SEPTEMBRIE - OCTOMBRIE 2012NUMĂRUL 5

Revista

DIN CUPRINS:• Prizonierii rețelelor de socializare• Galeria eroilor credinței• Cum folosim cuvintele?• Trăire înaltă• Vești din Namibia• O credință de linia a treia

FiladelfiaLugoj

filadelfia lugoj... pentru că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre (Romani 5:5)

22

CONȚINUT2 Editorial

3 Prizonierii rețelelor de socializare

4 Galeria eroilor credinței

5 Cum folosim cuvintele?

6 Trăire înaltă

7 Recomandare carte

8 Vești din Namibia

10 O credință de linia a treia

11 Concurs

11 ... La final

Imagine Copertă: “Frunze”Editor: Dan-Adrian IONICĂCoordonator Producție: David NICOLADesigner: Google Images, DesignFreebies.org Ne puteți vizita pe www.filadelfialugoj.ro pentru detalii.

Le mulțumim tuturor celor care au contribuit la crearea acestui număr al revistei Comunității Creștine “Filadelfia“ Lugoj și deasemenea celor care au contribuit la listrarea revistei și ne-au sprijinit financiar. Dacă doriți să apară și următorul număr, ne puteți sprijini financiar cât și cu articole. Ne puteți contacta la adresa de email:

revista@filadelfialugoj.ro sau completând formularul de pe website, precizând în conținutul mesajului: “pentru revistă“.

EDITORIAL Am ajuns la numărul 5 al revistei comunității noastre, număr aniversar din mai multe puncte de vedere. În acest număr am desemnat câștigătorul concursului de la pagina 11 și tot acest număr pentru noi reprezintă o altă reușită.

Cifra 5 este cifra Harului (4+1). Este realitatea pământescului în care apare contribuția factorului divin. Dumnezeu adaugă de la Sine ceea ce lipsește performanțelor și strădăniilor noastre omenești. În limba ebraică, “Ha’ret” (pământul) este un multiplu de patru, în timp ce “Hasamaim” (cerul) este un multiplu de cinci. Cifra 5 este unul din factorii care apar pretutindeni în structura și măsurătorile Cortului Legământului.

În primul rând Îi mulțumim lui Dumnezeu apoi vă mulțumim la toți cei care sprijiniți această lucrare. Dumezeu să fie de partea voastră mereu.

PRIZONIERII... În 2004 a fost creat FaceBook-ul sub numele de ”the-facebook.com” și aveau acces doar studenții de la facultatea în care învăța inventatorul site-ului. Acesta văzând că site-ul este foarte vizitat, în 2006 s-a gândit să îl facă accesibil pentru toată lumea. Astazi site-ul ”facebook” este vizitat lunar de circa 540 de milioane de persoane. Lumea întreagă este cuprinsă în hora socializării pe internet, de la copiii școlari la oamenii în vârstă, indiferent de poziția economică sau intelectuală, necontând zona geografică sau orien-tarea religioasă, tot mai mulți oameni au cont pe facebook, twitter, messenger, skype. Cu posibilitatea acestor medii de socializare s-au întâlnit și s-au putut vedea rude și prieteni ce de foarte mult timp nu au mai comunicat, internetul fiind o punte de legătură pentru ei. În modul cel mai eficient s-au răspândit invitații la evanghelizări și conferințe creștine iar acestea sunt doar câteva din lucrurile bune și frumoase realizate pe net.

3

Realitatea așa cum este ea

Însă peste toate aceste beneficii, mediile de socializare aduc multă durere și degradare sufle-telor celor ce, cu inocență au gustat din ceea ce avea să le aducă dezastrul în familie, în relația cu Dumnezeu, cu prietenii adevărați, ajungând chiar la stadiul de epavă. Iată câteva statistici în ceea ce privește efectele internetului asupra tinerilor :• 75 % din tineri sunt dispuși să ofere informații personale despre ei sau despre familie în schimbul anumitor bunuri sau servicii.• 25 % din tineri interacționează cu imagini violente sau cu conținut sexual.• 1 din 5 copii sunt abuzați virtual prin angajarea în anumite activități sexuale.• 1 din 30 de copii sunt ademeniți pe internet pen-tru a se întâlni cu cineva, iar acest lucru se întâmplă de obicei în cazul pedofililor.• 77% din victime au vârsta de 14 ani, iar 22% au vârsta cuprinsă între 10-13 ani.• 91% din copii vorbesc cu străini pe internet.Din cauza multelor ore petrecute ”relaționând” pe net, relațiile din familie s-au distrus, părtășiile de la biserici se rezumă la statul pe scaun netulburați de nimeni, iar prietenii sunt aleși în funcție de viteza internetului. Ne mințim singuri când încercăm să spunem că realitarea este alta. M-am gândit că dacă ar fi să transpunem în zilele noastre pilda Samariteanului milostiv probabil că preotul și levitul nu s-ar fi aplecat spre nenorocitul de lângă ei din cauza discuțiilor prea interesante purtate pe mess-ul de pe ipod. Nu poți relaționa pe net, nu poți cunoaște cu adevărat omul din spatele pozei de pe facebook, relaționarea este mult mai mult decât niște vorbe, fie ele și scrise. Avem nevoie să ne privim față-n față, să ne povestim eșecurile, bucuriile și tristețile privindu-ne în ochii unii pe alții.

