angajamente şi acceptarea valorilor comune şi implementarea efectivă a reformelor politice, economice şi instituţionale.Planul Comun de Acţiune UE-RM se bazează pe Acordul de Parteneriat şi Cooperare (PCA) şi încurajează şi sprijină obiectivul RM de continuare a integrării sale în structurile economice şi sociale europene. UE şi Republica Moldova sunt în faza finală de negociere a unui Acord de Asociere, menit să adâncească asocierea politică şi integrarea economică. De asemenea, au fost finalizate negocierile privind un Acord de Comerţ Liber (Deep and Comprehensive FTA), element de bază al Acordului de Asociere.

5.1. Liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii R. Moldova

În etapa iniţială, dialogul UE – R. Moldova în domeniul vizelor a presupus încheierea unor acorduri privind facilitarea acordării vizelor (octombrie 2007, actualizat în iunie 2012) şi readmisia (în vigoare din 1 ianuarie 2008). În baza acestor documente, România acordă gratuit vize cetăţenilor din R. Moldova.

Complementar, la 5 iunie 2008, la Luxemburg a fost semnată Declaraţia comună privind Parteneriatul de Mobilitate dintre Uniunea Europeană şi R. Moldova, care a permis implementarea cu succes a unor proiecte în domeniul migraţiei, R. Moldova fiind considerată un model pentru statele PaE şi din vecinătatea sudică a UE.

Pe fondul progreselor înregistrate, în ianuarie 2011 UE a înaintat R. Moldova un Plan de acţiune privind liberalizarea regimului de vize (PALV), care constituie cadrul de evaluare a eforturilor şi gradului de pregătire a R. Moldova în vederea atingerii acestui obiectiv. PALV este structurat în două etape: (1) adoptarea cadrului legislativ necesar; (2) implementarea efectivă. Prima etapă a presupus un efort deosebit - adoptarea a peste 40

de legi noi, inclusiv a legii anti-discriminare, R. Moldova fiind singurul partener estic care a realizat un asemenea demers. Progresele Chişinăului în acest domeniu au fost recunoscute de statele membre UE, astfel că în noiembrie 2012, R. Moldova a trecut formal la cea de-a doua etapă a PALV. 

5.2. Bazele politice şi juridice ale relaţiilor dintre UE şi RMoldova

5.2.1.Acordul de Parteneriat şi Cooperare /The Partnership and Cooperation Agreement- intrat în vigoare în iulie 1998, pentru 10 ani, cu prelungire automată prin acordul

părţilor;- APC stabileşte cadrul juridic şi instituţional pentru relaţiile dintre RM şi UE,

defineşte principalele obiective commune şi stabileşte acţiunile şi dialogul în domeniul unor politici;⇒ cooperarea comercială şi economică are în vedere liberalizarea comerţului, pe baza CNCMF şi eliminarea restricţiilor cantitative, precum şi armonizarea legislativă pentru toate domeniile economice, comerciale sau cu efecte asupra comerţului. Scopul acestei armonizări este aducerea RM în concordanţă cu cadrul juridic al pieţii unice europene; ⇒ cooperarea din domeniul ştiinţei şi tehnologiei, energiei, mediului, transportului, al serviciilor de poştă şi telecomunicaţii, educaţie, formare, cooperare socială şi culturală; ⇒Dialogul politic privind aspecte interne şi internaţionale de interes comun, cum ar fi respectarea principiilor democraţiei, a drepturilor omului şi stabilitatea în regiune (în special Transnistria);⇒ Justiţie şi Afaceri Interne, pentru cooperarea în domeniul combaterii spălării banilor, producţii şi comerţ ilicit, a comerţului cu droguri.

5.2.2.Politica de Vecinătate Europeană /European Neighbourhood

Din 2004 au început discuţiile dintre UE şi RM pentru elaborarea unui Plan de acţiune, adoptat de Consiliul UE în 2005. În decembrie 2006 s-a trecut la Strengthening the European Neighbourhood Policy- progress reports .Priorităţile identificate în Planul de Acţiune:

- întărirea capacităţii administrative şi juridice;- respectarea libertăţii presei;- îmbunătăţirea climatului şi mediului de afaceri;- elaborarea de politici durabile;- soluţionarea conflictului transnistrean.

Cadrul Instituţional al PVE include Consiliul de Cooperare .,Comitetul de cooperare şi Sub-Comitete de experţi.

Cooperarea parlamentară are câte două reuniuni anual, alternativ la Chişinău şi Bruxelles/Strasbourg.

