REPREZENTARILE
Creierul uman are functia perceptiei, care reproduce obiectul prezent aici si acum
(hic et nunc). Dar el are si functia reprezentarii, adica functia de a evoca obiectul absent
(“reprezentare” = prezentare din nou).
• Reprezentarea este procesul psihic de cunoastere care
reproduce sub forma de imagini concrete obiecte absente pornind de la
experienta perceptiva pastrata in memorie. In esenta, reprezentarea
este evocarea in imagini concrete a obiectului absent.
Capacitatea de a avea reprezentări este diferită la oameni: unii văd imaginea în conştiinţă clar,
viu, alţii cu greu o pot provoca în conştiinţă. Reprezentările sunt treapta de trecere de la senzaţie
la gând.
Procesul reprezentarii este opus procesului perceptiv, care presupune ca
obiectul sa fie prezent. In timp ce imaginea perceptiva este stabila (dureaza atat
timp cat dureaza receptia stimulului), cea a reprezentarii este fluctuanta. De
asemenea, imaginea perceptiva este bogata in continut, iar cea mintala a
reprezentarii este schematica. Pentru a va convinge, reprezentati-va scoala in
care invatati (adica incercati sa o vedet in minte) si gandisi-va cum ati vedea-o
daca ati privi-o direct.
Imaginea mintala a reprezentarii poate fi construita prin combinari. de orice fel.
Incercati sa vedeti cu ochii mintii, sa va reprezentati nucul din gradina casei, dar
si nucul in general, care nu este identic cu cel de acasa.
Imaginea perceptiva este numai a obiectului individual cu care suntem in
contact senzorial, iar imaginea mintala a reprezentarii poate sa fie si pentru
toate obiectele de acelasi fel, deci este generala.
Prin caracteristica de a fi generala, imaginea mintala intra in circuitul gandirii.
Ce insusiri generale fixeaza reprezentarile? Pe cele functionale (de lucru) ale
obiectelor, pe cele care dobandesc valoarea de scop al activitatii subiectului.
Calitatile reprezentarilor. Datorita caracteristicilor lor, reprezentarile intrunesc
insusiri importante. Pentru a va face o idee, cititi cu atentie exemplul de mai jos.
J. S. Bruner vorbeste despre reprezenta rile actionale, reprezentarile iconice,
reprezentarile simbolice (matematice) si verbale. De exemplu, legea fizica a
momentelor fortei poate fi reprezentata in trei moduri: actional, iconic si
simbolic.
Actional: vezi balansoarul pe care se joaca copiii.
Iconic: vezi desenul schematic. 4Fr o ~Fa
Simbolic: formula Fa/ Fr = BFa / BFr
Verbal: raportul dintre cele 2 forte este direct proportional cu raportul dintre momentele lor.
Calitatea esentiala a reprezentarilor este aceea ca ele au si caracteristici ale
perceptiei si caracteristici ale notiunilor (gandire -limbaj). De aceea,
reprezentarile sunt foarte importante. Ele dau continut cuvintelor (cine invata
numai cuvinte si nu vede cu ochii mintii ce reprezinta ele invata mecanic). In
reprezentare se poate exprima imaginea situatie, usurand intelegerea. De
exemplu, sa luam o situatie complexa cum este circuitul apei in natura: apa se
evapora; vaporii se condenseaza in straturile inalte ale atmosferei,
transformandu-se in picaturi de ploaie; ploaia alimenteaza raurile, marile si
oceanele din care se evapora apa. si asa mereu. Aceasta idee poate fi exprimata
si printr-o schema bine cunoscuta de voi, care sa reprezinte simplificat intelesul
ei.
De asemenea, reprezentarile dau continut concret ideilor.
In concluzie, putem spune ca reprezentarea este un proces activ de constructie
mintala a imaginii obiectului absent.
Clasificarea reprezentarilor
Exista criterii diferite dupa care se clasifica reprezentarile.
A. Dupa procesele senzoriale implicate
a) Reprezentari vizuale. Sunt cele mai numeroase. Sunt foarte importante in
viata de toate zilele, in invatarea scolara, in creatia plastica.
De exemplu, profesorul de geografie va descrie prin cuvinte peisajul de la
Polul Nord. Spuneti cum va reprezentati acest peisaj.
b) Reprezentari auditive Sunt mai putin frecvente decat cele vizuale.
Invatarea limbilor straine si creatia muzicala implica prezenta unor asemenea
reprezentari.
c) Reprezentari kinestezice (motorii) inseamna a avea imaginea miscarii pe
care urmeaza sa o faci. Sunt importante in activitatile sportive ca si in
activitatile manuale si tehnice.
Exista si reprezentari olfactive, gustative etc.
B. Dupa mecanismul de formare
a) Reprezentari imagini. Se datoresc perceptiei anterioare pastrate in memorie. De
exemplu, imaginea mamei tale (incearca sa-ti reprezinti mama).
b) Imagini cu sens si semnificatie, la formarea carora participa si gandirea. Sunt imagini
intermediare intre imaginea concreta si conceptul abstract.