Ce soluție are Biserica

Soluția nu este să punem lacăt pe lap-top, nici să îi certăm pe tineri oriunde îi prindem. Problema mare nu o reprezintă computerul, nici facebook-ul, ci problema adevărată este inima. O inimă care îl iubește pe Domnul Isus se va feri

de tot ceea ce pare a fi rău (1 Tesaloniceni 5:22), însă o inimă plină de fire pământească va intra în legăturile morții țesute pe internet fie că este oprită de părinți sau nu. Pocăința celor ce utilizează netul trebuie luată în calcul. Să ne rugăm, să predicăm și să trăim astfel încât tinerii și toți ceilalți să înțeleagă adevărata pocăință și să o trăiască la rândul lor. Iar pocăința se vede și pe internet. Copiii Tatălui Ceresc trebuie să fim și când suntem pe facebook, twitter, messenger, skype și când suntem la biserică, în oraș sau acasă. Să înțelegem că a fi robii lui Dumnezeu ne garantează cea mai mare libertate. Ești prizonierul idolului numit Mediu de Socializare când intri în stare de sevraj pentru că nu ți-ai mai controlat conturile de pe net, când alegi să petreci mai mult timp în fața monitorului decât cu oamenii de lângă tine. Poate că explicația pentru slăbiciunea spirituală a multor tineri se găsește în prea plinul de internet folosit greșit. Am apreciat tare mult o persoană zilele trecute, ce îmi mărturisea că e tare greu de ținut o zi de post așa cum trebuie mai ales când vine vorba de abținerea de la facebook. M-am bucurat să văd un copil al Domnului ce primește călăuzire nouă într-o lume modernă. Când îl vom iubi pe Dumnezeu cu pasiune (Matei 22:37) vom fi creștini nevirusați, iertați și eliberați de orice rău, iar vestea bună este că mo-mentul acela nu trebuie să-l așteptăm timp înde-lungat, el poate începe chiar acum.

Alex PĂDURARU

...REȚELELOR DE SOCIALZARE

4

JAN HUS (1369 -1415), teolog reformator ceh, născut la Husinec, Boemia, ars pe rug pentru ideile sale anti-papale. Jan Hus care a contribuit la dezvoltarea limbii literare cehe prin scrierile sale.Tatăl lui Jan Hus a fost cărăuş. Cu toate că provine dintr-o familie modestă, Jan Hus urmează Şcoala Latină în Prahatice şi studiază din anul 1386 în Praga la Universitatea Karl, obţinând la absolvirea studiului gradul de “Magister Artium”. Ca profesor, a predat limba cehă literară şi a stabilit reguli de scriere. Prin intermediul lui Hieronymus din Praga Jan Hus a cunoscut operele profesorului de teologie din Oxford, John Wyclif, de care a fost influenţat. Nobili cehi după căsătoria sorei regelui Wenzel (Venţel), Anne von Böhmen, cu Richard II. von England în (1382) aduc la Praga opere de-a lui John Wyclif, acestea fiind opere teologice şi o critică la adresa clerului din Anglia care era solicitat să renunţe la bogăţia lumească şi la puterea politică, reîntorcându-se la viaţa modestă şi morală. Jan Hus studiază teologia în 1400 şi devine preot în 1401, ajungând decanul Facultăţii de Filozofie. În 1402 devine profesor cu funcţia de rector la Universitatea din Praga unde a predat teologie şi