5.3. Relaţiile comerciale

UE negociază din 2010 un nou Acord de Asociere, având ca o componentă Acordul de comerţ liber /Deep and Comprehensive Free Trade Area – DCFTA. Pentru ACL; negocierile au început în februarie 2012, au fost finalizate, din punct de vedere tehnic în februarie 2013 şi finalizarea va avea loc, foarte probabil la Summitul de la Vilnius al Parteneriatului Estic.

5.3.1. Volumul schimburilor

UE este principalul partener comercial al RM, acoperind 54% , urmată de Ucraina -15% şi Rusia – 12%. Totuşi RM acoperă doar 0,1% din comerţul exterior al UE.

Exporturile UE în RM (€ 2 mrd in 2012) sunt formate din maşini şi utilaje, echipament de transport, produse chimice, combustibili, produse de minerit şi produse agricole.

Importurile din RM (€ 940 millioane in 2012) sunt formate din produse agricole, textile, îmbrăcăminte şi maşini şi utilaje.

Peste 50% din FDI provin din UE şi peste 10% din CSI..

Schimburile comerciale UE-Moldova pentru bunuri

în miliarde € Anul Import UE Export UE Sold2010 0.6 1.5 0.92011 0.8 1.9 1.02012 0.9 2.0 1.0

5.3.2. Specificul negocierilor DCFTA

La momentul declanşării negocierilor, exporturile RM către UE erau deja liberalizate, în baza Preferinţelor Comerciale Autonome ale UE.

Tratamentul produselor sensibile pentru UE este concretizat în limitarea importurilor în regim fără taxe vamale, pentru 7 categorii de produse agricole, pentru care s-au stabili cote anuale.

În aceste condiţii, negociatorii RM au trebuit să identifice acele domenii de liberalizare care să poată să aducă echilibrul concesiilor primite şi acordate.

Ca urmare a boicotului Federaţiei Ruse asupra vinului, UE a adoptat decizia de a liberaliza complet exportul de vinuri din RM.

5.3.3. Aspecte specifice RM

Este membră a CSI, a semnat un ACL cu 8 state CSI şi este parte la CEFTA, din 2007.

6. Noul cadru al cooperării R. Moldova – România

România susţine obiectivele ambiţioase ale R. Moldova privind noul cadru de cooperare cu UE, în perspectiva summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius (28-29 noiembrie 2013).

6.1. Relaţia politică bilaterală

România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, la numai câteva ore după proclamarea independenţei noului stat (27 august 1991).

Relaţiile diplomatice, la nivel de ambasadă, au fost stabilite la data de 29 august 1991.

Ambasada României a fost prima reprezentanţă diplomatică deschisă de un stat în capitala Republicii Moldova, la Chişinău (şi-a început activitatea la 20 ianuarie 1992). Până în luna iunie 1993 a fost condusă la nivel de însărcinat cu afaceri a.i. Primul ambasador român a fost acreditat la Chişinău în luna iunie 1993.

Primul ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti a fost acreditat în luna ianuarie 1992.

Din 5 martie 2010, domnul Marius Lazurca este ambasadorul României la Chişinău.

Din 11 iulie 2010, domnul Iurie Reniţă este ambasadorul R. Moldova la Bucureşti.

Reprezentare diplomatică

Ambasada României la ChişinăuConsulatul General al României la CahulConsulatul General al României la Bălţi

Misiuni în România ale Republicii Moldova:Ambasada republicii Moldova în România Consulatul General al RM la Iaşi Consulatul onorifi al RM la Timişoara

România concepe relaţia sa cu Republica Moldova pe două coordonate majore:

afirmarea caracterului special al acestei relaţii, conferit de comunitatea de limbă, istorie, cultură, tradiţii - realităţi ce nu pot fi eludate sau negate;

dimensiunea europeană a cooperării bilaterale, având la bază obiectivul strategic al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

România abordează pragmatic relaţia cu Republica Moldova, pornind de la interesul legitim de a vedea Republica Moldova intrând pe un făgaş al integrării europene şi de a asigura o zonă de stabilitate şi securitate la frontiera estică a României, care a devenit graniţa răsăriteană a NATO şi UE.

Liniile de bază ale relaţiei bilaterale sunt stabilite prin Declaraţia privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi R. Moldova pentru integrarea europeană a R. Moldova (semnată la Bucureşti, la 27 aprilie 2010), respectiv prin Planul de acţiune între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova pentru aplicarea Declaraţiei Comune (semnat la Iaşi, la 3 martie 2012).