De exemplu, reprezentarea nucului, in general.
c) Imagini construite pe baza intregii experiente, cu contributia imaginatiei si a gandirii. De
exemplu, reprezentati-va Desertul Sahara, fara sa vi-l descrie cineva. Aceste reprezentari
sunt creatoare. Sunt importante in arta, literatura, tehnica, pentru creatie. Constructule
mintale obtinute fac parte din realul posibil. (Se mai numesc reprezentari anticipative).
d) Simboluri: symbolon, “semn de recunoastere” in greaca veche. Simbolul este o imagine
care reprezinta sau evoca ceva. Stema este un simbol, de exemplu. Simbolurile pot sa
exprime ganduri, asociatii de idei, sentimente.
C. Dupa gradul de generalitate
a)Reprezentari individuale. Sunt ale unor obiecte anume pe care le-ati perceput
de nenumarate ori. De exemplu, reprezentarea invatatoarei.
b) Reprezentari generale. Sunt imagini ale unei intregi categorii de obiecte de
acelasi fel. De exemplu, reprezentarea copacului in general (oricare copac:
nucul, bradul etc., cu radacina, tulpina si coroana).
Cele mai generale reprezentari sunt figurile geometrice; ele au fost numite chiar
“concepte figurale” (E. Fischbein).
Rolul reprezentarilor in activitatea mintala :
- Sunt implicate in identificarea
-Ajuta intelegerea, evitandu-se invatarea de cuvinte goale.
- Permit comparatii si clasificari ale obiectelor, apropiindu-se de notiuni.
- Sunt implicate in imaginatia creatoare si in creativitate.
Între reprezentări, senzaţii şi percepţii pot fi înregistrate un şir de asemănări. Toate aceste
procese psihice produc efecte fiziologice: la vederea unui buchet frumos de flori vom deschide
larg ochii şi, posibil, vom zâmbi, procedând la fel atunci când amintindu-ni-l mai apoi vom
realiza o reprezentare. Totodată, reprezentările se deosebesc de senzaţii şi percepţii: se produc în
absenţa obiectului, constituie o imagine prelucrată logic a celor percepute, sînt mult mai
influenţate de calităţile subiective ale omului.
Mecanismele reprezentarii
Analiza specificului imaginii mintale impune o tratare a mecanismelor care conduc la
aceasta. Tocmai din acest motiv, inainte de a trece la tema propriu-zisa a proiectului, am ales sa
vorbim si despre imaginea mintala. Pentru inceput trebuie sa precizam ca intregul continut
informational se transpune in interioritatea subiectiva a individului sub forma de imagini. O buna
definire a imaginii este aceea ca, “imaginea este forma ideal-subiectiva sub care se reflecta
continutul informational in spiritul individului”. Existenta imaginii in reprezentare a fost
evidentiata prin intermediul unor experimente, dintre care foarte sugestive sunt cele bazate pe
ROTATIILE MINTALE si pe PRIVIREA LOR RAPIDA. De aceasta problema a specificului
imaginilor din reprezentare s-a interesat si psihologia contemporana; constatarile lor putand fi
grupate in 3 categorii: 1)Prima categorie este formata din cei care confirma in totalitate
presupunerile mai vechi, ale lui Ebbinghaus. 2)Aici intervin acele constatari potrivit carora
diverse caracteristici ale perceptiei se realizeaza maximal tocmai in cadrul reprezentarilor. 3)Nu
intotdeauna imaginile din reprezentari sunt mai palide, mai instabile sau mai fluctuante.
Cercetarile au evidentiat ca daca reprezentarile corespund unor motivatii puternice, atunci ele pot
fi neobisnuit de bogate si stabile, pana ajung la fixatie obsesionala. Caracteristic mecanismelor
reprezentarii mintale este si “selectia”. Aceasta nu se face intamplator, ci reflecta semnificatia pe
care subiectul o acorda anumitor insusiri sau semnificatia obiectiva pe care ele o au in raport cu
practica sociala. Reprezentarea releva din obiecte mai ales insusirile lor functionale in care este
inglobata experienta socialistorica a oamenilor. Un rol important in realizarea mecanismelor
reprezentarii mintale, il are si activitatea individului . Cu cat omul actioneaza mai mult cu
obiectele, cu atat acestea sunt mai pregnant raportate la necesitatile lui. Si tocmai aceasta
activitate este cea care fixeaza si face posibila evocarea reprezentarilor. S-a demonstrat
experimental faptul ca reprezentarea mintala a unei miscari este insotita de micromiscari, iar
daca mana este impiedicata sa execute aceste miscari, se impiedica si aparitia reprezentarilor. Tot
actiunea e cea care obliga la accentuarea selectivitatii. Actiunea determina condensarea
congruenta a informatiei, fapt asemanator unei generalizari intuitive, prin constructiile sale
mintale, individul putandu-se apropia de toate situatiile analoage posibile, depasind situatiile
singulare. Tocmai de aceea, actiunea a fost numita si “mediul de incubatie al reprezentarii”.