filozofie, 1409 - 1410. Jan Hus a reuşit să-l convingă pe regele Wenzel să aprobe Decretul Kuttenberg care admite majoritatea cehilor la Universitatea Karl (Carol). Din 1402 predicile lui în Capela Betlehem din Praga sunt în limba cehă, la fel şi cântecele corale din timpul slujbei. Jan Hus devine foarte popular, fiind şi preotul reginei Sophie. Hus a predicat o viaţă severă, morală şi plină de virtuozitate, condamnând uşurinţa, luxul şi moda. Aceste opinii au determinat nemulţumirea printre meseriaşii şi negustorii care trăiau de urma acestor excese. Înfluenţat de tezele lui Wyclif, Jan Hus critică lăcomia şi viaţa de desfrâu a clerului, proprietăţile şi avuţiile lumeşti ale bisericii. A luptat neobosit şi înflăcărat pentru reformarea bisericii, a militat pentru libertatea gândirii, şi introducerea limbii cehe în slujbele bisericeşti, recunoscând numai Biblia ca o autoritate supremă în credinţa creştină. Jan Hus nu a acceptat teza conform căreia Papa “nu greşeşte”. Aflând de conţinutul predicilor lui, în anul 1408 episcopul din Praga îi suspendă dreptul de a predica şi îi interzice slujbele religioase. Jan Hus nu respectă aceste interdicţii iar în predicile sale critică mai departe Papa şi clerul bisericesc, reuşind într-un timp scurt să obţină simpatia majorităţii populaţiei din Boemia. Pentru a obţine sprijin, Episcopul din Praga îl recunoaşte pe papa Alexandru al V-lea şi astfel obţine o “Bulă papală” (9 mai 1410) prin care se pretinde să fie înmânate lucrările lui Wyclif episcopului şi sunt interzise propagarea şi predicile în afara bisericii. Din ordinul episcopului, sunt arse peste 200 din manuscrisele lui Wyclif. Jan Hus este denunţat Romei. Reprezentanţi a lui Hus la Roma au încercat zadarnic să apere ideile sale. În 1410 Papa Ioan al XXIII-lea îl excomunică pe Jan Hus iar în 1411 el este alungat din Praga, ceea ce a provocat nemulţumiri şi revolte în oraş. Prin protejarea lui de către rege şi datorită revoltelor populare, Jan Hus poate predica încă un an. El condamnă cruciadele şi bula papală prin care iertarea păcatelor se realiza plătind bani bisericii. În cele din urmă, Jan Hus este nevoit să se refugieze în afara oraşului. La 6 iulie 1415 Jan Hus este condamnat de Consiliu drept eretic cu arderea pe rug pentru afirmațiile sale împreună cu manuscriptele, cenușa sa fiind împrăștiată în Rin. Astăzi, o piatră funerară amintește locul execuției. Până în ultimile clipe ale vieţii a dat dovadă de o pace uimitoare şi de un spirit neînfricat spunând: “Întotdeauna am învăţat pe oameni în conformitate cu Cuvântul lui Dumnezeu, şi voi continua să mă ţin strâns de adevărul pe care în această oră îl voi pecetlui cu însăşi moartea mea“ (Eroi ai credinței, pag. 123-128)

EROI AI CREDINȚEI: JAN HUS

5

Latinii ziceau: „Nescit vox missa reverti” - „Un cuvânt odată spus, nu mai poate fi întors”. O vorbă care a zburat, nu o mai prinzi nici cu patru cai în zbor…”, spuneau bătrânii noştri, căci pe vremea lor nu era tren sau avion, dar acesta este adevărul, căci tehnica modernă dovedeşte că undele care transmit şi păstrează sunetele îşi au efectul lor ireversibil. Iată o întâmplare care arată falimentul datorat vorbelor nechibzuite. Într-o zi, cine ştie la ce mare bucurie, un chinez, Xiao San, şi-a invitat mai mulţi prieteni la masă, dar la ora stabilită erau prezenţi doar 6 musafiri. Îngrijorat, Xiao San întreabă: Cum de cei care trebuiau să vină nu au venit? Doi dintre cei prezenţi s-au gândit: „Înseamnă că invitaţii erau alţii, nu noi!” Cu feţele roşii de ruşine şi-au luat rămas bun şi au plecat. Xiao San se supără şi zice: ‘‘Cum de au plecat cei care nu trebuiau să plece?’’Alţi doi musafiri şi-au schimbat faţa brusc: „Aşa deci, s-au gândit ei, cei care-trebuiau să plece eram noi!” Fără să mai scoată vreun cuvânt, s-au ridicat şi au plecat şi ei. Xiao San stătea gata să plângă. Ultimii doi prieteni rămaşi i-au spus atunci cu blândeţe:Xiao San, trebuie să fii mai atent când vorbeşti; cei care au plecat au crezut că ei n-au fost aşteptaţi.Vai, dar au înţeles greşit, nu lor le-am adresat cuvintele de mai înainte!…O, adică despre noi era vorba ? De ce nu ai spus mai devreme? Şi furioşi, ieşiră din cameră, trântind uşa. Iar Xiao San rămase trist, buimac, lângă bunătăţile pregătite pentru foarte mulţi prieteni care n-au venit”. Dacă n-am putea vorbi, am avea mai puţini duşmani, căci „Mutul n-are duşmani”, spune un proverb. Poate şi de aceea, copiii mici, înainte de a vorbi, sunt foarte drăgălaşi. Dar cu siguranţă faptul că putem vorbi este un mare har şi nimeni n-ar prefera ca în schimbul unei sume de bani să-şi vândă dreptul de a vorbi. Prin vorbire – comunicare, viaţa este mult mai frumoasă. Cum ar fi într-o prietenie, fără cuvinte – ar părea că suntem supăraţi. Ce ne-am face dacă tot ceea ce dorim sau ce ne doare ar trebui să comunicăm în scris? N-ar fi bucuroşi nici copiii care ar vrea să fie ascultaţi oral. Deci, fără îndoială că vorbele sunt de mare preţ. Atunci de ce vorbele cauzează şi menţin certurile? De ce oamenii spun atâtea vorbe rele, iar copiii le învaţă aşa uşor de la ei? Fiindcă în lumea noastră minunat creată de Dumnezeu – Cuvântul, a apărut un duşman al Cuvântului, Diavolul, care se exprimă tot prin cuvinte. Astfel fiecare dintre noi va vorbi de la Dumnezeu sau de la Diavolul. Când spunem vorbe frumoase şi adevărate folosim cuvinte din „limba” ceru-lui, dar când rostim vorbe rele sau murdare folosim „limba” iadului. Dacă nu este normal să vezi un nordic, cu ten deschis şi blond, vorbind într-un dialect african şi să nu ştie nicio limbă anglo-saxonă, cu atât mai mult, nu este corect ca omul făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu să vorbească limba Diavolu-lui, duşmanul Lui, ce va fi alungat pentru eternitate din Împărăţia Sfântă. Stimaţi copii şi adolescenţi, vă propun să vă audiaţi pe voi înşivă, să vă montaţi un „aparat” prin care să vă audă urechile ce vă vorbeşte gura. Apoi să le introduceţi într-un document pe care să-l verificaţi prin „dicţionarul” limbii lui Dumnezeu. Să „ştergeţi” fără părere de rău tot ce nu-i bun şi să fiţi mult mai atenţi când vorbiţi – inclusiv prin mesaje electronice. Căci Domnul Isus a zis: „Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit. Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină şi din cuvintele tale vei fi osândit” (Matei 12:35-37). Deci cuvintele – exprimarea verbală şi scrisă, vor decide soarta noastră, după cum scria şi Solomon: „Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. Moartea şi viaţa sunt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mânca roadele” (Proverbe 18:20-21).