Grupul pentru Acţiunea Europeană a R. Moldova

În sprijinul parcursului european al R. Moldova, România a iniţiat, în ianuarie 2010, Grupul pentru Acţiunea Europeană a R. Moldova (GAERM) – un mecanism ministerial, cu caracter informal, care s-a dovedit eficient în promovarea intereselor şi vizibilităţii R. Moldova pe agenda europeană. Organizarea reuniunilor GAERM în momente importante pentru Chişinău în raport cu procesul decizional la nivelul UE a potenţat mesajele oficialilor de la Chişinău şi a adăugat un plus de valoare relaţiei bilaterale România – R. Moldova. GAERM a fost prima iniţiativă a României de lansare a unei acţiuni în marja CAGRE/CAE, de la aderarea sa la UE în ianuarie 2007.

Cele şapte reuniuni ale GAERM organizate până în prezent (trei în anul 2010 – Bruxelles, 25 ianuarie; Luxemburg, 14 iunie; Chişinău, 30 septembrie; două în anul 2011 – 12 aprilie 2011, Luxemburg şi 14 noiembrie 2011, Bruxelles; una în anul 2012 - Luxemburg, 25 iunie; una în anul 2013 – Bruxelles, 11 martie) au avut un succes progresiv în promovarea agendei europene a R. Moldova. Numărul şi nivelul de participare a crescut de la o reuniune la alta, atât în ceea ce priveşte prezenţa statelor membre, cât şi a instituţiilor europene (comisarul pentru extindere şi politica de vecinătate Stefan Fule, secretarul general adjunct al SEAE, Helga Schimd).

6.2. Cooperare economică şi în domeniul dezvoltării

Cadrul juridic pentru cooperarea dintre R. Moldova şi UE este reprezentat de Acordul de Parteneriat si Cooperare (APC), semnat in 1994 şi intrat în vigoare în data de 1 iulie 1998. Sunt în curs de desfăşurare negocieri între R. Moldova şi UE pentru încheierea unui Acord de Asociere.

Începând cu 1 ianuarie 2006, R. Moldova a beneficiat de Sistemul Generalizat de Preferinţe Plus (GSP+). În baza acestuia, 7200 produse originare din R. Moldova au beneficiat de acces liber pe piaţa UE, fiind scutite de plata taxelor vamale. La 21 ianuarie 2008, UE a oficializat acordarea de Preferinţe Comerciale Autonome Republicii Moldova. Ca urmare, aproape 90% din exporturile R. Moldova au acces liber pe piaţa românească. În limita unor contingente tarifare R. Moldova beneficiază de scutire de taxe vamale la exporturile respective pe piaţa UE. PCA şi contingentele tarifare au devenit efective din a doua jumătate a lunii martie 2008.

Viitorul Acord de Asociere, aflat în prezent în negociere între R. Moldova şi UE, va include o componentă de liberalizare a schimburilor.

La importul produselor româneşti în R. Moldova se percep taxe vamale, accize şi taxe pentru proceduri vamale.

6.2.1. Dinamica schimburilor comerciale

- milioane USD-

 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009  2010 2011

2012

(6 luni)

TOTAL 159,9 220,7 282,3 411,2 564 882,2 1178,4 700 795,8 716,4 557,6

EXPORT 109,6 136,9 205,2 326 427  632,5 824,4 520,9 611,9 509,6 345,4

IMPORT 50,3 83,8 77,1 85,2 137  249,7 354 179,1 183,9 206,8 212,2

SOLD +59,3 +53,1+128,1+240,8 +290+382,8+470,4+341,8 +428  +302,8 133,2

6.3. INVESTIŢII

La 31.05.2012  erau înregistrate in România un număr de 4004 de societăţi mixte cu un capital total investit de 33,3 milioane  dolari SUA, R. Moldova  ocupând locul 46 in topul investitorilor străini.

Dintre firmele româneşti ce au investit in R. Moldova, evidenţiem: Petrom şi Rompetrol (domeniul produselor petroliere), BCR (domeniul bancar), European Drinks (ape minerale), Romstal (instalaţii sanitare şi de încălzire), Arabesque (materiale de construcţii), Logistics (transporturi şi expediţii), Media Pro (media), RomsymData (IT&C), precum şi o serie de firme multinaţionale, prin filialele lor în România: Coca Cola HBC, Alcatel-Lucent, Procter & Gamble, PriceWaterhouseCoopers, Societe Generale, Lafarge, Den Braven, Daf Holding etc.

6.4. Cooperare în domeniul educaţiei

Începând cu anul universitar 2002-2003, România s-a aliniat sistemului european de acordare a burselor de studii pentru tinerii din Republica Moldova. In acest scop, a fost elaborată o procedură descentralizată - în concordanţă cu practicile internaţionale - potrivit căreia candidaţii din Republica Moldova se pot înscrie direct la universităţile sau şcolile din România pe care doresc să le urmeze. Baza cooperării cu Republica Moldova o constituie Acordul privind colaborarea în domeniile ştiinţei, învăţământului şi culturii

între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Chişinău, la 19 mai 1992, în vigoare din 27 decembrie 1993

6.4.1. Burse de studiu

Pentru anul şcolar 2012-2013, pentru Republica Moldova, au fost alocate:

pentru învăţământul preuniversitar: 1500 burse de studiu; pentru învăţământul universitar (studii de licenţă, master, doctorat,

rezidenţiat): 3500 burse de studiu. total locuri:   5000.

Metodologia si documentaţia pentru depunerea dosarelor pot fi găsite pe site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului la adresa www.edu.ro (secţiunea Relaţii Internaţionale – Românii de pretutindeni.

6.5. Colaborarea în domeniul cultural

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a fost implicat în acţiuni culturale comune cu partenerii din Republica Moldova, desfăşurate în Republica Moldova - turnee de teatru, organizarea de expoziţii de artă plastică etc., sau în România, spre exemplu participarea la tabere de arte plastice, la festivaluri de teatru şi folclor. (www.cultura.ro)

România oferă asistenţă tehnică în domeniul conservării şi restaurării monumentelor de patrimoniu, în cadrul Iniţiativei Kiev, lansată la Bucureşti în 2006.

România sprijină în mod activ realizarea unei politici de dialog cultural între UE şi R. Moldova, în cadrul Platformei 4 – People to people contact a Parteneriatului Estic, prin care R. Moldova să poată avea acces la diverse programe europene dezvoltate în domeniul culturii şi audiovizualului.

La Chişinău funcţionează filiala Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” (http://www.icr.ro/chisinau/).

6.6. Cadrul juridic

Convenţie între Guvernul României şi Guvernul Republicii Sovietice Socialiste Moldova privind colaborarea în construirea de locuinţe, obiective social-culturale şi reţele edilitare aferente pe teritoriul RSS Moldova. (semnată la Bucureşti, 17. VII. 1990);

Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind stabilirea relaţiilor diplomatice la nivel de ambasadă, începând cu data de 27 august 1991. (semnată la Bucureşti, 29. VIII. 1991; data intrării în vigoare: 27. VIII. 1991);

Acord privind colaborarea în domeniile ştiinţei, învăţământului şi culturii între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova. (semnat la Bucureşti, 19. V. 1992; data intrării în vigoare: 27. XII. 1993);

Acord privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova. (semnat la Bucureşti, 14. VIII. 1992; data intrării în vigoare: 15. VI. 1997);

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova în domeniul transporturilor rutiere. (semnat la Bucureşti, 28. X. 1992; data intrării în vigoare: 18. III. 1993);

Acord privind serviciile aeriene între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova. (semnat la Chişinău, 28. VI. 1993; data intrării în vigoare: 14. XII. 1993);

Convenţie între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. (semnată la Chişinău, 21. II. 1995; data intrării în vigoare: 10. IV. 1996);

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la principiile colaborării în domeniul transportului feroviar. (semnat la Chişinău, 21. II. 1995; data intrării în vigoare: 22. XI. 1995);

Înţelegere între Ministerul Afacerilor Externe al României şi Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova privind punerea la dispoziţia Ambasadei României în Republica Moldova şi Ambasadei Republicii Moldova în România, pe bază de reciprocitate, fără plata chiriei, a imobilelor şi apartamentelor cu suprafeţe locative echivalente pe care le au în folosinţă.

    Documente conexe: Înţelegerea din 7. XII. 1993 care reglementează acelaşi domeniu şi care nu a intrat în vigoare. (semnată la Chişinău, 21. IV. 1995);

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind colaborarea şi cooperarea în domeniul poştelor şi telecomunicaţiilor. (semnat la Chişinău, 27. XII. 1995; data intrării în vigoare: 16. V. 1997);

Tratat între România şi Republica Moldova privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală. (semnat la Chişinău, 6. VII. 1996; data intrării în vigoare: 22.III. 1998);

Acord între Misiunea Permanentă a României la ONU şi Misiunea Permanentă a Republicii Moldova la ONU privind folosirea gratuită a spaţiilor din clădirea Misiunii României din New York, proprietate a statului român, alocate Misiunii Republicii Moldova. (semnat la New York, 24. IX. 1996; data intrării în vigoare: 21.XI. 1997);

Protocol între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind colaborarea în domeniul transporturilor militare. (semnat la Bucureşti, 24. VII. 1997; data intrării în vigoare: 29. VII. 1999);

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice, acordate de instituţii de învăţământ acreditate în România şi Republica Moldova. (semnat la Chişinău, 20. VI. 1998; data intrării în vigoare: 14. VI. 1999);

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la colaborarea în domeniile geodeziei, cartografiei şi cadastrului. (semnat la Chişinău, 29. IV. 1999; data intrării în vigoare)