Cadmiel PAVELONI

CUM FOLOSIM CUVINTELE?

6

Exod 8:20 „Domnul a zis lui Moise: Scoală-te dis-de-dimineaţă şi du-te înaintea lui faraon, când are să iasă să se ducă la apă. Să-i spui: Aşa vorbeşte Domnul: Lasă pe poporul Meu să plece ca să-Mi slujească.”

Fiecare cuvânt spus de Dumnezeu este un cuvânt important, fiecare cuvânt este o lecție profundă pentru o viață practică. Pasajul de mai sus este o lecție profundă pentru o viață practică de biruință. Suntem înfrânți în foarte multe domenii, în viața personală, în viața de familie, în gândire însă Dumnezeu dorește ca noi să fim oameni biruitori, oameni care să se poată bucura de o viață în care însoțirea lui Dumnezeu nu este ceva iluzoriu ci o experiență reală. Tu și eu putem fi biruitori, de aceea mesajul cu care mă voi adresa dvs. se intitulează „Trăire înaltă”. Vă invit să privim împreună în pasajul de mai sus și să descoperim 5 principii pentru a trăi o viață după voia lui Dumnezeu.

1. Principiul disciplinei personale „Domnul a zis lui Moise: Scoală-te dis-de dimineață...”. Este uimitor cum faraon, un om păgân, este

disciplinat în religia lui. Foarte mulți pierd în multe domenii ale vieții din lipsă de disciplină. Nu ne putem scula de dimineață, nu ne putem ruga, nu ne putem coordona viața de elev/student. Acest principiu este foarte important și de foarte multe ori fiii lui Dumnezeu trebuie să învețe de la cei care nu îl cunosc pe Dumnezeu. Uitați-vă la faraon, el se scoală dis-de-dimineață să se ducă la Nil să se închine și se duce degeaba, iar noi cunoaștem un Dumnezeu viu, adevărat și nu putem veni la timp la biserică să îl lăudăm și să I ne închinăm. Dacă vrei să fii biruitor ai nevoie de disciplină personală. Pentru noi Dumnezeu s-a întrupat prin Isus Hristos, pentru noi a murit, a înviat și va reveni într-o zi să ne ia în slavă. Pentru că slujim un astfel de Dumnezeu noi trebuie să fim disciplinați în umblarea cu El.

2. Principiul datoriei personale Dumnezeu îi spune lui Moise: „du-te înaintea lui faraon...”. Aș vrea să înțeleagă toți, Dumnezeu nu se duce la faraon pentru nimeni, la faraon trebuie să se ducă fiecare pentru el. Este datoria ta și a mea. Ceea ce este important este să ne cunoaștem locul atât în biserică cât și în familie și societate. Dacă îți cunoști locul îți ști datoria și o poți împlini, nu aștepți ca altul să îți facă lucrul tău. Moise, vrei ca frații tăi să iasă din Egipt? Du-te și scoate-i! Vrei să fii binecuvântat? Apucă-te de lucru! Vrei să intri la o facultate bună? Studiază mai mult! Sunt lucruri în viață care depind de tine și de mine. Dumnezeu nu ne va rezolva problemele atât timp cât eu și tu nu ne facem partea noastră.