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea vamală şi asistenţa administrativă pentru prevenirea, investigarea şi combaterea infracţiunilor în domeniul vamal. (semnat la Bucureşti, 24. IV. 2000; data intrării în vigoare: 15. X. 2000);

Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la asistenţa financiară acordată pentru procurarea paşapoartelor de unele categorii de cetăţeni ai R. Moldova. (semnată la Bucureşti, 27. VII.2001)

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind readmisia străinilor. (semnat la Bucureşti, 27. VII. 2001; data intrării în vigoare: 3. VII. 2002);

Protocol adiţional la Acordul privind serviciile aeriene între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Chişinău la 28 iunie 1993. (semnat la Bucureşti, 31. I. 2003; data intrării în vigoare: 25. XI. 2003);

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind colaborarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în râul Prut şi Lacul de acumulare Stânca-Costeşti. (semnat la Stânca, 1. VIII. 2003; data intrării în vigoare: 23. XII. 2003);

Addendum la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova referitoare la împrumutul pe termen lung în valoare de 20 miliarde lei, semnat la Bucureşti la 1 septembrie 1993, modificat prin addendumurile semnate la Bucureşti la 17 ianuarie 2000 şi la 24 iulie 2002. (semnat la Bucureşti, 25. XI.2004; data intrării în vigoare: 27. VI. 2005);

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind navigaţia pe căile navigabile interioare. (semnat la Bucureşti, 1. XI. 2005; data intrării în vigoare: 16. V. 2006);

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la cooperarea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică. (semnat la Bucureşti, 16. XI. 2005; data intrării în vigoare: 17. V. 2006);

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind colaborarea în domeniul turismului (semnat la Bucureşti, la data de 16 noiembrie 2005)

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind călătoriile reciproce ale cetăţenilor. (semnat la Bucureşti, 20. X. 2006; data intrării în vigoare: 1.I. 2007);

Protocol privind cooperarea dintre MAE al României şi MAEIE al R Moldova (semnat la Bucureşti, 20. X. 2006; data intrării în vigoare: 15.X. 2009);

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind micul trafic de frontieră (semnat la Bucureşti, la data de 13 noiembrie 2009)

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat dintre România şi Republica Moldova (semnat la Bucureşti, la data de 13 noiembrie 2009)

Protocol între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind promovarea şi

protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Bucureşti, la 14 august 1992 (semnat la Bucureşti, la data de 13 noiembrie 2009)

Acord între România şi Republica Moldova în domeniul securităţii sociale (semnat la Bucureşti, la data de 27 aprilie 2010)

Memorandum de Înţelegere între Ministerul Afacerilor Externe al României şi Ministerul Agriculturii Industriei Alimentare al Republicii Moldova în domeniul asistenţei oficiale pentru dezvoltare privind implementarea unui program în domeniul agricol (semnat la Bucureşti, la data de 27 aprilie 2010)

Declaraţie comună privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova (semnat la Bucureşti, la data de 27 aprilie 2010)

Protocol de colaborare între Ministerul Educaţiei,Cercetării, Tineretului şi Sportului din România şi Ministerul Educaţiei din Republica Moldova pentru anul de învăţământ 2010-2011 (semnat la Bucureşti, la data de 27 aprilie 2010)

Memorandum de Înţelegere între Ministerul Mediului şi Pădurilor al României şi Ministerul Mediului al Republicii Moldova privind colaborarea în domeniul protecţiei mediului (semnat la Bucureşti, la data de 27 aprilie 2010)

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro acordat de România Republicii Moldova (semnat la Bucureşti, la data de 27 aprilie 2010)

Protocolul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova pentru aplicarea Acordului între Republica Moldova şi Comunitatea Europeană privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală, semnat la Bruxelles, la 10 octombrie 2007 (semnat la Bucureşti, la data de 25 martie 2010)

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării (semnat la Chişinău, la data de 28 iunie 2010)

Memorandum de Înţelegere între Ministerul Afacerilor Externe al României şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova (semnat la Chişinău, la data de 17 august 2010)

Protocol de amendare a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice acordate de instituţii de învăţământ acreditate în România şi Republica Moldova, 20 iunie 1998. (semnat la Chişinău, la data de 26 august 2010)

Protocol Adiţional între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti, la 27 aprilie 2010 (semnat la Chişinău, la data de 23 septembrie 2010)

Protocol pentru amendarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la principiile colaborării în domeniul transportului

feroviar, încheiat la Chişinău, la 21 februarie 1995 (semnat la Chişinău, la data de 5 noiembrie 2010)

Tratat între România si Republica Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră (semnat la Bucureşti, la data de 8 noiembrie 2010)

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind deschiderea şi funcţionarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău (semnat la Chisinau, la data de 23 septembrie/12 octombrie 2010)

Protocol între Ministerul Afacerilor Externe al României şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării al Republicii Moldova privind completarea Înţelegerii între Ministerul Afacerilor Externe al României şi Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova privind punerea la dispoziţia Ambasadei României în Republica Moldova şi Ambasadei Republicii Moldova în România, pe bază de reciprocitate, fără plata chiriei, a imobilelor şi apartamentelor cu suprafeţe locative echivalente pe care le au în folosinţă, semnată la 21 aprilie 1995 la Chişinău (semnat la Bucureşti, la data de 24 februarie 2011)

Acordul între Ministerul Afacerilor Externe al României şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul asistenţei şi protecţiei consulare (semnat la Chişinău, la 13 septembrie 2012).

6.7. Regimul de vize

La data de 1 ianuarie 2008 a intrat în vigoare Acordul dintre Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind facilitarea eliberării vizelor. România pune în aplicare toate facilităţile prevăzute de acesta. Astfel, România acordă gratuit viză cetăţenilor R. Moldova (prin derogare de la art. 6, alin. 1, ce stipulează o taxă de 35 de euro), în cel mai scurt timp (2-5 zile). Cetăţenii Uniunii Europene sunt scutiţi de obligativitatea vizelor atunci când călătoresc în Republica Moldova pentru o perioadă de până la 90 de zile în decurs de 180 de zile.

De la 26 februarie 2010 a intrat în vigoareAcordul privind micul trafic de frontieră, care permite rezidenţilor din Republica Moldova şi România să circule fără viză în zona similară ca întindere situată în cealaltă ţară, în proximitatea frontierei, pe baza permiselor de mic trafic de frontieră şi a paşaportului valabil.

6.8. Politica Europeană de Vecinătate , cadru pentru cooperare

Începând cu 2007, Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (ENPI) funcţionează ca principal instrument financiar de sprijinire a implementării Politicii Europene de Vecinătate.

În cadrul Cooperării transfrontaliere pentru 2007-2013, România şi R. Moldova vor fi partenere în 2 programe care primesc finanţare europeană: programul România-Ucraina-Republica Moldova şi programul de cooperare în bazinul Mării Negre.

o valorile estimative ale bugetelor sunt: 126 mil EURO, pentru primul program şi 17 mil EURO, pentru cel de-al doilea program;.

o Autoritatea de management a programelor va fi găzduită de România.

6.9. Vizite la nivel înalt:

24 ianuarie 1992 , Ungheni: primele convorbiri între preşedintele României, domnul Ion Iliescu, şi preşedintele Republicii Moldova, domnul Mircea Snegur;

mai 1992: preşedintele României, domnul Ion Iliescu, a efectuat prima vizită în Republica Moldova;

1993: domnul Mircea Snegur, preşedintele Republicii Moldova, a efectuat o vizită oficială la Bucureşti;

iulie 1996: Preşedintele României, domnul Ion Iliescu, a efectuat o vizită oficială la Chişinău;

1998: preşedintele României, domnul Emil Constantinescu, şi preşedintele Republicii Moldova, domnul Petru Lucinschi, s-au întâlnit de trei ori la: Galaţi - în februarie, Bucureşti - în octombrie şi Chişinău - în octombrie (cu ocazia Trilateralei România-Republica Moldova-Ucraina);

9 februarie 2001, Vaslui: convorbiri între domnul Ion Iliescu, preşedintele României şi domnul Petru Lucinschi, preşedintele Republicii Moldova;

1 mai 2001: vizita oficială în România a domnului Vladimir Voronin, preşedintele Republicii Moldova;

19 octombrie 2002: la Sommet-ul francofoniei de la Beirut, a avut loc o convorbire între preşedinţii Ion Iliescu şi Vladimir Voronin;

1 august 2003, Stânca-Costeşti: întâlnirea dintre preşedinţii Ion Iliescu şi Vladimir Voronin, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la intrarea în funcţiune a Nodului Hidrotehnic Stânca-Costeşti;

25 mai 2004, Mamaia: Întâlnirea dintre preşedinţii Ion Iliescu şi Vladimir Voronin, cu ocazia Summit-ului ICE;

29 iunie 2004, Istanbul: Întâlnirea dintre preşedinţii Ion Iliescu şi Vladimir Voronin, cu ocazia summit-ului NATO;

21 ianuarie 2005: vizita oficială la Chişinău a domnului Traian Băsescu, preşedintele României. Adoptarea unei Declaraţii Comune;