3. Principiul dăruirii sau diligenței personale „du-te înaintea lui faraon, când are să iasă să se ducă la apă...”. Dacă a vrut să vorbească cu faraon, Moise a trebuit să știe că atunci a fost momentul potrivit. Haideți să ne uităm în viața noastră. Sunt lucruri care trebuie făcute astăzi, nu mâine. De aceea ieși din inactivitate, ieși din amânare, din întârziere și dăruiește-te astăzi lui Dumnezeu. Astăzi dacă auziți glasul Său nu vă împietriți inimile ci împăcați-vă cu Dumnezeu. Astăzi este ziua mântuirii(Evrei 3:13), astăzi e ziua pentru a face ce trebuie, astăzi este ziua pentru a te

TRĂIRE ÎNALTĂ

7

COMMUNITY EVENTSSNIPPETS RECOMANDARE CARTEîntoarce la ai tăi (1 Timotei 5:8) pentru că dacă cineva nu este în stare să îngrijească de ai lui este mai rău decât un păgân, spune apostolul Pavel. Mai rău de cât un păgân este un creștin care nu îngrijește de casa lui, de copiii lui sau de părinții lui!

4. Principiul divinului în viața personală „să-i spui lui faraon: așa vorbește Domnul”. Acest principiu trebuie să guverneze orice decizie în viața celor care se numesc creștini. Oriunde ne-am afla, noi trebuie să ascultăm vocea Lui. Tinerilor, vă pregătiți pentru a vă întemeia o familie. Este foarte la modă astăzi ca tinerii să trăiască intim înainte de căsătorie. Nu acesta este principiul după care se trăiește! Biblia spune clar: relațiile intime sunt permise între soț și soție (punct!). Nu te duce după gura lumii, într-o clipă de neveghere poți să-ți pierzi veșnicia, sau în cel mai fericit caz va trebui să plătești aici și prețul este foarte mare (aduceți-vă aminte de prețul plătit de împăratul David). Dacă suntem copiii lui Dumnezeu să ascultăm de Dumnezeu!

5. Principiul personal al devotamentului „Lasă pe poporul Meu să plece ca să-Mi slujească”. Motivul pentru care Israel a fost scos din robia egipteană și dus în Canaan și motivul pentru care Dumnezeu ne-a mântuit este acela de a-I sluji. Slujirea noastră trebuie să fie o slujire „înaltă”. Slujeste-L pe Domnul, implică-te, fii un om dedicat lucrării la care ai fost chemat. Să știți că și vara, când suntem în vacanță, trebuie să slujim. Este greu să venim la repetiții în timpul verii, mergem mai ușor la plajă sau în alte locuri. Este ușor să nu faci nimic, dar este bine și frumos să-L slujim pe Dumnezeu.

Nu putem înainta dacă nu ne punem viața în rânduială. Nu uitați, trebuie să fim disciplinați în umblarea cu Dumnezeu, să ne îndeplinim datoria (Dumnezeu nu se duce la faraon pentru nimeni, nici pentru mine, nici pentru Moise dar nici pentru tine), să știm că astăzi este ziua pentru a face ce trebuie, să fim slujitori devotați, oameni care să ne ghidăm viața după Cuvântul lui Dumnezeu. http://audio.resursecrestine.ro/predici/25813/traire-inalta David NICOLA

O speranţă extraordinară după o alegere fatală. Ea a vrut să moară, însă Dumnezeu avea alte planuri.Kristen, o adolescentă de 17 ani, dintr-o viaţă aparent perfectă, ajunge într-o viaţă dezolantă. Despărţiri, pierderi, abuz, toate acestea o aruncă într-un abis al depresiei. Crezând că sfârşind cu viaţa se sfârșesc şi suferinţele, hotărăşte să-şi pună capăt zilelor într-un mod din care, omeneşte, e imposibil să supravieţuieşti. Însă, în mod miraculos, viaţa ei e salvată şi mai apoi schimbată. Acum ea ne povesteşte plină de bucurie, acest miracol al vieţii.Mesajul acestei cărţi este dragostea lui Dumnezeu. Când viaţa ne întâmpină cu întristări și durere, când nu avem tăria de a merge mai departe şi alegem să renunţăm, cartea aceasta ne aminteşte că Dumnezeu ne iubeşte și are un plan pentru viitorul nostru. Viaţa este un dar de la Dumnezeu şi trebuie să o preţuim.

Louis Giglio, păstor al Passion City Church, descrie această carte în următoarea frază:“Viaţă fără voia mea este o poveste remarcabilă despre viaţa dincolo de deznădejde şi de speranţa ce triumfă asupa tragediei.”

Gabi B.

8

Luna iulie a fost o lună în care am continuat să vedem binecuvântările lui Dumnezeu printre noi. Deși am avut probleme cu transportul deoarece ni s-a stricat mașina iar distanțele sunt destul de mari, Dumnezeu ne-a ajutat să continuăm să vizităm satele în care ne implicăm în mod regulat. La sfârșitul unei săptămâni din această lună am mers la Geashoek împreună cu tinerii din organizația Tumaini. Am hotărât să dormim acolo deoarece am dorit să vorbesc mai mult cu acești oameni și să aflu mai multe despre ei. După ce am ținut serviciul religios i-am anunțat de intenția noastră de a dormi în sat la ei și i-am invitat să ni se alăture în jurul focului. O femeie credincioasă ne-a oferit lemnele pentru foc. În timpul serii am discutat cu cei care au venit în jurul focului, am cântat, le-am vestit Cuvântul lui Dumnezeu și ne-am rugat. Aș dori să

vă prezint câteva din lucrurile pe care le-am aflat de la ei atunci și legat de care am mai cerut apoi informații.În acest sat există un muzeu numit “Living Museum”. Sunt șapte grupuri de câte zece persoane care le arată turiștilor modul de trai al boșimanilor. Printre alte lucruri prezentate de ei este și modul în care vrăjitorii tratează pacienții. Mi-au spus că în acest sat încă există un vrăjitor, a cărui foc din jurul casei îl puteam vedea din locul în care eram plasați. Mi s-a spus că atunci când este adusă o persoană bolnavă la vrăjitor, mai mulți oameni sunt acolo pentru a-l ajuta pe acesta dansând în jurul focului. În timpul acestei ceremonii vrăjitorul cade în transă și astfel mi se spunea că el comunică cu strămoșii pentru a afla cum îl poate vindeca pe pacient; el folosește anumite rădăcini despre care se crede că au puteri

VEȘTI DIN NAMIBIA

99

tămăduitoare. Cel care îmi povestea acestea spunea că și el i-a fost pacient și chiar din copiii care stăteau cu noi în jurul focului au fost duși la vrăjitori pentru a fi vindecați. Când s-au adunat mai mulți în jurul focului și le-am predicat Evanghelia am accentuat și faptul că cei care vor să îl slujească pe Dumnezeu nu au ce să caute la vrăjitor. Am fost surprins de răspunsul pe care l-am primit de la o femeie care asculta ceea ce eu spuneam. Cu un an în urmă, fratele ei era bolnav foarte grav. Nu putea să se odihnească pentru că spunea că era deranjat de “cineva”. Se tot ridica din pat, se plimba, arunca apă pe el. A fost dus la spital iar doctorii i-au spus că are probleme cu inima și i-au dat medicamente, dar boala nu a dispărut. Părinții l-au dus și la vrăjitor, căruia i-au plătit 500 N$ (~50€) și o capră. Nici lucrul acesta nu a dat rezultate. În urmă copilul a dorit să vină la ea acasă. Știau că ea îl slujește pe Dumnezeu. Când l-a văzut încă de departe a mers într-un loc singură unde să se poată ruga lui Dumnezeu. Le-a spus părinților că ei sunt de vină pentru boala copilului deoarece ei nu îl slujesc pe Dumnezeu, iar aceștia au recunoscut aceasta. Apoi a făcut un foc mare, au stat în jurul focului și ea a început să se roage lui Dumnezeu. După aceasta copilul a cerut voie să se odihnească. În acea noapte ea a stat lângă el și ori de câte ori se ridica din pat ea se ruga pentru el și astfel a fost vindecat, iar oamenii din sat au rămas uimiți de cele întâmplate. M-a surprins credința acestei femei și am înțeles încă odată că atunci când cineva se roagă cu credință și în mod insistent Dumnezeu răspunde. Peste ceva timp mi-a spus că s-a rugat pentru un alt copil, pe care Dumnezeu, de asemenea, l-a vindecat. Către sfârșitul lunii iulie a fost chemată la o femeie care nu putea să meargă și stătea întinsă în pat. S-a rugat pentru ea și acum poate să meargă. A spus că cei din sat auzind aceste lucruri doresc să vină la Biserică.Pe foarte mulți oameni din această zonă dacă îi întrebi dacă au fost botezați îți vor răspunde afirmativ, dar dacă privești în viața lor nu vezi naștere din nou. Chiar în Grashoek mi se spunea că toți oamenii sunt botezați, dar asta nu i-a schimbat cu nimic. Scopul nostru este să îi și creștem spiritual pe aceia care se întorc la Dumnezeu astfel încât chipul lui Hristos să poată fi văzut în ei. În direcția