22 aprilie 2005: participarea domnului Traian Băsescu , preşedintele României, la Summit-ul GUAM (Chişinău)

10 mai 2005: participarea domnului Vladimir Voronin, preşedintele Republicii Moldova la Summit-ul SEECP (Bucureşti);

25 septembrie 2005: vizita particulară în România (Iaşi) a preşedintelui Vladimir Voronin; 

14 octombrie 2005: întrevederea domnului Traian Băsescu, preşedintele României, cu domnul Vladimir Voronin, preşedintele Republicii Moldova (New York, în marja participării la sesiunea Adunării Generale ONU);

10 decembrie 2005: vizita de lucru, la Bucureşti, a domnului Vladimir Voronin, preşedintele Republicii Moldova;

5 iunie 2006 – participarea domnului Vladimir Voronin, preşedintele Republicii Moldova la Summit-ul Forumului Mării Negre pentru Dialog şi Parteneriat (Bucureşti);

16 ianuarie 2007 – vizita oficială la Chişinău a domnului Traian Băsescu, preşedintele României.

20 august  2008 - Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit la Chişinău, cu preşedintele Vladimir Voronin, în cadrul unui turneu regional (Ucraina, R. Moldova, Georgia, Azerbaidjan, Turcia).

10 decembrie 2009 - preşedintele Traian Băsescu, s-a întâlnit, la Bonn, cu premierul Vlad Filat

27-28 ianuarie 2010 - La invitaţia preşedintelui interimar, domnul Mihai Ghimpu, preşedintele Traian Băsescu a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova, însoţit de 7 miniştri ai Guvernului României

27-28 aprilie 2010 - vizita la Bucureşti a preşedintelui interimar al R. Moldova, domnul Mihai Ghimpu

28-29 aprilie 2011 – vizita la Bucureşti a preşedintelui interimar al R. Moldova, Marian Lupu

3 mai 2012 – vizita preşedintelui R. Moldova, Nicolae Timofti, la Bucureşti

6.10 Vizite la nivel de prim-ministru:

19-20 august 1992: Domnul Andrei Sangheli, prim-ministru al Republicii Moldova a efectuat prima vizită oficială la Bucureşti;

mai 1997: Domnul Ion Ciubuc, prim-ministru al Republicii Moldova, a efectuat o vizită oficială la Bucureşti;

24-25 mai 1999: Domnul Radu Vasile, prim-ministru al României, a efectuat o vizită oficială la Chişinău;

30-31 august 1999 : Domnul Ion Sturza, prim-ministru al Republicii Moldova, a efectuat o vizită oficială în România;

27 iulie 2001: Domnul Vasile Tarlev, primul ministru al Republicii Moldova a efectuat o vizită la Bucureşti;

16 noiembrie 2005: vizita în România a domnului Vasile Tarlev, prim-ministrul Republicii Moldova; 

6 aprilie 2006: participarea premierului Republicii Moldova la reuniunea de la Bucureşti având ca temă reconfigurarea acordului CEFTA; întrevedere cu prim-ministrul României, domnul Călin Popescu-Tăriceanu;

10 octombrie 2006 – Bucureşti, semnarea de către Republica Moldova a Cartei SEECP; întrevedere a premierilor Călin Popescu-Tăriceanu şi Vasile Tarlev;

29 iunie 2007 : Domnul Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru al României, a efectuat o vizită oficială la Chişinău.

23 octombrie 2008 - la Bucureşti, a avut loc vizita premierului R. Moldova, Z. Greacianâi, în cadrul căreia s-au purtat discuţii cu preşedintele şi premierul României. Doamna Z Grecianâi a participat, în calitate de Preşedinte în Exerciţiu al Procesului de Cooperare în Sud-Estul Europei, la ceremonia semnării, de către Prim-ministrul Muntenegrului, a Cartei SEECP (România este depozitara Cartei).

13 noiembrie 2009 - prima vizită oficială a premierului Vlad Filat la Bucureşti, ocazie cu care a fost semnat, împreună cu premierul Emil Boc, Acordul privind micul trafic de frontieră. Primul-ministru a fost primit de preşedintele Traian Băsescu

31 martie 2010 - a avut loc, la Chişinău, în prezenţa Primului ministru al României, domnul Emil Boc şi a premierului Republicii Moldova, domnul Vlad Filat, ceremonia de înmânare a primelor permise de mic trafic de frontieră

8 noiembrie 2010 – participarea prim-ministrului R. Moldova la Summit-ul Dunării, Bucureşti.