aceasta vă îndemnăm și pe voi să ne ajutați cu rugăciunile voastre aducându-vă aminte de Romani 15:30 “Vă îndemn, dar, fraților, pentru Domnul nostru Isus Hristos și pentru dragostea Duhului, să vă luptați împreună cu mine în rugăciunile voastre către Dumnezeu pentru mine” (noi). Ultimele două săptămâni ale lunii august elevii din Namibia au avut vacanță. Această vacanță a făcut trecerea dintre trimestrul II și III. Pentru a-i stimula pe elevi să învețe i-am răsplătit trimestrul acesta cu dolari făcuți de noi, iar la sfârșitul semestrului am deschis un fel de magazin pentru elevi. Astfel le-am dat posibilitatea fiecărui elev să-și poată cumpăra ceea ce a dorit în limita banilor pe care i-au avut în urma a ceea ce au învățat. M-am bucurat că elevii au fost atenți să își folosească banii în mod eficient cumpărând mai întâi hainele sau încălțămintea de care aveau nevoie, doar dacă le mai rămâneau ceva bani își luau ceva dulciuri.În timpul vacanței, trei zile am fost plecați într-un sat mai îndepărtat. În fiecare dimineață am avut un scurt timp de părtășie în care am cântat, ne-am rugat și am vestit Evanghelia. Am luat semințe cu noi și le-am plantat în grădina pe care o aveau în sat. Au spus că au acea gradină de zarzavaturi de câțiva ani, dar niciodată nu au plantat în ea. Le-am dat instrucțiuni cum să lucreze grădina și să o ude frecvent în sezonul secetos.Pentru a face gradină în această zonă ai foarte mult de lucru pentru că acest pământ este plin de tufe. În această vacanță am lucrat cu unii din elevi într-un sat din apropiere pentru a face gradină. Dorim ca să implementăm în mintea acestor copii nevoia de a lucra dacă vrei să mănânci. Mă bucur că sunt copii care atunci când le este foame nu spun “dă-mi de mâncare”, ci spun “vreau să lucrez”. În timpul școlii copiii mănâncă la noi, dar în timpul vacanței le dăm de mâncare celor care vin să lucreze. Uneori chiar în timpul școlii după cursuri sunt copii care vor să lucreze pentru mâncare. Înainte de sfârșitul școlii un elev îmi spunea: “în noaptea aceasta am dormit flămând. Astăzi vreau să vin să lucrez după ce terminăm școala”. La sfârșitul lunii septembrie am sosit în România; îi mulțumesc lui Dumnezeu că m-a dus acolo să fiu de folos acelor oameni și vă mulțumesc și vouă pentru ajutorul pe care ni l-ați oferit. Fiți binecuvântați!

MISIONAR: OCTAVIAN RETEGAN

1010

Charles Blondin era un acrobat faimos în întreaga lume. Pe data de 30 iunie 1859, în fața unui public înmărmurit format din 100.000 de persoane care îl priveau cu gura căscată, Blondin a fost primul om din lume care a traversat cascada Niagara pe sârmă. El a străbătut 300 de metri pe o frânghie de cânepă lată de 7.5 centimetri, agățată într-un capăt la 50 de metri înălțime deasupra cascadei, iar în celălalt capăt la 80 de metri. Mulțimea îl privea cu răsuflarea tăiată, urmărindu-i fiecare pas și asistând la un lucru pe care majori-tatea îl crezuseră imposibil de realizat. Dar Blondin era de-abia la începutul unui șir de isprăvi similare. În anii care au urmat, curajosul acrobat a repetat traversarea în felurite moduri: pe catalige, într-un sac, ba chiar împingând o roabă! Se spune că, la un moment dat, un privitor entuziast a strigat: “Ai putea chiar să iei pe cineva în roabă!” Blondin a fost de acord și l-a invitat pe spectatorul respectiv să intre în roabă, dar individual a refuzat îngrozit. Așa arată de multe ori relația noastră disfuncțională cu Dumnezeu. Credem în Dumnezeu dintot-deauna, dar nu îndeajuns încât să ne punem întreaga viață în roaba Lui. Știm că Dumnezeu poate Să-Și împlinească promisiunile, dar nu suntem siguri că o va face cu privire la persoana noastră. Credința poate fi reprezentată sub formă de trei linii.

LINIA 1: CRED ÎN DUMNEZEU ȘI ÎN EVANGHELIA LUI CHRISTOS SUFIECIENT DE MULT SĂ BENEFICIEZ DE AVANTAJELE ACESTUI FAPT. Asemenea multor oameni, ne e foarte ușor să trecem de această primă linie. Din nefericire, mulți dintre cei care își zic creștini se opresc aici. Dacă există totuși Dumnezeu, vreau să fiu de partea Lui. Vreau să merg în rai. Vreau să mă binecuvânteze cu sănătate, cu relații frumoa-se și cu o viață fericită. Precum cei nouă leproși nerecunoscători din Luca 17, după ce Dumnezeu ne ajută, uităm de El numaidecât. Mulți nu recunosc, dar aceasta e toată credința de care sunt în stare. În drep-tul acestei linii nu ne temem de Dumnezeu și nu simțim că trebuie să împărtășim altora credința noastră. Noi, credincioșii de linia întâi, luăm de la Dumnezeu tot ce putem, fără să oferim mare lucru în schimb. Este această credință de linia întâi un creștinism veritabil?

LINIA 2: CRED ÎN DUMNEZEU ȘI ÎN EVANGHELIA LUI CHRISTOS DESTUL CÂT SĂ ÎMI FAC PARTEA – ÎN LIMITA CONFORTULUI PERSONAL. Dincolo de linia întâi se află cei care cred în Dumnezeu nu doar cât să culeagă beneficiile aferente, ci sufiecient încât să dea ceva în schimb – cu condiția să nu-i coste prea mult. Mulți dintre creștinii din linia întâi ajung, mai devreme sau mai târziu, la linia a doua. Asemenea tânărului bogat din Matei 19, și noi suntem dispuși să acceptăm normele religioase atâta timp cât nu ne “zgândărim” prea tare. LINIA 3: CRED ÎN DUMNEZEU ȘI ÎN EVANGHELIA LUI CHRISTOS SUFIECIENT DE MULT ÎNCÂT SĂ ÎI PUN LA DISPOZIȚIE TOATĂ VIAȚA MEA. Deși majoritatea cunoscuților nostri sunt credincioși de linia întâi sau de linia a doua, dintr-o dată nimic nu ni se mai pare a se califica drept creștinism autentic, dincolo de linia a treia. Suntem în stare să ne punem întreaga viață la picioarele lui Christos și nu doar cu vorba, ci cu fapta, zi de zi? “dar oricine își va pierde viața pentru Mine, o va câștiga.” (Matei 16:25) “Am fost răstignit împreună cu Christos, și trăiesc... dar nu mai trăiesc eu, ci Christos trăiește în mine.” (Galateni 2:20)În adâncul inimii știm fără umbră de îndoială: trebuie să fiu un creștin de linia a treia.Gândește-te ce ar însemna pentru tine să treci de linia a treia. Întreabă-te ce te desparte de o viață predată pe de-a-ntregul, umplută de Duhul Sfânt și având ca țintă Împărăția Cerurilor. Cântărește-ți opțiunile. Viața ta așa cum e acum... sau cum ar putea să fie. Analizează costul. Caută să ajungi acolo cu orice preț. Treci dincolo de linia a treia.

Dan-Adrian IONICĂ

O CREDINȚĂ DE LINIA A TREIA

11

Câștigătoarea concursului publicat în numerele 1-4

este sora noastră dragă, Luminița CUBAȘ. A acumulat cel mai mare număr de răspunsuri corecte cu referință biblică, prin urmare a câștigat această primă ediție a concursului cu întrebări biblice. Dorim ca Dumnezeu să o binecuvânteze și de asemenea vă încurajăm și pe voi ceilalți să participați la concursurile următoare.

Pentru următoarul concurs cu întrebări biblice regulamentul rămâne același (cel prezentat mai jos), iar concursul va începe din numărul viitor, 6, și va tine până în numărul 9. Desemnarea câștigătorului se va face în numărul 10 al publicației noastre lunare.

Regulament concurs:

Răspunsurile la întrebări se vor trimite pe adresa de email revista@filadelfialugoj.ro sau completând talonul de mai jos. Răspunsurile vor conține și referința biblică pentru a putea demonstra cu exactitate corectitudinea răspunsului dat. Punctajul maxim posibil va fi de 20 de puncte (5 întrebări x 4 numere x 1 punct/întrebare). Concurentul cu cele mai multe puncte acumulate va fi desemnat câștigător. Selectatarea prin tragere la sorț se va face doar în cazul în care vor fi mai mulți concurenți cu același număr de răspunsuri corecte. Numele câștigătorului va fi anunțat în numărul 10 al revistei comunității noastre, de asemenea premierea va fi în aceeași zi cu lansarea numărului 10 al revistei.Taloanele se vor depune în cutia de tablă aflată în partea din spate a localului.

Talon de răspunsuri (decupare)

1. ________________________________________2. ________________________________________3. ________________________________________4. ________________________________________5. ________________________________________

Nume și prenume: ________________________

Vă așteptăm cu drag să participați împreună cu noi la slujbele săptămânale care au loc după următorul program:

Miercuri 19:00 - 20:00 (rugăciune)Joi 19:00 - 20:30 (rugăciune și învățătură)Vineri 18:00 - 19:30 (tineret)Duminică 09:00 - 12:00 (serviciu divin) 18:00 - 20:00 (serviciu divin)

Pentru orice sugestie/opinie/reclamație, vă rugăm să ne contactați prin email la adresa revista@filadelfialugoj.ro sau completând formularul de mai jos.

Părerea ta contează!

Formular de contact

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CONCURS ... LA FINAL

11

Contact: Strada Mureșului, 20Lugoj, Timiș, ROMÂNIA

Email: revista@filadelfialugoj.ro Website: www.filadelfialugoj.roTelefon: 0721 003 036

“Și Eu voi ruga pe Tatăl, și El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac; și anume Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede și nu-L cunoaște; dar voi Îl cunoașteți, căci rămâne cu voi și va fi în voi.” (Ioan 14:16-17)

REVISTA COMUNITĂȚII “FILADELFIA”