22 septembrie 2011 – vizita prim-ministrului Vlad Filat la Bucureşti. 3 martie 2012 – Iaşi, prima şedinţă comună a Guvernelor României şi R. Moldova 17 iulie 2012 – vizita la Chişinău a Prim-ministrului României, Victor Ponta

6.11 Vizite la nivelul miniştrilor de externe:

februarie şi octombrie 1998: ministrul român al afacerilor externe, domnul Andrei Gabriel Pleşu, a efectuat vizite oficiale la Chişinău;

23-24 martie 2000: vizita oficială în România a domnului Nicolae Tăbăcaru, ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova;

28 aprilie 2000: vizita la Chişinău a domnului Petre Roman, ministru de stat, ministrul afacerilor externe(cu această ocazie a fost parafat şi Tratatul de bază dintre cele două state);

9-10 ianuarie 2001: vizita oficială în România a domnului Nicolae Cernomaz, ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova;

1 aprilie 2003: vizita la Chişinău a domnului Mircea Geoană ministrul afacerilor externe;

6 noiembrie 2003, Chişinău: participarea domnului Mircea Geoană, ministrul afacerilor externe, la reuniunea Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei;

22 octombrie 2004, Bucureşti: întâlnirea domnului ministru Mircea Geoană cu domnul Andrei Stratan, ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova (cu prilejul reuniunii ministeriale a SEECP);

9 septembrie 2005: întrevedere informală a miniştrilor afacerilor externe din România şi Republica Moldova (Iaşi);

28 octombrie 2005: întrevederea domnului Mihai-Răzvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe, cu premierul Republicii Moldova, Vasile Tarlev (Chişinău);

31 ianuarie 2006: Bruxelles, întâlnire a ministrului român al afacerilor externe, domnul Mihai-Răzvan Ungureanu, cu domnul Andrei Stratan, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova;

16-17 februarie 2006: vizită oficială la Chişinău a domnului Mihai-Răzvan Ungureanu, ministrul român al afacerilor externe;

14 aprilie 2006: întrevedere, la Chişinău, a ministrului român al afacerilor externe cu omologul său din Republica Moldova;

20 octombrie 2006 – Bucureşti, vizita domnului Andrei Stratan, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova.

21 decembrie 2007 – Domnul Adrian Cioroianu, ministrul afacerilor externe al României, a inaugurat noul sediu al secţiei consulare a Ambasadei României la Chişinău.

februarie 2008: două întrevederi, în cadru multilateral, la Kiev şi Ohrid, între domnul Adrian Cioroianu, ministrul român al afacerilor externe, şi omologul său din Republica Moldova, domnul Andrei Stratan.

7 iulie 2008 - a avut loc vizita ministrului afacerilor externe, Lazăr Comănescu la Chişinău.

28 noiembrie 2008 – Participarea ministrului afacerilor externe, Lazăr Comănescu, la Summit-ul şefilor de guvern din cadrul Iniţiativei Central Europene.

22 ianuarie 2009 – vizita ministrului afacerilor externe, Cristian Diaconescu, la Chişinău.

15 ian 2010 - Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, s-a întâlnit cu omologul din R.Moldova, Iurie Leancă, oficialul român reiterând sprijinul României pentru promovarea obiectivelor pe care Republica Moldova le urmăreşte în relaţia cu UE

25 ianuarie 2010 - participarea ministrului afacerilor externe al României, dl. Teodor Baconschi şi a ministrului afacerilor externe şi integrării europene al R. Moldova, domnului Iurie Leancă, la Bruxelles, la lansarea Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, la iniţiativa României.

14 iunie 2010 - participarea ministrului afacerilor externe al României, dl. Teodor Baconschi şi a ministrului afacerilor externe şi integrării europene al R. Moldova, domnului Iurie Leancă, la Chişinău, la cea de-a doua reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova.

9 iulie 2010 – participarea ministrului afacerilor externe, dl. Teodor Baconschi, la inaugurarea Consulatelor Generale ale României la Cahul şi Bălţi.

29-30 septembrie 2010 - participarea ministrului afacerilor externe, dl. Teodor Baconschi la inaugurarea ICR „Mihai Eminescu” Chisinău şi la a treia reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova

16 martie 2011 – vizita de lucru în România a ministrului afacerilor externe şi integrării europene al R. Moldova, Iurie Leancă

1 septembrie 2011 – participarea ministrului afacerilor externe şi integrării europene, în calitate de invitat special, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române (Bucureşti).

31 ianuarie 2012 - vizita la Chişinău a ministrului afacerilor externe al României, Cristian Diaconescu.

23 martie 2012 – vizita dlui Cristian Diaconescu, ministrul afacerilor externe, la Chişinău, cu ocazia învestirii în funcţie a preşedintelui R.Moldova.

13 septembrie 2012 – vizita la Chişinău a ministrului afacerilor externe al României, Titus Corlăţean.